9.8.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 199/48


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1618 AL COMISIEI

din 8 august 2023

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Investigațiile precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 2737/90 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă de 33 % la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză („RPC”, „China” sau „țara în cauză”) („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”. Prin Decizia 90/480/CEE a Comisiei (3), Comisia Europeană („Comisia”) a acceptat angajamentele asumate de doi mari exportatori cu privire la produsul care face obiectul măsurilor.

(2)

Ca urmare a retragerii angajamentelor de către cei doi exportatori chinezi în cauză, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 610/95 al Consiliului (4), a modificat Regulamentul (CEE) nr. 2737/90 astfel încât taxa definitivă de 33 % a devenit aplicabilă și în ceea ce privește carbura de tungsten și carbura de tungsten topită exportate în Uniune de către aceștia.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 771/98 al Consiliului (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile inițiale au fost extinse pe o perioadă de încă cinci ani.

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2268/2004 al Consiliului (6), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a extins măsurile inițiale pentru o perioadă de încă cinci ani.

(5)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1275/2005 al Consiliului (7), Consiliul a modificat definiția produsului pentru a include și carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică.

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 287/2011 al Consiliului (8), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (9), Consiliul a prelungit măsurile pentru o perioadă de încă cinci ani.

(7)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei (10), Comisia a extins măsurile antidumping la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din RPC pentru o perioadă de încă cinci ani, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază („reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11), Comisia a primit o cerere de reexaminare („cererea”) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(9)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 25 februarie 2022 de Global Tungsten & Powders spol s.r.o., H.C. Starck Tungsten GmbH, Tikomet Oy, Treibacher Industrie AG, Umicore Specialty Powders France și Wolfram Bergbau und Hütten AG („solicitanții”) în numele industriei de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(10)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 1 iunie 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) („avizul de deschidere”).

1.4.   Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

(11)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(12)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în mod special solicitanții și pe ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC, precum și autoritățile țării respective, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, lansându-le invitația de a participa la reexaminare.

(13)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

A avut loc audierea unui utilizator.

1.6.   Observații privind deschiderea reexaminării

(15)

S-au primit observații de la trei producători chinezi, și anume Chongyi Zhangyuan Tungsten Co., Ltd. („Zhangyuan Tungsten”), Guangdong Xianglu Tungsten Co., Ltd. („Xianglu Tungsten”), Xiamen Golden Egret Special Alloy (H.C.) Co., Ltd. („Golden Egret”). Solicitanții au reacționat, de asemenea, la afirmațiile celor trei producători chinezi.

(16)

Comisia a observat că acești producători chinezi și-au prezentat observațiile la aproape trei luni de la termenul-limită pentru prezentarea observațiilor de către părți cu privire la cerere, fără nicio justificare (și anume la 26 septembrie 2022). Cu toate acestea, în măsura posibilului, Comisia a examinat în mod excepțional aceste afirmații.

(17)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că cererea nu conținea elemente de probă care să sprijine probabilitatea reapariției dumpingului.

(18)

Comisia nu a fost de acord cu această evaluare și a considerat că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații. Analiza cererii a arătat că, în etapa de deschidere a reexaminării, existau suficiente elemente de probă care indicau probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în cazul în care s-ar fi permis expirarea măsurilor antidumping aplicabile importurilor din RPC. Solicitanții au prezentat elemente de probă conform cărora, deși importurile din RPC au scăzut din 2018, acestea dețineau în continuare o cotă semnificativă din totalul importurilor, precum și din piața Uniunii. Solicitanții și-au bazat analiza nu numai pe capacitatea neutilizată din RPC, ci și pe practicile tarifare neloiale ale RPC în materie de prețuri pe alte piețe terțe. În ceea ce privește prețul de export, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a utilizat trei metode, și anume prețul mediu de import din China la nivelul TARIC, prețul mediu de export al unui produs chinez echivalent, astfel cum a fost publicat în raportul Argus Metal, disponibil în mod public, precum și prețul mediu de export din China către toate țările terțe. S-a constatat că aceste trei metode sunt suficient de bine fundamentate pentru a respecta standardul juridic în etapa de deschidere. Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora cererea nu a furnizat elemente de probă suficiente au fost respinse.

(19)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că cererea nu conținea elemente de probă privind distorsiunile globale în sectorul tungstenului și al prețurilor factorilor de producție din China. Potrivit acestor trei producători-exportatori, proprietatea statului în sine nu a condus în mod automat la distorsiuni ale pieței. În plus, cei trei producători chinezi au susținut că afirmația din cerere privind prezența statului, controlul, restricțiile și intervenția statului, care ar conduce la distorsiuni ale prețurilor, este speculativă. În plus, cei trei producători-exportatori chinezi au susținut că cererea nu includea suficiente elemente de probă pentru a demonstra că prețurile materiilor prime au fost distorsionate de intervenția statului. De asemenea, potrivit acestora, următoarele două afirmații din cerere erau contradictorii: (i) anume, China a deținut controlul asupra a peste 60 % din rezervele mondiale de minereu de tungsten, a produs 80 % din producția mondială, a impus restricții la export și a acordat licențe întreprinderilor deținute de stat și (ii) în pofida acestui fapt, China a participat în continuare la procedura de ofertare pe piețele deșeurilor metalice din Uniune pentru a crește prețurile deșeurilor metalice până la nivelul prețurilor din China de paratungstat de amoniu („APT”) sau peste acest nivel. În cele din urmă, cei trei producători-exportatori chinezi au susținut, de asemenea, că în ceea ce privește China, aceasta a beneficiat de un avantaj competitiv natural în ceea ce privește rezervele de tungsten și că (i) restricțiile la export și licențele acordate întreprinderilor deținute de stat au acționat în favoarea aprovizionării pieței Uniunii deoarece protejează stabilitatea și disponibilitatea aprovizionării, (ii) au fost destinate să protejeze și să securizeze resursele minerale din China și (iii) licențele de export au fost acordate indiferent de faptul că societățile beneficiare erau sau nu deținute de stat.

(20)

În acest sens, Comisia a observat că articolul 2 alineatul (6a) litera (d) din regulamentul de bază prevede că, la depunerea unei cereri de reexaminare în conformitate cu articolul 11 din regulamentul de bază, industria din Uniune poate să se bazeze pe elementele de probă din documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul investigațiilor de apărare comercială, atunci când îndeplinește standardul de probă menționat la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, pentru a justifica calcularea valorii normale. Solicitanții au prezentat, de asemenea, elemente de probă conform cărora guvernul Chinei („GC”) intervine în sectorul carburii de tungsten și că aceste intervenții conduc la distorsiuni semnificative în general și în ceea ce privește factorii de producție specifici și costurile producătorilor de carbură de tungsten. Niciunul dintre cei trei producători-exportatori chinezi nu a furnizat nicio informație care ar fi pus sub semnul întrebării aceste elemente de probă. În plus, aceste părți nu au explicat în continuare în ce mod cele două afirmații menționate în considerentul 19 au fost contradictorii. Astfel, Comisia a considerat că solicitanții au furnizat suficiente elemente de probă în cerere cu privire la distorsiunile din sectorul tungstenului și la prețurile materiilor prime care justifică deschiderea prezentei reexaminări. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(21)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut, de asemenea, că cererea includea elemente de probă insuficiente pentru a dovedi existența unei circumvenții și că afirmația solicitanților privind circumvenția prin importuri de produse ușor modificate nu a fost dovedită.

(22)

Deși Comisia nu a stabilit practici de circumvenție din partea producătorilor-exportatori chinezi în sensul articolului 13 din regulamentul de bază, aceasta nu a constituit o considerație substanțială pe baza căreia a fost deschisă actuala reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a efectuat examinarea cererii pe baza definiției produsului, astfel cum este definită în măsurile deja în vigoare și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(23)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că nu există niciun element de probă în cerere pentru a susține afirmația potrivit căreia capacitatea neutilizată a Chinei era de 18 000 de tone.

(24)

Comisia a observat că cererea a inclus informații privind capacitatea de producție din China de 80 000 de tone pe baza Raportului din 2020 privind dezvoltarea industriei de tungsten din China, publicat de China Tungsten Industry Association (13). Solicitanții au estimat, de asemenea, cererea din China la 30 000 de tone pe baza cunoștințelor de piață ale industriei Uniunii. Prin deducerea din capacitatea de producție a volumului cererii din China și a volumului total al exporturilor chineze, solicitanții au obținut capacitatea neutilizată din China. Comisia a analizat, de asemenea, capacitatea neutilizată în cursul investigației (a se vedea secțiunea 4.1), ceea ce a dus la volume mai mari decât cele calculate inițial de solicitanți în cerere. Subestimarea potențială a capacității neutilizate în cerere nu a implicat faptul că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu dispunea de suficiente elemente de probă privind existența unui prejudiciu probabil, întrucât acesta a fost doar unul dintre mai multe alte elemente pe care Comisia le-a evaluat.

(25)

La 4 mai 2023, solicitanții au furnizat o corecție pentru calculul capacității neutilizate din China raportate în cererea de reexaminare. S-a explicat că, din cauza unei erori materiale (în calculul capacității neutilizate, solicitanții au utilizat în mod accidental datele privind prețurile în locul datelor privind volumul), solicitanții au subestimat capacitatea neutilizată din China prin estimarea inițială a capacității neutilizate la 18 102 tone în loc de 41 348 de tone.

(26)

La 7 iunie 2023, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că industria din Uniune ar fi prezentat date revizuite privind volumul exporturilor de carbură de tungsten din China. S-a afirmat că, în cadrul revizuirii datelor, solicitanții nu au precizat sursa informațiilor și dacă codurile SA utilizate includeau și alte tipuri de produse conexe. Societatea a afirmat, de asemenea, că datele revizuite au subestimat datele privind volumul exporturilor și au supraevaluat cererea internă și că datele revizuite au indus în eroare Comisia și alte părți interesate în ceea ce privește capacitatea neutilizată semnificativă din China.

(27)

Comisia a observat că solicitanții nu au modificat datele raportate în cererea de reexaminare pentru exporturile chineze de carbură de tungsten, ci doar au corectat o eroare materială. Prin urmare, afirmația menționată în considerentul 26 este eronată din punct de vedere faptic și, prin urmare, a fost respinsă.

(28)

În aceeași comunicare din 7 iunie 2023, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au pus sub semnul întrebării autenticitatea și fiabilitatea datelor utilizate de solicitanți pentru calcularea capacității neutilizate în cererea de reexaminare. În special, s-a afirmat că cererea de reexaminare nu indica o sursă oficială pentru cererea chineză care se ridica la 30 000 de tone. În plus, s-a afirmat că sursa capacității de producție din China utilizată de solicitanți în cererea de reexaminare nu era autentică și fiabilă, deoarece provenea de la o societate și nu de la o asociație industrială și, prin urmare, Comisia ar trebui să nu o ia în considerare. Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au solicitat Comisiei să utilizeze în schimb datele despre care se presupune că au fost raportate de Asociația Industriei Tungsten din China cu privire la consumul în China de carbură de tungsten și pe care acestea le-au inclus într-un tabel în observațiile transmise.

(29)

Comisia a observat că Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au formulat afirmația cu privire la sursa datelor privind cererea chineză și capacitatea de producție din China de carbură de tungsten în cererea de reexaminare la 10 luni de la termenul-limită pentru prezentarea de observații de către părți cu privire la cerere. În plus, deși sursa informațiilor furnizate la 7 iunie 2023 cu privire la consumul de carbură de tungsten în China a fost, se pare, Asociația industriei de tungsten din China, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret nu au furnizat niciun element de probă în acest sens. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(30)

Cei trei producători-exportatori chinezi au susținut, de asemenea, că există dovezi, pe care le-au furnizat în observațiile transmise, care arată că principalele destinații de export pentru producătorii chinezi de tungsten au fost Japonia și Coreea de Sud, reprezentând peste 60 % din exporturile chineze de carbură de tungsten (cu excepția anului 2020, care a fost afectat de restricțiile legate de COVID-19). În plus, volumul exporturilor către Japonia și Coreea de Sud a crescut din nou în mod substanțial după 2020. Prin urmare, cei trei producători-exportatori au susținut drept rezonabilă previziunea potrivit căreia exporturile Chinei de carbură de tungsten către Japonia și Coreea de Sud vor continua să mențină o tendință puternică de creștere, pe lângă creșterea pieței interne chineze. Producătorii-exportatori chinezi au susținut, de asemenea, că acest fapt a constituit un contrast puternic între importurile din China în Uniune, întrucât piața Uniunii a reprezentat doar o cotă din exporturile chineze în comparație cu alte piețe de export chineze.

(31)

Comisia a observat că argumentele prezentate de cei trei producători-exportatori chinezi cu privire la tendințele viitoare ale exporturilor către Japonia și Coreea de Sud nu au fost susținute de niciun element de probă și, prin urmare, au avut un caracter pur speculativ. Comisia a considerat că solicitanții au furnizat suficiente elemente de probă cu privire la exporturile către alte piețe ale țărilor terțe. În consecință, aceste argumente au fost respinse. Aceiași producători-exportatori au susținut că cererea nu includea suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției prejudiciului. În special, aceștia au afirmat că nu există niciun element de probă în susținerea afirmațiilor solicitanților potrivit cărora, în absența măsurilor, dezvoltarea materiilor prime secundare (și anume deșeuri) și crearea unor modele de afaceri diferite (contracte normale sau contracte comerciale directe vs. contracte în regim de subcontractare sau activități de transformare) nu ar fi fost posibile.

(32)

În cererea lor, solicitanții au descris două modele de afaceri principale diferite ale industriei Uniunii, și anume contracte normale sau contractele comerciale directe (industria Uniunii achiziționează materia primă) și contractele în regim de subcontractare sau activitățile de transformare (clientul produsului de carbură de tungsten rămâne proprietarul materiei prime și plătește o taxă de prelucrare producătorilor din Uniune pentru transformarea materiei prime în carbură de tungsten). În plus, solicitanții au furnizat suficiente elemente de probă cu privire la rentabilitatea ambelor modele de afaceri. Chiar dacă rentabilitatea modelului de afaceri directe a fost pozitivă în perioada vizată de cerere, aceasta a scăzut semnificativ între 2018 și 2020, în timp ce rentabilitatea modelului activităților de transformare s-a îmbunătățit, deși s-a menținut la un nivel negativ pe parcursul întregii perioade vizate de cerere. Solicitanții au furnizat, de asemenea, elemente de probă potrivit cărora vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii de carbură de tungsten produsă din deșeuri au reprezentat o cotă semnificativă din volumul total al vânzărilor în Uniune, intenționând să reducă dependența de importurile de materii prime din China și să contribuie la agenda verde a UE prin activități de reciclare.

(33)

În plus, potrivit elementelor de probă furnizate în cerere, există probabilitatea ca volumul produsului în cauză din RPC care ar pătrunde pe piața Uniunii în absența măsurilor să crească din cauza existenței unei capacități neutilizate în țara în cauză. Solicitanții au furnizat suficiente elemente de probă conform cărora capacitatea de producție din RPC a crescut cu peste 50 % de la ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și că și-ar putea asigura aprovizionarea internă cu carbură de tungsten de peste două ori. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, prețurile importurilor din China ar putea subcota prețurile industriei Uniunii și ar conduce la reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(34)

Prin urmare, Comisia a considerat elementele de probă din cerere privind probabilitatea reapariției prejudiciului ca fiind elemente de probă suficiente în etapa cererii, disponibile în mod rezonabil pentru solicitanți. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(35)

Cei trei producători-exportatori au susținut în continuare că măsurile antidumping și-ar fi atins efectele scontate. În special, aceștia au afirmat că, în comparație cu reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, importurile din China au scăzut, în timp ce volumul vânzărilor și cotele de piață ale industriei Uniunii, precum și importurile din alte țări terțe au crescut. Prin urmare, nu a existat o continuare a prejudiciului. De asemenea, reapariția prejudiciului nu a fost probabilă, deoarece importurile din China s-au menținut la un nivel prea scăzut și, astfel cum se arată în răspunsurile la eșantionare, piața Uniunii nu a fost o piață de export importantă pentru producătorii-exportatori chinezi. În opinia lor, faptul că industria Uniunii a susținut o deteriorare a situației sale concurențiale nu a putut fi reconciliat cu eficacitatea măsurilor.

(36)

În ceea ce privește aceste afirmații, Comisia a observat că scopul măsurilor antidumping este de a elimina efectele de denaturare ale unui dumping prejudiciabil și de a restabili o concurență efectivă, având un efect pozitiv asupra situației industriei Uniunii. Faptul că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în perioada vizată de cerere nu exclude posibilitatea reapariției unui astfel de prejudiciu în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În plus, atunci când se evaluează prejudiciul important, nu toți factorii de prejudiciu trebuie să indice o tendință de deteriorare, dar trebuie luată în considerare situația industriei Uniunii în ansamblu. Prin urmare, faptul că respectiva cotă de piață a industriei Uniunii a crescut ca atare nu permite să se concluzioneze că aceasta nu a suferit un prejudiciu important. În continuare, avizul de deschidere clarifică la punctul 4.2 faptul că solicitanții au afirmat că există probabilitatea reapariției prejudiciului din RPC, și nu continuarea acestuia. În acest sens, solicitanții au furnizat elemente de probă suficiente conform cărora, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca nivelul actual de import al produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză către Uniune să crească, având în vedere existența unor capacități de producție neutilizate în RPC.

(37)

În plus, solicitanții au prezentat elemente de probă conform cărora, deși importurile din RPC au scăzut în cursul perioadei de depunere a cererii, piața Uniunii a rămas a patra destinație principală de export al produsului în cauză pentru RPC, chiar și în condițiile măsurilor în vigoare. Mai mult, potrivit elementelor de probă furnizate în cerere și analizate de Comisie, exista probabilitatea ca volumul produsului în cauză din RPC care ar pătrunde pe piața Uniunii în absența măsurilor să crească din cauza existenței unei capacități neutilizate în țara în cauză. Astfel cum s-a afirmat, Comisia a considerat elementele de probă prezentate în cerere privind probabilitatea reapariției prejudiciului ca fiind elemente de probă suficiente în etapa cererii, disponibile în mod rezonabil pentru solicitanți. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(38)

Cei trei producători-exportatori au susținut că deteriorarea suferită de industria Uniunii nu a putut fi atribuită exporturilor chineze. În special, aceștia au susținut că (i) producția, utilizarea capacității și prețul de vânzare ale industriei Uniunii au urmat evoluția consumului; (ii) scăderea generală a prețului de vânzare a fost legată, într-o anumită măsură, de scăderea costului de producție și nu de presiunea exercitată de exporturile chineze asupra prețurilor; (iii) performanța activității de transformare nu a fost influențată de importurile din China și (iv) rentabilitatea industriei Uniunii a înregistrat o creștere atunci când importurile din China au atins cel mai scăzut nivel.

(39)

Comisia a reamintit că elementele de probă furnizate de solicitanți în cerere nu au indicat existența unui prejudiciu important, ci probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, examinarea legăturii de cauzalitate în cursul PIR nu este necesară în acest caz. Comisia a considerat, de asemenea, că, astfel cum se explică în considerentul 37, în cerere existau suficiente elemente de probă care indică probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de exporturile din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, aceste afirmații au fost eronate și respinse.

1.7.   Eșantionare

(40)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.7.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor pe piața liberă din Uniune în perioada investigației de reexaminare și localizarea geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 69 % din volumul total estimat al producției Uniunii și peste 59 % din volumul total estimat al vânzărilor în Uniune, asigurând, de asemenea, o distribuție geografică. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

1.7.2.   Eșantionarea importatorilor

(42)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(43)

Șase societăți au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluse în eșantion. Însă toate aceste societăți erau utilizatori și, prin urmare, li s-a solicitat să completeze chestionarul destinat utilizatorilor. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea importatorilor neafiliați nu este necesară.

1.7.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(44)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(45)

Trei producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul limitat de producători-exportatori, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară. Nu au fost formulate observații.

1.8.   Răspunsurile la chestionar

(46)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(47)

Comisia a invitat cei trei producători-exportatori care au răspuns la eșantion, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și utilizatorii cunoscuți să completeze chestionarele relevante. Aceleași chestionare, împreună cu chestionarul pentru importatori neafiliați, au fost, de asemenea, puse la dispoziție online (14) în ziua deschiderii investigației. În plus, Comisia a transmis un chestionar către solicitanți.

(48)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea solicitanților, a celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și din partea a șapte utilizatori. Niciunul dintre cei trei producători-exportatori chinezi care au furnizat informații pentru selectarea unui eșantion nu a răspuns la chestionar. În mod similar, GC nu a răspuns la chestionar.

1.9.   Verificare

(49)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Comisia a efectuat vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază (15).

 

Producători din Uniune

—

Tikomet Oy, Jyväskylä, Finlanda

—

H.C. Starck Tungsten GmbH, Goslar, Germania

—

Wolfram Bergbau und Hütten AG, Mittersill și Sankt Martin im Sulmtal, Austria

 

Utilizatori

—

Betek GmbH & Co. KG, Aichhalden, Germania.

1.10.   Procedura ulterioară

(50)

La 7 iunie 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din RPC („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Au fost primite observații din partea Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret, precum și din partea Betek GmbH & Co. KG (denumită în continuare „Betek”). Solicitanții au reacționat de asemenea la observațiile formulate de Zhangyuan Tungsten, de Xianglu Tungsten și de Golden Egret, precum și de Betek.

(51)

În ziua comunicării constatărilor finale, și anume la 7 iunie 2023, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au prezentat, de asemenea, observații suplimentare cu privire la cererea de reexaminare. Aceste observații sunt abordate și în prezentul regulament.

(52)

În urma comunicării constatărilor finale, părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu punctul 5.8 din avizul de deschidere. A avut loc o audiere cu Betek și industria Uniunii privind comunicarea constatărilor finale.

(53)

Pe baza observațiilor primite cu privire la comunicarea constatărilor finale, Comisia a decis să nu pună în aplicare, în contextul prezentei investigații, o restructurare a codurilor TARIC și a descrierii mărfurilor de la codul NC 3824 30 00, propusă inițial în comunicarea constatărilor finale. Având în vedere complexitatea și natura tehnică a problemei, chestiunea a necesitat o analiză suplimentară care nu a putut fi abordată în termenul prevăzut pentru investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. La 30 iunie 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la această decizie printr-o notă la dosar.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(54)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume carbura de tungsten, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică, încadrat în prezent la codurile NC 2849 90 30 și ex 3824 30 00 (cod TARIC 3824300010) („produsul care face obiectul reexaminării”).

(55)

Carbura de tungsten, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică sunt compuși de carbon și tungsten obținuți prin tratament termic. Produsul care face obiectul reexaminării este un produs intermediar, utilizat ca materie primă în fabricarea componentelor de metale dure, cum ar fi sculele de așchiere cu carbură metalică și piesele cu rezistență mare la uzură, învelitorile antiabrazive, garniturile de foraj și abataj, precum și sculele de etirare și forjare a metalelor.

(56)

În cursul perioadei examinate, produsul care face obiectul reexaminării a fost fabricat în Uniune din materii prime „virgine” sau „principale” (care sunt, din amonte până în aval: (minereu, concentrat de tungsten și alte componente intermediare, și anume APT și oxidul de tungsten – „WO3”) în cadrul unui proces denumit „producție virgină”, sau din materii prime „secundare”, și anume din deșeuri, în cadrul unui proces denumit „producție prin reciclare”. Deșeurile de metal dur sunt generate în procesul de producție al societăților de prelucrare a metalelor dure, în procesul de producție al sculelor și la nivelul utilizatorilor finali ai produselor din metale dure. În industria de tungsten, deșeurile pot fi reciclate fie prin reciclare chimică, fie prin procesul de regenerare a zincului.

(57)

Producția virgină și reciclarea chimică au în comun același proces de producție. Singura diferență constă în punctul de plecare al procesului: în timp ce producția virgină poate începe la orice nivel al procesului de producție (și anume din minereuri, care sunt produsele inițiale din amonte sau din produse intermediare din aval, care sunt concentratul de tungsten, APT și WO3), reciclarea chimică în prima sa etapă transformă deșeurile întotdeauna în APT.

(58)

În schimb, procesul de regenerare a zincului se bazează pe reacția zincului cu cantitatea minimă de cobalt prezentă în deșeuri într-un cuptor. În procesul de regenerare a zincului, calitatea materiilor prime (și anume deșeurile utilizate) determină calitatea produsului rezultat (și anume carbura de tungsten). Cu toate acestea, astfel cum s-a constatat în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (16), carbura de tungsten obținută în urma procesului de regenerare a zincului are caracteristici fizice și chimice similare și aplicații similare cu cele ale carburii de tungsten fabricate prin producție virgină sau din deșeuri prin intermediul procesului de reciclare chimică.

(59)

Tipul de carbură de tungsten achiziționată și vândută în cadrul tranzacțiilor comerciale este identificată pe baza „clasei” sale, și anume pe baza dimensiunilor granulelor sale, de la categoria grosieră la cea ultrafină și nano.

2.2.   Produsul în cauză

(60)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC („produsul în cauză”).

2.3.   Produsul similar

(61)

Astfel cum s-a stabilit în investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză atunci când este exportat către Uniune;

—

produsul care face obiectul reexaminării, fabricat și vândut pe piața internă din RPC și

—

produsul care face obiectul reexaminării, fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(62)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.4.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(63)

Technogenia S.A.S. („Technogenia”), un utilizator care s-a prezentat în termenele prevăzute, dar nu a furnizat un răspuns la chestionar, a susținut că singurul producător cunoscut de carbură de tungsten topită din Uniune și-a încetat producția în 2022 și că, prin urmare, carbura de tungsten topită nu mai era produsă în Uniune. Întrucât achiziționarea de carbură de tungsten topită a reprezentat un procent considerabil din cifra sa de afaceri și nu au existat materii prime alternative, acest utilizator a solicitat Comisiei să abroge măsurile antidumping privind carbura de tungsten topită din China. China produce în continuare carbură de tungsten topită.

(64)

Comisia a reamintit că, în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, investigația se limitează la a stabili dacă măsurile ar trebui extinse sau nu pe baza condițiilor prevăzute la acest articol, în timp ce orice modificare a măsurilor în vigoare, inclusiv domeniul lor de aplicare, poate fi examinată numai în cadrul unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(65)

Cu toate acestea, astfel cum a reamintit Comisia, carbura de tungsten topită este inclusă în definiția produsului care face obiectul măsurilor antidumping de la investigația inițială și a făcut, de asemenea, obiectul măsurilor inițiale. Necesitatea includerii în continuare în definiția produsului a carburii de tungsten topite a fost evaluată de mai multe ori de către Comisie în cadrul unei serii de investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (17).

(66)

În contextul prezentei investigații, industria Uniunii a confirmat că, la momentul investigației, la nivelul Uniunii nu mai exista producție de carbură de tungsten topită. Cu toate acestea, investigația actuală a confirmat, de asemenea, că în ceea ce privește carbura de tungsten și carbura de tungsten topită, acestea sunt parțial interschimbabile (carbura de tungsten și carbura de tungsten topită sunt interschimbabile în ceea ce privește întărirea și acoperirea suprafețelor, dar nu sunt interschimbabile în fabricarea de carbură metalică, unde se utilizează numai carbură de tungsten) și, prin urmare, carbura de tungsten topită nu poate fi exclusă din definiția produsului, chiar dacă o investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor ar permite din punct de vedere juridic o astfel de excludere. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Observații preliminare

(67)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 48, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la investigație. Prin urmare, la 12 august 2022, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(68)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cerere, pe informațiile primite de la producătorii din Uniune și pe statisticile disponibile, și anume cele din bazele de date constituite în temeiul articolului 14 alineatul (6) și aparținând Global Trade Atlas („GTA”) (18).

(69)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de carbură de tungsten din RPC au continuat. Potrivit Eurostat, importurile de carbură de tungsten din RPC au reprezentat aproximativ 2,2 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 5,3 % în timpul investigației inițiale și de 8,9 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În termeni absoluți, nivelul importurilor a scăzut de la reexaminarea anterioară, rămânând totuși la niveluri substanțiale peste pragul de minimis definit la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat că acest volum al importurilor este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei investigației de reexaminare.

3.2.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC

(70)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(71)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, la 12 august 2022, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(72)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate și a sugerat Turcia și Rusia în acest sens pe baza informațiilor din cerere. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(73)

La 9 martie 2023, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale printr-o notă la dosar („nota”), considerând Turcia țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că, având în vedere că nu a putut identifica niciun producător de carbură de tungsten cu date financiare ușor accesibile în țări reprezentative adecvate, va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costuri VGA”), precum și profiturile, pe baza datelor societăților active în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase care au fost publicate de Banca Centrală a Turciei, în conformitate cu cererea de reexaminare. Sectorul metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase a fost considerat categoria generală a produsului care face obiectul reexaminării.

(74)

În observațiile formulate la notă, potrivit solicitanților, Comisia ar trebui să ia în considerare valoarea de referință a prețurilor datelor Fastmarkets sau Argus din Europa în locul datelor Argus Metal obținute de la Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA. Aceștia au solicitat, de asemenea, să se ia în considerare amortizarea, piesele de schimb și altele (și anume consumabilele precum acizii, lichidele sau gazele, precum și costurile de întreținere și costurile pentru deșeuri) în calculul consumabilelor. În ceea ce privește forța de muncă directă și indirectă, solicitanții au cerut calcularea costului pentru fiecare categorie de personal. Aceste observații au fost analizate în considerentele 124, 125, 128, 129 și 134.

(75)

În notă, Comisia a prezentat principalii factori de producție. În lipsa cooperării producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a identificat principalii factori de producție pe baza informațiilor cuprinse în cerere.

3.3.   Valoarea normală

(76)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(77)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(78)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.3.1.   Existența distorsiunilor semnificative

(79)

În cadrul unei investigații recente referitoare la sectorul tungstenului din RPC (19), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(80)

În cadrul investigației respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (20). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul tungstenului, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (21), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (22). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (23). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (24). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale din sectorul tungstenului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (25), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (26).

(81)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul tungstenului din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (27) („raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a carburii de tungsten. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(82)

În cerere (28) se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de diverse intervenții atotcuprinzătoare ale GC sau ale altor autorități publice la diferite niveluri de guvernare și pe piață, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei chineze a tungstenului nu pot fi utilizate în prezenta investigație.

(83)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. Făcând referire la investigația anterioară a Comisiei în sectorul tungstenului (29), la raport, precum și la alte surse, solicitanții au susținut că: (1) statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de Partidul Comunist Chinez („PCC”) decât să reflecte condițiile economice predominante pe piața liberă (30); (2) industria chineză a tungstenului este supusă în mod specific unui nivel ridicat de intervenție și control al statului, precum și unei ponderi ridicate a întreprinderilor deținute de stat („IDS”). În plus, se solicită detalii cu privire la faptul că GC stabilește cote anuale de exploatare minieră și cote de producție pentru întreprinderile de stat, transferând aceste cote întreprinderilor deținute de stat de nivel inferior, firmelor private și asocierilor în participațiune din China și din străinătate (31). Producătorii chinezi de tungsten sunt organizați în continuare în Asociația Industriei Tungstenului din China, care face parte din Asociația Industriei Metalelor Neferoase din China, subliniind în statutul său că aderă la orientările și politicile partidului, exercitând astfel controlul asupra industriei tungstenului (32). Asociația Industriei Tungstenului din China controlează, de asemenea, în mod activ rezultatele producției și influențează licitațiile pentru achiziționarea concentratelor de tungsten (33).

(84)

Cererea detaliază în continuare diferite exemple de planuri de orientare care arată nivelul ridicat de intervenție a statului în industria tungstenului. În primul rând, cererea menționează cel de al 13-lea plan care prevede sarcina părților interesate din industrie să dezvolte în continuare materiale aliate la temperatură înaltă, să încurajeze creșterea capacităților de producție și de export în industria metalelor neferoase și să influențeze în mod direct procesul de producție al industriei metalelor neferoase (34). Cel de al 14-lea plan cincinal promovează în continuare optimizarea și ajustarea structurală a industriilor materiilor prime, inclusiv a metalelor neferoase (35). Cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase menționează tungstenul ca fiind una dintre industriile sprijinite de GC, subliniază crearea unui grup de întreprinderi-campion și de produse din metale neferoase care se pot integra în lanțurile de aprovizionare străine cu produse de nivel mediu și superior și promovează inovarea prin acordarea de subvenții pentru sectorul industrial (36). Cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase prevede, de asemenea, obiective mai cantitative, stabilind un control guvernamental strict al capacității de producție în domeniul metalelor neferoase, evidențiind capacitățile de rezervă interne pentru minereul de tungsten, stabilind obiectivul de a îmbunătăți restricțiile aplicate producției, ajustând și controlând indicatorii care controlează volumul exploatărilor de tungsten, prevăzând gestionarea pământurilor rare, inclusiv tungsten, și consolidând indicatorii de control global pentru principalele materii rare (37). Industriile neferoase sunt, de asemenea, definite ca industrii încurajate în cadrul inițiativei „Made in China 2025”, fiind astfel sprijinite de diferite fonduri de stat și bancare, cu scopul de a oferi sprijin industriilor încurajate (38).

(85)

Cererea subliniază, de asemenea, intervenția statului în anumite provincii, cum ar fi Hebei, Jiangxi și Hunan. Într-adevăr, cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale enumeră tungstenul pe lista mineralelor strategice. GC consolidează bazele de resurse de tungsten din sudul Jiangxi și Hunan, pentru a stabiliza amploarea operațiunilor miniere și a limita volumul total de minereu de tungsten, stabilește obiective procentuale pentru minele de dimensiuni medii și mari și stabilizează nivelul de aprovizionare internă efectivă cu tungsten (39). Planul de dezvoltare a industriei materialelor noi din provincia Hebei în 2016 stabilește, de asemenea, obiectivul de a crea lanțuri industriale în Hebei, inclusiv un lanț industrial specific pentru tungsten (40). Cel de al 14-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase din Jiangxi enumeră industria tungstenului, inclusiv industria pulberii de carbură de tungsten, ca fiind o industrie-cheie care trebuie dezvoltată (41). În cele din urmă, tungstenul este inclus, de asemenea, pe lista produselor care sunt supuse taxelor la export, cerințelor privind licențele de export, precum și tranzacționării de către întreprinderile de stat (42).

(86)

Astfel cum s-a menționat în investigația anterioară a Comisiei privind tungstenul, există o intervenție substanțială a statului pe piața chineză a tungstenului, precum și distorsiuni semnificative ale diverșilor factori de producție. Aceasta include controlul semnificativ asupra diferitelor aspecte ale economiei, cum ar fi prețurile la energie, proprietatea asupra terenurilor, salariile, finanțele și ratingurile de credit. Cererea subliniază că materiile prime primare și secundare din China sunt distorsionate, făcând trimitere la constatările recente ale Comisiei privind distorsiunile din industria negrului de fum (43). În cerere se subliniază, de asemenea, că gazele sunt produse și controlate în China în principal de întreprinderile de stat, iar prețurile gazelor sunt reglementate și controlate de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (CNDR) (44). CNDR reglementează în continuare prețurile interne ale energiei electrice, punând în aplicare o politică diferențiată privind prețul energiei electrice, care încurajează utilizatorii eligibili să efectueze tranzacții directe cu întreprinderile producătoare de energie electrică. Cererea furnizează exemplul avizului orientativ privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor, care evidențiază obiectivul permanent al unei politici diferențiate în materie de prețuri la energia electrică, favorizând diferite industrii (45). În mod similar, toate terenurile din China se află în proprietatea statului, iar guvernul le alocă în conformitate cu obiective politice și planuri economice specifice (46).

(87)

În plus, cererea subliniază că, în anumite industrii, cum ar fi industria tungstenului, costurile salariale sunt distorsionate de lipsa drepturilor de organizare colectivă pentru lucrători și angajatori, precum și de neratificarea de către China a convențiilor Organizației Internaționale a Muncii. Sindicatele nu sunt independente de autoritățile de stat, iar negocierile colective și protecția drepturilor lucrătorilor sunt rudimentare. În plus, cererea subliniază că sistemul de înregistrare a gospodăriilor limitează mobilitatea forței de muncă (47).

(88)

Accesul la finanțare este acordat, de asemenea, de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care sunt legate de stat. Băncile chineze, de exemplu, respectă o obligație juridică explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului. Prin urmare, disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață, ceea ce conduce la o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale (48). Cererea indică, de asemenea, constatările unui studiu realizat de FMI, potrivit căruia calificativele acordate creditelor corespund în mod sistematic unor calificative internaționale inferioare (49).

(89)

În plus, cererea susține că distorsiunile induse de guvern au condus la semnale de preț care nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă (50). Costurile îndatorării Chinei au fost menținute la un nivel scăzut în mod artificial pentru a stimula creșterea investițiilor (51), iar ratingurile de credit sunt adesea influențate de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvern și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (52). În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (53).

(90)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(91)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază.

(92)

Investigația a confirmat că o întreprindere deținută de stat în cadrul SASAC, China Minmetals Co (54)., deține mai multe dintre cele mai mari societăți chineze producătoare de carbură de tungsten, și anume Zhuzhou Cemented Carbide Group Co., Ltd (55)., Xiamen Golden Egret Special Alloy Co., Ltd (56). și Zigong Cemented Carbide Group Co., Ltd (57). Zhuzhou Cemented Carbide Group este deținut de China Minmetals prin intermediul societății intermediare China Tungsten Advanced Materials Co. Ltd (58)., în vreme ce Xiamen Golden Egret Special Alloy este deținută prin intermediul societății intermediare Xiamen Tungsten Co., Ltd (59). În ceea ce privește distorsiunile directe, China MinMetals a evidențiat în raportul său anual pe 2021 (60) o subvenție guvernamentală generală în valoare de 38,7 milioane RMB (61), precum și o subvenție din fondul financiar central pentru sprijinirea întreprinderilor „zombi” în valoare de 46,8 milioane RMB (62). Raportul anual pe 2022 al Xiamen Tungsten a indicat o subvenție guvernamentală financiară în valoare de 300,3 milioane RMB (63). În plus, un articol public de pe site-ul web al China Minmetals subliniază prezența PCC în cadrul societății, subliniind următoarele: „Organizația de partid a China MinMetals pune în aplicare pe deplin spiritul conferinței naționale de creștere a rolului partidului în cadrul întreprinderilor de stat, [...] se concentrează îndeaproape pe consolidarea în comun a conducerii partidului, precum și pe îmbunătățirea guvernanței corporative, [...] construind un sistem de întreprinderi de stat moderne cu caracteristici chineze (și) [...] promovează în mod eficace integrarea profundă a activităților de creștere a rolului partidului cu operațiunile de producție” (64).

(93)

În plus, având în vedere că intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma și în întreprinderile private (65), PCC afirmând că deține o poziție de lider în ceea ce privește practic toate aspectele economiei naționale, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are drept rezultat faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile de stat și de partid au crescut împreună în RPC. Producătorul privat de carbură de tungsten OKE (66) a prezentat, de exemplu, în raportul său semestrial din 2022 (67), subvenții guvernamentale în valoare de 44,7 milioane RMB (68).

(94)

Acest lucru este evident și la nivelul Asociației industriei tungstenului din China (China Tungsten Industry Association, denumită în continuare „CTIA”) și al Asociației industriei metalelor neferoase din China (China Nonferrous Metals Industry Association, denumită în continuare „CNIA”). În conformitate cu articolul 3 din statutul acestora, CTIA, precum și CNIA, „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China [și] acceptă îndrumarea, supravegherea și gestionarea afacerilor de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu construirea partidului, precum și de către departamentele administrative competente responsabile cu gestionarea industriei” (69).

(95)

Investigația a confirmat în continuare că GC intervine în procesul de stabilire a prețurilor și costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, stabilind existența unor legături personale între producătorii de carbură de tungsten și PCC. De exemplu, președinții Consiliului de administrație al Zhuzhou Cemented Carbide Group Co., Ltd. dețin în paralel funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (70). În mod similar, președinții Consiliului de administrație al Xiamen Golden Egret Special Alloy Co., Ltd. dețin funcția de secretar al Comitetului de partid (71). Intervenția PCC în activitatea Xiamen Golden Eagle, prin intermediul comitetului de partid, reiese și din statutul holdingului său, IDS Xiamen Tungsten Co., Ltd., care prevede următoarele: „organizația de partid asigură funcția de nucleu de conducere și de centru politic (sic), stabilind direcția, gestionând situația generală și asigurând punerea în aplicare” (72) și „în cazul în care comitetul de partid al societății constată că membrii consiliului de administrație și echipa președintelui intenționează să ia decizii care nu respectă linia, principiile, politicile și actele cu putere de lege și normele administrative naționale ale partidului sau care pot prejudicia interesele statului, interesul public și drepturile și interesele legitime ale societății și ale angajaților săi, este necesar să se elaboreze un aviz pentru anularea sau amânarea deciziei” (73).

(96)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. În cursul investigației au fost identificate documente de politică ce relevă faptul că industria beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului asupra produsului care face obiectul reexaminării ca parte a sectorului tungstenului.

(97)

Industria tungstenului este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie. Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente în care este menționat tungstenul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul tungstenului confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de Avizul Ministerului Resurselor Naturale (MNR) privind controlul volumului global de exploatare minieră și al primului lot de indicatori aplicabili pământurilor rare și minereului de tungsten din 2023 (74), care prevede „consolidarea controlului și a gestionării volumului global de exploatare minieră” (75) și subliniază, de asemenea, că „Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației și Ministerul Resurselor Naturale au alocat cotele pentru controlul volumului total de exploatare a pământurilor rare pentru toate grupurile de întreprinderi din sectorul pământurilor rare” (76). Documentul precizează în continuare distribuțiile specifice ale tungstenului: „În 2023, indicatorul care controlează volumul global de exploatare minieră pentru primul lot de concentrate de tungsten (65 % conținut de trioxid de tungsten) este stabilit la 63 000 de tone” (77). Avizul MNR privind controlul volumului global de exploatare minieră și primul lot din 2022 de indicatori aplicabili pământurilor rare și minereului de tungsten (78) precizează, de asemenea, producția de tungsten, susținând că „în 2022, indicatorul privind controlul volumului global de concentrat de tungsten (65 % conținut de trioxid de tungsten) a fost stabilit la 109 000 de tone, din care indicatorul-cheie pentru exploatare minieră a fost de 81 170 de tone, iar indicatorul de utilizare globală a fost de 27 830 de tone” (79). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (80) precizează că „resursele minerale interne vor fi dezvoltate în mod rațional”, subliniind că „se vor lua măsuri pentru a optimiza mecanismul de gestionare aplicabil indicatorilor privind controlul volumului global anual de exploatare minieră și pentru a reglementa în mod rezonabil scara de exploatare minieră a PR [pământuri rare], a tungstenului și a altor resurse minerale” (81) și „sprijinirea în continuare a întreprinderilor dominante în vederea stabilirii unor baze de reciclare și a unor zone de aglomerare industrială pentru deșeurile de oțel de dimensiuni mari, precum și pentru aluminiul regenerabil, cupru, litiu, nichel, cobalt, tungsten și molibden” (82).

(98)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din sectorul tungstenului pot fi observate, de asemenea, în diferite provincii chineze, cum ar fi în Jiangxi, care subliniază în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea de înaltă calitate a metalelor neferoase (83) că „în cursul perioadei de elaborare a celui de al 14-lea plan cincinal, rata medie anuală de creștere a veniturilor din exploatare ale industriei metalelor neferoase din Jiangxi va fi de aproximativ 10 %. În ceea ce privește veniturile din exploatare, industria metalelor neferoase va atinge o scară de peste o mie de miliarde RMB până în jurul anului 2023, iar industriile tungstenului, pământurilor rare și altor resurse strategice vor atinge o scară de peste 100 de miliarde RMB până în 2025” (84), precizând că „nivelul de concentrare a cuprului, a tungstenului, a pământurilor rare și a altor industrii-cheie va crește în continuare” (85). Planul cincinal consacră, de asemenea, o întreagă secțiune dezvoltării tungstenului (86) cu scopul de a dezvolta „pulbere de tungsten la scară nano, ultrafină și ultra-grosieră și pulbere de carbură de tungsten, APT de înaltă puritate, pulbere de tungsten de înaltă puritate, precum și materiale țintă pentru tungsten etc.” (87).

(99)

În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal al Henan privind dezvoltarea unei industrii prelucrătoare de înaltă calitate (88) prevede „extinderea lanțului industrial de prelucrare în profunzime a tungstenului, molibdenului, titanului și zirconiului și promovarea extinderii la produsele de înaltă calitate” (89).

(100)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea tungstenului. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

(101)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(102)

Sectorul tungstenului este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării tungstenului sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (90).

(103)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(104)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a produce carbura de tungsten, este necesară o serie de factori de producție. Atunci când producătorii de carbură de tungsten cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(105)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a carburii de tungsten pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

3.3.2.   Țara reprezentativă

3.3.2.1.   Observații generale

(106)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

—

un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor asemănător celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (91);

—

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (92);

—

disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

—

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, dacă este cazul, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(107)

Astfel cum se explică în considerentul 73, Comisia a publicat o notă cu privire la sursele care se pot utiliza pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. Prin notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(108)

În ceea ce privește costurile de producție și de vânzare corespunzătoare ale produsului care face obiectul reexaminării într-o țară reprezentativă adecvată, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a propus selectarea fie a Rusiei, fie a Turciei ca țară reprezentativă.

(109)

Potrivit solicitanților, carbura de tungsten este produsă în Brazilia, Canada, RPC, Israel, Japonia, Rusia, Coreea de Sud și Statele Unite. Dintre aceste țări, numai Brazilia și Rusia reprezintă țări cu venituri medii superioare, conform clasificării Băncii Mondiale. De asemenea, Comisia a identificat Africa de Sud ca fiind o țară cu venituri medii superioare datorită producției de carbură de tungsten. Comisia nu a considerat Rusia drept o țară reprezentativă adecvată, având în vedere recentele evoluții geopolitice și economice. Africa de Sud și Brazilia au fost excluse din cauza indisponibilității datelor publice.

(110)

Ulterior, Comisia a căutat țări care fabrică produse din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul reexaminării. Astfel cum au menționat solicitanții, fabricarea produsului care face obiectul reexaminării aparține sectorului metalelor neferoase. Date publice relevante pentru producătorii din acest sector au fost disponibile pentru Rusia și Turcia.

(111)

Comisia a analizat în continuare dacă ar fi posibilă utilizarea principalilor factori de producție pentru carbura de tungsten din țări reprezentative adecvate.

(112)

Conform cererii, procesul de producție a carburii de tungsten este, la nivel mondial, identic și produs fie din materii prime (sau din materii virgine), și anume minereuri, fie din materii secundare, și anume deșeuri de carbură de tungsten. Cu toate acestea, în funcție de integrarea în amonte, producătorii ar putea începe procesul fie de la materii prime, APT, fie de la oxidul de tungsten („WO3”).

(113)

Comisia a decis să înceapă calculele valorii normale pe baza costului APT, și anume a materiei principale, având în vedere informațiile din cerere și considerând că aceasta este prima etapă de producție, indiferent de sursa materiei prime. APT reprezintă peste 90 % din costul total de fabricație al produsului care face obiectul reexaminării.

(114)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a cercetat disponibilitatea datelor privind prețurile de import pentru APT în toate țările din clasa cu venituri medii superioare, pe baza codului SA 2841 80. Potrivit GTA, APT a fost importat în Argentina, Brazilia, Malaysia, Rusia, Thailanda, Turcia și Africa de Sud. Cu toate acestea, volumele importurilor din toate aceste țări au fost foarte scăzute și, prin urmare, au fost considerate ca nefiind reprezentative pentru stabilirea unui preț de referință fiabil. În plus, importurile în Argentina au provenit în întregime din RPC. Majoritatea importurilor în Rusia (peste 75 %) și în Africa de Sud (97 %) proveneau, de asemenea, din RPC. Întrucât nu au fost disponibile suficiente informații reprezentative pentru niciuna dintre țările menționate, Comisia a decis să utilizeze o valoare de referință internațională pentru acest factor de producție în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a doua liniuță, pe baza prețurilor practicate de Argus Metals International.

(115)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că Turcia dispunea de date detaliate ușor accesibile privind forța de muncă, energia, costurile VAG și profitul pentru o țară cu venituri medii superioare. Prin urmare, Comisia a considerat Turcia ca fiind o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(116)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă.

(117)

În urma notei, nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la selectarea Turciei ca țară reprezentativă.

(118)

În final, având în vedere absența cooperării și după ce s-a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.3.2.2.   Concluzie

(119)

În absența cooperării, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere că Turcia îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Turcia ca țară reprezentativă adecvată.

3.3.3.   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(120)

În notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA și valoarea de referință internațională Argus Metals International, astfel cum au fost publicate de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA, pentru a stabili costul nedistorsionat al celei mai mari părți care constituie cei doi factori de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza datele Institutului de Statistică al Turciei pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă, ale energiei electrice și ale furnizorilor de gaze din Turcia.

(121)

În cele din urmă, Comisia a declarat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va utiliza informațiile privind costurile medii VAG și profiturile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase publicate de Banca Centrală a Turciei, astfel cum se indică în considerentul 73.

3.3.3.1.   Costuri și valori de referință nedistorsionate

3.3.3.1.1.   Factori de producție

(122)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare colectate în cadrul procedurii, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai carburii de tungsten

Factor de producție

Codul mărfurilor în Turcia

Valoare nedistorsionată (RMB)

Unitate de măsură

Materii prime

Paratungstat de amoniu

2841 8010

219,12

kg

Forța de muncă

Costul forței de muncă pe om/oră

NU SE APLICĂ

34,88

Ora

Energia

Energia electrică

NU SE APLICĂ

0,50

kWh

Gaze

NU SE APLICĂ

1,61

m3

3.3.3.1.2.   Materii prime

(123)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al principalei materii prime APT la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a observat că importurile de APT în Turcia au fost nesemnificative și, prin urmare, nu au putut fi considerate reprezentative, astfel cum se explică în considerentul 114. Comisia a utilizat prețul de import mediu ponderat bazat pe prețurile internaționale de referință ale Argus Metals International, obținute de la Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA (93). În acest caz, chiar dacă valoarea de referință poate include importuri din surse distorsionate, Comisia a reamintit că, în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesară recalcularea taxelor; numai pentru a stabili probabilitatea dumpingului. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să utilizeze prețurile Argus Metals International ca valoare de referință în acest caz.

(124)

În urma notei, solicitanții au cerut să utilizeze datele Fastmarkets sau Argus pentru prețurile APT în Europa în locul datelor Argus Metal obținute de la Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA. Aceștia au susținut că, în Turcia, APT este tranzacționat în principal în funcție de cotațiile Fastmarkets pentru Europa (în sens larg) și nu pentru SUA.

(125)

Comisia a observat că în cerere a fost furnizat doar un rezumat al valorii medii a APT pentru perioada cererii, dat fiind că nu a fost primită nicio autorizație din partea titularului drepturilor de autor, Fastmarkets, de a utiliza datele în cursul investigației. Având în vedere că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, datele utilizate trebuie să fie puse la dispoziția publicului, Comisia și-a întemeiat calculul valorii normale pe valoarea de referință APT bazată pe prețurile practicate de Argus Metals International obținute de la Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA. Comisia a observat, de asemenea, că diferența dintre valoarea de referință Fastmarkets și valoarea de referință Serviciului de expertiză geologică al SUA era minoră. În consecință, diferența în ceea ce privește calcularea marjei de dumping ar fi fost minoră (1 %).

(126)

În mod normal, costul transportului intern ar trebui, de asemenea, să fie adăugat la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere natura investigațiilor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern, în acest caz, erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

3.3.3.1.3.   Forța de muncă

(127)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat cele mai recente statistici publicate de Institutul de Statistică din Turcia (94). Acest institut publică informații detaliate privind costurile cu forța de muncă din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza costului orar cu forța de muncă pentru 2020 pentru activitatea economică „Prelucrarea metalelor de bază” cod NACE C.24 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valorile au fost ajustate suplimentar în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (95) pentru a reflecta costurile pentru perioada investigației de reexaminare.

(128)

În urma notei, industria Uniunii a susținut că ar trebui utilizată o defalcare detaliată a tipurilor de personal în scopul calculării dumpingului.

(129)

Comisia a respins această observație, deoarece Institutul de Statistică al Turciei nu furnizează o astfel de defalcare detaliată, având în vedere faptul că aceasta este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și, astfel cum s-a menționat mai sus, nu este necesară calcularea amplorii exacte a dumpingului.

3.3.3.1.4.   Energia

(130)

Pentru a stabili prețul de referință pentru energia electrică și gaz, Comisia a utilizat prețurile pentru întreprinderi (utilizatori industriali) din Turcia, publicate de Institutul de Statistică din Turcia (96). Valoarea de referință a fost stabilită pe baza prețului energiei electrice și al gazului, publicat la 31 martie 2022. Prețul la care se face referire este media pentru 2021. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice și ale gazului pentru utilizatorii industriali în tranșele corespunzătoare de consum, fără taxa pe valoarea adăugată.

3.3.3.1.5.   Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profiturile și amortizarea

(131)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(132)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitanți, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(133)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe cele mai recente date financiare disponibile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase publicate de Banca Centrală a Turciei (97). Astfel cum s-a menționat în considerentul 121, acest sector este considerat categoria generală a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a utilizat costurile VAG de 9,50 % și profitul de 6,61 % din costul mărfurilor vândute („CMV”).

(134)

În urma notei, au fost primite observații din partea industriei Uniunii pentru a lua în considerare piesele de schimb și alte materii prime, precum și deprecierea cheltuielilor indirecte de fabricație. Comisia a luat în considerare aceste observații la calcularea dumpingului, astfel cum se descrie în considerentul 137.

3.3.3.2.   Calcularea valorii normale

(135)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(136)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitanți în cererea referitoare la utilizarea celor două materii prime principale pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În ceea ce privește forța de muncă și energia, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de un producător din Uniune.

(137)

După ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de solicitanți. Costurile VAG și profitul au fost determinate pe baza celor mai recente date financiare disponibile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase publicate de Banca Centrală a Turciei (98) (a se vedea secțiunea 3.3.2). Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

—

cheltuielile indirecte de fabricație, care au reprezentat în total 4 % din costurile directe de producție;

—

consumabilele au fost luate în considerare pentru 1 % din costurile directe de producție;

—

costurile VAG și alte costuri, care au reprezentat 9,50 % din CMV ale întreprinderilor turce care își desfășoară activitatea în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase și

—

profiturile, care s-au ridicat la 6,61 % din CMV, astfel cum au fost obținute de întreprinderile turce care își desfășoară activitatea în sectorul industrial al metalelor prețioase de bază și al altor metale neferoase, au fost aplicate costurilor de fabricație nedistorsionate totale.

(138)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.4.   Prețul de export

(139)

Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 48, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe baza informațiilor furnizate de Eurostat.

(140)

Exporturile din China au fost efectuate atât în regim de perfecționare activă („IPP”) cât și în cadrul regimului normal. Astfel cum se arată în considerentul 191, deoarece exporturile efectuate în cadrul regimului normal au reprezentat doar 0,3 % din cota de piață a Uniunii în cursul PIR, ele au fost considerate neglijabile, iar calculele au fost efectuate cu privire la prețul de export numai în cadrul IPP, ca informații disponibile în mod rezonabil cu privire la prețul care ar fi perceput în absența măsurilor. Comisia a stabilit prețul de export pe baza statisticilor disponibile, și anume baza de date Comext (Eurostat). Întrucât prețurile disponibile în Comext sunt înregistrate la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”), nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cerere pentru costurile de transport, manipulare și navlu maritim.

3.5.   Comparație

(141)

Comisia a comparat valoarea normală stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și prețul de export pe o bază franco fabrică, astfel cum a fost stabilit mai sus.

3.6.   Marja de dumping

(142)

Pe această bază, s-a constatat că marja de dumping a fost semnificativă (68 %). Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(143)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. Comisia a considerat că prețurile IPP sunt informații disponibile în mod rezonabil cu privire la prețul care ar fi perceput în absența măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: (1) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, (2) rezervele de minereu de tungsten și taxa de export pentru concentratul de tungsten și (3) atractivitatea pieței Uniunii și prețurile de export către țări terțe.

(144)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din China, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informațiile ușor accesibile și pe informațiile din baza de date GTA.

(145)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că atractivitatea unei piețe nu este un standard juridic necesar pentru a fi considerat în cadrul unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, întrucât o piață dinamică și liber concurențială își menține caracterul atractiv pentru toți operatorii economici.

(146)

Astfel cum se subliniază mai jos în considerentele 156-163, Comisia examinează, la rubrica „atractivitatea pieței Uniunii”, dacă este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își crească exporturile de carbură de tungsten către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și dacă aceste exporturi ar fi efectuate la prețuri de dumping. Acest aspect este în deplină conformitate cu criteriul juridic prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

4.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(147)

În cerere, solicitanții furnizează informații privind capacitatea de producție și capacitatea neutilizată de carbură de tungsten din China. Potrivit Raportului din 2020 privind dezvoltarea industriei de tungsten din China, publicat de China Tungsten Industry Association (99), capacitatea de producție din China era de 80 000 de tone. Solicitanții au estimat cererea din China la 30 000 de tone pe baza cunoștințelor sale de piață. În plus, după deducerea exporturilor Chinei către toate țările, capacitatea neutilizată a fost calculată la 18 000 de tone. Cu toate acestea, în cursul investigației, solicitanții au clarificat faptul că, în calculele efectuate, au utilizat în mod accidental coloana de preț în locul coloanei de volum și, prin urmare, capacitatea neutilizată corectă din China a fost de aproximativ 41 000 de tone.

(148)

Comisia a calculat, de asemenea, capacitatea neutilizată de carbură de tungsten din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare. Potrivit Raportului din 2021 privind dezvoltarea industriei de tungsten din China, publicat de China Tungsten Industry Association (100), capacitatea de producție de carbură de tungsten din China s-a ridicat la 90 000 de tone. Producția de carbură de tungsten din China a fost estimată la aproximativ [30 000-35 000] de tone pe baza raportului Roskills Tungsten din 2030 (101) și având în vedere că aproximativ 60 % din producția de tungsten este utilizată pentru a produce carbură de tungsten (102). Aceste estimări au ca rezultat o capacitate neutilizată de [55 000-60 000] de tone sau [61 % - 67 %]. Având în vedere că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, consumul de pe piața liberă din Uniune s-a ridicat la 15 101 tone (a se vedea tabelul 4), capacitatea neutilizată din China a fost de peste 3,5 ori mai mare decât consumul Uniunii pe piața liberă.

(149)

În observațiile lor prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret și-au reiterat afirmația potrivit căreia sursa utilizată pentru capacitatea de producție de carbură de tungsten din China, astfel cum se menționează în considerentul 148, nu a fost fiabilă și a furnizat linkul către site-ul Asociației Industriei Tungsten din China.

(150)

Comisia a observat că Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret nu au furnizat nicio informație privind capacitatea de producție de carbură de tungsten în China. Comisia a căutat site-ul web pus la dispoziție de producătorul chinez și nu a putut găsi date privind capacitatea de producție a carburii de tungsten din China. În schimb, Comisia a constatat că, pe baza raportului Roskills Tungsten din 2030 (103), capacitatea de producție a Chinei de carbură de tungsten în 2021 a fost estimată la [50 000-75 000] de tone pe an în ceea ce privește tungstenul sau la [53 000-80 000] de tone de carbură de tungsten (104). Utilizând volumul producției menționat în considerentul 148, care nu a fost contestat de Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret, capacitatea neutilizată de carbură de tungsten din China s-a ridicat în continuare la [23 000-45 000] de tone, ceea ce reprezintă de peste 1,5 ori consumul la nivelul Uniunii pe piața liberă în cursul perioadei investigației de reexaminare, care a fost considerat în continuare semnificativ.

(151)

Comisia a comparat, de asemenea, capacitatea de producție de carbură de tungsten din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare cu capacitatea din cursul investigației anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și a constatat o creștere substanțială. În timp ce capacitatea de producție a fost estimată la 42 000-50 000 de tone în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, aceasta este estimată la 90 000 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare a prezentei investigații. Aceasta duce la o creștere de peste 80 %, în pofida unei capacități neutilizate deja existente între 12 000 și 20 000 în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, fără niciun indiciu că o astfel de creștere a capacității ar putea fi absorbită de piața internă chineză sau de orice piață dintr-o țară terță. Această situație va conduce, în cele din urmă, la o capacitate neutilizată și mai mare care ar putea fi direcționată către piața Uniunii.

(152)

Comisia a observat, de asemenea, capacități neutilizate substanțiale în răspunsurile producătorilor-exportatori chinezi la exercițiul de eșantionare. Cei trei producători-exportatori au raportat în total un volum al producției de 13 500 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare, în comparație cu o capacitate totală de producție de 17 800 de tone. Aceasta are ca rezultat o capacitate neutilizată de 30 %.

(153)

Excesul capacităților de producție este un stimulent pentru continuarea exporturilor la prețuri de dumping. Este clar că exportatorii chinezi trebuie să exploateze toate posibilitățile existente de creștere a producției pentru a beneficia pe deplin de investițiile semnificative pe care le-au realizat în capacitățile instalate. Cel mai evident mod este de a pătrunde pe orice piață deschisă la nivel mondial și, foarte probabil, la prețuri de dumping, așa cum continuă să fie cazul în investigația actuală.

(154)

Pe baza faptelor și a considerentelor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, care ar putea fi utilizată în vederea exporturilor de carbură de tungsten la prețuri de dumping către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

4.2.   Rezerve de minereu de tungsten și taxa de export pentru concentratul de tungsten

(155)

RPC controlează peste 55 % din rezervele de minereu de tungsten (105) din lume și, în același timp, percepe o taxă la export de 20 % la concentratul de tungsten (106). Această restricție conduce la o disponibilitate ridicată a materiilor prime pe piața chineză, ceea ce permite producătorilor-exportatori chinezi să își completeze rapid capacitatea neutilizată menționată în considerentul 151.

4.3.   Atractivitatea pieței Uniunii și a prețurilor de export pentru țările terțe

(156)

Comisia a examinat dacă era probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își mărească vânzările la export la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelul prețurilor exporturilor chineze către piețele țărilor terțe și le-a comparat cu nivelul prețurilor exporturilor chineze către Uniune. Volumele exporturilor din China și atractivitatea pieței Uniunii au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și pe baza datelor și informațiilor GTA din cerere.

(157)

Comisia a utilizat datele din baza de date GTA și s-a axat pe cele trei piețe principale de export pentru China, și anume Japonia, Coreea de Sud și SUA, care reprezintă aproximativ 75 % din totalul exporturilor RPC. În cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul mediu al exporturilor chineze către Uniune de produse încadrate la codul mărfurilor din China 2849 9020 s-a situat la un nivel similar cu prețul mediu al exporturilor către principalele trei piețe ale țărilor terțe. Cu toate acestea, analizând la nivel de țară, prețurile de export chineze către Germania au fost mai mari decât prețul de export chinez către Coreea de Sud, iar prețul de export chinez către Țările de Jos a fost mai mare decât prețul de export chinez către Japonia. Aceasta arată că anumite piețe din Uniune sunt mai profitabile decât două dintre primele trei piețe de export chineze pentru produsul în cauză. Comisia nu a luat în considerare exporturile chineze în temeiul codului chinez al mărfurilor 3824 3000 în cursul analizei, deoarece ar putea include și alte produse decât produsul în cauză și, prin urmare, prețul mediu nu ar fi doar pentru carbura de tungsten.

(158)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că Comisia nu a luat în considerare informațiile furnizate de acestea cu privire la evoluția exporturilor chineze de carbură de tungsten către alte țări terțe, pe baza hărții comerciale a ITC (107). Ei au reiterat faptul că, pe baza acestor date, exporturile chineze către alte țări terțe, mai degrabă decât exporturile către piața Uniunii, ar crește și mai mult. Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că Comisia nu a explicat motivul pentru care aceste informații nu au fost luate în considerare.

(159)

Se clarifică faptul că Comisia nu a ignorat datele furnizate din harta comercială a ITC ca atare. Astfel cum se explică în considerentul 157, Comisia a utilizat datele din baza de date GTA, care, la fel ca în cazul ITC Trade Map, a arătat că principalele piețe de export pentru China au fost Japonia și Coreea de Sud și că a existat o tendință de creștere a exporturilor către aceste piețe între 2019 și 2021. Cu toate acestea, Comisia nu a fost de acord cu concluzia potrivit căreia o astfel de tendință a continuat în mod necesar în viitor într-o asemenea măsură încât ar putea absorbi capacitățile neutilizate ridicate disponibile în China. Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret nu au furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații și nu au luat în considerare constatările Comisiei potrivit cărora piața Uniunii este o piață atractivă pentru exporturile chineze în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, având în vedere capacitatea neutilizată ridicată din China, este foarte probabil ca o mare parte a acesteia să fie direcționată către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Același lucru este valabil și pentru presupusa creștere a consumului în China. Producătorul-exportator nu a furnizat nicio dovadă a consumului actual din China sau a faptului că este probabil ca cererea internă viitoare să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă din China. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(160)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret nu au fost de acord cu concluzia Comisiei din considerentul 157, potrivit căreia prețurile de export către anumite țări din Uniune păreau a fi mai profitabile decât prețurile practicate pe primele două piețe exportatoare chineze. Aceștia au susținut că fiecare piață are o situație concurențială diferită, în timp ce prețurile reflectă tendințele cererii și ofertei.

(161)

Este adevărat că prețurile sunt afectate de cerere și de ofertă pe o anumită piață. Cu toate acestea, această concluzie nu diminuează faptul că prețurile din anumite țări din Uniune sunt mai mari decât cele de pe principalele piețe de export chineze și că piața Uniunii, în special piața anumitor state membre, este, prin urmare, o piață mai atractivă în comparație. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(162)

Se reamintește că carbura de tungsten reprezintă un produs intermediar important pentru un număr mare de sectoare din Uniune, inclusiv produse de îngrijire personală și hârtie până la mașini, vagoane de cale ferată, trenuri și avioane și, prin urmare, reprezintă o parte integrantă a lanțului valoric industrial din Uniune. Importanța carburii de tungsten indică un mare potențial de piață pentru producătorii-exportatori chinezi. Trebuie remarcat faptul că, chiar și în cazul măsurilor în vigoare, exporturile chineze către Uniune au continuat la prețuri de dumping.

(163)

Pe baza celor de mai sus și având în vedere în special nivelul prețurilor de export chineze către Uniune în comparație cu alte piețe de export și rolul-cheie al carburii de tungsten în multe sectoare ale pieței interne, rezultă că exportatorii chinezi ar avea un stimulent puternic pentru a continua exporturile la prețuri de dumping către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, având în vedere, de asemenea, că alte piețe de export nu ar fi în măsură să absoarbă cantitatea semnificativă de carbură de tungsten chineză.

4.4.   Concluzie

(164)

Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din RPC și elementele de probă privind atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că, în cazul expirării măsurilor, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să activeze capacitatea neutilizată și chiar să redirecționeze exporturile din țări terțe către piața Uniunii la prețuri de dumping și în volume semnificative.

(165)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că exista o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.

5.   PREJUDICIUL

5.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(166)

Produsul similar a fost fabricat de nouă producători din Uniune, aparținând a șapte grupuri, în cursul perioadei examinate. Dintre aceștia, șapte producători produc și vând pe piața liberă, iar ceilalți doi producători produc carbură de tungsten în principal ca factor de producție pentru produsele lor din aval („utilizare captivă”). Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(167)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 17 026 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza macrodatelor verificate din răspunsurile la chestionar furnizate de solicitanți. După cum s-a indicat la considerentul 41, în eșantion au fost incluși trei producători din Uniune, reprezentând peste 69 % din producția totală din Uniune a produsului similar.

(168)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că, întrucât industria Uniunii era compusă din două segmente de piață (și anume virgină și de reciclare) și că, întrucât o serie de producători în domeniul reciclării, inclusiv o asociație, au cooperat la investigație și s-au opus eliminării măsurilor, Comisia ar trebui să efectueze două analize separate ale prejudiciului, câte una pentru fiecare segment.

(169)

În acest sens, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, definiția industriei Uniunii se referă la produsul similar. După ce a stabilit în considerentul 61 că produsul similar corespunde definiției produsului care face obiectul reexaminării, Comisia a observat că produsul similar fabricat în cadrul procesului de producție din materii prime virgine și produsul similar fabricat prin reciclare au caracteristici fizice și chimice identice și aceeași utilizare. Singura diferență constă în materia primă: în timp ce, în cazul producției virgine, este vorba de minereul de tungsten sau produsele intermediare ulterioare (concentrat de tungsten, APT, oxid de tungsten), în cazul producției prin reciclare materiile prime sunt deșeuri derivate din scule din metale dure uzate care încorporează carbură de tungsten. Produsul final este exact același. Presupusele segmente de piață bazate pe diferența dintre procesul de producție și materia primă nu corespund diferențelor în ceea ce privește producția. Prin urmare, nu a existat niciun motiv pentru segmentarea pieței și efectuarea unor analize diferite ale prejudiciului. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(170)

În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret și-au reiterat observațiile menționate în considerentul 168, și anume că industria Uniunii ar fi compusă din două segmente de piață (și anume, producție virgină și producție prin reciclare) și că Comisia ar trebui să efectueze două analize separate ale prejudiciului, câte una pentru fiecare segment. În special, aceștia au susținut că diferența de materii prime pentru procesele de producție virgină și de producție prin reciclare a avut un efect asupra costurilor și a indicatorilor financiari și ar putea justifica în continuare o segmentare a pieței, chiar dacă carbura de tungsten produsă prin producție virgină și carbura de tungsten fabricată prin reciclare sunt produse similare. De asemenea, au solicitat mai multe detalii cu privire la impactul pe care costul materiilor prime respective l-a avut asupra celor două procese de producție.

(171)

Cu toate acestea, diferența de materii prime nu a corespuns unei diferențe în ceea ce privește producția și, prin urmare, nu a fost justificată o segmentare a pieței între producția virgină și cea prin reciclare. Indicatorii financiari prezentați în secțiunea 5.5 includ ambele procese de producție. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

5.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(172)

După cum s-a menționat în considerentul 166, unii dintre producătorii din Uniune fabrică produsul care face obiectul examinării în principal pentru utilizarea captivă, ca materie primă principală pentru fabricarea de diferite produse din aval și, prin urmare, consumul de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(173)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului care face obiectul reexaminării, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(174)

Comisia a stabilit consumul total la nivelul Uniunii (piața captivă și piața liberă) pe baza macrodatelor verificate din răspunsurile la chestionar furnizate de solicitanți (pentru vânzările totale ale industriei Uniunii pe piața Uniunii) și a datelor Eurostat (pentru importurile în Uniune). Datele privind consumul total la nivelul Uniunii sunt prezentate sub formă de intervale în tabelul de mai jos pentru a proteja confidențialitatea datelor privind consumul captiv, care, în cursul perioadei examinate, au provenit din activitatea a numai doi producători din Uniune, astfel cum s-a raportat în considerentul 180.

(175)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

[14 875 -18 465 ]

[11 439 -14 200 ]

[10 586 -13 141 ]

[14 458 -17 948 ]

Indice

100

77

71

97

Sursă:

Date furnizate de solicitanți și de Eurostat

(176)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 29 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 37 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(177)

Tendința consumului la nivelul Uniunii a rezultat din faptul că, potrivit solicitanților, în 2018, cererea Uniunii pentru produsul care face obiectul reexaminării a fost mai mare decât media pe termen mediu și lung a industriei. Într-adevăr, consumul la nivelul Uniunii în 2018 a reprezentat vârful tendinței de creștere a consumului constatată în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (108). După creșterea consumului în 2018, cererea Uniunii a scăzut apoi cu 23 % în 2019. În 2020, restricțiile impuse în legătură cu pandemia de COVID-19 au condus la o nouă scădere, deși temporară, a cererii pentru produsul care face obiectul reexaminării. În special, mai mulți utilizatori principali ai produsului care face obiectul reexaminării, în special operatori din sectorul construcțiilor și al autovehiculelor, au fost nevoiți să își reducă temporar sau să își înceteze producția. În perioada investigației de reexaminare, cererea a început să se redreseze în conformitate cu relaxarea măsurilor legate de pandemia de COVID-19. Pe parcursul perioadei investigației de reexaminare, piața Uniunii a beneficiat de redresarea cererii, precum și de reconstituirea stocurilor. În această privință, solicitanții au raportat că problemele logistice și cele legate de lanțul de aprovizionare (cum ar fi lipsa containerelor și întârzierile în porturile maritime) au generat preocupări cu privire la securitatea aprovizionării și, prin urmare, au condus la o aprovizionare suplimentară sub formă de constituire de stocuri sau rezerve tampon. Cu toate acestea, consumul la nivelul Uniunii nu a atins nivelurile anterioare pandemiei.

(178)

Pe baza macrodatelor verificate din răspunsurile la chestionar furnizate de solicitanți pentru întreaga activitate a industriei Uniunii (piețe captive și piețe libere), Comisia a stabilit că aproximativ [8-10] % din producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost destinată utilizării captive.

(179)

În plus, pe piața liberă, industria Uniunii produce în cadrul contractelor normale (industria Uniunii achiziționează materiile prime) și în cadrul contractelor în regim de subcontractare (clientul pentru carbura de tungsten rămâne proprietarul materiei prime și plătește o taxă producătorilor din Uniune pentru transformarea materiei prime în carbură de tungsten). Contractele în regim de subcontractare sunt utilizate pentru activitățile de reciclare, deoarece clienții furnizează deșeurile industriei Uniunii pentru prelucrare. În cursul perioadei investigației de reexaminare, 96 % din volumul total al producției a fost fabricat în cadrul contractelor normale, în timp ce restul producției (4 %) a fost fabricat în cadrul contractelor în regim de subcontractare.

5.2.1.   Consumul captiv

(180)

Comisia a stabilit consumul captiv al Uniunii pe baza utilizării captive de pe piața din Uniune a tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. În cursul perioadei examinate, numai doi producători din Uniune au avut utilizare captivă, prin urmare, datele din tabelul de mai jos sunt prezentate sub formă de intervale pentru a păstra confidențialitatea datelor producătorilor din Uniune în cauză. Pe această bază, consumul captiv la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 3

Consumul captiv (tone)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Consumul captiv

[1 417 -1 759 ]

[1 154 -1 433 ]

[1 189 -1 476 ]

[1 321 -1 639 ]

Indice

100

81

84

93

Sursă:

Date furnizate de solicitanți

(181)

Consumul captiv la nivelul Uniunii a scăzut cu 16 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 11 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, consumul captiv la nivelul Uniunii a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(182)

Consumul captiv la nivelul Uniunii a înregistrat o tendință ușor diferită față de consumul global la nivelul Uniunii. În fapt, pandemia de COVID-19 a afectat mai puțin consumul intern al producătorilor din Uniune, ceea ce a indicat o ușoară creștere în 2020 comparativ cu 2019.

5.2.2.   Consumul pe piața liberă

(183)

Comisia a stabilit consumul pe piața liberă a Uniunii pornind de la: (a) volumul vânzărilor libere în Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și (b) volumul total al importurilor în Uniune, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 4

Consumul de pe piața liberă (tone)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Piața liberă

15 468

11 822

10 800

15 101

Indice

100

76

70

98

Sursă:

Date furnizate de solicitanți și de Eurostat

(184)

Consumul de pe piața liberă din Uniune a scăzut cu 30 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 40 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(185)

Tendința consumului de pe piața liberă din Uniune a urmat tendința generală a consumului la nivelul Uniunii.

5.3.   Importurile din țara în cauză

5.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(186)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. De asemenea, cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor privind importurile provenite de la Eurostat și a consumului la nivelul Uniunii. Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul importurilor și cota de piață

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul importurilor din China (tone)

718

462

294

336

Indice

100

64

41

47

Cota de piață (%)

4,6

3,9

2,7

2,2

Indice

100

85

55

45

Sursă:

Eurostat și date furnizate de solicitanți

(187)

Importurile din China au scăzut cu 59 % între 2018 și 2020 și, ulterior, au crescut cu 14 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, importurile din China au scăzut cu 53 % în cursul perioadei examinate.

(188)

Cota de piață a importurilor din China a scăzut cu 2,4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(189)

Importurile din China au urmat tendința cererii la nivelul Uniunii. Nivelurile din 2021 nu au atins nivelurile din 2018 și nici măcar nivelurile din 2019. Potrivit solicitantului, redresarea importurilor în 2021 nu a atins volume mai mari din cauza mai multor factori: (i) restricțiile permanente care afectează lanțurile de aprovizionare și transportul maritim din China și (ii) preocupările utilizatorilor cu privire la securitatea aprovizionării cu livrări din China. Tendința cotelor de piață ale importurilor din China este, în schimb, în mod constant descendentă, chiar dacă prețurile de import au scăzut în mod constant, astfel cum se arată în tabelul 7, deoarece, în perioada investigației de reexaminare, consumul la nivelul Uniunii a crescut într-un grad mai ridicat decât volumul importurilor din China.

5.3.2.    Regimuri de import

(190)

Produsul în cauză a fost importat din China atât în cadrul regimului normal al importurilor, cât și în cadrul IPP, după cum se arată mai jos:

Tabelul 6

Volumul importurilor și cota de piață per regim de import

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Regimul normal al importurilor

Volumul importurilor din China (tone)

33

16

33

38

Indice

100

50

100

116

Cota de piață (%)

0,2

0,1

0,3

0,3

Indice

100

65

146

120

IPP

Volumul importurilor din China (tone)

685

446

261

298

Indice

100

65

38

44

Cota de piață (%)

4,4

3,7

2,4

2,0

Indice

100

85

55

45

Sursă:

Eurostat și date furnizate de solicitanți

(191)

În cursul perioadei examinate, aproape toate importurile din China au fost efectuate în cadrul IPP. Importurile în cadrul IPP au scăzut cu 62 % între 2018 și 2020 și, ulterior, au crescut cu 14 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, importurile în cadrul IPP din China au scăzut cu 56 % în cursul perioadei examinate. Importurile din China în cadrul regimului normal al importurilor au fost neglijabile pe parcursul perioadei examinate, ridicându-se la o cotă de piață cuprinsă între 0,1 % și 0,3 %.

(192)

Importurile în cadrul IPP din China au urmat tendința generală a importurilor din China și au reflectat tendința consumului la nivelul Uniunii. Importurile în cadrul regimului normal au înregistrat deja o creștere în 2020, dar volumul lor nu a influențat tendința generală a importurilor din China din cauza volumului lor neglijabil.

5.3.3.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(193)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din China pe baza datelor furnizate de Eurostat. Deoarece volumele importurilor din RPC în cadrul regimului normal al importurilor au fost neglijabile, acestea nu au fost luate în considerare în determinarea prețului mediu de import și în calculul subcotării prețurilor. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor Eurostat.

(194)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile importurilor în cadrul IPP (EUR/tonă)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Media ponderată a prețurilor importurilor din China

36 957

36 159

32 086

30 864

Indice

100

98

87

84

Sursă:

Eurostat

(195)

Prețul mediu al produsului în cauză importat în cadrul IPP, în ansamblu, a scăzut cu 16 % în cursul perioadei examinate.

(196)

Pe fondul lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a putut verifica motivele acestei tendințe. Cu toate acestea, Comisia a observat că tendința descrescătoare a fost constantă pe parcursul perioadei examinate.

(197)

Pe baza informațiilor furnizate de utilizatorii care au cooperat și a regimurilor de import utilizate pentru toate importurile din RPC, toate importurile din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării au fost realizate în cadrul contractelor normale definite în considerentul 32. Prin urmare, precum și în scopul asigurării unei comparații echitabile, în calculul subcotării prețurilor, nu au fost luate în considerare vânzările industriei din Uniune în cadrul contractelor în regim de subcontractare. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 191, importurile în cadrul regimului normal au fost neglijabile în cursul perioadei examinate și au fost, prin urmare, respinse. În consecință, calculul subcotării a fost efectuat numai pe baza prețurilor de import IPP. În plus, calculul a luat în considerare faptul că pulberile rezultate din recuperarea zincului nu au fost importate din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare și au fost, prin urmare, excluse.

(198)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

—

prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii în cadrul unor contracte normale și excluzând pulberile rezultate din recuperarea zincului, ajustate la un nivel franco fabrică și

—

prețurile medii ponderate corespunzătoare importurilor raportate de Eurostat în cadrul IPP, cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului. Aceste prețuri au fost scutite de taxe vamale și antidumping.

(199)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din Uniune incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 7 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii.

5.4.   Importuri din alte țări terțe decât RPC

(200)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât RPC au provenit în principal din Statele Unite ale Americii („SUA”), Coreea de Sud și India. Cantitatea și evoluția prețurilor se bazează pe datele furnizate de Eurostat și trebuie să acopere toate regimurile de import (regimul normal, regimul de perfecționare activă și pasivă). Cea mai mare parte a volumului de importuri din țări terțe este realizat în cadrul regimului normal.

(201)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din celelalte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Importuri din alte țări terțe decât RPC

Țara

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

SUA

Volum (tone)

1 042

659

304

429

Indice

100

63

29

41

Cota de piață (%)

6,7

5,6

2,8

2,8

Indice

100

83

42

42

Preț mediu (EUR/tonă)

34 843

41 222

41 990

40 099

Indice

100

118

121

115

Coreea de Sud

Volum (tone)

288

228

231

280

Indice

100

79

80

97

Cota de piață (%)

1,9

1,9

2,1

1,9

Indice

100

100

115

100

Preț mediu (EUR/tonă)

40 857

37 445

31 415

35 076

Indice

100

92

77

86

India

Volum (tone)

161

213

225

250

Indice

100

132

100

95

Cota de piață (%)

1,0

1,8

2,1

1,7

Indice

100

173

200

159

Preț mediu (EUR/tonă)

26 562

27 834

28 347

25 921

Indice

100

105

107

98

Altele (cu excepția Chinei)

Volum (tone)

877

578

564

573

Indice

100

66

64

65

Cota de piață (%)

5,7

4,9

5,2

3,8

Indice

100

86

92

67

Preț mediu (EUR/tonă)

33 468

34 748

29 423

30 627

Indice

100

104

88

92

Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Chinei

Volum (tone)

2 368

1 678

1 323

1 531

Indice

100

71

56

65

Cota de piață (%)

15,3

14,2

12,3

10,1

Indice

100

93

80

66

Preț mediu (EUR/tonă)

34 501

36 777

32 473

33 323

Indice

100

107

94

97

Sursă:

Eurostat și date furnizate de solicitanți

(202)

Importurile totale din toate țările terțe, cu excepția Chinei, au scăzut cu 44 % între 2018 și 2020 și, ulterior, au crescut cu 16 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, importurile din țările terțe, cu excepția Chinei, au scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate. Tendința acestora a urmat tendința generală a consumului la nivelul Uniunii. Cota de piață a acestor importuri a scăzut de la 15,3 % în 2018 la 10,1 % în perioada investigației de reexaminare, în timp ce prețurile de import au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(203)

Importurile din India nu au urmat această tendință generală și au crescut ușor în cursul perioadei examinate, rămânând totuși la un nivel mai scăzut decât importurile din China în perioada investigației de reexaminare. Cota lor de piață a scăzut cu 0,4 puncte procentuale între 2020 și perioada investigației de reexaminare, în timp ce, în ansamblu, a crescut cu 0,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Prețurile medii de import din India au fost, în medie, mai mici decât prețurile importurilor din China în cursul perioadei examinate. Nivelul scăzut al prețurilor de import din India ar putea fi explicat prin faptul că un anumit volum al importurilor din India a fost reprezentat, în fapt, de vânzări între un producător indian de carbură de tungsten și un utilizator din Uniune, ambii fiind afiliați unui producător din Uniune și, prin urmare, este probabil ca aceste prețuri să nu fi fost stabilite în condiții de concurență deplină. Nu există alți producători cunoscuți de carbură de tungsten în India.

5.5.   Situația economică a industriei Uniunii

5.5.1.   Observații generale

(204)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(205)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 41, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(206)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar furnizate de solicitanți și referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(207)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(208)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

5.5.2.   Indicatorii macroeconomici

5.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(209)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul producției (tone)

17 980

13 470

11 976

17 026

Indice

100

75

67

95

Capacitate de producție (tone)

22 850

22 850

22 845

23 215

Indice

100

100

100

102

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

79

59

52

73

Indice

100

75

67

93

Sursă:

Date furnizate de solicitanți

(210)

Datele din tabelul de mai sus includ atât producția în cadrul contractelor normale, cât și în cadrul contractelor în regim de subcontractare, pentru produse virgine și produse reciclate.

(211)

Volumul producției a scăzut cu 33 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 42 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate.

(212)

Tendința producției a urmat tendința consumului. În plus față de observațiile din considerentul 177, Comisia a observat că, în 2020, anumiți producători din Uniune au încetat complet producția pentru anumite perioade.

(213)

Capacitatea de producție s-a menținut la un nivel aproape stabil între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 2 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, capacitatea de producție a crescut cu 2 % pe parcursul perioadei examinate.

(214)

Tendința capacității de producție se datorează faptului că, în cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune au investit în mici creșteri ale capacității, în special ale capacității de reciclare, care s-au materializat în 2021. În plus, capacitatea depinde de combinația de clase produse: este nevoie de o capacitate sporită pentru a produce boabe grosiere și de o capacitate mai redusă pentru a produce boabe mai fine.

(215)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 33 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 40 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. Per ansamblu, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(216)

Potrivit constatărilor Comisiei, capacitatea neutilizată a industriei Uniunii nu a corespuns pur și simplu diferenței dintre producție și capacitatea de producție. Într-adevăr, alte produse au rezultat din diferitele etape de producție anterioare transformării finale a pulberii de tungsten în carbură de tungsten, în special: PTA, oxid de tungsten, pulbere de tungsten. Prin urmare, în funcție de prețurile acestor produse și de considerente comerciale, o anumită parte a capacității este întotdeauna alocată acestor alte produse. Astfel, capacitatea neutilizată care rezultă din datele din tabelul 9 este ușor supraestimată.

5.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(217)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii (tone)

12 383

9 681

9 183

13 234

Indice

100

78

74

107

Cota de piață (%)

80,1

81,9

85,0

87,6

Indice

100

102

106

109

Sursă:

Eurostat și date furnizate de solicitanți

(218)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 26 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 44 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(219)

Cota de piață a industriei Uniunii pe piața Uniunii a crescut cu 7,5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, ajungând la 87,6 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(220)

Tendința volumului vânzărilor industriei Uniunii a urmat tendința consumului la nivelul Uniunii menționată în considerentul 177. Cu toate acestea, volumul vânzărilor în perioada investigației de reexaminare a fost mai mare decât în 2018, spre deosebire de consumul și producția la nivelul Uniunii, unde nivelurile din perioada investigației de reexaminare au fost ușor sub nivelurile din 2018. Acest aspect s-ar putea datora factorului menționat în considerentul 189, potrivit căruia utilizatorii au fost preocupați de perturbările la nivelul lanțului de aprovizionare legate de livrările din străinătate și, prin urmare, au preferat să cumpere de la industria Uniunii. Într-adevăr, cota de piață a industriei Uniunii a crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din China și importurile din alte țări terțe decât China și-au redus cota de piață.

(221)

Pe piața liberă din Uniune, 3 % din vânzările industriei Uniunii au rezultat din contractele în regim de subcontractare și 97 % din contractele normale.

5.5.2.3.   Creștere

(222)

În cursul perioadei examinate, industria produsului similar din Uniune a revenit aproape la nivelurile de producție din 2018, crescându-și vânzările în Uniune, precum și numărul de angajați. Producția și vânzările au urmat tendința consumului la nivelul Uniunii, care, în perioada investigației de reexaminare, a revenit aproape la nivelurile din 2018. În plus, creșterea numărului de angajați între 2020 și perioada investigației de reexaminare a urmat tendința consumului redresat. Astfel cum se explică în considerentul 189, factori precum problemele logistice și preocupările utilizatorilor cu privire la securitatea aprovizionării au favorizat achizițiile de la industria Uniunii în comparație cu importurile din țări terțe în perioada investigației de reexaminare. În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 7,5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(223)

Cu toate acestea, producția din perioada investigației de reexaminare era în continuare sub nivelurile din 2018, iar investițiile industriei Uniunii în perioada investigației de reexaminare erau cu 21 % în urma nivelului din 2018. Luând în considerare, de asemenea, scăderea rentabilității și a fluxului de lichidități, acest fapt a arătat că situația financiară a industriei Uniunii trebuie să se îmbunătățească în continuare.

5.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(224)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 11

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Număr de angajați (echivalent normă întreagă)

984

987

987

1 015

Indice

100

100

100

103

Productivitatea (tone/angajat)

18

14

12

17

Indice

100

75

66

92

Sursă:

Date furnizate de solicitanți

(225)

Numărul de angajați din industria Uniunii a crescut ușor cu 0,3 % între 2018 și 2019, a rămas stabil în 2020 și, ulterior, a crescut cu 3 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, numărul de angajați ai industriei Uniunii a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(226)

Deși creșterea numărului de angajați între 2020 și perioada investigației de reexaminare a urmat tendința consumului la nivelul Uniunii, numărul stabil de angajați între 2019 și 2020 s-a datorat măsurilor de sprijin guvernamental luate ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(227)

Ca urmare a scăderii producției între 2018 și 2020, productivitatea a scăzut cu 33 % între 2018 și 2020. Ulterior, ca urmare a creșterii producției între 2020 și perioada investigației de reexaminare și în pofida creșterii numărului de angajați în aceeași perioadă, productivitatea a crescut cu 42 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, ca urmare a scăderii ușoare a producției în ansamblu în cursul perioadei examinate, productivitatea a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

5.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(228)

Marja de dumping stabilită în cursul prezentei investigații de reexaminare a fost semnificativ superioară nivelului de minimis. În același timp, nivelul importurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare a reprezentat 2,2 % din consumul de pe piața liberă din Uniune. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

5.5.3.   Indicatorii microeconomici

5.5.3.1.   Prețuri și factori care afectează prețurile

(229)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de industria Uniunii față de clienți neafiliați din Uniune, atât pentru contractele normale, cât și pentru contractele în regim de subcontractare, ajustate la un nivel franco fabrică, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (contracte normale și contracte în regim de subcontractare) (EUR/tonă)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu ponderat în Uniune

34 663

31 560

28 933

30 015

Indice

100

91

83

87

Costul unitar de producție

29 172

29 692

26 787

26 862

Indice

100

102

92

92

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(230)

Prețul de vânzare unitar mediu atât pentru contractele normale, cât și pentru contractele în regim de subcontractare ale industriei Uniunii a scăzut cu 17 % între 2018 și 2020 și apoi a crescut cu 4 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, prețul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(231)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii a urmat tendința consumului. În plus, a urmat, de asemenea, tendința prețului principalei materii prime pentru produsul similar, și anume PTA, al cărui preț a scăzut între 2018 și 2020 și apoi a crescut în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020.

(232)

Costul unitar de producție atât pentru contractele normale, cât și pentru contractele în regim de subcontractare ale industriei Uniunii a crescut ușor cu 2 % între 2018 și 2019, apoi a scăzut cu 10 % între 2019 și 2020 și, ulterior, a crescut din nou cu 0,3 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, costul unitar de producție a scăzut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate.

(233)

Creșterea costului unitar de producție între 2018 și 2019 a fost rezultatul scăderii producției, în timp ce scăderea în perioada 2019-2020 a fost rezultatul unei scăderi a costului materiilor prime.

(234)

În plus, în scopul stabilirii subcotării prețurilor raportate în considerentul 199, Comisia a utilizat prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați din Uniune numai în cadrul unor contracte normale, excluzând pulberile rezultate din recuperarea zincului, ajustate la un nivel franco fabrică, întrucât toate importurile din RPC au fost efectuate în temeiul unor contracte normale. Pe această bază, în cursul perioadei examinate, numai doi producători din Uniune incluși în eșantion au putut fi luați în considerare pentru subcotarea prețurilor, prin urmare, datele din tabelul de mai jos sunt prezentate sub formă de intervale pentru a păstra confidențialitatea cifrelor producătorilor din Uniune în cauză. În cursul perioadei examinate, tendința acestora a evoluat după cum urmează:

Tabelul 13

Prețurile de vânzare în cadrul contractelor normale în Uniune (EUR/tonă)

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu ponderat în Uniune în cadrul contractelor normale

[29 188 – 42 160 ]

[28 441 – 41 081 ]

[24 928 – 36 007 ]

[26 808 – 38 722 ]

Indice

100

97

85

92

Costul unitar de producție în cadrul contractelor normale

[25 996 – 37 550 ]

[28 339 – 40 935 ]

[24 193 – 34 946 ]

[24 080 – 34 783 ]

Indice

100

109

93

93

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(235)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cadrul contractelor normale a scăzut cu 15 % între 2018 și 2020 și apoi a crescut cu 8 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, prețul de vânzare unitar mediu în cadrul contractelor normale a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(236)

Costul unitar de producție al industriei Uniunii în cadrul contractelor normale a crescut cu 9 % între 2018 și 2019 și, ulterior, a scăzut cu 15 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2019. În ansamblu, costul unitar de producție în cadrul contractelor normale a scăzut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate.

5.5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(237)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 14

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

80 168

82 390

75 923

83 832

Indice

100

103

95

105

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(238)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat ale industriei Uniunii au crescut ușor, cu 3 % între 2018 și 2019, apoi au scăzut cu 11 % între 2019 și 2020 și, ulterior, au crescut din nou cu 10 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut ușor, cu 5 %, în cursul perioadei examinate.

(239)

Reducerea costurilor medii cu forța de muncă per angajat ale industriei Uniunii între 2019 și 2020, în pofida stabilității numărului de angajați, s-a datorat măsurilor de sprijin guvernamental luate ca urmare a pandemiei de COVID-19. Creșterea dintre perioada investigației de reexaminare și 2020 s-a datorat ajustărilor în funcție de inflație, angajării de profesioniști în domeniul C&D și primelor de producție.

5.5.3.3.   Stocurile

(240)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 15

Stocurile

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Stocuri finale (tone)

922

740

1 009

1 049

Indice

100

80

109

114

Stocurile finale ca procent din producție (%)

5

5

8

6

Indice

100

107

164

120

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(241)

Nivelul stocurilor industriei Uniunii a scăzut cu 20 % între 2018 și 2019 și, ulterior, a crescut cu 42 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2019. În ansamblu, nivelul stocurilor a crescut cu 14 % pe parcursul perioadei examinate.

(242)

Nivelul ridicat al stocurilor industriei Uniunii în 2020 a urmat tendința consumului scăzut, în timp ce nivelul ridicat al stocurilor în perioada investigației de reexaminare a reflectat creșterea producției.

5.5.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(243)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 16

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2018

2019

2020

Perioada investigației de reexaminare

Rentabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

11,5

6,5

2,0

7,7

Indice

100

56

17

67

Flux de lichidități (EUR)

42 601 601

36 752 500

14 507 327

36 754 191

Indice

100

92

59

79

Investiții (EUR)

13 364 299

12 282 221

7 843 646

10 537 497

Indice

100

92

59

79

Randamentul investițiilor (%)

65

22

9

38

Indice

100

34

14

59

Sursă:

Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(244)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului brut înainte de impozitare (calculat ca diferența dintre cifra de afaceri și costul bunurilor vândute) din toate vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Industria Uniunii a înregistrat profituri în cursul perioadei examinate, având o rată de rentabilitate fluctuantă. În special, rentabilitatea industriei Uniunii a scăzut cu 83 % între 2018 și 2020 și, ulterior, a crescut cu 285 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, rentabilitatea a scăzut cu 33 % în cursul perioadei examinate.

(245)

Între 2019 și 2021, rentabilitatea a fost mai scăzută decât ținta de profit de 10 % stabilită în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (109). Industria se caracterizează printr-un procent ridicat de costuri fixe legate de procesul de producție, întrucât cuptoarele nu pot fi închise. Astfel, Comisia a concluzionat că o țintă de profit de cel puțin 10 % era încă valabilă și, în fapt, realizată în cursul perioadei examinate, în 2018.

(246)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a înregistrat o scădere cu 66 % între 2018 și 2020 și apoi o creștere de 153 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, fluxul net de lichidități a scăzut cu 14 % pe parcursul perioadei examinate. Fluxul net de lichidități a urmat tendința rentabilității industriei Uniunii.

(247)

Investițiile industriei Uniunii au scăzut cu 41 % între 2018 și 2020 și, ulterior, au crescut cu 34 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2020. În ansamblu, investițiile au scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei examinate, investițiile industriei Uniunii au depășit 43 de milioane EUR. Au fost realizate investiții pentru a îmbunătăți procesul de reciclare cu un nou proces de producție, pentru a îmbunătăți capacitățile de producție și de C&D pentru produsele cu boabe mai fine și pentru a dezvolta capacități suplimentare de materii prime în scopul de a se baza mai puțin pe furnizorii de materii prime din țări terțe. Investițiile pentru extinderea capacității de producție au fost realizate în principal în 2018 și 2019 și au produs efecte în 2021, astfel cum se indică în tabelul 9. De asemenea, au fost realizate investiții în cuptoare noi, de înaltă tehnologie și pentru a economisi energie.

(248)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor industriei Uniunii a fost pozitiv în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor industriei Uniunii a înregistrat o scădere de 86 % între 2018 și 2020 și, ulterior, o creștere de 322 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020. În ansamblu, randamentul investițiilor a scăzut cu 42 % în cursul perioadei examinate.

5.6.   Concluzie privind prejudiciul

(249)

Datorită taxelor antidumping în vigoare, situația industriei Uniunii se îmbunătățește.

(250)

În cursul perioadei examinate, importurile din China au scăzut cu 53 %. În special, importurile în cadrul IPP din China au scăzut cu 56 %. Cu toate acestea, și prețul importurilor în cadrul IPP din China a scăzut cu 16 % în cursul perioadei examinate.

(251)

Prețul de import din China în cadrul IPP a fost ușor mai ridicat decât prețurile din Uniune în perioada 2018-2020 (3 % în 2018, 3 % în 2019 și 4 % în 2020). Aceasta explică de ce volumul importurilor din China a scăzut în mod constant în aceeași perioadă cuprinsă între 2018 și 2020. Cu toate acestea, în perioada investigației de reexaminare, prețurile în cadrul IPP din China au ajuns să fie cu 7 % mai mici decât prețurile din Uniune. Aceasta a coincis cu o creștere cu 14 % a volumului importurilor din China în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020.

(252)

Volumul vânzărilor, cota de piață și numărul angajaților au înregistrat o creștere în ansamblu în cursul perioadei examinate, având în vedere că industria Uniunii a reușit să urmeze o tendință de creștere a consumului.

(253)

Cu toate acestea, producția și gradul de utilizare a capacității de producție au înregistrat, în ansamblu, o ușoară scădere.

(254)

Indicatorii de prejudiciu din sfera performanței financiare a industriei Uniunii (rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor) au fost pozitivi pe parcursul perioadei examinate, chiar dacă toți au avut o tendință generală de scădere.

(255)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

6.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(256)

Comisia a concluzionat, în considerentul 255, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(257)

În această privință, Comisia a examinat (i) capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din China, (ii) atractivitatea pieței Uniunii, (iii) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping, precum și (iv) impactul probabil al acestora asupra industriei Uniunii.

Capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din China

(258)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 147-154, China are o capacitate de producție semnificativă pentru producția produsului în cauză, de aproximativ 90 000 de tone, și o capacitate neutilizată de [56 000-60 000] de tone. O astfel de capacitate neutilizată corespunde unui consum de peste 3,5 ori mai mare decât consumul de pe piața liberă din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare.

Atractivitatea pieței Uniunii

(259)

În absența unor măsuri antidumping, capacitatea neutilizată ar putea să fie folosită pentru a produce volumele destinate exportului către Uniune, deoarece este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, astfel cum se descrie în considerentele 156-163. De asemenea, nu există indicii că ar exista o creștere a cererii pentru produsul care face obiectul reexaminării pe piețele țărilor terțe și ale RPC, în timp ce consumul din Uniune a înregistrat o redresare puternică începând din 2020. Importurile din RPC sunt, prin urmare, susceptibile să pătrundă din nou pe piața Uniunii în cantități semnificative în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

Posibile niveluri ale prețurilor importurilor din China pe piața Uniunii

(260)

Ca o indicație a nivelului de preț la care este probabil ca importurile produsului în cauză să fie realizate în cazul în care măsurile ar fi abrogate, au fost luate în considerare prețurile de export din China către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Astfel cum se menționează în considerentul 191, aproape toate importurile în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost efectuate în cadrul regimului IPP. Pe această bază, prețurile IPP fără taxe antidumping și cu taxele vamale incluse ar subcota în continuare prețurile industriei Uniunii cu 2 % în medie. Astfel, întrucât prețurile importurilor din China au rămas mai scăzute decât prețurile practicate de industria Uniunii, este probabil ca importurile din China să crească în absența măsurilor actuale.

Impactul asupra industriei Uniunii

(261)

Având în vedere capacitățile neutilizate mari, este probabil ca volumele importurilor din China să crească în mod semnificativ și să exercite o presiune importantă asupra prețurilor pe piața Uniunii. În acest scenariu, este foarte probabil ca industria Uniunii să nu fie în măsură să își mențină nivelurile actuale ale prețurilor, ci să fie obligată să își reducă prețurile, aliniindu-le la prețurile importurilor din China.

(262)

Deși este probabil ca industria Uniunii să înregistreze în continuare profituri atunci când își aliniază prețurile cu 2 %, un astfel de nivel de rentabilitate nu ar fi sustenabil pe termen mediu și scurt, deoarece ar fi (în mare măsură) inferior țintei de profit de 10 %. Totuși, acest scenariu nu ține seama de pierderea volumului de vânzări a industriei Uniunii care este probabil să se producă în cazul eliminării măsurilor, astfel cum se explică în considerentul 163. De fapt, industria Uniunii necesită un anumit nivel de profit pentru a putea continua să investească cu scopul de a îmbunătăți procesul de fabricație prin reciclare, având în vedere dificultățile întâmpinate în achiziționarea de materii prime virgine, de a îmbunătăți în permanență capacitățile de producție și de C&D pentru produsele cu boabe mai fine și de a dezvolta capacități suplimentare de materii prime în scopul de a se baza mai puțin pe furnizorii de materii prime din țări terțe.

(263)

Comisia a considerat, de asemenea, că producătorii-exportatori chinezi sunt în măsură să își reducă prețurile către Uniune, în timp ce vând peste acest nivel de preț către alte țări terțe. Pe baza capacităților neutilizate semnificative din China și a faptului că investigația nu a evidențiat niciun element de probă care să arate că respectivele capacități neutilizate ar putea fi absorbite de piețele altor țări terțe sau de piața internă chineză, există un stimulent puternic pentru producătorii-exportatori chinezi de a scădea și mai mult nivelurile prețurilor (și anume sub prețurile IPP) pentru a câștiga cotă de piață în Uniune. Acest fapt va fi posibil deoarece, astfel cum se menționează în considerentul 155, China deține controlul asupra a 60 % din rezervele mondiale de minereu de tungsten și, în același timp, percepe o taxă la export de 20 % pentru concentratul de tungsten. În plus, prețurile chineze din perioada investigației de reexaminare includ, de asemenea, o creștere temporară a costurilor de transport maritim din cauza perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19. În acest scenariu, volumele mari de carbură de tungsten ieftină vor exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor industriei Uniunii, care va trebui să își reducă și mai mult prețurile pentru a putea continua să vândă pe piața Uniunii. Cu toate acestea, în același timp, industria Uniunii va pierde și volume ale vânzărilor, deoarece nu va fi în măsură să reducă prețurile la același nivel scăzut ca și prețurile de export din China. Prin urmare, industria Uniunii va reacționa printr-o combinație de strategii sub forma reducerii prețurilor și a volumului.

(264)

În acest context, Comisia a luat în considerare doi factori principali. În primul rând, industria Uniunii este o industrie cu utilizare intensivă de capital, caracterizată de costuri fixe ridicate, întrucât cuptoarele nu pot fi închise. În al doilea rând, din cauza acestei structuri a costurilor, scăderea prețurilor are un impact mai mare asupra rentabilității decât scăderea volumului vânzărilor, deoarece o scădere a volumului vânzărilor poate fi absorbită atât timp cât sunt acoperite costurile fixe.

(265)

În acest context, la fel ca în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (110), în primul rând, Comisia a analizat scenariul unei scăderi a volumului vânzărilor cu 25 %. Este probabil ca acest scenariu să aibă loc pe termen scurt. În perioada investigației de reexaminare, o astfel de scădere s-ar ridica la 4 250 de tone sau doar la [10-13] % din capacitatea neutilizată a Chinei. În răspunsul cel mai probabil al industriei Uniunii la o combinație între reducerea prețului și a volumului, industria Uniunii ar fi devenit deficitară (înregistrând deja 2 % pierderi în contextul calculării pe baza prețurilor în cadrul IPP) în perioada investigației de reexaminare.

(266)

În al doilea rând, Comisia a analizat scenariul unei scăderi a volumului vânzărilor cu 50 %. Este probabil ca acest scenariu să aibă loc pe termen mediu (2-3 ani), în special în ceea ce privește aplicațiile produselor din categoria grosieră și cu valoare adăugată mai mică, în cazul cărora utilizatorii vor fi obligați să achiziționeze produsul în cauză mai ieftin în locul produsului similar. În perioada investigației de reexaminare, o astfel de scădere s-ar ridica la 8 500 de tone sau la [21-26] % din capacitățile neutilizate ale Chinei. În cazul unui răspuns mixt în ceea ce privește reducerea prețurilor și a volumului, industria Uniunii ar fi devenit deficitară (înregistrând deja 16 % pierderi în contextul calculării pe baza prețurilor în cadrul IPP).

(267)

Având în vedere cele de mai sus, o scădere a prețului de vânzare sub nivelul prețurilor de import în baza IPP în cursul perioadei investigației de reexaminare, combinată cu o scădere a volumelor de vânzări, va transforma industria Uniunii într-o industrie care înregistrează pierderi. Pe termen mediu, este probabil ca producătorii din Uniune care nu sunt integrați în aval să fie obligați să își lichideze afacerile, deoarece vor fi expuși direct pe piața liberă la presiunea prețurilor scăzute ale importurilor care fac obiectul unui dumping din China. În schimb, producătorii din Uniune integrați în aval vor continua să vândă carbură de tungsten pentru utilizatorii afiliați la prețuri mai mici. Pe termen mai lung, este probabil ca producătorii din Uniune integrați în aval să își înceteze activitatea, deoarece ei nu vor fi în măsură să concureze cu această presiune pe termen lung, deoarece utilizatorii lor afiliați vor opta și pentru achiziționarea de carbură de tungsten din China.

(268)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(269)

În observațiile lor cu privire la comunicarea constatărilor finale, Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că, având în vedere creșterea generală pozitivă a industriei din Uniune, pe de o parte, și prețurile de import, cantitatea de import, precum și cota de piață a exportatorilor chinezi pe piața Uniunii, pe de altă parte, concluzia Comisiei privind probabilitatea reapariției prejudiciului nu pare să fie susținută de elemente de probă.

(270)

Evaluarea probabilității reapariției prejudiciului s-a bazat pe elementele prezentate în considerentele 257-267, cum ar fi (i) capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din China, (ii) atractivitatea pieței Uniunii, (iii) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping și (iv) impactul probabil al acestora asupra industriei Uniunii și, prin urmare, nu pe elementele sugerate de Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(271)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut, de asemenea, că peste trei decenii de protecție au dat impresia că probabilitatea reapariției prejudiciului părea să existe în mod constant pentru industria Uniunii.

(272)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Investigația actuală a stabilit reapariția prejudiciului pe baza elementelor menționate în considerentul 257. Dacă măsurile au fost în vigoare pentru o perioadă lungă de timp nu influențează probabilitatea reapariției analizei prejudiciului, care se efectuează la momentul fiecărei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

7.   INTERESUL UNIUNII

(273)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale furnizorilor de materii prime. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(274)

De la bun început, ar trebui remarcată importanța produsului care face obiectul reexaminării pentru o serie de industrii din Uniune. Carbura de tungsten este esențială pentru producția de mașini, în special în sectorul automobilelor și al aviației, pentru mașinile din sectorul construcțiilor, în special pentru infrastructuri precum drumuri, autostrăzi și căi ferate, precum și pentru unelte miniere și de foraj. În plus, carbura de tungsten este utilizată în aplicații de securitate și apărare. Toate aceste aplicații sugerează că o serie de lanțuri valorice depind de furnizarea continuă și frecventă de piese uzate sau straturi de acoperire de suprafață din carbură de tungsten pentru a menține în funcțiune mașinile și uneltele.

(275)

În plus, trebuie amintit că, în investigațiile anterioare, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta investigație este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(276)

Pe această bază s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(277)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 166, în cursul perioadei investigației de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de nouă producători din Uniune, aparținând a șapte grupuri. Dintre aceștia, șase solicitanți făceau parte din cinci grupuri. În plus, Nashira Hardmetals S.r.l. (denumită în continuare „Nashira”) a cooperat în calitate de utilizator în cadrul investigației, din cauza prevalenței utilizării produsului care face obiectul reexaminării asupra producției sale în cadrul activității desfășurate. Prin urmare, cea mai mare parte a industriei Uniunii a participat activ la investigație.

(278)

Având în vedere concluziile privind situația industriei Uniunii stabilite în considerentele 249-255 și în conformitate cu argumentele referitoare la analiza privind probabilitatea reapariției prejudiciului, după cum s-a explicat în considerentele 256-268, Comisia a concluzionat că este probabil ca industria Uniunii să sufere o deteriorare gravă a situației sale financiare în cazul în care s-ar permite expirarea taxelor antidumping. Măsurile se dovedesc a fi esențiale pentru a menține producția de carbură de tungsten din Uniune, deoarece industria Uniunii nu ar fi fost în măsură să suporte presiunea unor volume mari de importuri de carbură de tungsten care fac obiectul unui dumping din RPC, vândute în Uniune la prețuri de piață mai mici decât prețurile industriei Uniunii.

(279)

Se consideră că menținerea măsurilor ar aduce beneficii industriei Uniunii, întrucât măsurile actuale au redus concurența directă din partea carburii de tungsten din China la prețuri inechitabile. Acestea au permis producătorilor de carbură de tungsten din Uniune să investească intensiv pentru a inova procesul de producție și pentru a spori capacitățile de reciclare și de materii prime, pentru a reduce dependența de importurile din China și pentru a contribui la economia circulară, inclusă în agenda Pactului verde european (111).

(280)

În schimb, în cazul abrogării măsurilor, acest fapt va avea probabil un efect negativ asupra industriei Uniunii. Aceasta va amenința în mod serios viabilitatea industriei Uniunii, care, prin urmare, ar putea să își întrerupă operațiunile, reducând astfel resursele de aprovizionare disponibile și concurența pe piața Uniunii. În cazul în care producătorii din Uniune își încetează producția, producătorii de scule din metale dure și de piese pentru mașini din Uniune vor fi în principal dependenți de importurile de materii prime din țări terțe și, în principal, din RPC, care nu numai că este cel mai mare producător mondial de tungsten, ci și deține majoritatea rezervelor la nivel mondial.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați

(281)

Niciun importator nu a cooperat la investigație.

(282)

Lipsa unui răspuns poate fi, astfel cum au indicat solicitanții în cerere, explicată prin faptul că importatorii comercializează, în general, o gamă largă de metale și dispun de surse alternative de aprovizionare cu carbură de tungsten în afara Uniunii și a Chinei, cum ar fi Israel, Rusia, Japonia, Coreea de Sud și SUA.

(283)

În conformitate cu constatările din investigațiile anterioare, nu a existat nicio dovadă că importatorii nu ar fi în măsură să se aprovizioneze în continuare din RPC sau că ar fi existat dificultăți importante în găsirea altor surse.

(284)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că importatorii nu au motive imperioase împotriva menținerii măsurilor existente.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(285)

La deschiderea investigației, 54 de importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați și au primit un link către chestionarul de pe site-ul web al Comisiei. Nouă dintre acești utilizatori s-au manifestat în termenele prevăzute (inclusiv, astfel cum se menționează în considerentul 277, Nashira, care producea, de asemenea, volume reduse ale produsului similar). Aceștia au utilizat carbură de tungsten, printre altele, pentru fabricarea carburii metalice utilizate la fabricarea sculelor din metale dure pentru diferite industrii, cum ar fi industria autovehiculelor, a mașinilor și industria aerospațială.

(286)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la șapte dintre acești nouă utilizatori (trei dintre cei șapte sunt afiliați).

(287)

Alți 10 utilizatori s-au manifestat înainte de comunicarea concluziilor finale. Acești utilizatori și-au exprimat poziția cu privire la menținerea măsurilor în vigoare, dar nu au răspuns la chestionar. În plus, un alt utilizator și-a exprimat poziția înainte de comunicarea concluziilor finale, dar, întrucât nu a confirmat caracterul confidențial și nu a furnizat un rezumat neconfidențial al acesteia, poziția sa nu a fost luată în considerare.

(288)

Dintre cei șapte utilizatori care au răspuns la chestionar, cinci s-au opus menținerii măsurilor: Betek, Gühring, Konrad Friedrichs and G-ELIT și Höganäs Germany GmbH („Höganäs”). În schimb, Nashira a susținut menținerea măsurilor, în timp ce Saar-Hartmetall und Werkzeuge GmbH („Saar-Hartmetall”), deși în general în favoarea măsurilor antidumping, a susținut că, în calitate de societate mai mică, este afectată într-o mai mare măsură de impunerea măsurilor antidumping decât societățile mai mari.

(289)

În plus, dintre cei 10 utilizatori care și-au făcut cunoscută poziția înainte de comunicarea concluziilor finale, dar nu au trimis un răspuns la chestionar, șase au susținut menținerea măsurilor: Ceratizit Austria GmbH, Ceratizit Luxembourg S.à r.l., AB Sandvik Coromant, Seco Tools AB, Dormer Pramet s.r.o. și Hyperion Materials & Technologies („Hyperion”). Pe baza informațiilor publice, cinci dintre acești utilizatori au fost afiliați industriei Uniunii. În schimb, patru s-au opus menținerii măsurilor: Fabricación Metales Duros S.A.L., Atlas Diamant GmbH, Abitzsch Präzisionsnormteile GmbH și Oerlikon Metco WOKA GmbH.

(290)

Cei cinci utilizatori afiliați industriei Uniunii au susținut că tungstenul este o materie primă strategică, iar carbura de tungsten a fost ingredientul de bază pentru sculele și piesele de mașini din metale dure, care au fost utilizate pe scară largă în sectorul industrial și al construcțiilor din Uniune. Aceștia au susținut, de asemenea, că, întrucât sculele și piesele sunt consumabile, o aprovizionare stabilă cu carbură de tungsten pentru a produce noi scule și piese ar fi esențială pentru funcționarea generală a lanțului valoric al industriei Uniunii și pentru economia Uniunii în general. Utilizatorii au susținut că industria carburii de tungsten din Uniune are un rol esențial în asigurarea stabilității aprovizionării.

(291)

Hyperion a sprijinit, de asemenea, menținerea măsurilor datorită rolului industriei Uniunii în asigurarea securității aprovizionării pe piața Uniunii, pe lângă considerente de sustenabilitate, economie circulară și mediu.

(292)

Saar-Hartmetall a susținut că, dacă măsurile ar fi abrogate, pe termen scurt, utilizatorii ar beneficia de prețuri scăzute de import din China, iar industria Uniunii ar fi eliminată de pe piață. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, producătorii chinezi ai produsului în cauză ar căpăta o poziție dominantă pe piață și ar putea stabili prețurile în Uniune. În plus, Hyperion a susținut că scăderea sau închiderea producției industriei Uniunii ar conduce la probleme de securitate a aprovizionării cu carbură de tungsten pe piața Uniunii. După cum a arătat pandemia de COVID-19, aprovizionarea pe distanțe lungi din China avea un caracter fragil și, prin urmare, aprovizionarea locală din Uniune trebuie să rămână o opțiune viabilă.

(293)

Cei patru utilizatori care se opun menținerii măsurilor, care nu au răspuns la chestionar, au susținut că taxele antidumping pentru carbura de tungsten ar slăbi competitivitatea lor la nivel mondial.

(294)

Betek, Grupul Gühring, Höganäs, Nashira și Saar-Hartmetall („utilizatorii cooperanți”) au achiziționat o cantitate din produsul care face obiectul reexaminării reprezentând 22,9 % din consumul de pe piața liberă din Uniune în perioada investigației de reexaminare. Aceștia au achiziționat produsul care face obiectul reexaminării de la industria Uniunii, China și alte țări terțe. Majoritatea importurilor lor din China au fost importate în cadrul IPP. Alte țări terțe care au furnizat carbură de tungsten utilizatorilor cooperanți în cursul perioadei de investigație au inclus: Israel, Rusia, Japonia și Vietnam.

(295)

Investigația a arătat că cifra de afaceri obținută din vânzarea de produse care include și carbura de tungsten, pentru utilizatorii cooperanți, a reprezentat între aproximativ 24 % și 100 % din cifra de afaceri totală a acestora, în cursul perioadei investigației de reexaminare. Unii dintre utilizatori făceau parte din grupuri integrate pe verticală și vindeau unele produse fabricate altor societăți din grup, în timp ce alții erau entități independente. Entitățile independente au vândut scule din carbură metalică atât pe piața Uniunii, cât și în afara Uniunii. Pentru vânzările în afara Uniunii, o proporție substanțială din carbura de tungsten utilizată ca materie primă a fost achiziționată din RPC în cadrul regimului IPP și, prin urmare, nu au fost plătite taxe vamale de import.

(296)

Utilizatorii care au cooperat fabricau o gamă largă de produse care încorporează produsul care face obiectul reexaminării. Importanța costurilor carburii de tungsten a variat semnificativ de la un utilizator la altul. Pe baza informațiilor furnizate de diferiți utilizatori, carbura de tungsten a reprezentat între 13 % și 71 % din costurile produselor care încorporează carbură de tungsten și între 7 % și 22 % din costurile totale ale societății pentru toate produsele fabricate. Unii utilizatori au furnizat cifre privind costurile pentru tipurile de produse reprezentative pe care le-au selectat, în timp ce alții au furnizat costuri pentru întreaga societate. Prin urmare, această analiză a fost efectuată pe baza cifrelor de care dispune Comisia pentru fiecare dintre cele două comparații.

(297)

Utilizatorii cooperanți au înregistrat, în general, profituri în cursul perioadei investigației de reexaminare, atât la nivelul societății în ansamblu, cât și pentru produsele care încorporează produsul în cauză. Rentabilitatea la nivel de societate a reprezentat între 1 % și 7 % din cifra de afaceri totală, în timp ce rentabilitatea produselor care încorporează produsul ce face obiectul reexaminării a reprezentat între 3 % și 6 % din cifra de afaceri generată de vânzările de produse care încorporează produsul ce face obiectul reexaminării.

(298)

Unul dintre utilizatorii cooperanți, Höganäs, a susținut că, din cauza măsurilor antidumping în vigoare, a trebuit să concureze cu societățile care fabrică produse finite în afara Uniunii, având acces la materii prime mai ieftine. Prin urmare, a trebuit să accepte marje mai mici decât utilizatorii din țările terțe.

(299)

Potrivit constatărilor Comisiei, investigația a relevat, astfel cum s-a reamintit în considerentul 297, faptul că utilizatorii au fost, în general, în măsură să realizeze un anumit profit în cursul perioadei investigației de reexaminare. În acest context, argumentul potrivit căruia utilizatorii din alte țări ar genera mai mult profit decât utilizatorii din Uniune nu este suficient în sine pentru a concluziona că măsurile sunt în mod clar contrare interesului Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(300)

În cazul în care măsurile ar fi menținute, grupul Gühring, care s-a opus măsurilor, a susținut că ar pierde din cota de piață deținută pentru produsele sale din carbură metalică, deoarece ar fi dezavantajat din punct de vedere concurențial față de concurenții din afara Uniunii, care ar putea cumpăra carbură de tungsten chineză fără a plăti taxele antidumping. Acesta a susținut că principalul cost al produselor sale a fost reprezentat de materiile prime (și anume carbura de tungsten), o materie primă care nu poate fi înlocuită cu alta. De asemenea, nu ar fi posibil să se absoarbă costuri mai ridicate ale materiilor prime și singura posibilitate de a evita pierderea cotei de piață ar fi relocarea instalațiilor de producție în afara Uniunii.

(301)

Menținerea măsurilor s-ar limita la menținerea nivelului taxei antidumping stabilit în investigația inițială, prin menținerea aceluiași nivel al taxei. Prin urmare, utilizatorii nu s-ar confrunta cu costuri ale materiilor prime mai mari decât cele pe care le au în prezent. Potrivit constatărilor Comisiei, investigația a relevat, astfel cum s-a reamintit în considerentul 297, faptul că utilizatorii au înregistrat, în general, profituri în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ceea ce privește afirmația referitoare la relocarea utilizatorilor, Comisia a observat că utilizatorii nu au relocat cea mai mare parte a producției lor, în pofida faptului că măsurile erau în vigoare și nu au fost disponibile dovezi care să arate, dimpotrivă, că abrogarea măsurilor ar împiedica relocarea utilizatorilor în China sau în alte țări terțe. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(302)

Saar-Hartmetall a susținut că, deși într-un scenariu de menținere a măsurilor industria Uniunii ar supraviețui, utilizatorii care produc scule din metale dure nu ar fi competitivi pentru produse care utilizează mai multe materiale și pentru produse fără un know-how tehnologic specific.

(303)

Comisia a observat că, până în prezent, măsurile nu au împiedicat utilizatorii să prelucreze produsul în cauză fără taxe, deoarece marea majoritate a importurilor au fost efectuate în cadrul IPP, deci fără taxe. Astfel cum se prevede în tabelul 7, utilizatorii au plătit taxe antidumping numai pentru 38 de tone importate în cadrul regimului normal în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, această practică comercială nu pare să fie neapărat indusă de măsuri: astfel cum s-a reamintit în considerentul 274, carbura de tungsten are o serie de aplicații în numeroase industrii din toate țările și, prin urmare, sculele din metale dure fabricate din carbură de tungsten sunt, în orice caz, produse globale susceptibile de a fi exportate din Uniune. Afirmația a fost deci respinsă.

(304)

Investigația a constatat că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, numărul substanțial de utilizatori care au prezentat observații a fost în măsură să își continue activitatea în Uniune prin achiziții de la industria Uniunii, importuri în cadrul IPP din China fără plata taxelor antidumping și importuri din alte surse de carbură de tungsten. În cursul perioadei investigației de reexaminare, taxele antidumping au fost plătite efectiv doar pentru 38 de tone de importuri de carbură de tungsten în cadrul regimului normal. În plus, utilizatorii au înregistrat în general profituri, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Pe lângă acestea, mai mulți utilizatori, atât afiliați, cât și neafiliați industriei Uniunii, atât implicați, cât și neimplicați în producția produsului similar, au sprijinit menținerea măsurilor. În aceste circumstanțe, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare nu au un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor.

7.4.   Interesul furnizorilor de materii prime

(305)

Două societăți și o asociație din industria de reciclare din amonte și-au exprimat sprijinul pentru menținerea măsurilor. Cele două societăți erau RS-Recycling GmbH și PA Metals Recycling OHG, în timp ce asociația era Confederația europeană a industriilor de reciclare (EuRIC). Un alt furnizor s-a manifestat și a furnizat o observație, dar, întrucât nu a confirmat caracterul confidențial și nu a furnizat un rezumat neconfidențial al acesteia, observația sa nu a fost luată în considerare.

(306)

Cele două societăți menționate mai sus și asociația au susținut că au investit substanțial în activitatea de reciclare a tungstenului și a altor deșeuri metalice și că, având în vedere obiectivele de mediu ale Uniunii și la nivel global, dezvoltarea economiilor circulare și a lanțurilor valorice durabile a căpătat un caracter din ce în ce mai important. De asemenea, potrivit acestora, China avea cele mai mari rezerve de tungsten din lume, iar GC a avut tendința de a menține prețurile produselor din tungsten de bază la un nivel scăzut pentru a descuraja utilizarea materiilor prime secundare. Prin urmare, acestea au susținut că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și reluarea importurilor care fac obiectul unui dumping de carbură de tungsten din China (produsă în principal din materii prime principale), Uniunea ar pierde o parte importantă a lanțului său valoric circular, ceea ce ar expune reciclatorii din Uniune riscului de a ieși din activitate și ar submina eforturile Uniunii de a crea lanțuri de aprovizionare sustenabile și circulare.

(307)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul furnizorilor.

7.5.   Alte elemente în curs de examinare

7.5.1.   Concurența în Uniune și o nouă intrare pe piață

(308)

Producătorii-exportatori Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că piața Uniunii cuprindea actori de pe piață strâns interconectați, având relații comerciale de lungă durată, ceea ce ar fi descurajat părțile interesate să formuleze observații în mod deschis cu privire la măsuri. Aceștia au susținut că piața Uniunii este o piață bine protejată și autonomă, fără necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare sau de a avea concurență și că era dominată de actori influenți în detrimentul utilizatorilor și al importatorilor. Aceștia au afirmat că preocupările legate de stabilirea prețurilor și de obținerea profitului exprimate de anumiți utilizatori implică faptul că prețurile și costurile de pe piața Uniunii au fost stabilite la niveluri mult mai ridicate decât în alte țări.

(309)

Se reamintește că pe piață există șapte grupuri de producători din Uniune, care utilizează diferite procese de fabricație și materii prime diferite. Astfel cum se menționează în considerentele 56-58, unii dintre producătorii din Uniune utilizează numai materii prime virgine și unii utilizează atât materii prime virgine, cât și deșeuri. Cele șapte grupuri de producători din Uniune sunt independente unul de altul și concurează pe piața Uniunii. În plus, investigația a arătat că există și alte surse de aprovizionare pe piața Uniunii, astfel cum se reamintește în considerentul 294. În cele din urmă, Comisia a observat că, în comparație cu reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor – atunci când pe piață erau active șase grupuri de producători din Uniune – Nashira, un nou producător din Uniune, a intrat pe piață. Acest lucru a ilustrat faptul că piața Uniunii era încă dinamică și că barierele la intrare puteau fi depășite. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

7.5.2.   Tungstenul ca materie primă critică, ca materie primă potențial strategică și ca minereu din zone de conflict

(310)

Din anul 2011, tungstenul a fost clasificat în mod constant ca materie primă critică pentru Uniune (112). Includerea sa în continuare pe lista Uniunii de materii prime critice a fost prezentată de Comisie în propunerea sa referitoare la o lege europeană privind materiile prime critice (113).

(311)

În plus, în propunerea sa de lege europeană privind materiile prime critice, Comisia a prezentat tungstenul și ca materie primă strategică, o noțiune care include materiile prime de mare importanță pentru o tehnologie care sprijină dubla tranziție verde și digitală și obiectivele în domeniul apărării și aerospațial (114).

(312)

În cele din urmă, atenția pe care Uniunea o acordă lanțului de aprovizionare cu tungsten a fost confirmată și de includerea tungstenului printre minereurile din zonele de conflict în Regulamentul privind minereurile din zone de conflict (115). Acest aspect implică faptul că importul de tungsten necesită obligații de diligență care afectează importatorii din Uniune pentru a se asigura că, în ceea ce privește comerțul cu tungsten, acesta nu este utilizat pentru a finanța grupuri armate, pentru a stimula munca forțată și alte încălcări ale drepturilor omului și pentru a sprijini corupția și spălarea banilor în zonele instabile din punct de vedere politic.

(313)

Având în vedere cadrul de reglementare complex al lanțului de aprovizionare cu tungsten, precum și importanța strategică a tungstenului, este, prin urmare, în interesul Uniunii să se mențină producția de carbură de tungsten din Uniune, pentru a promova reciclarea în scopul de a reduce consumul de materii prime principale și pentru a reduce dependența relativă de importuri.

7.5.3.   Posibila prelungire a măsurilor

(314)

Höganäs, care s-a opus menținerii măsurilor, a susținut că trebuie să plătească taxa antidumping pentru carbura de tungsten, dar, în același timp, nu exista nicio taxă antidumping pentru produsele din aval.

(315)

Nashira, atât producător, cât și utilizator, care a fost în favoarea menținerii măsurilor, a susținut, de asemenea, că se confruntă cu o concurență puternică din partea producătorilor chinezi de scule din metale dure, care erau adesea integrați pe verticală, producând și carbură de tungsten și, în unele cazuri, deținând mine de tungsten. Nashira a susținut în continuare că măsurile antidumping privind carbura de tungsten nu au fost suficiente pentru a proteja și a stabiliza piața tungstenului din Europa și a sugerat introducerea unor măsuri antidumping privind produsele pe bază de tungsten de la pozițiile tarifare 8207 și 8209.

(316)

Comisia a observat că domeniul de aplicare al prezentei investigații se limitează la carbura de tungsten, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică. În contextul prezentei investigații, definiția produsului nu poate fi modificată. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

7.5.4.   Durata măsurilor

(317)

Zhangyuan Tungsten, Xianglu Tungsten și Golden Egret au susținut că măsurile antidumping privind produsul în cauză sunt în vigoare de prea mult timp și, prin urmare, menținerea lor este nejustificată.

(318)

Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cazul în care continuarea sau reapariția dumpingului prejudiciabil este stabilită și măsurile nu sunt împotriva interesului Uniunii, în ansamblu, aceste măsuri trebuie să fie menținute. Au fost îndeplinite toate condițiile în cadrul prezentei investigații. De asemenea, părțile interesate nu au demonstrat niciun motiv specific din punctul de vedere al interesului general al Uniunii, care să se opună în mod clar menținerii măsurilor. Astfel, Comisia nu are altă opțiune decât să impună măsuri antidumping. Prin urmare, acest argument este respins.

7.5.5.   Carbură de tungsten topită

(319)

Technogenia a susținut că nu mai există un interes al Uniunii care să sprijine măsurile antidumping privind carbura de tungsten topită, deoarece industria Uniunii a încetat să o mai producă.

(320)

Deși, într-adevăr, potrivit investigației, carbura de tungsten topită nu mai este produsă pe piața Uniunii, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten sunt parțial interschimbabile, astfel cum se menționează în considerentul 66. În plus, Comisia a constatat că există surse alternative și carbura de tungsten topită poate fi importată din Canada fără taxe antidumping. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

7.6.   Concluzie privind interesul Uniunii

(321)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente privind importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din RPC.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(322)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping care vizează carbura de tungsten, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică din RPC ar trebui să fie menținute.

(323)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (116), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(324)

[Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,] SAU [Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituite o taxă antidumping definitivă la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică, încadrate în prezent la codurile NC 2849 90 30 și ex 3824 30 00 (117) (cod TARIC 3824300010), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil pentru produsul descris la alineatul (1) la prețul net franco frontieră UE, înainte de vămuire, este de 33 %.

(3)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 august 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2737/90 al Consiliului din 24 septembrie 1990 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (JO L 264, 27.9.1990, p. 7).

(3)  Decizia 90/480/CEE a Comisiei din 24 septembrie 1990 de acceptare a angajamentelor oferite de anumiți exportatori, în legătură cu procedura antidumping privind importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a anchetei în ceea ce privește exportatorii în cauză (JO L 264, 27.9.1990, p. 59).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 610/95 al Consiliului din 20 martie 1995 de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2735/90, (CEE) nr. 2736/90 și (CEE) nr. 2737/90 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de minereuri și concentrate de tungsten, oxid de tungsten, acid tungstic, carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză și perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie impusă de Regulamentul (CE) nr. 2286/94 al Comisiei (JO L 64, 22.3.1995, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 771/98 al Consiliului din 7 aprilie 1998 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (JO L 111, 9.4.1998, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 2268/2004 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (JO L 395, 31.12.2004, p. 56).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1275/2005 al Consiliului din 26 iulie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2268/2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (JO L 202, 3.8.2005, p. 1).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 287/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 78, 24.3.2011, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51). Acest regulament a fost codificat prin regulamentul de bază.

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei din 1 iunie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 142, 2.6.2017, p. 53).

(11)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 354, 3.9.2021, p. 2).

(12)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de carbură de tungsten, carbură de tungsten topită și carbură de tungsten amestecată simplu cu pudră metalică originare din Republica Populară Chineză (JO C 217, 1.6.2022, p. 17).

(13)  http://www.ctia.com.cn/en/news/31091.html

(14)  https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2604.

(15)  Comisia a verificat, de asemenea, datele macroeconomice la sediul reprezentantului legal al solicitanților.

(16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei, considerentul 37.

(17)  Regulamentul (CE) nr. 771/98 al Consiliului, considerentul 11; Regulamentul (CE) nr. 2268/2004 al Consiliului, considerentele 17-19 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei, considerentul 196.

(18)  http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.

(19)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei din 26 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11.

(20)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentul 49.

(21)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 56-60.

(22)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 61-64.

(23)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 65-73.

(24)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 74-77.

(25)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 78-80.

(26)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 81-90.

(27)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2017) 483 final/2, 20.12.2017, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2017)483&lang=en.

(28)  Cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 privind carbura de tungsten din China. Prezentată la 25 februarie 2022 de către industria carburii de tungsten din UE.

(29)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei.

(30)  Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, punctul 60.

(31)  Ibidem, punctul 62.

(32)  Ibidem, punctul 63.

(33)  Ibidem, punctul 65.

(34)  Ibidem, punctul 70.

(35)  Ibidem, punctul 71.

(36)  Ibidem, punctul 72.

(37)  Ibidem, punctele 72-75.

(38)  Ibidem, punctul 78.

(39)  Ibidem, punctul 76.

(40)  Ibidem, punctul 80.

(41)  Ibidem, punctul 81.

(42)  Ibidem, punctul 82.

(43)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1812 al Comisiei din 14 octombrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din Republica Populară Chineză (JO L 366, 15.10.2021, p. 62) considerentul 90.

(44)  Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, punctul 86.

(45)  Ibidem, punctul 87.

(46)  Ibidem, punctul 88.

(47)  Ibidem, punctul 89.

(48)  Ibidem, punctul 90.

(49)  Ibidem, punctul 91.

(50)  Ibidem, punctul 94.

(51)  Ibidem, punctul 93.

(52)  Ibidem, punctul 91.

(53)  Ibidem, punctul 95.

(54)  A se vedea la adresa: http://www.minmetals.com.cn/ (accesat la 11 mai 2023).

(55)  A se vedea la adresa: https://www.601.cn/ & https://aiqicha.baidu.com/company_detail_30386666552710 (accesat la 11 mai 2023).

(56)  A se vedea la adresa: http://www.gesac.com.cn & https://aiqicha.baidu.com/company_detail_29681726678350 (accesat la 11 mai 2023).

(57)  A se vedea la adresa: http://www.zgcc.com/ (accesat la 11 mai 2023).

(58)  A se vedea la adresa: http://www.minmetals.com.cn/ (accesat la 11 mai 2023).

(59)  A se vedea la adresa: http://www.gesac.com.cn & https://aiqicha.baidu.com/company_detail_29681726678350 (accesat la 11 mai 2023).

(60)  Raportul anual pe 2021 al China Minmetals. A se vedea la adresa: http://static.sse.com.cn/disclosure/listedinfo/announcement/c/new/2022-03-15/600058_20220315_11_WhMHFybV.pdf (accesat la 11 mai 2023).

(61)  Ibidem, pagina 189.

(62)  Ibidem, pagina 181/244.

(63)  Raportul anual pe 2022 al Xiamen Tungsten, pagina 237/304 și pagina 255/304. A se vedea la adresa: https://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202304211585690834_1.pdf?1682102399000.pdf (accesat la 11 mai 2023).

(64)  A se vedea la adresa: http://www.minmetals.com.cn/ddjj/gztx/ (accesat la 11 mai 2023).

(65)  A se vedea, de exemplu, articolul 33 din Constituția PCC.

(66)  A se vedea la adresa: www.oke-carbide.com (accesat la 11 mai 2023).

(67)  Raportul semestrial OKE din 2022 privind carbura. A se vedea la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2022/2022-8/2022-08-10/8408838.PDF (accesat la 11 mai 2023).

(68)  Ibidem, pagina 133.

(69)  Asociația industriei tungstenului din China. Disponibil la adresa: https://www.ctia.net.cn/about/Charter/ (accesat la 11 mai 2023) – Statutul Asociației industriei metalelor neferoase din China. Disponibil la adresa: www.chinania.org.cn (accesat la 11 mai 2023).

(70)  A se vedea la adresa: https://minmetalstungsten.com/news/940.html (accesat la 11 mai 2023).

(71)  A se vedea la adresa: https://aiqicha.baidu.com/company_detail_29681726678350 (accesat la 11 mai 2023).

(72)  Statutul Xiamen Tungsten Industry, articolul 2. A se vedea la adresa: https://data.eastmoney.com/notices/detail/600549/AN202304211585690826.html# (accesat la 11 mai 2023).

(73)  Ibidem, articolul 98.

(74)  Avizul 2023/48 privind controlul volumului global de exploatare minieră și primul lot din 2023 de indicatori aplicabili pământurilor rare și minereului de tungsten. Disponibil la adresa: http://gi.mnr.gov.cn/202304/t20230412_2781069.html (accesat la 11 mai 2023).

(75)  Ibidem, secțiunea I.1.

(76)  Ibidem.

(77)  Ibidem, secțiunea II.5.

(78)  Avizul 2022/138 privind controlul volumului global de exploatare minieră și primul lot din 2022 de indicatori aplicabili pământurilor rare și minereului de tungsten. Disponibil la adresa: http://gi.mnr.gov.cn/202208/t20220817_2745900.html (accesat la 11 mai 2023).

(79)  Ibidem, secțiunea I.

(80)  Al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime. A se vedea la adresa: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2021/art_2960538d19e34c66a5eb8d01b74cbb20.html (accesat la 11 mai 2023).

(81)  Ibidem, secțiunea VII.1.

(82)  Ibidem.

(83)  A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal al Jiangxi privind dezvoltarea metalelor neferoase de înaltă calitate. Disponibil la adresa: http://www.jiangxi.gov.cn/art/2021/11/11/art_5006_3717077.html (accesat la 11 mai 2023).

(84)  Ibidem, secțiunea II.3.

(85)  Ibidem.

(86)  Ibidem secțiunea III.2.

(87)  Ibidem.

(88)  Al 14-lea plan cincinal al Henan privind dezvoltarea unei industrii prelucrătoare de înaltă calitate. Disponibil la adresa: http://fgw.henan.gov.cn/2022/01-27/2389710.html (accesat la 11 mai 2023).

(89)  Ibidem, secțiunea IV.3.

(90)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei, considerentele 78-80.

(91)   „World Bank Open Data – Upper Middle Income” (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(92)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel asemănător de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(93)  Valoarea de referință este disponibilă la adresa https://www.usgs.gov/centers/national-minerals-information-center/tungsten-statistics-and-information.

(94)  Costurile forței de muncă sunt disponibile la adresa https://data.tuik.gov.tr/Bulten/DownloadIstatistikselTablo?p=tg4QGRdNcBVDQo/mmOOyD/8g3GlHdKhwM0SMnhh4V/APyz9UrZvk0kK90vktK5jo.

(95)  https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Consumer-Price-Index-December-2021-45789.

(96)  https://data.tuik.gov.tr/Kategori/GetKategori?p=cevre-ve-enerji-103&dil=2; https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-II:-July-December,-2021-45566; https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2021-37459.

(97)  https://www3.tcmb.gov.tr/sektor/#/en.

(98)  https://www3.tcmb.gov.tr/sektor/#/en.

(99)  http://www.ctia.com.cn/en/news/31091.html.

(100)  http://www.ctia.com.cn/en/news/32684.html.

(101)  Raportul poate fi achiziționat de pe următorul site web: https://www.woodmac.com/reports/metals-roskill-tungsten-outlook-to-2030-528383/.

(102)  https://www.itia.info/assets/files/newsletters/ITIA_Newsletter_2018_05.pdf.

(103)  Raportul poate fi achiziționat de pe următorul site web: https://www.woodmac.com/reports/metals-roskill-tungsten-outlook-to-2030-528383/.

(104)  Factorul de conversie de la tungsten la carbură de tungsten este 1,065.

(105)  https://www.mdpi.com/2075-163X/11/7/701

(106)  https://www.argusmedia.com/en/news/2171663-china-to-maintain-ferroalloys-metals-tariffs-in-2021

(107)  https://www.trademap.org/Index.aspx

(108)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei, considerentele 105 și 108.

(109)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei, considerentul 161.

(110)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/942 al Comisiei, considerentul 183.

(111)  Comunicare a Comisiei – Pactul verde european, COM(2019) 640 final/3 din 11 decembrie 2019.

(112)  Prima listă a materiilor prime critice a fost inclusă în documentul Comisiei intitulat Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime, COM(2011) 25 final din 2 februarie 2011; a doua listă în documentul Comisiei Privind revizuirea listei materiilor prime critice pentru UE și implementarea inițiativei privind materiile prime, COM(2014) 297 final din 26 mai 2014; a treia listă în documentul Comisiei Privind lista din 2017 a materiilor prime critice pentru UE, COM(2017) 490 final din 13 septembrie 2017 și a patra listă în documentul Comisiei intitulat Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității, COM(2020) 474 final din 3 septembrie 2020.

(113)  Secțiunea 1 din anexa II la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, COM(2023) 160 final din 16 martie 2023.

(114)  Secțiunea 1 din anexa 1 la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020.

(115)  Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat, JO L 130, 19.5.2017, p. 1.

(116)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(117)  Particulele sunt neregulate și nu sunt fluide, spre deosebire de particulele „pudrelor gata de comprimare”, care sunt sferice sau de formă granulară, omogene și fluide. Lipsa fluidității poate fi măsurată și determinată cu ajutorul unei pâlnii calibrate, de exemplu un debitmetru HALL în conformitate cu standardul ISO nr. 4490.