COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.7.2021
COM(2021) 431 final
ANEXĂ
la
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Comisiei
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Cehiei
{SWD(2021) 211 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.7.2021
COM(2021) 431 final
ANEXĂ
la
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Comisiei
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Cehiei
{SWD(2021) 211 final}
ANEXĂ
A. COMPONENTA 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi
Această componentă a planului ceh va sprijini abordarea provocării pe care o reprezintă furnizarea incipientă de servicii publice digitale, prin creșterea numărului și a ușurinței de utilizare a serviciilor publice digitale furnizate cetățenilor și întreprinderilor și prin asigurarea unei gestionări coerente și de înaltă calitate a datelor în administrația publică. Potrivit rezultatelor Indicelui economiei și societății digitale (DESI 2020), Cehia prezintă un nivel scăzut de furnizare de servicii publice digitale cetățenilor și întreprinderilor.
Scopul acestei componente este de a crea portaluri orientate către clienți (cetățeni, justiție, antreprenori, asistență medicală) și de a promova facilitarea schimbului de date și a gestionării acestora în cadrul administrației, în vederea alinierii la principiul înregistrării unice.
Punerea în aplicare a reformelor din cadrul acestei componente asigură condițiile pentru buna gestionare a bazelor de date și pentru accesul controlat la date. Acestea facilitează, de asemenea, furnizarea de soluții de e-sănătate, inclusiv dezvoltarea unui portal de e-sănătate, creșterea interconectivității și a interoperabilității furnizorilor de asistență medicală și a registrelor centrale, telemedicina și utilizarea secundară a datelor medicale.
Investițiile vizează punerea în aplicare a 22 de proiecte de îmbunătățire a serviciilor de guvernare electronică furnizate utilizatorilor finali și a cinci proiecte de îmbunătățire a accesului la date deschise în administrația publică. Componenta sporește, de asemenea, digitalizarea sistemului de justiție prin dotarea instanțelor cu facilități de înregistrare audio-video și de producere a datelor și prin crearea unui portal pentru justiție care să ofere acces facil și servicii digitale părților interesate.
Componenta sprijină abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 3 2019, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții asupra infrastructurii digitale, Recomandarea specifică fiecărei țări 1 2020, conform căreia Cehia consolidează implementarea serviciilor de e-sănătate, și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 2020, conform căreia Cehia sprijină întreprinderile mici și mijlocii prin reducerea sarcinii administrative și concentrează investițiile asupra tranziției digitale.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Condiții pentru gestionarea portofoliului de date de calitate și asigurarea accesului controlat la date
Reforma stabilește un cadru legislativ, de standardizare și organizațional cuprinzător pentru o guvernanță de înaltă calitate și pentru gestionarea datelor administrației publice. Reforma conduce la crearea unui instrument de schimb de date („acces gestionat”) care să permită accesul altor părți ale administrației publice, precum și al entităților terțe calificate, la date publice care nu sunt publice, în conformitate cu principiile FAIR (accesibilitate, accesibilitate, interoperabilitate și reutilizare). Reforma va include în legislația cehă principiile bunei gestionări a datelor.
Punerea în aplicare a acestei măsuri se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Servicii de e-sănătate
Această reformă sporește digitalizarea sectorului sănătății prin punerea în aplicare a următoarelor activități:
·definirea standardelor de interoperabilitate în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate pentru e-sănătate și definirea normelor care reglementează telemedicina;
·crearea unui catalog de servicii, care să includă următoarele noi servicii de e-sănătate: (i) Catalogul standardelor; (ii) Catalogul serviciilor digitale; (iii) Registrul de referință al cadrelor medicale; (iv) Registrul de referință al pacienților; (v) Servicii de identificare/autentificare pentru pacienți și cadrele medicale; (vi) Servicii legate de dosarele pacienților; (vii) Servicii de comenzi electronice;
·extinderea funcționalităților Portalului național de informare în domeniul sănătății pentru a include funcționalități suplimentare pentru public, pacienți, furnizorii de servicii medicale și alte entități autorizate;
·conectarea celor mai importanți furnizori de servicii de sănătate la serviciile de e-sănătate în conformitate cu normele de interoperabilitate și funcționarea deplină a portalului eSănătate, cu o mai mare funcționalitate și catalog de servicii;
·consolidarea securității cibernetice a furnizorilor de servicii medicale în sensul Legii nr. 372/2011 din Praga și a securității cibernetice a organismelor guvernamentale din cadrul Ministerului Sănătății.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali
Investiția pune în aplicare proiecte interconectate pentru a crește numărul de servicii de eguvernare disponibile prin intermediul portalurilor cetățenilor și întreprinzătorilor și numărul de formulare completate în prealabil pe baza informațiilor stocate în sistemul de informații din administrația publică. Investițiile trebuie să conducă la un acces mai ușor și mai simplu pentru cetățeni și întreprinderi la serviciile publice digitale prin intermediul unei platforme unice și la conectarea sistemelor de informații, inclusiv a sistemelor care sprijină măsurile sanitare în contextul pandemiei de COVID-19. Prin urmare, un număr sporit de servicii digitale devin disponibile pentru utilizatorii finali prin intermediul unei suprafețe de conectare unice, iar numărul de formulare completate în prealabil și de transmitere electronică către administrația publică crește.
Această investiție se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Dezvoltarea datelor deschise și a unui fond de date publice
Investiția include un program cu patru proiecte interconectate menite să încurajeze publicarea de noi seturi de date deschise și publice. Aceste proiecte constau în publicarea listelor de coduri utilizate în administrația publică în bazele de date publice, dezvoltarea unui catalog național de date deschise, îmbunătățirea instrumentelor de accesare a informațiilor statistice și crearea unui sistem modern de meta-informare pentru organismele Serviciului Statului de Statistică.
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2024.
Investiția 3: Servicii digitale pentru justiție
Obiectivul investiției este de a spori transparența sistemului național de justiție prin crearea unui portal e-justiție care îndeplinește cerințele în materie de securitate cibernetică și care oferă servicii online și acces la informații pentru utilizatorii finali. Acest portal este interconectat cu portalul cetățenilor. În plus, transparența și eficiența vor fi sporite și mai mult prin digitalizarea înregistrărilor ședințelor de judecată și prin dotarea sălilor de audiere cu înregistratoare audio-video de date.
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2023.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
Reforma 1: Condiții pentru gestionarea portofoliului de date de calitate și asigurarea accesului controlat la date |
Jalon |
Finalizarea auditului datelor la nivelul administrației centrale și adoptarea de către guvern a documentului conceptual „Strategie de acces controlat la date în vederea asigurării condițiilor de gestionare a calității colectării datelor administrației publice”, care stă la baza noii legislații privind gestionarea datelor |
Concluzia auditului datelor organismelor administrației centrale (un total de 32 instituții) și adoptarea documentului conceptual al strategiei de către guvern. |
T4 |
2023 |
Auditul datelor și strategia aferentă servesc drept bază pentru pregătirea modificărilor legislative în vederea încorporării unei bune gestionări a datelor în administrația publică, în conformitate cu principiile FAIR și în conformitate cu Actul european privind guvernanța datelor avut în vedere. |
|||
|
2 |
Reforma 1: Condiții pentru gestionarea portofoliului de date de calitate și asigurarea accesului controlat la date |
Țintă |
Introducerea unor noi metodologii de gestionare a datelor în administrația publică |
Numărul autorităților administrației publice |
0 |
32 |
T4 |
2025 |
Standarde pentru o bună gestionare a datelor în conformitate cu principiul FAIR care urmează să fie elaborate pentru a fi aplicate în administrația publică și care sunt adoptate și puse în aplicare de autorități. |
|
|
3 |
Reforma 2: E-sănătate |
Jalon |
Definirea standardelor de interoperabilitate în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate pentru e-sănătate și definirea normelor care reglementează telemedicina |
Adoptarea standardelor și normelor de către Ministerul Sănătății |
T1 |
2022 |
Măsura stabilește standardele, normele și cerințele care reglementează interoperabilitatea furnizorilor de asistență medicală și servește drept bază pentru adaptarea sistemelor de sănătate. Se stabilesc norme care reglementează serviciile de telemedicină pentru a defini condițiile de furnizare a acestor servicii. |
|||
|
4 |
Reforma 2: E-sănătate |
Țintă |
Numărul de servicii de telemedicină noi introduse și puse la dispoziția pacienților |
Număr |
0 |
5 |
T4 |
2025 |
Noi servicii de telemedicină dezvoltate și puse la dispoziția pacienților în urma aprobării de către Ministerul Sănătății a punerii în aplicare a proiectului. |
|
|
5 |
Reforma 2: E-sănătate |
Țintă |
Finalizarea proiectelor care conduc la punerea în aplicare a unor noi servicii digitale de sănătate. |
Număr |
1 |
8 |
T4 |
2025 |
Proiectele finalizate includ carantina inteligentă 2.0; Promovarea serviciilor digitale de sănătate; Soluțiile portalului e-sănătate și utilizarea secundară a datelor privind sănătatea. Aceste proiecte conduc la introducerea următoarelor servicii:
(3) Registrul de referință al cadrelor medicale (4) Registrul de referință al pacienților, (5) Servicii de identificare/autentificare pentru pacienți și cadrele medicale, (6) Servicii legate de dosarele pacienților, (7) Servicii de comenzi electronice |
|
|
6 |
Reforma 2: E-sănătate |
Țintă |
Conectarea furnizorilor de servicii de sănătate/unităților medicale la serviciile de e-sănătate în conformitate cu normele de interoperabilitate și funcționarea deplină a portalului e-Sănătate, cu o mai mare funcționalitate și catalog de servicii |
0 |
15 |
T4 |
2025 |
Măsura ar trebui să aibă ca rezultat conectarea furnizorilor de servicii medicale dintr-un sistem interoperabil la portalul e-Sănătate, pe care furnizorii trebuie să îl poată utiliza pentru a introduce informații și a comunica, printre altele, cu cetățenii, furnizorii de servicii de sănătate și societățile de asigurări de sănătate. |
||
|
7 |
Investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Funcționarea deplină a portalului digital unic |
Intrarea în funcțiune a portalului digital unic care oferă servicii cetățenilor și întreprinderilor |
T4 |
2022 |
O platformă unică pentru cetățeni și întreprinderi care să permită cel puțin: Depunerea unei cereri inițiale de admitere la o instituție publică de învățământ superior; Cererea de desemnare a legislației aplicabile în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială; Solicitarea unei pensii și a unor prestații de pensionare anticipată în cadrul unor regimuri obligatorii; Cerere de finanțare pentru învățământul superior, de exemplu sub forma unei burse și a unui împrumut din partea unei autorități sau instituții publice. |
|||
|
8 |
Investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Conectarea sistemului de notificare rapidă la stațiile regionale de igienă și proiectul Carantina inteligentă dezvoltat pentru combaterea infecției cu COVID-19 în rândul populației și finalizarea dezvoltării a 3 sisteme de informații |
Conectarea cu succes a sistemelor existente și dezvoltarea de noi sisteme |
T4 |
2023 |
Finalizarea conectării certificatului de concediu medical, a stației regionale de igienă și a Carantinei inteligente care vizează reducerea complexității administrative și îmbunătățirea sistemelor dezvoltate în timpul pandemiei de COVID-19 și dezvoltarea și îmbunătățirea altor 3 sisteme de informații: DIP — Bază de date privind obligațiile de informare: sistemul de distribuție globală în turism; Extinderea Administrației Rezervelor Materiale de Stat (FROI). |
|||
|
9 |
Investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Exploatarea deplină a 4 sisteme informatice |
Punerea în funcțiune a celor patru sisteme informatice dezvoltate care furnizează servicii utilizatorilor finali |
T4 |
2024 |
Se finalizează următoarele proiecte: Dezvoltarea registrului digital; Portalul unic de înregistrare a controlului (JePEK); SIS_2 Instrumente pentru prelucrarea centrală a sarcinii statistice; E-turismul |
|||
|
10 |
Investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Țintă |
Finalizarea proiectelor incluse pe listă, ceea ce duce la o creștere a numărului de formulare completate trimise de persoanele fizice și juridice autorităților de stat în format digital (prin portaluri sau căsuțe poștale electronice) |
|
Număr |
26 839 874 |
53 679 748 |
T1 |
2026 |
Măsurile conduc la o creștere cu 100 % a numărului de formulare electronice completate transmise prin portaluri și căsuțe poștale electronice între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2025 în raport cu baza de referință de la punctul 2019. Acest lucru se realizează prin finalizarea următoarelor proiecte subiacente: Punerea în aplicare a modificărilor legislative în sistemul de informații privind cadastrul imobiliar (ISKN); Noi servicii digitale pentru organizațiile mici; Serviciul digital în cadrul Sistemului Informatic Integrat al Administrației Cehe a Securității Sociale (IIS ČSSZ); Sistemul de examinare a investițiilor; Crearea de către NDIS a unui nou sistem de informații fiscale; Portalul întreprinzătorilor; Portalul administrației publice 2.0 (portalul cetățenilor); SIS1_punct unic de colectare — Interfața uniformă pentru furnizarea datelor; Servicii de sisteme de informații tehnice și de brevete; Depunerea electronică la departamentul de mediu; Elaborarea de rapoarte către Administrația cehă a securității sociale și legătura cu serviciile digitale cu administrația publică; Dezvoltarea în continuare a Administrației Cehe a Securității Sociale — interfața de informare și comunicare — Soluția unificată a portalului pentru muncă și afaceri sociale și conectarea acestuia la administrația publică; Dezvoltarea noilor prezentări web pentru Ministerul Agriculturii. |
|
11 |
Investiția 2: Dezvoltarea datelor deschise și a datelor publice |
Jalon |
Extinderea catalogului național de date deschise cu funcționalități avansate |
Catalogul național de date deschise pe deplin funcțional cu funcționalități și servicii avansate, inclusiv finalizarea proiectelor enumerate. |
|
|
|
T4 |
2022 |
Catalogul național de date deschise înregistrează și publică într-un singur loc date și informații deschise și publice provenind de la întreaga administrație publică. Dispune de funcționalități avansate pentru căutare, creșterea numărului de date și servicii catalogate, inclusiv publicarea listelor de coduri într-un fond de date publice; Noi instrumente pentru accesarea datelor statistice și a meta-sistemului pentru serviciile statistice ale statului. |
|
12 |
Investiția 2: Dezvoltarea datelor deschise și a datelor publice |
Țintă |
Creșterea numărului de producători de date deschise din administrația publică care publică date deschise în Catalogul național de date deschise |
|
Numărul de entități publice noi |
23 |
100 |
T4 |
2024 |
Investițiile vor conduce la o creștere cu 77 de noi entități care publică date deschise în administrația publică. |
|
13 |
Investiția 3: Servicii digitale pentru justiție |
Jalon |
Implementarea unei noi platforme tehnologice a portalului justiției, care va pune serviciile digitale la dispoziția cetățenilor și va fi conectată la portalul central al cetățenilor. |
Actualizarea și funcționarea deplină a portalului Justiție cu funcționalități extinse |
T4 |
2023 |
Măsura creează un nou portal privind justiția, conectat la portalul cetățenilor. Funcționalitățile și proiectarea se definesc în urma evaluării nevoilor și a anchetelor în rândul utilizatorilor. Reproiectarea portalului justice.cz va fi implementată în 8 pachete de site-uri similare din punct de vedere tematic. Fiecare pachet va consta într-o fază de anchetă orientată către utilizator și într-o fază de proiectare a conținutului. |
|||
|
14 |
Investiția 3: Servicii digitale pentru justiție |
Țintă |
Echiparea sălilor de judecată cu înregistratoare audio-video de date |
Numărul de săli de judecată |
370 |
1100 |
T4 |
2023 |
Măsura achiziționează echipamente audiovizuale pentru sălile de judecată pentru a permite înregistrarea digitală a audierilor și procedurile pentru o mai mare transparență. |
|
B. COMPONENTA 1.2: Sisteme digitale pentru administrația publică
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe urmărește să abordeze provocarea reprezentată de intensificarea transformării digitale în administrația publică cehă și de încurajarea colaborării și a schimbului între instituțiile publice.
Scopul său este de a asigura dezvoltarea accesului la bazele de date la sistemele informatice ale administrației publice, sprijinind și făcând posibilă componenta 1.1, care sprijină extinderea serviciilor de guvernare electronică furnizate utilizatorilor finali. Componenta dezvoltă registre de bază, inclusiv registre de sănătate, și conectează bazele de date ale administrațiilor publice și sistemele informatice relevante pentru a reduce complexitatea procedurilor pentru întreprinderi și cetățeni și pentru a asigura schimbul securizat de date în cadrul administrației publice.
Punerea în aplicare a reformelor din cadrul acestei componente urmărește să asigure o abordare standardizată și coerentă a dezvoltării sistemelor de informații de pe ordinea de zi în cadrul administrației publice. Acestea furnizează expertiză și servicii de consultanță prin intermediul centrelor de competențe. De asemenea, acestea elaborează și consolidează registrele de sănătate fragmentate pentru a le pregăti pentru furnizarea de servicii partajate și pentru schimbul de informații.
Investițiile se concentrează pe dezvoltarea și conectarea registrelor centrale, pe promovarea interconectării și a actualizării sistemelor de informații legate de îmbătrânirea populației, pe investițiile în echipamente și infrastructuri pentru serviciile de e-justiție și pe îmbunătățirea securității cibernetice a administrației publice.
Componenta sprijină abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 3, 2019 conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții asupra infrastructurii digitale, Recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020 conform căreia Cehia consolidează implementarea serviciilor de e-sănătate, și Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020 conform căreia Cehia sprijină întreprinderile mici și mijlocii prin reducerea sarcinii administrative și concentrează investițiile asupra tranziției digitale.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Centre de competență pentru sprijinirea guvernării electronice, a securității cibernetice și a e-sănătății
Reforma instituie centre de competență privind guvernarea electronică, care furnizează orientări, expertiză, servicii de consultanță și standarde comune în cadrul administrației publice, pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a măsurilor de digitalizare și modernizare a sistemelor de informații avute în vedere atât în cadrul componentelor 1.1, cât și în cadrul componentei 1.2. Acest lucru va fi pus în aplicare prin intermediul a trei centre de competență (securitatea cibernetică; e-sănătate; Centre de competență în materie de eguvernare), ancorate în administrația publică, oferind sprijin autorităților publice în domenii precum analiza, arhitectura sistemului, experiența utilizatorilor și proiectarea interfețelor pentru utilizatori, securitatea cibernetică sau soluțiile portalului, precum și gestionarea proiectelor.
Reforma trebuie pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Dezvoltarea de sisteme de sprijinire a digitalizării sănătății
Reforma accelerează și facilitează crearea unei infrastructuri coerente de e-sănătate, inclusiv stabilizarea și standardizarea bazei de date privind asistența medicală. Măsura este împărțită în mai multe proiecte interconectate care pun în aplicare registre de referință ale furnizorilor de servicii de sănătate, ale profesioniștilor din domeniul sănătății și ale pacienților, interconectate cu registrele de referință privind guvernarea electronică; Registre de sănătate ale serviciului de igienă și registre de sănătate pentru boli oncologice, cardiovasculare și alte boli; Proiect de creare a unui sistem informatic pentru sprijinirea gestionării serviciului Hygienic în Cehia; Extinderea funcționalității existente a prescripției electronice include prescripții pentru narcotice și substanțe psihotrope și introducerea serviciului de vouchere electronice, construirea infrastructurii care sprijină sistemul de asistență pentru pacienții cu boli rare.
Măsura include, de asemenea, furnizarea de programe de formare pentru a extinde utilizarea e-sănătății și a serviciilor digitale în sectorul sănătății, destinate în principal personalului medical.
Reforma se pune în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de informații individuale
Investiția constă în proiecte care vizează actualizarea, îmbunătățirea și conectarea sistemelor de informații legate de vârstă, care permit furnizarea de servicii noi și îmbunătățite cetățenilor și întreprinderilor în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă, al securității sociale, al evaluării medicale, al statisticilor, al pașapoartelor și al vizelor și al serviciilor, astfel cum se prevede în cadrul componentei 1.1. Aceste proiecte conduc la îmbunătățirea a zece sisteme informatice în total.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Dezvoltarea de registre și facilități de bază pentru e-guvernare
Investiția creează și actualizează registre de bază în Cehia, în special Registrul persoanelor fizice, registrul de evidență a populației, registrul drepturilor și obligațiilor, Registrul de identificare teritorială, adrese și bunuri imobile, sistemul de informații ORG, și include dezvoltarea unui sistem partajat de informații privind serviciile care conectează datele provenite de la diferite sisteme de informații într-o bază de date. Acest lucru se realizează prin intermediul a douăzeci de proiecte interconectate. În afara registrelor, noile facilități includ un nou centru de date și dezvoltarea unui cloud de guvernare electronică pentru serviciile informatice.
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 martie 2026.
Investiția 3: Securitate cibernetică
Investițiile vizează sporirea securității cibernetice a infrastructurii și a sistemelor informatice TIC ale administrației publice și ale asistenței medicale, în temeiul Legii privind securitatea cibernetică, în conformitate cu Strategia națională de securitate cibernetică. Măsura include proiecte care conduc la i) modernizarea și extinderea capacității forțelor de poliție din Cehia de a detecta, identifica și răspunde la incidente de securitate și TIC și la ii) creșterea securității cibernetice a cel puțin zece sisteme de informații.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4: Crearea condițiilor pentru justiția digitală
Investiția are scopul de a moderniza mediul de lucru al sistemului judiciar și de a permite continuarea activității în perioade de contacte fizice limitate, sporind astfel reziliența sistemului național de justiție. Investiția constă în trei proiecte interconectate, care includ i) analiza utilizării datelor și cartografierea necesităților de digitalizare în sectorul justiției, precum și instalarea unui depozit de date și creșterea capacității de stocare, ii) creșterea capacității infrastructurii care permite accesul de la distanță și iii) creșterea numărului de camere de videoconferință echipate pentru sistemul judiciar.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2024.
B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
15 |
Investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Jalon |
Înființarea și funcționarea cu succes a unui punct de contact universal care să permită clienților să comunice cu administrația publică într-un singur loc. |
Sunt operaționale două sisteme-cheie ale administrației publice cehe, și anume sistemul CzechPOINT 2.0 (în legătură cu cetățenii și funcționarii) și spațiul central de autentificare al administrației publice, așa-numitul CAAIS (pentru funcționari). |
T4 |
2022 |
Obiectivul de etapă pune în aplicare sistemul CzechPOINT 2.0 care pune la dispoziția publicului gama de servicii asistate, extrase din sistemele de informații ale administrației publice și posibilitatea de a transmite formulare completate sau de a comunica cu administrația de stat. Etapa include, de asemenea, sistemul de informații pentru autentificarea centrală (denumit CAAIS). Obiectivul de etapă este considerat îndeplinit atunci când ambele părți sunt puse în aplicare și sunt disponibile pentru utilizatorii finali. |
|||
|
16 |
Investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Jalon |
Modernizarea și funcționarea cu succes a sistemului de vize ePașaport (ePasy) și EVC2 |
Sistemul ePasy modernizat este conectat la registrele centrale, EVC2 a implementat funcționalitatea vizelor pe termen scurt și lung în conformitate cu Sistemul de intrare/ieșire (EES) și ambele sisteme sunt disponibile pentru utilizatorii finali. |
T4 |
2022 |
Conectarea ePasy la registrele centrale și la sistemul de vize EVC2 a pus în aplicare funcționalitatea vizei pe termen scurt și lung în conformitate cu EES. |
|||
|
17 |
Investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Jalon |
Funcționarea cu succes a sistemului integrat pentru străini, reducând sarcina administrativă a străinilor și a funcționarilor publici |
Un nou sistem integrat pentru străini este operațional și oferă servicii utilizatorilor finali |
T4 |
2024 |
Obiectivul de etapă al măsurii trebuie să instituie un nou sistem integrat pentru străini (ICAS), care să permită străinilor înregistrați în Cehia să gestioneze afacerile legate de reședința moștenitorilor prin intermediul unor noi servicii digitale pentru clienții administrației publice în secțiunea respectivă. |
|||
|
18 |
Investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Țintă |
Contractarea executării proiectelor de sisteme informatice enumerate care formează baza de bază a dezvoltării sistemelor informatice pentru administrația publică: |
Număr |
0 |
8 |
T2 |
2024 |
Obiectivul este atins prin contractarea următoarelor proiecte: 1. Centralizarea sistemului pentru lucrătorii independenți 2. Schimbul electronic de informații privind securitatea socială 3. Sistemul de informare privind granturile 4. Serviciul de evaluare medicală 5. Optimizarea arhivei de date pentru administrația securității sociale 6. Sistemul de servicii de arhivare electronică al sucursalelor 7. Punctul central de autentificare pentru Oficiul de Statistică din Cehia și integrarea registrelor statistice în baza de date conectată 8. Sistemul de informare privind colecțiile muzeale |
|
|
19 |
Investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Țintă |
Exploatarea cu succes a sistemelor informatice noi sau modernizate ale administrației publice, care cuprinde și finalizarea proiectelor contractate în cadrul obiectivului 16 |
Număr |
0 |
8 |
T4 |
2025 |
În cadrul acestei măsuri, numărul de sisteme de informații și de proiecte noi sau modernizate puse în aplicare ca parte a acestei investiții este luat în calcul în obiectiv. Toate aceste sisteme, sistemele de informații noi sau modernizate și proiectele puse în aplicare ca parte a investiției, sunt operaționale și îmbunătățesc comunicarea în administrația publică și îmbunătățesc calitatea serviciilor pentru clienții administrației publice. Sistemele informatice modernizate și proiectele finalizate includ: 1. Centralizarea sistemului pentru lucrătorii independenți 2. Schimbul electronic de informații privind securitatea socială 3. Sistemul de informare privind granturile 4. Serviciul de evaluare medicală 5. Optimizarea arhivei de date pentru administrația securității sociale 6. Sistemul de servicii de arhivare electronică al sucursalelor 7. Punctul central de autentificare pentru Oficiul de Statistică din Cehia și integrarea registrelor statistice în baza de date conectată 8. Sistemul de informare privind colecțiile muzeale |
|
|
20 |
Investiția 2: Dezvoltarea registrelor de bază și a facilităților pentru e-guvernare |
Jalon |
Finalizarea unui centru de date complet operațional, definit prin software, care să includă containerele de date. |
Testarea și adoptarea cu succes a furnizării unui nou centru de date de către Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale |
|
T4 |
2022 |
Se consideră că etapa este realizată odată ce noile date sunt pe deplin operaționale și au fost puse la dispoziția utilizatorilor finali. |
||
|
21 |
Investiția 2: Dezvoltarea registrelor de bază și a facilităților pentru e-guvernare |
Jalon |
Finalizarea proiectelor incluse pe listă care sporesc capacitatea de transmisie a punctului central de servicii și modernizarea și optimizarea infrastructurii de comunicații și de informații și a sistemelor informatice. |
Obiectivul de etapă este considerat realizat atunci când punctul central de servicii este modernizat, capacitatea și securitatea acestuia sunt sporite, iar proiectele de îmbunătățire a sistemelor informatice și de comunicații ale registrelor centrale au fost încheiate de entitățile contractante/de punere în aplicare. |
T4 |
2023 |
Măsura constituie dezvoltarea registrelor de bază și dezvoltarea infrastructurii tehnologice a administrației publice, inclusiv creșterea capacității sale de transport și punerea în aplicare a unor noi servicii pentru clienți și a unor servicii cu o capacitate mare de transport. Se consideră că etapa este îndeplinită la finalizarea următoarelor proiecte: 1. Dezvoltarea capacităților și a securității punctului central de servicii 2. Modernizarea și optimizarea infrastructurii de comunicații și de informații pentru schimbarea etichetelor multiprotocol (MPLS) 3. Autoritatea națională de certificare trebuie să furnizeze certificări entităților administrației publice 4. Creșterea capacității centrelor de date și a produselor de stocare a datelor 5. Înlocuiri de hardware și software pentru registrele centrale 6. Actualizarea și îmbunătățirea registrelor de bază, inclusiv: Registrul persoanelor, registrul de evidență a populației, Registrul drepturilor și obligațiilor, Registrul de identificare teritorială, adrese și bunuri imobiliare, sistemul de informații ORG 7. Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului integrat de registre de bază și a sistemului partajat de informații privind serviciile 8. Îmbunătățirea punctului național de identitate și autentificare 9. Dezvoltarea unei interfețe consolidate pentru registrele centrale |
|||
|
22 |
Investiția 2: Dezvoltarea registrelor de bază și a facilităților pentru e-guvernare |
Jalon |
Furnizarea de servicii de cloud computing autorităților publice |
cloudul eGuvernare devine disponibil pentru utilizatorii finali și capabil să furnizeze servicii de cloud computing administrației publice |
T2 |
2026 |
Proiectul instituie o infrastructură și aplicații software TIC și de comunicații pentru un Centru de date verzi extins în Cehia și sisteme informatice de cloud computing și Portalul de cloud al e-guvernării pentru a furniza servicii de date către serviciile de e-guvernare pentru a permite serviciilor de cloud computing (IaaS, SaaS) autorităților administrației publice. Se consideră că obiectivul de etapă a fost atins atunci când pot fi furnizate servicii de cloud computing. |
|||
|
23 |
Investiția 3: Securitatea cibernetică |
Jalon |
Modernizarea sistemului de securitate și de gestionare a evenimentelor al poliției din Cehia și extinderea utilizării sale pentru protecția securității cibernetice a altor cinci sisteme de informații, care sunt selectate pe baza studiului de risc și de fezabilitate |
Punerea în funcțiune a sistemului de gestionare a informațiilor de securitate și a evenimentelor complet funcționale și modernizate și a altor cinci servicii de informare selectate pe baza unui studiu de risc și de fezabilitate. |
T4 |
2022 |
Investiția sporește disponibilitatea infrastructurii de monitorizare a securității informațiilor de securitate și a gestionării evenimentelor, capabilă să înregistreze și să evalueze incidentele de securitate și să extindă capacitățile și capacitățile poliției și ale Ministerului de Interne din Cehia de a identifica incidentele și incidentele de securitate din domeniul TIC și de a răspunde la acestea, chiar și de la distanță, atunci când accesul la infrastructura de birou este limitat. |
|||
|
24 |
Investiția 3: Securitatea cibernetică |
Țintă |
Finalizarea proiectelor care conduc la o creștere a numărului de sisteme de informații a căror securitate cibernetică a fost consolidată în conformitate cu Legea nr. 181/2014 Coll., privind securitatea cibernetică |
Număr |
0 |
10 |
T4 |
2025 |
Măsura va spori securitatea cibernetică a sistemelor de informații selectate în conformitate cu cerințele Legii nr. 181/2014 Coll., privind securitatea cibernetică. Se consideră că etapa a fost realizată în urma testării și verificării cu succes și documentate a conformității cu cerințele de securitate cibernetică a cel puțin 10 sisteme de informații selectate de către Oficiul Național pentru Securitatea Cibernetică și a Informației (NÚKIB), iar autoritățile proprietare ale sistemelor respective au aprobat realizarea proiectelor. |
|
|
25 |
Reforma 1: Centre de competență pentru sprijinirea guvernării electronice, a securității cibernetice și a e-sănătății |
Jalon |
Funcționarea deplină a trei centre de competență care furnizează servicii de consultanță autorităților care pun în aplicare modificările sistemelor de informații și ale ecosistemului de guvernare electronică prevăzute în cadrul reformelor și investițiilor din componentele A 1.1 și B 1.2 ale planului de redresare |
Centrele de competență sunt considerate pe deplin operaționale de îndată ce autoritățile publice au prezentat și centrele de competență au aprobat cereri oficiale de servicii de consultanță. |
T4 |
2022 |
Trei centre de competență în domeniul guvernării electronice, al securității cibernetice și al e-sănătății furnizează servicii de consultanță și consiliere autorităților în punerea în aplicare a proiectelor din cadrul reformelor din componentele 1.1 și 1.2 și a investițiilor din componentele A 1.1 și B 1.2 din planul de redresare. |
|||
|
26 |
Reforma 1: Centre de competență pentru sprijinirea guvernării electronice, a securității cibernetice și a e-sănătății |
Țintă |
Consultări și asistență furnizate pe teme legate de măsurile din cadrul reformelor din componentele 1.1 și 1.2 și de investiții ale componentelor A 1.1 și B ale componentelor 1.2 și B ale planului de redresare, care se încadrează în domeniul de aplicare de cel puțin 5 zile-om, acordate anumitor organisme ale administrației publice |
Numărul de consultări prevăzute în domeniul de aplicare de cel puțin 5 zile-om |
0 |
50 |
T4 |
2025 |
Măsura furnizează organismelor administrației publice expertiză pentru punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor din cadrul componentelor 1.1 și 1.2. Numai consultările care necesită minimum cinci zile-om sunt luate în calcul în vederea atingerii obiectivului. |
|
|
27 |
Reforma 2: Dezvoltarea de sisteme de sprijinire a e-sănătății |
Jalon |
Extinderea înregistrării comune a medicamentelor (e-Rețetă) la narcotice și substanțe psihotrope și la vouchere electronice pentru dispozitive medicale |
Funcționalitățile prescripției electronice sunt extinse cu prescripții pentru narcotice și substanțe psihotrope și cu rețetă de vouchere pentru dispozitive medicale |
T4 |
2023 |
Funcționalitățile existente ale prescripției electronice se extind prin această măsură care permite prescrierea de stupefiante și substanțe psihotrope și bonuri pentru achiziționarea de dispozitive medicale. |
|||
|
28 |
Reforma 2: Dezvoltarea de sisteme de sprijinire a e-sănătății |
Jalon |
Finalizarea proiectelor de consolidare și dezvoltare a infrastructurii medicale electronice pentru a crea baze de date interconectate și a îmbunătăți serviciile de asistență medicală digitală |
Noile servicii consolidate obținute prin proiecte sunt utilizate de utilizatorii finali, iar registrele sunt interconectate |
T4 |
2025 |
Proiectele incluse în această măsură consolidează sistemul departamental de registre de sănătate, inclusiv sistemele informatice ale stațiilor igienice regionale, registrele Hygienice, sistemul național de informare în domeniul sănătății și platforma educațională integrată. Registrele de sănătate relevante sunt legate de serviciile de guvernare electronică. Realizarea etapei de referință se verifică prin testarea reușită efectuată și documentată de către inițiatorul proiectului și prin aprobarea de către autoritatea contractantă a punerii în aplicare a proiectului în urma unei etape-pilot reușite. Proiectele includ: 1. Optimizarea sistemului de sănătate pentru pacienții care suferă de boli rare 2. Dezvoltarea registrelor de igienă prin îmbunătățirea registrelor existente ale serviciilor sanitare și ale sistemelor informatice legate de gestionarea situațiilor de pandemie 3. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat pentru a sprijini gestionarea serviciilor de salubrizare în paisprezece regiuni din Cehia 4. Dezvoltarea infrastructurii registrelor de referință pentru e-sănătate ale furnizorilor de servicii de sănătate, ale profesioniștilor din domeniul sănătății și ale pacienților și ale sistemelor de sprijin 5. Modernizarea și îmbunătățirea capacității Sistemului național de informații în domeniul sănătății 6. Program de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății în vederea utilizării sistemelor de e-sănătate |
|||
|
29 |
Investiția 4: Crearea condițiilor pentru justiția digitală |
Jalon |
Analiza gestionării datelor și a utilizării datelor în sectorul justiției și instalarea unui depozit de date |
Analiza este aprobată de Ministerul Justiției, iar depozitul de date este instalat |
T2 |
2022 |
Obiectivul de etapă include o analiză care să cartografieze nevoile în materie de utilizare a datelor și de gestionare a datelor ale sectorului justiției și ale Ministerului Justiției, care vor servi drept bază pentru pregătirea proiectelor viitoare care vizează digitalizarea sectorului și includ, de asemenea, instalarea unui depozit de date pentru Ministerul Justiției. |
|||
|
30 |
Investiția 4: Crearea condițiilor pentru justiția digitală |
Țintă |
Creșterea numărului de săli de conferință din sistemul de justiție nou echipate și conectate pentru a permite videoconferințele. |
Numărul sălilor de conferință |
170 |
470 |
T4 |
2022 |
Măsura va crește numărul sălilor de conferință echipate cu instrumente pentru videoconferințe. |
|
|
31 |
Investiția 4: Crearea condițiilor pentru justiția digitală |
Țintă |
Creșterea capacității de stocare a datelor |
Petabyte |
2 |
4 |
T4 |
2024 |
Măsura va spori capacitatea de stocare a datelor a Ministerului Justiției, consolidând infrastructura pentru locul de muncă digital și munca la distanță. |
|
C. COMPONENTA 1.3: Rețele digitale de mare capacitate
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe sprijină abordarea provocării reprezentate de implementarea rețelelor de foarte mare capacitate (VHCN) pentru a maximiza accesul la servicii online prin conectivitate la internet pentru cetățeni, întreprinderi, administrații publice și instituții, în special în zonele rurale. Componenta vizează, de asemenea, crearea unor condiții care să sprijine dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări, conform cărora Cehia își concentrează politica economică legată de investiții asupra infrastructurii digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2019), precum și la recomandarea specifică țării, conform căreia Cehia își concentrează investițiile asupra tranziției digitale, în special asupra infrastructurii și tehnologiilor digitale de mare capacitate (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Pentru toate investițiile în infrastructură, cel puțin 70 % din deșeurile provenite din activități de construcție și demolări trebuie reutilizate sau reciclate în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) 1 .
C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice
Această reformă vizează îmbunătățirea capacității de a colecta informații cu privire la infrastructura activă și pasivă de comunicații electronice. Reforma este aliniată la obiectivele legislației sectoriale a Uniunii care vizează reducerea costului instalării rețelelor, inclusiv la Directiva 2014/61/UE privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații de mare viteză, precum și la obiectivele Directivei 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor electronice).
Reforma include, printre altele:
●Punerea în aplicare a măsurilor, inclusiv intrarea în vigoare a modificărilor legislative necesare și completarea specificațiilor tehnice, cu scopul de a crea baze de date cu proiectele planificate.
●Completarea obiectelor de hărți tehnice digitale (DTM), care permit accesul la informații precise privind amplasarea și infrastructura tehnică deținută de entități publice și private. Măsura vizează digitalizarea a cel puțin 161 000 hectare de obiecte spațiale și a 55 000 km de rețele de infrastructură tehnică și de transport.
●Finalizarea măsurătorilor calității rețelei pentru toate cele 76 de districte Cehia și capitală, cu scopul de a oferi informații mai bune cu privire la calitatea rețelei și de a reduce timpii de verificare a acoperirii rețelelor mobile 5G. Măsurătorile trebuie să fie în conformitate cu parametrii de calitate a serviciului, cu definițiile și metodele de măsurare detaliate în anexa X la Directiva (UE) 2018/1972 și să respecte Orientările OAREC care detaliază parametrii de calitate a serviciului.
Se asigură disponibilitatea informațiilor privind infrastructura fizică existentă și lucrările de inginerie civilă finanțate din fonduri publice, ceea ce face ca utilizarea în comun a infrastructurii fizice să fie mai eficientă pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice de mare viteză.
Măsura se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Sprijinirea dezvoltării ecosistemului 5G
Această măsură vizează elaborarea cadrului strategic de promovare a utilizării în comun a infrastructurii pentru rețelele 5G, în special în zonele mai puțin atractive din punct de vedere comercial, permițând reducerea consumului de energie, a emisiilor radio, precum și a costurilor de construcție și exploatare a rețelei.
Măsura sprijină finalizarea a 25 studii care vizează:
●Revizuirea planului național privind spectrul de frecvențe radio și evaluarea proceselor existente de alocare a drepturilor de utilizare a spectrului și a planurilor strategice de atribuire, cu obiectivul de a exploata cât mai curând posibil benzile de frecvență armonizate pentru uz comercial, pe baza criteriilor stabilite în setul comun de instrumente al Uniunii pentru conectivitate 2 .
●Analizarea fezabilității de a permite operatorilor să plătească în tranșe taxele de atribuire a spectrului de frecvențe radio pentru a facilita investițiile în infrastructura 5G.
●Identificarea și formularea provocărilor generate de securitatea cibernetică, construirea de rețele de comunicații electronice în cadrul municipalităților și orașelor și dezvoltarea orașelor.
Pe baza acestor studii, Alianța 5G va elabora propuneri privind posibilitățile de dezvoltare în continuare a ecosistemului 5G. Aceste propuneri stau la baza orientărilor privind utilizarea în comun a infrastructurii de comunicații electronice pasive și active pentru a facilita instalarea rețelelor 5G, în conformitate cu setul comun de instrumente al Uniunii pentru conectivitate și ținând seama de Directiva 2014/61/UE privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, de raportul FINAL RSPG21-016 privind partajarea spectrului și de Legea nr. 143/2001 privind protecția concurenței. Măsura prevede, de asemenea, finalizarea unui proiect-pilot privind 5G/26 GHz, care vizează elaborarea de orientări și algoritmi privind procedurile de coordonare a spectrului radio 5G și partajarea spectrului cu alte servicii din banda de 26 GHz.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Consolidarea conectivității de mare capacitate
Această măsură vizează sprijinirea construirii de rețele de conectivitate de foarte mare capacitate (VHCN), cu un accent deosebit pe zonele îndepărtate și rurale, unde soluțiile bazate pe piață nu sunt profitabile și există puține stimulente comerciale pentru implementarea unor astfel de rețele. Aceste domenii de intervenție se stabilesc în conformitate cu normele în vigoare privind ajutoarele de stat și fac obiectul unei consultări publice.
Pentru această măsură se lansează cel puțin o procedură de ofertare pentru construirea conectivității de foarte mare capacitate, al cărei rezultat se publică până la 31 decembrie 2024. Prin punerea în aplicare a proiectelor selectate, numărul de puncte de contact conectate la rețeaua VHCN (conectivitate de cel puțin 1 Gb/s) crește cu cel puțin 23 000 unități.
Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G
Această măsură vizează îmbunătățirea acoperirii 5G a coridoarelor de transport prin investiții în echipamente, precum și în cercetare și dezvoltare.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se finalizează următoarele măsuri:
●Creșterea acoperirii coridoarelor feroviare cu un semnal 5G îmbunătățit. Pe baza unei cartografieri a acoperirii 4G realizată de Oficiul ceh de telecomunicații, se propun zone de intervenție până la 30 septembrie 2021, asigurându-se că acestea nu vor fi acoperite de operatorii de telecomunicații de pe piață în termen de 3 ani. Sunt acoperite următoarele coridoare feroviare: Praga — Česká Třebová — Ostrava, Praga — Ústí nad Labem, Praga — Plzeň, Praga — České Budějovice și Česká Třebová — Brno.
●Echiparea a cel puțin 350 vagoane feroviare cu repetoare pentru semnale 5G. Contractanții sunt selectați în urma unei cereri de oferte pe baza unui studiu privind domeniul de aplicare și fezabilitatea proiectului.
●Construirea și testarea unui sistem de transport inteligent cooperativ pentru coridoarele feroviare (C-ITS) în rețelele 5G. Rapoartele trimestriale privind testele și experiența acumulată sunt furnizate guvernului și puse la dispoziția altor transportatori care operează pe coridoarele feroviare menționate mai sus.
Această investiție se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii mobile 5G în zonele albe rurale cu o intensitate ridicată a investițiilor
Această măsură vizează îmbunătățirea acoperirii rețelei 5G în „zonele albe”, adică în zonele care nu au fost niciodată acoperite de niciun semnal mobil mai mare decât 3G și despre care se poate presupune că nu vor fi acoperite în viitor de rețelele de bază 5G din cauza rentabilității preconizate scăzute a investiției. Această definiție respectă normele în vigoare privind ajutoarele de stat și planul național de dezvoltare a VHCN. Aceste zone se stabilesc pe baza unei evaluări a unităților de decontare de bază albe efectuată de Oficiul ceh de telecomunicații și fac obiectul unei consultări publice.
Pentru a atinge acest obiectiv, se lansează cereri de oferte pentru construirea și operaționalizarea stațiilor transceiene de bază (BTS) pentru semnalele 5G. Domeniile de intervenție sunt propuse de Ministerul Industriei și Comerțului până la 30 septembrie 2021, asigurându-se că domeniile de intervenție propuse nu vor fi acoperite de operatorii de telecomunicații de pe piață în următorii trei ani. Rezultatele cererilor de oferte se publică până la 31 decembrie 2024.
Prin punerea în aplicare a proiectelor selectate, numărul de standarde tehnice obligatorii se majorează cu 120.
Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 4: Activități de cercetare științifică legate de dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G
Această măsură vizează sprijinirea entităților publice și private în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării legate de rețelele și serviciile 5G.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se lansează o procedură de ofertare pentru proiecte de cercetare științifică legate de dezvoltarea tehnologică a rețelelor 5G și a aplicațiilor pentru ecosistemul 5G. Proiectele se axează pe utilizarea aplicațiilor 5G în industrie și servicii, în special exploatarea noilor tehnologii în procesele de producție ale sectorului autovehiculelor și ale altor sectoare-cheie, ținând seama de principiile economiei circulare prin aprovizionarea cu materii prime secundare. Sprijinul vizează, de asemenea, proiecte care promovează dezvoltarea și diseminarea automatizării, a robotizării, a inteligenței artificiale și a realității virtuale sau augmentate. Printre beneficiarii potențiali se numără întreprinderi sau organizații publice de cercetare. Cel puțin 20 proiecte sunt selectate până la 31 decembrie 2024. În cursul etapei ulterioare de punere în aplicare, se finalizează cel puțin 20 dintre proiectele selectate.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
32 |
Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Jalon |
Intrarea în vigoare a măsurilor elaborate de Ministerul Industriei și Comerțului în vederea creării unor baze de date regionale cu planuri de proiecte de investiții și a creșterii numărului de măsurători ale calității rețelei |
Dispoziție din actele care indică intrarea în vigoare |
T2 |
2023 |
Adaptările legislative necesare intră în vigoare și se completează specificațiile tehnice, atât în vederea creării unor baze de date cu intențiile proiectelor de investiții în sensul Legii nr. 194/2017 Coll., alineatele (11), (2), cât și în vederea creșterii numărului de măsurări ale calității rețelelor de comunicații electronice. Autoritatea națională de reglementare organizează proceduri de licitație și achiziționează echipamentele necesare. Calitatea și posibilitatea de utilizare a informațiilor furnizate trebuie să fie în conformitate cu parametrii tehnici obligatorii. |
|||
|
33 |
Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea hărților tehnice digitale (DTM) pentru obiectele cu situație spațială de bază |
Hectare |
0 |
161 000 |
T4 |
2025 |
Se completează hărțile tehnice digitale (DTM), care permit accesul la informații precise cu privire la amplasarea și specificațiile tehnice ale infrastructurii fizice deținute de organisme publice și private. 161 000 ha de obiecte spațiale de bază trebuie digitalizate. Obiectele DTM rezultate sunt accesibile publicului. |
|
|
34 |
Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea hărților tehnice digitale (DTM) pentru infrastructura tehnică și de transport |
Km |
0 |
55 000 |
T4 |
2025 |
Se completează hărțile tehnice digitale (DTM), care permit accesul la informații precise cu privire la amplasarea și specificațiile tehnice ale infrastructurii fizice deținute de organisme publice și private. Se digitalizează 55 000 km de rețele de infrastructură tehnică și de transport. Obiectele DTM rezultate sunt accesibile publicului. |
|
|
35 |
Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea măsurătorilor calității comunicațiilor electronice |
Număr |
0 |
77 |
T4 |
2025 |
Măsurarea calității rețelei se finalizează pentru toate cele 76 districte Cehia și capitala capitalei. |
|
|
36 |
Reforma 2: Sprijinirea dezvoltării ecosistemului 5G |
Țintă |
Publicarea de studii menite să îmbunătățească implementarea rețelelor 5G de către Ministerul Industriei și Comerțului |
Număr |
0 |
25 |
T4 |
2024 |
Studiile au următoarele obiective: ·Revizuirea planului național privind spectrul de frecvențe radio și evaluarea proceselor existente de acordare și acordare a drepturilor de spectru, cu obiectivul de a exploata cât mai curând posibil benzile armonizate pentru uz comercial. ·Analizarea fezabilității de a permite operatorilor să plătească în tranșe taxele de atribuire a spectrului de frecvențe radio pentru a facilita investițiile în infrastructura 5G. ·Identificarea provocărilor generate de securitatea cibernetică. ·Identificarea provocărilor generate de securitatea cibernetică, construirea de rețele de comunicații electronice în cadrul municipalităților și orașelor și dezvoltarea orașelor. În special, studiile se concentrează asupra următoarelor aspecte: ·aplicabilitatea caracteristicilor și standardelor 5G în sectoare individuale și propuneri pentru punerea lor în aplicare tehnică și măsuri de reglementare. ·conceptul și utilizarea înfrățirii digitale a infrastructurii de rețea 5G. ·utilizarea comunicațiilor prin satelit pentru coexistența 5G și cooperarea dintre rețelele 5G terestre și cele prin satelit. ·aplicabilitatea FeMBMS (Serviciul amplificat Multicast de Radiodifuziune Multimedia) în rețelele 5G pentru transmisiile de televiziune și serviciile mass-media audiovizuale, inclusiv o strategie pentru utilizarea viitoare a benzii de frecvențe de 600 MHz pentru transmisiile de televiziune. ·utilizarea FRMCS (Future Railway Mobile Communication Systems) pentru căile ferate cu canale dedicate în benzile de 900 MHz și 1 900 MHz. ·utilizarea tehnologiei cuantice pentru a spori securitatea rețelelor și serviciilor 5G. ·posibilitatea de a utiliza în comun spectrul de frecvențe utilizat pentru rețelele 5G. ·utilizarea benzii de frecvențe de 26 GHz pentru rețeaua 5G. ·utilizarea sistemelor informatice moderne, inclusiv partajarea de software prin intermediul surselor deschise sau al altor forme de partajare, cum ar fi serverele cloud, în rețelele 5G. ·utilizarea unui sistem de feliere a rețelelor 5G pentru rețelele 5G publice și private. ·conectarea comunicațiilor prin internet al obiectelor (IoT) cu rețelele 5G. ·utilizarea rețelelor 5G pentru acces fix fără fir ·impactul rețelei deschise RAN (rețeaua de acces radio) și al accesului de bază deschis asupra securității rețelelor 5G. ·platformele de comunicații aeriene (drone, vehicule aeriene fără pilot, baloane) și impactul acestora asupra reglementării comunicațiilor electronice. ·medii radio inteligente, cu aplicarea măsurătorilor online ale radiațiilor electromagnetice și a suprafețelor reflectorizante inteligente. ·dezvoltarea de rețele 6G în benzile de frecvențe de peste 100 GHz. |
|
|
37 |
Reforma 2: Sprijinirea dezvoltării ecosistemului 5G |
Jalon |
Publicarea de orientări privind implementarea rețelelor 5G de către Ministerul Industriei și Comerțului |
Publicarea orientărilor de către Ministerul Industriei și Comerțului |
T4 |
2025 |
Se publică orientări privind utilizarea în comun a infrastructurii pasive și active pentru a facilita instalarea rețelelor 5G, care corespund setului comun de instrumente al Uniunii pentru conectivitate și ținând seama de Directiva 2014/61/UE privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, de raportul FINAL RSPG21-016 privind partajarea spectrului și de Legea nr. 143/2001 privind protecția concurenței. Orientările se bazează pe studiile publicate în cadrul aceleiași măsuri. În special, măsura prevede elaborarea de orientări și algoritmi privind procedurile de coordonare a spectrului radio 5G, precum și partajarea spectrului cu alte servicii din banda de 26 GHz. |
|||
|
38 |
Investiția 1: Construirea de conexiuni de mare capacitate |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru conectarea punctelor de adrese cu rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) de către Ministerul Industriei și Comerțului |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor pentru conectarea punctelor de adrese cu rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) de către Ministerul Industriei și Comerțului. |
T4 |
2024 |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor pentru conectarea punctelor de adrese cu rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) de către Ministerul Industriei și Comerțului. Cererile de oferte includ o definiție a cheltuielilor eligibile, modele și criterii de evaluare pentru selectarea și evaluarea proiectelor, norme pentru solicitanți și beneficiari, precum și orientări privind ofertele angro. |
|||
|
39 |
Investiția 1: Construirea de conexiuni de mare capacitate |
Țintă |
Finalizarea punctelor de contact conectate la rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) |
Număr |
0 |
23 000 |
T1 |
2026 |
Se construiește infrastructura pentru creșterea numărului de puncte de contact conectate la rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN), numărul punctelor de adrese conectate crescând cu 23 000. Criteriile de selecție sunt în conformitate cu Orientările OAREC privind rețelele de foarte mare capacitate. |
|
|
40 |
Investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Țintă |
Finalizarea acoperirii semnalelor 5G îmbunătățite ale coridoarelor feroviare |
Km |
0 |
210 |
T4 |
2025 |
Măsura trebuie să îmbunătățească calitatea acoperirii 5G (dincolo de criteriile de acoperire impuse deja în plus față de licitațiile de spectru) pe o distanță de cel puțin 210 km pe următoarele coridoare feroviare: Praga — Česká Třebová — Ostrava, Praga — Ústí nad Labem, Praga — Plzeň, Praga — České Budějovice și Česká Třebová — Brno. |
|
|
41 |
Investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Țintă |
Finalizarea echipării vagoanelor feroviare cu repetoare pentru acoperirea semnalelor mobile |
Număr |
0 |
350 |
T4 |
2025 |
Vagoanele actuale trebuie să fie echipate cu repetoare 5G operaționale pentru furnizarea de servicii mobile de date de calitate. |
|
|
42 |
Investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Jalon |
Instalarea și testarea implementării unui sistem de transport inteligent (STI cooperative). |
Finalizarea instalării și testării unui sistem C-ITS |
T4 |
2025 |
Sprijinirea aplicațiilor ecosistemice 5G în coridoare implică testarea și construirea unui sistem de transport inteligent pentru coridoarele feroviare (STI cooperative). Ministerul Industriei și Comerțului, împreună cu Ministerul Transporturilor, va publica un raport privind rezultatele acestui proiect. |
|||
|
43 |
Investiția 3: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii mobile 5G în zonele albe rurale cu o intensitate ridicată a investițiilor |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru conectarea municipalităților cu conexiuni de mare capacitate |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de conectare a municipalităților cu conexiuni de mare capacitate. |
|
T4 |
2024 |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de conectare a municipalităților cu conexiuni de mare capacitate. Cererile de oferte includ o definiție a cheltuielilor eligibile, modele și criterii de evaluare pentru selectarea și evaluarea proiectelor, norme pentru solicitanți și beneficiari, precum și orientări privind ofertele angro. Criteriile de selecție sunt în conformitate cu Orientările OAREC privind rețelele de foarte mare capacitate. Municipalitățile sunt situate exclusiv în zone care nu au fost niciodată acoperite de niciun semnal mobil mai mare decât 3G și despre care se poate presupune că nu vor fi acoperite în viitor de rețelele de bază 5G din cauza rentabilității preconizate scăzute a investiției. Aceste zone sunt definite în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în vigoare și cu planul național de dezvoltare a VHCN. |
||
|
44 |
Investiția 3: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii mobile 5G în zonele albe rurale cu o intensitate ridicată a investițiilor |
Țintă |
Finalizarea stațiilor de bază pentru semnale 5G |
Număr |
0 |
120 |
T1 |
2026 |
Infrastructura, inclusiv 120 stații de bază, este construită și operațională pentru a acoperi prin semnalele 5G municipalitățile din zonele rurale cu investiții mari identificate în investițiile 3. |
|
|
45 |
Investiția 4: Activități de cercetare științifică legate de dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru proiecte de cercetare științifică legate de rețelele 5G |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor pentru proiecte de cercetare științifică legate de rețelele 5G. |
T4 |
2024 |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor pentru proiecte de cercetare științifică legate de rețelele 5G. Proiectele se axează pe utilizarea aplicațiilor 5G în industrie și servicii, în special exploatarea noilor tehnologii în procesele de producție ale sectorului autovehiculelor și ale altor sectoare-cheie, ținând seama de principiile economiei circulare prin aprovizionarea cu materii prime secundare. Sprijinul vizează, de asemenea, proiecte care promovează dezvoltarea și diseminarea automatizării, a robotizării, a inteligenței artificiale și a realității virtuale sau augmentate. Printre beneficiarii potențiali se numără întreprinderi sau organizații publice de cercetare. |
|||
|
46 |
Investiția 4: Activități de cercetare științifică legate de dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de cercetare științifică legate de rețelele 5G |
Numărul de proiecte sprijinite |
0 |
20 |
T4 |
2025 |
Se finalizează cel puțin 20 dintre proiectele de cercetare științifică selectate anterior cu privire la potențialele dezvoltări ulterioare ale rețelelor și serviciilor 5G. Studiile rezultate se publică de către Ministerul Industriei și Comerțului. |
|
D. COMPONENTA 1.4: Economia și societatea digitală, start-upuri inovatoare și noile tehnologii
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocării reprezentate de facilitarea digitalizării și a adoptării de noi tehnologii de către întreprinderi, inclusiv de către IMM-uri. Acesta vizează, de asemenea, instituirea unui organism care să coordoneze proiectele axate pe transformarea digitală a economiei, să sprijine dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor strategice selectate, inclusiv a inteligenței artificiale, și să îmbunătățească ecosistemul de inovare, în special pentru întreprinderile nouînființate, inclusiv prin consolidarea legăturilor dintre mediul academic și cel de afaceri. Se preconizează că investițiile planificate vor stimula accesul la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, printre altele prin intermediul tehnologiei financiare și al soluțiilor de finanțare în faza incipientă, precum și accesul la formare și la facilități de testare, pentru a contribui la adoptarea noilor tehnologii digitale. Componenta are sinergii cu componentele 1.3 [rețele digitale de mare capacitate] și 1.5 [Transformarea digitală a întreprinderilor] din planul ceh, care contribuie la abordarea accesului la rețele de mare capacitate și la digitalizarea afacerilor.
Componenta sprijină abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 3 2019, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții asupra infrastructurii digitale și înlătură barierele care împiedică dezvoltarea unui ecosistem de inovare pe deplin funcțional, și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 2020, conform căreia Cehia sprijină întreprinderile mici și mijlocii prin utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare pentru a asigura un sprijin sub formă de lichidități, pentru a concentra investițiile asupra tranziției digitale, în special asupra infrastructurii și tehnologiei digitale de mare capacitate, și pentru a asigura accesul la finanțare pentru firmele inovatoare și pentru a îmbunătăți cooperarea în domeniul C & D.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, rezultatele procesului de cercetare și inovare sunt neutre din punct de vedere tehnologic la nivelul aplicării lor (și anume, se aplică tuturor tehnologiilor disponibile, inclusiv tehnologiilor cu impact redus), iar măsura exclude ex ante cercetarea și inovarea dedicată elementelor „cercetare și inovare maro” (și anume cărbune, lignit, petrol/petrol, gaze naturale care nu sunt vizate de anexa III la Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative”, hidrogen albastru și gri, incineratoare și depozite de deșeuri).
D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Reforma instituțională a sistemului de gestionare pentru transformarea digitală, inclusiv strategia RIS 3
Reforma instituțională urmărește simplificarea structurii organizaționale care supraveghează transformarea digitală. Nou-înființatul Comitet pentru transformarea digitală (DTC) cooperează îndeaproape cu entitățile de guvernare din cadrul Strategiei naționale de inovare pentru specializare inteligentă care identifică și diseminează tehnologii-cheie și domenii relevante de cercetare și inovare. Acesta asigură conectivitatea și coordonarea între actorii din întregul ecosistem digital și include reprezentarea părților interesate din sectorul privat și public. Pentru a sprijini această activitate, Comisia comandă studii analitice și achiziționează servicii de asistență specializată și, de asemenea, sensibilizează întreprinderile și cetățenii cu privire la oportunitățile de a aplica noile tehnologii digitale.
Îmbunătățirea în continuare a ecosistemului digital și de inovare include instituirea unui organism de coordonare responsabil cu punerea în aplicare a programelor de sprijin pentru întreprinderi în cadrul acestei componente în conformitate cu standardul UE privind întreprinderile nou-înființate și se preconizează că acesta va furniza analize și propuneri juridice, evaluări ale impactului, recomandări și consiliere privind punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Reforma conduce la instituirea unei cooperări între sectorul public și cel privat și la sprijinirea celor trei fonduri pilot de coinvestiții, a schemelor de sprijinire a spiritului antreprenorial și a întreprinderilor, a activităților de consolidare a internaționalizării întreprinderilor nou-înființate și a spațiilor de testare în materie de reglementare care testează în practică soluții inovatoare, astfel cum se propune în cadrul acestei componente.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Grupul comun pentru sprijinirea tehnologiilor strategice și certificare împreună cu Consiliul pentru tehnologii strategice
Reforma vizează crearea unor autorități acreditate de management al calității și de certificare a produselor și punerea la dispoziție a unei rețele de laboratoare acreditate cu capacități suficiente de testare și certificare, ceea ce va îmbunătăți calitatea produselor și va facilita gestionarea proceselor de producție și competitivitatea întreprinderilor cehe. Acest lucru sporește capacitatea necesară și reduce costurile instituțiilor de autorizare, făcând astfel mai accesibilă certificarea, în special în sectoare strategice, cum ar fi industria aerospațială și industria dispozitivelor medicale. Reforma sprijină modernizarea laboratoarelor, facilitând procesele de acreditare și achiziționarea de echipamente, cu accent pe: Materiale și tehnologii avansate (materiale compozite, fabricare aditivă, aplicații laser); Tehnologiile ecologice (propulsie hibridă/electrică, decarbonizare, reducerea zgomotului, biocombustibili, sustenabilitatea transportului aerian); Automatizarea și digitalizarea; Vehicule aeriene fără pilot (UAV)/sisteme de aeronave fără pilot la bord (UAS); Mobilitatea aeriană urbană (UAM); Aplicații software; Industria 4.0 în domeniul aerospațial (IA, IoT, Big Data). Componenta include, de asemenea, servicii de consultanță și consultanță pentru întreprinderi în pregătirea obținerii certificării și în diseminarea practicilor de fabricație.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1: Centrul european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor
Scopul investiției este de a crea un Centru european de excelență în domeniul inteligenței artificiale, care se preconizează că va obține marca de excelență în cadrul programului Orizont Europa. Centrul urmărește să asigure o capacitate de cercetare suficientă pentru a permite introducerea și aplicarea tehnologiilor IA.
Aceasta își concentrează activitatea asupra aplicațiilor IA de îmbunătățire a siguranței și contribuie la cercetarea științifică în domeniu, cu un accent deosebit pe segmentele în care se poate obține un avantaj comparativ prin specializarea națională și regională. Activitatea centrului trebuie să fie în conformitate cu Planul coordonat privind inteligența artificială 3 , iar investițiile vizează să urmeze recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind IA al Comisiei Europene.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2022.
Investiția 2: Centrul european de monitorizare a mass-mediei digitale (EDMO)
Această investiție va înființa Observatorul european central al mass-mediei digitale (CEDMO), o instituție regională condusă de Universitatea din Karlova, în parteneriat cu Universitatea Tehnică Cehă din Praga (ČVUT) și site-ul de verificare a veridicității informațiilor demagog.cz. CEDMO are legături cu Observatorul european al mass-mediei digitale și respectă Planul de acțiune împotriva dezinformării emis de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Oferă instrumente și metodologie IA pentru combaterea știrilor false în spațiul digital în mod imparțial, în cooperare cu Centrul european de excelență în domeniul IA, și detectează, analizează și face publice campaniile de dezinformare la nivel național, transnațional și european și analizează impactul campaniilor de dezinformare asupra societății și democrației; Să sprijine educația în domeniul mass-mediei și să monitorizeze normele platformelor online și ale ecosistemului mediatic digital în cooperare cu autoritățile naționale. Investițiile includ activități de cercetare pe termen lung care furnizează rezultate lunare bazate pe un grup relevant din punct de vedere statistic de minimum 2000 de persoane din populația Cehiei, care să conducă la rapoarte privind educația digitală și în domeniul mass-mediei, reziliența populației la dezinformare și la dezinformare eronată în Cehia.
Investiția trebuie pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Transferul de bune practici străine și de know-how pentru transformarea digitală, monitorizarea și cercetarea efectelor socioeconomice ale crizei (Institutul Samuel Neaman)
Această investiție va conduce la crearea și consolidarea capacităților grupului de reflecție strategică al Institutului Samuel Neaman din Republica Cehă, care va fi înființat ca organizație independentă și va fi direct legat de Comitetul pentru transformare digitală (instituit în temeiul reformei 1). Obiectivul său este de a reuni federațiile de întreprinderi, reprezentanții angajatorilor, mediul academic și alte părți interesate, precum și administrația publică, pentru a ghida și a coordona transformarea digitală a economiei cehe, monitorizând și evaluând, în același timp, impactul socioeconomic al acesteia. Se preconizează că institutul va institui memorandumuri de cooperare internațională pentru transferul de bune practici în domeniul transformării digitale cu cinci instituții principale.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 4: Platforma de formare în domeniul gestionării IMM-urilor pentru transformarea digitală post-COVID-19
Această măsură vizează crearea unei platforme de transformare digitală, care va servi drept ghișeu unic pentru întreprinderile care caută informații cu privire la aplicarea noilor tehnologii digitale, cum ar fi IA, tehnologia blockchain, cloud computingul, robotizarea și automatizarea, securitatea cibernetică și calculul de înaltă performanță și va sprijini factorii de decizie în ceea ce privește datele și deciziile bazate pe dovezi în domeniul transformării digitale a economiei. Într-o a doua etapă, se creează o platformă de formare pentru a oferi soluții bazate pe învățarea online pentru noile tehnologii digitale, în conformitate cu principiile învățării pe tot parcursul vieții. Punerea în aplicare este însoțită de colectarea și analizarea datelor pentru a identifica obstacolele și barierele care împiedică întreprinderile să pună în aplicare noi soluții digitale. Punerea în aplicare este coordonată de Comitetul pentru transformare digitală și este complementară celorlalte investiții în tranziția digitală coordonate de comitet.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 5: Infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI)
Investiția planificată în infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) intră sub egida Parteneriatului european pentru tehnologia blockchain (EBP) și se preconizează că va fi cofinanțată prin programul Europa digitală. Măsura sprijină punerea în aplicare a unui caz de utilizare EBSI/EBP axat pe crearea unei platforme paneuropene de obligațiuni bazate pe DLT (tehnologia registrelor distribuite) pentru finanțarea prin îndatorare a IMM-urilor. Proiectul contribuie la facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, la reducerea costurilor și la creșterea transparenței.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 6: 5G proiecte demonstrative de aplicare pentru orașe și zone industriale
Această măsură finanțează dezvoltarea a cel puțin 52 proiecte care demonstrează aplicarea infrastructurii digitale și a tehnologiei 5G. Proiectele se încadrează în două inițiative diferite, și anume:
·Orașe inteligente, care își propune să demonstreze utilizarea tehnologiei 5G în rețelele urbane, inclusiv, printre altele, sistemele inteligente de transport, iluminatul stradal, gestionarea deșeurilor/a circularității, transportul public, gestionarea spațiilor de parcare, conceptele de reducere a criminalității urbane; și
·Proiecte demonstrative ale industriei 4.0 care prezintă aplicarea liniilor de producție digitalizate sau a sistemelor robotizate (bazate pe utilizarea de rutină a inteligenței artificiale) și comunicarea directă a utilizatorilor de echipamente mobile între ei (comunicarea între dispozitive, D2D).
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 7: Programele cehe de risc
Programul ceh „Rise-Up” abordează impactul economic și social al pandemiei și include două cereri separate de proiecte: Prima cerere de propuneri este deschisă propunerilor de proiecte care vizează proiecte de cercetare și dezvoltare medicală legate de pandemia de COVID-19, care au ajuns la maturitate aproape de finalizare, certificare sau protecție juridică. A doua cerere de propuneri este deschisă proiectelor de cercetare care vizează soluții tehnologice medicale și nemedicale pentru a face față consecințelor economice și sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special în domeniile sănătății, educației, sectorului audiovizual, transformării digitale a întreprinderilor și sectoarelor tradiționale.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 8: Promovarea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor inovatoare
Această măsură vizează promovarea spiritului antreprenorial și sprijinirea lansării cu succes a unor noi întreprinderi în Cehia. Măsura include servicii de consiliere, consultanță și mentorat furnizate prin intermediul centrelor regionale de inovare și de afaceri pentru inițiativele de afaceri nou înființate și pentru întreprinderile nou-înființate. Măsura include, de asemenea, campanii de sensibilizare pentru promovarea spiritului antreprenorial.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 9: Fonduri pentru dezvoltarea investițiilor anterioare/inițiale, a tehnologiilor strategice și a spin-off-urilor universitare în cadrul centrelor europene de excelență
Măsura sprijină dezvoltarea capitalului de risc și transformarea digitală a economiei prin investiții sub formă de granturi în întreprinderi nou-înființate inovatoare. Acesta este format din trei fonduri principale de investiții: i) un fond de investiții din faze timpurii; ii) un fond strategic pentru tehnologii; și iii) un fond de investiții divizat destinat IA. Cele trei fonduri investesc în proiecte în stadiu incipient și, respectiv, în întreprinderi tehnologice nouînființate; În tehnologii strategice precum IA, tehnologia blockchain, FinTech, aplicațiile 5G; Precum și în proiecte ale organizațiilor de cercetare și ale universităților de a transfera și comercializa rezultatele cercetării lor în practica comercială.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Cehia și entitatea de gestionare a fondurilor căreia i-a fost încredințată execuția și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar necesită aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind verificarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; Și exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 4 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 5 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 6 și stații de tratare mecano-biologică 7 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; Și să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu de către [entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau intermediarul financiar] pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 10: Internaționalizarea întreprinderilor nou-înființate
Obiectivul acestei măsuri este de a oferi IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate din Cehia servicii de formare, consiliere și consultanță oferite de experți în ceea ce privește competențele de gestionare și transferul de bune practici comerciale, cum ar fi: Negocieri; Know-how-ul piețelor străine; Utilizarea noilor instrumente digitale și adaptarea la noile tendințe digitale; Validarea produselor pentru piețele străine; Accesul la capital de risc; Programe de accelerare și mentorat. Programul este pus în aplicare de CzechInvest în cadrul Strategiei de inovare a Republicii Cehe 2030 și al programului „Țara pentru viitor”.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 11: Spațiile de testare în materie de reglementare în conformitate cu prioritățile UE
Această măsură constă în lansarea și exploatarea inițială a două spații de testare în materie de reglementare, în special unul în domeniul inteligenței artificiale și unul în domeniul fintech. Spațiile de testare sunt create în cooperare cu autoritățile, autoritățile de reglementare și partenerii relevanți din sectorul respectiv și vizează asigurarea unui mediu tehnic și tehnologic adecvat pentru testarea noilor tehnologii. Acestea sunt accesibile atât IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, cât și altor întreprinderi și includ cereri periodice de programe de testare pentru întreprinderile inovatoare.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 12: Construirea infrastructurii de comunicații cuantice
Investiția vizează construirea unei rețele de comunicații cuantice optice în Cehia, în conformitate cu prioritățile programului Europa digitală. Aceasta include crearea unei rețele magistrale și a unor ramuri secundare conectate, conectarea infrastructurii critice și de securitate, precum și testarea și formarea experților. Rețeaua trebuie să fie capabilă să transmită și să prelucreze rapid datele, care să conecteze cele mai relevante părți interesate identificate în etapa de planificare și să se poată conecta la infrastructuri similare din țările învecinate.
Investiția se încheie cu testarea finalizată și cu o fază operațională pilot până la 31 decembrie 2025 și include cel puțin conexiuni între Praga, Brno și Ostrava, cu o lungime optică totală de 400 km, 6 segmente de distribuție cuantică a cheilor (QKD); Punerea în aplicare a două ramuri metropolitane secundare bazate pe echipamente comerciale QKD și a altor două pe baza unui QKD experimental și a testării aplicării acestora.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 13: Sprijin pentru C & I în industria aeronautică
Această investiție constă în crearea infrastructurii necesare pentru un stand de testare complet digitalizat pentru industria aeronautică. Aceasta se bazează pe tehnologia de calcul cuantic și vizează facilitarea utilizării modelării și simulărilor duble digitale, ceea ce conduce la dezvoltarea unor metode de producție de înaltă precizie, la o mai bună colectare a datelor și la o mai bună propagare a know-how-ului către alte industrii.
Această investiție include finalizarea standului de încercare al miezului motorului care să permită achiziționarea de motoare experimentale suplimentare de aeronave echipate cu un număr mare de senzori care să permită dezvoltarea de noi tehnologii aerospațiale și un stand de testare pentru o aeronavă experimentală pentru testarea motoarelor în zbor. O astfel de facilitate este disponibilă pentru partenerii industriali din sectorul aeronautic, inclusiv pentru IMM-uri. Instalația și echipamentele achiziționate în cadrul acestei investiții sunt utilizate pentru cercetare și inovare, cu un accent principal pe dezvoltarea de opțiuni cu impact redus și, parțial, pe creșterea eficienței. Biocombustibilii utilizați pentru testare trebuie să fie în conformitate cu Directiva privind energia din surse regenerabile din Directiva privind energia din surse regenerabile (RED II) 8 .
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2022.
D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
47 |
Reforma 1: Reforma instituțională a sistemului de coordonare și sprijin pentru transformarea digitală a economiei (inclusiv RIS 3) |
Jalon |
Punerea în aplicare a unor schimbări organizaționale în vederea reformării structurii organismelor publice care supraveghează transformarea digitală a economiei |
Înființarea Comitetului responsabil cu coordonarea părților interesate naționale în vederea pregătirii proiectelor pentru transformarea digitală a economiei cehe |
T1 |
2025 |
Comitetul pentru transformarea digitală, inclusiv reprezentarea părților interesate din sectorul public și privat, coordonează punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul componentelor 1.4 și 1.5. Aceasta include, de asemenea, un grup de lucru consultativ/de experți special care supraveghează punerea în aplicare a standardelor UE privind întreprinderile nou-înființate în cadrul acestei componente și furnizează analize juridice, studii de impact și opinii ale experților cu privire la selectarea metodelor de punere în aplicare. Se consideră că această etapă este îndeplinită odată ce comitetul începe să lucreze. |
|||
|
48 |
Reforma 2: Grupul comun pentru sprijinirea tehnologiilor strategice și certificare împreună cu Consiliul pentru tehnologii strategice |
Jalon |
Înființarea și desemnarea autorităților de certificare |
Crearea unei rețele de autorități de certificare pentru sectoarele strategice. |
T2 |
2024 |
Înființarea unor autorități de certificare cu capacități de testare pentru certificare, inclusiv laboratoare, echipamente și know-how, pentru a sprijini dezvoltarea și inovarea în sectoare strategice. |
|||
|
49 |
Reforma 2: Grupul comun pentru sprijinirea tehnologiilor strategice și certificare împreună cu Consiliul pentru tehnologii strategice |
Țintă |
Numărul de societăți cărora li s-a acordat certificare |
Număr |
0 |
50 |
T4 |
2023 |
50 de societăți cărora li se va acorda certificare de către rețeaua stabilită de autorități de certificare acreditate |
|
|
50 |
Investiția 1: Centrul european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor |
Jalon |
Lansarea Centrului european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor |
Lansarea Centrului european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor, care furnizează servicii ca parte a rețelei europene |
T4 |
2022 |
Centrul european de excelență în domeniul inteligenței artificiale pentru siguranța și securitatea cetățenilor trebuie să sprijine cercetarea, cooperarea și introducerea de noi aplicații în domeniul inteligenței artificiale. |
|||
|
51 |
Investiția 2: Centrul european de monitorizare a mass-mediei digitale (EDMO) |
Jalon |
Lansarea Observatorului european al mass-mediei digitale pentru ECE în Republica Cehă (CEDMO) |
Lansarea platformei CEDMO, construită de consorțiul academic, cu Universitatea Karlova din Praga, în calitate de partener principal |
T4 |
2021 |
Centrul pentru mass-media digitală, ca parte a rețelei EDMO, se axează pe analizarea și combaterea răspândirii de informații false, cum ar fi dezinformarea legată de rețelele COVID sau 5G. |
|||
|
52 |
Investiția 2: Centrul european de monitorizare a mass-mediei digitale (EDMO) |
Țintă |
Numărul minim de membri relevanți din punct de vedere statistic implicați în indicele CEDMO |
Număr |
0 |
2000 |
T4 |
2025 |
CEDMO trebuie să furnizeze lunar activități de cercetare și monitorizare cu implicarea unui eșantion relevant din punct de vedere statistic de cel puțin 2000 de persoane. |
|
|
53 |
Investiția 3: Transferul de bune practici străine și de know-how pentru transformarea digitală, monitorizarea și cercetarea efectelor socioeconomice ale crizei (Institutul Samuel Neaman) |
Țintă |
Înființarea Institutului ceh Samuel Neaman cu dimensiune internațională, inclusiv 5 acorduri de cooperare internațională sub formă de memorandumuri pentru a transfera cele mai bune practici în domeniul transformării digitale |
Număr |
0 |
5 |
T4 |
2024 |
Institutul urmează să monitorizeze evoluțiile recente și impactul socioeconomic al transformării digitale pe baza memorandumului cu Ministerul Industriei și Comerțului. Acesta urmează să încheie memorandumuri privind cooperarea și transferul de know-how pentru a sprijini transformarea digitală a economiei. |
|
|
54 |
Investiția 4: Platforma de formare în domeniul gestionării IMM-urilor pentru transformarea digitală post-COVID-19 |
Țintă |
Lansarea unei platforme de formare în domeniul gestionării IMM-urilor și implicarea conducerii a cel puțin 200 de IMM-uri în activități de recalificare și perfecționare profesională axate pe transformarea digitală |
Număr |
0 |
200 |
T4 |
2024 |
Platforma va servi drept bază pentru educarea conducerii IMM-urilor cu privire la oportunitățile și riscurile pe care le prezintă noile tehnologii digitale. Acesta trebuie să fie un sistem educațional bazat pe legitimație. Conținutul său urmează să fie dezvoltat în cooperare cu părțile interesate. |
|
|
55 |
Investiția 5: Infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) — Obligațiuni DLT pentru finanțarea IMM-urilor |
Jalon |
Finalizarea punerii în aplicare tehnice a EBSI pentru cazurile de utilizare și lansarea fazei-pilot pentru IMM-uri |
Lansarea ofertei de obligațiuni pentru IMM-uri în faza-pilot pentru a oferi finanțare |
T4 |
2022 |
Urmează să fie lansat un program pilot pentru a permite IMM-urilor să ofere obligațiuni bazate pe tehnologia registrelor distribuite în cadrul spațiului de testare în materie de reglementare în cadrul EBSI |
|||
|
56 |
Investiția 5: Infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) — Obligațiuni DLT pentru finanțarea IMM-urilor |
Țintă |
Numărul de IMM-uri sprijinite în urma unei etape-pilot reușite prin oferirea de obligațiuni digitale în cadrul EBSI |
Număr |
0 |
250 |
T4 |
2023 |
Urmează să fie lansat un program pilot pentru a permite IMM-urilor să ofere obligațiuni bazate pe tehnologia registrelor distribuite în cadrul spațiului de testare în materie de reglementare în cadrul EBSI |
|
|
57 |
Investiția 6: 5G proiecte demonstrative de aplicare pentru orașe și zone industriale |
Țintă |
Dezvoltarea și exploatarea aplicațiilor de referință pentru orașele inteligente |
Număr |
0 |
5 |
T4 |
2022 |
Cinci cereri de referință ca parte a programului „Orașe inteligente” care urmează să fie finalizat |
|
|
58 |
Investiția 6: 5G proiecte demonstrative de aplicare pentru orașe și zone industriale |
Țintă |
Extinderea aplicărilor cazurilor de utilizare pentru orașele inteligente și pentru industrie 4.0 |
Număr |
0 |
45 pentru orașe inteligente; 35 pentru Industria 4.0 |
T4 |
2025 |
Extinderea anumitor aplicații demonstrative de utilizare 5G la alte locații, inclusiv regiuni și municipalități locale, în cadrul programelor „Orașe inteligente și industrie 4.0” |
|
|
59 |
Investiția 7: Programul ceh Rise-Up |
Țintă |
Sprijinirea proiectelor care vizează inovarea în domeniul soluțiilor tehnologice medicale și nemedicale pentru a face față efectelor COVID-19 și consecințelor economice și sociale ale acesteia |
Număr |
60 |
300 |
T4 |
2023 |
Sprijinirea întreprinderilor în cercetarea medicală legată de COVID și în dezvoltarea de proiecte, precum și de proiecte de cercetare care vizează soluții tehnologice medicale și nemedicale pentru a face față consecințelor economice și sociale ale crizei sub forma unui grant de minimis în valoare totală de minimum 23 564 527,53 EUR. Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri menționate în această etapă de referință este, în conformitate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
|
60 |
Investiția 8: Promovarea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor inovatoare |
Țintă |
Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite prin intermediul centrelor de inovare și al organizațiilor partenere ale programului |
Număr |
0 |
450 |
T4 |
2024 |
Întreprinderilor nou-înființate și altor entități eligibile să li se ofere servicii de mentorat, consultanță și consiliere sau formare pentru a stimula antreprenoriatul și validarea planurilor de afaceri. |
|
|
61 |
Investiția 9: Fonduri pentru dezvoltarea investițiilor anterioare/inițiale, a tehnologiilor strategice și a spin-off-urilor universitare în cadrul centrelor europene de excelență |
Jalon |
Lansarea fondurilor de fonduri și investițiile celor trei fonduri desemnate (fonduri de investiții din faze timpurii, fonduri pentru tehnologii strategice și fonduri pentru sciziuni) |
Sfârșitul fazei-pilot după epuizarea capacității de investiții din fondurile furnizate de Mecanismul de redresare și reziliență |
T4 |
2025 |
Urmează să fie lansate trei fonduri de coinvestiții pentru capitalul de risc existent și nou, pentru a sprijini întreprinderile nou-înființate inovatoare, tehnologiile strategice și întreprinderile cu investiții inițiale/anterioare. Etapa-pilot ar trebui să verifice nivelul cererii, riscul vizat, absorbția și domeniile de investiții, nu în ultimul rând complementaritatea cu alte instrumente de ajutor. Pe baza rezultatelor etapei-pilot, urmează să fie stabilite noi runde de investiții continue și să se identifice alte domenii de investiții. Valoarea investiției ajunge la suma minimă de 54 983 897,57 EUR. Politica de investiții pentru instrumentul financiar include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) privind tranzacțiile care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri, prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|||
|
62 |
Investiția 9: Fonduri pentru dezvoltarea investițiilor anterioare/inițiale, a tehnologiilor strategice și a spin-off-urilor universitare în cadrul centrelor europene de excelență |
Țintă |
Investiții în întreprinderi nou-înființate și în întreprinderi rezultate din sciziune („spin-offs”) anterioare și tehnologice |
Număr |
0 |
185 |
T4 |
2025 |
Proiecte și întreprinderi nou-înființate inovatoare care urmează să fie selectate și sprijinite de fondurile de investiții. Politica de investiții pentru instrumentul financiar include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) privind tranzacțiile care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri, prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
|
63 |
Investiția 10: Internaționalizarea întreprinderilor nou-înființate |
Țintă |
Sprijinirea extinderii internaționale a întreprinderilor nou-înființate prin consultanță, mentorat servicii de consiliere pentru întreprinderi, programe de accelerare |
Număr |
0 |
100 |
T4 |
2025 |
Întreprinderile nou-înființate urmează să fie sprijinite prin programe de sprijin axate pe expansiunea internațională și adaptarea la piețele străine. Aceste programe includ: Servicii de mentorat și consultanță, programe de accelerare a validării produselor, servicii legate de străinătate, schimb de bune practici, extindere, adaptarea produselor/serviciilor. |
|
|
64 |
Investiția 11: Spațiile de testare în materie de reglementare în conformitate cu prioritățile UE |
Jalon |
Lansarea a două spații de testare în materie de reglementare în domeniul fintech și al inteligenței artificiale |
Crearea celor două spații de testare în domeniile prioritare reglementate, cum ar fi finanțele (pe baza pachetului privind finanțele digitale) și IA (pe baza cadrului juridic european pentru IA) |
T4 |
2023 |
Spațiile de testare din domeniul tehnologiei financiare și al IA sunt considerate active și funcționale atunci când întreprinderile inovatoare își pot depune candidatura pentru programe de testare. Accentul principal va fi pus pe proiectele aflate deja în curs de pregătire. |
|||
|
65 |
Investiția 11: Spațiile de testare în materie de reglementare în conformitate cu prioritățile UE |
Țintă |
Participanții la spațiile de testare sprijiniți de spațiile de testare |
Număr |
0 |
20 |
T4 |
2023 |
Numărul de întreprinderi din sectoarele reglementate ale căror proiecte și produse au fost testate prin intermediul spațiilor de testare din domeniul tehnologiei financiare și al IA. Accentul principal va fi pus pe proiectele aflate deja în curs de pregătire. Ambele spații de testare ar trebui să sprijine cel puțin 10 proiecte în cadrul fiecărui program lansat. |
|
|
66 |
Investiția 12: Construirea infrastructurii de comunicații cuantice |
Jalon |
Finalizarea fazei de construcție și de exploatare pilot a unei rețele cuantice optice |
Infrastructura este operațională, iar testarea a fost documentată și aprobată de autoritățile relevante [Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Apărării, Oficiul Național pentru Securitatea Cibernetică și Informațională (NÚKIB)] |
T4 |
2025 |
Obiectivul de etapă include: Crearea de conexiuni optice între Praga, Brno și Ostrava, lungime optică totală de 400 km, 6 segmente de distribuție cuantică a cheilor (QKD); Punerea în aplicare a două sucursale metropolitane secundare bazate pe echipamente comerciale QKD și a două sucursale metropolitane secundare pe baza unui set experimental de instrumente QKD; Achiziționarea și planificarea sucursalelor secundare mobile; Testarea integrării tehnologiilor de telecomunicații existente în domeniul comunicațiilor cuantice; Și testarea a 3 cazuri de utilizare specifice zonelor militare. |
|||
|
67 |
Investiția 13: Sprijin pentru C & I în industria aeronautică |
Jalon |
Exploatarea deplină a cel puțin unui stand de testare bazat pe tehnologii digitale duble și echipamente de transformare digitală în industria aeronautică |
Achiziționarea și exploatarea echipamentelor necesare, inclusiv a celor experimentale. |
T4 |
2022 |
Etapa include finalizarea standului de încercare al miezului motorului, permițând producătorilor de motoare de aeronave să testeze perechi de motoare digitale de aviație; Achiziționarea de motoare experimentale suplimentare de aeronave echipate cu un număr mare de senzori care să permită dezvoltarea de noi tehnologii aerospațiale și un stand de testare pentru o aeronavă experimentală pentru testarea motoarelor în zbor. Activitatea de cercetare se axează în principal pe opțiunile cu impact redus și poate include activități de cercetare axate pe creșterea eficienței tehnologiei existente „best in class” numai dacă aceasta nu conduce la efecte de blocare a tehnologiei sau dacă rezultatele procesului C & I sunt neutre din punct de vedere tehnologic la nivelul aplicării lor. |
|||
E. COMPONENTA 1.5: Transformarea digitală a întreprinderilor
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocării reprezentate de sprijinirea digitalizării industriei, a utilizării tehnologiilor și a apariției unui nivel național interconectat și durabil al ecosistemului digital european prin intermediul centrelor de inovare digitală. Acesta sprijină, de asemenea, crearea unui centru de testare și experimentare de referință. Un alt obiectiv este de a permite sprijinirea întreprinderilor care participă la potențiale proiecte importante de interes european comun (PIIEC), în special în domeniul microelectronicii și al conectivității, inclusiv proiecte în domeniul microprocesoarelor legate de calculul european de înaltă performanță. Se preconizează că această componentă va sprijini tranziția verde, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, prin intermediul tehnologiilor digitale, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări 3, 2020, conform căreia Cehia își concentrează investițiile asupra tranziției digitale, în special asupra infrastructurii și tehnologiilor digitale de mare capacitate, inclusiv în regiunile carbonifere.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, achizițiile de echipamente TIC asigură conformitatea cu criteriile relevante ale UE privind achizițiile publice ecologice, precum și cu cerințele UE relevante în materie de eficiență energetică și materială și cu cerințele de reciclare stabilite în conformitate cu Directiva 2009/125/CE, Directiva 2009/125/CE, Directiva 2011/65/UE și Directiva (UE) 2021/19.
E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Crearea unei platforme pentru digitalizarea economiei
Măsura vizează punerea în funcțiune a unei platforme care să coordoneze interconectarea tuturor actorilor din ecosistemul digital național, cum ar fi centrele europene și naționale de inovare digitală, centrele de excelență în domeniul inteligenței artificiale, centrele naționale de competență în domeniul calculului de înaltă performanță și al securității cibernetice, instalațiile europene de testare și experimentare de referință, centrele de inovare și clienții tuturor acestor centre. Scopul său este de a stimula transformarea digitală, utilizarea tehnologiilor și recrutarea de experți în digitalizare și în noile tehnologii, precum și de a spori reziliența industriei și a serviciilor la potențialele crize viitoare.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Înființarea de centre europene și naționale de inovare digitală
Măsura vizează sprijinirea transformării digitale, în principal a întreprinderilor mici și mijlocii și a administrației de stat, introducerea de noi tehnologii, atragerea de experți în domeniu și asigurarea unei mai mari reziliențe a industriei și a serviciilor în fața unor eventuale crize viitoare. Se prevede cofinanțare din partea programului Europa digitală.
Se înființează și se pun în funcțiune șase centre europene și naționale de inovare digitală.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2: De înființare a unui centru european de testare și experimentare de referință
Se înființează și se pune în funcțiune o instalație europeană de testare și experimentare de referință. Măsura vizează stabilirea unei legături între sectoarele de cercetare (cum ar fi Centrul de excelență în domeniul inteligenței artificiale) și economia în general (cum ar fi centrele europene și naționale de inovare digitală), permițând centrelor de cercetare și întreprinderilor mici și mijlocii să testeze tehnologiile și aplicațiile dezvoltate astfel încât să poată fi utilizate în operațiunile lor. Se prevede cofinanțare din partea programului Europa digitală.
Investiția trebuie pusă în aplicare până la 31 decembrie 2024.
Investiția 3: Sprijin direct pentru transformarea digitală a întreprinderilor
Sprijinul direct pentru transformarea digitală (cum ar fi inteligența artificială, robotica, robotica, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică) se acordă unui număr de 377 de întreprinderi. Două treimi din fonduri sunt puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor cu capitalizare medie, iar o treime se acordă întreprinderilor mari. Măsura vizează creșterea proceselor digitale, în special în întreprinderile mici și mijlocii, dar și în întreprinderile mari (și, eventual, sprijinirea proiectelor inovatoare majore PIIEC la scară largă, în special în domeniul microprocesoarelor și al infrastructurii și serviciilor de cloud).
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2025.
E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
68 |
Reforma 1: Crearea unei platforme pentru digitalizarea economiei |
Jalon |
Crearea unei platforme pentru digitalizarea economiei |
Lansarea funcționării platformei |
T1 |
2022 |
Se instituie o platformă pentru digitalizarea economiei și se lansează funcționarea acesteia. Platforma coordonează interconectarea tuturor actorilor din ecosistemul digital național, cum ar fi centrele europene și naționale de inovare digitală, centrele de excelență în domeniul inteligenței artificiale, centrele naționale de competență în domeniul calculului de înaltă performanță și al securității cibernetice, instalațiile europene de testare și experimentare de referință, centrele de inovare și clienții tuturor acestor centre. Platforma funcționează ca unul dintre grupurile de lucru ale Comitetului pentru transformare digitală care urmează să fie instituit ca reforma 1 în cadrul componentei 1.4. |
|||
|
69 |
Investiția 1: Centrele europene și naționale de inovare digitală |
Țintă |
Crearea unor centre europene și naționale de inovare digitală funcționale și interconectate |
Numărul de centre europene și naționale de inovare digitală |
0 |
6 |
T4 |
2024 |
Se înființează șase centre europene și naționale de inovare digitală și se lansează funcționarea acestora. Aceste centre de inovare digitală sprijină transformarea digitală, în principal a IMM-urilor și a administrației de stat, introducând noi tehnologii, atrăgând experți în domeniu și asigurând o mai mare reziliență a industriei și a serviciilor în fața unor eventuale crize viitoare. |
|
|
70 |
Investiția 2: Instalație europeană de testare și experimentare de referință |
Țintă |
Crearea unui centru european de testare și experimentare de referință |
Numărul de instalații europene de testare și experimentare de referință |
0 |
1 |
T2 |
2023 |
Se înființează o instalație europeană de testare și experimentare de referință și se lansează funcționarea acesteia. Acest mecanism stabilește o conexiune între sectoarele de cercetare (cum ar fi Centrul de excelență în domeniul inteligenței artificiale) și economie în general (cum ar fi centrele europene și naționale de inovare digitală), permițând centrelor de cercetare și IMM-urilor să testeze tehnologiile și aplicațiile dezvoltate astfel încât să poată fi utilizate în operațiunile lor. |
|
|
71 |
Investiția 3: Transformarea digitală a întreprinderilor producătoare și neproductive și creșterea rezilienței acestora |
Țintă |
Sprijin direct acordat întreprinderilor pentru transformarea digitală |
Numărul de întreprinderi |
0 |
377 |
T4 |
2025 |
377 de întreprinderi sunt transformate digital. Această transformare digitală va spori procesele digitale, în special în IMM-uri. Se acordă sprijin pentru activități precum introducerea digitalizării în întreprinderi, inclusiv analiza necesară a proceselor, introducerea de soluții digitale în domenii legate de inteligența artificială, automatizarea proceselor, robotică și securitatea cibernetică a sistemelor online și ciber-fizice și introducerea de noi tehnologii, achiziționarea de noi dispozitive și echipamente tehnologice, inclusiv infrastructura necesară, interconectarea tehnologiilor dobândite sau existente utilizând canale și protocoale de comunicare de ultimă generație (comunicare autonomă bidirecțională). Bugetul total executat în acest scop se ridică la cel puțin 180 000 000 EUR, din care cel puțin 120 000 000 EUR pentru IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie și cel puțin 60 000 000 EUR pentru întreprinderile mari. |
|
F. COMPONENTA 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocării reprezentate de procedurile actuale lungi și dificile din punct de vedere administrativ pentru obținerea autorizațiilor de construcție.
Scopul componentei este de a simplifica și raționaliza procesul de acordare a autorizațiilor de construcție. Se preconizează că accelerarea semnificativă a procesului de autorizare a construcțiilor va îmbunătăți în mod considerabil mediul de afaceri și de investiții din Cehia. Se abordează, de asemenea, condițiile pentru punerea în aplicare corespunzătoare a digitalizării gestionării clădirilor și a amenajării teritoriului. Raționalizarea completă a proceselor paralele într-o singură procedură, precum și reforma instituțională, astfel cum se prevede în proiectul de cod al construcțiilor, pot scurta durata medie de emitere a unei autorizații de la perioada actuală de 5,4 ani la o medie de 1,25 ani. Se preconizează că numai digitalizarea procesului va reduce durata medie de obținere a unei autorizații de construcție cu cel puțin 2 ani.
Componenta sprijină abordarea recomandării 3, 2019 specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia reduce sarcina administrativă asupra investițiilor și sprijină o concurență bazată într-o mai mare măsură pe calitate în domeniul achizițiilor publice, precum și recomandarea 3, 2020 specifică fiecărei țări, conform căreia Cehia sprijină întreprinderile mici și mijlocii prin utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare pentru a asigura un sprijin sub formă de lichidități, a reduce sarcina administrativă și a îmbunătăți guvernarea electronică.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea
Reforma constă în modificări instituționale și procedurale și urmărește să aducă un grad ridicat de digitalizare procesului de autorizare a construcțiilor. Noua Lege privind construcțiile intră în vigoare până la 30 septembrie 2021. Aceasta aduce structura descentralizată a autorităților imobiliare și condițiile lor de funcționare sub responsabilitatea statului.
Reforma accelerează procedurile de construcție, eficientizează procedurile de autorizare și le plasează sub responsabilitatea unei singure autorități — Biroul Suprem de Construcții. Actorii relevanți beneficiază de formare adecvată pentru a înțelege noile procese, pentru a putea utiliza noile sisteme de informații și pentru a lucra eficient în noul cadru organizațional. Datele existente sunt migrate către o nouă platformă și se asigură funcționarea sistemelor de informații individuale existente până la construirea sistemului central de informații („AIS”). Aceasta include furnizarea echipamentelor informatice necesare pentru funcționarea Biroului Suprem de Construcții și a birourilor imobiliare locale.
Această reformă este pusă în aplicare până la 30 septembrie 2023, iar impactul său se măsoară până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Sistemul central de informații („AIS”)
Investiția creează un sistem informatic de gestionare a proceselor care să fie utilizat de funcționarii publici ai autorităților implicate în procesul de autorizare a construcției. Sistemul digitalizează procesele de gestionare a clădirilor astfel încât să asigure transparența, eficiența și eficacitatea proceselor prevăzute de legislația pusă în aplicare prin reforma 1 a acestei componente. Licențele hardware și software necesare sunt achiziționate, împreună cu asistența tehnică, aplicațiile care acoperă cerințele funcționale și nefuncționale necesare, testarea corespunzătoare a sistemului, întreținerea, operarea și dezvoltarea aplicației.
Această investiție este pusă în aplicare până la 30 septembrie 2023.
Investiția 2: Dezvoltarea și utilizarea datelor administrației publice în amenajarea teritoriului
Obiectivul investiției este de a pune în aplicare o bază de date centrală a documentației analitice spațiale în contextul sistemului de informații privind amenajarea teritoriului, care va fi utilizată pentru a furniza date și servicii autorităților de planificare urbană și rurală, altor utilizatori din sectorul public și furnizorilor de documente de amenajare a teritoriului. Datele sunt furnizate sub formă de date deschise. Centralizarea permite schimbul eficient de date cu alte sisteme ale administrației publice (în special registrul de identificare teritorială, adresele și bunurile imobiliare).
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2024.
Investiția 3: Valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării controlului clădirilor
Investiția creează o serie de sisteme de informații, standarde și metodologii necesare pentru digitalizarea completă a procesului de autorizare a construcțiilor și a amenajării teritoriului.
Se instituie trei sisteme informatice pentru a permite interconectarea bazelor de date esențiale și pentru a facilita procesul de autorizare a construcției și amenajarea teritoriului:
●Un sistem care face legătura între normele tehnice și reglementările de punere în aplicare, care va fi integrat în Portalul dezvoltatorilor de clădiri și va fi pus la dispoziția publicului.
●Un sistem de cerințe structurate privind clădirile și procedurile, validarea și controlul procesului de autorizare.
●Un sistem de gestionare a standardelor în materie de date ale clădirilor.
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
72 |
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Jalon |
Intrarea în vigoare a noii legi privind construcțiile |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a noii legi privind construcțiile |
T3 |
2021 |
Intră în vigoare noua lege privind construcțiile, care accelerează procesul de autorizare a construcției, digitalizarea procesului și o scădere a numărului de autorități de reglementare. |
|||
|
73 |
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Jalon |
Începerea activității Biroului Suprem de Construcții |
Biroul Suprem de Construcții își începe activitatea. Acesta are o existență juridică și un sediu fizic. |
T3 |
2023 |
Crearea unei noi structuri de stat a Biroului Suprem de Construcții, inclusiv a unităților interne. Asigurarea personalului financiar și informatic, precum și formarea personalului, permițând funcționarea corespunzătoare a noului birou. |
|||
|
74 |
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Țintă |
Scurtarea procesului de acordare a autorizației de construcție cu cel puțin doi ani |
Ani |
5,5 |
3,5 |
T4 |
2025 |
Durata medie a procesului de autorizare a construcțiilor va fi redusă cu cel puțin doi ani, de la 5.5 ani la 3.5 ani sau mai puțin, care urmează să fie confirmată de biroul național de statistică, pe baza unei noi statistici pentru durata medie a procesului de autorizare în perioada 2024-2025. |
|
|
75 |
Investiția 1: Crearea unui nou sistem central de informații („AIS”) |
Jalon |
Sistemul central de informații este pe deplin operațional |
Implementarea sistemului, începerea utilizării de către birourile clădirii. |
T3 |
2023 |
Crearea unui nou sistem central de informații care să fie utilizat de funcționarii publici ai autorităților implicate în procesul de autorizare a construcției. |
|||
|
76 |
Investiția 2: Dezvoltarea și utilizarea datelor administrației publice în amenajarea teritoriului |
Jalon |
Crearea unei baze de date standardizate a documentației analitice spațiale |
Baza de date standardizată a documentației analitice spațiale este pe deplin operațională și utilizată de autoritățile publice |
T4 |
2024 |
Transferul bazei de date a documentației analitice spațiale și validarea protocolului. Instrumentul de validare este inclus în Geoportalul național pentru amenajarea teritoriului, unde se încarcă documentația analitică spațială. |
|||
|
77 |
Investiția 3: Valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării controlului clădirilor |
Jalon |
Sisteme informatice care sprijină digitalizarea procesului de acordare a autorizațiilor de construcție pe deplin operaționale |
Sisteme informatice pe deplin operaționale, inclusiv instalarea utilizatorilor finali. |
T4 |
2024 |
Se pun în funcțiune trei sisteme informatice care permit interconectarea tuturor bazelor de date utilizate în procesul de autorizare a construcției: ·un sistem care face legătura între normele tehnice și reglementările de punere în aplicare, acesta va fi integrat în Portalul dezvoltatorilor de clădiri și va fi pus la dispoziția publicului. ·un sistem de cerințe structurate privind clădirile și procedurile, validarea și controlul procesului de autorizare, inclusiv ontologia ·un sistem de gestionare a standardelor în materie de date ale clădirilor. |
|||
G. COMPONENTA 2.1: Transporturi durabile
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență abordează provocările legate de digitalizarea transporturilor, electromobilitatea în transportul feroviar, creșterea ponderii transportului feroviar în transportul de marfă și de călători, creșterea importanței mobilității active în orașe, îmbunătățirea siguranței traficului și reducerea impactului traficului asupra mediului și a sănătății publice. Componenta beneficiază de sinergii cu componenta 2.4, care abordează problema propulsiei alternative în transportul rutier și în transportul urban cu autobuzul.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări 3 2019, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții în domeniul transporturilor, în special în ceea ce privește durabilitatea, infrastructura digitală și tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv eficiența energetică, ținând seama de disparitățile regionale (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020, conform căreia Cehia vizează investiții în tranzițiile verzi și digitale, în special în infrastructuri și tehnologii digitale de mare capacitate, producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient și infrastructuri de transport durabile 3 (țara 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, cel puțin 70 % din deșeurile provenite din activități de construcție și demolări trebuie să fie pregătite pentru reutilizare și reciclare.
G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Dezvoltarea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial
Măsura vizează promovarea unei utilizări mai intense a modurilor de transport mai eficiente din punct de vedere energetic pentru fluxurile de transport regulat și greu. Acest lucru se realizează prin următoarele măsuri:
●Orașele individuale cu peste 40 000 de locuitori desfășoară procesul Planului de mobilitate urbană durabilă (PMUD). Toate SUMP sunt aprobate de organismele reprezentative ale orașului până la 30 iunie 2023. În cazul în care există deja un PMUD simplificat, se elaborează o nouă versiune pe baza conceptului de mobilitate urbană și activă (UAMC) aprobat de guvern. Acesta conține toate părțile impuse de UAMC și se bazează pe analizele solicitate de UAMC, cum ar fi modelarea traficului și studiile.
●Conceptul de transport de marfă, care va stabili condițiile pentru creșterea ponderii transportului feroviar de marfă în volumul total al transportului, pentru perioada 20242030, este aprobat printr-o rezoluție a Guvernului Republicii Cehe până la 31 decembrie 2023. Conceptul se axează pe sprijinirea transportului multimodal, pe îmbunătățirea serviciilor de transport de marfă și pe reducerea impactului transportului de mărfuri asupra mediului, sănătății publice și schimbărilor climatice globale.
●Toți operatorii de transport public (de stat, regiuni și orașe care operează transportul public) aprobă un plan de servicii de transport pe cinci ani până la 31 decembrie 2023, pe baza conceptului de transport public aprobat de guvern.
●Impactul reformei asupra ponderii modale a transportului public și asupra ponderii modale a mersului cu bicicleta se măsoară până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Aplicarea tehnologiilor moderne la infrastructura feroviară
Investițiile contribuie la digitalizarea transportului feroviar pentru a îmbunătăți siguranța traficului și calitatea serviciilor furnizate, pentru a optimiza capacitatea infrastructurii feroviare și pentru a asigura interoperabilitatea internațională. Investiția 1 se realizează prin următoarele măsuri:
●Definirea unui set de proiecte de 41 km de linii acoperite de Global System for Mobile Communications — Railway (GSM-R), 20 stații de emisie de bază nou instalate sau cu o alimentare mai fiabilă (BTS) și implementarea de noi tehnologii și echipamente pentru gestionarea traficului feroviar până la 30 iunie 2022.
●Finalizarea a două proiecte din setul predefinit de proiecte de mai sus până la 30 iunie 2024.
●Finalizarea a șase proiecte suplimentare din setul predefinit de proiecte de la liniuța de mai sus, finalizând astfel, în total, 41 km de linii acoperite de GSM-R, 20 BTS nou instalate sau mai fiabile și implementarea de noi tehnologii și echipamente pentru gestionarea traficului feroviar până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2: Electrificarea căilor ferate
Măsura vizează creșterea ponderii transportului pe bază de combustibili nefosili prin electrificarea liniilor și furnizarea de energie de tracțiune la stațiile de transformare. Investiția creează, de asemenea, condițiile pentru economisirea de energie în sistemul de transport. Acest lucru se realizează prin următoarele măsuri:
●Definirea unui set de proiecte de 39,7 km de linii electrificate și patru stații de alimentare de tracțiune cu energie sporită sau construite recent până la 30 iunie 2022.
●Finalizarea a două proiecte din setul predefinit de proiecte de mai sus până la 30 iunie 2023.
●Finalizarea a șase proiecte suplimentare din setul predefinit de proiecte de la liniuța de mai sus, finalizând astfel, până la 30 iunie 2024, 39,7 km de linii electrificate și patru stații de alimentare de tracțiune cu o putere sporită sau unele nou construite.
Investiția 3: Sprijin pentru infrastructura feroviară
Măsura vizează protejarea mediului și a climei prin contribuția la creșterea ponderii transportului feroviar în transportul de marfă și de călători și la îmbunătățirea eficienței energetice a gărilor. Această investiție se concentrează pe proiectele de dezvoltare a infrastructurii feroviare, ținând seama, printre altele, de disparitățile de gen și de accesul adecvat la servicii pentru persoanele defavorizate și vulnerabile. Proiectele se axează pe tronsoane de rețea importante pentru transportul suburban și pe proiecte de modernizare a nodurilor de cale ferată și a clădirilor gărilor în cadrul terminalelor multimodale de călători. În plus, încălzirea clădirilor centralelor trebuie să fie sprijinită. Acest lucru se realizează prin următoarele măsuri:
●Definirea unui set de proiecte de 121,88 km de linii modernizate, nouă gări modernizate cu linii reconstruite și platforme accesibile sigure, fără bariere, precum și peste 35 de clădiri din gări cu intensitate energetică redusă, pentru a obține, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante, precum și un confort sporit și servicii mai bune pentru călători până la 30 iunie 2022.
●Finalizarea a 26 proiecte din setul predefinit de proiecte de la liniuța de mai sus până la 31 decembrie 2022.
●Finalizarea altor 30 proiecte din setul predefinit de proiecte de mai sus, completând astfel 121,88 km de linii modernizate, nouă gări modernizate cu linii reconstruite și platforme accesibile sigure, fără bariere, și peste 39 de clădiri din gări cu intensitate energetică redusă, pentru a obține, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante, precum și un confort sporit și servicii mai bune pentru călători până la 31 decembrie 2023.
Investiția 4: Siguranța transportului rutier și feroviar
Măsura vizează îmbunătățirea siguranței traficului prin adoptarea de măsuri concrete de siguranță la trecerile feroviare și îmbunătățirea stării podurilor și a structurilor tunelurilor. În orașe și aglomerări, se fac investiții pentru a reduce ponderea călătoriilor individuale cu autoturismul și pentru a crește ponderea transportului public și a modurilor active de transport, cum ar fi pietonii și mersul cu bicicleta. Construirea de piste pentru biciclete și de rute fără bariere pentru pietoni face, de asemenea, parte din investiție, pentru a îmbunătăți siguranța participanților la trafic vulnerabili, ca parte a promovării mobilității active, în special în orașe. Acest lucru se realizează prin următoarele măsuri:
●Finalizarea proiectelor cu 45 treceri la nivel cu un grad sporit de siguranță (și anume, cu un sistem de avertizare la lumină de întâlnire nou instalat sau modernizat sau cu o instalație de siguranță mecanică), 25 km de piste pentru biciclete construite, pereți laterali și rute fără bariere și 3 poduri sau tuneluri feroviare modernizate până la 30 iunie 2022.
●Finalizarea proiectelor care implică 115 treceri la nivel suplimentare cu un grad sporit de siguranță (și anume, cu un sistem nou instalat sau modernizat de avertizare a luminii de întâlnire sau o instalație de siguranță mecanică), 24 km suplimentari de piste pentru biciclete construite, pereți laterali și rute fără bariere și 3 poduri feroviare sau tuneluri modernizate suplimentare până la 31 decembrie 2022.
●Finalizarea proiectelor care implică 131 treceri la nivel suplimentare cu un grad sporit de siguranță (și anume, cu un sistem nou instalat sau modernizat de avertizare a luminii de întâlnire sau o instalație de siguranță mecanică) și 1 pod sau tunel feroviar modernizat suplimentar până la 31 decembrie 2024.
●Finalizarea proiectelor care implică încă 36 km de piste pentru biciclete construite, trotuare și rute fără bariere și 1 pod feroviar sau tunel modernizat până la 31 decembrie 2023.
G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
78 |
Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea planurilor de mobilitate |
Aprobarea planului de către organismele reprezentative ale orașului |
T2 |
2023 |
Toate orașele statutare din Republica Cehă (orașe cu o populație de peste 40 000 de locuitori) trebuie să aibă un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) aprobat de organismele reprezentative ale orașului, pe baza conceptului de mobilitate urbană și activă aprobat de guvern. |
|||
|
79 |
Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea și intrarea în vigoare a noului concept de transport de marfă |
Aprobarea de către guvern |
T4 |
2023 |
Guvernul aprobă noul concept de transport de marfă, care va stabili condițiile pentru creșterea ponderii transportului feroviar de marfă în volumul total al transportului pentru perioada 2024-2030. Conceptul se va axa pe sprijinirea transportului multimodal, pe îmbunătățirea serviciilor de transport de marfă și pe reducerea impactului transportului de mărfuri asupra mediului, sănătății publice și schimbărilor climatice globale. |
|||
|
80 |
Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea planurilor de servicii de transport. |
Aprobarea de către operatorii de transport public |
T4 |
2023 |
Toți operatorii de transport public (de stat, regiuni și orașe care operează transportul public) aprobă un plan de servicii de transport pe cinci ani, pe baza conceptului de transport public aprobat de guvern. |
|||
|
81 |
Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Țintă |
Atingerea unei ponderi modale crescute a transportului public în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele din CZ cu peste 75 000 de locuitori |
% (ponderea modală a transportului public) |
40 % în orașele cu o populație mai mare de 250 000 de locuitori/28 % în orașele cu peste 75 000 de locuitori |
45 % în orașele cu o populație mai mare de 250 000 de locuitori/35 % în orașele cu peste 75000 de locuitori |
T4 |
2025 |
Ponderea modală a transportului public în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele mai mari de 75 000 de locuitori din CZ crește cu procentul clarificat în coloana obiectivului. |
|
|
82 |
Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Țintă |
Atingerea unei ponderi modale crescute a ciclismului în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele din CZ cu peste 75 000 de locuitori |
% (ponderea modală a mersului cu bicicleta) |
1 % în orașele cu o populație mai mare de 250 000 de locuitori/5 % în orașele cu peste 75 000 de locuitori |
5 % în orașele cu o populație mai mare de 250 000 de locuitori/10 % în orașele cu o populație mai mare de 250 000 de locuitori |
T4 |
2025 |
Ponderea modală a deplasării cu bicicleta în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele mai mari de 75 000 de locuitori din CZ crește cu procentul clarificat în coloana obiectivului. |
|
|
83 |
Investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 1 |
Definirea setului de proiecte de către Ministerul Transporturilor |
T2 |
2022 |
Definirea unui set de proiecte de 41 km de linii acoperite de Global System for Mobile Communications — Railway (GSM-R), 20 stații de emisie de bază nou instalate sau cu o alimentare mai fiabilă (BTS) și implementarea de noi tehnologii și echipamente pentru gestionarea traficului feroviar. |
|||
|
84 |
Investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Țintă |
Finalizarea a două proiecte dintr-un set predefinit de proiecte. |
Numărul proiectelor |
0 |
2 |
T2 |
2024 |
Finalizarea a două proiecte din setul predefinit de proiecte de 41 km de linii acoperite de Global System for Mobile Communications — Railway (GSM-R), 20 stații de emisie de bază nou instalate sau cu o alimentare mai fiabilă (BTS) și implementarea de noi tehnologii și echipamente pentru gestionarea traficului feroviar. |
|
|
85 |
Investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Țintă |
Finalizarea a șase proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte. |
Numărul proiectelor |
2 |
8 |
T4 |
2024 |
Finalizarea a șase proiecte suplimentare (8 în total) pornind de la setul predefinit de proiecte de 41 km de linii acoperite de Sistemul global de comunicații mobile — căi ferate (GSM-R), 20 stații de emisie de bază nou instalate sau mai fiabile (BTS) și implementarea de noi tehnologii și echipamente pentru gestionarea traficului feroviar. |
|
|
86 |
Investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 2 |
Definirea setului de proiecte de către Ministerul Transporturilor |
T2 |
2022 |
Definirea unui set de proiecte care cuprind 39,7 km de linii electrificate și 4 stații de alimentare de tracțiune cu energie sporită sau nou construite. |
|||
|
87 |
Investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Țintă |
Finalizarea a două proiecte dintr-un set predefinit de proiecte |
Numărul proiectelor |
0 |
2 |
T2 |
2023 |
Finalizarea a două proiecte din setul predefinit de proiecte care cuprind 39,7 km de linii electrificate și 4 stații de alimentare de tracțiune cu energie sporită sau nou construite. |
|
|
88 |
Investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Țintă |
Finalizarea a șase proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte. |
Numărul proiectelor |
2 |
8 |
T2 |
2024 |
Finalizarea a cinci proiecte suplimentare (8 în total) din setul predefinit de proiecte care cuprind 39,7 km de linii electrificate și 4 stații de alimentare de tracțiune cu energie sporită sau nou construite. |
|
|
89 |
Investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 3 |
Definirea setului de proiecte de către Ministerul Transporturilor |
T2 |
2022 |
Definirea unui set de proiecte care cuprind aproximativ 121,88 km de linii modernizate, 9 gări modernizate cu șine reconstruite și platforme accesibile în condiții de siguranță și fără bariere și 35 de clădiri din gări cu intensitate energetică redusă, confort sporit și servicii mai bune pentru călători. |
|||
|
90 |
Investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Țintă |
Finalizarea a 26 proiecte dintr-un set predefinit de proiecte |
Numărul proiectelor |
0 |
26 |
T4 |
2022 |
Finalizarea a 26 proiecte din setul predefinit de proiecte care cuprind aproximativ 121,88 km de linii modernizate, 9 gări modernizate cu cale ferată reconstruită și platforme accesibile în condiții de siguranță și fără bariere și 35 de clădiri din gări cu intensitate energetică redusă, confort sporit și servicii mai bune pentru călători. |
|
|
91 |
Investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Țintă |
Finalizarea a 30 proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte |
Numărul proiectelor |
26 |
56 |
T4 |
2023 |
Finalizarea a 30 proiecte suplimentare din setul predefinit de proiecte care cuprind 121,88 km de linii modernizate, îmbunătățite din punct de vedere operațional sau mai rezistente la influențele naturale, aproximativ 9 stații feroviare modernizate cu șine reconstruite și platforme accesibile în condiții de siguranță și fără bariere și 39 de clădiri din gări cu intensitate energetică redusă, confort sporit și servicii mai bune pentru călători. |
|
|
92 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
Numărul de treceri la nivel cu o siguranță sporită |
0 |
45 |
T2 |
2022 |
Treceri la nivel cu un nivel de protecție ridicat, cu sistem de avertizare a luminii de întâlnire nou instalat sau modernizat sau cu instalație de siguranță mecanică. |
|
|
93 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
Lungimea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor, a rutelor fără bariere — km |
0 |
25 |
T2 |
2022 |
Lungimea pistei de biciclete construite/a pasarelei/traseelor fără bariere. |
|
|
94 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
Numărul de structuri feroviare artificiale modernizate (poduri/tuneluri) |
0 |
3 |
T2 |
2022 |
Modernizarea structurii artificiale feroviare pentru faza operațională. |
|
|
95 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
Numărul de structuri feroviare artificiale modernizate (poduri/tuneluri) |
3 |
6 |
T4 |
2022 |
Modernizarea structurii artificiale feroviare pentru faza operațională. |
|
|
96 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
Numărul de treceri la nivel cu o siguranță sporită |
45 |
160 |
T4 |
2022 |
Treceri la nivel cu un nivel de protecție ridicat, cu sistem de avertizare a luminii de întâlnire nou instalat sau modernizat sau cu instalație de siguranță mecanică. |
|
|
97 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
Lungimea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor, a rutelor fără bariere — km |
25 |
49 |
T4 |
2022 |
Lungimea pistei cicliste construite/a trotuarului/traseului fără bariere. |
|
|
98 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
Numărul de treceri la nivel cu o siguranță sporită |
160 |
291 |
T4 |
2024 |
Treceri la nivel cu un nivel de protecție ridicat, cu sistem de avertizare a luminii de întâlnire nou instalat sau modernizat sau cu instalație de siguranță mecanică. |
|
|
99 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
Numărul de structuri feroviare artificiale modernizate (poduri/tuneluri) |
6 |
7 |
T2 |
2023 |
Modernizarea structurii artificiale feroviare pentru faza operațională. |
|
|
100 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
Lungimea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor, a rutelor fără bariere — km |
49 |
85 |
T4 |
2023 |
Lungimea pistei de biciclete construite/a pasarelei/traseelor fără bariere. |
|
|
101 |
Investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
Numărul de structuri feroviare artificiale modernizate (poduri/tuneluri) |
7 |
8 |
T4 |
2023 |
Modernizarea structurii artificiale feroviare pentru faza operațională. |
|
H. COMPONENTA 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență abordează problema eficienței energetice în sectorul public prin renovarea clădirilor publice și de stat și prin modernizarea iluminatului public.
Componenta reflectă angajamentele Cehiei de a îmbunătăți eficiența energetică a economiei naționale până în 2030. Aceasta vizează reducerea consumului final de energie în clădirile publice și de stat relevante, creșterea numărului de renovări de înaltă calitate în sectorul public și reducerea consumului final de energie al iluminatului public.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și tranziția energetică, inclusiv eficiența energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2019) și privind producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, atunci când se îmbunătățește performanța energetică a clădirilor publice și de stat, cel puțin 70 % din deșeurile provenite din activități de construcție și demolări trebuie să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclare.
H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat
Această investiție vizează reducerea consumului final de energie în clădirile administrației de stat care nu îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică pe termen lung și creșterea numărului de renovări de înaltă calitate și moderat de profunzime sau de profunzime. Se finanțează numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 %.
Investiția vizează sprijinirea a până la 100 de proiecte de renovare a clădirilor, inclusiv izolarea clădirilor, schimbul și renovarea de ferestre și uși, instalarea de sisteme bazate pe surse regenerabile de energie sau punerea în aplicare a unor măsuri de îmbunătățire a mediului interior care au un impact demonstrabil asupra performanței energetice a clădirilor.
75 % din proiecte trebuie contractate până la 31 decembrie 2023.
În vederea unei mai bune pregătiri a acestei investiții, Ministerul Industriei și Comerțului adoptă și publică, până la 31 decembrie 2021, un model de contract pentru serviciile aferente metodei de contractare a performanței energetice cu garanție. Scopul său este de a promova punerea în aplicare a proiectelor, punând accentul pe maximizarea randamentului economiilor de energie în comparație cu fondurile cheltuite.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor de iluminat public
Scopul acestei investiții este de a permite renovarea iluminatului public în diferite municipalități din Republica Cehă și de a permite ca aceste renovări să fie legate de alte elemente inteligente, cum ar fi sprijinirea dezvoltării electromobilității.
Se finanțează numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară cu cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 %.
Investiția include sprijinirea a până la 2 000 de proiecte de renovare a sistemelor publice de iluminat din diferite municipalități din Cehia, dintre care 80 % trebuie contractate până la 31 decembrie 2024. Investiția va include reînnoirea sistemelor de iluminat și achiziționarea sau optimizarea sistemului de management.
Pentru o mai bună pregătire a acestei investiții, Ministerul Industriei și Comerțului adoptă și publică documentația programului până la 31 decembrie 2021. Aceasta stabilește calendarul și condițiile de sprijinire a măsurilor de renovare a sistemelor publice de iluminat, inclusiv a elementelor inteligente.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 3: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice
Această investiție vizează reducerea consumului final de energie în clădirile publice care nu îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică pe termen lung și creșterea numărului de renovări de înaltă calitate și moderat de profunzime sau de profunzime. Se finanțează numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară cu cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 %.
Investiția vizează sprijinirea a până la 400 de proiecte de renovare a clădirilor, inclusiv izolarea clădirilor, schimbul și renovarea de ferestre și uși, instalarea de sisteme bazate pe surse regenerabile de energie sau punerea în aplicare a unor măsuri de îmbunătățire a mediului interior care au un impact demonstrabil asupra performanței energetice a clădirilor.
75 % din proiecte trebuie contractate până la 31 decembrie 2023.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 martie 2026.
H.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
102 |
Investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Jalon |
Adoptarea modelului de contract de către Ministerul Industriei și Comerțului pentru serviciile aferente metodei de contractare a performanței energetice cu garanție |
Publicarea modelului de contract pe site-ul internet al ministerului |
T4 |
2021 |
Ministerul Industriei și Comerțului adoptă un model de contract pentru serviciile aferente metodei de contractare a performanței energetice, cu garanție, pentru a promova punerea în aplicare a proiectelor cu accent pe maximizarea randamentului economiilor de energie în comparație cu fondurile cheltuite. Modelul de contract se publică pe site-ul internet al ministerului. |
|||
|
103 |
Investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Țintă |
Atribuirea a 75 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru proiectele de renovare a clădirilor care realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
Procentaj |
0 |
75 |
T4 |
2023 |
În total, în cadrul acestei măsuri sunt sprijinite cel puțin 100 de proiecte de renovare a clădirilor. Obiectivul este atins prin contractarea a 75 % din acestea. Proiectele se depun la MIT în cadrul unei cereri continue de propuneri și se evaluează pe baza criteriilor stabilite, în urma unei proceduri de selecție transparente. Numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 % sunt alese pentru a fi puse în aplicare. Obiectivul de 75 % se referă la proiectele cu un acord de grant semnat. Investițiile în înlocuitori de cazane, inclusiv cele cu gaz natural ca sursă de energie, sunt limitate la maximum 20 % din alocarea totală. |
|
|
104 |
Investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
Economii de energie în terase jouli pe an |
0 |
216 |
T1 |
2026 |
Obiectivul va fi atins în ceea ce privește reducerea consumului de energie în clădirile de stat cu 216 TJ/an până la 31 martie 2026, ca rezultat al renovării clădirilor, care va fi demonstrat prin certificate de performanță energetică. Consumul de energie se reduce în comparație cu scenariul de statu-quo [și anume absența sprijinului în temeiul Regulamentul (UE) 2021/241]. Cantitatea de energie economisită trebuie determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie. |
|
|
105 |
Investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Jalon |
Adoptarea documentației programului de către Ministerul Industriei și Comerțului privind măsurile de renovare a sistemelor publice de iluminat |
Publicarea documentației programului pe site-ul web al ministerului |
T4 |
2021 |
Documentația programului este pregătită de Ministerul Industriei și Comerțului și publicată pe site-ul web al ministerului. Aceasta stabilește calendarul și condițiile de sprijinire a măsurilor de renovare a sistemelor publice de iluminat, inclusiv a elementelor inteligente, în vederea atingerii obiectivului de a realiza economii de energie primară de cel puțin 30 %. |
|||
|
106 |
Investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Țintă |
Atribuirea a 80 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru renovarea sistemelor publice de iluminat prin care se realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
Procentaj |
0 |
80 |
T4 |
2024 |
În total, în cadrul acestei măsuri sunt sprijinite cel puțin 2000 de proiecte de renovare a sistemelor publice de iluminat. Obiectivul va fi atins prin contractarea a 80 % din acestea (și anume, 1600) până la 31 decembrie 2024. Proiectele sunt evaluate și selectate în fiecare an, pe baza criteriilor stabilite, în urma unei proceduri de selecție transparente. Numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 % sunt alese pentru a fi puse în aplicare. Obiectivul de 80 % se referă la proiectele cu un acord de grant semnat. |
|
|
107 |
Investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
Economii de energie în terase jouli pe an |
0 |
286 |
T1 |
2026 |
Obiectivul trebuie atins în ceea ce privește reducerea consumului de energie cu 286 TJ/an până la 31 martie 2026, ca rezultat al reconstrucției iluminatului public, care trebuie demonstrat prin certificate de performanță energetică. Consumul de energie se reduce în comparație cu scenariul de statu-quo [și anume absența sprijinului în temeiul Regulamentul (UE) 2021/241]. Cantitatea de energie economisită trebuie determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie. |
|
|
108 |
Investiția 3: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice |
Țintă |
Atribuirea a 75 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru proiectele de renovare a clădirilor care realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
Procentaj |
0 |
75 |
T4 |
2023 |
În total, în cadrul acestei măsuri sunt sprijinite cel puțin 400 de proiecte de renovare a clădirilor. Obiectivul este atins prin contractarea a 75 % din acestea. Proiectele se depun la MIT în cadrul unei cereri continue de propuneri și se evaluează pe baza criteriilor stabilite, în urma unei proceduri de selecție transparente. Numai proiectele care realizează, în medie, o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sau o reducere a emisiilor de CO2 de 30 % sunt alese pentru a fi puse în aplicare. Obiectivul de 75 % se referă la proiectele cu un acord de grant semnat. Investițiile în înlocuitori de cazane, inclusiv cele cu gaz natural ca sursă de energie, sunt limitate la maximum 20 % din alocarea totală. |
|
|
109 |
Investiția 3: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
Economii de energie în terase jouli pe an |
0 |
390 |
T1 |
2026 |
Obiectivul privind reducerea consumului de energie în clădirile de stat cu 390 TJ/an până la 31 martie 2026, ca rezultat al renovării clădirilor, care va fi demonstrat prin certificate de performanță energetică. Consumul de energie se reduce în comparație cu scenariul de statu-quo [și anume absența sprijinului în temeiul Regulamentul (UE) 2021/241]. Cantitatea de energie economisită trebuie determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie. |
|
I. COMPONENTA 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență contribuie la abordarea provocării reprezentate de trecerea de la combustibilii fosili la surse de energie cu emisii scăzute și cu emisii zero, cum ar fi energia fotovoltaică. Aceasta vizează reducerea intensității emisiilor în economia cehă și a emisiilor de poluanți, precum și modernizarea rețelei de distribuție a energiei termice, în special prin înlocuirea aburului cu apă caldă, ceea ce duce la economii de energie primară.
Reformele și investițiile sprijină punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări 3, 2019, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții pe tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și pe tranziția energetică, inclusiv eficiența energetică, ținând seama de disparitățile regionale și de recomandarea 3, 2020 specifică fiecărei țări, conform căreia Cehia își concentrează investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra producției și utilizării energiei curate și eficiente, inclusiv în regiunile carbonifere.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
I.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Pregătirea unei evaluări a decarbonizării încălzirii centralizate în Cehia
Această măsură vizează decarbonizarea încălzirii centralizate, în special prin creșterea eficienței energetice, trecerea de la arderea cărbunelui la surse regenerabile de energie, arderea gazelor naturale, a biomasei și a deșeurilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților.
Se efectuează și se publică o evaluare a căii către decarbonizarea încălzirii centralizate în Cehia. Această evaluare va orienta investițiile finanțate în cadrul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe.
Reforma este pusă în aplicare până la 30 iunie 2022.
Reforma 2: Pregătirea unei evaluări a traiectoriilor de utilizare durabilă a bioenergiei și a aprovizionării cu biomasă în Cehia și a impactului acesteia asupra absorbanților terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii și asupra biodiversității, precum și a impactului asupra calității aerului pentru perioada 2020-2030
Această măsură vizează promovarea investițiilor în biomasă pe baza deșeurilor și reziduurilor de biomasă care pot fi extrase în mod durabil, cu măsuri însoțitoare de reducere a emisiilor.
Se publică o evaluare a traiectoriilor utilizării durabile a bioenergiei și a aprovizionării cu biomasă în Cehia și a impactului acesteia asupra absorbanților terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii și asupra biodiversității, precum și a impactului acesteia asupra calității aerului pentru perioada 2020-2030. Această evaluare va orienta investițiile în bioenergie finanțate în cadrul componentelor 2.2, 2.3 și 2.5 ale planului ceh de redresare și reziliență.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2022.
Investiția 1: Creșterea capacității instalate a surselor de energie fotovoltaică
Această măsură vizează înlocuirea cel puțin a unei părți din sursele de energie pe bază de cărbune cu surse de energie fotovoltaică.
Se instalează și se pun în funcțiune noi capacități de energie fotovoltaică de 270 MWp. Proiectele includ construirea de centrale fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor societăților, inclusiv adăposturi (cum ar fi adăposturi pentru autoturisme, mașini de construcții sau depozitarea materialelor), precum și acumularea de energie în vederea optimizării producției de energie electrică.
Această investiție este pusă în aplicare până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Realizarea economiilor de energie primară rezultate din modernizarea distribuției de energie termică
Această măsură vizează reducerea arderii cărbunelui pentru producția de căldură (și generarea de energie electrică aferentă) până în 2030, în conformitate cu evaluarea adoptată a decarbonizării încălzirii centralizate în Cehia în cadrul reformei 1 a acestei componente, în special prin eficientizarea încălzirii centralizate și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților prin înlocuirea rețelelor de distribuție pe bază de aburi cu rețele de distribuție a apei calde.
Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, renovarea instalației de producere a căldurii și a energiei electrice începe în termen de trei ani de la modernizarea rețelei, pentru a respecta definiția „încălzirii și răcirii centralizate eficiente” de la articolul 2 alineatul (41) din Directiva 2012/27/UE („un sistem de încălzire sau răcire centralizată care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % căldură cogenerată sau 50 % dintr-o combinație de astfel de energie și căldură”). Se asigură faptul că aceste instalații de producere a căldurii îndeplinesc cerințele din Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) și nu utilizează combustibili fosili solizi ca sursă de căldură, cu excepția celor care respectă criteriile pentru generarea de căldură pe bază de gaz natural specificate în anexa III la Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative”.
În cazul în care biomasa este utilizată ca sursă de combustibil, investiția respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile („Directiva privind energia din surse regenerabile”, „RED II”). Se utilizează numai deșeurile și reziduurile de biomasă care pot fi extrase în mod durabil, iar investiția este însoțită de măsuri de reducere a emisiilor.
Se asigură conformitatea cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu, astfel încât emisiile să se încadreze sau să fie mai mici decât nivelurile de emisii asociate cu limitele concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (în temeiul Directivei privind emisiile industriale).
Investiția este pusă în aplicare prin intermediul următoarelor măsuri:
●Până la 30 iunie 2024, înainte de finalizarea investiției în rețea, Cehia prezintă un plan concret de investiții în instalații de producere a energiei termice și electrice, inclusiv obligațiile contractuale asumate de guvernul ceh de a comanda lucrările relevante.
●Realizarea, până la 31 martie 2026, a unor economii de energie primară de 245 327 GJ ca urmare a modernizării rețelelor de distribuție a energiei termice.
I.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
110 |
Reforma 1: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Evaluarea decarbonizării încălzirii centralizate în Cehia |
Publicarea evaluării |
T3 |
2022 |
Evaluarea căii către decarbonizarea încălzirii centralizate în Cehia în conformitate cu cerințele juridice ale UE, inclusiv cu cerințele cuprinse în Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) se efectuează și se publică de către Ministerul Industriei și Comerțului. Această evaluare ghidează investițiile finanțate în cadrul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe, precum și investițiile în domeniul decarbonizării încălzirii centralizate finanțate din alte fonduri ale UE sau din surse naționale, în deplină conformitate cu cerințele legale, inclusiv investițiile care nu aduc prejudicii semnificative. |
|||
|
111 |
Reforma 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Evaluarea traiectoriilor aprovizionării durabile cu biomasă în Cehia |
Publicarea evaluării |
T4 |
2022 |
Evaluarea traiectoriilor utilizării durabile a bioenergiei și a aprovizionării cu biomasă în Cehia și a impactului acesteia asupra absorbanților pentru utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură și asupra biodiversității, precum și a impactului asupra calității aerului pentru perioada 2020-2030, în conformitate cu cerințele juridice ale UE, inclusiv cu cerințele incluse în Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), se efectuează și se publică de către Ministerul Mediului în cooperare cu Ministerul Industriei și Comerțului și cu Ministerul Agriculturii. Această evaluare va orienta investițiile în bioenergie finanțate în cadrul componentelor 2.2, 2.3 și 2.5 ale planului ceh de redresare și reziliență, precum și investițiile în bioenergie în domeniile energiei, transporturilor, mediului, schimbărilor climatice, silviculturii sau agriculturii, finanțate din alte fonduri ale UE sau din surse naționale, în deplină conformitate cu cerințele legale, inclusiv în ceea ce privește prejudiciile semnificative. |
|||
|
112 |
Investiția 1: Dezvoltarea de noi surse de energie fotovoltaică |
Țintă |
Creșterea capacității instalate a surselor FVE |
MWp |
0 |
270 |
T1 |
2026 |
Se instalează și se pune în funcțiune o nouă capacitate a surselor de energie fotovoltaică de 270 MWp. |
|
|
113 |
Investiția 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Plan de investiții în instalații de producere a energiei termice/electrice |
Depunerea la Comisie |
T2 |
2024 |
În conformitate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), Cehia furnizează, înainte de finalizarea investiției în rețea, un plan concret de investiții în instalații de producere a energiei termice/electrice care respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în special criteriile pentru energia termică și electrică pe bază de gaze naturale prevăzute în anexa III la orientări, în cazul în care se utilizează gaze naturale, inclusiv prin obligații contractuale asumate de guvernul ceh pentru a comanda lucrările relevante. În special, renovarea instalației de producere a căldurii și a energiei electrice începe în termen de trei ani de la modernizarea rețelei, pentru a respecta definiția „încălzirii și răcirii centralizate eficiente” de la articolul 2 alineatul (41) din Directiva 2012/27/UE („un sistem de încălzire sau răcire centralizată care utilizează cel puțin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % căldură cogenerată sau 50 % dintr-o combinație de astfel de energie și căldură”). |
|||
|
114 |
Investiția 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Țintă |
Economii de energie primară rezultate din modernizarea distribuției de energie termică |
Economii de energie primară în GJ |
0 |
245 327 |
T1 |
2026 |
Se realizează economii de energie primară de 245 327 GJ. |
|
J. COMPONENTA 2.4: Mobilitate curată
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe vizează sprijinirea obiectivelor Planului național de acțiune actualizat pentru o mobilitate curată al Republicii Cehe, bazat pe Directiva 2014/94/UE. Unul dintre principalele obiective strategice ale planului de acțiune este de a realiza, până în 2030, exploatarea a între 220 000 și 500 000 de vehicule electrice în Cehia. Acest obiectiv trebuie atins prin stimularea cererii prin subvenții, prin favorizarea vehiculelor electrice pe șosea, prin sprijinirea construirii de infrastructuri de încărcare și prin furnizarea de informații publicului. Pe lângă programul de subvenționare pentru întreprinderi, aceeași inițiativă a fost anunțată pentru municipalități, regiuni și alte entități publice.
Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări 3 și 2019, conform cărora Cehia își concentrează investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra infrastructurii și tehnologiilor digitale de mare capacitate, asupra producției și utilizării energiei în mod curat și eficient și asupra infrastructurii de transport durabile, inclusiv în regiunile carbonifere, și asupra recomandării specifice fiecărei țări 3, 2020, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții asupra transporturilor, în special asupra durabilității, a infrastructurii digitale și a tranziției sale energetice și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv a eficienței energetice, ținând seama de disparitățile regionale.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1: Construirea infrastructurii de transport public în orașul Praga
La care se adaugă investițiile 6 din cadrul acestei componente, obiectivul acestei măsuri este de a reînnoi și decarboniza flota de transport public din Praga. Se preconizează că sprijinirea autobuzelor electrice și a parcurilor de troleibuze cu emisii zero va contribui la eforturile de decarbonizare atât ale sectorului transporturilor, cât și ale sectorului energetic. În plus, se preconizează că aceasta va îmbunătăți calitatea aerului și nivelurile de zgomot în mediul urban. Această investiție vizează creșterea numărului de puncte de încărcare pentru autobuzele electrice și troleibuzele cu baterii din Praga cu 52 de unități și creșterea cu 40 km a secțiunii de drumuri de încărcare dinamică pentru troleibuzele cu baterii.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Construirea infrastructurii — Puncte de reîncărcare pentru întreprinderile private
Împreună cu investițiile 4 din cadrul acestei componente, aceste investiții vizează stimularea cererii de automobile electrice și sprijinirea dezvoltării tehnologiei pe bază de hidrogen în domeniul transporturilor. Aceasta constă în creșterea numărului de puncte de reîncărcare pentru societățile private cu 1500 de unități. Se asigură un tratament nediscriminatoriu al furnizorilor de servicii de E-mobilitate și se acordă acces publicului. Cererea de exprimare a interesului asigură o distribuție geografică adecvată, inclusiv analiza necesităților viitoare pentru o astfel de infrastructură și cartografierea zonelor critice în care există un deficit semnificativ de astfel de infrastructuri.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Infrastructură imobiliară — Puncte de reîncărcare pentru clădiri rezidențiale
Pentru a contribui la dezvoltarea vehiculelor electrice, această investiție constă în creșterea cu 2880 de unități a numărului de puncte de reîncărcare din clădirile rezidențiale, atât în garajele private, cât și în spațiile de parcare rezervate locuitorilor clădirii.
Investiția va fi pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule — vehicule (electrice, H2, biciclete cargo) pentru întreprinderi private
În scopul stimulării cererii de vehicule cu emisii zero, această investiție vizează creșterea numărului de vehicule alimentate cu combustibili alternativi (electrice, H2) pentru uz profesional cu 4555 de unități (3525 de vehicule electrice, 30 de autoturisme pe bază de hidrogen, 1000 de biciclete de marfă).
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 5: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (electrice, H2) și infrastructură pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice și organizații
Această investiție vizează creșterea numărului de vehicule alimentate cu combustibili alternativi (electrice, H2) pentru municipalități, regiuni, administrația de stat cu 1485 de unități și creșterea numărului de puncte de reîncărcare pentru municipalități, regiuni și administrația de stat cu 200 de unități.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 6: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (troleibuze cu baterie și tramvaie joase) pentru transportul public în orașul Praga
Scopul acestei investiții este de a sprijini achiziționarea a 20 troleibuze pe bază de baterii și a 20 tramvaie cu etaj coborât pentru orașul Praga.
Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.
J.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
115 |
Investiția 1: Construirea infrastructurii de transport public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare pentru orașul Praga |
|
Număr |
0 |
52 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 52 de puncte de reîncărcare noi trebuie să fie operaționale pentru orașul Praga. |
|
116 |
Investiția 1: Construirea infrastructurii de transport public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de kilometri de drum cu încărcare dinamică pentru orașul Praga |
|
Km |
0 |
40 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 40 km de drum cu încărcare dinamică pentru troleibuzul bateriilor pentru orașul Praga trebuie să fie gata de funcționare. |
|
117 |
Investiția 2: Construirea infrastructurii — Puncte de reîncărcare pentru întreprinderile private |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare instalate pentru societăți private |
|
Număr de |
0 |
1500 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 1500 de puncte de reîncărcare noi sunt operaționale și deschise terților. |
|
118 |
Investiția 3: Infrastructură imobiliară — Puncte de reîncărcare pentru clădiri rezidențiale |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare instalate pentru clădiri rezidențiale |
|
Număr de |
0 |
2 880 |
T4 |
2025 |
Sunt operaționale cel puțin 2880 de puncte de reîncărcare noi. |
|
119 |
Investiția 4: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule — vehicule (electrice, H2, biciclete) pentru întreprinderi private |
Țintă |
Numărul de vehicule (electrice, H2, biciclete) pentru societăți private |
|
Număr de |
0 |
4 555 |
T4 |
2025 |
Se achiziționează cel puțin 4 555 de vehicule noi cu emisii zero (3525 vehicule electrice, 30 autoturisme H2, 1000 biciclete electrice de marfă) pentru întreprinderi. |
|
120 |
Investiția 5: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (electrice, H2) și infrastructură pentru municipalități, regiuni, administrația de stat |
Țintă |
Numărul de vehicule (electrice, H2) pentru municipalități, regiuni, administrația de stat |
|
Număr de |
0 |
1 485 |
T4 |
2025 |
Se achiziționează cel puțin 1 485 de vehicule noi cu emisii zero (electrice, H2) pentru municipalități, regiuni, administrația de stat. |
|
121 |
Investiția 5: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (electrice, H2) și infrastructură pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice |
Țintă |
Numărul de stații de încărcare pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice |
|
Număr de |
0 |
200 |
T4 |
2025 |
Sunt operaționale cel puțin 200 de stații de încărcare noi pentru municipalități, regiuni și administrația de stat. |
|
122 |
Investiția 6: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (troleibuze cu baterie și tramvaie joase) pentru transportul public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de vehicule (troleibuze cu baterie și tramvaie joase) pentru transportul public în orașul Praga |
|
Număr de |
0 |
40 |
T1 |
2026 |
Sunt operaționale cel puțin 40 de vehicule noi cu emisii zero (20 troleibuze cu baterie și 20 tramvaie cu podea joasă) pentru transportul public în orașul Praga. |
K. COMPONENTA 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență contribuie la abordarea provocărilor legate de reducerea consumului de energie și apă în clădirile rezidențiale, îmbunătățirea calității vieții în aceste clădiri, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor poluanți prin înlocuirea cazanelor solide pe bază de combustibil, adaptarea clădirilor rezidențiale la efectele schimbărilor climatice, construirea de noi clădiri, precum și sensibilizarea cu privire la economiile de energie, utilizarea surselor regenerabile de energie și adaptarea la schimbările climatice în sectorul rezidențial. Componenta va fi pusă în aplicare în cadrul programului de sprijin „Noi economii ecologice 2030”.
Reformele și investițiile incluse în această componentă sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări 3, 2019, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții pe tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și pe tranziția energetică, inclusiv eficiența energetică, ținând seama de disparitățile regionale, și recomandarea 3, 2020 specifică fiecărei țări, conform căreia Cehia își concentrează investițiile asupra tranziției verzi, în special asupra producției și utilizării energiei curate și eficiente, inclusiv în regiunile carbonifere.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, investițiile sunt în conformitate cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile („Directiva privind energia din surse regenerabile”, „RED II”). Aceste cerințe se aplică tuturor instalațiilor, indiferent de pragurile incluse în RED II. Investițiile respectă cerința din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență de reducere cu cel puțin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul combustibil fosil prevăzut în anexa VI la RED II. În mediile rezidențiale, investițiile în cazane pe bază de biomasă nu ar trebui să pună în pericol realizarea Directiva 2008/50/UE. Investițiile respectă cerințele în materie de proiectare ecologică (și anume cerințele Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului) și sunt clasificate într-una dintre cele mai mari două clase de eficiență energetică reprezentate în mod semnificativ în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului. Aceste cerințe trebuie îndeplinite pentru toți combustibilii și pentru toate metodele de încărcare. Investițiile sunt ghidate și coerente cu evaluarea traiectoriilor utilizării durabile a bioenergiei și a aprovizionării cu biomasă în Cehia și a impactului acesteia asupra absorbanților de utilizare a terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii și asupra biodiversității, precum și a impactului asupra calității aerului pentru perioada 20202030, care face parte din reforma 2 din cadrul componentei 2.3.
Renovarea energetică a clădirilor, utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul rezidențial și schimbul de cazane cu combustibil solid sporesc eficiența încălzirii locuințelor și reprezintă o măsură esențială pentru îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere în temeiul Directivei 2016/2284 și pentru atingerea standardelor de calitate a aerului în cadrul programelor de îmbunătățire a calității aerului. Reducerile de emisii au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității apei, în special reducerea emisiilor de benzo (a) piren.
K.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Valul de renovări ale clădirilor în sectorul gospodăriilor
Această măsură vizează sprijinirea punerii în aplicare a îmbunătățirilor în materie de eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv optimizarea acestui sprijin și introducerea unui nivel calitativ nou de pregătire a proiectelor. De asemenea, măsura sensibilizează publicul cu privire la posibilitățile de reducere a necesarului de energie și de modificare treptată a comportamentului consumatorilor de energie.
Reforma se realizează prin următoarele acțiuni:
·Programul „Noi economii ecologice 2030” va fi îmbunătățit prin optimizarea stabilirii condițiilor de sprijin, prin creșterea cerințelor pentru renovările la scară medie (economisind 30 % din consumul de energie primară), prin punerea unui accent mai mare pe renovările complexe de energie, prin consolidarea sprijinului pentru construirea de noi locuințe cu standarde mai ridicate de eficiență energetică și prin sprijinirea unei gestionări eficiente a apei.
·Se introduce o pregătire pre-proiect în două etape pentru gospodării: O evaluare de bază a opțiunilor de renovare, a alternativelor, a intensității investițiilor, a economiilor de energie, a nivelului posibil de subvenționare din Noile economii ecologice (prima etapă) și o prezentare generală a posibilelor măsuri de renovare a locuințelor și de utilizare a surselor regenerabile de energie în acestea, inclusiv o evaluare a eficienței economice și a fezabilității acestor măsuri (a doua etapă). Sprijinul în două etape acordat înainte de proiect va îmbunătăți în mod semnificativ sprijinul pentru investiții, în special pentru gospodăriile cu venituri mai mici.
·Centrele de consultare în domeniul energiei ale Rețelei naționale a grupurilor de acțiune locală sunt integrate în rețeaua agențiilor locale pentru energie.
·Sprijinul pentru formarea și recalificarea lucrătorilor care utilizează construcții ecologice, tehnologii sau materiale ecologice în cadrul programului de stat pentru sprijinirea economiilor de energie (EFEKT) este consolidat și extins pentru a încuraja pregătirea și punerea în aplicare de calitate a proiectelor de economisire a energiei.
·Sistemul existent de educație și sensibilizare în materie de mediu în centrele ecologice destinate copiilor și tinerilor se extinde la publicul larg și pune un nou accent semnificativ pe economisirea de energie, utilizarea surselor regenerabile de energie, schimbările climatice și adaptarea la schimbările climatice.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Sprijin pentru comunitățile energetice
Această măsură vizează instituirea unor „comunități energetice” care să implice în mod activ sectorul rezidențial și antreprenorial în utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și sensibilizarea și formarea axate pe dezvoltarea energiei la nivelul comunității.
Reforma se realizează prin următoarele acțiuni:
·Programul „Noi economii ecologice 2030” va sprijini instalarea de noi surse regenerabile de energie într-un mod care să elimine obstacolele din calea integrării lor viitoare în comunitatea energetică în sens larg. Programul „Noi economii ecologice 2030” sprijină, de asemenea, situri comune mai mici de stocare a energiei în mai multe locuințe sau crearea de comunități energetice în cadrul clădirilor multinaționale individuale și alte măsuri de investiții legate de comunitățile energetice.
·Instituirea comunităților energetice, precum și sensibilizarea și educația axate pe dezvoltarea comunităților energetice sunt sprijinite prin măsuri fără caracter investițional.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Sprijin pentru renovarea și revitalizarea clădirilor din sectorul locuințelor
Această măsură vizează economisirea de energie în clădirile rezidențiale, construirea de noi clădiri rezidențiale care depășesc standardele energetice obligatorii, înlocuirea surselor de ardere neconforme în gospodării care utilizează combustibili solizi cu cazane cu condensare gaze din clasa energetică A, utilizarea surselor regenerabile de energie ca parte a renovării energetice cuprinzătoare a clădirilor și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv gestionarea apei. Se promovează soluții energetice inteligente la nivelul gospodăriilor individuale, al locuințelor sau al grupurilor mici de locuințe, cum ar fi contoarele inteligente, siturile comune de stocare a energiei și agregarea cererii.
Costul instalării cazanelor cu condensare gazoasă reprezintă maximum 20 % din costul total al programului de renovare și este instalat pentru a înlocui cazanele pe bază de combustibili solizi. Schema de eficiență energetică stimulează beneficiarii să instaleze noi cazane pe gaz și să adopte, de asemenea, alte măsuri de eficiență energetică.
Programul de renovare conduce, în medie, la o reducere cu 30 % a cererii de energie primară a clădirilor renovate.
Cel mult 10 % din alocarea totală a acestei măsuri sprijină construcția de clădiri noi. Clădirile noi care beneficiază de sprijin trebuie să aibă o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări trebuie să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclare. Indicatorii la nivelul UE sunt utilizați pentru a evalua performanța clădirilor în materie de durabilitate și pentru a raporta cu privire la aceasta, pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirilor.
Consumatorii vulnerabili de energie sunt, de asemenea, sprijiniți.
Investiția este pusă în aplicare prin intermediul următoarelor proiecte:
·Proiecte de reducere a consumului de energie cu 1 200 TJ/an contractate între 1 februarie 2020 și 30 septembrie 2021.
·Reducerea consumului de energie cu 4 021 TJ/an și reducerea emisiilor de CO2 cu 631 kt/an între 1 februarie 2020 și 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Sprijinirea schimburilor de generatoare de căldură neconforme și instalarea de surse regenerabile de energie
Această măsură vizează înlocuirea surselor de ardere neconforme din gospodăriile care utilizează combustibili solizi cu surse de încălzire cu emisii scăzute (pompe de căldură, cazane pe bază de biomasă) și instalarea de surse regenerabile de energie adecvate pentru sectorul locuințelor, în special sisteme fotovoltaice și fotovoltaice.
Investiția este pusă în aplicare prin intermediul următoarelor proiecte:
·Proiecte de reducere a consumului de energie cu 186 TJ/an și de reducere a emisiilor de CO2 cu 91 kt/an contractate între 1 februarie 2020 și 30 septembrie 2021.
·Reducerea consumului de energie cu 396 TJ/an și reducerea emisiilor de CO2 cu 158 kt CO2/an până la 30 septembrie 2023.
·Reducerea consumului de energie cu 1132 TJ/an și reducerea emisiilor de CO2 cu 450 kt CO2/an până la 31 decembrie 2025.
·Reducerea consumului de energie cu 360 TJ/an și reducerea emisiilor de CO2 cu 118 kt/an prin sprijinirea grupurilor dezavantajate din punct de vedere social ale populației până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Pregătirea pre-proiectelor și acțiunilor de sensibilizare
Această măsură vizează sprijinirea pregătirii prealabile proiectului a renovărilor cu consum redus de energie, a schimburilor de căldură pentru o energie mai eficientă din punct de vedere energetic și, în special, a automatizării în gestionarea consumului de energie în sectorul locuințelor, inclusiv a educației și formării în aceste domenii. Vor fi finalizate 120 de proiecte de pregătire a proiectelor energetice comunitare, 3 600 studii de pregătire a proiectelor pentru locuințe familiale, 1 200 studii de pregătire a proiectelor pentru clădiri de apartamente și 50 de proiecte privind centrele de consultare și informare în domeniul energiei.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2025.
K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
123 |
Reforma 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Jalon |
Ghișeele unice pentru valul de renovări în sectorul gospodăriilor și calendarul de punere în aplicare a măsurilor incluse în planurile privind calitatea aerului |
Punerea în funcțiune a ghișeelor unice și transmiterea către Comisie a calendarului de punere în aplicare a măsurilor incluse în planurile privind calitatea aerului |
T4 |
2025 |
Se introduce o pregătire pre-proiect în două etape pentru gospodării. Centrele de consultare în domeniul energiei ale Rețelei naționale a grupurilor de acțiune locală sunt integrate în rețeaua agențiilor locale pentru energie, un sistem consultativ în domeniul energiei compus din centrele de consultare și informare în domeniul energiei și grupurile individuale de acțiune locală. Obiectivul programului de stat pentru sprijinirea economiilor de energie (EFEKT) va fi extins pentru a acoperi cererea de formare și recalificare a lucrătorilor care utilizează construcții ecologice, tehnologii sau materiale ecologice, precum și pentru a îmbunătăți pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor de economisire a energiei. Sistemul existent de educație și sensibilizare în domeniul mediului, destinat copiilor și tinerilor, se extinde la publicul larg și pune un nou accent pe economisirea de energie, utilizarea surselor regenerabile de energie, schimbările climatice și adaptarea la schimbările climatice. Se elaborează un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor incluse în planurile aprobate privind calitatea aerului, axate pe aglomerările urbane cu cele mai ridicate niveluri de depășire, iar punerea lor în aplicare începe la 30 iunie 2022. |
|||
|
124 |
Reforma 2: Sprijin pentru pregătirea pre-proiectelor și sprijinirea proiectelor energetice comunitare |
Țintă |
Servicii de consiliere privind comunitățile energetice |
Numărul de comunități energetice care beneficiază de sprijin |
0 |
120 |
T4 |
2025 |
Biroul regional al Fondului de stat pentru mediu introduce servicii de consiliere privind instalarea de noi surse regenerabile de energie, astfel încât să se elimine obstacolele din calea integrării lor viitoare în comunitatea energetică în sens larg, situri comune mai mici de stocare a energiei, crearea de comunități energetice în clădiri multifamiliale individuale și alte măsuri de investiții legate de comunitățile energetice în fiecare regiune din Cehia. Înființarea a 120 de comunități energetice, precum și sensibilizarea și educația axate pe dezvoltarea comunităților energetice sunt sprijinite de serviciile de consiliere ale Fondului de stat pentru mediu. |
|
|
125 |
Investiția 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Jalon |
Proiecte contractate pentru reducerea consumului de energie (în perioada 02/2022-07/2021) |
Economii de energie în terra jouli pe an |
0 |
1 200 |
T3 |
2024 |
Proiectele de reducere a consumului de energie cu 1 200 TJ/an sunt contractate de Fondul de stat pentru mediu între 1 februarie 2020 și 30 septembrie 2021. Numai proiectele care realizează o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sunt selectate pentru a fi puse în aplicare. Investițiile în înlocuitori de cazane cu condensare gazoasă sunt limitate la maximum 20 % din alocarea totală a măsurii 2.5.1. |
|
|
126 |
Investiția 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 |
Economii de energie în terra jouli pe an |
1 200 |
4 021 |
T4 |
2025 |
Consumul de energie și emisiile de CO2 se reduc cu 4 021 TJ/an și, respectiv, cu 631 kt/an între 1 februarie 2020 și 31 decembrie 2025, ceea ce se demonstrează prin intermediul certificatelor de performanță energetică. Numai proiectele care realizează o reducere a consumului de energie primară de cel puțin 30 % sunt selectate pentru a fi puse în aplicare. Investițiile în înlocuitori de cazane cu condensare gazoasă sunt limitate la maximum 20 % din alocarea totală a măsurii 2.5.1. |
|
|
127 |
Investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Jalon |
Proiecte contractate pentru reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 (între T1 2020 și T3 2021) |
Economii de energie în terra jouli pe an |
0 |
186 |
T3 |
2023 |
Proiectele de reducere a consumului de energie și a emisiilor de CO2 cu 186 TJ/an și, respectiv, cu 91 kt/an sunt contractate de Fondul de stat pentru mediu până la 30 septembrie 2021. În ceea ce privește biomasa, se realizează o reducere de cel puțin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin utilizarea biomasei în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul relativ combustibil fosil prevăzut în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. |
|
|
128 |
Investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 (realizată în proporție de 35 %) |
Economii de energie în terra jouli pe an |
186 |
396 |
T3 |
2023 |
Consumul de energie și emisiile de CO2 se reduc cu 396 TJ/an și, respectiv, 158 kt/an până la 30 septembrie 2023, ceea ce se demonstrează prin intermediul certificatelor de performanță energetică. În ceea ce privește biomasa, se realizează o reducere de cel puțin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin utilizarea biomasei în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul relativ combustibil fosil prevăzut în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. |
|
|
129 |
Investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 |
Economii de energie în terra jouli pe an |
396 |
1 132 |
T4 |
2025 |
Consumul de energie și emisiile de CO2 se reduc cu 1 132 TJ/an și, respectiv, cu 450 kt/an până la 31 decembrie 2025, ceea ce se demonstrează prin intermediul certificatelor de performanță energetică. Consumul de energie și emisiile de CO2 se reduc cu 360 TJ/an și, respectiv, cu 118 kt/an, prin sprijinirea grupurilor dezavantajate din punct de vedere social ale populației până la 31 decembrie 2025. Reducerile se demonstrează prin intermediul certificatelor de performanță energetică. În ceea ce privește biomasa, se realizează o reducere de cel puțin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin utilizarea biomasei în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul relativ combustibil fosil prevăzut în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. |
|
|
130 |
Investiția 3: Sprijin pentru pregătirea și sensibilizarea pre-proiectelor, educație, formare și informare în domeniul economisirii energiei și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți atmosferici |
Țintă |
Proiecte pregătitoare, studii, cursuri de formare și proiecte comunitare în domeniul energiei |
Numărul proiectelor |
0 |
4 970 |
T4 |
2025 |
Vor fi finalizate 4 970 de proiecte, inclusiv 120 proiecte de pregătire a proiectelor în domeniul energiei comunitare, 3 600 studii de pregătire a proiectelor pentru locuințe familiale, 1 200 studii de pregătire a proiectelor pentru clădiri de apartamente și 50 de proiecte privind centrele de consultare și informare în domeniul energiei. |
|
L. COMPONENTA 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea, în conformitate cu „Strategia privind adaptarea la schimbările climatice în Republica Cehă”, a provocărilor generate de schimbările climatice în următoarele domenii prioritare: Gestionarea pădurilor, agricultura, regimul apei în peisaj, gestionarea apei și biodiversitatea.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte impun ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate, și anume Directiva-cadru privind apa, Directiva privind inundațiile, Directiva privind habitatele și păsările, Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului și Directiva privind evaluarea strategică de mediu.
Procedurile de achiziții publice se lansează în conformitate cu legislația UE și națională privind achizițiile publice. Ministerul Agriculturii se asigură că proiectele selectate respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu, și anume Directiva-cadru privind apa, Directiva privind inundațiile, Directiva privind habitatele și păsările, Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului și Directiva privind evaluarea strategică de mediu, precum și Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
L.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor
Această măsură vizează protejarea zonelor populate împotriva efectelor negative ale inundațiilor, îmbunătățirea reținerii apei în peisaj și facilitarea tratării naturale a structurilor de apă existente în zonele construite. Investiția constă în: Identificarea potențialului de retenție a apei; Stabilirea, tratarea și reconstrucția polenizatorilor și a fâșiilor de iarbă absorbante; Construirea și reconstrucția de rezervoare naturale de apă; Și a altor măsuri pentru a realiza o încetinire a scurgerilor de suprafață și o reducere a vitezei valurilor de inundații.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 2: Cursuri de apă mici și rezervoare de apă mici
Măsura vizează o îmbunătățire semnificativă a stării morfologice a cursurilor de apă mici existente și a rezervoarelor mici de apă, revitalizarea cursurilor de apă mici și construirea de noi iazuri mici apropiate de natură. Aceasta contribuie la retenția apei și sporește dezvoltarea vegetației costiere și a reținerii apei în cursurile de apă. Aceasta conduce, de asemenea, la creșterea siguranței în cazul fluxurilor în orașe și municipalități.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 3: Consolidarea terenului
Măsura vizează creșterea stabilității ecologice a peisajului și a rezistenței acestuia la schimbările climatice, promovarea biodiversității și a funcțiilor neproductive ale peisajului și protejarea terenurilor agricole și a resurselor de apă. Măsurile se bazează pe o evaluare a potențialului de retenție a apei în peisaj și se concentrează în primul rând pe protejarea calității și cantității solului și a apei, pe împărțirea parcelelor mari de teren agricol la elementele de peisaj, pe punerea în aplicare a unor măsuri împotriva eroziunii bazate pe natură (baloturi, diagrame, tranșee, benzi de iarbă) în peisaj pentru a elimina efectele negative ale scurgerilor de suprafață. Măsurile de retenție a apei se concentrează în principal pe proiecte precum refacerea zonelor umede, revitalizarea cursurilor de apă și crearea de iazuri. Această investiție include, de asemenea, punerea în aplicare a măsurilor de infrastructură ecologică care sprijină biodiversitatea, cum ar fi biocentrele și coridoarele biologice.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice
Această măsură vizează refacerea unei păduri stabile prin plantarea de specii indigene și eterogene, urmărind în același timp ca structura multigenerațională și spațială a pădurii să fie rezilientă la schimbările climatice și coerentă cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice. Se adoptă modificarea decretului ministerial privind gestionarea pădurilor, care pregătește în mod specific terenul pentru pădurile multigeneraționale, multispecii și reziliente.
Investiția se finalizează până la 30 septembrie 2024.
Investiția 5: Retenția apei în pădure
Această măsură vizează consolidarea capacității de retenție a apei în păduri prin punerea în aplicare a unor proiecte de îmbunătățire a condițiilor pedologice, de apă și microclimatice, cum ar fi (tratarea cursurilor de apă forestiere, rezervoare de apă mici în păduri și măsuri naturale de retenție a apei care vizează încetinirea scurgerilor), precum și prin monitorizarea eroziunii accelerate și protejarea bazinelor închise.
Investiția se finalizează până la 31 martie 2024.
L.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
131 |
Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Jalon |
Notificarea atribuirii contractelor de protecție împotriva inundațiilor |
Notificarea proiectelor atribuite și a ofertanților contractați de către [numele autorității de management] |
|
|
|
T1 |
2022 |
Notificarea proiectelor de protecție împotriva inundațiilor (număr total de proiecte: 40). Pentru fiecare proiect, respectarea deplină a cerințelor Directivei-cadru privind apa este asigurată și demonstrată înainte de începerea lucrărilor de construcție. |
|
132 |
Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Țintă |
T1: Finalizarea a 20 proiecte care vizează instituirea unei protecții reziliente împotriva inundațiilor. |
Numărul proiectelor |
0 |
20 |
T4 |
2022 |
Primul raport de finalizare al unui inginer independent certificat de Ministerul Agriculturii pentru 20 de proiecte. În conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice și politica de stat în domeniul mediului în Republica Cehă 2030 în perspectiva anului 2050, trebuie să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură, în timp ce se evită construirea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor bazate pe beton artificial. Proiectele enumerate se pun în aplicare numai după ce autorizațiile sunt acordate de autoritatea competentă în domeniul apei pe baza unei evaluări a impactului asupra mediului și a unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Aceste permise evaluează toate impacturile potențiale asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă, luând în considerare, în special, coridoarele de migrație, râurile sau ecosistemele cu curgere liberă apropiate de condițiile neperturbate, precum și presiunile actuale legate de captarea apei. Evaluarea impactului stabilește că proiectul (i) nu are un impact semnificativ sau ireversibil asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nu împiedică corpul de apă specific la care se referă și nici alte corpuri de apă din același bazin hidrografic să atingă o stare bună sau un potențial bun asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nici asupra speciilor dependente în mod semnificativ (ii). Starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa a fost atinsă și demonstrată prin cele mai recente date justificative relevante. În mod similar, toate rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, sunt respectate (în special consultarea părților interesate), precum și evaluările relevante în temeiul Directivei privind habitatele, astfel cum sunt incluse în condițiile prevăzute de autoritățile de protecție a naturii. În ceea ce privește proiectele care vizează reconstrucția sau modernizarea barajelor (în special proiectul barajului Orlik): Proiectul include rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și evaluările relevante în contextul Directiva 2000/60/CE, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare, asigurând conformitatea cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Orice măsuri identificate în cadrul EIA și al evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE, necesare pentru a asigura respectarea principiului „a nu aduce prejudicii semnificative”, sunt integrate în proiect și respectate cu strictețe în etapele de construcție, exploatare și dezafectare a infrastructurii. Raportul de finalizare confirmă respectarea deplină a rezultatelor EIA, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare, asigurând conformitatea cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Se efectuează o analiză a riscurilor proiectului. Această analiză a riscurilor abordează, de asemenea, condițiile climatice viitoare. Nicio reconstrucție sau modernizare nu trebuie să conducă la o creștere a capacității barajului. |
|
|
133 |
Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Țintă |
T2: Finalizarea a 20 proiecte suplimentare care vizează instituirea unei protecții reziliente împotriva inundațiilor. |
Numărul proiectelor |
20 |
40 |
T4 |
2023 |
Al doilea raport de finalizare întocmit de inginer independent pentru alte 20 proiecte. În conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice și politica de stat în domeniul mediului în Republica Cehă 2030 în perspectiva anului 2050, trebuie să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură, în timp ce se evită construirea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor bazate pe beton artificial. Proiectele enumerate se pun în aplicare numai după ce autorizațiile sunt acordate de autoritatea competentă în domeniul apei pe baza unei evaluări a impactului asupra mediului și a unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Aceste permise evaluează toate impacturile potențiale asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă, luând în considerare, în special, coridoarele de migrație, râurile sau ecosistemele cu curgere liberă apropiate de condițiile neperturbate, precum și presiunile actuale legate de captarea apei. Evaluarea impactului stabilește că proiectul (i) nu are un impact semnificativ sau ireversibil asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nu împiedică corpul de apă specific la care se referă și nici alte corpuri de apă din același bazin hidrografic să atingă o stare bună sau un potențial bun asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nici asupra speciilor dependente în mod semnificativ (ii). Starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa a fost atinsă și demonstrată prin cele mai recente date justificative relevante. În mod similar, toate rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, sunt respectate (în special consultarea părților interesate), precum și evaluările relevante în temeiul Directivei privind habitatele, astfel cum sunt incluse în condițiile prevăzute de autoritățile de protecție a naturii. În ceea ce privește proiectele care vizează reconstrucția sau modernizarea barajelor (în special proiectul barajului Orlik): Proiectul include rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și evaluările relevante în contextul Directiva 2000/60/CE, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare, asigurând conformitatea cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Orice măsuri identificate în cadrul EIA și al evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE, necesare pentru a asigura respectarea principiului „a nu aduce prejudicii semnificative”, sunt integrate în proiect și respectate cu strictețe în etapele de construcție, exploatare și dezafectare a infrastructurii. Raportul de finalizare confirmă respectarea deplină a rezultatelor EIA, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare, asigurând conformitatea cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Se efectuează o analiză a riscurilor proiectului. Această analiză a riscurilor abordează, de asemenea, condițiile climatice viitoare. Nicio reconstrucție sau modernizare nu trebuie să conducă la o creștere a capacității barajului. |
|
|
134 |
Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Jalon |
Prezentarea de către Ministerul Agriculturii a listei proiectelor care urmează să fie sprijinite în cadrul investițiilor 2 |
Prezentarea listei de proiecte care urmează să fie sprijinite în cadrul investițiilor 2 |
|
|
|
T3 |
2021 |
Ministerul Agriculturii transmite Comisiei o bază de date care include identificarea proiectelor, o scurtă descriere și calendarul de finalizare. Proiectele constau în construirea și reconstrucția unor mici rezervoare de apă pe întreg teritoriul Republicii Cehe. Proiectele includ rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și evaluările relevante în contextul Directiva 2000/60/CE și al Directivei 92/43/EE a Consiliului. |
|
135 |
Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Țintă |
T1: Finalizarea a 50 % din proiectele privind cursurile de apă de mici dimensiuni și rezervoarele de apă |
Numărul proiectelor |
0 |
450 |
T2 |
2022 |
Raport de finalizare întocmit de inginer independent pentru 50 % din proiectele. În conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice și politica de stat în domeniul mediului în Republica Cehă 2030 în perspectiva anului 2050, trebuie să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură, în timp ce construirea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor bazate pe beton artificial trebuie evitată pe cât posibil. Proiectele se pun în aplicare numai după ce autorizațiile sunt acordate de autoritatea competentă în domeniul apei pe baza unei evaluări a impactului asupra mediului și a unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Aceste permise evaluează toate impacturile potențiale asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă, luând în considerare, în special, coridoarele de migrație, râurile sau ecosistemele cu curgere liberă apropiate de condițiile neperturbate, precum și presiunile actuale legate de captarea apei. Evaluarea impactului stabilește că proiectul (i) nu are un impact semnificativ sau ireversibil asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nu împiedică corpul de apă specific la care se referă și nici alte corpuri de apă din același bazin hidrografic să atingă o stare bună sau un potențial bun asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nici asupra speciilor dependente în mod semnificativ (ii). Starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa a fost atinsă și demonstrată prin cele mai recente date justificative relevante. În mod similar, toate rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, sunt respectate (în special consultarea părților interesate), precum și evaluările relevante în temeiul Directivei privind habitatele, astfel cum sunt incluse în condițiile prevăzute de autoritățile de protecție a naturii. În cazul în care rezervoarele de apă sunt destinate irigațiilor, orice extindere a sistemului de irigații existent (inclusiv prin utilizarea sporită a apei, adică nu numai prin expansiunea fizică), chiar și prin metode mai eficiente, nu este sprijinită în cazul în care corpurile de apă vizate (ape de suprafață sau subterane) sunt sau se preconizează (în contextul intensificării schimbărilor climatice) că vor avea o stare sau un potențial mai puțin bune sau mai puțin bune. |
|
|
136 |
Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Țintă |
T2: Finalizarea a 50 % cursuri de apă mici și rezervoare de apă suplimentare |
|
Numărul proiectelor |
450 |
900 |
T4 |
2023 |
Raport de finalizare de către inginer independent certificat de Ministerul Agriculturii pentru restul de 50 % din proiectele. În conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice și politica de stat în domeniul mediului în Republica Cehă 2030 în perspectiva anului 2050, trebuie să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură, în timp ce se evită construirea și/sau modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor bazate pe beton artificial. Proiectele se pun în aplicare numai după ce autorizațiile sunt acordate de autoritatea competentă în domeniul apei pe baza unei evaluări a impactului asupra mediului și a unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Aceste permise evaluează toate impacturile potențiale asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă, luând în considerare, în special, coridoarele de migrație, râurile sau ecosistemele cu curgere liberă apropiate de condițiile neperturbate, precum și presiunile actuale legate de captarea apei. Evaluarea impactului stabilește că proiectul (i) nu are un impact semnificativ sau ireversibil asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nu împiedică corpul de apă specific la care se referă și nici alte corpuri de apă din același bazin hidrografic să atingă o stare bună sau un potențial bun asupra corpurilor de apă afectate în mod semnificativ și nici asupra speciilor dependente în mod semnificativ (ii). Starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa a fost atinsă și demonstrată prin cele mai recente date justificative relevante. În mod similar, toate rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, sunt respectate (în special consultarea părților interesate), precum și evaluările relevante în temeiul Directivei privind habitatele, astfel cum sunt incluse în condițiile prevăzute de autoritățile de protecție a naturii. În cazul în care rezervoarele de apă sunt destinate irigațiilor, orice extindere a sistemului de irigații existent (inclusiv prin utilizarea sporită a apei, adică nu numai prin expansiunea fizică), chiar și prin metode mai eficiente, nu este sprijinită în cazul în care corpurile de apă vizate (ape de suprafață sau subterane) sunt sau se preconizează (în contextul intensificării schimbărilor climatice) că vor avea o stare sau un potențial mai puțin bune sau mai puțin bune. |
|
137 |
Investiția 3: Consolidarea terenului |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de infrastructură ecologică care promovează biodiversitatea, inclusiv biocentre, coridoare biologice și plantarea de zone verzi tipice la nivel local în peisajul agricol (în hectare de teren deservite de investiție). |
|
Hectare de proiecte de infrastructură ecologică
|
0 |
90 |
T4 |
2023 |
Trebuie finalizate cel puțin 90 ha de proiecte privind infrastructurile ecologice. Aceste proiecte se bazează pe o evaluare a reținerii apei în peisaj de către autoritate și sunt în conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice și cu Strategia de protecție a biodiversității Republicii Cehe, planurile de gestionare a bazinelor hidrografice și planurile de gestionare a riscurilor de inundații. |
|
138 |
Investiția 3: Consolidarea terenului |
Țintă |
Finalizarea acțiunilor de protecție a mediului și adaptarea la schimbările climatice (în hectare de teren deservite de investiție). |
|
Hectare de teren |
0 |
150 |
T4 |
2023 |
Sunt finalizate cel puțin 150 ha de acțiuni de protecție a mediului și de adaptare la proiectele privind schimbările climatice. Aceste proiecte se concentrează în primul rând pe protecția solului și a apei, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea. Proiectele individuale pun în aplicare acțiuni de combatere a eroziunii în peisaj (șanțuri, surzi, frontiere, fâșii de iarbă și alte elemente de încetinire) pentru a elimina efectele negative, în special ale ploilor torențiale. Aceste acțiuni, care contribuie la reținerea apei în peisaj, în principal din cauza precipitațiilor torențiale din ce în ce mai frecvente, sprijină infiltrarea apei în subteran, reduc evaporarea apei în peisajul agricol și oferă sprijin pentru un ciclu redus al apei, reduc poluarea apei și eliminarea solului. Investițiile în infrastructură (precum drumurile locale) sunt excluse. |
|
139 |
Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice |
Jalon |
Modificarea decretului ministerial privind amenajarea pădurilor (modificarea Decretului nr. 84/1996 Coll. privind amenajarea pădurilor) |
Intrarea în vigoare a modificării decretului ministerial privind amenajarea pădurilor (modificarea Decretului nr. 84/1996 Coll. privind amenajarea pădurilor) |
|
|
|
T1 |
2023 |
Se adoptă modificarea decretului ministerial privind gestionarea pădurilor, care pregătește în mod specific terenul pentru pădurile multigeneraționale, multispecii și reziliente. Modificarea Decretului de gestionare a pădurilor vizează crearea unei păduri autentice cu mai multe generații, introducerea unor metode inovatoare de planificare a gestionării pădurilor pentru pădurile cu o structură de vârstă bogată. Decretul asigură faptul că structura speciilor de arbori din pădurile nou plantate va fi apropiată de natură, cu o creștere semnificativă a speciilor de foioase (așa-numita „compoziție recomandată” de cercetare). |
|
140 |
Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice |
Țintă |
T1: Reîmpădurirea a 12 000 ha de zone prin ameliorarea și stabilizarea speciilor de arbori |
|
Hectare de reîmpădurire |
0 |
12000 |
T3 |
2022 |
Raport de finalizare întocmit de un organism independent pentru 12 000 ha de proiecte de reîmpădurire. Reîmpădurirea asigură păduri cu mai multe generații și cu mai multe specii în ceea ce privește compoziția spațială care sunt gestionate conform unei abordări forestiere de acoperire continuă. Pădurile monospecifice tratate în mod egal sunt înlocuite cu ecosisteme mai bogate în biodiversitate, limitând utilizarea tăierii rase la cazurile în care acest lucru este necesar pentru a asigura sănătatea pădurilor și regenerarea eficientă și limitând cât mai mult dimensiunea zonei defrișate. Se utilizează specii indigene de arbori, cu excepția cazului în care se poate demonstra că acestea nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice proiectate. De asemenea, se acceptă admixuri de maximum 25 % de brad Douglas în arboreturi mixte • În cazul în care legislația națională permite acest lucru • Cu excepția siturilor Natura 2000 și a altor zone protejate • Și dacă se poate demonstra caracterul adecvat al bradului Douglas pentru condițiile climatice proiectate ale sitului de reîmpădurire. |
|
141 |
Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice |
Țintă |
T2: Reîmpădurirea unor suprafețe suplimentare de 24 000 ha prin ameliorarea și stabilizarea speciilor de arbori |
Hectare de reîmpădurire |
12000 |
36000 |
T3 |
2024 |
Raport de completare întocmit de un organism independent pentru o suprafață suplimentară de 24 000 ha. Reîmpădurirea asigură păduri cu mai multe generații și cu mai multe specii în ceea ce privește compoziția spațială care sunt gestionate conform unei abordări forestiere de acoperire continuă. Pădurile monospecifice tratate în mod egal sunt înlocuite cu ecosisteme mai bogate în biodiversitate, limitând utilizarea tăierii rase la cazurile în care acest lucru este necesar pentru a asigura sănătatea pădurilor și regenerarea eficientă și limitând cât mai mult dimensiunea zonei defrișate. Se utilizează specii indigene de arbori, cu excepția cazului în care se poate demonstra că acestea nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice proiectate. De asemenea, se acceptă admixuri de maximum 25 % de brad Douglas în arboreturi mixte • În cazul în care legislația națională permite acest lucru • Cu excepția siturilor Natura 2000 și a altor zone protejate • Și dacă se poate demonstra caracterul adecvat al bradului Douglas pentru condițiile climatice proiectate ale sitului de reîmpădurire. |
|
|
142 |
Investiția 5: Retenția apei în pădure |
Jalon |
T1: Finalizarea a 40 proiecte de control al torentului (baraje de mici dimensiuni din lemn și piatră naturală) pentru a încetini scurgerile de suprafață și proiectele de retenție a apei în păduri (retenție și rezervoare mici). |
Numărul proiectelor |
0 |
40 |
T1 |
2023 |
Raport de finalizare întocmit de un organism independent pentru 40 de proiecte. Proiectele sunt soluții bazate pe natură (în conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice, precum și cu politica națională a Republicii Cehe de combatere a secetei). Proiectele includ rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și evaluările relevante în contextul Directiva 2000/60/CE și al Directivei 92/43/EE a Consiliului. |
|
|
143 |
Investiția 5: Retenția apei în pădure |
Jalon |
T2: Finalizarea a 20 proiecte suplimentare de control al torentelor (baraje de mici dimensiuni din lemn și piatră naturală) pentru a încetini proiectele de scurgeri de suprafață și de retenție a apei în păduri (retenție și rezervoare mici). |
|
Numărul proiectelor |
40 |
60 |
T1 |
2024 |
Raport de completare întocmit de un organism independent pentru o suprafață suplimentară de 20 de proiecte. Proiectele sunt soluții bazate pe natură (în conformitate cu Planul național de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice, precum și cu politica națională a Republicii Cehe de combatere a secetei). Proiectele includ rezultatele și condițiile necesare din evaluarea impactului asupra mediului, care se finalizează în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și evaluările relevante în contextul Directiva 2000/60/CE și al Directivei 92/43/EE a Consiliului. |
M. COMPONENTA 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe sprijină abordarea provocării reprezentate de generarea de deșeuri și de dependența de materii prime, cu obiectivul de a sprijini tranziția către o economie circulară în Cehia. Acest lucru se realizează prin măsuri de prevenire a generării de deșeuri, de creștere a infrastructurii de reciclare, de reducere a risipei de materii prime secundare, de creștere a ponderii materialelor reciclate în produse și de creștere a securității materiilor prime în Cehia prin reducerea dependenței de materiile prime importate datorită disponibilității continue și neîntrerupte a materiilor prime. În plus, componenta se axează pe gestionarea durabilă a apei, inclusiv pe măsurile care vizează economisirea și reciclarea apei și optimizarea utilizării apei în întreprinderi. Tranziția către economia circulară contribuie la creșterea rezilienței Cehiei atât la amenințările de mediu, cât și la cele economice.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia își concentrează politica economică legată de investiții pe tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și pe tranziția energetică, inclusiv pe eficiența energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019), precum și pe recomandarea specifică țării, conform căreia Cehia vizează concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra producției și utilizării energiei curate și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, măsurile privind infrastructura de gestionare și reciclare a deșeurilor trebuie să fie în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851.
M.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legislații privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă
Reforma vizează sporirea prevenirii, reciclării, recuperării și sortării deșeurilor și reducerea depozitării deșeurilor, cu obiectivul de a consolida principiile responsabilității producătorului și ale eco-modulării. Până în 2035, cel puțin 65 % din deșeurile municipale se reciclează 9 și cel mult 10 % se depozitează 10 . Noua legislație privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă este în vigoare de la 1 ianuarie 2021. În urma noii adoptări a legislației privind deșeurile, următoarele acte de punere în aplicare privind gestionarea deșeurilor se finalizează și intră în vigoare până la 30 septembrie 2023, în conformitate cu elementele specificate la articolul 28 din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851:
●Decretul privind Catalogul deșeurilor nr. 8/2021 Coll. de stabilire a noului Catalog al deșeurilor și de stabilire a normelor de evaluare a proprietăților periculoase ale deșeurilor
●Ordonanța privind gestionarea ambalajelor nr. 30/2021 Coll., care prevede norme privind registrul ambalajelor și notificarea înregistrărilor acestui registru, precum și o metodologie de contabilizare a utilizării ambalajelor.
●Decretul privind detaliile gestionării deșeurilor, în curs de pregătire, de punere în aplicare a Legii modificate privind deșeurile și de stabilire a normelor de gestionare a tuturor fluxurilor de deșeuri
●Decretul privind subprodusele și transformarea deșeurilor (decretul asfaltului), în curs de preparare, care stabilește condițiile în care amestecul de asfalt este un subprodus sau încetează să mai fie deșeu
●Decret privind detaliile gestionării vehiculelor scoase din uz, pregătirea, stabilirea normelor pentru colectarea și prelucrarea vehiculelor scoase din uz, precum și metoda de calculare a nivelului de reutilizare și reciclare sau a altui tip de recuperare a vehiculelor scoase din uz
●Decretul privind gestionarea produselor scoase din uz, în curs de pregătire, de stabilire a cerințelor pentru organizarea de campanii de informare în vederea creșterii gradului de sensibilizare a publicului cu privire la tratarea produselor scoase din uz și de stabilire a cerințelor tehnice pentru stocarea și utilizarea deșeurilor electrice și electronice, cum ar fi deșeurile de baterii și acumulatori, deșeurile de echipamente electrice și anvelopele
Planurile naționale și regionale de gestionare a deșeurilor, care vizează îmbunătățirea pregătirii ecologice pentru reutilizare, reciclare, valorificare și eliminare a deșeurilor, sunt finalizate și intră în vigoare.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2: Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei circulare pentru Cehia 2040
Reforma vizează stabilirea și începerea punerii în aplicare a unei strategii pentru transformarea societății cehe într-o economie circulară. Acest sistem economic circular avut în vedere se realizează prin reducerea la minimum a generării de deșeuri și a utilizării resurselor, în conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.
Reforma constă în finalizarea și punerea în aplicare a strategiei 2040 a Cehiei circulare, care promovează principiile economiei circulare și definește în continuare prioritățile și măsurile necesare pentru a asigura reziliența Cehiei pe termen lung la viitoarele amenințări la adresa mediului, inclusiv schimbările climatice și pierderea biodiversității, și dezvoltă un sistem social global durabil. Prin scurtarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare și prin reducerea dependenței de resursele primare, o economie circulară contribuie la consolidarea autonomiei strategice și a rezilienței Cehiei. Printre altele, strategia stimulează întreprinderile, consumatorii, orașele și municipalitățile să sprijine soluțiile circulare prin proiectarea și fabricarea produselor, inovare, cercetare, digitalizare și educație. Strategia se finalizează până la 31 martie 2022, fiind urmată de planul de acțiune.
Reforma se finalizează până la 30 septembrie 2025.
Investiția 1: Construirea infrastructurii de reciclare
Măsura vizează sprijinirea investițiilor în construirea de infrastructuri de reciclare, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii circulare în domeniul gestionării deșeurilor biodegradabile. Se sprijină soluțiile inovatoare și avansate pentru colectarea separată, sortarea, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.
Măsura sprijină proiectele care favorizează reintroducerea compostului și a deșeurilor din fermentatoarele de biogaz înapoi în sol pe terenurile agricole, crescând proporția de materie organică în sol. Printre altele, sprijinul este direcționat direct către operatorii agricoli pentru a le spori capacitatea și a încuraja încorporarea compostului din instalațiile de compost de deșeuri. Se preconizează sprijinirea a 300 proiecte, ceea ce va duce la creșterea capacității infrastructurii de reciclare cu cel puțin 250 000 de tone.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Soluții circulare în întreprinderi
Măsura urmărește să contribuie la tranziția verde și la utilizarea durabilă a resurselor de materii prime primare. În acest scop, măsura sprijină proiectele care promovează dezvoltarea de soluții de economie circulară în rândul întreprinderilor. Acest lucru implică investiții în tehnologii inovatoare care i) permit o utilizare nouă sau sporită a materiilor prime secundare ca substitut pentru resursele primare și ii) reduc intensitatea factorilor de producție și înlocuiesc materiile prime primare cu altele secundare.
Măsura se axează, de asemenea, pe optimizarea proiectării ecologice materiale a produselor pentru a facilita reciclarea și reutilizarea, alături de proiectele de simbioză industrială și de alte proiecte de investiții care contribuie la tranziția către o economie circulară. În cele din urmă, investițiile sprijină proiecte care vizează aplicarea specifică a materialelor reciclate în produse. Se așteaptă sprijin pentru cel puțin 60 de întreprinderi.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Economisirea apei în industrie
Măsura urmărește să contribuie la o economie circulară prin îmbunătățirea gestionării apei în industrie.
Printre altele, măsura se axează pe proiecte care abordează următoarele aspecte:
·optimizarea consumului de apă prin instalarea de noi tehnologii și echipamente de economisire a apei;
·reciclarea apei în sectoarele de producție și alte activități economice cu un consum ridicat de apă;
·reutilizarea apei de operare poluate sau utilizate în alte procese;
·optimizarea utilizării apei în instalațiile de utilități;
·reducerea pierderilor de apă din circuitele închise și din sistemele de distribuție a apei;
·exploatarea potențialului vaporilor de deșeuri.
·alte proiecte care vizează îmbunătățirea gestionării apei în industrie.
Se așteaptă sprijin pentru cel puțin 40 de întreprinderi.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
M.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
144 |
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legislații privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a deciziilor de punere în aplicare ca urmare a legislației privind gestionarea deșeurilor elaborată de Ministerul Mediului |
Dispoziții din deciziile de punere în aplicare care indică intrarea în vigoare a respectivelor decizii de punere în aplicare |
T3 |
2023 |
Aceste decizii de punere în aplicare includ Decretul privind catalogul deșeurilor nr. 8/2021 Coll., Decretul privind manipularea ambalajelor nr. 30/2021 Coll., Decretul privind detaliile gestionării deșeurilor, Decretul privind subprodusele și deșeurile de transfer de deșeuri (decretul privind asfaltul), Decretul privind modalitățile de manipulare a vehiculelor scoase din uz și Decretul privind modalitățile de manipulare a produselor scoase din uz (anvelope, electrice, baterii). |
|||
|
145 |
Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legislații privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a unui plan național și regional de gestionare a deșeurilor |
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a unui plan național și regional de gestionare a deșeurilor |
T4 |
2023 |
Legea conține un nou plan național și regional de gestionare a deșeurilor, menit să îmbunătățească pregătirea ecologică rațională pentru reutilizarea, reciclarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor. |
|||
|
146 |
Reforma 2: Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei circulare pentru Cehia 2040 |
Jalon |
Finalizarea strategiei circulare pentru Cehia 2040 de către Ministerul Mediului |
Publicarea strategiei circulare pentru Cehia 2040 în baza de date a documentelor strategice ale Republicii Cehe |
T1 |
2022 |
Finalizarea și adoptarea strategiei privind circulara Cehiei 2040. Strategia formulează viziunea, obiectivele globale și strategice, domeniile prioritare și principiile necesare pentru realizarea unei economii circulare în Republica Cehă. |
|||
|
147 |
Reforma 2: Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei circulare pentru Cehia 2040 |
Jalon |
Finalizarea unui raport de monitorizare care evaluează stadiul punerii în aplicare a strategiei „Circulara Cehiei 2040” |
Publicarea unui raport de monitorizare care evaluează stadiul punerii în aplicare a strategiei privind circulara Cehiei pentru 2040 |
T3 |
2025 |
Ministerul Mediului completează și publică un raport de monitorizare, în care se evaluează dezvoltarea economiei circulare în Cehia și progresele înregistrate în punerea în aplicare a elementelor strategiei privind circulara Cehiei 2040. |
|||
|
148 |
Investiția 1: Construirea infrastructurii de reciclare |
Jalon |
Atribuirea de către Ministerul Mediului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în infrastructura de reciclare |
Notificarea de către Ministerul Mediului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte care investesc în infrastructura de reciclare |
T3 |
2022 |
Notificarea de către Ministerul Mediului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de îmbunătățire a infrastructurii de reciclare. Se selectează proiecte care investesc în infrastructuri de valorificare energetică adecvate viziunii pe termen lung a industriei de gestionare și reciclare a deșeurilor, acordând prioritate nivelurilor superioare ale ierarhiei deșeurilor. Proiectele vizează transformarea a cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile nepericuloase colectate separat în materii prime secundare. Soluțiile inovatoare și avansate pentru colectarea separată, sortarea, pregătirea pentru reutilizare și reciclare sunt sprijinite numai. Proiectele se evaluează în conformitate cu criteriile stabilite în conformitate cu planurile naționale și regionale de gestionare a deșeurilor care sunt în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851. |
|||
|
149 |
Investiția 1: Construirea infrastructurii de reciclare |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de reciclare |
Tone |
0 |
250 000 |
T4 |
2025 |
Se acordă sprijin pentru investiții pentru investițiile în construirea de infrastructuri de reciclare în domeniul gestionării deșeurilor biodegradabile. În mod prioritar, trebuie susținute stațiile de digestie anaerobă. Proiectele vizează transformarea a cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile nepericuloase colectate separat în materii prime secundare. Se preconizează sprijinirea a 300 proiecte, ceea ce va duce la creșterea capacității infrastructurii de reciclare cu cel puțin 250 000 de tone. |
|
|
150 |
Investiția 2: Soluții circulare în întreprinderi |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în soluții circulare în întreprinderi de către Ministerul Industriei și Comerțului |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în soluții circulare în întreprinderi |
T4 |
2022 |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în soluții circulare în întreprinderi. Se selectează proiecte care consolidează transformarea industrială către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, circulară și digitală, reducând intensitatea materială a producției și consumul de resurse primare. |
|||
|
151 |
Investiția 2: Soluții circulare în întreprinderi |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de investiții în soluții circulare în întreprinderi |
Numărul proiectelor |
0 |
60 |
T4 |
2025 |
Proiectele trebuie finalizate care sprijină dezvoltarea de soluții circulare în întreprinderile industriale, sporind utilizarea materiilor prime secundare ca substitut al resurselor primare, reducând intensitatea materialelor de producție, optimizând proiectarea ecologică a materialelor pentru a facilita reciclarea și reutilizarea, punând în aplicare simbioza industrială și încurajând tranziția către o economie circulară. Bugetul total executat în acest scop pe durata măsurii se ridică la cel puțin 39 000 000 EUR. |
|
|
152 |
Investiția 3: Economisirea apei în industrie |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de economisire și optimizare a apei în industrie de către Ministerul Industriei și Comerțului |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de economisire și optimizare a apei în industrie |
T4 |
2022 |
Notificarea de către Ministerul Industriei și Comerțului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de economisire și optimizare a apei în industrie. Se selectează proiecte care optimizează consumul de apă în procesul de producție prin instalarea de noi tehnologii și echipamente pentru economisirea apei, reciclarea directă a apei în industriile care utilizează intensiv apă, reutilizarea apei poluante/utilizate în alte procese, optimizarea utilizării apei în instalațiile de utilități, reducerea pierderilor de apă în circuite închise sau optimizarea utilizării aburului sau a potențialului său de distribuție. |
|||
|
153 |
Investiția 3: Economisirea apei în industrie |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de economisire și optimizare a apei în industrie |
Numărul proiectelor |
0 |
40 |
T4 |
2025 |
Proiectele care optimizează consumul de apă în procesul de producție prin instalarea de noi tehnologii și echipamente pentru economisirea apei, reciclarea directă a apei în industriile care utilizează intensiv apă, reutilizarea apei poluante/utilizate în alte procese, optimizarea utilizării apei în instalațiile de utilități, reducerea pierderilor de apă în circuite închise sau optimizarea utilizării aburului sau a potențialului său de distribuție. Bugetul total executat în acest scop pe durata măsurii se ridică la cel puțin 39 000 000 EUR. |
|
N. COMPONENTA 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență contribuie la abordarea provocării reprezentate de sprijinirea revitalizării fostelor situri industriale sau neutilizate din zonele urbane (de acum înainte, situri dezafectate), cu următoarele obiective finale:
·îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor renovate sau reconstruite;
·construirea de noi clădiri eficiente din punct de vedere energetic, în cazul cărora renovarea nu ar fi nici posibilă, nici eficientă;
·crearea unor absorbanți naturali de carbon.
Componenta inițiază transformări cuprinzătoare ale siturilor și consolidează stabilitatea ecologică a peisajului prin crearea de noi zone verzi fără a afecta terenurile agricole. Se preconizează că revitalizarea teritoriului va contribui la o utilizare mai eficientă a infrastructurii tehnice și de transport, la reducerea consumului de energie și la creșterea eficienței energetice.
Componenta sprijină punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia se concentrează pe tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv eficiența energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019), precum și pe recomandarea specifică fiecărei țări, conform căreia Cehia sprijină producția și utilizarea energiei în mod curat și eficient (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, cel puțin 70 % din deșeurile provenite din activități de construcție și demolări trebuie să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclare.
N.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1: Ajutoare pentru investiții în vederea regenerării siturilor dezafectate specifice
Investiția sprijină proiectele de regenerare a siturilor dezafectate care vizează pregătirea zonelor pentru o utilizare multifuncțională suplimentară (inclusiv renovarea și construirea de infrastructuri sau demolarea clădirilor). Au fost identificate situri dezafectate specifice de către Ministerul Dezvoltării Regionale în cooperare cu CzechInvest, agenția pentru investiții și dezvoltare a afacerilor din Cehia, subordonată Ministerului Industriei și Comerțului, pe baza dimensiunii sitului, a dimensiunii preconizate a investiției și a alinierii proiectului la tranziția ambițiilor verzi ale Europei. Măsura constă în instituirea unui program de subvenționare care să ofere sprijin pentru pregătirea terenurilor pentru investiții viitoare și pentru proiectele de investiții în sine. Investiția sprijină 14 proiecte de regenerare a siturilor dezafectate.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Ajutoare pentru investiții în vederea regenerării siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni în scopuri necomerciale
Investiția sprijină regenerarea siturilor dezafectate deținute de autoritățile locale și regionale care sunt transformate într-o instituție de agrement sau publică, cum ar fi o școală, un centru cultural, un teren sportiv, o autoritate municipală sau un parc accesibil publicului. Sprijinul se acordă exclusiv proiectelor care se angajează la crearea de pășuni permanente sau la plantarea de arbori. Investiția sprijină 45 proiecte de regenerare a siturilor dezafectate, altele decât cele de afaceri.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Ajutoare pentru investiții în vederea regenerării siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni pentru uzul întreprinderilor
Investiția contribuie la revitalizarea siturilor dezafectate degradate, inclusiv eliminarea obstacolelor de mici dimensiuni de pe suprafață, deținute de municipalități, în special pentru uz comercial și, într-o măsură limitată, pentru uz neprofesional. Aceste obstacole se referă la părți ale construcțiilor marcate ca deșeuri periculoase, cum ar fi materialele care conțin azbest sau scurgerile mici de petrol. Se pune un accent deosebit pe respectarea strictă a principiilor infrastructurii albastre-verzi și eficienței energetice, ceea ce înseamnă că se va acorda prioritate proiectelor care pun în aplicare gestionarea apelor pluviale în temeiul Legii 254/2001 („Legea apei”) și măsurilor de economisire a energiei dincolo de cerințele legislative din Legea 406/2000 („Legea privind gestionarea energiei”). Se acordă sprijin întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor locale. Investițiile sprijină proiecte de revitalizare a siturilor dezafectate pentru uz comercial care corespund obiectivului de cel puțin 76 000 m³ de spațiu construit.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
N.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
154 |
Investiția 1: Sprijin pentru revitalizarea unor zone specifice |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de revitalizare a siturilor dezafectate |
Notificarea de către Ministerul Finanțelor a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de revitalizare a siturilor dezafectate specifice |
T4 |
2023 |
Anunțarea unui program de subvenționare pentru regenerarea specifică a siturilor dezafectate (pregătirea proiectului, pregătirea terenului, proiecte de investiții) în urma pregătirii unui program de subvenționare, care necesită aprobarea oficială din partea Ministerului Finanțelor. Ambele proiecte vizează sprijinirea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, precum și a renovărilor eficiente din punct de vedere energetic. În ceea ce privește construcțiile eficiente din punct de vedere energetic, cererile de propuneri specifică faptul că noile clădiri sprijinite prin proiecte trebuie să aibă o cerere de energie primară (PED) care să fie cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința NZEB. După evaluarea cererii de propuneri, trebuie să existe o listă de proiecte recomandate pentru sprijin. Proiectele sunt preselectate și recomandate de conferințe permanente regionale. Fiecare regiune recomandă sprijinirea a cel puțin unui proiect. Cel puțin un sit industrial este sprijinit în fiecare regiune din Cehia, cu lista siturilor dezafectate care beneficiază de sprijin, inclusiv siturile Terezin și Josefov. Controlul formal al proiectelor este preluat de Fondul de Stat pentru Investiții. |
|||
|
155 |
Investiția 1: Sprijin pentru revitalizarea unor zone specifice |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate specifice |
Numărul proiectelor |
0 |
14 |
T4 |
2025 |
30 % din investițiile efectuate în cadrul acestei măsuri vizează sprijinirea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, iar 70 % vizează sprijinirea renovării eficiente din punct de vedere energetic a clădirilor de pe șantierele dezafectate. În ceea ce privește finanțarea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, se asigură faptul că proiectele sprijinite sunt de așa natură încât (i) clădirile noi trebuie să aibă o cerere de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința NZEB; (ii) renovările aprofundate nu sunt posibile din motive tehnice, sanitare/de siguranță sau din motive adecvate scopului; (iii) în locul în care se află fosta clădire se utilizează maximum 5 % teren nou. Aceasta exclude posibilitatea demolării clădirilor într-un loc și, în schimb, a construirii unei clădiri pe un alt amplasament. În ceea ce privește sprijinirea activităților de renovare, se asigură faptul că cel puțin 90 % din costuri sprijină renovările vizând eficiența energetică. Bugetul total executat în acest scop pe durata măsurii se ridică la cel puțin 79 000 000 EUR. |
|
|
156 |
Investiția 2: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică în vederea utilizării în alte scopuri decât în interes de serviciu |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru regenerarea siturilor dezafectate aflate în proprietate publică în scopuri neprofesionale |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice de către Ministerul Finanțelor |
T4 |
2023 |
Anunțarea cererilor de regenerare a siturilor dezafectate aflate în proprietate publică în urma pregătirii unui program de subvenționare, care necesită aprobarea oficială din partea Ministerului Finanțelor. Proiectele sprijină atât renovarea eficientă din punct de vedere energetic, cât și măsurile care vizează transformarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate într-un absorbant natural de carbon. Contractele aferente proiectelor se încheie în două etape: În primul rând, până la 31 decembrie 2022, se încheie cel puțin 35 contracte referitoare la proiecte. În al doilea rând, până la 31 decembrie 2023, se încheie cel puțin 10 contracte suplimentare. |
|||
|
157 |
Investiția 2: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică în vederea utilizării în alte scopuri decât în interes de serviciu |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni în scopuri neprofesionale |
Numărul de m² de amprentă a clădirilor revitalizate |
0 |
94 000 |
T4 |
2025 |
80 % din investiții sprijină renovarea eficientă din punct de vedere energetic, iar 20 % vizează măsuri care vizează transformarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate într-un absorbant natural de carbon. În total, trebuie finalizate cel puțin 45 de proiecte. În ceea ce privește sprijinirea activităților de renovare, se asigură faptul că cel puțin 90 % din costuri sprijină renovările vizând eficiența energetică. |
|
|
158 |
Investiția 3: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică pentru uzul întreprinderilor |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru regenerarea siturilor dezafectate aflate în proprietate publică pentru uz comercial |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice de către Ministerul Finanțelor |
T4 |
2023 |
Anunțarea cererilor de regenerare a siturilor dezafectate aflate în proprietate publică în urma pregătirii unui program de subvenționare. Ambele proiecte vizează sprijinirea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, precum și a renovărilor eficiente din punct de vedere energetic. În ceea ce privește construcțiile eficiente din punct de vedere energetic, cererile de propuneri precizează că proiectele sprijinite sunt de așa natură încât clădirile noi trebuie să aibă o cerere de energie primară (PED) care să fie cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința NZEB. Contractele aferente proiectelor se încheie în două etape: În primul rând, până la 31 decembrie 2022, se încheie cel puțin 15 contracte referitoare la proiecte. În al doilea rând, până la 31 decembrie 2023, se încheie cel puțin 5 contracte suplimentare. |
|||
|
159 |
Investiția 3: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică pentru uzul întreprinderilor |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni pentru uzul întreprinderilor |
Numărul de m³ de spațiu construit |
0 |
76 000 |
T4 |
2025 |
30 % din investițiile efectuate în cadrul acestei măsuri vizează sprijinirea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, iar 70 % vizează sprijinirea renovării eficiente din punct de vedere energetic a clădirilor de pe șantierele dezafectate. În total, trebuie finalizate cel puțin 20 de proiecte. În ceea ce privește finanțarea demolării și a construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, se asigură faptul că proiectele sprijinite sunt de așa natură încât (i) clădirile noi trebuie să aibă o cerere de energie primară (PED) cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința NZEB; (ii) renovările aprofundate nu sunt posibile din motive tehnice, sanitare/de siguranță sau din motive adecvate scopului; (iii) în locul în care se află fosta clădire se utilizează maximum 5 % teren nou. Acest lucru exclude posibilitatea demolării clădirilor dintr-un loc și, în schimb, a construirii unei alte clădiri pe un alt amplasament. În ceea ce privește sprijinirea activităților de renovare, se asigură faptul că cel puțin 90 % din costuri sprijină renovările vizând eficiența energetică. Societatea de supraveghere a furnizorului de granturi (Ministerul Industriei și Comerțului) efectuează o inspecție la fața locului a activității desfășurate și a conformității cu documentația proiectului și cu procedurile de ofertare. |
|
O. COMPONENTA 2.9: Promovarea biodiversității și combaterea secetei
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență contribuie la abordarea provocărilor generate de retenția scăzută a apei și de impactul schimbărilor climatice în Cehia. Componenta vizează îmbunătățirea protecției împotriva secetei și inundațiilor prin creșterea retenției de apă în peisaj și în zonele urbane. Sunt planificate, de asemenea, investiții în protejarea siturilor rețelei Natura 2000 și a zonelor de protecție specială (APS).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de proiecte impun ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate, și anume Directiva-cadru privind apa, Directiva privind inundațiile, Directiva privind habitatele și păsările, Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului și Directiva privind evaluarea strategică de mediu.
O.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Modificarea Legii privind gospodărirea apelor
Obiectivul reformei este de a modifica Legea privind gestionarea apei, pentru a aborda într-un mod mai sistematic secetele și deficitul de apă. Amendamentul definește cadrul pentru prevenirea secetei (în special prin creșterea potențialului de retenție a apei în peisaj), monitorizarea secetei, responsabilitățile autorităților relevante și mecanismele de control. Aceasta vizează înființarea de comisii regionale cu mandatul de a emite o declarație privind „starea deficitului de apă” și de a aplica limitările corespunzătoare privind utilizarea apei în regiune, în conformitate cu planurile de gestionare a secetei.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1: Protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno
Această investiție vizează consolidarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor din orașul Brno și revitalizarea râului Svratka. Realizarea proiectului constă în soluții bazate pe natură, cum ar fi scurgerea naturală a nivelului ridicat de apă al bazinelor de pe pajiști, crearea de bazine naturale, pajiști, zone inundabile și crearea de zone umede. Soluțiile bazate pe natură sunt puse în aplicare pe râul Svratka, în principal în amonte de orașul Brno.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Gestionarea apelor pluviale în aglomerările urbane
Această investiție vizează încetinirea scurgerilor și reținerea și acumularea apei în aglomerările urbane prin răsucirea suprafeței, benzi de absorbție și rezervoare, grădini de ploaie, capcane subterane, drenaje, rezervoare subterane și acoperișuri verzi.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Gestionarea siturilor Natura 2000 și a speciilor de plante și animale protejate
Această investiție vizează consolidarea stabilității ecologice a peisajelor și a biodiversității în Cehia. Aceasta constă în elaborarea și adoptarea unor planuri de gestionare pentru refacerea și revitalizarea siturilor Natura 2000 (arii de protecție specială și situri de importanță comunitară), precum și a siturilor protejate la nivel național. Investiția atinge stadiul de conservare corespunzător prin punerea în aplicare a măsurilor de conservare stabilite în planurile de gestionare a naturii.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice
Această investiție urmărește să permită reținerea sistemică a apei în peisaj (pe baza unei evaluări a potențialului de retenție a apei). Aceasta constă în punerea în aplicare a unor acțiuni precum îmbunătățirea speciilor și a compoziției spațiale a pădurilor; Protejarea habitatelor neforestiere; La crearea sau refacerea zonelor umede și a iazurilor; La revitalizarea cursurilor de apă, restaurarea elementelor de peisaj (pe lângă altele, pentru a diviza parcele mari de teren agricol), plantarea de arbori în afara zonelor împădurite și alte acțiuni conexe.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
O.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
160 |
Reforma 1: Modificarea Legii privind gospodărirea apelor |
Jalon |
Modificarea Legii privind gospodărirea apelor (Legea nr. 254/2001 Coll.) care vizează o abordare sistemică a gestionării secetei și a deficitului de apă. |
Intrarea în vigoare a modificării Legii privind gospodărirea apelor (Legea nr. 254/2001 Coll.) |
T4 |
2024 |
Se adoptă amendamentul la Legea apei de definire a cadrului pentru prevenirea secetei și a deficitului de apă prin consolidarea capacității de reținere a apei în peisaj, monitorizarea secetei, stabilirea unor mecanisme de control și definirea responsabilităților autorităților competente. Se înființează o comisie regională și o comisie centrală pentru prevenirea, monitorizarea și gestionarea secetei și a deficitului de apă. Planurile regionale și naționale privind seceta sunt elaborate și aprobate. Modificarea actului este în conformitate cu acquis-ul UE aplicabil, și anume Directiva 2000/60/CE. |
|||
|
161 |
Investiția 1: Protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno |
Jalon |
Notificarea atribuirii contractelor pentru proiecte care vizează protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno. |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor. |
T4 |
2022 |
Notificarea tuturor contractelor atribuite pentru proiecte care vizează protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno. |
|||
|
162 |
Investiția 1: Protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno |
Țintă |
Finalizarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor naturale pentru protejarea orașului Brno |
Numărul proiectului |
0 |
1 |
T4 |
2025 |
Punerea în aplicare a proiectului va conduce la crearea unui set de măsuri de protecție împotriva inundațiilor în apropierea naturii pe tronsonul râului Svratka. Măsurile de protecție împotriva inundațiilor includ: ·Îmbunătățirea morfologiei fundului cursurilor de apă ·Adaptarea băncilor funciare la pante mai blânde și mai variabile și eventuala stabilizare a acestora. ·Plantarea de arbori însoțitori, precum și înierbarea malurilor și a împrejurimilor cursului de apă. ·Deschiderea zonelor inundabile pentru inundații și modificări ale acestora (de exemplu, construirea unei zone umede). Măsura de protecție împotriva inundațiilor constă în principal din soluții bazate pe natură, realizate în amonte de orașul Brno, și este conformă cu Planul național de acțiune privind adaptarea la schimbările climatice și politica de stat în domeniul mediului în Republica Cehă 2030 în perspectiva anului 2050. ·Măsuri de însoțire, care nu pot fi evitate prin niciun mijloc și care sunt strict necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de mai sus. |
|
|
163 |
Investiția 2: Gestionarea apelor pluviale în aglomerările urbane |
Țintă |
Creșterea volumului de apă pluvială reținută prin măsuri de gestionare a apei pluviale în zonele urbane. |
|
Volumul m³ de apă pluvială reținută |
0 |
40 000 |
T4 |
2025 |
Raport de completare prezentat de un organism independent. Această măsură include măsuri de absorbție și de menținere a mediului de suprafață, grădini pluviale, dispozitive subterane de retenție a apei pluviale, depozite de retenție de suprafață și subterane. |
|
164 |
Investiția 3: Protecția siturilor Natura 2000 și a speciilor de plante și animale protejate |
Țintă |
Finalizarea proiectelor care vizează conservarea zonelor protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000 și a speciilor de plante și animale protejate. |
|
Hectare |
0 |
2 625 |
T4 |
2025 |
Raport de completare prezentat de Ministerul Mediului. Investiția atinge stadiul de conservare corespunzător prin punerea în aplicare a măsurilor de conservare stabilite în documentele de gestionare a naturii. Aceasta finalizează desemnarea siturilor Natura 2000 și elaborarea documentelor de gestionare care conțin obiective și măsuri de conservare pentru siturile Natura 2000. |
|
165 |
Investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Jalon |
Finalizarea proiectelor care vizează adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Raport de finalizare întocmit de inginer independent, certificat de Ministerul Mediului |
T4 |
2025 |
Prezentarea raportului de finalizare de către inginer independent, certificat de Ministerul Mediului. Proiectele contribuie la îmbunătățirea speciilor și a compoziției spațiale a pădurii pe o suprafață de 200 ha; Acordă atenție habitatelor terestre neforestiere valoroase pe o suprafață totală de 1 250 ha; Să creeze și să refacă zonele umede, iazurile și rezervoarele mici în suprafața totală de 48 ha; Revitalizarea cursurilor de apă pe suprafața totală de 4 ha și punerea în aplicare a plantării a 32 mii de bucăți de plante lemnoase în afara pădurii. |
|||
|
166 |
Investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Țintă |
Evaluarea potențialului de retenție a apei și propunerea de măsuri concrete |
Km2 |
0 |
5000 |
T4 |
2025 |
Teritoriile bazinelor hidrografice mici sunt evaluate din punctul de vedere al potențialului lor de retenție a apei, se efectuează studii de prefezabilitate, se discută cu părțile interesate și se stabilesc de comun acord cu proprietarii de terenuri. Documentația detaliată a proiectului se elaborează numai pentru anumite măsuri de retenție a apei, pe baza unei declarații de interese obligatorii din partea proprietarilor de terenuri. |
|
|
167 |
Investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Țintă |
Punerea în aplicare a măsurilor selectate propuse de retenție a apei |
% din teritoriul selectat utilizat pentru măsurile de retenție a apei |
0 |
10 |
T4 |
2025 |
Măsurile propuse selectate se pun în aplicare pe baza evaluării potențialului de retenție a apei, a studiilor de prefezabilitate și a proiectelor detaliate. |
|
P. COMPONENTA 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență contribuie la abordarea provocărilor legate de tranziția digitală a sistemului de învățământ, în special la consolidarea alfabetizării digitale și a gândirii computaționale a elevilor și la încurajarea utilizării tehnologiilor digitale de către profesori. Acest lucru se va realiza prin revizuirea programelor de învățământ pentru învățământul primar și secundar, pentru a consolida educația în domeniul IT, pentru a extinde domeniul său de aplicare la tehnologiile digitale avansate și pentru a promova competențele digitale în toate domeniile educaționale. Aceasta promovează, de asemenea, competențele digitale ale profesorilor și îmbunătățește nivelul echipamentelor digitale în școli. Componenta vizează, de asemenea, abordarea decalajului digital, exacerbat de izolarea prelungită a școlilor, prin crearea unui fond pentru dispozitive digitale mobile aflate la dispoziția elevilor și studenților defavorizați. Obiectivul final al componentei este de a adapta educația la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă, de a aborda lipsa specialiștilor IT și a competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă și de a asigura capacitatea de inserție profesională pe termen lung.
Reformele din cadrul componentei sprijină punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări 2, 2019, conform căreia Cehia va spori calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de educație și formare, inclusiv prin promovarea competențelor tehnice și digitale și a profesiei de cadru didactic, și recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020, conform căreia Cehia sprijină ocuparea forței de muncă prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, furnizarea de competențe, inclusiv competențele digitale, și accesul la învățarea digitală.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
P.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Reforma programelor de învățământ și consolidarea educației informatice
Reforma include o revizuire a programelor școlare pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, în vederea promovării alfabetizării digitale și a competențelor informatice. Predarea informaticii este consolidată în ceea ce privește numărul de ore predate. Acesta se extinde, de asemenea, la noi domenii, cum ar fi prelucrarea și modelarea datelor, codificarea și programarea, robotica și tehnologiile digitale avansate (realitatea augmentată, realitatea virtuală, imprimarea 3D). În plus, noile programe de învățământ prevăd că aptitudinile digitale vor fi dezvoltate ca o competență-cheie în toate domeniile educaționale, inclusiv în materiile neinformatice. Revizuirea programelor de învățământ pentru școlile primare și gimnaziale și pentru licee se aprobă până la 30 septembrie 2021. Se așteaptă ca școlile să se înscrie treptat în noua programă de învățământ. Termenul limită pentru respectarea deplină a noilor programe de învățământ se stabilește la 1 septembrie 2023 pentru școlile primare, 1 septembrie 2024 pentru școlile gimnaziale și 1 septembrie 2025 pentru licee.
Prin urmare, reforma trebuie finalizată integral până la 1 septembrie 2025.
Investiția 1: Punerea în aplicare a programei de învățământ revizuite și a competențelor digitale ale cadrelor didactice
Măsura vizează sprijinirea punerii în aplicare a programelor de învățământ revizuite și a Cadrului competențelor digitale ale cadrelor didactice (DigCompEdu) în școli. Sprijinul trebuie să se bazeze pe cerere și să ajungă la cel puțin 4 000 de școli. Aceasta constă în:
·sprijin financiar pentru formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale și al alfabetizării informatice, în conformitate cu programa de învățământ revizuită;
·orientare (ateliere, seminare online, consiliere individuală) pentru directori, coordonatori TIC ai școlilor, coordonatori ai programelor de învățământ și profesori IT, cu scopul de a contribui la punerea efectivă în aplicare a reformei programelor de învățământ;
·crearea, până la 31 decembrie 2024, a unei platforme digitale care să le ofere cadrelor didactice acces la bazele de date existente cu conținut educațional (cum ar fi materiale didactice online, seminare online, cursuri de e-learning).
Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Echipamente digitale pentru școli
Primul obiectiv al investiției este de a preveni excluziunea digitală prin asigurarea faptului că echipamentele digitale sunt accesibile tuturor elevilor. Investiția trebuie să abordeze inegalitățile din ce în ce mai mari din domeniul educației, care au fost agravate și mai mult de limitarea prelungită a unităților de învățământ. Ca un prim pas, finanțarea echipamentelor TIC pentru învățământul la distanță urma să fie pusă la dispoziția școlilor până la 31 decembrie 2020, pentru a permite învățarea la distanță în timpul izolării școlare, inclusiv pentru elevii care provin din medii socioeconomice defavorizate. Într-o a doua etapă, se va acorda o finanțare suplimentară școlilor pentru a crea un fond pentru dispozitive digitale mobile pentru elevii defavorizați până la 31 decembrie 2025. Fondurile se alocă școlilor pe baza unor criterii care să reflecte dacă școala se află într-o zonă exclusă din punct de vedere social și numărul estimat de elevi care au nevoie de dispozitive mobile digitale pentru a se împrumuta. Școlile achiziționează 70 000 de dispozitive care sprijină 70 000 de elevi aflați în dificultate.
Al doilea obiectiv al investiției este de a se asigura că școlile dispun în mod adecvat de tehnologii digitale pentru a sprijini alfabetizarea digitală și pentru a pune în aplicare programele de învățământ revizuite în cadrul investițiilor 1 ale acestei componente. Din totalul de 10 000 de școli, cel puțin 9 260 de școli trebuie să fie echipate, până la 31 martie 2024, cu tehnologii digitale de bază și avansate (cum ar fi realitatea augmentată, realitatea virtuală, robotica și imprimarea 3D). Furnizarea de fonduri este însoțită de asistență tehnică pentru școli, pentru a asigura cheltuirea eficientă a fondurilor. Această asistență tehnică se acordă școlilor fie prin intermediul unor orientări puse la dispoziție la nivel central (un site web dedicat, seminare online, instrumente de evaluare online, exemple de bune practici), fie prin intermediul unei noi rețele de consilieri IT („guru în IT”) la nivel regional, care vor oferi școlilor îndrumare specifică în ceea ce privește achiziționarea de echipamente informatice, înființarea administrației IT, conectivitatea și rețelele școlare interne. Rețeaua IT guru va sprijini cel puțin 1 120 de școli în perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2025, adică aproximativ o cincime din școli, cu un accent deosebit pe școlile rurale mai mici, care se confruntă cu cele mai mari provocări în materie de difuzare a tehnologiei informației.
Investiția se finalizează până la 31 martie 2026.
P.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
168 |
Reforma 1: Reforma programelor de învățământ și consolidarea educației informatice |
Jalon |
Aprobarea unor noi programe de învățământ care să consolideze alfabetizarea digitală și gândirea computațională |
Aprobarea noilor programe de învățământ pentru învățământul primar, gimnazial și liceal de către Ministerul Educației, Tineretului și Sportului |
T3 |
2021 |
Noile programe de învățământ ·consolidarea educației informatice în ceea ce privește orele de predare ·extinderea acoperirii informatice la noi domenii, cum ar fi prelucrarea și modelarea datelor, codificarea și programarea, robotica, realitatea augmentată, realitatea virtuală și tehnologia digitală. ·Introducerea competenței digitale ca una dintre competențele-cheie ·să promoveze utilizarea tehnologiilor digitale în toate domeniile educaționale, inclusiv în alte domenii decât cele informatice. |
|||
|
169 |
Reforma 1: Reforma programelor de învățământ și consolidarea educației informatice |
Jalon |
Punerea în practică a unor noi programe de învățământ care să consolideze alfabetizarea digitală și gândirea computațională |
Punerea în aplicare a noilor programe de învățământ de către școlile primare, gimnaziale și licee |
T3 |
2025 |
Punerea în aplicare a noilor programe de învățământ de către școli va fi treptată. Respectarea deplină a noilor programe de învățământ trebuie asigurată până la 1 septembrie 2023 pentru școlile primare, 1 septembrie 2024 pentru școlile gimnaziale și 1 septembrie 2025 pentru licee. |
|||
|
170 |
Investiția 1: Punerea în aplicare a programei de învățământ revizuite și a competențelor digitale ale cadrelor didactice |
Jalon |
Crearea unei platforme digitale pentru partajarea eficientă a resurselor educaționale |
O platformă digitală pe deplin operațională |
T4 |
2024 |
Platforma digitală aflată sub responsabilitatea Ministerului Educației, Tineretului și Sportului oferă cadrelor didactice acces la conținutul educațional existent (de exemplu, resurse educaționale digitale, seminare online, cursuri de e-learning). Acesta stabilește legături cu bazele de date existente cu materiale educaționale digitale. |
|||
|
171 |
Investiția 1: Punerea în aplicare a programei de învățământ revizuite și a competențelor digitale ale cadrelor didactice |
Țintă |
Numărul de școli care au beneficiat de sprijin pentru crearea de noi programe informatice (competențe digitale ale cadrelor didactice și orientare) |
Număr |
0 |
4 000 |
T1 |
2026 |
Sprijinul pentru punerea în aplicare a noilor programe vizează școlile primare și gimnaziale. Acesta constă în: ·formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale și al alfabetizării informatice ·orientare (ateliere, seminare online, consiliere individuală) pentru directori, coordonatori TIC, coordonatori ai programelor de învățământ și profesori IT |
|
|
172 |
Investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de dispozitive digitale achiziționate de școli pentru învățământul la distanță |
Număr |
0 |
74000 |
T4 |
2020 |
Sunt achiziționate cel puțin 74 000 de dispozitive digitale (tablete, laptopuri, telefoane mobile etc.). Cel puțin 4 102 școli primare și secundare au primit finanțare pentru echipamente informatice pentru învățământul la distanță. |
|
|
173 |
Investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Jalon |
Numărul de dispozitive informatice achiziționate pentru fondul școlar de dispozitive digitale mobile pentru elevii defavorizați |
Număr |
0 |
70 000 |
T4 |
2025 |
Achiziționarea a 70 000 de dispozitive trebuie să sprijine 70 000 de elevi aflați în dificultate. Cel puțin 80 % dintre școli au înființat un fond pentru dispozitive digitale mobile pentru elevii defavorizați. Acest echipament informatic este suplimentar față de echipamentele menționate în obiectivul 159. |
|
|
174 |
Investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de școli sprijinite cu tehnologii și echipamente digitale pentru a promova alfabetizarea digitală și pentru a pune în aplicare noile programe informatice |
Număr |
0 |
9 260 |
T1 |
2024 |
Din totalul de 10 000 de școli, cel puțin 9 260 de școli dispun de tehnologiile digitale necesare pentru promovarea alfabetizării digitale și predarea de noi informatici în conformitate cu programa de învățământ revizuită. |
|
|
175 |
Investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de școli sprijinite în consiliere și mentorat privind echipamentele informatice și sistemele informatice interne |
Număr |
0 |
1 120 |
T1 |
2026 |
La nivel regional, o rețea de consilieri IT regionali oferă îndrumare și consiliere specifice pentru cel puțin 1120 de școli cu privire la achiziționarea de echipamente informatice, conectivitate, înființarea administrației IT și rețele școlare interne. Consilierea oferită de consilierii IT regionali este completată de orientări metodologice furnizate la nivel central, cum ar fi un site web dedicat, seminare online, schimbul de bune practici și instrumente de evaluare online. |
|
Q. COMPONENTA 3.2: Adaptarea programelor școlare
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocărilor din domeniul învățământului terțiar, primar și, respectiv, al învățământului secundar inferior. La nivelul învățământului terțiar, componenta vizează creșterea capacităților universităților și adaptarea programelor de studiu la noi forme de învățare și noi domenii, în special expertiză digitală, în conformitate cu nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă. De asemenea, vor fi sprijinite noi facilități universitare pentru extinderea și modernizarea învățământului terțiar în domeniul științelor medicale și farmaceutice. La nivelul învățământului primar și secundar inferior, componenta vizează abordarea inegalităților din ce în ce mai mari în domeniul educației, oferind un sprijin pe mai multe niveluri școlilor defavorizate, cursuri suplimentare pentru elevii expuși riscului de eșec și consolidând capacitățile cadrelor didactice și ale profesioniștilor de a preda clase eterogene.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări 2, 2019, conform căreia Cehia va spori calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de educație și formare, inclusiv prin promovarea competențelor tehnice și digitale și a profesiei de cadru didactic, și recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020, conform căreia Cehia sprijină ocuparea forței de muncă prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, furnizarea de competențe, inclusiv competențele digitale, și accesul la învățarea digitală.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Q.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă
Obiectivul reformei este de a iniția și de a accelera transformarea universităților atât în ceea ce privește conținutul, cât și formele de învățare. În ceea ce privește conținutul, gama de programe de studiu este adaptată la noile tendințe și la nevoile în schimbare de pe piața forței de muncă, în special la transformarea digitală. Identificarea sectoarelor prioritare se face la nivel național, în consultare cu partenerii sociali. Accentul academic al programelor de studii existente este, de asemenea, ajustat pentru a include o parte semnificativă a învățării la locul de muncă pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței forței de muncă. Reforma facilitează, de asemenea, tranziția către forme noi de învățare, în principal digitale, cum ar fi învățarea mixtă și învățarea la distanță. Acest lucru necesită investiții în echipamente și tehnologii digitale și formarea personalului universitar în ceea ce privește competențele digitale și metodele moderne de predare. Măsura se axează, de asemenea, pe dezvoltarea acestor capacități, care ar permite universităților să ofere cursuri de recalificare și perfecționare, în special pentru lucrătorii din domenii cu grad ridicat de cunoștințe.
Sprijinul este direcționat către universități prin intermediul unei cereri deschise de propuneri gestionate de Ministerul Educației, Tineretului și Sportului. Se preconizează că cel puțin 20 de universități vor fi sprijinite. Cel puțin 35 de noi programe de studii au primit acreditare.
-cel puțin 15 programe de studii în sectoarele cu creștere rapidă și cu valoare adăugată ridicată care suferă de pe urma lipsei de specialiști cu înaltă calificare, cum ar fi securitatea cibernetică, inteligența artificială, Industria 4.0 sau serviciile de e-guvernare.
-cel puțin 20 de programe de studii suplimentare (licență sau masterat) cu profil profesional.
În plus, cel puțin 20 de noi cursuri de învățare pe tot parcursul vieții (inclusiv calificări de mică importanță) sunt oferite de universități.
Reforma și investițiile aferente se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția 1: Dezvoltarea unor situri academice cheie selectate
Investiția constă în extinderea facilităților universităților în domeniul medicinei, al biomedicinei și al științelor farmaceutice. Noile facilități permit inovarea programelor academice, extinderea predării practice, dezvoltarea cercetării interdisciplinare și internaționalizarea sporită. Obiectivul final este creșterea numărului de studenți la medicină și farmacie, abordând astfel lipsa profesioniștilor din domeniul sănătății din Cehia. Investiția include construirea și echiparea de noi facilități academice în trei campusuri universitare:
·MEPHARED 2 — fuziunea siturilor academice fragmentate ale Facultății de Medicină și ale Facultății de Medicină din cadrul Universității Karlova din Hradec Králové
·Biocentrum — noi facilități pentru studii medicale și biomedicale și științe în campusul Alberov al Universității Karlova din Praga
·Biopharma Hub — noi facilități pentru studii farmaceutice și biomedicale care permit conectarea Facultății de Farmacie cu site-ul universitar unic al Universității Masaryk din Brno.
Investițiile se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 2: Sprijinirea școlilor defavorizate
Scopul reformei este de a aborda disparitățile din ce în ce mai mari dintre rezultatele educaționale ale școlilor și de a asigura accesul egal la o educație de calitate. Acest lucru se va realiza printr-un sprijin cuprinzător acordat celor mai vulnerabile școli, cu un procent peste medie de elevi care provin din medii socioeconomice defavorizate. Se elaborează și se pune în aplicare un program de sprijin specific pentru școlile din zonele excluse social și școlile segregate, precum și pentru școlile cu o proporție mai mare de elevi cu o limbă maternă diferită. Sprijinul se axează pe formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu grupuri eterogene și cu elevi defavorizați, precum și pe cooperarea eficace cu psihologii școlari, asistenții cadrelor didactice și asistenții sociali din școli.
Pe baza rezultatelor programului de sprijin, se prezintă o reformă a finanțării școlilor, introducând o finanțare bazată pe indici pentru a reflecta nivelul dezavantajelor socioeconomice. Acest lucru va permite consolidarea finanțării sistematice a școlilor celor mai vulnerabile, sporind astfel calitatea educației acestora și reducând disparitățile dintre școli.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Tutoratul elevilor
Scopul investiției este de a oferi cursuri de recuperare pentru elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, ale căror rezultate educaționale s-au deteriorat din cauza izolării prelungite a școlarilor. Pe baza rapoartelor Inspecției școlilor din Cehia, se estimează că 500 000 de elevi au rămas în urmă și au nevoie de tutorat din cauza participării insuficiente la învățarea online în timpul izolării școlarilor timp de zece luni. Prin urmare, investiția trebuie să prevină adâncirea în continuare a inegalităților dintre elevi și școli, determinate de dezavantaje sociale sau de altă natură. Sprijinul acordat elevilor expuși riscului de eșec este temporar, limitat la faza de redresare după revenirea elevilor la sistemul de învățământ cu program complet. Acesta contribuie la restabilirea obiceiurilor de învățare și la dobândirea cunoștințelor prevăzute de programa de învățământ în matematică, în limbile cehă și străină.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Q.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
176 |
Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Jalon |
Lansarea unui program de sprijinire a transformării universităților |
Lansarea programului de către Ministerul Educației |
T2 |
2022 |
Programul sprijină adaptarea universităților la noi forme de învățare și introducerea de noi programe de studiu. Sectoarele care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului sunt identificate pe baza unei analize a datelor economice, în consultare cu partenerii sociali. Se va pune accentul pe sectoarele cu creștere rapidă și cu valoare adăugată ridicată care suferă de pe urma lipsei de specialiști cu înaltă calificare, cum ar fi securitatea cibernetică, inteligența artificială, Industria 4.0 sau serviciile de e-guvernare. Obiectivul este de a sprijini cel puțin 20 de universități. |
|||
|
177 |
Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Țintă |
Numărul de noi programe de studii acreditate |
Număr |
0 |
35 |
T1 |
2026 |
Cel puțin 35 de noi programe de studii vor primi primit acreditare, din care: -cel puțin 15 programe de studii se încadrează în sectoarele identificate ca sectoare cu creștere rapidă și cu valoare adăugată ridicată, care suferă din cauza lipsei de specialiști cu înaltă calificare. -cel puțin 20 de noi programe de studii (licență sau masterat) trebuie să aibă un profil profesional. |
|
|
178 |
Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Țintă |
Numărul de cursuri de recalificare și perfecționare |
Număr |
0 |
20 |
T1 |
2026 |
Cel puțin 20 de noi cursuri axate pe actualizarea competențelor în materie de recalificare (inclusiv formulare de micro-certificate) vor fi cerate și oferite de universități. |
|
|
179 |
Investiția 1: Dezvoltarea unor situri academice cheie selectate |
Jalon |
Atribuirea contractelor pentru construirea de noi facilități universitare |
Notificarea atribuirii pentru construirea de noi facilități universitare |
T2 |
2024 |
Notificarea atribuirii contractelor de achiziții publice pentru construirea de noi facilități universitare cu obiectivul de 100 000 m² de zonă universitară nouă, inclusiv echipamente materiale, defalcate: 1.Mephared 2 (Universitatea Karlova, Hradec Králové) – 58 092 m² 2.BIOCENTRUM (Universitatea Karlova, Praga-Albertov) – 33 934 m² 3.BiopharmaHub (Universitatea Masaryk, Brno) — 19 035 m² |
|||
|
180 |
Investiția 1: Dezvoltarea unor situri academice cheie selectate |
Țintă |
Numărul de metri pătrați ai noii zone universitare |
număr |
0 |
100 000 |
T2 |
2026 |
Din obiectivul general de a construi 111 000 m², se construiesc cel puțin 100 000 m² de noi zone universitare. |
|
|
181 |
Reforma 2: Sprijinirea școlilor defavorizate |
Țintă |
Numărul de școli defavorizate care beneficiază de sprijin |
Număr |
0 |
400 |
T4 |
2025 |
Programul oferă sprijin pentru cel puțin 400 de școli cu un procent ridicat de elevi defavorizați. Sprijinul se concentrează pe formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu grupuri eterogene și cu elevi defavorizați. Selecția școlilor se face de către Institutul Național de Pedagogie în colaborare cu Inspecția Școlară din Cehia, pe baza unui set de criterii, cum ar fi proporția de elevi defavorizați, proporția elevilor cu limbi materne diferite și rezultatele școlare ale școlii. |
|
|
182 |
Reforma 2: Sprijinirea școlilor defavorizate |
Jalon |
Propunerea unui nou sistem de finanțare a școlilor în funcție de dezavantajele socioeconomice |
Aprobarea de către Ministerul Educației, Tineretului și Sportului a propunerii de finanțare a indicelui |
T4 |
2025 |
Propunerea de finanțare bazată pe indici se bazează pe rezultatele programului de sprijin pentru școlile defavorizate în cadrul reformei 2 (Sprijinirea școlilor defavorizate). Indicele ia în considerare mai mulți indicatori ai avantajului socioeconomic al școlilor, cum ar fi rezultatele școlare, proporția elevilor cu un dezavantaj social sau de altă natură și proporția elevilor cu limbi materne diferite. |
|||
|
183 |
Investiția 2: Tutoratul elevilor |
Țintă |
Numărul de elevi care au beneficiat de tutorat |
Număr |
0 |
500 000 |
T4 |
2023 |
Se asigură tutorat pentru cel puțin 500 000 elevi expuși riscului de eșec școlar. Tutoratul îi ajută pe elevi să își restabilească obiceiurile de învățare și să dobândească cunoștințele prevăzute în programa de matematică, limba cehă și limba străină. |
|
R. COMPONENTA 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței forței de muncă
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea mai multor provocări în domeniul pieței forței de muncă și al asistenței sociale. În primul rând, aceasta vizează creșterea adaptabilității forței de muncă prin dezvoltarea competențelor sale, în special în domeniul digital. În al doilea rând, aceasta vizează abordarea inegalităților persistente de gen pe piața forței de muncă, în special a ratei scăzute de participare pe piața muncii a femeilor cu copii mici. În al treilea rând, componenta vizează modernizarea și extinderea serviciilor sociale în conformitate cu principiile dezinstituționalizării și vieții independente, astfel cum sunt descrise în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
Componenta sprijină abordarea Recomandării 2, 2019, specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia promovează încadrarea în muncă a femeilor cu copii mici, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, și a grupurilor defavorizate, precum și recomandarea 2, 2020 specifică fiecărei țări, conform căreia Cehia sprijină ocuparea forței de muncă prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, prin furnizarea de competențe, inclusiv competențe digitale, și prin accesul la învățarea digitală.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
R.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă
Obiectivul acestei reforme este de a promova învățarea pe tot parcursul vieții în Cehia. Reforma constă într-o serie de măsuri sistemice:
●instituirea, până la 31 martie 2022, a unui mecanism tripartit, care să implice Ministerul Muncii, Ministerul Educației, angajatorii și reprezentanții sindicatelor, pentru a coordona dezvoltarea programelor de învățare pe tot parcursul vieții în conformitate cu cererea reală și anticipată de competențe;
●crearea, până la 31 decembrie 2023, a unei baze de date pentru cursuri de recalificare și perfecționare, care să sporească oferta de cursuri de recalificare și să îmbunătățească corelarea cererii cu oferta; Baza de date cuprinde atât programe de recalificare certificate în conformitate cu Legea privind ocuparea forței de muncă, cât și cursuri oferite de școlile profesionale și de instituțiile de învățământ superior;
●extinderea grupurilor-țintă care pot participa la reconversia profesională organizată de Biroul Muncii la persoanele angajate expuse riscului de plasare a personalului disponibilizat și la persoanele angajate care doresc să își îmbunătățească competențele; Se preconizează că acest lucru va duce la creșterea cererii de educație continuă și la asimilarea acesteia;
●înființarea, până la 31 decembrie 2025, a cel puțin 14 centre regionale de formare (sub responsabilitatea Biroului pentru ocuparea forței de muncă) suficient de bine echipate pentru a asigura învățarea pe tot parcursul vieții în domeniul tehnologiilor digitale și al Industriei 4.0; Acest lucru va permite o cooperare consolidată cu școlile profesionale regionale și o ofertă mai flexibilă de cursuri de recalificare în funcție de nevoile reale ale pieței regionale a muncii (fără a fi nevoie de programe de recalificare);
●o modificare legislativă, până la 31 decembrie 2025, pentru a spori flexibilitatea și eficacitatea cursurilor de recalificare organizate de Biroul Muncii și pentru a direcționa mai bine sprijinul către grupurile cele mai vulnerabile.
Măsurile de reformă se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Asigurarea finanțării durabile a structurilor de îngrijire a copiilor
Obiectivul acestei măsuri este de a promova disponibilitatea unor servicii de îngrijire a copiilor mai mici de trei ani la prețuri accesibile, pentru a facilita întoarcerea părinților, în special a mamelor, pentru a lucra după concediul pentru creșterea copilului. Reforma constă într-o modificare a legii privind îngrijirea preșcolară, care asigură o finanțare stabilă a facilităților pentru copiii sub trei ani. Modificarea legislativă urmărește, de asemenea, să asigure accesul la servicii de îngrijire a copiilor mai mici de trei ani la prețuri accesibile în toate regiunile Cehiei.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Reforma 3: Reforma îngrijirii pe termen lung
Reforma vizează abordarea provocării reprezentate de fragmentarea guvernanței și a finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung și de un procent scăzut de servicii comunitare și la domiciliu în Cehia. Măsura constă într-o reformă legislativă, care vizează integrarea asistenței medicale și a asistenței sociale pe termen lung, asigurarea unui sistem stabil de finanțare adecvată a serviciilor de calitate pe termen lung, oferirea de stimulente pentru îngrijirea la domiciliu și la domiciliu, permiterea accesului furnizorilor privați și îmbunătățirea supravegherii asistenței sociale. Până la 31 decembrie 2022, se preconizează instituirea unui sistem de cartografiere a nevoilor sociale și pe termen lung și se preconizează adoptarea unui plan de acțiune pentru dezinstituționalizare.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă
Măsura vizează creșterea capacității de adaptare a forței de muncă la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă. Măsura cuprinde în principal proiecte de recalificare și perfecționare profesională, cu accent pe persoanele cu capacitate redusă de adaptare la condițiile în schimbare de pe piața forței de muncă.
Furnizarea de competențe asigură, pe de o parte, furnizarea de forță de muncă calificată, care este o condiție prealabilă pentru competitivitate, și, pe de altă parte, prevenirea șomajului și promovarea coeziunii sociale. Până la 31 decembrie 2025, se asigură perfecționarea sau recalificarea unui număr de 130 000 de persoane care dețin competențe digitale sau alte competențe necesare tranziției digitale și Industriei 4.0. Din acest număr, se preconizează că 65 000 de persoane vor primi sprijin prin intermediul Biroului ceh al muncii, iar alte 65 000 vor fi sprijinite prin formare profesională oferită direct de angajatori (se va acorda prioritate IMM-urilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă).
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Creșterea capacității structurilor de îngrijire a copiilor
Investiția vizează creșterea disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor pentru copiii cu vârsta sub trei ani. Acest lucru va contribui la abordarea ratei scăzute de participare pe piața muncii a femeilor cu copii mici și va reduce inegalitățile persistente de gen pe piața forței de muncă, care se traduc printr-o diferență mare între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerare și pensii. Investiția vizează, de asemenea, creșterea accesului la servicii de îngrijire a copiilor pentru familiile cu venituri mai mici care nu își pot permite serviciile de îngrijire a copiilor existente, ceea ce agravează și mai mult riscul de excluziune socială și rezultatele școlare slabe ale copiilor lor. Se preconizează că investiția va crește numărul de grupuri de copii și de creșe cu 40 %. Investiția include:
●investiții în noi pepiniere. Din obiectivul general de a crea 435 de pepiniere noi, se creează cel puțin 391;
●renovarea instalațiilor existente pentru a respecta noile standarde tehnice (igienă și protecția împotriva incendiilor) stabilite prin modificarea Legii privind îngrijirea copilului sau pentru a extinde capacitatea. Din obiectivul general de renovare a 370 de instalații, cel puțin 333 se renovează.
Investițiile în noi capacități contribuie la obiectivele climatice prin creșterea eficienței energetice, după cum urmează:
●25 % se alocă construcțiilor noi cu o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
●45 % se alocă renovărilor vizând eficiența energetică, realizându-se, în medie, fie economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră.
●30 % se alocă altor renovări vizând eficiența energetică.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială
Această măsură vizează abordarea lipsei infrastructurii de asistență socială și a necesității de a sprijini tranziția către îngrijirea socială și pe termen lung la nivelul comunității în Republica Cehă.
Investițiile sprijină crearea de infrastructuri suplimentare de asistență socială, fie prin reconstrucția clădirilor existente, fie prin construcții noi. Aceste proiecte de investiții sunt puse în aplicare de municipalitățile autonome pe baza evaluării nevoilor teritoriale; Asigurarea faptului că locurile rezidențiale noi și renovate sunt aliniate la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Investițiile în centre de îngrijire la domiciliu și în comunitate sunt favorizate, iar principiul libertății de alegere și al vieții independente este respectat pentru toate proiectele de investiții. Investițiile în noi capacități contribuie la obiectivele climatice prin creșterea eficienței energetice, după cum urmează:
●o treime din alocare sprijină construcțiile noi cu o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
●o treime din alocare este alocată renovărilor care realizează, în medie, fie economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră;
●o treime din alocare se alocă renovărilor care nu realizează, în medie, nici economii de energie primară de cel puțin 30 % și nici o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră.
●Cel puțin 100 de vehicule electrice și cel puțin 151 de vehicule hibride reîncărcabile sunt achiziționate pentru servicii de prevenire socială, consiliere și îngrijire la domiciliu.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
R.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
184 |
Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Înființarea Comitetului tripartit de recalificare și actualizare a competențelor |
Intrarea în vigoare a unui decret de instituire a unui comitet permanent de recalificare și actualizare a competențelor din cadrul Consiliului pentru Acordul economic și social (tripartit) |
T1 |
2022 |
Comitetul de reconversie și actualizare a competențelor coordonează dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții în conformitate cu cererea reală și anticipată de competențe. Acesta este alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale, ai Ministerului Educației, Tineretului și Sportului, ai asociațiilor patronale și ai sindicatelor. |
|||
|
185 |
Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind ocuparea forței de muncă modificată, sporind eficiența serviciilor de ocupare a forței de muncă și o mai bună direcționare către grupurile cele mai vulnerabile
|
Dispoziție din Legea privind ocuparea forței de muncă modificată care indică intrarea în vigoare a Legii modificate privind ocuparea forței de muncă |
T4 |
2025 |
Legea ·Furnizarea unei definiții a persoanelor defavorizate pe piața forței de muncă ·o mai bună direcționare a sprijinului către grupurile cele mai vulnerabile (în special persoanele slab calificate, persoanele excluse sau expuse riscului de excluziune socială) ·creșterea flexibilității și eficienței cursurilor de recalificare organizate de Biroul Muncii |
|||
|
186 |
Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Baza de date a cursurilor de recalificare și perfecționare |
Baza de date publică a cursurilor de perfecționare și recalificare puse în aplicare |
T4 |
2023 |
Baza de date cuprinde programe de perfecționare și recalificare certificate în conformitate cu Legea privind ocuparea forței de muncă (furnizate de Oficiul Muncii), precum și cursuri oferite de școlile profesionale, instituțiile de învățământ superior și alți furnizori. |
|||
|
187 |
Investiția 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane care au beneficiat de recalificare și perfecționare în ceea ce privește competențele digitale și competențele necesare pentru industrie 4.0 |
Număr |
0 |
130 000 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 65 000 de persoane trebuie să beneficieze de perfecționare sau recalificare în competențe digitale. În plus, cel puțin 65 000 de persoane trebuie să beneficieze de perfecționare sau recalificare a competențelor necesare pentru Industria 4.0. Sprijinul pentru perfecționarea și recalificarea profesională se acordă prin intermediul Biroului ceh al muncii sau prin formare la nivel de întreprindere oferită de angajatori. Criteriile de selecție garantează că se acordă prioritate IMM-urilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă. |
|
|
188 |
Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Țintă |
Numărul de centre regionale de formare înființate pentru promovarea industriei 4.0 |
Număr |
0 |
14 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 14 centre de formare trebuie să fie înființate, echipate și puse în funcțiune (câte un centru pentru fiecare regiune). Centrele sunt înființate de Biroul Muncii. Acestea sunt echipate pentru a oferi cursuri de perfecționare și recalificare în ceea ce privește competențele digitale și competențele necesare pentru tranziția către Industria 4.0, în cooperare cu școlile profesionale regionale. |
|
|
189 |
Investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de unități preșcolare renovate existente |
Număr |
0 |
333 |
T4 |
2025 |
Din obiectivul general de a renova 370 de centre, cel puțin 333 vor fi renovate, pentru a respecta noile standarde tehnice stabilite prin modificarea nr. 247/2014 privind furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor în cadrul unui grup de copii (Legea privind îngrijirea copilului) sau pentru a extinde capacitatea. |
|
|
190 |
Investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de noi facilități preșcolare |
Număr |
0 |
391 |
T4 |
2025 |
Din obiectivul general de a înființa 435 de pepiniere noi, se creează cel puțin 391, prin construirea de clădiri noi și prin renovarea clădirilor existente. Investiția include utilizarea sprijinului sub formă de granturi, după cum urmează: ·Cel puțin 98 trebuie să fie construcții noi cu o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. ·Cel puțin 176 sunt renovări care să realizeze, în medie, fie economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră. ·Cel puțin 117 trebuie să fie alte renovări vizând eficiența energetică. |
|
|
191 |
Investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de locuri noi în unitățile preșcolare |
Număr |
0 |
7430 |
T4 |
2025 |
Crearea a cel puțin 7430 de noi locuri în structurile preșcolare pentru copiii cu vârsta sub trei ani. Aceste facilități sunt distincte de facilitățile finanțate din alte programe de finanțare ale Uniunii. |
|
|
192 |
Reforma 2: Asigurarea sustenabilității finanțării structurilor de îngrijire a copiilor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind îngrijirea copilului (modificarea Legii nr. 247/2014 privind furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor în cadrul unui grup de copii) |
Dispoziție din Legea privind îngrijirea copilului (modificarea Legii nr. 247/2014 privind prestarea de servicii de îngrijire a copiilor în cadrul unui grup de copii) care indică intrarea în vigoare a legii |
T4 |
2023 |
Legea privind îngrijirea copiilor preșcolari (modificarea Legii nr. 247/2014 privind prestarea de servicii de îngrijire a copiilor în cadrul unui grup de copii) ·asigurarea unei finanțări stabile a facilităților preșcolare pentru copiii sub trei ani ·să vizeze asigurarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta sub trei ani la prețuri accesibile în toate regiunile. |
|||
|
193 |
Reforma 3: Reforma îngrijirii pe termen lung |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind îngrijirea pe termen lung |
Dispoziție din Legea privind îngrijirea pe termen lung care indică intrarea în vigoare a legii |
T4 |
2023 |
Legea privind îngrijirea pe termen lung ·vizează integrarea asistenței medicale și a asistenței sociale pe termen lung; ·asigură standarde înalte de calitate pentru toate tipurile de servicii de îngrijire pe termen lung; ·să promoveze îngrijirea la domiciliu și îngrijirea la domiciliu, asigurând o viață independentă în mediul natural; ·să asigure un sistem stabil de finanțare adecvată a serviciilor de îngrijire pe termen lung, inclusiv pentru îngrijirea la domiciliu și la domiciliu; ·definirea normelor privind monitorizarea calității asistenței medicale, cerințele pentru personal (inclusiv calificările) și echipamentele; ·să permită accesul furnizorilor privați de servicii de îngrijire pe termen lung, aplicând aceleași norme și standarde de calitate tuturor furnizorilor. |
|||
|
194 |
Investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T1: Numărul de unități rezidențiale comunitare construite sau reconstruite |
Număr de instalații |
0 |
121 |
T4 |
2024 |
Se creează cel puțin 121 de instalații, dintre care: ·69 instalațiile trebuie să fie construcții noi, cu un consum de energie primară cu cel puțin 20 % sub necesarul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; ·26 instalațiile trebuie renovate, obținându-se, în medie, fie economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră. ·26 instalațiile trebuie să fie alte renovări ale eficienței energetice. Instalațiile sunt construite/reconstruite în conformitate cu condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special cu principiile libertății de alegere și ale vieții independente. |
|
|
195 |
Investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T2: Numărul de unități rezidențiale comunitare construite sau reconstruite |
Număr de instalații |
121 |
288 |
T4 |
2025 |
Se creează cel puțin 288 de instalații, dintre care: ·116 instalațiile trebuie să fie construcții noi, cu un consum de energie primară cu cel puțin 20 % sub necesarul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; ·106 instalații sunt renovate, realizându-se, în medie, fie economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră. ·66 instalațiile trebuie să fie alte renovări ale eficienței energetice care să nu atingă, în medie, cel puțin 30 % energie primară. Instalațiile sunt construite/reconstruite în conformitate cu condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special cu principiile libertății de alegere și ale vieții independente. Se preconizează că măsura va crea cel puțin 5000 de noi paturi în centre de asistență socială. |
|
|
196 |
Investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T1: Numărul de vehicule cu emisii scăzute achiziționate pentru servicii de prevenire socială, de consiliere și de îngrijire la domiciliu |
Număr |
0 |
120 |
T4 |
2023 |
Se achiziționează cel puțin 120 de vehicule cu emisii scăzute, dintre care: ·40 automobile electrice ·80 autoturisme hibride reîncărcabile |
|
|
197 |
Investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T2: Numărul de vehicule cu emisii scăzute achiziționate pentru servicii de prevenire socială, de consiliere și de îngrijire la domiciliu |
Număr |
120 |
251 |
T4 |
2024 |
Se achiziționează cel puțin 251 de vehicule cu emisii scăzute, dintre care: ·100 automobile electrice ·151 autoturisme hibride reîncărcabile |
|
S. COMPONENTA 4.2: Noi instrumente de tip cvasicapital pentru promovarea spiritului antreprenorial și dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) ca bancă națională de dezvoltare
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe abordează provocările legate de accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
Obiectivele componentei sunt extinderea liniei de produse a ČMZRB pentru a include un nou instrument de cvasi-capital propriu și consolidarea capacităților ČMZRB pentru punerea sa în aplicare, inclusiv proiectarea procedurilor de reglementare interne și a sistemelor informatice. O parte integrantă a reformei constă în actualizarea strategiei ČMZRB pentru a include principii de finanțare durabilă în conformitate cu obiectivele UE în materie de mediu, cu aplicarea deplină a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare pentru a asigura sprijinul sub formă de lichidități (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
S.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare
Scopul reformei este de a consolida poziția ČMZRB în calitate de bancă națională de dezvoltare, capacitatea acesteia de a pune în aplicare instrumente financiare, în special cele care sprijină obiectivele tranziției verzi.
Reforma vizează îndeplinirea următoarelor obiective:
·Actualizarea strategiei ČMZRB pentru a include principii de finanțare durabilă în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.
·Consolidarea resurselor instituționale și umane pentru a asigura gestionarea eficientă a noului tip de instrumente financiare, inclusiv prin dezvoltarea unui sistem informatic.
·Elaborarea unei metodologii de evaluare și selectare a proiectelor care să respecte Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) și criteriile de etichetare ecologică, astfel cum sunt stabilite în anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, permițând sprijinirea activităților cu un coeficient climatic de 40 % sau 100 %.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2021.
Investiția 1: Dezvoltarea unei noi linii de instrumente de tip cvasicapital care să sprijine spiritul antreprenorial
Scopul investiției este de a oferi sprijin în valoare totală de 32 400 000 EUR pentru cel puțin 30 proiecte care îndeplinesc criteriile de mediu și climatice pe baza noii metodologii, în conformitate cu noua strategie pe termen mediu a ČMZRB, astfel cum a fost elaborată în cadrul părții de reformă și în urma unei proceduri de selecție transparente și competitive. Se preconizează că sprijinul acordat în cadrul planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe va mobiliza capital privat sub formă de cofinanțare privată și, pe termen lung, va majora capitalul de bază al ČMZRB disponibil pentru finanțarea suplimentară a firmelor prin intermediul instrumentelor financiare.
Cehia finalizează următoarele măsuri:
·Încheierea unui acord de finanțare între ČMZRB și Ministerul Industriei și Comerțului, care stabilește în mod clar că proiectele sprijinite de ČMZRB în cadrul planului de redresare și reziliență respectă obiectivele Regulamentului (UE) 2021/241, inclusiv criteriile „a nu aduce prejudicii semnificative” și de etichetare ecologică, precum și faptul că, până la 31 decembrie 2026, restituirile din noul instrument de tip cvasicapital sunt reutilizate numai în sensul prezentului instrument.
·Extinderea liniilor de produse ČMZRB la noi instrumente de tip cvasicapital care sprijină IMM-urile (împrumuturi de tip mezanin). Noile instrumente sunt un instrument de tip cvasicapital în sensul subordonării datoriei sale cu rang prioritar, dar prevăd o finanțare specifică proiectului.
·Acordarea de ajutoare în valoare totală de cel puțin 32 400 000 de milioane EUR (30 de proiecte) prin finanțarea investițiilor în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) și cu un coeficient de climă de 40 % sau 100 % prin instrumente de tip cvasicapital, în urma unei proceduri transparente și competitive.
·Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Ministerul Industriei și Comerțului, Finanțelor și Dezvoltării Locale și ČMZRB și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar:
I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei Europene privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și
II.exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 11 ; (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 12 ; (iii) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 13 și stații de tratare mecano-biologică 14 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și
III.să solicite verificarea conformității juridice cu legislația UE și națională relevantă a beneficiarului în materie de mediu de către entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau de către intermediarul financiar pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității.
Pentru a se asigura conformitatea activităților cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241, criteriile de selecție impun ca activitățile sprijinite să respecte cerințele din domeniile de intervenție aplicabile din anexa VI la regulamentul respectiv (cu un coeficient de 40 % sau 100 %).
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
S.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
198 |
Reforma 1: Dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare |
Jalon |
Adoptarea strategiei pe termen mediu a Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) aprobată de acționarii băncii (reprezentați de Ministerul Industriei și Comerțului, Finanțelor și Dezvoltării Locale) |
Adoptarea strategiei pe termen mediu a Băncii Cehia-Moravia de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) |
T4 |
2021 |
Noua strategie este aprobată de acționarii băncii: Ministerul Industriei și Comerțului, Finanțelor și Dezvoltării Locale). Aceasta include dispoziții privind asigurarea conformității cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). |
|||
|
199 |
Reforma 1: Dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare |
Jalon |
Furnizarea unui model de gestionare pentru noul instrument de tip cvasicapital |
Aprobarea planului de punere în aplicare și a regulamentului intern pentru gestionarea noului tip de instrumente financiare de către Consiliul de administrație al Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) |
T4 |
2021 |
Obiectivul de etapă se realizează prin aprobarea planului de punere în aplicare și a regulamentelor interne pentru gestionarea noului tip de instrumente financiare de către Consiliul de administrație al Băncii Cehia-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB). Noile norme includ condiții și metode de evaluare a proiectului care să asigure conformitatea cu orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (DNSH) (2021/C58/01) și cu cerințele din domeniile de intervenție aplicabile din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 (cu un coeficient de 40 % sau 100 %). Noile norme sunt consultate cu entitățile de pe piață și cu consilierii profesionali. |
|||
|
200 |
Investiția 1: Dezvoltarea unei noi linii de instrumente de tip cvasicapital care să sprijine spiritul antreprenorial |
Jalon |
Acord de finanțare cu Banca Ceho-Moravă de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare (ČMZRB) |
Semnarea acordului de finanțare; |
T4 |
2021 |
Obiectivul de etapă se realizează la semnarea acordului de finanțare dintre Banca Ceho-Moravă de garantare și dezvoltare în calitate de bancă națională de dezvoltare (ČMZRB) și Ministerul Industriei și Comerțului. Acordul include: 1) politica de investiții, 2) criteriile de eligibilitate, 3) respectarea Orientărilor tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) ale beneficiarilor sprijiniți în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Criteriile de selecție impun ca activitățile sprijinite să fie conforme cu cerințele din domeniile de intervenție aplicabile din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 (cu un coeficient de 40 % sau de 100 %). Acordul de finanțare precizează că utilizarea restituirilor din instrumentul financiar pentru Banca Cehia-Moravă de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare (ČMZRB) va avea loc numai după 2026. |
|||
|
201 |
Investiția 1: Dezvoltarea unei noi linii de instrumente de tip cvasicapital care să sprijine spiritul antreprenorial |
Țintă |
Investiții în valoare totală de 32 400 000 EUR în instrumente de tip cvasicapital care sprijină proiecte durabile ale IMM-urilor |
EURO |
0 |
32 400 000 |
T4 |
2025 |
Investițiile sprijină cu o sumă de 32 400 000 EUR cel puțin 30 proiecte până la sfârșitul anului 2025, în conformitate cu politica de investiții, în urma unei proceduri de selecție transparente și competitive. Proiectele trebuie să fie în conformitate cu orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (DNSH) (2021/C58/01) și cu cerințele relevante ale domeniilor de intervenție aplicabile din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 (cu un coeficient de 40 % sau 100 %). |
|
T. COMPONENTA 4.3: Reforme anticorupție
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocării reprezentate de consolidarea cadrului anticorupție al Republicii Cehe prin adoptarea unei legislații privind protecția avertizorilor de integritate și reglementarea activităților de lobby. Reforma vizează, de asemenea, crearea unor baze de date analitice privind corupția, care pot fi utilizate ulterior pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri anticorupție mai eficace și mai bine orientate. Componenta include, de asemenea, o reformă a sistemului judiciar care vizează consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești.
Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări 1, 2019, conform cărora Cehia trebuie să adopte măsuri anticorupție în curs de adoptare.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
T.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Protecția denunțătorilor
Măsura vizează îmbunătățirea garanțiilor juridice pentru avertizori și îmbunătățirea percepției avertizorilor în cadrul administrației publice și în societatea civilă. Este prevăzută o nouă legislație pentru a asigura o protecție eficace a avertizorilor împotriva represaliilor la locul de muncă, instituind canale interne de raportare pentru denunțarea neregulilor de către instituțiile publice, municipalități și întreprinderile mari. În cadrul Ministerului Justiției se instituie un sistem extern de notificare a neregulilor. Pentru a îmbunătăți percepția avertizorilor, se desfășoară o campanie de sensibilizare care vizează atât administrația publică, cât și sistemul judiciar, precum și publicul larg.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești
Scopul acestei reforme este de a institui un sistem transparent și uniform de recrutare și selecție a judecătorilor și a funcționarilor judiciari, pe baza unor criterii precise, obiective și uniforme. În plus, reforma vizează reglementarea mai detaliată a activităților auxiliare ale judecătorilor și raționalizarea procedurilor judiciare în care sunt implicați evaluatori. Aceasta urmărește, de asemenea, să consolideze garanțiile procedurilor disciplinare pentru judecători, procurori și executorii judecătorești prin introducerea unei căi de atac. Reforma se realizează prin următoarele măsuri:
●Intrarea în vigoare, până la 31 decembrie 2021, a Legii privind instanțele, judecătorii, evaluatorii și administrația de stat a instanțelor (Legea privind instanțele și judecătorii);
●Intrarea în vigoare, până la 31 decembrie 2024, a Legii privind procedurile judiciare în cazul judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești.
Reforma 3: Colectarea și analiza datelor privind corupția
Reforma vizează obținerea de date cantitative și calitative privind prevalența corupției și extinderea gamei de instrumente pentru a cartografia și a analiza tipurile predominante de corupție din diferite sectoare. Acest lucru se realizează printr-un proiect de cercetare care identifică amploarea și formele corupției în anumite sectoare din Republica Cehă. Analiza va avea ca rezultat recomandări de măsuri de reducere a corupției în sectoarele selectate și se preconizează că va contribui la viitoarele strategii anticorupție ale guvernului. Raportul final de cercetare propune o metodologie de măsurare a experienței directe și indirecte în materie de corupție. Metodologia este pusă la dispoziția autorităților guvernamentale, a organizațiilor non-profit și a comunităților academice în vederea dezvoltării și aplicării ulterioare.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.
Reforma 4: De stabilire a normelor privind activitățile de lobby
Activitatea de lobby nu este reglementată în prezent în Cehia. Scopul acestei reforme este de a stabili un cadru juridic pentru activitățile de lobby în cadrul procesului legislativ, pentru a permite controlul public al activităților de lobby și, prin urmare, pentru a spori transparența întregului proces legislativ. Se adoptă o nouă lege privind activitatea de lobby, care stabilește norme pentru activitățile de lobby pentru a face distincția între activitățile legitime de lobby și activitățile de lobby nedorite și netransparente.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.
Reforma 5: Control și audit
Protecția eficientă a intereselor financiare ale Uniunii atunci când se pune în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență este condiționată de instituirea unor măsuri adecvate de prevenire, detectare și corectare a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 din Regulamentul financiar. Prin urmare, îmbunătățirea mediului de control și audit este o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare eficientă a planului în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă. Această reformă include mai multe măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii, în special (i) îmbunătățiri ale sistemului național de control pentru a preveni, detecta și corecta situațiile de conflict de interese, (ii) o evaluare a conformității procedurilor naționale pentru a se asigura că aplicarea proprietății efective în contextul sistemului de control intern al facilității este pe deplin aliniată la definiția „beneficiarilor reali”, astfel cum este definită la articolul 3 punctul (6) din Directiva 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/843, (iii) adoptarea unei strategii de audit prin care să se asigure un audit independent și eficace a punerii în aplicare a mecanismului; (iv)aprobarea procedurilor pentru sistemul de colectare, stocare și prelucrare a datelor cu privire la toți destinatarii finali, inclusiv toți beneficiarii reali, astfel cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2015/849 și (v) un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și pentru colectarea și stocarea tuturor datelor menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241.
Reforma se finalizează până la 30 iunie 2022. Toate aceste obiective de etapă trebuie îndeplinite înainte ca prima cerere de plată să fie transmisă Comisiei.
T.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
202 |
Reforma 1: Protecția denunțătorilor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind protecția denunțătorilor și a legii de modificare aferente |
Dispoziție din Legea privind protecția denunțătorilor care indică intrarea în vigoare |
T4 |
2024 |
Legea privind protecția avertizorilor: ·interzicerea măsurilor de retorsiune împotriva avertizorilor ·impunerea instituirii unui canal extern de notificare a neregulilor în cadrul Ministerului Justiției ·să solicite instituțiilor publice, municipalităților mari și întreprinderilor mari să instituie sisteme interne de notificare pentru avertizarea în interes public |
|||
|
203 |
Reforma 2: Reforma sistemului judiciar care vizează consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind instanțele și judecătorii |
Dispoziție din Legea privind instanțele judecătorești și judecătorii care indică intrarea în vigoare |
T4 |
2021 |
Legea privind instanțele și judecătorii: ·introducerea unor norme obiective pentru selecția judecătorilor și a funcționarilor instanțelor ·asigurarea unei reglementări mai detaliate a activității secundare a judecătorilor ·simplificarea procedurilor judiciare la care participă judecători consultanți |
|||
|
204 |
Reforma 2: Reforma sistemului judiciar care vizează consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind procedurile judiciare în cazul judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
Dispoziția din Legea privind procedurile în cauzele judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești care indică intrarea în vigoare |
T4 |
2024 |
Legea privind procedurile judiciare în cazul judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești: ·introducerea unui control jurisdicțional bazat pe căi de atac al deciziilor Comisiei de disciplină ·introducerea unor măsuri de sporire a eficienței procedurilor judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești, în special în ceea ce privește componența consiliilor disciplinare, salariile funcționarilor publici condamnați pentru abateri disciplinare și soluționarea unui caz disciplinar prin acord |
|||
|
205 |
Reforma 3: Colectarea și analiza datelor privind corupția |
Jalon |
Elaborarea metodologiei de măsurare a corupției în Republica Cehă |
Publicarea metodologiei de către Ministerul Justiției |
T4 |
2023 |
Noua metodologie permite măsurarea reproductibilă și eficientă a experienței directe și indirecte în materie de corupție în Republica Cehă. Acesta face parte din raportul final de cercetare care, de asemenea: ·identificarea amplorii și a formelor de corupție în anumite sectoare sociale din Republica Cehă. ·formularea de recomandări privind măsurile de reducere a corupției în sectoarele selectate |
|||
|
206 |
Reforma 4: Reglementarea activităților de lobby |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind activitățile de lobby |
Dispoziție din Legea privind activitățile de lobby care indică intrarea în vigoare |
T1 |
2026 |
Legea privind activitățile de lobby: ·definirea activităților de lobby ·să solicite crearea unui registru al lobbiștilor și al persoanelor care desfășoară activități de lobby ·introducerea unei obligații de înregistrare a activităților de lobby și a sancțiunilor în caz de nerespectare. |
|||
|
207 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Sistemul de colectare, stocare și punere la dispoziție a datelor referitoare la toți destinatarii finali, inclusiv toți beneficiarii reali (astfel cum se prevede la articolul 3 punctul 6 din Directiva privind combaterea spălării banilor). |
Procedura aprobată și pusă în aplicare de unitatea de livrare cu descrierea sistemului de colectare și punere la dispoziție a datelor privind destinatarii finali |
T2 |
2022 |
Procedura care descrie modul în care datele privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții, beneficiarii reali și lista măsurilor de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții urmează să fie colectate și stocate este pusă în aplicare cu succes. Sistemul de colectare și punere la dispoziție a datelor privind destinatarii finali trebuie să fie în conformitate cu cerințele de la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Această descriere acoperă în mod explicit toate categoriile de date menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d), inclusiv „beneficiarii efectivi”, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 6 din Directiva 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/843. Procedurile sunt aprobate și puse în aplicare de Consiliul de gestionare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sistemul de colectare a datelor se va baza pe cele mai bune practici dobândite în cadrul sistemului MS2014 + și va urma aceste practici. |
|||
|
208 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Crearea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind sistemul administrativ al organismului de coordonare, în special în ceea ce privește prevenirea suficientă și sistemică a conflictului de interese în contextul Mecanismului de redresare și reziliență. |
Punerea în aplicare eficace a planului de acțiune, confirmată de procedurile și procesele actualizate ale organismului de coordonare |
T4 |
2021 |
Punerea în aplicare eficace a planului de acțiune va asigura un sistem administrativ intern eficient al organismului de coordonare, în special în ceea ce privește prevenirea suficientă și sistemică a conflictului de interese. Planul de acțiune include măsuri prin care să se asigure că plățile către destinatarii finali, contractanți și subcontractanți în temeiul planului ar face obiectul unor controale prealabile privind verificarea conflictelor de interese până la nivelul beneficiarilor reali, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului. |
|||
|
209 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Măsuri de prevenire a conflictelor de interese puse în aplicare de organismul de coordonare. |
Raport de audit care confirmă punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune. |
T2 |
2022 |
Organismul de audit efectuează un audit de urmărire subsecventă pentru a confirma punerea în aplicare a planului de acțiune. |
|||
|
210 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Sistem de repertorii |
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date |
T2 |
2022 |
Un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență este instituit și operațional înainte de prima cerere de plată. Sistemul include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. |
|||
|
211 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Strategia de audit care asigură un audit independent și eficace al punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență |
Strategia de audit aprobată de șeful organismului de audit |
T4 |
2021 |
Adoptarea și intrarea în vigoare a unei strategii de audit pentru organismul de audit, care să asigure auditul independent și eficace al punerii în aplicare a mecanismului de redresare și reziliență în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. Strategia stabilește cel puțin metodologia și abordarea evaluării riscurilor, frecvența și tipul auditurilor (cum ar fi auditurile de sistem și de proiect, documentare și la fața locului) care urmează să fie efectuate în diferitele etape de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul planului, precum și fiabilitatea datelor care sprijină atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor. |
|||
|
212 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Revizuirea definiției beneficiarului real, întrucât aceasta se referă la sistemul de control al Mecanismului de redresare și reziliență |
Să raporteze în urma unei evaluări a conformității care să includă sugestii privind posibile acțiuni ulterioare. |
T4 |
2021 |
Se efectuează o evaluare a conformității procedurilor naționale pentru a se asigura că aplicarea proprietății efective în contextul sistemului de control al Mecanismului de redresare și reziliență este pe deplin aliniată la definiția „beneficiarilor efectivi”, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 6 din Directiva 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/843. Revizuirea cuprinde atât legislație, cât și orientări, inclusiv manualul pentru registrul beneficiarilor reali. Revizuirea analizează, de asemenea, sancțiunile eficace, proporționale și disuasive în cazul încălcării obligației de a obține și de a deține informații privind beneficiarul real, astfel cum se prevede la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/843. În urma revizuirii, deficiențele potențiale identificate se corectează. |
|||
|
213 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese |
Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese emise de unitatea de furnizare din cadrul organismului de coordonare. Revizuirea de către autoritatea de audit |
T2 |
2022 |
Adoptarea de către unitatea responsabilă cu punerea în aplicare a organismului de coordonare a orientărilor pentru a asigura evitarea și gestionarea conflictelor de interese de către proprietarii componentelor și de către alte entități care pun în aplicare reforme și investiții în cadrul planului de redresare și reziliență. Orientările reflectă întreaga gamă de măsuri necesare pentru protejarea bugetului UE împotriva fraudei și a neregulilor. Orientările se vor baza pe Comunicarea Comisiei Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar (JO C 121, 9.4.2021, p. 1). Orientările armonizează măsurile care trebuie luate de proprietarii componentelor și de alte entități care pun în aplicare reforme și investiții în cadrul planului de redresare și reziliență (ministere, alte organisme publice, fonduri de stat etc.). |
|||
|
214 |
Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Proceduri de evitare a conflictelor de interese în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul financiar |
Raport de audit cu opinia de audit fără rezerve privind eficacitatea sistemului de control intern al Mecanismului de redresare și reziliență pentru prevenirea, detectarea și corectarea situațiilor de conflict de interese |
T2 |
2022 |
Sistemul de control intern al Mecanismului de redresare și reziliență pentru evitarea conflictelor de interese este eficace și asigură, în special, faptul că: (a) colectarea, stocarea și prelucrarea datelor referitoare la toți destinatarii finali, inclusiv toți beneficiarii reali, astfel cum se prevede la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849; (b) sistemul de control intern pentru prevenirea, detectarea și corectarea situațiilor de conflict de interese este în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul financiar; și (c) procedurile naționale de control pentru evitarea situațiilor de conflict de interese pentru toți beneficiarii efectivi sunt eficace. |
|||
U. COMPONENTA 4.4: Creșterea eficienței administrației publice
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe abordează provocarea de a consolida aplicarea abordării bazate pe date concrete în procesul de elaborare a politicilor publice, îmbunătățind în același timp coordonarea dintre diferitele niveluri (central și regional) ale administrației publice. Scopul său este de a aborda lipsa unor capacități analitice suficiente în cadrul administrației publice din Cehia.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia urmărește reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea e-guvernării (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
U.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Creșterea eficienței, orientarea către client și utilizarea principiilor procesului decizional bazat pe dovezi în administrația publică.
Următoarele măsuri, menite să sporească eficiența administrației publice, se finalizează în cadrul acestei reforme:
·Înființarea unei echipe centrale de analiză pentru a sensibiliza toate părțile interesate relevante din administrația publică cu privire la importanța principiilor de elaborare a politicilor bazate pe date concrete, sprijinind în același timp departamentele relevante în aplicarea corectă a metodelor analitice calitative și cantitative.
·Dezvoltarea unei metodologii de colectare a datelor privind activitățile birourilor și partajarea acestora între administrațiile publice.
·Dezvoltarea unui instrument electronic pentru colectarea de date privind activitățile administrației publice.
·Crearea unei baze de date relevante, cum ar fi informații privind procesele, performanța, capacitățile personalului, în administrația publică, la nivel central și local.
·Punerea în aplicare a unor programe de formare destinate clienților pentru cel puțin 1000 de funcționari de la începutul mandatului.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
U.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|
|
215 |
Reforma 1: Creșterea eficienței, a orientării către client și a utilizării principiilor procesului decizional bazat pe dovezi în administrația publică |
Jalon |
Finalizarea unei baze de date cu date relevante privind procesele, performanța și capacitățile personalului din administrația publică de către Ministerul de Interne |
Protocoale de acceptare pentru baza de date operațională furnizată de Ministerul de Interne |
T4 |
2025 |
Se instituie un depozit de date specific, accesibil publicului, care este operațional pentru administrația publică și care conține date individuale disponibile din sistemele de informații selectate, date deschise și date obținute prin intermediul unui instrument de colectare electronică a datelor nou creat cu privire la activitățile autorităților. Baza de date este completată de Ministerul de Interne. |
|||
|
216 |
Reforma 1: Creșterea eficienței, a orientării către client și a utilizării principiilor procesului decizional bazat pe dovezi în administrația publică |
Țintă |
Finalizarea formării acreditate de Ministerul de Interne cu privire la abordările orientate către client pentru personalul de la ghișeele autorităților centrale, regionale sau locale |
Număr |
0 |
1000 |
T4 |
2025 |
Se va finaliza un program de formare specific pentru personalul de la ghișeele autorităților centrale, regionale sau locale, în cadrul unei abordări orientate către client. Programul de formare este pus în aplicare la nivelul districtelor în grupuri mici de până la 20 de funcționari și are ca scop exercitarea competențelor în situații de model. Programul de formare este acreditat de Ministerul de Interne și este gratuit pentru toți participanții. |
|
V. COMPONENTA 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Cehiei abordează necesitatea de a sprijini redresarea sectoarelor culturale și creative, care au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19, și, în același timp, o componentă fermă a redresării economice și sociale globale a Republicii Cehe. Componenta stimulează, de asemenea, o tranziție digitală în sectoarele culturale și creative și integrarea lor efectivă în ecosistemul ceh de inovare. În plus, scopul este de a consolida reziliența sectoarelor culturale și creative prin introducerea statutului de „artist” în legislație și prin investiții în competențele artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural pentru a promova adaptabilitatea acestora la noi medii de lucru, în special digitale. Componenta include măsuri menite să relanseze activitățile legate de cultură și turism în regiuni, contribuind astfel la coeziunea regională.
Componenta sprijină punerea în aplicare a recomandării specifice fiecărei țări 3, 2019, conform căreia Cehia trebuie să elimine barierele care împiedică dezvoltarea unui ecosistem de inovare pe deplin funcțional, și a recomandării specifice fiecărei țări 2, 2020, conform căreia Cehia sprijină ocuparea forței de muncă prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, furnizarea de competențe, inclusiv competențele digitale, și accesul la învățarea digitală.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
V.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Statutul artistului
Reforma abordează absența unui cadru de reglementare adecvat pentru artiști: Acest lucru a exacerbat impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra profesioniștilor din domeniul cultural și creativ care își desfășoară activitatea în condiții de muncă precare, în afara plasei de siguranță socială. O nouă legislație introduce statutul de „artist” cu scopul de a îmbunătăți și stabiliza condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și de a spori reziliența sectorului. Legislația este completată de orientări metodologice axate pe tratamentul profesioniștilor cu condiții de muncă precare, utilizarea echitabilă a proprietății intelectuale și sprijinirea artiștilor în cariera lor timpurie.
Reforma include, de asemenea, instituirea unui program cuprinzător de sprijinire a competențelor profesioniștilor din domeniul cultural și creativ, în special a competențelor digitale, a alfabetizării financiare, a competențelor manageriale, a corelării culturii și creativității cu educația, precum și promovarea mobilității. Se preconizează că programul va spori reziliența sectorului cultural și creativ, va promova adaptabilitatea profesioniștilor din domeniul culturii și al creației la tehnologiile digitale și la noile medii de lucru și va contribui la restabilirea rețelelor de cooperare perturbate în sectorul cultural și creativ.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Reforma legislativă care introduce finanțarea din fonduri multiple a instituțiilor culturale
Această reformă vizează promovarea stabilității financiare și a sustenabilității instituțiilor culturale. Acesta constă într-o reformă legislativă care introduce finanțarea cooperativă cu surse multiple a instituțiilor culturale, sporind astfel reziliența financiară a acestora. Reforma simplifică cooperarea dintre orașe, regiuni și stat în ceea ce privește finanțarea instituțiilor culturale din Cehia și precizează condițiile de implicare a finanțării private. Reforma include, de asemenea, cartografierea regională și națională a industriilor culturale și creative.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1: Dezvoltarea sectoarelor culturale și creative regionale
Obiectivul principal este de a asigura dezvoltarea echitabilă a sectoarelor culturale și creative pe întreg teritoriul Republicii Cehe. Investiția vizează crearea a 15 centre culturale și creative, care promovează legăturile dintre cultură, industriile creative și ecosistemele regionale de inovare. Investițiile sunt în beneficiul regiunilor defavorizate din punct de vedere structural și al zonelor afectate de lipsa infrastructurii culturale, promovând astfel coeziunea teritorială. Se acordă prioritate proiectelor care revitalizează obiectele existente, contribuie la restaurarea patrimoniului cultural sau extind funcțiile instituțiilor culturale existente. Investiția include sprijin pentru pregătirea proiectelor și elaborarea de documente strategice regionale privind sectoarele culturale și creative.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Digitalizarea sectoarelor culturale și creative
Scopul este de a sprijini digitalizarea conținutului cultural pentru a asigura conservarea acestuia și pentru a îmbunătăți accesibilitatea acestuia. Investiția abordează nivelul scăzut de digitalizare a conținutului cultural în Cehia și lipsa unei metodologii cuprinzătoare și a schimbului de bune practici în acest domeniu. Acest lucru se realizează prin:
●o schemă de granturi pentru sprijinirea a cel puțin 80 de proiecte de digitalizare a conținutului cultural, acordându-se prioritate proiectelor care permit partajarea echipamentelor și a capacităților;
●dezvoltarea unei metodologii care să faciliteze digitalizarea conținutului cultural în biblioteci, muzee și alte instituții culturale;
●digitalizarea sistemului de granturi al Ministerului Culturii, care permite o gestionare eficientă a cererilor.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Vouchere creative
Investiția vizează promovarea inovării prin intermediul legăturilor dintre IMM-uri și sectoarele creative emergente. Serviciile externe ale profesioniștilor din domeniul creației pot ajuta IMM-urile să își inoveze serviciile post-producție și să răspundă rapid la cererile pieței, sprijinind astfel competitivitatea acestora. Investiția se realizează prin intermediul unui sistem de bonuri valorice pentru a sprijini inovațiile ușoare în IMM-uri, cum ar fi proiectarea site-urilor web, proiectarea de produse și servicii, concepția grafică sau strategiile de marketing, precum și activitățile de promovare a exporturilor. Cel puțin 3 000 de cupoane valorice creative sunt alocate IMM-urilor în cadrul a trei cereri consecutive (2022-2024). În plus, cel puțin 300 de credite de proiectare se alocă IMM-urilor în cadrul unui sistem complementar de sprijinire a activităților de promovare și consultare a exporturilor în faza de proiectare. Alocarea cupoanelor valorice către IMM-uri vizează o distribuție egală între regiuni, iar profesioniștii din domeniul creației se limitează la furnizarea de servicii către cel mult două IMM-uri, pentru a evita concentrarea în marile întreprinderi creative și de publicitate. Investiția include crearea unei galerii creative, care să servească la punerea în aplicare și la administrarea sistemului de cupoane valorice și ca platformă de comunicare mai largă pentru sectoarele culturale și creative. Sistemul de bonuri valorice se bazează pe un sistem local de succes organizat în Moravia de Sud.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
V.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
217 |
Reforma 1: Statutul artistului |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind statutul artistului |
Dispoziție din Legea privind statutul artistului care indică intrarea în vigoare |
T4 |
2025 |
Legea privind statutul artistului asigură condiții de muncă stabile pentru artiști și profesioniști din domeniul creației. Legislația este completată de materiale metodologice privind tratamentul profesioniștilor cu condiții de muncă precare, utilizarea echitabilă a proprietății intelectuale și sprijinirea artiștilor în primele etape ale carierei lor. |
|||
|
218 |
Reforma 1: Statutul artistului |
Țintă |
Numărul de profesioniști din domeniul cultural și creativ care beneficiază de sprijin prin furnizarea de competențe |
Număr |
0 |
2000 |
T4 |
2024 |
Sprijinul este direcționat printr-o schemă de granturi cu o alocare totală de 27 100 000 EUR). Dezvoltarea competențelor se axează pe competențele digitale, financiare și de gestionare, pe inovațiile culturale, pe internaționalizare și pe promovarea legăturilor dintre artă și cultură și sectorul educațional. |
|
|
219 |
Investiția 1: Dezvoltarea sectoarelor culturale și creative regionale |
Țintă |
Deschiderea către public a unor noi centre culturale și creative regionale |
Număr |
0 |
15 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 15 centre culturale și creative regionale sunt sprijinite și deschise publicului. Sprijinul este direcționat printr-o schemă de granturi cu o alocare totală de 125 677 000 EUR. Se acordă prioritate proiectelor care revitalizează obiectele existente, contribuie la restaurarea patrimoniului cultural și urmăresc obiective climatice. Selecția proiectelor respectă echilibrul geografic. În cadrul fiecărei regiuni, trebuie să se acorde prioritate zonelor dezavantajate din punct de vedere structural și zonelor afectate de lipsa infrastructurii culturale. |
|
|
220 |
Reforma 2: Reforma legislativă care introduce finanțarea din fonduri multiple a instituțiilor culturale |
Jalon |
Intrarea în vigoare a unei modificări legislative care să permită cooperarea cu surse multiple de finanțare a culturii |
Dispoziție din amendamentul legislativ care permite finanțarea cooperativă din mai multe surse a culturii, indicând intrarea în vigoare |
T4 |
2024 |
Modificarea legislativă: ·permiterea finanțării din surse multiple a culturii ·simplificarea cooperării dintre orașe, regiuni și stat ·consolidarea sustenabilității financiare a instituțiilor culturale |
|||
|
221 |
Investiția 2: Digitalizarea sectorului cultural și creativ |
Țintă |
Numărul de proiecte finalizate de digitalizare a conținutului cultural |
Număr |
0 |
80 |
T4 |
2025 |
o schemă de granturi pentru sprijinirea a cel puțin 80 de proiecte de digitalizare a conținutului cultural, acordându-se prioritate proiectelor care permit partajarea echipamentelor și a capacităților; Instituțiile culturale pun la dispoziția instituțiilor culturale o metodologie pentru digitalizarea eficace a conținutului cultural, pe baza celor mai bune practici din domeniu. Bugetul total executat în acest scop se ridică la 31 419 000 EUR. |
|
|
222 |
Investiția 3: Vouchere creative |
Țintă |
Numărul de cupoane valorice creative alocate IMM-urilor |
Număr |
0 |
3300 |
T4 |
2025 |
Sistemul de bonuri valorice sprijină inovațiile ușoare în IMM-uri, cum ar fi proiectarea site-urilor web, proiectarea de produse și servicii, concepția grafică sau strategiile de marketing și activitățile de promovare a exporturilor. Sprijinul este direcționat prin două scheme de granturi cu o alocare totală de 20 800 000 EUR. IMM-urilor li se alocă cel puțin 3000 de cupoane creative și 300 de credite de proiectare. Distribuirea cupoanelor valorice respectă echilibrul geografic. Profesioniștii din domeniul creației pot furniza servicii pentru cel mult două IMM-uri. Se creează o galerie creativă care să servească la punerea în aplicare și administrarea programului și ca un canal de comunicare mai larg. |
|
W. COMPONENTA 5.1: Excelența în cercetare și dezvoltare în sectorul sănătății
Componenta planului ceh de redresare și reziliență abordează provocarea de a îmbunătăți excelența cercetării în domeniul științelor medicale și al disciplinelor conexe. Aceasta include cercetarea în următoarele domenii: Bolile infecțioase, cancerul, neuroștiințele, tulburările metabolice sau bolile cardiovasculare și cercetarea privind impactul socioeconomic al bolilor. Identificarea acestor câmpuri s-a realizat pe baza a trei criterii: Datele existente privind ratele mortalității, potențialul de a atinge excelența și existența actuală a structurilor de cooperare.
Componenta vizează modernizarea și renovarea infrastructurii științifice a Cehiei la standardele europene, dezvoltarea unor structuri de colaborare în rețea în sectorul cercetării & Dezvoltarea și reducerea fragmentării sectorului cercetării în Cehia, îmbunătățind astfel gestionarea acesteia.
Această componentă oferă sprijin complementar componentelor 6.1 și 6.2 în domeniul sprijinului pentru sistemul de sănătate.
Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind cooperarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării și dezvoltării (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
W.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe
Această investiție vizează sprijinirea a cel puțin patru consorții de cercetare fiecare dintre acestea, cu scopul de a îmbunătăți furnizarea sistematică de expertiză necesară în una dintre disciplinele selectate: Cercetarea în domeniul bolilor infecțioase, cercetarea în domeniul cancerului, neuroștiințele, tulburările metabolice sau bolile cardiovasculare și cercetarea privind impactul socioeconomic al bolilor. Acest lucru sporește sprijinul științific acordat administrației publice sau schimbul mai rapid și mai transparent de informații relevante și validate științific și de cercetare & Dezvoltare & Rezultatele inovării.
Se preconizează că vor fi înființate consorții între universități relevante, instituții publice de cercetare și alte entități publice și private, asigurând transferul necesar de cunoștințe. Aceste consorții formează autorități naționale de cercetare menite să aducă o modificare calitativă a domeniilor prioritare de cercetare alese & Dezvoltare, cu impact atât în ceea ce privește producția științifică, cât și funcționarea administrației publice din Cehia în situații de criză sanitară.
Se preconizează că investiția va include sprijinirea activităților de cercetare de bază, dotarea entităților de cercetare cu noi instrumente informatice prin intermediul unei platforme unice pentru fiecare consorțiu și îmbunătățirea capacităților cercetătorilor consorțiului prin activități de actualizare a competențelor.
Realizarea investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
W.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
223 |
Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Jalon |
Lansarea unui nou program de sprijin pentru dezvoltare & Cercetare |
Aprobarea programului de către guvernul ceh și lansarea unei licitații |
T4 |
2021 |
Obiectivul de etapă se realizează la lansarea unui nou instrument de program sistemic de sprijinire a cercetării & Dezvoltarea în științele medicale prioritare și în științele sociale conexe, și anume: Cercetarea în domeniul bolilor infecțioase, cercetarea în domeniul cancerului, neuroștiințele, tulburările metabolice sau bolile cardiovasculare și cercetarea privind impactul socio-economic al bolilor, în conformitate cu normele naționale stabilite prin Legea nr. 130/2002 privind sprijinul pentru cercetare, dezvoltare experimentală și inovare din fonduri publice. Adoptarea de către guvern are loc după consultarea tuturor părților interesate și în cadrul procedurilor de consultare internă și interministerială, după consultarea reprezentanților comunității academice și a comunității de aplicare, precum și a universităților din cadrul Consiliului pentru cercetare, dezvoltare și inovare, verificarea capacității de absorbție. Publicarea unei licitații pentru cercetare & Dezvoltare & Inovare pentru noul program de cercetare & Dezvoltare în conformitate cu normele naționale stabilite în Legea nr. 130/2002 privind sprijinul pentru cercetare, dezvoltare experimentală și inovare din fonduri publice. |
|||
|
224 |
Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Țintă |
Atribuirea contractelor de achiziții publice a cel puțin patru consorții de cercetare & Dezvoltare |
Numărul de contracte |
0 |
4 |
T2 |
2022 |
Obiectivul de etapă se realizează după notificarea atribuirii contractelor de achiziții publice către cel puțin patru consorții de cercetare & Dezvoltare în domeniul științelor medicale prioritare și al științelor sociale conexe, și anume: Cercetarea în domeniul bolilor infecțioase, cercetarea în domeniul cancerului, neuroștiințele, tulburările metabolice sau bolile cardiovasculare și cercetarea privind impactul socioeconomic al bolilor. Bugetul total alocat în acest scop se ridică la cel puțin 196 371 000 EUR. |
|
|
225 |
Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Țintă |
Validarea a cel puțin patru consorții naționale de cercetare & Dezvoltare și integrarea acestora în sistemul ceh de cercetare & Dezvoltare în calitate de autorități naționale de cercetare |
Numărul de consorții validate de Ministerul Educației, Tineretului și Sportului |
0 |
4 |
T4 |
2025 |
Obiectivul va fi atins la validarea funcționării a cel puțin patru consorții în domeniul cercetării bolilor infecțioase, al cercetării în domeniul cancerului, al neuroștiințelor, al bolilor metabolice sau al bolilor cardiovasculare și al cercetării privind impactul socioeconomic al bolilor și integrarea acestora în sistemul ceh de cercetare & Dezvoltare ca autorități naționale de cercetare de către Ministerul Educației, Tineretului și Sportului. Procesul de validare se desfășoară pe baza evaluării și în conformitate cu normele naționale stabilite în Legea nr. 130/2002 privind sprijinul pentru cercetare, dezvoltare experimentală și inovare din fonduri publice. |
|
X. COMPONENTA 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Republicii Cehe contribuie la abordarea provocării reprezentate de stimularea capacității de inovare a întreprinderilor naționale și la îmbunătățirea cooperării în cadrul ecosistemului de inovare al Cehiei. Acest lucru se realizează prin sprijinirea întreprinderilor inovatoare, în special în ceea ce privește digitalizarea, inovarea organizațională și legăturile dintre mediul academic și mediul de afaceri. Sprijinul trebuie să pună accentul pe cooperarea internațională și pe sinergiile cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare.
Componenta sprijină abordarea recomandării 3 2019 specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia trebuie să elimine barierele care împiedică dezvoltarea unui ecosistem de inovare pe deplin funcțional, și a recomandării 3 2020 specifice fiecărei țări, conform căreia Cehia asigură accesul la finanțare pentru firmele inovatoare și îmbunătățește cooperarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării și dezvoltării.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). În special, rezultatele procesului de cercetare și inovare sunt neutre din punct de vedere tehnologic la nivelul aplicării lor (și anume, se aplică tuturor tehnologiilor disponibile, inclusiv tehnologiilor cu impact redus), iar măsura exclude ex ante cercetarea și inovarea dedicată elementelor „cercetare și inovare maro” (și anume cărbune, lignit, petrol/petrol, gaze naturale care nu sunt vizate de anexa III la Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative”, hidrogen albastru și gri, incineratoare și depozite de deșeuri).
X.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Crearea unui grup național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale
Reforma implică instituirea unui grup național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale, care armonizează politicile de sprijin pentru C & D industrială între factorii de decizie, furnizorii existenți de sprijin în domeniul CDI și Consiliul guvernamental pentru CDI.
Grupul național de coordonare asigură instituirea unei structuri de sprijinire a programelor compatibile cu strategia de specializare inteligentă. Aceasta ar trebui să armonizeze condițiile de acordare a sprijinului și concentrarea tuturor programelor relevante în cadrul unui singur organism de punere în aplicare — Agenția pentru tehnologie din Republica Cehă.
Reforma este pusă în aplicare până la 31 decembrie 2021.
Investiția 1: Sprijin pentru introducerea inovării în practica întreprinderilor
Măsura vizează sprijinirea proiectelor de inovare ale IMM-urilor, în vederea introducerii inovării în materie de produse, procese sau organizare în practicile comerciale.
90 proiectele individuale de inovare ale IMM-urilor (proces, produs, organizație) sunt puse în practică ca urmare a proiectului sprijinit.
Investiția se pune în aplicare până la 31 martie 2026.
Investiția 2: Sprijin pentru cooperarea în domeniul C & D (în conformitate cu strategia RIS3 națională)
Măsura vizează sprijinirea proiectelor de cercetare industrială prin furnizarea de sprijin pe termen lung pentru cooperarea dintre organizațiile de cercetare și întreprinderi, în special IMM-uri, în cadrul programului privind centrele naționale de competență.
Se instituie cooperarea a 30 de IMM-uri cu o organizație publică de cercetare în cadrul a patru centre naționale de competență nou create.
Investiția se pune în aplicare până la 31 decembrie 2022.
Investiția 3: Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în domeniul mediului
Măsura vizează sprijinirea proiectelor industriale de CDI prezentate de organizații și întreprinderi de cercetare, inclusiv a proiectelor de colaborare, care vizează abordarea provocărilor identificate în cadrul „Politicii de stat în domeniul mediului a Republicii Cehe în 2030, cu perspectiva pentru 2050” și al strategiei sectoriale de sprijin pentru cercetare. Proiectele CDI se axează pe domenii tematice prioritare, cum ar fi protecția și utilizarea durabilă a resurselor naturale, protecția climei și îmbunătățirea calității aerului, gestionarea și reutilizarea deșeurilor, protecția naturii și a peisajului sau un mediu sigur și rezilient, inclusiv prevenirea și reducerea consecințelor pericolelor naturale și antropice.
Se sprijină zece proiecte CDI în domeniul mediului.
Investiția se pune în aplicare până la 30 septembrie 2022.
Investiția 4: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în efecte de sinergie cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare
Măsura vizează finanțarea proiectelor din cadrul mărcii de excelență, în special a instrumentelor Acceleratorului Consiliului european pentru inovare, care sprijină IMM-urile cu cel mai mare potențial de creștere rapidă, precum și sprijinirea cofinanțării NET din Spațiul european de cercetare (parteneriate europene) care abordează cele mai presante provocări în materie de cercetare și dezvoltare în context internațional.
Sunt sprijinite cel puțin 16întreprinderi implicate în cofinanțări NET din Spațiul european de cercetare și cel puțin 8 întreprinderi care prezintă proiecte care au primit marca de excelență.
Investiția se pune în aplicare până la 30 septembrie 2025.
X.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
226 |
Reforma 1: Crearea unui grup național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale |
Jalon |
Instituirea Grupului național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale |
Începerea funcționării grupului |
T4 |
2021 |
Se înființează și se pune în funcțiune un grup național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale. Grupul de coordonare armonizează politicile de sprijin pentru C & D industriale între factorii de decizie, furnizorii existenți de sprijin pentru CDI și Consiliul guvernamental pentru CDI, condițiile de acordare a sprijinului și concentrează toate programele relevante din sfera de competență a Agenției pentru tehnologie a Republicii Cehe. |
|||
|
227 |
Investiția 1: Sprijinirea adoptării inovării în practica întreprinderilor |
Țintă |
Introducerea inovațiilor în materie de produse, procese sau organizare |
Numărul de inovații individuale (proces, produs, organizare) puse în practică ca urmare a proiectului sprijinit |
72 |
162 |
T1 |
2026 |
90 inovațiile individuale (proces, produs, organizare) trebuie puse în practică ca urmare a proiectului sprijinit. Bugetul total executat în acest scop se ridică la cel puțin 39 000 000 EUR. |
|
|
228 |
Investiția 2: Sprijin pentru cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării (în conformitate cu strategia de specializare inteligentă) |
Țintă |
Cooperarea IMM-urilor cu o organizație publică de cercetare în cadrul centrelor naționale de competență |
Numărul de proiecte sprijinite |
0 |
30 |
T4 |
2022 |
Se realizează proiecte de cooperare pe termen lung între 30 de IMM-uri și o organizație publică de cercetare în cadrul a patru centre naționale de competență nou create. Bugetul total executat în acest scop se ridică la cel puțin 58 000 000 EUR. |
|
|
229 |
Investiția 3: Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în domeniul mediului |
Țintă |
cercetarea și dezvoltarea în domeniul mediului |
Numărul de proiecte sprijinite în domeniul mediului |
43 |
53 |
T3 |
2022 |
Se sprijină zece proiecte CDI în domeniul mediului. Proiectele se axează pe domenii tematice prioritare, cum ar fi protecția și utilizarea durabilă a resurselor naturale, protecția climei și îmbunătățirea calității aerului, gestionarea și reutilizarea deșeurilor, protecția naturii și a peisajului sau un mediu sigur și rezilient, inclusiv prevenirea și reducerea consecințelor pericolelor naturale și antropice. Bugetul total executat în acest scop se ridică la cel puțin 7 000 000 EUR. |
|
|
230 |
Investiția 4: Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în efecte de sinergie cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare |
Țintă |
Cercetare și dezvoltare în efecte de sinergie cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare |
Numărul de proiecte care participă la cofinanțarea NET din Spațiul european de cercetare și de proiecte care au primit marca de excelență |
53 |
79 |
T3 |
2025 |
Vor fi sprijinite 26 de proiecte care participă la cofinanțarea Spațiului european de cercetare NET și proiecte care au primit marca de excelență, inclusiv 18 proiecte care participă la cofinanțarea Spațiului european de cercetare NET și 8 proiecte care au primit marca de excelență. Bugetul total executat în acest scop se ridică la cel puțin 19 000 000 EUR, din care cel puțin 12 000 000 EUR pentru proiectele care participă la cofinanțarea Spațiului european de cercetare NET și cel puțin 7 000 000 EUR pentru proiectele care au primit marca de excelență. |
|
Y. COMPONENTA 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență abordează provocarea reprezentată de consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții în infrastructura de asistență medicală și prin îmbunătățirea educației lucrătorilor din domeniul sănătății în domeniul asistenței medicale acute. În ceea ce privește infrastructura de asistență medicală, obiectivul este de a spori disponibilitatea și calitatea asistenței de reabilitare pentru pacienții care se recuperează după afecțiunile critice (afecțiuni medicale acute), care s-au dovedit insuficiente în timpul pandemiei. De asemenea, componenta vizează abordarea lipsei de instrumente de diagnosticare foarte specializate și de tratament al bolilor cardiovasculare grave, inclusiv al medicinei transplantului. În ceea ce privește educația personalului medical, sunt prevăzute măsuri și investiții sistemice pentru a aborda deficitul tot mai mare de lucrători din domeniul sănătății.
Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări 1, 2020, conform căreia Cehia asigură reziliența sistemului de sănătate, consolidează disponibilitatea lucrătorilor din domeniul sănătății, asistența medicală primară și integrarea asistenței medicale, precum și implementarea serviciilor de e-sănătate.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Y.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Îmbunătățirea educației cadrelor medicale
Formarea și educarea lucrătorilor din domeniul sănătății sunt adaptate cu scopul de a îmbunătăți disponibilitatea unor cadre medicale foarte specializate. Planificarea personalului medical la nivel național și regional va fi îmbunătățită prin crearea unui sistem electronic (care să conecteze bazele de date existente ale cadrelor medicale) pentru gestionarea, administrarea și evaluarea nevoilor de formare ale cadrelor medicale. Îmbunătățirea organizării formării postuniversitare a profesioniștilor din domeniul sănătății contribuie la reducerea duratei formării de specialitate și permite medicilor mai tineri să înceapă să ofere asistență medicală mai devreme, îmbunătățind astfel accesul la asistență medicală.
Investiția se finalizează până la 30 iunie 2024.
Investiția 1: Crearea Centrului de simulare cu medicină intensivă
Investiția constă în construirea unui centru de simulare cu medicină intensivă, care va extinde infrastructura pentru formarea postuniversitară și învățarea pe tot parcursul vieții a cadrelor medicale. Centrul asigură formare în domeniul tehnologiilor și echipamentelor de ultimă generație, imitând situații reale, inclusiv prin utilizarea realității virtuale. Acest lucru va permite formarea unor sarcini clinice complexe într-un mediu sigur, fără a afecta siguranța pacienților, transferul eficace al competențelor dobândite în practica clinică și îmbunătățirea cooperării între disciplinele medicale. Formarea prin simulare acoperă o gamă largă de activități, de la tratamente simple până la îngrijirea completă a pacienților de către echipe medicale specializate în asistență medicală prespitalicească, unități de terapie intensivă sau săli de operații. De asemenea, se va dezvolta un sistem de formare a personalului medical în medicina intensivă.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Îngrijiri de recuperare pentru pacienții care se recuperează după afecțiunea critică
Scopul investiției este de a aborda necesitatea de a consolida asistența de reabilitare a pacienților care se redresează în urma afecțiunilor critice, care s-au înmulțit din cauza pandemiei de COVID-19. Acest lucru se realizează prin reabilitarea și modernizarea echipamentelor din departamentele de reabilitare și prin îmbunătățirea organizării serviciilor de reabilitare. Achiziționarea de echipamente de ultimă generație pentru asistență medicală completă de reabilitare reduce nevoia de personal, sporind astfel disponibilitatea asistenței de reabilitare pentru pacienți. Sprijinul este direcționat printr-o schemă de granturi cu o alocare totală de 61 660 000 EUR. Sprijinul se acordă cel puțin unui număr de 19 spitale publice care oferă asistență medicală spitalicească acută în unități de terapie intensivă și asistență de reabilitare ulterioară. Selecția proiectelor reflectă nevoile crescute de asistență pentru reabilitare după pandemia de COVID-19. Se preconizează că numărul de tratamente aplicate pacienților după afecțiuni critice în unitățile de asistență medicală de reabilitare va crește cu 10 %.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Construirea unui centru de medicină cardiovasculară și de transplant
Investiția vizează creșterea accesibilității asistenței medicale foarte specializate în medicina cardiovasculară și de transplant în regiunea Moravia de Sud. Construirea de noi instalații ale Centrului de chirurgie Cardiovasculară și de Transplant din Brno este prevăzută pentru a extinde capacitatea actuală și a moderniza echipamentul pentru a reflecta metodele moderne de tratament, cu scopul de a aborda lipsa unor instalații adecvate în regiunea Moravia. Investiția va crește numărul de paturi din actualul Centru de chirurgie cardiovasculară și de transplant, de la 90 în prezent la cel puțin 125 de paturi.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Y.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
231 |
Reforma 1: Îmbunătățirea educației cadrelor medicale |
Jalon |
Sistemul electronic de gestionare, administrare și evaluare a formării cadrelor medicale |
O platformă de bază pentru sistemul electronic de gestionare, administrare și evaluare a educației lucrătorilor din domeniul asistenței medicale pus în funcțiune |
T2 |
2024 |
Crearea unei platforme de bază de către Ministerul Sănătății pentru noul sistem electronic de gestionare, administrare și evaluare a educației lucrătorilor din domeniul asistenței medicale. Sistemul electronic este dezvoltat în continuare și completat cu module în funcție de nevoile educaționale. |
|||
|
232 |
Investiția 1: Crearea Centrului de simulare cu medicină intensivă și optimizarea sistemului educațional |
Jalon |
Procedură de ofertare pentru construirea Centrului de simulare cu medicină intensivă |
Notificarea atribuirii licitației deschise și publice contractantului |
T4 |
2022 |
Notificare privind atribuirea contractului de achiziții publice pentru construirea Centrului de simulare cu medicină intensivă, care va oferi formare profesioniștilor din domeniul sănătății într-o gamă largă de domenii medicale: ·Anesteziologie și resuscitare ·Alte formări privind competențele medicale și nemedicale legate de situații de urgență ·Asistența medicală prespitalicească și ambulanța ·Admisie urgentă ·Unități de terapie intensivă și săli operaționale multifuncționale ·Sistemul integrat de salvare ·Competențe non-tehnice — comunicare în echipă, comunicare în situații de criză, leadership. Contractantul este selectat prin proceduri de licitație deschise și publice. Înainte de lansarea licitației se efectuează o evaluare a nevoilor. |
|||
|
233 |
Investiția 1: Crearea Centrului de simulare cu medicină intensivă și optimizarea sistemului educațional |
Jalon |
Centrul de simulare cu medicină intensivă pus în funcțiune |
Centru de simulare cu medicină intensivă construit, echipat integral și pus în funcțiune |
T4 |
2025 |
Centrul de simulare cu medicină intensivă este construit, echipat integral și pus în funcțiune. Acesta este condus de Institutul pentru educație postuniversitară în domeniul asistenței medicale. Capacitatea ar trebui să fie suficientă pentru a se asigura că cel puțin 1 500 de profesioniști din domeniul sănătății sunt formați în centru pe an. |
|||
|
234 |
Investiția 2: Asistență medicală de reabilitare pentru pacienții care se recuperează după afecțiunile critice |
Țintă |
Sprijinirea asistenței pentru reabilitare |
Număr |
0 |
19 |
T4 |
2024 |
Sprijinul este canalizat printr-o schemă de grant cu o alocare totală de 61 660 000 EUR. Cel puțin 19 proiecte sunt sprijinite pentru a crește capacitatea de reabilitare a pacienților după afecțiunile critice din spitalele publice. Se preconizează că numărul de tratamente aplicate pacienților după afecțiunile critice în unitățile de terapie reabilitate va crește cu 10 %. |
|
|
235 |
Investiția 3: Construirea unui centru de medicină cardiovasculară și de transplant |
Jalon |
Centrul pentru medicina cardiovasculară și de transplant este pe deplin operațional |
Centrul pentru medicina cardiovasculară și de transplant este pe deplin operațional |
T4 |
2025 |
Noile instalații ale Centrului pentru medicina cardiovasculară și de transplant sunt pe deplin operaționale. Construirea noii instalații va crea cel puțin 35 de paturi noi în cadrul Centrului de medicină cardiovasculară și de transplant. Construcția face obiectul unor proceduri de licitație deschisă și publică. Înainte de lansarea licitației se efectuează o evaluare a nevoilor. |
|||
Z. COMPONENTA 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice
Această componentă a planului ceh de redresare și reziliență abordează provocarea reprezentată de creșterea rezilienței sistemului de prevenire și de îngrijire a cancerului, care a fost afectat de efectele negative pe termen lung ale pandemiei de COVID-19.
În ceea ce privește reformele, se instituie un nou program național oncologic pentru Republica Cehă pentru perioada 2022-2030 și se va îmbunătăți domeniul de aplicare și calitatea programelor de screening pentru prevenirea cancerului.
În ceea ce privește infrastructura medicală, obiectivul este de a sprijini construirea Institutului Ceh de Oncologie din Praga și a Centrului pentru Prevenirea Oncologică. În plus, vor fi sprijinite, de asemenea, centrele de îngrijire oncologică și hemato-oncologică, precum și noile facilități din cadrul Institutului de Oncologie Masaryk din Brno, pentru a consolida prevenirea cancerului.
Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări 1, 2020, conform căreia Cehia asigură reziliența sistemului de sănătate, consolidează disponibilitatea lucrătorilor din domeniul sănătății, asistența medicală primară și integrarea asistenței medicale, precum și implementarea serviciilor de e-sănătate.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Z.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Programul național oncologic al Republicii Cehe — NOP CZ 2030
Reforma vizează instituirea programului național oncologic al Republicii Cehe pentru perioada 2022-2030 (NOP CR 2030). PON 2022-2030 reflectă prioritățile stabilite în Planul european de combatere a cancerului, inclusiv principiile culturii îngrijirii cancerului în centrul pacienților 15 . Elaborarea programului se află în responsabilitatea Societății cehe Oncologice. Ministerul Sănătății instituie un Consiliu Național pentru Implementarea PON, care va juca un rol de coordonare în fazele de pregătire, punere în aplicare și evaluare.
Reforma se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de screening preventive
Reforma se axează pe îmbunătățirea domeniului de aplicare și a calității programelor de prevenire a cancerului, cu scopul de a reduce morbiditatea și mortalitatea cazurilor de cancer, de a limita costurile tratamentului în stadii avansate ale bolii și de a crește speranța de viață și calitatea vieții. Măsurile includ:
·numirea Centrului național de screening, până la 30 iunie 2025, ca organism responsabil cu coordonarea programelor de screening pentru cancer în Republica Cehă;
·îmbunătățirea domeniului de aplicare, a accesibilității, a performanței și a impactului programelor de screening existente, în special prin creșterea acoperirii populației țintă. De exemplu, acoperirea populației țintă prin programul de screening pentru cancerul colorectal crește la cel puțin 40 % până la 30 iunie 2026;
·testarea noilor programe de screening, inclusiv verificarea acestora prin intermediul populației și al studiilor clinice. În special, se lansează un program de detectare timpurie a cancerului pulmonar, la care participă cel puțin 20 000 de participanți din populația-țintă până la 30 iunie 2026.
·instituirea unui sistem de planificare a noilor programe de prevenire și de estimare a raportului cost-eficacitate și a impactului acestora asupra sistemului public de asigurări de sănătate;
·crearea unei baze de date pentru monitorizarea și evaluarea transversală a programelor de screening, inclusiv a unui tablou amplu de indicatori de calitate și a unei evaluări a eficienței.
Măsura se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 1: Înființarea Institutului Ceh de Oncologie
Investiția se axează pe construirea Institutului Ceh de Oncologie din Praga, cu scopul de a asigura prevenirea cancerului, diagnosticarea și toate modalitățile de tratament, într-un singur punct de îngrijire. Investiția include construirea unei clădiri noi și achiziționarea de echipamente (inclusiv, printre altele, echipamente clinice și echipamente pentru tehnologia informației și comunicațiilor și echipamente de siguranță). Obiectivul este, de asemenea, de a crea un centru pentru cancer cu o dimensiune internațională în regiunea Europei Centrale și de Est. Se preconizează că această capacitate va fi de 8 500 - 1 200 de pacienți spitalizați pe an.
Ministerul Sănătății prezintă, până la 15 martie 2022, un set de documente necesare, inclusiv:
·Program medical/plan funcțional și proiect de proiect adecvat pentru proiectare și construcție;
·Studiu de fezabilitate, inclusiv evaluarea nevoilor în contextul strategiei mai ample în domeniul sănătății, fezabilitatea tehnică, operațională și economică, sustenabilitatea atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al personalului, precum și impactul asupra furnizării de asistență oncologică la nivel regional și național, inclusiv asupra timpului de călătorie și a competenței profesionale.
Aceste documente sunt validate de o autoritate independentă până la 31 decembrie 2022.
Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Dezvoltarea asistenței oncologice și hemato-oncologice foarte specializate
Investiția vizează consolidarea îngrijirii cancerului de înaltă specializare atât în centrele complexe de oncologie, cât și în centrele de hemato-oncologie foarte specializată, prin achiziționarea de tehnologii și echipamente de vârf. Investiția va permite centrelor oncologice să asigure diagnosticarea și tratamentul cancerului pe baza principiilor preciziei și medicinei personalizate, ceea ce ar îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul, în special al tipurilor rare de cancer. Conceptul de medicină de precizie acoperă în special teranostica, metodele avansate de vizualizare, terapiile celulare și genetice individualizate și radioterapia modernă. Sunt sprijinite cel puțin zece centre de oncologie complexă și centre pentru hemato-oncologie foarte specializată.
Investiția se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 3: Înființarea și dezvoltarea Centrului pentru prevenirea cancerului și infrastructura pentru îngrijiri inovatoare și de sprijin la Institutul de Oncologie Masaryk
Investiția vizează creșterea capacității și dezvoltarea prevenirii și îngrijirii inovatoare a cancerului în cadrul Institutului de Oncologie Masaryk din Brno. În primul rând, investiția include construirea unei noi facilități a Centrului pentru prevenirea cancerului, care va crește numărul de programe de prevenire a cancerului (primar, secundar și terțiar) și va separa îngrijirea preventivă de unitățile de îngrijire (pentru a ține seama de aspectele antiepidemice și psihosociale). În al doilea rând, se creează noi facilități pentru îngrijirea inovatoare și favorabilă cancerului, și anume primul centru de contact, Centrul de studii clinice, Centrul de asistență pentru asistență și Centrul de educație. Centrul de asistență va permite pilotarea unui nou program de sprijin pentru supraviețuitorii cancerului, ale cărui rezultate pot fi apoi transferate către alte centre de tratare a cancerului din Republica Cehă.
Investiția se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Z.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. de ordine |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
236 |
Reforma 1: Programul național oncologic |
Jalon |
Programul național oncologic al Republicii Cehe pentru perioada 2022-2030 |
Aprobarea de către guvern a Programului Național Oncologic 2022-2030 |
T4 |
2021 |
Programul oncologic național va fi elaborat sub responsabilitatea Societății cehe de Oncologie, în consultare cu actori-cheie și părți interesate, în special Ministerul Sănătății, Centrele Naționale de Oncologie, centre de terapie foarte specializată împotriva cancerului și a hematologiei, Institutul de Informații și Statistică în domeniul sănătății, reprezentanți ai furnizorilor de asistență medicală, ai companiilor de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de pacienți. |
|||
|
237 |
Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Jalon |
Numirea unei instituții responsabile cu coordonarea programelor de screening oncologic |
Centrul național de screening desemnat de guvern ca organism responsabil cu coordonarea programelor de screening pentru cancer |
T2 |
2025 |
Centrul național de verificare este responsabil de: ·coordonarea, planificarea, monitorizarea și evaluarea programelor de screening ·instituirea unui sistem predictiv pentru a planifica noi programe de prevenire și pentru a estima rentabilitatea și impactul acestora asupra sistemului public de asigurări de sănătate; ·crearea unei baze de date pentru monitorizarea și evaluarea programelor de screening, inclusiv crearea unui tablou de bord al indicatorilor de calitate ·testarea unor noi programe de screening |
|||
|
238 |
Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Țintă |
Creșterea acoperirii populației țintă prin programul de screening pentru cancerul colorectal |
% |
34 |
40 |
T2 |
2026 |
Participarea populației-țintă la testul de screening corespunzător (de exemplu, testul bienal de sânge ocular) crește la cel puțin 40 %. |
|
|
239 |
Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Țintă |
Numărul de participanți la noul program de detectare timpurie a cancerului pulmonar |
Număr |
0 |
20 000 |
T2 |
2026 |
Se lansează un program de detectare timpurie a cancerului pulmonar, la care participă cel puțin 20 000 de participanți din populația-țintă. |
|
|
240 |
Investiția 1: Construirea și înființarea Institutului ceh de Oncologie |
Jalon |
Studiu de fezabilitate validat de o autoritate independentă |
Validarea unui studiu de fezabilitate de către o autoritate independentă |
T4 |
2022 |
Validarea de către o autoritate independentă a: ·Un program medical/un plan funcțional și un proiect de proiect adecvat pentru proiectarea și achiziționarea de clădiri; ·Studiu de fezabilitate, inclusiv evaluarea nevoilor în contextul strategiei mai ample în domeniul sănătății, fezabilitatea tehnică, operațională și economică, sustenabilitatea atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al personalului, precum și impactul asupra furnizării de asistență oncologică la nivel regional și național, inclusiv asupra timpului de călătorie și a competenței profesionale. Studiul de fezabilitate recomandat a fost prezentat de CE în „Ghidul CBA al proiectelor de investiții”, decembrie 2014. |
|||
|
241 |
Investiția 1: Construirea și înființarea Institutului ceh de Oncologie |
Jalon |
Institutul ceh de Oncologie pus în funcțiune |
O licență de operare eliberată de Ministerul Sănătății Institutului Ceh de Oncologie |
T2 |
2026 |
Finalizarea lucrărilor de construcție și obținerea unei licențe de exploatare. Capacitatea trebuie să fie de cel puțin 300 de paturi pentru îngrijirea în spital (ceea ce duce la o creștere a numărului de paturi pentru tratarea cancerului de către furnizorul de servicii medicale în cauză cu cel puțin 50 de paturi). Se preconizează că această capacitate va fi de 8 500-1 200 de pacienți spitalizați pe an. Construcția face obiectul unor proceduri de licitație deschisă și publică. |
|||
|
242 |
Investiția 2: Dezvoltarea asistenței oncologice și hemato-oncologice foarte specializate |
Țintă |
Numărul de unități care beneficiază de sprijin și care oferă îngrijire oncologică și hemato-oncologică |
Numărul de unități medicale care beneficiază de sprijin |
0 |
10 |
T2 |
2026 |
Se acordă sprijin centrelor de oncologie complexă și centrelor de oncologie foarte specializată și de îngrijire a hemato-oncologiei prin intermediul unui program de subvenții administrat de Ministerul Sănătății, cu o alocare totală de 64 920 000 EUR. Cel puțin zece centre sunt sprijinite în achiziționarea de tehnologii și echipamente de vârf care permit medicina personalizată. Selecția proiectelor care urmează să fie sprijinite asigură o acoperire geografică echilibrată. Numai furnizorii publici de asistență medicală sunt sprijiniți. |
|
|
243 |
Investiția 3: Înființarea și dezvoltarea Centrului pentru prevenirea oncologică și infrastructura pentru îngrijiri inovatoare și de sprijin în cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
Jalon |
Centrul de prevenire a cancerului din cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
Noul centru de prevenire a cancerului din cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk a fost pus în funcțiune |
T4 |
2025 |
Punerea în funcțiune a noilor instalații ale Centrului de prevenire a cancerului din cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk. Finalizarea transferului capacităților existente către noi sedii. Se preconizează că numărul anual de intervenții la Centrul de prevenire a cancerului va crește cu 30 % în comparație cu 2019. Construcția face obiectul unor proceduri de licitație deschisă și publică. Înainte de lansarea licitației se efectuează o evaluare a nevoilor. |
|||
|
244 |
Investiția 3: Înființarea și dezvoltarea Centrului pentru prevenirea cancerului și infrastructura pentru îngrijiri inovatoare și de sprijin în cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
Jalon |
Extinderea facilităților de îngrijire inovatoare și de sprijin la Institutul de Oncologie Masaryk |
Noi facilități de îngrijire asistată și inovatoare puse în funcțiune |
T4 |
2025 |
Punerea în funcțiune a noilor facilități ale primului centru de contact, ale Centrului de studii clinice, ale Centrului de asistență pentru asistență și ale Centrului de educație. Se preconizează că numărul anual de clienți ai serviciilor de îngrijire inovatoare și de sprijin din cadrul Institutului de Oncologie Masaryk va crește cu 20 % în comparație cu 2019. Construcția face obiectul unor proceduri de licitație deschisă și publică. Înainte de lansarea licitației se efectuează o evaluare a nevoilor. Se va finaliza proiectul-pilot privind programul de supraviețuitori ai cancerului. |
|||
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1.Contribuția financiară
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
172 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de dispozitive digitale achiziționate de școli pentru învățământul la distanță |
|
72 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Jalon |
Intrarea în vigoare a noii legi privind construcțiile |
|
134 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Jalon |
Prezentarea de către Ministerul Agriculturii a listei proiectelor care urmează să fie sprijinite în cadrul investițiilor 2 |
|
168 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — Reforma 1: Reforma programelor de învățământ și consolidarea educației informatice |
Jalon |
Aprobarea unor noi programe de învățământ care să consolideze alfabetizarea digitală și gândirea computațională |
|
51 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 2: Centrul european de monitorizare a mass-mediei digitale (EDMO) |
Jalon |
Lansarea Observatorului european al mass-mediei digitale pentru ECE în Republica Cehă (CEDMO) |
|
102 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Jalon |
Adoptarea modelului de contract de către Ministerul Industriei și Comerțului pentru serviciile aferente metodei de contractare a performanței energetice cu garanție |
|
105 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Jalon |
Adoptarea documentației programului de către Ministerul Industriei și Comerțului privind măsurile de renovare a sistemelor publice de iluminat |
|
198 |
C 4.2: Noi instrumente de tip cvasicapital pentru promovarea spiritului antreprenorial și dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) ca bancă națională de dezvoltare — Reforma 1: Dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare |
Jalon |
Adoptarea strategiei pe termen mediu a Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) aprobată de acționarii băncii (reprezentați de Ministerul Industriei și Comerțului, Finanțelor și Dezvoltării Locale) |
|
199 |
C 4.2: Noi instrumente de tip cvasicapital pentru promovarea spiritului antreprenorial și dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) ca bancă națională de dezvoltare — Reforma 1: Dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare |
Jalon |
Furnizarea unui model de gestionare pentru noul instrument de tip cvasicapital |
|
200 |
C 4.2: Noi instrumente de tip cvasicapital pentru promovarea spiritului antreprenorial și dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) ca bancă națională de dezvoltare — Investiția 1: Dezvoltarea unei noi linii de instrumente de tip cvasicapital care să sprijine spiritul antreprenorial |
Jalon |
Acord de finanțare cu Banca Ceho-Moravă de garantare și dezvoltare ca bancă națională de dezvoltare (ČMZRB) |
|
203 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 2: Reforma sistemului judiciar care vizează consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind instanțele și judecătorii |
|
208 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Crearea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind sistemul administrativ al organismului de coordonare, în special în ceea ce privește prevenirea suficientă și sistemică a conflictului de interese în contextul Mecanismului de redresare și reziliență. |
|
211 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Strategia de audit care asigură un audit independent și eficace al punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență |
|
212 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Revizuirea definiției beneficiarului real, întrucât aceasta se referă la sistemul de control al Mecanismului de redresare și reziliență |
|
223 |
C 5.1: Excelența în cercetare și dezvoltare în sectorul sănătății — Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Jalon |
Lansarea unui nou program de sprijin pentru dezvoltare & Cercetare |
|
226 |
C 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale — Reforma 1: Crearea unui grup național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale |
Jalon |
Instituirea Grupului național de coordonare pentru sprijinirea cercetării industriale |
|
236 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — Reforma 1: Programul național oncologic |
Jalon |
Programul național oncologic al Republicii Cehe pentru perioada 2022-2030 |
|
3 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 2: eSănătate |
Jalon |
Definirea standardelor de interoperabilitate în conformitate cu Cadrul european de interoperabilitate pentru e-sănătate și definirea normelor care reglementează telemedicina |
|
68 |
C 1.5: Transformarea digitală a întreprinderilor — Reforma 1: Crearea unei platforme pentru digitalizarea economiei |
Jalon |
Crearea unei platforme pentru digitalizarea economiei |
|
146 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — Reforma 2: Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei circulare pentru Cehia 2040 |
Jalon |
Finalizarea strategiei circulare pentru Cehia 2040 de către Ministerul Mediului |
|
184 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Înființarea Comitetului tripartit de recalificare și actualizare a competențelor |
|
29 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 4:
|
Jalon |
Analiza gestionării datelor și a utilizării datelor în sectorul justiției și instalarea unui depozit de date |
|
83 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 1 |
|
86 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 2 |
|
89 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Jalon |
Definirea setului de proiecte pentru investiții 3 |
|
92 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
|
93 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
|
94 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
|
131 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Jalon |
Notificarea atribuirii contractelor de protecție împotriva inundațiilor |
|
135 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Țintă |
T1: Finalizarea a 50 % din proiectele privind cursurile de apă de mici dimensiuni și rezervoarele de apă |
|
176 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Jalon |
Lansarea unui program de sprijinire a transformării universităților |
|
207 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Sistemul de colectare, stocare și punere la dispoziție a datelor referitoare la toți destinatarii finali, inclusiv toți beneficiarii reali (astfel cum se prevede la articolul 3 punctul 6 din Directiva privind combaterea spălării banilor). |
|
209 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Măsuri de prevenire a conflictelor de interese puse în aplicare de organismul de coordonare. |
|
210 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Sistem de repertorii |
|
213 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese |
|
214 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 5: Control și audit |
Jalon |
Proceduri de evitare a conflictelor de interese în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul financiar |
|
224 |
C 5.1: Excelența în cercetare și dezvoltare în sectorul sănătății — Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Țintă |
Atribuirea contractelor de achiziții publice a cel puțin patru consorții de cercetare & Dezvoltare |
|
Suma tranșei |
1 066 888 563 EUR |
1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
110 |
C 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate — Reforma 1: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Evaluarea decarbonizării încălzirii centralizate în Cehia |
|
140 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice |
Țintă |
T1: Reîmpădurirea a 12 000 ha de zone prin ameliorarea și stabilizarea speciilor de arbori (specii cu frunze întregi și alba de brad argintiu/abies alba) |
|
148 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 1: Construirea infrastructurii de reciclare |
Jalon |
Atribuirea de către Ministerul Mediului a tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în infrastructura de reciclare |
|
229 |
C 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale — Investiția 3: Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în domeniul mediului |
Țintă |
Cercetarea și dezvoltarea în domeniul mediului |
|
7 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Funcționarea deplină a portalului digital unic |
|
11 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 2: Dezvoltarea datelor deschise și a datelor publice |
Jalon |
Extinderea catalogului național de date deschise cu funcționalități avansate |
|
15 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 1:
|
Jalon |
Înființarea și funcționarea cu succes a unui punct de contact universal care să permită clienților să comunice cu administrația publică într-un singur loc. |
|
16 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 1:
|
Jalon |
Modernizarea și funcționarea cu succes a sistemului de vize ePașaport (ePasy) și EVC2 |
|
20 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 2:
|
Jalon |
Finalizarea unui centru de date complet operațional, definit prin software, care să includă containerele de date. |
|
23 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 3:
|
Jalon |
Modernizarea sistemului de securitate și de gestionare a evenimentelor al poliției din Cehia și extinderea utilizării sale pentru protecția securității cibernetice a altor cinci sisteme de informații, care sunt selectate pe baza studiului de risc și de fezabilitate |
|
25 |
C 1.2: Sisteme digitale de administrație publică — Reforme 1:
|
Jalon |
Funcționarea deplină a trei centre de competență care furnizează servicii de consultanță autorităților care pun în aplicare modificările sistemelor de informații și ale ecosistemului de guvernare electronică prevăzute în cadrul reformelor și investițiilor din componentele A 1.1 și B 1.2 ale planului de redresare |
|
30 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 4:
|
Țintă |
Creșterea numărului de săli de conferință din sistemul de justiție nou echipate și conectate pentru a permite videoconferințele. |
|
50 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 1: Centrul european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor |
Jalon |
Lansarea Centrului european de excelență în inteligența artificială pentru siguranța și securitatea cetățenilor |
|
55 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 5: Infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) — Obligațiuni DLT pentru finanțarea IMM-urilor |
Jalon |
Finalizarea punerii în aplicare tehnice a EBSI pentru cazurile de utilizare și lansarea fazei-pilot pentru IMM-uri |
|
57 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 6: 5G proiecte demonstrative de aplicare pentru orașe și zone industriale |
Țintă |
Dezvoltarea și exploatarea aplicațiilor de referință pentru orașele inteligente |
|
67 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 13: Sprijin pentru C & I în industria aeronautică |
Jalon |
Exploatarea deplină a cel puțin unui stand de testare bazat pe tehnologii digitale duble și echipamente de transformare digitală în industria aeronautică |
|
90 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Țintă |
Finalizarea a 26 proiecte dintr-un set predefinit de proiecte |
|
95 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
|
96 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
|
97 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
|
111 |
C 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate — Reforma 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Evaluarea traiectoriilor aprovizionării durabile cu biomasă în Cehia |
|
132 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Țintă |
T1: Finalizarea a 20 proiecte care vizează instituirea unei protecții reziliente împotriva inundațiilor. |
|
150 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 2: Soluții circulare în întreprinderi |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de investiții în soluții circulare în întreprinderi de către Ministerul Industriei și Comerțului |
|
152 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 3: Economisirea apei în industrie |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de economisire și optimizare a apei în industrie de către Ministerul Industriei și Comerțului |
|
161 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 1: Protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno |
Jalon |
Notificarea atribuirii contractelor pentru proiecte care vizează protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno. |
|
228 |
C 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale — Investiția 2: Sprijin pentru cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării (în conformitate cu strategia de specializare inteligentă) |
Țintă |
Cooperarea IMM-urilor cu o organizație publică de cercetare în cadrul centrelor naționale de competență |
|
232 |
C 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate — investiția 1: Crearea Centrului de simulare cu medicină intensivă și optimizarea sistemului educațional |
Jalon |
Procedură de ofertare pentru construirea Centrului de simulare cu medicină intensivă |
|
240 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — investiția 1: Construirea și înființarea Institutului ceh de Oncologie |
Jalon |
Studiu de fezabilitate validat de o autoritate independentă |
|
|
|
Suma tranșei |
807 375 129 EUR |
1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
139 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 4: Construirea de păduri rezistente la schimbările climatice |
Jalon |
Modificarea decretului ministerial privind amenajarea pădurilor (modificarea Decretului nr. 84/1996 Coll. privind amenajarea pădurilor) |
|
142 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 5: Retenția apei în pădure |
Jalon |
T1: Finalizarea a 40 proiecte de control al torentului (baraje de mici dimensiuni din lemn și piatră naturală) pentru a încetini scurgerile de suprafață și proiectele de retenție a apei în păduri (retenție și rezervoare mici). |
|
32 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Jalon |
Intrarea în vigoare a măsurilor elaborate de Ministerul Industriei și Comerțului în vederea creării unor baze de date regionale cu planuri de proiecte de investiții și a creșterii numărului de măsurători ale calității rețelei |
|
70 |
C 1.5: Transformarea digitală a întreprinderilor — Investiția 2: Instalație europeană de testare și experimentare de referință |
Țintă |
Crearea unui centru european de testare și experimentare de referință |
|
78 |
C 2.1: Transporturi durabile — Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea planurilor de mobilitate |
|
87 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Țintă |
Finalizarea a două proiecte dintr-un set predefinit de proiecte |
|
99 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
|
|
|
Suma tranșei |
201 843 782 EUR |
1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
73 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Jalon |
Începerea activității Biroului Suprem de Construcții |
|
75 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — investiția 1: Crearea unui nou sistem central de informații („AIS”) |
Jalon |
Sistemul central de informații este pe deplin operațional |
|
127 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Jalon |
Proiecte contractate pentru reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 (între T1 2020 și T3 2021) |
|
128 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 (realizată în proporție de 35 %) |
|
144 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legislații privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a deciziilor de punere în aplicare ca urmare a legislației privind gestionarea deșeurilor elaborată de Ministerul Mediului |
|
1 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 1: Condiții pentru gestionarea portofoliului de date de calitate și asigurarea accesului controlat la date |
Jalon |
Finalizarea auditului datelor la nivelul administrației centrale și adoptarea de către guvern a documentului conceptual „Strategie de acces controlat la date în vederea asigurării condițiilor de gestionare a calității colectării datelor administrației publice”, care stă la baza noii legislații privind gestionarea datelor |
|
8 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Conectarea sistemului de notificare rapidă la stațiile regionale de igienă și proiectul Carantina inteligentă dezvoltat pentru combaterea infecției cu COVID-19 în rândul populației și finalizarea dezvoltării a 3 sisteme de informații |
|
13 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 3: Servicii digitale pentru justiție |
Jalon |
Implementarea unei noi platforme tehnologice a portalului justiției, care va pune serviciile digitale la dispoziția cetățenilor și va fi conectată la portalul central al cetățenilor. |
|
14 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 3: Servicii digitale pentru justiție |
Țintă |
Echiparea sălilor de judecată cu înregistratoare audio-video de date |
|
21 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 2:
|
Jalon |
Finalizarea proiectelor incluse pe listă care sporesc capacitatea de transmisie a punctului central de servicii și modernizarea și optimizarea infrastructurii de comunicații și de informații și a sistemelor informatice. |
|
27 |
C 1.2: Sistemele de administrație publică digitală — Reforma 2:
|
Jalon |
Extinderea înregistrării comune a medicamentelor (e-Rețetă) la narcotice și substanțe psihotrope și la vouchere electronice pentru dispozitive medicale |
|
49 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noua tehnologie — Reforma 2: Grupul comun pentru sprijinirea tehnologiilor strategice și certificare împreună cu Consiliul pentru tehnologii strategice |
Țintă |
Numărul de societăți cărora li s-a acordat certificare |
|
56 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 5: Infrastructura europeană de servicii bazate pe tehnologia blockchain (EBSI) — Obligațiuni DLT pentru finanțarea IMM-urilor |
Țintă |
Numărul de IMM-uri sprijinite în urma unei etape-pilot reușite prin oferirea de obligațiuni digitale în cadrul EBSI |
|
59 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 7: Programul ceh Rise-Up |
Țintă |
Sprijinirea proiectelor care vizează inovarea în domeniul soluțiilor tehnologice medicale și nemedicale pentru a face față efectelor COVID-19 și consecințelor economice și sociale ale acesteia |
|
64 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 11: Spațiile de testare în materie de reglementare în conformitate cu prioritățile UE |
Jalon |
Lansarea a două spații de testare în materie de reglementare în domeniul fintech și al inteligenței artificiale |
|
65 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 11: Spațiile de testare în materie de reglementare în conformitate cu prioritățile UE |
Țintă |
Participanții la spațiile de testare sprijiniți de spațiile de testare |
|
79 |
C 2.1: Transporturi durabile — Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea și intrarea în vigoare a noului concept de transport de marfă |
|
80 |
C 2.1: Transporturi durabile — Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Jalon |
Aprobarea planurilor de servicii de transport. |
|
88 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 2: Electrificarea căilor ferate |
Țintă |
Finalizarea a cinci proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte |
|
91 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 3: Îmbunătățirea mediului (sprijin pentru infrastructura feroviară) |
Țintă |
Finalizarea a 26 proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte |
|
100 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea pistelor pentru biciclete construite, a trotuarelor și a rutelor fără bariere |
|
101 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea podurilor sau tunelurilor feroviare modernizate |
|
103 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Țintă |
Atribuirea a 75 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru proiectele de renovare a clădirilor care realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
108 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 3: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice |
Țintă |
Atribuirea a 75 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru proiectele de renovare a clădirilor care realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
133 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 1: Protecția împotriva inundațiilor |
Țintă |
T2: Finalizarea a 20 proiecte suplimentare care vizează instituirea unei protecții reziliente împotriva inundațiilor. |
|
136 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 2: Cursuri de apă de mici dimensiuni și rezervoare de apă |
Țintă |
T2: Finalizarea a 50 % cursuri de apă mici și rezervoare de apă suplimentare |
|
137 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 3: Consolidarea terenului |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de infrastructură ecologică care promovează biodiversitatea, inclusiv biocentre, coridoare biologice și plantarea de zone verzi tipice la nivel local în peisajul agricol (în hectare de teren deservite de investiție). |
|
138 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 3: Consolidarea terenului |
Țintă |
Finalizarea acțiunilor de protecție a mediului și adaptarea la schimbările climatice (în hectare de teren deservite de investiție). |
|
145 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legislații privind gestionarea deșeurilor în Republica Cehă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a unui plan național și regional de gestionare a deșeurilor |
|
154 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 1: Sprijin pentru revitalizarea unor zone specifice |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de revitalizare a siturilor dezafectate |
|
156 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 2: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică în vederea utilizării în alte scopuri decât în interes de serviciu |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru regenerarea siturilor dezafectate aflate în proprietate publică în scopuri neprofesionale |
|
158 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 3: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică pentru uzul întreprinderilor |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru regenerarea siturilor dezafectate aflate în proprietate publică pentru uz comercial |
|
183 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — investiția în 2: Tutoratul elevilor |
Țintă |
Numărul de elevi care au beneficiat de tutorat |
|
186 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Baza de date a cursurilor de recalificare și perfecționare |
|
192 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 2: Asigurarea sustenabilității finanțării structurilor de îngrijire a copiilor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind îngrijirea copilului (modificarea Legii nr. 247/2014 privind furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor în cadrul unui grup de copii) |
|
193 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 3: Reforma îngrijirii pe termen lung |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind îngrijirea pe termen lung |
|
196 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T1: Numărul de vehicule cu emisii scăzute achiziționate pentru servicii de prevenire socială, de consiliere și de îngrijire la domiciliu |
|
205 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 3: Colectarea și analiza datelor privind corupția |
Jalon |
Elaborarea metodologiei de măsurare a corupției în Republica Cehă |
|
|
|
Suma tranșei |
1 095 723 389 EUR |
1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
143 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 5: Retenția apei în pădure |
Jalon |
T2: Finalizarea a 20 proiecte suplimentare de control al torentelor (baraje de mici dimensiuni din lemn și piatră naturală) pentru a încetini proiectele de scurgeri de suprafață și de retenție a apei în păduri (retenție și rezervoare mici). |
|
174 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de școli sprijinite cu tehnologii și echipamente digitale pentru a promova alfabetizarea digitală și pentru a pune în aplicare noile programe informatice |
|
18 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 1:
|
Țintă |
Contractarea executării proiectelor de sisteme informatice enumerate care formează baza de bază a dezvoltării sistemelor informatice pentru administrația publică: |
|
48 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noua tehnologie — Reforma 2: Grupul comun pentru sprijinirea tehnologiilor strategice și certificare împreună cu Consiliul pentru tehnologii strategice |
Jalon |
Înființarea și desemnarea autorităților de certificare |
|
84 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Țintă |
Finalizarea a două proiecte dintr-un set predefinit de proiecte. |
|
113 |
C 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate — investiția în 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Jalon |
Plan de investiții în instalații de producere a energiei termice/electrice |
|
179 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — investiția în 1: Dezvoltarea unor situri academice cheie selectate |
Jalon |
Atribuirea contractelor pentru construirea de noi facilități universitare |
|
231 |
C 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate — Reforma 1: Îmbunătățirea educației cadrelor medicale |
Jalon |
Sistemul electronic de gestionare, administrare și evaluare a formării cadrelor medicale |
|
Suma tranșei |
230 678 608 EUR |
1.6.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
125 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Jalon |
Proiecte contractate pentru reducerea consumului de energie (în perioada 02/2022-07/2021) |
|
141 |
C 2.6: Protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice — Investiția 4: Reîmpădurire |
Țintă |
T2: Reîmpădurirea a 24 000 ha suplimentare de zone prin ameliorarea și stabilizarea speciilor de arbori (specii cu frunze întregi și alba de brad argintiu/abies alba) |
|
9 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Jalon |
Exploatarea deplină a 4 sisteme informatice |
|
12 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 2: Dezvoltarea datelor deschise și a datelor publice |
Țintă |
Creșterea numărului de producători de date deschise din administrația publică care publică date deschise în Catalogul național de date deschise |
|
17 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 1: Dezvoltarea sistemelor informatice |
Jalon |
Funcționarea cu succes a sistemului integrat pentru străini, reducând sarcina administrativă a străinilor și a funcționarilor publici |
|
31 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 4:
|
Țintă |
Creșterea capacității de stocare a datelor |
|
36 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 2: Sprijinirea dezvoltării ecosistemului 5G |
Țintă |
Publicarea de studii menite să îmbunătățească implementarea rețelelor 5G de către Ministerul Industriei și Comerțului |
|
38 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 1: Construirea de conexiuni de mare capacitate |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru conectarea punctelor de adrese cu rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) de către Ministerul Industriei și Comerțului |
|
43 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 3: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii mobile 5G în zonele albe rurale cu o intensitate ridicată a investițiilor |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru conectarea municipalităților cu conexiuni de mare capacitate |
|
45 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 4: Activități de cercetare științifică legate de dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G |
Jalon |
Atribuirea tuturor contractelor pentru proiecte de cercetare științifică legate de rețelele 5G |
|
53 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 3: Transferul de bune practici străine și de know-how pentru transformarea digitală, monitorizarea și cercetarea efectelor socioeconomice ale crizei (Institutul Samuel Neaman) |
Țintă |
Înființarea Institutului ceh Samuel Neaman cu dimensiune internațională, inclusiv 5 acorduri de cooperare internațională sub formă de memorandumuri pentru a transfera cele mai bune practici în domeniul transformării digitale |
|
54 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 4: Platforma de formare în domeniul gestionării IMM-urilor pentru transformarea digitală post-COVID-19 |
Țintă |
Lansarea unei platforme de formare în domeniul gestionării IMM-urilor și implicarea conducerii a cel puțin 200 de IMM-uri în activități de recalificare și perfecționare profesională axate pe transformarea digitală |
|
60 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 8: Promovarea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor inovatoare |
Țintă |
Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite prin intermediul centrelor de inovare și al organizațiilor partenere ale programului |
|
69 |
C 1.5: Transformarea digitală a întreprinderilor — Investiția 1: Centrele europene și naționale de inovare digitală |
Țintă |
Crearea unor centre europene și naționale de inovare digitală funcționale și interconectate |
|
76 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — investiția 2: Dezvoltarea și utilizarea datelor administrației publice în amenajarea teritoriului |
Jalon |
Crearea unei baze de date standardizate a documentației analitice spațiale |
|
77 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — investiția 3: Valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării controlului clădirilor |
Jalon |
Sisteme informatice care sprijină digitalizarea procesului de acordare a autorizațiilor de construcție pe deplin operaționale |
|
85 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 1: Noile tehnologii și digitalizarea infrastructurii feroviare |
Țintă |
Finalizarea a șase proiecte suplimentare dintr-un set predefinit de proiecte. |
|
98 |
C 2.1: Transport durabil — investiția 4: Siguranța rutieră și feroviară (treceri feroviare, poduri și tuneluri, piste pentru biciclete și rute fără bariere) |
Țintă |
Finalizarea trecerilor la nivel cu o siguranță sporită |
|
106 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Țintă |
Atribuirea a 80 % din totalul contractelor de achiziții publice pentru renovarea sistemelor publice de iluminat prin care se realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
160 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și combaterea secetei — Reforma 1: Modificarea Legii privind gospodărirea apelor |
Jalon |
Modificarea Legii privind gospodărirea apelor (Legea nr. 254/2001 Coll.) care vizează o abordare sistemică a gestionării secetei și a deficitului de apă. |
|
170 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 1: Punerea în aplicare a programei de învățământ revizuite și a competențelor digitale ale cadrelor didactice |
Jalon |
Crearea unei platforme digitale pentru partajarea eficientă a resurselor educaționale |
|
194 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T1: Numărul de unități rezidențiale comunitare construite sau reconstruite |
|
197 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T2: Numărul de vehicule cu emisii scăzute achiziționate pentru servicii de prevenire socială, de consiliere și de îngrijire la domiciliu |
|
202 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 1: Protecția denunțătorilor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind protecția denunțătorilor și a legii de modificare aferente |
|
204 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 2: Reforma sistemului judiciar care vizează consolidarea cadrului legislativ și a transparenței în domeniul instanțelor, judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind procedurile judiciare în cazul judecătorilor, procurorilor și executorilor judecătorești |
|
218 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — Reforma 1: Statutul artistului |
Țintă |
Numărul de profesioniști din domeniul cultural și creativ care beneficiază de sprijin prin furnizarea de competențe |
|
220 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — Reforma 2. Reforma legislativă care introduce finanțarea din fonduri multiple a instituțiilor culturale |
Jalon |
Intrarea în vigoare a unei modificări legislative care să permită cooperarea cu surse multiple de finanțare a culturii |
|
234 |
C 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate — investiția 2: Asistență medicală de reabilitare pentru pacienții care se recuperează după afecțiunile critice |
Țintă |
Sprijinirea asistenței pentru reabilitare |
|
Suma tranșei |
807 375 129 EUR |
1.7.A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
47 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noua tehnologie — Reforma 1: Reforma instituțională a sistemului de coordonare și sprijin pentru transformarea digitală a economiei (inclusiv RIS 3) |
Jalon |
Punerea în aplicare a unor schimbări organizaționale în vederea reformării structurii organismelor publice care supraveghează transformarea digitală a economiei |
|
237 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Jalon |
Numirea unei instituții responsabile cu coordonarea programelor de screening oncologic |
|
Suma tranșei |
57 669 652 EUR |
1.8.A opta tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
147 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — Reforma 2: Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei circulare pentru Cehia 2040 |
Jalon |
Finalizarea unui raport de monitorizare care evaluează stadiul punerii în aplicare a strategiei „Circulara Cehiei 2040” |
|
169 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — Reforma 1: Reforma programelor de învățământ și consolidarea educației informatice |
Jalon |
Punerea în practică a unor noi programe de învățământ care să consolideze alfabetizarea digitală și gândirea computațională |
|
230 |
C 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale — Investiția 4: Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în efecte de sinergie cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare |
Țintă |
Cercetare și dezvoltare în efecte de sinergie cu Programul-cadru pentru cercetare și inovare |
|
2 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 1: Condiții pentru gestionarea portofoliului de date de calitate și asigurarea accesului controlat la date |
Țintă |
Introducerea unor noi metodologii de gestionare a datelor în administrația publică |
|
4 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 2: eSănătate |
Țintă |
Numărul de servicii de telemedicină noi introduse și puse la dispoziția pacienților |
|
5 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 2: eSănătate |
Țintă |
Finalizarea proiectelor care conduc la punerea în aplicare a unor noi servicii digitale de sănătate. |
|
6 |
C 1.1: Serviciile digitale pentru cetățeni și întreprinderi — Reforma 2: eSănătate |
Țintă |
Conectarea furnizorilor de servicii de sănătate/unităților medicale la serviciile de e-sănătate în conformitate cu normele de interoperabilitate și funcționarea deplină a portalului e-Sănătate, cu o mai mare funcționalitate și catalog de servicii |
|
19 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 1:
|
Țintă |
Exploatarea cu succes a sistemelor informatice noi sau modernizate ale administrației publice, care cuprinde și finalizarea proiectelor contractate în cadrul obiectivului 16 |
|
24 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 3:
|
Țintă |
Finalizarea proiectelor care conduc la o creștere a numărului de sisteme de informații a căror securitate cibernetică a fost consolidată în conformitate cu Legea nr. 181/2014 Coll., privind securitatea cibernetică |
|
26 |
C 1.2: Sisteme digitale de administrație publică — Reforme 1:
|
Țintă |
Consultări și asistență furnizate pe teme legate de măsurile din cadrul reformelor din componentele 1.1 și 1.2 și de investiții ale componentelor A 1.1 și B ale componentelor 1.2 și B ale planului de redresare, care se încadrează în domeniul de aplicare de cel puțin 5 zile-om, acordate anumitor organisme ale administrației publice |
|
28 |
C 1.2: Sistemele de administrație publică digitală — Reforma 2:
|
Jalon |
Finalizarea proiectelor de consolidare și dezvoltare a infrastructurii medicale electronice pentru a crea baze de date interconectate și a îmbunătăți serviciile de asistență medicală digitală |
|
33 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea hărților tehnice digitale (DTM) pentru obiectele cu situație spațială de bază |
|
34 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea hărților tehnice digitale (DTM) pentru infrastructura tehnică și de transport |
|
35 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 1: Îmbunătățirea mediului pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice |
Țintă |
Finalizarea măsurătorilor calității comunicațiilor electronice |
|
37 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — Reforma 2: Sprijinirea dezvoltării ecosistemului 5G |
Jalon |
Publicarea de orientări privind implementarea rețelelor 5G de către Ministerul Industriei și Comerțului |
|
40 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Țintă |
Finalizarea acoperirii semnalelor 5G îmbunătățite ale coridoarelor feroviare |
|
41 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Țintă |
Finalizarea echipării vagoanelor feroviare cu repetoare pentru acoperirea semnalelor mobile |
|
42 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 2: Acoperirea coridoarelor 5G și promovarea dezvoltării tehnologiei 5G |
Jalon |
Instalarea și testarea implementării unui sistem de transport inteligent (STI cooperative). |
|
46 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 4: Activități de cercetare științifică legate de dezvoltarea rețelelor și serviciilor 5G |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de cercetare științifică legate de rețelele 5G |
|
52 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 2: Centrul european de monitorizare a mass-mediei digitale (EDMO) |
Țintă |
Numărul minim de membri relevanți din punct de vedere statistic implicați în indicele CEDMO |
|
58 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 6: 5G proiecte demonstrative de aplicare pentru orașe și zone industriale |
Țintă |
Extinderea aplicărilor cazurilor de utilizare pentru orașele inteligente și pentru industrie 4.0 |
|
61 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 9: Fonduri pentru dezvoltarea investițiilor anterioare/inițiale, a tehnologiilor strategice și a spin-off-urilor universitare în cadrul centrelor europene de excelență |
Jalon |
Lansarea fondurilor de fonduri și investițiile celor trei fonduri desemnate (fonduri de investiții din faze timpurii, fonduri pentru tehnologii strategice și fonduri pentru sciziuni) |
|
62 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 9: Fonduri pentru dezvoltarea investițiilor anterioare/inițiale, a tehnologiilor strategice și a spin-off-urilor universitare în cadrul centrelor europene de excelență |
Țintă |
Investiții în întreprinderi nou-înființate și în întreprinderi rezultate din sciziune („spin-offs”) anterioare și tehnologice |
|
63 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 10: Internaționalizarea întreprinderilor nou-înființate |
Țintă |
Sprijinirea extinderii internaționale a întreprinderilor nou-înființate prin consultanță, mentorat servicii de consiliere pentru întreprinderi, programe de accelerare |
|
66 |
C 1.4: Economia digitală și societatea digitală, întreprinderile nou-înființate inovatoare și noile tehnologii — investiția 12: Construirea infrastructurii de comunicații cuantice |
Jalon |
Finalizarea fazei de construcție și de exploatare pilot a unei rețele cuantice optice |
|
71 |
C 1.5: Transformarea digitală a întreprinderilor — Investiția 3: Transformarea digitală a întreprinderilor producătoare și neproductive și creșterea rezilienței acestora |
Țintă |
Sprijin direct acordat întreprinderilor pentru transformarea digitală |
|
74 |
C 1.6: Accelerarea și digitalizarea procesului de construcție — Reforma 1: Punerea în aplicare a noii legi privind construcțiile și a legislației privind zonarea |
Țintă |
Scurtarea procesului de acordare a autorizației de construcție cu cel puțin doi ani |
|
81 |
C 2.1: Transporturi durabile — Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Țintă |
Atingerea unei ponderi modale crescute a transportului public în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele din CZ cu peste 75 000 de locuitori |
|
82 |
C 2.1: Transporturi durabile — Reforma 1: Crearea de alternative la transportul rutier intensiv din punct de vedere energetic și spațial |
Țintă |
Atingerea unei ponderi modale crescute a ciclismului în orașele CZ cu peste 250 000 de locuitori și în orașele din CZ cu peste 75 000 de locuitori |
|
115 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 1: Construirea infrastructurii de transport public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare pentru orașul Praga |
|
116 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 1: Construirea infrastructurii de transport public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de kilometri de drum cu încărcare dinamică pentru orașul Praga |
|
117 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 2: Construirea infrastructurii — Puncte de reîncărcare pentru întreprinderile private |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare instalate pentru societăți private |
|
118 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 3: Infrastructură imobiliară — Puncte de reîncărcare pentru clădiri rezidențiale |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare instalate pentru clădiri rezidențiale |
|
119 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 4: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule — vehicule (electrice, H2, biciclete) pentru întreprinderi private |
Țintă |
Numărul de vehicule (electrice, H2, biciclete) pentru societăți private |
|
120 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 5: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (electrice, H2) și infrastructură pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice |
Țintă |
Numărul de vehicule (electrice, H2) pentru municipalități, regiuni, administrația de stat |
|
121 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 5: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (electrice, H2) și infrastructură pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice |
Țintă |
Numărul de stații de încărcare pentru municipalități, regiuni, administrația de stat și alte entități publice |
|
123 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — Reforma 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Jalon |
Ghișeele unice pentru valul de renovări în sectorul gospodăriilor și calendarul de punere în aplicare a măsurilor incluse în planurile privind calitatea aerului |
|
124 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — Reforma 2: Sprijin pentru pregătirea pre-proiectelor și sprijinirea proiectelor energetice comunitare |
Țintă |
Servicii de consiliere privind comunitățile energetice |
|
126 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 1: Renovarea și revitalizarea clădirilor pentru economii de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 |
|
129 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 2: Înlocuirea surselor staționare de poluare în gospodării cu surse regenerabile de energie |
Țintă |
Reducerea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 |
|
130 |
C 2.5: Renovarea clădirilor și protecția aerului — investiția 3: Sprijin pentru pregătirea și sensibilizarea pre-proiectelor, educație, formare și informare în domeniul economisirii energiei și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți atmosferici |
Țintă |
Proiecte pregătitoare, studii, cursuri de formare și proiecte comunitare în domeniul energiei |
|
149 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 1: Construirea infrastructurii de reciclare |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de reciclare |
|
151 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 2: Soluții circulare în întreprinderi |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de investiții în soluții circulare în întreprinderi |
|
153 |
C 2.7: Economia circulară, reciclarea și apa industrială — investiția 3: Economisirea apei în industrie |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de economisire și optimizare a apei în industrie |
|
155 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 1: Sprijin pentru revitalizarea unor zone specifice |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate specifice |
|
157 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 2: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică în vederea utilizării în alte scopuri decât în interes de serviciu |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni în scopuri neprofesionale |
|
159 |
C 2.8: Revitalizarea siturilor dezafectate — investiția 3: Sprijin pentru revitalizarea zonelor aflate în proprietate publică pentru uzul întreprinderilor |
Țintă |
Finalizarea proiectelor de revitalizare eficientă din punct de vedere energetic a siturilor dezafectate deținute de municipalități și regiuni pentru uzul întreprinderilor |
|
162 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 1: Protecția împotriva secetelor și inundațiilor din orașul Brno |
Țintă |
Finalizarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor naturale pentru protejarea orașului Brno |
|
163 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 2: Gestionarea apelor pluviale în aglomerările urbane |
Țintă |
Creșterea volumului de apă pluvială reținută prin măsuri de gestionare a apei pluviale în zonele urbane. |
|
164 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 3: Protecția siturilor Natura 2000 și a speciilor de plante și animale protejate |
Țintă |
Finalizarea proiectelor care vizează conservarea zonelor protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000 și a speciilor de plante și animale protejate. |
|
165 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Jalon |
Finalizarea proiectelor care vizează adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
|
166 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Țintă |
Evaluarea potențialului de retenție a apei și propunerea de măsuri concrete |
|
167 |
C 2.9: Promovarea biodiversității și lupta împotriva secetei — investiția 4: Adaptarea ecosistemelor acvatice, neforestiere și forestiere la schimbările climatice |
Țintă |
Punerea în aplicare a măsurilor selectate propuse de retenție a apei |
|
173 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Jalon |
Numărul de dispozitive informatice achiziționate pentru fondul școlar de dispozitive digitale mobile pentru elevii defavorizați |
|
181 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — Reforma 2: Sprijinirea școlilor defavorizate |
Țintă |
Numărul de școli defavorizate care beneficiază de sprijin |
|
182 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — Reforma 2: Sprijinirea școlilor defavorizate |
Jalon |
Propunerea unui nou sistem de finanțare a școlilor în funcție de dezavantajele socioeconomice |
|
185 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind ocuparea forței de muncă modificată, sporind eficiența serviciilor de ocupare a forței de muncă și o mai bună direcționare către grupurile cele mai vulnerabile |
|
187 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane care au beneficiat de recalificare și perfecționare în ceea ce privește competențele digitale și competențele necesare pentru industrie 4.0 |
|
188 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — Reforma 1: Dezvoltarea politicilor privind piața forței de muncă |
Țintă |
Numărul de centre regionale de formare înființate pentru promovarea industriei 4.0 |
|
189 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de unități preșcolare renovate existente |
|
190 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de noi facilități preșcolare |
|
191 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 2: Creșterea capacității structurilor preșcolare |
Țintă |
Numărul de locuri noi în unitățile preșcolare |
|
195 |
C 3.3: Modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea pieței muncii — investiția 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de asistență socială |
Țintă |
T2: Numărul de unități rezidențiale comunitare construite sau reconstruite |
|
201 |
C 4.2: Noi instrumente de tip cvasicapital pentru promovarea spiritului antreprenorial și dezvoltarea Băncii Ceho-Morave de Garantare și Dezvoltare (ČMZRB) ca bancă națională de dezvoltare — Investiția 1: Dezvoltarea unei noi linii de instrumente de tip cvasicapital care să sprijine spiritul antreprenorial |
Țintă |
Investiții în valoare totală de 32 400 000 EUR în instrumente de tip cvasicapital care sprijină proiecte durabile ale IMM-urilor |
|
215 |
C 4.4: Creșterea eficienței administrației publice — Reforma 1: Creșterea eficienței, a orientării către client și a utilizării principiilor procesului decizional bazat pe dovezi în administrația publică |
Jalon |
Finalizarea unei baze de date cu date relevante privind procesele, performanța și capacitățile personalului din administrația publică de către Ministerul de Interne |
|
216 |
C 4.4: Creșterea eficienței administrației publice — Reforma 1: Creșterea eficienței, a orientării către client și a utilizării principiilor procesului decizional bazat pe dovezi în administrația publică |
Țintă |
Finalizarea formării acreditate de Ministerul de Interne cu privire la abordările orientate către client pentru personalul de la ghișeele autorităților centrale, regionale sau locale |
|
217 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — Reforma 1: Statutul artistului |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind statutul artistului |
|
219 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — investiția 1: Dezvoltarea sectoarelor culturale și creative regionale |
Țintă |
Deschiderea către public a unor noi centre culturale și creative regionale |
|
221 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — investiția 2: Digitalizarea sectorului cultural și creativ |
Țintă |
Numărul de proiecte finalizate de digitalizare a conținutului cultural |
|
222 |
C 4.5: Dezvoltarea sectorului cultural și creativ — investiția 3: Vouchere creative |
Țintă |
Numărul de cupoane valorice creative alocate IMM-urilor |
|
225 |
C 5.1: Excelența în cercetare și dezvoltare în sectorul sănătății — Investiția 1: Cercetare publică & Sprijin pentru dezvoltare în domeniile prioritare ale științelor medicale și ale științelor sociale conexe |
Țintă |
Validarea a cel puțin patru consorții naționale de cercetare & Dezvoltare și integrarea acestora în sistemul ceh de cercetare & Dezvoltare în calitate de autorități naționale de cercetare |
|
233 |
C 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate — investiția 1: Crearea Centrului de simulare cu medicină intensivă și optimizarea sistemului educațional |
Jalon |
Centrul de simulare cu medicină intensivă pus în funcțiune |
|
235 |
C 6.1: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate — investiția 3: Construirea unui centru de medicină cardiovasculară și de transplant |
Jalon |
Centrul pentru medicina cardiovasculară și de transplant este pe deplin operațional |
|
243 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — investiția 3: Înființarea și dezvoltarea Centrului pentru prevenirea oncologică și infrastructura pentru îngrijiri inovatoare și de sprijin în cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
Jalon |
Centrul de prevenire a cancerului din cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
|
244 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — investiția 3: Înființarea și dezvoltarea Centrului pentru prevenirea cancerului și infrastructura pentru îngrijiri inovatoare și de sprijin în cadrul Institutului de combatere a cancerului Memorial Masaryk |
Jalon |
Extinderea facilităților de îngrijire inovatoare și de sprijin la Institutul de Oncologie Masaryk |
|
|
|
Suma tranșei |
2 162 611 952 EUR |
1.9.A noua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
10 |
C 1.1: Servicii digitale pentru cetățeni și întreprinderi — investiția 1: Servicii digitale pentru utilizatorii finali |
Țintă |
Finalizarea proiectelor incluse pe listă, ceea ce duce la o creștere a numărului de formulare completate trimise de persoanele fizice și juridice autorităților de stat în format digital (prin portaluri sau căsuțe poștale electronice) |
|
39 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 1: Construirea de conexiuni de mare capacitate |
Țintă |
Finalizarea punctelor de contact conectate la rețeaua de foarte mare capacitate (VHCN) |
|
44 |
C 1.3: Rețele digitale de mare capacitate — investiția 3: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii mobile 5G în zonele albe rurale cu o intensitate ridicată a investițiilor |
Țintă |
Finalizarea stațiilor de bază pentru semnale 5G |
|
104 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 1: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor de stat |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
|
107 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 2: Îmbunătățirea performanței energetice a sistemelor publice de iluminat |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
|
109 |
C 2.2: Reducerea consumului de energie în sectorul public — investiția 3: Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice |
Țintă |
Reducerea consumului de energie |
|
112 |
C 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate — investiția în 1: Dezvoltarea de noi surse de energie fotovoltaică |
Țintă |
Creșterea capacității instalate a surselor FVE |
|
114 |
C 2.3: Tranziția către surse de energie mai curate — investiția în 2: Modernizarea distribuției de căldură în sistemele de termoficare |
Țintă |
Economii de energie primară rezultate din modernizarea distribuției de energie termică |
|
122 |
C 2.4: Mobilitatea curată – Investiția 6: Ajutor pentru achiziționarea de vehicule (troleibuze cu baterie și tramvaie joase) pentru transportul public în orașul Praga |
Țintă |
Numărul de vehicule (troleibuze cu baterie și tramvaie joase) pentru transportul public în orașul Praga |
|
171 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 1: Punerea în aplicare a programei de învățământ revizuite și a competențelor digitale ale cadrelor didactice |
Țintă |
Numărul de școli care au beneficiat de sprijin pentru crearea de noi programe informatice (competențe digitale ale cadrelor didactice și orientare) |
|
175 |
C 3.1: Inovarea în educație în contextul digitalizării — investiția 2: Echipamente digitale pentru școli |
Țintă |
Numărul de școli sprijinite în consiliere și mentorat privind echipamentele informatice și sistemele informatice interne |
|
177 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Țintă |
Numărul de noi programe de studii acreditate |
|
178 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — Reforma 1: Transformarea universităților în vederea adaptării la noi forme de învățare și la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă |
Țintă |
Numărul de cursuri de recalificare și perfecționare |
|
206 |
C 4.3: Reforme anticorupție — Reforma 4: Reglementarea activităților de lobby |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind activitățile de lobby |
|
227 |
C 5.2: Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi și introducerea inovațiilor în practicile comerciale — Investiția 1: Sprijinirea adoptării inovării în practica întreprinderilor |
Țintă |
Introducerea inovațiilor în materie de produse, procese sau organizare |
|
22 |
C 1.2: Sisteme de administrație publică digitală — investiția 2:
|
Jalon |
Furnizarea de servicii de cloud computing autorităților publice |
|
180 |
C 3.2: Adaptarea programelor școlare — investiția în 1: Dezvoltarea unor situri academice cheie selectate |
Țintă |
Numărul de metri pătrați ai noii zone universitare |
|
238 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Țintă |
Creșterea acoperirii populației țintă prin programul de screening pentru cancerul colorectal |
|
239 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — Reforma 2: Sprijinirea și îmbunătățirea calității programelor de depistare preventivă |
Țintă |
Numărul de participanți la noul program de detectare timpurie a cancerului pulmonar |
|
241 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — investiția 1: Construirea și înființarea Institutului ceh de Oncologie |
Jalon |
Institutul ceh de Oncologie pus în funcțiune |
|
242 |
C 6.2: Planul național de consolidare a prevenirii și îngrijirii oncologice — investiția 2: Dezvoltarea asistenței oncologice și hemato-oncologice foarte specializate |
Țintă |
Numărul de unități care beneficiază de sprijin și care oferă îngrijire oncologică și hemato-oncologică |
|
Suma tranșei |
605 531 346 EUR |
SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE
1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Cehiei se desfășoară în conformitate cu următoarele dispoziții:
Pentru a stabili sarcini, competențe și competențe bine definite, guvernul ceh a adoptat, la 17 mai 2021, Rezoluția Guvernului nr. 467. Această rezoluție a aprobat planul de redresare și reziliență, statutul, regulamentul de procedură și codul etic pentru Consiliul de gestionare, sarcinile și competențele organismelor implicate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență și a desemnat Ministerul Industriei și Comerțului drept organism de coordonare, iar Ministerul Finanțelor a fost organismul de audit pentru planul de redresare și reziliență.
Consiliul de gestionare este cel mai înalt organism decizional și de aprobare, cu responsabilitatea coordonării generale și a monitorizării planului de redresare și reziliență. Cererile de plată trebuie aprobate de această comisie. Ministerul Industriei și Comerțului, în calitate de organism central de coordonare pentru planul de redresare și reziliență și pentru punerea în aplicare a acestuia, este responsabil de coordonarea, monitorizarea și raportarea planului de redresare și reziliență și este principalul punct de contact pentru Comisie. Acest organism este, de asemenea, responsabil de întocmirea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune. Acesta coordonează raportarea obiectivelor de etapă și a țintelor, indicatorii relevanți, dar și informațiile financiare calitative și alte date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Codificarea datelor are loc în sisteme de informații descentralizate la nivelul tuturor sistemelor, la nivelul proprietarilor de componente, care au obligația de a raporta datele solicitate Ministerului Industriei și Comerțului. În urma unui audit recent privind alte programe ale UE, Ministerul Industriei și Comerțului a primit o opinie de audit cu rezerve, din cauza absenței unor măsuri eficace care să vizeze prevenirea, detectarea și corectarea cazurilor de conflict de interese. Planul include jaloane specifice pentru a se asigura că aceste deficiențe au fost remediate înainte de prima cerere de plată.
2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a asigura accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante, Cehia instituie următoarele măsuri:
Ministerul Industriei și Comerțului, în calitate de organism central de coordonare pentru planul de redresare și reziliență al Cehiei și pentru punerea în aplicare a acestuia, este responsabil de coordonarea generală și de monitorizarea planului. În special, acesta acționează ca un organism de coordonare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și țintele, după caz, pentru efectuarea verificărilor de gestiune și pentru furnizarea de rapoarte și de cereri de plată. Acesta coordonează raportarea obiectivelor de etapă și a țintelor, indicatorii relevanți, dar și informațiile financiare calitative și alte date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Codificarea datelor are loc în sisteme descentralizate ale diferiților proprietari de componente, care sunt obligați să raporteze datele solicitate organismului de coordonare.
În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Cehia prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Cehia se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică justificarea corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopul auditului și al controlului.
Adoptată în temeiul Recomandării 2020/1307 a Comisiei privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru reducerea costului instalării rețelelor de foarte mare capacitate și asigurarea unui acces în timp util și favorabil investițiilor la spectrul de frecvențe radio 5G, pentru a promova conectivitatea în sprijinul redresării economice în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 în Uniune.
În conformitate cu articolul 12 din Directiva 2008/98/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851.
Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție, care utilizează gaze naturale, care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
Această excludere nu se aplică acțiunilor din cadrul acestei măsuri în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile întreprinse în cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.