COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.1.2025
COM(2025) 14 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Ungariei
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.1.2025
COM(2025) 14 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Ungariei
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Ungariei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală 1 , împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive 2 și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre 3 , reprezintă elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul vizează promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor excesive. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea, printre altele, a faptului că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete 4 care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice țării (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL UNGARIEI
(5)La 4 noiembrie 2024, Ungaria a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia. Motivul prezentării cu întârziere a fost dorința de a se asigura că planul prezintă o imagine exactă a proceselor bugetare și a angajamentelor Ungariei, în conformitate cu planificarea bugetară pentru 2025. La 20 decembrie 2024, Ungaria a prezentat un addendum la plan care reflectă date mai recente, cu o traiectorie revizuită a cheltuielilor nete pentru a se asigura că deficitul public este adus sub 3 % din PIB și că datoria publică preconizată este plasată și menținută pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare.
Procesul anterior prezentării planului
(6)Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Ungariei traiectoria de referință 5 . Comisia a publicat traiectoria de referință la 4 noiembrie 2024 6 . Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolul 6 litera (d) și cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu criteriul de referință privind deficitul, cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Traiectoria de referință a Ungariei prevede că, în conformitate cu ipotezele Comisiei care stau la baza orientărilor anterioare transmise în iunie 2024 și presupunând o perioadă de ajustare de patru ani, creșterea cheltuielilor nete nu trebuie să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,4 % în perioada de ajustare (2025-2028).
|
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
Media 2025-2028 |
|
|
Creșterea maximă a cheltuielilor nete (anuală, %) |
4,4 |
4,8 |
4,5 |
4,3 |
4,4 |
Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Ungariei la
21 iunie 2024
Sursa: calculele Comisiei
(7)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Ungaria și Comisia au purtat un dialog tehnic în iulie și septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Ungaria și pe ipotezele care stau la baza acesteia, precum și pe realizarea preconizată a reformelor și a investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(8)Planul prezentat de Ungaria nu include informații cu privire la desfășurarea unui proces de consultare cu părțile interesate relevante de la nivel național (inclusiv cu partenerii sociali) înainte de prezentarea planului. Conform informațiilor furnizate în plan, parlamentul poate fi consultat cu privire la plan după ce parlamentului îi va fi prezentat de către guvern proiectul de buget pentru 2025.
Alte procese conexe
(9)La 26 iulie 2024, Consiliul a stabilit existența unui deficit excesiv în Ungaria din cauza nerespectării criteriului deficitului.
(10)La 26 noiembrie 2024, Comisia a recomandat o recomandare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv din Ungaria 7 . În absența unui plan bugetar-structural național pe termen mediu aprobat de Consiliu, traiectoria corectivă recomandată a cheltuielilor nete a reflectat traiectoria de referință cu o ajustare bugetară de patru ani, actualizată pe baza unor date mai recente, inclusiv a previziunilor Comisiei din toamna anului 2024 (tabelul 2). La 16 ianuarie 2025, Comisia a adoptat o recomandare modificată de recomandare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE adresată Ungariei, în urma evaluării planului bugetar-structural național pe termen mediu al Ungariei. Prezenta recomandare coincide cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE în vederea încetării situației de deficit public excesiv din Ungaria. Adoptarea simultană a acestor recomandări, care este adaptată la tranziția către noul cadru de guvernanță economică și justificată de aceasta, asigură coerența între traiectoriile de ajustare recomandate.
Tabelul 2: Traiectoria de referință actualizată pe baza unor date mai recente
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
Media 2025-2028 |
|
|
Ratele de creștere (%) |
Anuală |
3,9 |
3,3 |
3,3 |
3,1 |
3,4 |
|
Cumulată (*) |
7,6 |
11,1 |
14,7 |
18,3 |
nu se aplică |
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2023.
(11)La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Ungaria se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Ungaria se confruntă cu vulnerabilități legate de presiunile asupra prețurilor și de nevoile de finanțare externă și publică, care rămân relevante, deși îmbunătățirea mediului extern a atenuat unele riscuri pe termen scurt 8 .
(12)La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Ungariei o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european 9 .
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(13)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:
Contextul: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(14)PIB-ul Ungariei s-a diminuat cu 0,9 % în 2023, ca urmare a nivelului scăzut al cererii interne și externe. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că creșterea PIB-ului se va accelera până la 0,6 % în 2024, determinată în principal de consumul privat și de o contribuție pozitivă a exporturilor nete. Se estimează că, în 2025, PIB-ul real va crește cu 1,8 %, susținut de consum și de o redresare moderată a investițiilor. Se previzionează că, în 2026, creșterea PIB-ului real se va accelera cu 3,1 %, ca urmare a cererii interne și a redresării exporturilor. Se preconizează că PIB-ul potențial al Ungariei va crește de la 1,4 % în 2024 la 1,7 % până în 2026, ca urmare a investițiilor și a creșterii productivității. Rata șomajului a fost de 4,1 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, va crește ușor la 4,5 % în 2024, urmând să scadă la 4,3 % în 2025 și la 4,1 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 14,6 % în 2023 la 7,2 % în 2024 și va ajunge la 4,1 % în 2025 și la 3,3 % în 2026.
(15)În 2023, deficitul public al Ungariei a fost de 6,7 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2024 în ipoteza menținerii politicilor actuale, se preconizează că acesta va ajunge la 5,4 % din PIB în 2024, urmând să se reducă la 4,6 % și la 4,1 % din PIB în 2025 și, respectiv, în 2026. Previziunile Comisiei nu includ bugetul Ungariei pentru 2025, adoptat de parlamentul național în decembrie 2024. Datoria publică era de 73,4 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și se preconizează că va crește la 74,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta se va stabiliza la 74,5 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și va scădea la 73,8 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei includ doar angajamente de politică anunțate în mod credibil și detaliate suficient, nu toate măsurile prezentate de Ungaria în cadrul planului.
Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice din plan
(16)Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Ungariei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.
(17)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(18)Planul, astfel cum a fost completat prin addendum, prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 3, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,0 % în perioada 2025-2028. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan în perioada de ajustare (2025-2028) este mai mică decât traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024, dar mai mare decât traiectoria de referință actualizată pe baza unor date mai recente. Planul se bazează pe ipoteza unei accelerări a creșterii PIB-ului potențial la 1,5 % în 2025 (de la 1,4 % în 2024), urmată de o creștere la 1,7 % în 2028. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea la 4,1 % în 2025 (de la 7,2 % în 2024), urmând să scadă la 3,4 % în 2028.
Tabelul 3: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Ungariei
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2028 |
|
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
4,6 |
4,3 |
4,0 |
3,9 |
3,7 |
4,0 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
4,6 |
9,1 |
13,5 |
17,9 |
22,2 |
nu se aplică |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
1,4 |
1,5 |
1,7 |
1,7 |
1,6 |
1,6 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
7,2 |
4,1 |
3,5 |
3,4 |
3,4 |
3,6 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Ungariei și calculele Comisiei
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(19)Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar scădea treptat, conform planului, de la 74,0 % din PIB în 2024 la 68,2 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028), conform tabelului de mai jos. După perioada de ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2038), se preconizează că ponderea datoriei va continua să scadă conform planului, ajungând la 54,5 % din PIB până în 2038. Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să fie adusă sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Acest lucru este plauzibil pe baza ipotezelor planului, deoarece se preconizează că datoria se va situa sub 60 % din PIB până în 2038 potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 4: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Ungariei
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2038 |
|
|
Datoria publică (% din PIB) |
73,4 |
74,0 |
73,5 |
71,3 |
69,9 |
68,2 |
54,5 |
|
Soldul bugetar (% din PIB) |
-6,7 |
-4,9 |
-3,6 |
-2,5 |
-2,0 |
-1,5 |
-2,2 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Ungariei
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(20)Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă treptat de la 4,9 % din PIB în 2024 la 2,5 % din PIB în 2026 și la 1,5 % din PIB în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Profilul temporal al ajustării bugetare
(21)Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurate ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este liniar, astfel cum se prevede la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 5: Evoluția soldului primar structural în planul Ungariei
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
|
|
Soldul primar structural (% din PIB) |
-1,7 |
0,6 |
1,2 |
1,7 |
2,3 |
2,8 |
|
Variația soldului primar structural (puncte procentuale) |
nu se aplică |
2,3 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Ungariei
Coerența planului cu procedura aplicabilă deficitelor excesive
(22)Traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan respectă cerințele din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive [în special ajustarea structurală anuală minimă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului].
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului
(23)Cerința privind componenta preventivă, prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, se aplică Ungariei din 2027, deoarece reducerea deficitului sub 3 % din PIB este planificată începând din 2026. În anii 2027 și 2028, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ajustarea anuală a soldului primar structural nu ar trebui să fie mai mică de 0,4 puncte procentuale dacă deficitul structural a rămas peste 1,5 % din PIB în anul precedent, pentru a se atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară care rezultă din angajamentele de politică și ipotezele macroeconomice ale planului este de 0,5 % din PIB atât în 2027, cât și în 2028. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei
(24)În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât datoria publică va fi între 60 % și 90 % din PIB în perioada de ajustare, conform planului, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an până când va scădea sub 60 % din PIB. Această scădere se calculează pe parcursul perioadei 2027-2028, adică începând cu anul în care procedura aplicabilă deficitelor excesive ar fi abrogată conform planului, și se ridică la 1,7 puncte procentuale. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei.
Ipotezele macroeconomice ale planului
(25)Planul se bazează pe un set de ipoteze coerente cu cele care stau la baza traiectoriei de referință actualizate în funcție de date mai recente (inclusiv de previziunile Comisiei din toamna anului 2024) din tabelul 2, cu excepția a două variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural pentru 2024) și creșterea deflatorului PIB pentru 2026. Este necesară o analiză atentă a acestor diferențe între ipoteze pentru a se asigura că ele sunt susținute de argumente economice solide și bazate pe date. Mai jos este prezentată o analiză a acestor diferențe între ipoteze, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.
·Planul se bazează pe ipoteza unei poziții bugetare inițiale mai favorabile, presupunând un sold primar structural de 0,6 % din PIB, comparativ cu 0,2 % în previziunile Comisiei din toamna anului 2024. Soldul primar structural mai ridicat din plan reflectă un rezultat bugetar peste așteptări pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024, în special venituri nefiscale peste așteptări și cheltuieli ușor mai scăzute decât se preconizase. În consecință, această ipoteză este considerată justificată și contribuie la o creștere medie mai mare a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare.
·Planul se bazează pe ipoteza unei inflații (deflator PIB) de 3,5 % pentru 2026, comparativ cu 3,3 % în previziunile Comisiei din toamna anului 2024. Planul explică această diferență prin creșteri salariale mai mari în 2026, având în vedere acordul salarial pe trei ani semnat la 25 noiembrie 2024 între patronatele și sindicatele din Ungaria. Ca urmare, salariul minim va crește cu 9 % în 2025, acest lucru fiind în concordanță cu previziunile Comisiei din toamna anului 2024. Pentru 2026, acordul stabilește o creștere a salariului minim de 13 %, ceea ce implică o creștere a salariilor și a inflației mai mare decât cea din previziunile Comisiei din toamna anului 2024. Această ipoteză este considerată justificată și contribuie la o creștere medie mai mare a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare din plan.
În ansamblu, diferența dintre traiectoria cheltuielilor nete din plan și traiectoria de referință actualizată pe baza unor date mai recente se explică prin diferențe între ipoteze care sunt justificate în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 13 litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului mai mare decât cea din traiectoria de referință actualizată pe baza unor date mai recente. Pe baza acestei analize, planul îndeplinește cerința de la articolul 13 litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.
Strategia bugetară din plan
(26)Planul nu include o strategie bugetară completă și cuantificată. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. Bugetul adoptat pentru 2025 precizează măsurile de politică prin care guvernul intenționează să realizeze angajamentul pentru 2025 privind cheltuielile nete. Planul include, de asemenea, o serie de măsuri necuantificate cu efect de creștere a deficitului în diferite domenii, care pot afecta rezultatele bugetare pe termen mediu. Prin urmare, ar putea fi necesare măsuri bugetare suplimentare pentru realizarea angajamentelor din plan.
Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(27)Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice țării, inclusiv în cele referitoare la PDM, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include aproximativ 132 de reforme și investiții care urmăresc să abordeze prioritățile comune ale UE, dintre care 41 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență și 29 prin fondurile politicii de coeziune.
(28)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul include peste 40 de reforme și investiții. Mai multe reforme și investiții privind tranziția verde figurează ca măsuri în Planul de redresare și reziliență (PNRR) al Ungariei, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, sau sunt sprijinite prin fondurile politicii de coeziune. Planul include măsuri de sprijinire a tranziției către neutralitatea climatică și către transportul verde, în special prin accelerarea introducerii autoturismelor electrice și dezvoltarea căilor ferate, a rețelelor de încărcare și a pistelor pentru biciclete. Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor și sprijinirea economiei circulare în special, de exemplu prin elaborarea unui plan de gestionare a deșeurilor și prin implementarea unei infrastructuri inteligente de gestionare a deșeurilor. Planul include, de asemenea, măsuri menite să sprijine procesele de producție ecologice și să consolideze competențele verzi. Alte măsuri vizează îmbunătățirea infrastructurii de apă, accelerarea adaptării la schimbările climatice în ceea ce privește gestionarea apei, realizarea de investiții în conservarea naturii și introducerea unei taxe pe cotele de CO2. Mai multe reforme și investiții urmăresc, de asemenea, să contribuie la tranziția digitală a Ungariei prin oferirea de soluții digitale pentru raportarea și monitorizarea fiscală (eVAT, eReceipt și eCashier), prin dezvoltarea competențelor digitale, prin reformarea sistemului național unic de tarifare și de informații privind pasagerii și prin îmbunătățirea gradului de pregătire digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice, a sistemului energetic și a gestionării deșeurilor. Măsurile legate de prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile urmăresc să dea curs recomandărilor specifice țării (din 2019, 2020, 2022 și 2023) privind transportul durabil, gestionarea deșeurilor și a apei, tranziția energetică, simplificarea fiscală, calitatea procesului decizional, digitalizarea întreprinderilor și piața forței de muncă. Planul nu include măsuri legate de recomandările specifice țării din 2023 și 2024 privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili.
(29)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include aproximativ 80 de reforme și investiții despre care Ungaria preconizează că vor contribui la consolidarea rezilienței sociale și economice a țării. Mai multe reforme și investiții care vizează reziliența socială și economică figurează ca măsuri în PNRR al Ungariei, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, sau sunt sprijinite prin fondurile politicii de coeziune. Planul include măsuri de îmbunătățire a accesului pe piața forței de muncă pentru anumite grupuri vulnerabile (de exemplu, prin crearea de noi locuri în creșe), inclusiv pentru tineri și vârstnici, de îmbunătățire a situației locuințelor (inclusiv prin crearea de noi locuințe sociale ca parte a programului pentru localități aflate în proces de recuperare a decalajelor și a diferitelor programe de creare de locuințe), a educației (inclusiv prin creșterea salariilor cadrelor didactice) și a asistenței medicale (de exemplu, prin dezvoltarea asistenței medicale primare și a spitalelor). Planul include, de asemenea, măsuri de promovare a coeziunii sociale, a dezvoltării digitale și a infrastructurii în învățământul public și superior, precum și în educația și formarea profesională. Există mai multe măsuri de îmbunătățire a capacității de inserție profesională prin recalificare și de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor. Măsuri precum împrumuturile preferențiale pentru întreprinderile mici și mijlocii vizează îmbunătățirea capacităților de export ale întreprinderilor. În domeniul cercetării și inovării, planul enumeră măsuri precum înființarea de laboratoare naționale care vizează promovarea inovării. În plus, planul include reforme și investiții care vizează modernizarea administrației publice și a fiscalității. Planul cuprinde măsuri de punere în aplicare a strategiei naționale anticorupție adoptate și a planului de acțiune aferent și de efectuare a unor analize periodice ale cheltuielilor. Reformele și investițiile cuprinse în plan urmăresc să dea curs recomandărilor specifice țării din 2019, 2020, 2022, 2023 și 2024 privind educația, cercetarea și dezvoltarea, politica socială, mediul de afaceri, cadrul bugetar, fiscalitatea, combaterea corupției, independența sistemului judiciar, piața forței de muncă și asistența medicală. Planul nu include măsuri menite să dea curs recomandărilor specifice țării din 2022 privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii deoarece, conform planului, guvernul nu prevede nicio modificare a sistemului de pensii în viitorul apropiat. De asemenea, acesta nu include măsuri menite să dea curs recomandărilor specifice țării legate de PDM din 2023 și 2024 privind coordonarea eficace a politicilor macroeconomice și eliminarea treptată a plafoanelor pentru dobânzi și prețuri pentru a reduce efectul de denaturare al acestora. Planul nu cuprinde măsuri menite să dea curs recomandărilor specifice țării din 2019, 2020, 2022, 2023 și 2024 privind caracterul adecvat al indemnizației de șomaj, deoarece planul informează că guvernul nu intenționează să modifice durata indemnizației de șomaj. Planul nu include măsuri menite să dea curs recomandărilor specifice țării din 2023 și 2024 privind dialogul social. În cele din urmă, planul nu cuprinde măsuri care ar urma să dea curs recomandărilor specifice țării din 2020, 2023 și 2024 privind utilizarea limitată a măsurilor de urgență în conformitate cu principiul pieței unice și cu statul de drept.
(30)În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include reforme și investiții despre care Ungaria preconizează că vor contribui la consolidarea securității energetice a țării. Mai multe dintre aceste reforme și investiții sunt incluse în PNRR al Ungariei, inclusiv în capitolul privind REPowerEU, sau sunt sprijinite prin fondurile politicii de coeziune. Planul include măsuri menite să sprijine implementarea parcurilor eoliene, creșterea eficienței energetice a locuințelor, instalarea panourilor solare rezidențiale și electrificarea sistemelor de încălzire. Alte reforme din cadrul planului vizează utilizarea energiei din surse regenerabile alternative, modernizarea clădirilor publice (de exemplu, spitale, instituții de învățământ) și îmbunătățirea eficienței energetice a industriei și a întreprinderilor. Planul include și măsuri care vizează dezvoltarea rețelelor energetice și creșterea capacităților de stocare a energiei. Măsurile din plan legate de prioritatea comună a securității energetice urmăresc să dea curs recomandărilor specifice țării (din 2022, 2023 și 2024) privind energia.
(31)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul nu include nicio măsură. Planul se bazează pe ipoteza menținerii cheltuielilor pentru apărare la nivelul de 2 % din PIB pe parcursul orizontului de timp al planului.
(32)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Ungariei. Capitolul din plan privind reformele și investițiile menționează în mod explicit dacă o măsură este inclusă în PNRR sau în programele politicii de coeziune. În plus, tabelul 9 din plan oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a măsurilor și a legăturii dintre acestea și PNRR, programele politicii de coeziune și prioritățile comune. Planul explică faptul că guvernul nu este de acord cu măsurile de politică de reformare a sistemului de pensii propuse de expertul independent în legătură cu reforma prevăzută în PNRR. Planul menționează, de asemenea, că guvernul va elimina treptat anumite impozite pe profiturile excepționale și impozite sectoriale mai târziu decât s-a angajat în cadrul măsurii respective din PNRR, în timp ce altele nu sunt planificate să fie eliminate treptat.
(33)Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Ungariei legate de prioritățile comune ale UE, cu excepția celei de a patra priorități, privind consolidarea capabilităților de apărare. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice, nevoile de investiții din plan includ mai multe investiții în tranziția verde și digitală a întreprinderilor și în digitalizarea administrației publice. Noile investiții vizează dotarea sistemului de învățământ cu instrumente digitale și cu infrastructura aferentă. În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, planul include nevoi de investiții pentru îmbunătățirea capacităților de export și de inovare ale întreprinderilor. Conform planului, sunt necesare investiții pentru a dezvolta politici active în domeniul pieței forței de muncă, în special prin programe de recalificare și perfecționare, și pentru a sprijini gospodăriile cele mai sărace. În domeniul asistenței medicale, investițiile pentru digitalizarea proceselor de asistență medicală vizează facilitarea accesului la serviciile de sănătate și îmbunătățirea calității asistenței medicale. Investițiile publice în renovarea liniilor de cale ferată și în digitalizare contribuie la creșterea sustenabilității sectorului transporturilor. În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include nevoi de investiții pentru producția de energie din surse regenerabile, pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice, precum și pentru dezvoltarea rețelei de energie electrică și electromobilitate, inclusiv infrastructura aferentă.
Concluzia evaluării Comisiei
(34)În ansamblu, Comisia consideră că planul Ungariei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
CONCLUZIE GENERALĂ
(35)În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Ungariei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan.
RECOMANDĂ ca Ungaria:
(1)Să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare.
În plus, Consiliul invită Ungaria să asigure realizarea de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice țării, și care să abordeze prioritățile comune ale Uniunii.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Ungaria
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
|
|
Ratele de creștere (%) |
Anuală |
4,3 |
4,0 |
3,9 |
3,7 |
|
Cumulată (*) |
9,1 |
13,5 |
17,9 |
22,2 |
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2023. Ratele de creștere cumulate sunt utilizate în monitorizarea anuală a conformității ex post din contul de control.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele