<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2026-09-202609C103202404980-00-TRA-DOC-RO-ARRET-C-0498-24-202606558-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="true" name="ParExtraits_2021"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="17-09-26 16:17:32" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="m2jarFSQfmUrdcpNXGDGlNjMJq8BBDWEXNJO9ubAoUgteYOS95+r08lPK/6Y0E4NHWUB/6qdQz2549+xWHd7KBC+mxVW99XrtP2sVqt44uw/O2WtYxDv3+nbXvXGHc/xL/BFdi3m+cCVBoYilgoc2em1Lkv07NNie5MRNSsgv/k=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="ancm" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="10, 3, 0, 1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Tag"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="1a8d72b0-d34f-4fb5-9f8e-5753f9b8918c" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0498" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2024" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="ancm" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 11-08-26 10:20:30" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2026-09-10T13:47:23Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="42c0a6aaf5d746fc971599f6cec4c15a" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0498" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="PV" name="NatureAff"/>
    <meta content="PV" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId24" style="first"/>
      <div id="rId20" style="even">Hotărârea din 3.9.2026 – Cauza C‑498/24 P</div>
      <div id="rId21" style="default">Çolakoğlu Metalurji și Çolakoğlu Dıș Ticaret/Comisia</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      3 septembrie 2026 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Recurs – Dumping – Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1100 – Importuri de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia – Taxă antidumping definitivă – Regulamentul (UE) 2016/1036 – Comparație între prețul de export și valoarea normală – Ajustări – Articolul 2 alineatul (10) litera (i) – Comisioane – Funcții care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane – Entitate economică unică – Criterii – Modalități de probă – Articolul 2 alineatul (10) litera (j) – Conversiunea monedelor – Curs de schimb aplicabil – Contract de acoperire a riscurilor valutare”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza C‑498/24 P,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, introdus la 17 iulie 2024,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      Çolakoğlu Metalurji AȘ, cu sediul în Istanbul (Turcia),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-7" title="page-1">
      Çolakoğlu Dıș Ticaret AȘ, cu sediul în Istanbul,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-8" title="page-1">
      reprezentate de J. Cornelis și F. Graafsma, advocaten,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-9" title="page-1">
      recurente,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-10" title="page-1">
      cealaltă parte din procedură fiind:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      Comisia Europeană, reprezentată inițial de G. Gattinara, G. Luengo și J. Zieliński, ulterior de G. Gattinara și J. Zieliński, în calitate de agenți,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-12" title="page-1">
      pârâtă în primă instanță,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-13" title="page-1">
      CURTEA (Camera a zecea),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-14" title="page-1">
      compusă din domnul E. Regan, îndeplinind funcția de președinte al Camerei a zecea, și domnii D. Gratsias și B. Smulders (raportor), judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-15" title="page-1">
      avocat general: domnul R. Norkus,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-16" title="page-1">
      grefier: domnul A. Calot Escobar,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-17" title="page-1">
      având în vedere procedura scrisă,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-18" title="page-1">
      după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 20 noiembrie 2025,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-19" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-20" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin recursurile formulate, Çolakoğlu Metalurji AȘ (denumită în continuare „CM”) și Çolakoğlu Dıș Ticaret AȘ (denumită în continuare „ÇOTAȘ”) solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 8 mai 2024, Çolakoğlu Metalurji și Çolakoğlu Dıș Ticaret/Comisia (T‑630/21, denumită în continuare „hotărârea atacată”, EU:T:2024:304), prin care acesta le‑a respins acțiunea având ca obiect anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1100 al Comisiei din 5 iulie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (JO 2021, L 238, p. 32, denumit în continuare „regulamentul în litigiu”), în măsura în care acest regulament se referea la produsele fabricate de aceste întreprinderi.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul internațional</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO 1994, L 336, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 3), Consiliul Uniunii Europene a aprobat Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), semnat la Marrakech la 15 aprilie 1994, precum și acordurile care figurează în anexele 1-3 la acest acord, printre care figurează Acordul privind aplicarea articolului VI al Acordului General pentru Tarife și Comerț 1994 (JO 1994, L 336, 103, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 112) (denumit în continuare „acordul antidumping”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 2 din acordul antidumping, intitulat „Stabilirea existenței unui dumping”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-26" title="page-2">
      „[…]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-27" title="page-2">
      2.3 În cazul în care nu există prețuri de export sau în cazul în care autoritățile respective consideră că prețul de export nu este relevant datorită existenței unei asocieri sau a unui aranjament compensatoriu între exportator și importator sau o terță parte, prețul de export poate fi construit pe baza prețului la care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător independent, sau dacă produsele nu sunt revândute unui cumpărător independent sau nu sunt revândute în aceeași stare în care au fost importate, pe orice altă bază rezonabilă pe care autoritățile o pot stabili.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-28" title="page-2">
      2.4 Trebuie să se facă o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Această comparație trebuie făcută la același nivel comercial, care este în mod normal nivelul ieșirii din uzină, și pentru vânzări efectuate la date cât mai apropiate posibil. Se ține cont în fiecare caz, în funcție de particularitățile sale, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, inclusiv de diferențele în condiții de vânzare, niveluri ale impunerii, niveluri comerciale, cantitățile și caracteristicile fizice și de orice alte diferențe pentru care s a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor. […] În cazurile vizate la alineatul (3), se ține de asemenea seama de costuri, incluzând taxele intervenite între import și revânzare, precum și de profituri. Dacă, în aceste cazuri, comparabilitatea prețurilor a fost afectată, autoritățile stabilesc valoarea normală la un nivel comercial echivalent nivelului comercial al prețului de export construit sau iau în calcul elemente ce pot fi luate în considerare potrivit prezentului alineat. Autoritățile trebuie să indice părților respective ce informații sunt necesare pentru a asigura o comparație echitabilă și cerința adresată părților privind sarcina probei nu trebuie să fie nerezonabilă.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-29" title="page-2">
      2.4.1 Atunci când comparația, efectuată în conformitate cu alineatul (4), necesită un schimb de valute, acest schimb trebuie efectuat utilizând cursul de schimb în vigoare la data vânzării […] cu condiția ca atunci când o vânzare de valută pe piețele la termen este direct legată de vânzarea la export în cauză, să se utilizeze cursul de schimb practicat pentru vânzarea la termen. Fluctuațiile cursurilor de schimb sunt ignorate și, în cursul unei investigații, autoritățile acordă exportatorilor cel puțin 60 de zile pentru a ajusta prețurile lor la export astfel încât să țină seama de mișcările durabile ale cursului de schimb înregistrate în cursul perioadei investigate.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-30" title="page-2">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 1 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21, denumit în continuare „regulamentul de bază”) prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-33" title="page-3">
      „(1) Poate fi supus unei taxe antidumping orice produs care face obiectul unui dumping în cazul în care punerea sa în liberă circulație în cadrul Uniunii [Europene] cauzează un prejudiciu.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-34" title="page-3">
      (2) Se consideră că un produs face obiectul unui dumping atunci când prețul său de export către Uniune este mai mic decât prețul comparabil, practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru un produs similar în țara exportatoare.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-35" title="page-3">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 2 din acest regulament, intitulat „Stabilirea existenței dumpingului”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-37" title="page-3">
      „A. Valoarea normală
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-38" title="page-3">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-39" title="page-3">
      B. Prețul de export
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-40" title="page-3">
      (8) Prețul de export este prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export din țara exportatoare către Uniune.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-41" title="page-3">
      (9) Atunci când nu există un preț de export stabilit sau când prețul de export nu pare a fi fiabil din cauza existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț, prețul de export poate fi construit pe baza prețului cu care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător independent sau, în cazul în care produsele nu sunt revândute unui cumpărător independent sau nu sunt revândute în starea în care erau când au fost importate, prin orice altă modalitate rezonabilă.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-42" title="page-3">
      În astfel de cazuri, se operează ajustări pentru a se ține seama de toate cheltuielile, inclusiv de taxe și de impozite, care survin între import și revânzare, precum și de o marjă de profit, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-43" title="page-3">
      Costurile care se iau în calcul la operarea unei ajustări le includ pe cele suportate în mod normal de un importator, dar plătite de orice parte care își desfășoară activitatea în interiorul sau în afara Uniunii și care pare să fie asociată sau să fi încheiat un acord de compensare cu importatorul sau cu exportatorul, în special următoarele elemente: transportul obișnuit, asigurarea, manipularea, încărcarea și costurile suplimentare; taxe vamale, taxe antidumping și alte taxe plătibile în țara importatoare pentru import sau pentru vânzarea de mărfuri, precum și o marjă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative, alte costuri generale și profitul.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-44" title="page-3">
      C. Comparația
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-45" title="page-3">
      (10) Se efectuează o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Această comparație se face în aceeași etapă a procesului comercial pentru vânzări efectuate la date cât mai apropiate posibil și ținând seama în mod corespunzător de alte diferențe care afectează comparabilitatea prețurilor. În cazul în care valoarea normală și prețul de export, stabilite, nu pot fi comparate astfel, se ține seama în fiecare caz, sub formă de ajustări, de diferențele constatate la factorii [cu privire la] care se pretinde și se demonstrează că afectează prețurile și, prin urmare, comparabilitatea acestora. Se evită repetarea ajustărilor, mai ales în cazul în care este vorba de diferențe privind reducerile de prețuri, rabaturile, cantitățile sau etapele comercializării. În cazul în care sunt întrunite condițiile specificate, factorii care pot determina efectuarea de ajustări sunt următorii:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-46" title="page-3">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-47" title="page-3">
      (i) comisioane
    </p>
    <p class="C10Marge1" id="para-48" title="page-3">
      Se operează o ajustare pe baza diferențelor dintre comisioanele percepute pentru vânzările în cauză.
    </p>
    <p class="C10Marge1" id="para-49" title="page-3">
      Termenul «comisioane» include și marja încasată de un operator comercial al produsului sau al produsului similar, în cazul în care funcțiile unui astfel de operator comercial pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane.
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-50" title="page-3">
      (j) conversiunea monedelor
    </p>
    <p class="C10Marge1" id="para-51" title="page-3">
      În cazul în care compararea prețurilor necesită o conversiune a monedelor, aceasta trebuie efectuată utilizând cursul de schimb în vigoare la data vânzării, cu condiția ca, atunci când o vânzare de monedă străină pe piețele tranzacțiilor la termen este legată direct de vânzarea la export respectivă, să se utilizeze cursul de schimb practicat pentru vânzarea la termen. În mod obișnuit, data efectuării vânzării trebuie să fie cea care figurează pe factură, dar poate fi utilizată data contractului, a comenzii sau a confirmării comenzii în cazul în care este mai adecvată pentru a stabili condițiile materiale ale vânzării. Fluctuațiile cursului de schimb nu se iau în considerare și exportatorilor li se acordă 60 de zile pentru a ține seama de o modificare de durată a cursului de schimb în perioada efectuării examinării.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-52" title="page-3">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Istoricul litigiului</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Istoricul litigiului, prezentat la punctele 2-10 din hotărârea atacată, poate fi rezumat după cum urmează.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">CM este o societate de drept turc care își desfășoară activitatea în domeniul producției și al exportului de produse plate laminate la cald. ÇOTAȘ este o societate de comerț și export de drept turc care îi este asociată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 14 mai 2020, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping privind importurile în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (denumite în continuare „produsul în cauză”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a privit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 6 ianuarie 2021, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/9 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (JO 2021, L 3 p. 4, denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), prin care exporturile recurentelor către Uniune ale produsului în cauză au fost supuse unei taxe antidumping provizorii de 7,6 %.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 5 iulie 2021, Comisia a adoptat regulamentul în litigiu de instituire a unei taxe antidumping de 7,3 % asupra importurilor în Uniune ale produsului în cauză fabricat de recurente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 29 septembrie 2021, CM și ÇOTAȘ au introdus o acțiune în anularea regulamentului în litigiu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea acțiunii formulate, recurentele au invocat patru motive. Primul motiv s‑a întemeiat pe încălcarea articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, întrucât ajustarea depășea comisionul plătit, nu se datora nicio ajustare în lipsa marjei de profit percepute și ÇOTAȘ era un departament intern de vânzări, iar nu un agent care lucra pe bază de comisioane. Al doilea motiv s‑a întemeiat pe încălcarea articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază din cauza cerinței de a plăti taxe la import pentru a efectua o ajustare în temeiul acestei dispoziții. Al treilea motiv s‑a întemeiat pe o eroare vădită de apreciere săvârșită de Comisie prin refuzul acesteia de a efectua calculul lunar sau trimestrial al marjei de dumping și prin încălcarea consecutivă a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Al patrulea motiv s‑a întemeiat pe încălcarea articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază ca urmare a refuzului Comisiei de a efectua o ajustare pentru câștiguri și pierderi din acoperire.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins aceste patru motive și deci acțiunea în totalitate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluziile părților în fața Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin recursul formulat, recurentele solicită Curții:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">cu titlu principal:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">anularea hotărârii atacate;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">anularea regulamentului în litigiu, precum și</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de ele în prezentul recurs, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate în procedura desfășurată la Tribunal în cauza T‑630/21 și,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">cu titlu subsidiar:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului și</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">soluționarea odată cu fondul a cererilor privind cheltuielile de judecată efectuate în cele două proceduri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia solicită Curții:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">respingerea recursului și</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la recurs</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea recursului, recurentele invocă șase motive. Primul motiv este întemeiat pe o aplicare eronată a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, dat fiind că Tribunalul a confirmat ajustarea operată de Comisie ca urmare a unui comision plătit de CM societății ÇOTAȘ pentru servicii de export. În susținerea celui de al doilea motiv, care cuprinde trei aspecte, recurentele susțin că Tribunalul a aplicat în mod eronat articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază și a denaturat elemente de probă din dosar considerând că acestea nu constituiau o entitate economică unică. Prin intermediul celui de al treilea motiv, recurentele susțin că Tribunalul, pe de o parte, a transpus în mod eronat în cazul comisioanelor prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază prezumția prevăzută la articolul 2 alineatul (9) din acest regulament și, pe de altă parte, a denaturat elementele de probă din dosar și a încălcat dreptul lor de a fi ascultate. Al patrulea motiv este întemeiat pe o interpretare eronată a articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază dat fiind că nu a fost luată în considerare data care stabilește cursul de schimb într‑un contract de acoperire a riscurilor. Prin intermediul celui de al cincilea motiv, recurentele susțin că Tribunalul a săvârșit o eroare în interpretarea concluziilor unui raport al grupului special al OMC. În sfârșit, al șaselea motiv este întemeiat pe o denaturare a elementelor de probă de către Tribunal atunci când a statuat că nu s‑a dovedit că modificările privind costurile de producție afectau comparabilitatea prețului, că fluctuațiile costului de producție nu priveau decât un singur tip de produs și că repartizarea inegală a vânzărilor privea numai 3 tipuri de produse.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la primul motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele susțin în esență că, la punctele 46, 90 și 109 din hotărârea atacată, Tribunalul a interpretat în mod eronat articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prin faptul că a admis că o ajustare a prețului de export putea fi operată pentru motivul că ÇOTAȘ percepuse un comision pentru sarcini efectuate pentru exportul produsului în cauză fabricat de CM fără ca aceste sarcini să aibă un echivalent în stabilirea valorii normale sau să se fi plătit un comision pentru vânzările interne.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit recurentelor, comisionul perceput de ÇOTAȘ de la CM a fost plătit pentru cheltuieli generale și administrative indirecte, și anume, în esență, cheltuieli de deplasare, cu salariile, de birou și de amortizare. Or, astfel de cheltuieli, dacă ar fi fost efectuate de CM, nu ar fi fost deduse din prețul de export, întrucât nici acestea nu ar fi fost deduse din valoarea normală. Comisionul plătit către ÇOTAȘ nu ar constitui deci un factor care să afecteze comparabilitatea prețurilor, iar Comisia nu ar fi demonstrat că exista o astfel de afectare. Simplul fapt de a invoca existența unui factor enumerat la articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, cum este în speță plata unui comision, nu ar fi suficient pentru a stabili că acest factor afectează comparabilitatea prețurilor. Partea care solicită o ajustare în temeiul unuia dintre acești factori ar avea sarcina de a demonstra că ajustarea este de natură să afecteze comparabilitatea prețurilor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia susține că primul motiv trebuie respins ca nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a stabili dacă un produs a făcut obiectul unui dumping, articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază impune efectuarea unei comparații echitabile între prețul de export și valoarea normală. Această comparație se face în aceeași etapă a procesului comercial pentru vânzări efectuate la date cât mai apropiate posibil și ținând seama în mod corespunzător de alte diferențe care afectează comparabilitatea prețurilor. În cazurile în care valoarea normală și prețul de export stabilite nu pot fi comparate în acest fel, trebuie să se țină seama în fiecare caz, sub formă de ajustări, de diferențele constatate la factorii cu privire la care se pretinde și se demonstrează că afectează prețurile și, prin urmare, comparabilitatea acestora.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază enumeră de asemenea, cu titlu ilustrativ, diferiți factori în temeiul cărora pot fi operate ajustări atunci când sunt îndeplinite condițiile specificate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Printre acești factori se numără, la litera (i) a acestei dispoziții, diferențele dintre comisioanele percepute pentru vânzările în cauză. Aceste comisioane includ și marja încasată de un operator comercial al produsului sau al produsului similar, în cazul în care funcțiile unui astfel de operator comercial pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, existența plății unui comision către un agent cu ocazia exportului de produse vizate de o anchetă antidumping poate justifica o ajustare a prețului de export luat în considerare la comparația dintre acest preț și valoarea normală atunci când această luare în considerare se dovedește necesară pentru a face această comparație să fie echitabilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, rezultă dintr‑o jurisprudență consacrată că sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază revine celor care doresc să se prevaleze de acestea. Astfel, atunci când un producător solicită aplicarea unei ajustări, în principiu în sensul reducerii valorii normale sau în mod logic în sensul creșterii prețului de export, acestui operator îi revine sarcina de a indica și de a dovedi că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei astfel de ajustări. În schimb, atunci când instituțiile Uniunii consideră că trebuie să se aplice o ajustare în sensul reducerii prețului de export, pentru motivul că o societate de vânzare afiliată unui producător exercită funcții care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane, revine acestor instituții sarcina să aducă cel puțin indicii convergente care să demonstreze că această condiție este îndeplinită (Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctele 83 și 84, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, Tribunalul a considerat în esență, la punctele 41, 42 și 45 din hotărârea atacată, că, având în vedere considerațiile prezentate de Comisie în regulamentul în litigiu, între CM și ÇOTAȘ exista un acord (denumit în continuare „acordul dintre recurente”) în temeiul căruia ÇOTAȘ avea sarcina de a verifica acreditivele, de a organiza și de a asigura monitorizarea documentelor referitoare la vămuire și la încărcare, de a pregăti documentele de export necesare după încărcare și de a pune în aplicare proceduri legate de export, cum ar fi colectarea costului mărfurilor. Tribunalul a constatat de asemenea că acordul dintre recurente prevedea plata unui comision de un dolar din Statele Unite (USD) (aproximativ 0,85 de euro) pe tonă de produs vândut la export de ÇOTAȘ. În plus, ca răspuns la o măsură de organizare a procedurii, recurentele au explicat în fața Tribunalului că ÇOTAȘ păstra beneficiile pe care le obținea din perceperea acestui comision pentru serviciile sale de intermediere la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere aceste elemente, Tribunalul a considerat, la punctele 46, 90 și 105 din hotărârea atacată, pe de o parte, că sarcinile exercitate de ÇOTAȘ corespundeau într‑adevăr celor exercitate în mod normal de un agent care furnizează un serviciu în scopul exportului produsului fabricat de producător și că aceste funcții nu aveau un echivalent în stabilirea valorii normale și, pe de altă parte, că, din moment ce vânzările interne ale produsului în cauză nu conduceau la plata comisionului menționat, Comisia era îndreptățită să efectueze o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Contrar celor susținute de recurente, Tribunalul nu s‑a limitat deci să ia în considerare însăși existența unui comision pentru a aprecia dacă Comisia demonstrase necesitatea de a efectua o ajustare a prețurilor de export pentru a garanta o comparație echitabilă între aceste prețuri și valoarea normală, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 26 și 27 din prezenta hotărâre, Tribunalul a apreciat natura acestui comision în contextul său.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, având în vedere constatările de ordin factual amintite la punctele 26 și 27 din prezenta hotărâre și care intră, cu excepția unui eventual caz de denaturare a elementelor de fapt, în competența suverană a Tribunalului, acesta a considerat fără a săvârși o eroare de drept că Comisia era în drept să efectueze o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru a ține seama de comisionul perceput de ÇOTAȘ. În ceea ce privește argumentul recurentelor amintit la punctul 19 din prezenta hotărâre, potrivit căruia comisionul perceput de ÇOTAȘ era menit să acopere anumite cheltuieli care nu ar fi fost deduse din valoarea normală, este suficient să se arate că, în cadrul aprecierii sale suverane a faptelor, Tribunalul a apreciat, dimpotrivă, că funcțiile exercitate de ÇOTAȘ și, implicit, cheltuielile efectuate de aceasta din urmă în exercitarea funcțiilor sale nu aveau un echivalent în stabilirea valorii normale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, primul motiv trebuie respins ca nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al doilea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele susțin că, prin faptul că a considerat că ÇOTAȘ era un agent al CM, ceea ce justifica o ajustare a prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, Tribunalul a aplicat în mod eronat această dispoziție și a denaturat elemente de probă. Potrivit recurentelor, ele formau o entitate economică unică în care ÇOTAȘ exercita funcțiile unui departament intern însărcinat cu vânzările la export în cadrul grupului Çolakoğlu Metalurji.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primului aspect al celui de al doilea motiv, recurentele susțin că, la punctele 40-49 din hotărârea atacată, Tribunalul a reținut un criteriu eronat și nou pentru a aprecia dacă ÇOTAȘ era agent al CM. Mai precis, Tribunalul ar fi luat în considerare numai existența acordului dintre recurente care prevedea plata unui comision, în condițiile în care din Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul (C‑468/15 P, EU:C:2016:803), din Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și din Hotărârea din 14 iulie 2021, Interpipe Niko Tube și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant/Comisia (T‑716/19, EU:T:2021:457), ar reieși că Tribunalul ar fi trebuit să ia în considerare chiar conținutul clauzelor care figurează în acest acord, în loc să se limiteze la a constata existența lor. În plus, având în vedere faptul că ÇOTAȘ păstra profiturile rezultate din comisionul perceput în temeiul acordului menționat, Tribunalul ar fi introdus un nou criteriu neluat în considerare în jurisprudența anterioară și irelevant din moment ce o astfel de păstrare a profitului nu ar atesta existența unui interes divergent sau a unei dependențe între două societăți. Pe de altă parte, luarea în considerare a acestui fapt ar fi contrară principiilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la prețurile de transfer.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al doilea aspect al acestui motiv, recurentele susțin că Tribunalul a săvârșit două erori la punctele 51-62 din hotărârea atacată. Primo, prin faptul că a considerat, la punctul 59 din hotărârea atacată, că recurentele nu au încercat să demonstreze că rolul CM era limitat la o intervenție „pe hârtie”, constând numai în emiterea facturii, Tribunalul a interpretat eronat Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și a denaturat elementele de probă. În opinia recurentelor, Tribunalul s‑a concentrat în mod eronat mai degrabă pe aspectul dacă rolul CM se limita la o intervenție „pe hârtie” decât pe examinarea motivelor care stau la baza participării CM la vânzările la export în cauză. Secundo, luând în considerare doar existența unor vânzări directe la export de către producător, în loc să țină seama de importanța acestora, Tribunalul a aplicat un criteriu eronat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al treilea aspect al motivului menționat, recurentele susțin că, la punctele 66 și 67 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat în mod eronat că faptul că CM efectuase toate vânzările interne ale produsului în cauză fără intervenția unui comerciant urmărea să demonstreze că acest producător dispunea de un departament intern de vânzări și, prin urmare, că nu se putea considera că ÇOTAȘ era un astfel de departament. Potrivit recurentelor, din Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și din Hotărârea din 21 februarie 2024, Sinopec Chongqing SVW Chemical ș.a./Comisia (T‑762/20, EU:T:2024:113), nu reiese că vânzările interne directe ale produsului în cauză sunt un factor relevant pentru a aprecia dacă un producător și un comerciant afiliat formează o entitate economică unică în cadrul exporturilor acestui produs. În concluziile prezentate în cauzele conexate Consiliul și Comisia/Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP (C‑191/09 P și C‑200/09 P, EU:C:2011:245, punctul 66), avocatul general Mengozzi a evocat posibilitatea ca un producător dintr‑o țară terță să opereze pe piața sa internă prin intermediul unei societăți pe care nu o controlează din punct de vedere economic, în timp ce își distribuie produsele către Uniune prin intermediul unei societăți care formează împreună cu acesta o entitate economică unică.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia contestă temeinicia fiecăruia dintre aspectele celui de al doilea motiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 21 din prezenta hotărâre, articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază impune efectuarea unei comparații echitabile între prețul de export și valoarea normală, litera (i) a acestei dispoziții prevăzând că o asemenea comparație poate necesita ajustări ale prețului și valorii normale din cauza diferențelor dintre comisioanele percepute pentru vânzările în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, o ajustare pe baza articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază nu poate fi operată atunci când producătorul stabilit într‑un stat terț și distribuitorul său afiliat însărcinat cu exporturile către Uniune formează o entitate economică unică (Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctul 39).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, comparația echitabilă pe care o impune articolul 2 alineatul (10) din regulamentul menționat trebuie să țină seama de realitatea economică a entităților implicate. Astfel, s‑a statuat că această dispoziție nu este în niciun fel de natură să împiedice aplicarea noțiunii de „entitate economică unică” la stabilirea finală a prețului de export în scopul realizării comparației echitabile potrivit dispoziției menționate. Astfel, dacă un producător își distribuie produsele la export către Uniune prin intermediul unei societăți distincte din punct de vedere juridic, dar pe care o controlează în plan economic, niciun motiv imperativ, de natură juridică sau economică, nu se opune posibilității de a recunoaște existența unei „entități economice unice” între cei doi operatori (Hotărârea din 16 februarie 2012, Consiliul și Comisia/Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP, C‑191/09 P și C‑200/09 P, EU:C:2012:78, punctul 54).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu alte cuvinte, împărțirea activităților de producție și de vânzare în interiorul unui grup format din societăți distincte din punct de vedere juridic nu afectează faptul că este vorba despre o entitate economică unică ce organizează în acest mod un ansamblu de activități exercitate, în alte cazuri, de o entitate care este unică și din punct de vedere juridic. În aceste împrejurări, recunoașterea existenței unei entități economice unice permite evitarea situației în care costurile, care sunt în mod evident incluse în prețul de vânzare al unui produs atunci când această vânzare este efectuată de un departament de vânzări integrat în structura producătorului, nu mai sunt incluse atunci când aceeași activitate de vânzare este exercitată de o societate distinctă din punct de vedere juridic, deși este controlată din punct de vedere economic de producător. Rezultă că nu se poate considera că un distribuitor, care formează o entitate economică unică cu un producător stabilit într‑un stat terț, exercită funcții care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane, în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază (Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctele 40-42, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a aprecia existența unei entități economice unice între un producător și distribuitorul său, care exclude o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, trebuie să se ia în considerare toți factorii relevanți care permit să se determine realitatea economică a raporturilor existente între acest producător și acest distribuitor și în special să se verifice dacă producătorul respectiv controlează din punct de vedere economic distribuitorul menționat, determinându‑l în același timp să exercite funcțiile ce revin în mod normal unui departament intern de vânzări (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 octombrie 1988, Canon ș.a./Consiliul, 277/85 și 300/85, EU:C:1988:467, punctul 29, Hotărârea din 10 martie 1992, Canon/Consiliul, C‑171/87, EU:C:1992:106, punctele 9 și 10, precum și Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctul 43).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Stabilirea existenței unei entități economice unice depinde, așadar, de o apreciere globală a factorilor care permit stabilirea realității economice a funcțiilor exercitate de un distribuitor în raport cu un producător. Această stabilire trebuie efectuată de la caz la caz, fără ca importanța factorilor care trebuie luați în considerare pentru această apreciere globală să poată fi prestabilită.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Criticile invocate de recurente în cadrul diferitelor aspecte ale celui de al doilea motiv trebuie apreciate tocmai în lumina acestor considerații.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie arătat că Tribunalul a statuat la punctele 37-73 din hotărârea atacată că nu există o eroare vădită de apreciere a Comisiei la punctele 79-86 din regulamentul în litigiu cauzată de faptul că, într‑o primă etapă, a efectuat o apreciere globală a tuturor factorilor relevanți ce constituiau acordul dintre recurente care prevedea plata de comisioane, vânzările directe la export de către CM, vânzările interne directe ale CM, deținerea de către CM a 99,98 % din acțiunile ÇOTAȘ, neefectuarea de achiziții de către ÇOTAȘ de la furnizori neafiliați, precum și găzduirea CM și ÇOTAȘ în aceeași clădire și, într‑o a doua etapă, a dedus din aceste elemente că CM și ÇOTAȘ nu puteau fi considerate ca formând o entitate economică unică.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primului aspect al celui de al doilea motiv, recurentele susțin că Tribunalul nu se putea întemeia numai pe existența unui acord între recurente care prevedea plata unui comision de către CM către ÇOTAȘ.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie arătat că, la punctele 41-49 din hotărârea atacată, Tribunalul a confirmat caracterul pertinent al indiciilor luate în considerare de Comisie pentru a stabili dacă se putea considera că ÇOTAȘ desfășura activitățile unui agent care lucrează pe bază de comisioane. În temeiul acestor indicii, Tribunalul a subliniat în primul rând existența acordului dintre recurente care prevedea plata unui comision de 1 USD pe tona de produs vândută la export de ÇOTAȘ, în al doilea rând, faptul că ÇOTAȘ păstra profiturile rezultate din acest comision și, în al treilea rând, funcțiile încredințate ÇOTAȘ în temeiul acordului dintre recurente, și anume verificarea acreditivelor, organizarea și asigurarea monitorizării documentelor referitoare la vămuire, precum și la încărcare, pregătirea documentelor de export necesare după încărcare și punerea în aplicare a unor proceduri legate de export, precum colectarea costului mărfurilor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dat fiind că recurentele reproșează Tribunalului că a luat în considerare doar existența acordului încheiat între recurente care prevede plata unui comision și că a ignorat clauzele acestui acord, astfel cum ar fi procedat totuși în Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și în Hotărârea din 14 iulie 2021, Interpipe Niko Tube și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant/Comisia (T‑716/19, EU:T:2021:457), este necesar să se constate că această critică provine dintr‑o interpretare eronată a hotărârii atacate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, la punctul 45 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că din acordul dintre recurente rezulta că ÇOTAȘ avea sarcina de a verifica acreditivele, de a organiza și de a asigura monitorizarea documentelor referitoare la vămuire și la încărcare, de a pregăti documentele de export necesare după încărcare și de a pune în aplicare proceduri legate de export, cum ar fi colectarea costului mărfurilor. În plus, la același punct, Tribunalul a precizat că acest acord mai prevedea că CM păstra principalele sarcini referitoare la vânzări precum dobândirea de clienți și stabilirea condițiilor contractuale și de vânzare necesare cu acești clienți, inclusiv tipul de produs, prețul sau timpul de încărcare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Faptul că, la punctul 49 din hotărârea atacată, Tribunalul a decis că se impunea să se ia în considerare, printre indiciile care permit să se considere că ÇOTAȘ desfășura activitățile unui agent care lucrează pe bază de comisioane, chiar acordul dintre recurente nu permite în niciun fel să se tragă concluzia că acesta ar fi luat în acest mod în considerare un factor irelevant, îndepărtându‑se astfel în mod eronat de jurisprudența Curții rezultată din Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul (C‑468/15 P, EU:C:2016:803). Într‑adevăr, aprecierea întinderii clauzelor unui acord presupune ca acordul să existe, în așa fel încât luarea în considerare atât a existenței acestuia, cât și a conținutului acestor clauze sunt factori relevanți pentru a verifica și, eventual, pentru a constata existența unei entități economice unice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Drept urmare, obiecția expusă la punctul 46 din prezenta hotărâre trebuie înlăturată ca nefondată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, în ceea ce privește obiecția recurentelor legată de faptul că Tribunalul a statuat că păstrarea profitului obținut de ÇOTAȘ din comisionul pe care îl percepea în virtutea acordului dintre recurente era un indiciu că ÇOTAȘ desfășura activitățile unui agent care lucrează pe bază de comisioane, deoarece în acest fel Tribunalul a introdus un criteriu care nu are niciun temei în jurisprudența anterioară și care contrazice normele internaționale în materie de prețuri de transfer, este necesar să se respingă această obiecție ca nefondată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, faptul că păstrarea unui profit ca urmare a perceperii unui comision nu a fost încă recunoscută ca fiind un factor relevant nici de Curte, nici de Tribunal, nu înseamnă totuși că nu este vorba despre un indiciu de care Tribunalul putea ține seama în mod valabil pentru a constata independența economică a unui comerciant în raport cu un producător. În speță, fără a săvârși o eroare de drept, Tribunalul a luat în considerare, ca indiciu al unei asemenea independențe economice a ÇOTAȘ în raport cu CM și deci pentru a aprecia existența sau inexistența unei entități economice unice între aceste întreprinderi, faptul că ÇOTAȘ păstrează profiturile provenite din comisioanele pe care le percepe de la CM pentru serviciile sale de intermediere la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Contrar celor susținute de recurente, caracterul pertinent al acestui indiciu nu poate fi pus la îndoială pentru motivul că CM, în calitate de acționar care deține 99,98 % din acțiunile ÇOTAȘ, va încasa profiturile acesteia din urmă fie la momentul plății de către aceasta a dividendelor, fie la momentul dizolvării ÇOTAȘ. Astfel, pe lângă faptul că nu s‑a demonstrat că ÇOTAȘ distribuie dividende sau că, în caz de dizolvare, profiturile sale vor reveni CM, plata dividendelor sau transferul de fonduri în caz de dizolvare sunt elemente care nu prezintă relevanță pentru a stabili dacă o societate afiliată exercită sau nu în raport cu un producător funcțiile unui departament intern de vânzări al organizației acestui producător.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Nici aprecierile de la punctul 51 din prezenta hotărâre nu pot fi contestate de argumentul recurentelor întemeiat pe principiile și pe recomandările OCDE în materie de prețuri de transfer. Astfel, aceste recomandări și principii au legătură cu perceperea impozitului pe profitul generat de entități afiliate. Or, aprecierea necesității de a efectua o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază nu depinde de regulile fiscale ale OCDE în materie de prețuri de transfer aplicabile profiturilor generate de comerciant și de producător, ci de realitatea economică a funcțiilor îndeplinite de aceștia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, recurentele susțin că, aprecierea Tribunalului de la punctul 46 din hotărârea atacată evidențiază o denaturare a elementului de probă pe care îl reprezenta raportul de audit de 47 de pagini redactat de societatea Deloitte, având ca obiect activitățile desfășurate de ÇOTAȘ în anul 2019 (denumit în continuare „raportul de audit”), pe care l‑au prezentat în primă instanță și pe care l‑au anexat la recursul formulat. Astfel, având în vedere acest raport, Tribunalul nu putea considera că sarcinile exercitate de ÇOTAȘ corespundeau tocmai celor exercitate în mod normal de un agent care furnizează un serviciu în scopul exportului produsului realizat de fabricant și că aceste funcții nu aveau echivalent în determinarea valorii normale. Potrivit recurentelor, din raportul de audit reieșea că sumele încasate de ÇOTAȘ erau plătite cu titlu de cheltuieli generale și administrative.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie amintit că din articolul 256 TFUE și din articolul 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că Tribunalul este singurul competent, pe de o parte, să constate faptele, cu excepția cazului în care inexactitatea materială a constatărilor sale ar rezulta din înscrisurile din dosar care i‑au fost prezentate, și, pe de altă parte, să aprecieze aceste fapte, precum și elementele de probă corespunzătoare. Constatarea acestor fapte și aprecierea acestor elemente de probă nu constituie, așadar, cu excepția cazului denaturării lor, o chestiune de drept supusă ca atare controlului Curții (Hotărârea din 28 noiembrie 2024, Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics și Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia, C‑269/23 P și C‑272/23 P, EU:C:2024:984, punctul 131 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, atunci când invocă o denaturare a elementelor de probă de către Tribunal, un recurent trebuie, în temeiul articolului 256 TFUE, al articolului 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al articolului 168 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură al Curții, să indice în mod precis elementele care ar fi fost denaturate de acesta și să demonstreze erorile de analiză care, în opinia sa, ar fi condus Tribunalul la această denaturare. Pe de altă parte, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că o denaturare trebuie să reiasă în mod evident din înscrisurile dosarului, fără a fi necesară o nouă apreciere a faptelor și a probelor (Hotărârea din 20 iunie 2024, Euranimi/Comisia, C‑252/23 P, EU:C:2024:538, punctul 71 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, deși recurentele au anexat raportul de audit la recursul lor, ele nu precizează ce pasaje din acest raport au fost denaturate de Tribunal.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În realitate, sub pretextul unei pretinse denaturări a raportului menționat, recurentele urmăresc să obțină din partea Curții o nouă apreciere a acestui element de probă, pe care Curtea nu este competentă să o efectueze în stadiul recursului, după cum reiese din jurisprudența citată la punctul 55 din prezenta hotărâre. Astfel, deși din cuprinsul paginii 37 din raportul de audit reiese că ÇOTAȘ suporta cheltuieli de deplasare, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu birourile și cheltuieli de amortizare, existența unor asemenea cheltuieli nu permite, fără să se ajungă să se efectueze o nouă apreciere a faptelor și a elementelor de probă, să fie pusă la îndoială constatarea efectuată de Tribunal potrivit căreia din acordul dintre recurente reieșea că ÇOTAȘ percepea comisioane și exercita funcții care constau în verificarea acreditărilor, organizarea și asigurarea monitorizării documentelor referitoare la vămuire și la încărcare, pregătirea documentelor de export necesare după încărcare și punerea în aplicare a procedurilor legate de export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, critica recurentelor întemeiată pe o denaturare a raportului de audit trebuie respinsă ca inadmisibilă. Având în vedere toate considerațiile care precedă, primul aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins în totalitate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, recurentele consideră că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, pe de o parte, prin aceea că a luat în considerare numai faptul că CM efectua vânzări directe la export, nu și importanța lor, și, pe de altă parte, prin aceea că a considerat că recurentele nu încercaseră să demonstreze că rolul CM în aceste vânzări directe se limita la o intervenție „pe hârtie”. Procedând astfel, Tribunalul nu a respectat jurisprudența rezultată din Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și a denaturat elementele de probă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, Tribunalul a statuat în mod întemeiat la punctul 51 din hotărârea atacată că existența unor vânzări directe efectuate de producător constituie un factor relevant pentru a stabili dacă un comerciant care este afiliat acestuia trebuie asimilat unui agent care lucrează pe bază de comisioane. Astfel, existența unor asemenea vânzări care privesc produsul în cauză sau alte produse este un indiciu că comerciantul afiliat acestui producător nu exercită funcțiile unui departament intern de vânzări în cadrul organizației producătorului respectiv. În plus, pe măsură ce proporția unor asemenea vânzări directe este mai importantă, este din ce în ce mai dificil să se susțină că acest comerciant exercită astfel de funcții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctul 49).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, Tribunalul a considerat, la punctul 62 din hotărârea atacată, că vânzările la export ale CM constituiau un indiciu printre altele al faptului că ea însăși dispunea de un departament intern de vânzări pe deplin funcțional și că, prin urmare, trebuia să se considere că ÇOTAȘ nu îndeplinește această funcție, ci pe cea a unui agent care lucrează pe bază de comisioane. În susținerea acestei constatări, Tribunalul a luat în considerare faptul că, dacă CM nu efectua vânzări directe ale produsului în cauză către Uniune, Comisia ar fi stabilit că, sub aspectul valorii, CM a efectuat 5,49 % din vânzările directe ale produsului în cauză către restul lumii, 11 % din vânzările directe ale celorlalte produse către restul lumii și, respectiv, 5,48 % din vânzările directe ale celorlalte produse în Uniune. Prin urmare, argumentul recurentelor că Tribunalul a ținut seama numai de existența acestor vânzări, nu și de importanța lor se întemeiază pe o înțelegere eronată a hotărârii atacate și este, prin urmare, nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, argumentul recurentelor că Tribunalul, în cauzele în care s‑au pronunțat Hotărârea din 10 martie 2009, Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP/Consiliul (T‑249/06, EU:T:2009:62), Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), și Hotărârea din 21 februarie 2024, Sinopec Chongqing SVW Chemical ș.a./Comisia (T‑762/20, EU:T:2024:113), nu a exclus în niciun fel, pe baza procentelor mai importante de vânzări directe ale producătorului, posibilitatea ca un comerciant să exercite funcțiile unui departament intern de vânzări, nu permite să se constate că, în speță, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept pentru că a dedus, printre altele, din existența unor vânzări directe la export realizate de CM faptul că ÇOTAȘ nu putea fi considerată ca având această funcție. Astfel, pe lângă faptul că Curtea nu este ținută de calificările juridice ale faptelor efectuate de Tribunal în aceste cauze, trebuie amintit, după cum reiese din cuprinsul punctului 41 din prezenta hotărâre, că verificarea existenței unei entități economice unice implică o apreciere globală a tuturor factorilor relevanți. Printre acești factori figurează vânzările directe efectuate de producător. Faptul că, în speță, CM efectuează vânzări directe la export, fie chiar în limita unui procent redus din cifra sa de afaceri globală, este deci un indiciu printre altele de care Tribunalul putea ține seama în mod valabil pentru a considera că dispunea ea însăși de un departament intern de vânzări pe deplin funcțional.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Referitor la faptul că recurentele pretind că Tribunalul a denaturat elementele de probă care i‑au fost prezentate prin faptul că a considerat la punctul 59 din hotărârea atacată că ele nu au încercat să demonstreze că rolul producătorului era limitat la o intervenție „pe hârtie” constând doar în emiterea unei facturi, trebuie să se constate că recurentele nu indică ce element de probă a fost astfel denaturat, așa încât această obiecție trebuie respinsă ca inadmisibilă, conform jurisprudenței citate la punctul 56 din prezenta hotărâre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele reproșează de asemenea Tribunalului că a verificat exclusiv dacă rolul CM s‑a limitat la o intervenție „pe hârtie” cu ocazia vânzărilor directe la export. Procedând astfel, Tribunalul nu a respectat propria jurisprudență rezultată din Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437), în care a decis că intervenția „pe hârtie” a unui producător poate fi justificată de diverse motive, astfel încât, în speță, Tribunalul ar fi trebuit, în același mod, să aibă în vedere diversele motive subiacente de natură să explice participarea CM la vânzările la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie arătat că Tribunalul, la punctele 56-61 din hotărârea atacată, a respins argumentul recurentelor potrivit căruia majoritatea vânzărilor directe la export realizate de CM nu constituie veritabile vânzări la export, întrucât, din cauza cerințelor legale în Turcia, aceste vânzări sunt realizate în special fie către clienți aflați într‑o zonă liberă din Turcia, fie către clienți aflați pe teritoriul Turciei, dar care exportă ulterior produsele în cauză către alte țări terțe.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 58 din hotărârea atacată, Tribunalul a amintit, referindu‑se la propria jurisprudență rezultată din Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul (T‑26/12, EU:T:2015:437, punctul 68), că admisese deja că o societate afiliată putea exercita funcțiile unui departament intern de vânzări fără a emite însă ea însăși facturile în legătură cu vânzările sale, aceste facturi fiind emise chiar de producător, a cărui intervenție s‑ar limita astfel la o intervenție „pe hârtie”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Tribunalul a considerat totuși la punctul 59 din hotărârea atacată că, în speță, recurentele nu încercaseră să demonstreze că rolul CM se limita la o astfel de intervenție „pe hârtie”. Tribunalul a adăugat la punctul 60 din această hotărâre că acordul dintre recurente prevedea, dimpotrivă, că revenea CM responsabilitatea să găsească clienți și să încheie contracte cu ei, astfel încât CM exercitase, potrivit chiar termenilor acestui acord, cea mai mare sau chiar totalitatea funcțiilor asumate în mod normal de un departament de vânzări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere aceste constatări, Tribunalul a respins, fără a săvârși o eroare de drept, argumentul recurentelor menționat la punctul 66 din prezenta hotărâre. Astfel, Tribunalul a apreciat realitatea economică a vânzărilor directe la export efectuate de CM și a considerat în esență că Comisia era îndreptățită să ia în considerare aceste vânzări, ca indiciu printre altele al faptului că CM dispunea chiar ea în acest scop de un departament intern de vânzări pe deplin operațional, astfel încât acest rol nu era încredințat ÇOTAȘ, contrar celor susținute de recurente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, pentru motivele care precedă, al doilea aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">71</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celui de al treilea aspect al celui de al doilea motiv, recurentele reproșează Tribunalului că a considerat existența vânzărilor directe realizate de producător pe piața sa internă drept un criteriu pertinent pentru a stabili dacă un producător și un comerciant constituie o entitate economică unică însărcinată cu vânzările la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">72</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctul 67 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că faptul că CM a realizat totalitatea vânzărilor sale interne fără intervenția vreunui comerciant urmărea să demonstreze, astfel cum susținea Comisia, că CM dispunea de un departament intern de vânzări și că, în consecință, ÇOTAȘ nu putea fi considerată a fi un astfel de departament. Tribunalul a dedus de aici că era vorba despre un indiciu relevant de care Comisia putea sau chiar trebuia să țină seama în vederea aplicării articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">73</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie arătat că faptul că un producător dispune de un departament intern de vânzări pentru vânzările sale interne este un indiciu al faptului că nu trebuie să recurgă, în acest scop, la serviciile unui comerciant care i‑ar fi afiliat și cu care ar trebui să fie considerat ca alcătuind o entitate economică unică. De altfel, deși existența unui astfel de departament intern de vânzări în cadrul întreprinderii producătorului poate facilita efectuarea de vânzări la export de către producător prin intermediul acestui departament, nu se poate deduce totuși din această simplă împrejurare că un astfel de producător realizează efectiv vânzări la export prin intermediul departamentului său intern de vânzări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">74</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, faptul că un producător dispune de un astfel de departament intern de vânzări pentru vânzările interne și împrejurarea că efectuează el însuși vânzări directe la export, luate împreună, pot constitui un indiciu al faptului că acest producător și un comerciant afiliat nu constituie o entitate economică unică în ceea ce privește vânzările directe la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">75</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, având în vedere cele ce precedă, Tribunalul a putut considera în mod valabil că faptul că CM dispune de un departament intern de vânzări pentru vânzările interne constituia un indiciu relevant pentru a aprecia dacă acest producător și ÇOTAȘ formau o entitate economică unică în ceea ce privește vânzările la export.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">76</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, al treilea aspect al celui de al doilea motiv trebuie respins, astfel încât al doilea motiv trebuie respins în totalitate ca nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al treilea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la primul aspect</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">77</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele susțin că Tribunalul a considerat în mod eronat la punctele 94-97 din hotărârea atacată că Comisia era îndreptățită să aplice prin analogie, în cazul comisioanelor prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, prezumția instituită la articolul 2 alineatul (9) din acest regulament, potrivit căreia existența unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț face ca prețurile de export să nu fie fiabile, așa încât instituțiile pot construi un preț de export. Astfel, în opinia recurentelor, atunci când Comisia dorește să efectueze o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, aceasta nu poate prezuma că comisionul plătit de producătorul exportator comerciantului afiliat nu a fost stabilit în mod concurențial ținând seama de legătura dintre aceste două entități, ci trebuie să demonstreze acest fapt pentru a fi autorizată să construiască cuantumul acestui comision ținând seama de o marjă de profit rezonabilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">78</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele arată în această privință că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază reglementează exclusiv situația în care două părți sunt afiliate, în timp ce articolul 2 alineatul (10) litera (i) din acest regulament se referă la comisioanele care pot fi plătite unor agenți afiliați sau unor agenți neafiliați și, prin urmare, nu conține o prezumție că tranzacțiile dintre societăți afiliate nu sunt în principiu fiabile. În plus, spre deosebire de ajustările care urmăresc stabilirea prețului de export care ar corespunde unor condiții comerciale normale, ajustările efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul menționat ar urmări să restabilească prețul de export sau valoarea normală deja calculate conform regulilor stabilite la articolul 2 alineatele (1)-(9) din același regulament. În sfârșit, Curtea a statuat deja că articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază nu conține nici cea mai mică referire la o astfel de prezumție, întrucât dispoziția menționată, care privește comparația dintre valoarea normală și prețul de export, nu este centrată pe relația dintre exportator și distribuitor, ci pe funcțiile exercitate de acesta din urmă (Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctele 87 și 88). În consecință, recurentele susțin că, în cazul în care Comisia apreciază că cuantumul comisionului practicat între un producător și o societate de comercializare afiliată nu reflectă o remunerație adecvată, ea nu o poate prezuma, ci trebuie să o dovedească.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">79</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Tribunalul a statuat în mod eronat la punctele 98-102 din hotărârea atacată că recurentele fuseseră suficient de informate cu privire la natura și la cuantumul ajustării suplimentare, iar la punctele 103-106 din hotărârea atacată, că Comisia motivase în mod corespunzător motivul pentru care considera că cuantumul comisionului convenit în acordul dintre recurente nu constituia o remunerație adecvată. În special, recurentele consideră că dreptul lor de a fi ascultate a fost încălcat, întrucât nu au avut posibilitatea de a răsturna prezumția potrivit căreia cuantumul comisionului nu reflecta o remunerație adecvată, în condițiile în care Comisia s‑a întemeiat numai pe această prezumție și nu a stabilit în ce mod existența relațiilor intragrup avusese neapărat o influență asupra stabilirii acestui cuantum.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">80</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele mai susțin că, deși prezumția de la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază putea fi transpusă în privința articolului 2 alineatul (10) litera (i) din acest regulament, ar rezulta din textul punctului 7.148 din Raportul grupului special al OMC din 14 noiembrie 2017, în cauza Statele Unite – OCTG (Coreea) Măsuri antidumping referitoare la anumite produse tubulare pentru câmpurile petrolifere provenind din Coreea (WT/DS488/R), că autoritatea însărcinată cu ancheta nu poate construi prețul de export din moment ce constată existența unei asocieri, dar ea este ținută să ia în considerare elementele de probă de care dispune și care lasă să se înțeleagă că prețul de export poate constitui un temei, în pofida existenței unei asocieri. Or, în speță, Comisia ar fi dispus de elemente de probă care indicau că cuantumul efectiv al comisionului reprezenta o remunerație adecvată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">81</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia contestă temeinicia argumentelor formulate de recurente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">82</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, în ceea ce privește susținerea recurentelor că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că Comisia era îndreptățită să aplice prin analogie, în cazul comisioanelor prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, prezumția stabilită la articolul 2 alineatul (9) din acest regulament, trebuie amintit că această ultimă dispoziție prevede posibilitatea de a construi prețul de export în cazul în care nu pare a fi fiabil din cauza existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">83</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, existența unei asocieri între exportator și importator permite Comisiei să prezume că prețul de export nu este fiabil și să construiască acest preț pentru a respecta cerința prevăzută la articolul 2 alineatul (8) din regulamentul menționat, potrivit căreia prețul de export trebuie să fie prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export către Uniune.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">84</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, Curtea a statuat deja că nu există, în cadrul aplicării articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, nicio prezumție că două întreprinderi afiliate nu operează în mod independent și că sunt legate prin acorduri de compensare, astfel încât revine instituțiilor Uniunii sarcina de a demonstra că cele două entități sunt gestionate în mod independent, pentru a putea opera o ajustare pe baza acestei dispoziții. În acest scop, instituțiile menționate nu se pot întemeia pe prezumția stabilită la articolul 2 alineatul (9) din acest regulament. Deși această ultimă dispoziție privește calculul prețului de export și stabilește că existența unei relații între exportator și distribuitor poate denatura acest preț, articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul menționat, care privește comparația dintre valoarea normală și prețul de export, nu este centrat asupra relației dintre exportator și distribuitor, ci asupra funcțiilor exercitate de acesta din urmă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C‑468/15 P, EU:C:2016:803, punctele 86-88).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">85</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, contrar celor susținute de recurente, nu se poate deduce din această jurisprudență a Curții că, atunci când s‑a stabilit necesitatea de a opera o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, întrucât comerciantul afiliat producătorului acționa ca un agent care lucrează pe bază de comisioane, nu se poate considera că legătura dintre acest agent și producător lasă loc prezumției că cuantumul comisioanelor percepute de acest agent nu este fiabil și, prin urmare, că cuantumul comisioanelor care trebuie dedus din prețul de export poate fi construit.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">86</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, Tribunalul a statuat în mod întemeiat în esență la punctul 94 din hotărârea atacată că problema dacă comerciantul afiliat trebuie sau nu să fie considerat un departament intern de vânzări și, prin urmare, dacă este sau nu aplicabil articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază este distinctă de problema referitoare la cuantificarea ajustării propriu‑zise odată ce s‑a stabilit că această dispoziție este aplicabilă. Astfel, în Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul (C‑468/15 P, EU:C:2016:803), Curtea s‑a limitat să se pronunțe cu privire la prima întrebare. Prin urmare, Tribunalul a considerat de asemenea în mod întemeiat că Curtea nu a pus la îndoială faptul că Comisia poate ține seama de relația dintre producător și comerciantul afiliat atunci când stabilește cuantumul adecvat al ajustării care trebuie operată, cum este cazul ajustării pe care o efectuează în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">87</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, astfel cum a statuat în mod întemeiat Tribunalul la punctul 95 din hotărârea atacată, principiul menționat la articolul 2 alineatul (9) din acest regulament, potrivit căruia, atunci când prețul de export nu pare a fi fiabil din cauza existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț, prețul de export poate fi construit pe baza prețului cu care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător independent este de asemenea aplicabil la cuantificarea valorii comisioanelor care trebuie deduse din prețul de export pentru a nu lipsi articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază de efectul său util.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">88</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această considerație nu poate fi răsturnată de argumentul recurentelor că pot fi plătite comisioane atât unor agenți afiliați, cât și unor agenți care nu au legătură cu producătorul. Astfel, prezumția că cuantumul comisioanelor percepute de agentul în cauză nu este fiabil, astfel încât cuantumul comisioanelor care trebuie dedus din prețul de export poate fi construit în aplicarea articolului 10 alineatul (2) litera (i) din regulamentul de bază, nu se aplică decât în măsura în care Comisia stabilește că acest agent este afiliat producătorului, prin analogie cu articolul 2 alineatul (9) din acest regulament, și anume ca urmare a existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între aceste două entități.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">89</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aplicarea prezumției menționate nu poate fi pusă la îndoială nici de faptul că grupul special al OMC a considerat, în raportul său menționat la punctul 80 din prezenta hotărâre, că, ținând seama de textul articolului 2.3 din acordul antidumping, această dispoziție „nu autorizează autoritatea însărcinată cu ancheta să construiască prețul de export de fiecare dată când există o asociere” și că „autoritatea însărcinată cu ancheta nu [poate] pur și simplu să facă abstracție de elementele de probă de care dispune, care sugerează că se pot întemeia pe prețul de export, în pofida existenței unei asocieri, și apoi să construiască prețul de export, fără a examina aceste elemente de probă” deoarece „autoritatea însărcinată cu ancheta are obligația să stabilească în mod corect situația de fapt și să o evalueze într‑un mod imparțial și obiectiv, ceea ce implică examinarea elementelor de probă relevante referitoare la chestiunile cu care este sesizată”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">90</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Desigur, articolul 2.3 din acordul antidumping corespunde articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, iar primatul acordurilor internaționale încheiate de Uniune față de textele de drept derivat al Uniunii impune ca acestea din urmă să fie interpretate, în măsura posibilului, în conformitate cu aceste acorduri (Hotărârea din 12 mai 2022, Comisia/Hansol Paper, C‑260/20 P, EU:C:2022:370, punctul 82 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">91</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prezumția instituită la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază este însă o prezumție relativă. Prin urmare, în cazul în care, în cursul procedurii antidumping, producătorul în cauză prezintă Comisiei elemente de probă care demonstrează că, în pofida existenței unei asocieri, prețul de export este prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut la export, nu este necesar ca Comisia să recurgă la construirea acestui preț. Prin urmare, existența unei asemenea prezumții nu contravine articolului 2.3 din acordul antidumping, astfel cum a fost interpretat de grupul special al OMC în raportul său menționat la punctul 80 din prezenta hotărâre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">92</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, recurentele susțin că li s‑a încălcat dreptul de a fi ascultate din moment ce regulamentul în litigiu menționează pentru prima dată o aplicare prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază cu ocazia calculării prețului de export ca urmare a aplicării articolului 2 alineatul (10) litera (i) din acest regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">93</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie amintit că, în aplicarea principiului respectării dreptului la apărare al părților în procedurile de anchete antidumping, acestora trebuie să li se fi oferit posibilitatea, în cursul procedurii administrative, să își exprime în mod util punctul de vedere asupra realității și a pertinenței faptelor și a circumstanțelor invocate, precum și asupra elementelor de probă reținute de Comisie în susținerea afirmației sale cu privire la existența unei practici de dumping și la prejudiciul care ar rezulta din aceasta (Hotărârea din 21 septembrie 2023, China Chamber of Commerce for Import and Export of Machinery and Electronic Products ș.a./Comisia, C‑478/21 P, EU:C:2023:685, punctul 211, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">94</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, este cert, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 102 din hotărârea atacată, că punctul 84 din regulamentul în litigiu menționează pentru prima dată că Comisia a efectuat ajustarea aplicând prin analogie articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și că această ajustare a fost calibrată atât pentru a ține seama de funcțiile pe care comerciantul afiliat s‑a angajat să le exercite în schimbul unei remunerații în conformitate cu acordul dintre recurente, cât și pentru a reflecta remunerația adecvată a serviciului prestat în condiții de concurență deplină.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">95</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 101 din hotărârea atacată, Comisia a apreciat la punctul 55 din regulamentul provizoriu că, „pentru a stabili un preț de export franco fabrică pentru producătorul‑exportator respectiv, prețul de export a fost ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Astfel, Comisia a scăzut din prețul de export costurile VAG ale comerciantului afiliat despre care s‑a constatat că nu formează o entitate economică unică cu producătorul‑exportator și un profit egal cu profitul unui importator neafiliat din Uniune stabilit pe baza informațiilor din dosarul prezentei anchete, precum și pe baza constatărilor unei anchete anterioare privind importurile de produse similare cu produsul care face obiectul anchetei”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">96</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, Tribunalul a statuat în mod întemeiat la punctul 102 din hotărârea atacată că regulamentul provizoriu informa deja recurentele că ajustarea prețului de export se justifica prin existența unor părți afiliate. Regulamentul provizoriu informa recurentele și cu privire la modul în care Comisia urma să ajusteze prețul de export indicând că nu va lua în considerare profitul comerciantului afiliat, ci că îl va construi pe baza altor date.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">97</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere aceste elemente, recurentele nu pot susține în mod valabil că nu au avut posibilitatea de a face dovada că cuantumul comisionului reflecta o remunerație adecvată. Nici precizarea făcută în regulamentul în litigiu, potrivit căreia ajustarea efectuată rezulta dintr‑o aplicare prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, nu le‑a privat pe recurente de această posibilitate. Astfel cum s‑a arătat la punctul 102 din hotărârea atacată, fără ca acest lucru să fie contestat de recurente în faza prezentului recurs, raționamentul Comisiei care figurează în regulamentul în litigiu nu a modificat natura sau cuantumul ajustării efectuate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">98</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, obiecția întemeiată pe încălcarea dreptului recurentelor de a fi ascultate trebuie respinsă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al doilea aspect</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">99</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, recurentele susțin că, la punctele 112, 115, 123 și 125 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat elementele de probă supuse aprecierii sale atunci când a considerat că ÇOTAȘ furniza servicii de vămuire și de încărcare. În realitate, aceasta din urmă nu furnizează astfel de servicii, ci asigură monitorizarea acestor operațiuni și nu efectuează deloc cheltuieli direct legate de aceste operațiuni. Or, asigurarea monitorizării documentelor prezentate pentru vămuire și încărcare fără a suporta cheltuielile directe aferente nu ar echivala cu o furnizare a serviciilor de vămuire și de încărcare. Raportul de audit indică în mod clar că cheltuielile suportate de ÇOTAȘ privesc deplasările, salariile, birourile și amortizările, care nu corespund unor cheltuieli legate de furnizarea de servicii de vămuire și de încărcare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">100</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Tribunalul și Comisia ar fi asimilat în mod eronat activitățile accesorii sau de sprijinire a funcțiilor primare de vânzare, ceea ce ar compromite analiza nuanțată necesară pentru a stabili domeniul de aplicare exact al activităților desfășurate de ÇOTAȘ și nivelul de profit rezonabil corespunzător. Importatorii neafiliați ar îndeplini mult mai multe funcții decât ÇOTAȘ. Astfel cum reiese din regulamentele antidumping anterioare, funcțiile exercitate în mod tipic de un importator, în plus față de cele exercitate de ÇOTAȘ, constau în a prelua comenzile unor clienți neafiliați, în a negocia contractele de vânzare cu cumpărătorii independenți, în a se ocupa de procedurile de import, în a transporta produsele către cumpărători independenți și în a depozita produsele în Uniune. ÇOTAȘ nu îndeplinește niciuna dintre aceste funcții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">101</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, recurentele consideră că, prin faptul că a concluzionat la punctele 103-110 din hotărârea atacată că Comisia indicase pe deplin motivele pentru care ele apreciau că cuantumul comisionului nu corespundea unei remunerații adecvate și, la punctele 116-131 din hotărârea atacată, că această instituție nu săvârșise o eroare vădită de apreciere la calcularea ajustării, Tribunalul a denaturat elementele de probă din dosar. În particular, din raportul de audit reiese că marja sa de profit din serviciile sale era de aproximativ 8 % și că profitul din exploatare trebuia calculat nu în raport cu valoarea revânzărilor, ci în raport cu veniturile obținute din comision și cu cheltuielile efectuate pentru serviciile furnizate. În această privință, recurentele susțin că din cuprinsul punctului 7.129 din raportul grupului special al OMC din 16 decembrie 2016 în cauza Uniunea Europeană – Măsuri antidumping privind importurile de anumiți alcooli grași din Indonezia (WT/DS442/R) reiese că, „[î]n cazul în care are loc un transfer de fonduri între două entități afiliate, autoritatea însărcinată cu ancheta ar fi îndreptățită să examineze dacă valoarea reală a cheltuielilor diferă de valoarea lor indicată. Această examinare ar contribui […] la identificarea cuantumului adecvat al ajustării care trebuie efectuată”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">102</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia contestă temeinicia acestor argumente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">103</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum s‑a amintit la punctele 55 și 56 din prezenta hotărâre, Tribunalul este singurul competent, pe de o parte, să constate faptele, cu excepția cazului în care inexactitatea materială a constatărilor sale rezultă din înscrisurile aflate la dosar care i‑au fost prezentate, și, pe de altă parte, să aprecieze aceste fapte, precum și elementele de probă corespunzătoare. Aprecierea acestor fapte și a acestor elemente de probă nu constituie, așadar, cu excepția cazului denaturării lor, o chestiune de drept care să poată fi supusă ca atare controlului Curții. În plus, atunci când invocă o denaturare a elementelor de probă de către Tribunal, un recurent trebuie să indice în mod precis elementele care ar fi fost denaturate de acesta și să demonstreze erorile de analiză care, în opinia sa, ar fi determinat Tribunalul să ajungă această denaturare. Pe de altă parte, o denaturare trebuie să reiasă în mod evident din înscrisurile dosarului, fără a fi necesară o nouă apreciere a faptelor și a probelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">104</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, recurentele susțin că, prin faptul că a decis, la punctul 124 din hotărârea atacată, în temeiul considerațiilor care figurează la punctele 112, 115 și 123 din această hotărâre, că ÇOTAȘ furniza servicii precum cele de vămuire și încărcare, Tribunalul a denaturat raportul de audit, din moment ce din acest raport reiese că cheltuielile suportate de ÇOTAȘ erau cheltuieli de deplasare, cu salariile, cu birourile și de amortizare care nu sunt direct legate de servicii de vămuire și de încărcare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">105</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie să se constate că recurentele omit să precizeze care ar fi partea din raportul de audit care ar fi fost denaturată de Tribunal și din care ar reieși în mod vădit că ÇOTAȘ nu furnizează servicii de vămuire și de încărcare sau nu suportă cheltuieli direct legate de aceste operațiuni. Prin urmare, obiecția întemeiată pe pretinsa denaturare a acestui raport trebuie înlăturată ca inadmisibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">106</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, în măsura în care recurentele susțin că Tribunalul a denaturat raportul de audit prin faptul că, la punctul 125 din hotărârea atacată, a considerat că profitul realizat de ÇOTAȘ, rezultat din comisioanele pe care le‑a perceput, era de 8,2 %, ca procent din venit, și de 8,9 %, ca procent din cheltuieli, din activitățile sale legate de vânzările la export ale CM, trebuie să se constate că recurentele nu demonstrează existența unei denaturări a acestui raport de către Tribunal și urmăresc în realitate să obțină din partea Curții o nouă apreciere a faptelor pentru care nu are competența de a o efectua. Astfel, recurentele nu indică cu suficientă precizie care ar fi pasajele din raportul menționat a căror întindere ar fi fost încălcată în mod vădit de Tribunal.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">107</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că al doilea aspect al celui de al treilea motiv trebuie respins și, prin urmare, că acest motiv trebuie respins în totalitate ca nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al patrulea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">108</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele susțin că, la punctele 199, 200 și 204-207 din hotărârea atacată, Tribunalul a încălcat articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază prin faptul că s‑a referit mai degrabă la valutele vizate de contractul de acoperire a riscurilor decât la data când este stabilit cursul de schimb în acest contract.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">109</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În opinia recurentelor, această dispoziție pune accentul pe data cursului de schimb, independent de monedele al căror curs de schimb este stabilit prin contractul de acoperire a riscurilor. Acest lucru reiese din trimiterea la „data vânzării” reluată în fiecare dintre frazele dispoziției menționate. În plus, o astfel de trimitere la această dată mai curând decât la monedele vizate de contractul de acoperire a riscurilor ar fi logică din punct de vedere financiar, având în vedere faptul că cursurile de schimb dintre diferitele monede sunt interconectate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">110</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, recurentele adaugă că, dacă ar fi nevoie să se rețină poziția potrivit căreia operațiunile de acoperire a riscurilor pot fi luate în considerare numai atunci când o operațiune privește moneda străină menționată în factură și valuta de conversiune utilizată de Comisie, ar fi prea ușor ca aceasta să eludeze obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (j) prima teză din regulamentul de bază. Într‑adevăr, Comisia ar putea converti tranzacțiile în euro sau în alte monede pentru a nu trebui să țină seama de operațiunile de acoperire a riscurilor între euro și lira turcească. Or, interpretarea acestei dispoziții nu ar trebui să permită Comisiei să o priveze de efectul său util.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">111</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia apreciază că al patrulea motiv este inoperant, întrucât recurentele nu contestă punctul 196 din hotărârea atacată. Acest motiv ar fi, în orice caz, nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">112</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, Comisia susține în mod eronat că al patrulea motiv este inoperant pentru motivul că recurentele nu au contestat punctul 196 din hotărârea atacată. Astfel, acest punct nu face decât să redea conținutul considerentului (98) al regulamentului în litigiu, fără ca Tribunalul să efectueze la acest punct o apreciere a temeiniciei acestui considerent, astfel încât faptul că punctul menționat nu este contestat nu este suficient pentru a face inoperant acest motiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">113</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, în ceea ce privește temeinicia acestui motiv, este necesar să se arate că, la punctele 199, 200 și 204-207 din hotărârea atacată, Tribunalul a confirmat abordarea urmată de Comisie în regulamentul în litigiu, potrivit căreia contractele de acoperire a riscurilor încheiate de recurente nu prezentau relevanță în ceea ce privește conversiile monedelor efectuate de această instituție pentru a garanta o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală, conform articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">114</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Mai precis, Tribunalul a constatat, pe de o parte, că, dat fiind că vânzările la export ale recurentelor fuseseră efectuate în euro, a fost necesară conversiunea lor în lire turcești pentru a se asigura o comparație echitabilă între acestea și vânzările interne și, pe de altă parte, că Comisia convertise în mod direct valoarea vânzărilor la export în lire turcești, fără o conversiune intermediară în dolari americani. În plus, Tribunalul a statuat că, întrucât contractele de acoperire a riscurilor în cauză prevedeau o acoperire în dolari americani stabilind o rată de conversiune între euro și dolarul american, această conversiune era străină de operațiunea de conversiune efectuată de Comisie, și anume din euro în lira turcească. Prin urmare, Tribunalul a respins argumentul recurentelor potrivit căruia Comisia era obligată să utilizeze rata de conversiune prevăzută în contractele de acoperire a riscurilor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">115</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele consideră că această apreciere se întemeiază pe o interpretare eronată a articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază, prin aceea că ea are legătură mai curând cu monedele avute în vedere în contractul de acoperire a riscurilor decât cu data când este stabilit cursul de schimb în acest contract, menționată totuși în dispoziția amintită, și încalcă efectul util al acesteia din urmă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">116</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie amintit mai întâi că, potrivit articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, se efectuează o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Această comparație se face în aceeași etapă a procesului comercial pentru vânzări efectuate la date cât mai apropiate posibil și ținând seama în mod corespunzător de alte diferențe care afectează comparabilitatea prețurilor. În cazul în care valoarea normală și prețul de export stabilite nu pot fi comparate astfel, se ține seama în fiecare caz, sub formă de ajustări, de diferențele constatate la factorii cu privire la care se pretinde și se demonstrează că afectează prețurile și, prin urmare, comparabilitatea acestora.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">117</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Printre factorii în temeiul cărora pot fi operate ajustări figurează, la litera (j) a acestui articol 2 alineatul (10), conversiunea monedelor. Această dispoziție prevede că, în cazul în care compararea prețurilor necesită o conversiune a monedelor, aceasta trebuie efectuată utilizând cursul de schimb în vigoare la data vânzării, cu condiția ca, atunci când o vânzare de monedă străină pe piețele tranzacțiilor la termen este legată direct de vânzarea la export respectivă, să se utilizeze cursul de schimb practicat pentru vânzarea la termen. Dispoziția menționată precizează totodată că, în mod obișnuit, data efectuării vânzării trebuie să fie cea care figurează pe factură, dar poate fi utilizată data contractului, a comenzii sau a confirmării comenzii în cazul în care este mai adecvată pentru a stabili condițiile materiale ale vânzării. Fluctuațiile cursului de schimb nu se iau în considerare și exportatorilor li se acordă 60 de zile pentru a ține seama de o modificare de durată a cursului de schimb în perioada de anchetă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">118</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, atunci când este necesară o conversiune a monedelor pentru a compara în mod echitabil prețul de export și valoarea normală, articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază precizează modul în care trebuie stabilit cursul de schimb aplicabil acestei conversiuni. Acest curs de schimb trebuie să corespundă celui care este în vigoare la data vânzării, cu excepția cazului în care cursul respectiv a fost convenit cu ocazia unei vânzări la termen în legătură directă cu vânzarea la export care trebuie luată în considerare în comparația cu valoarea normală. Astfel, din termenii acestei dispoziții reiese că, în cazul în care vânzarea de monedă străină pe piața tranzacțiilor la termen este direct legată de vânzarea la export avută în vedere, se utilizează cursul de schimb pentru vânzarea la termen. Dispoziția menționată precizează de altfel cum se determină data vânzării atunci când aceasta trebuie să fie luată în considerare și indică faptul că fluctuațiile cursurilor de schimb nu vor fi luate în considerare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">119</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În continuare, trebuie subliniat că articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază nu oferă nicio indicație cu privire la moneda în care trebuie efectuată conversiunea atunci când această conversiune este necesară pentru a efectua o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Rezultă că, atunci când o conversiune a monedelor se impune pentru a putea efectua o astfel de comparație, Comisia dispune de o marjă de apreciere pentru a determina în ce monedă vor trebui convertite aceste prețuri. Controlul jurisdicțional al unei asemenea aprecieri trebuie să se limiteze la verificarea respectării normelor de procedură, a exactității materiale a situației de fapt reținute pentru alegerea monedei contestate, a absenței unei erori vădite în aprecierea acestor fapte sau a absenței unui abuz de putere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 noiembrie 2024, Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics și Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia, C‑269/23 P și C‑272/23 P, EU:C:2024:984, punctul 125, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">120</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, este necesar să se arate că, astfel cum a amintit Tribunalul în mod întemeiat la punctul 198 din hotărârea atacată, un contract de acoperire a riscurilor permite blocarea, la momentul încheierii contractului, a cursului de schimb care trebuie aplicat unei tranzacții monetare care va avea loc la o dată viitoare și reducerea în acest mod a riscului financiar la care este expus un contractant din cauza fluctuațiilor defavorabile ale cursurilor de schimb.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">121</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Un contract de acoperire a riscurilor stabilește astfel un curs de schimb pentru vânzarea la termen, în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">122</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, din moment ce, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 118 și 119 din prezenta hotărâre, această dispoziție precizează modul în care trebuie stabilit cursul de schimb aplicabil unei conversiuni a monedelor pentru a compara prețul de export și valoarea normală, dar nu oferă nicio indicație cu privire la alegerea monedei în care trebuie efectuată această conversiune, Comisia nu poate fi obligată în temeiul dispoziției menționate să ia în considerare monedele utilizate în acest contract de acoperire a riscurilor pentru a efectua această comparație și nici, prin urmare, să aplice cursul de schimb stabilit prin contractul menționat pentru simplul motiv că este direct legat de vânzarea la export avută în vedere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">123</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru ca Comisia să fie obligată să ia în considerare cursul de schimb stabilit printr‑un contract de acoperire a riscurilor, este necesar nu numai ca acest contract să fie direct legat de vânzarea la export în cauză, ci și ca moneda avută în vedere în contractul menționat să fie și cea în care această instituție consideră că este necesar să convertească prețurile pentru a permite o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Faptul că un contract de acoperire a riscurilor este direct legat de vânzarea la export în cauză nu oferă însă nicio indicație cu privire la aspectul dacă moneda al cărei curs de schimb este stabilit prin acest contract este cea în care trebuie convertite prețurile de export și valoarea normală pentru a garanta comparația echitabilă a acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) prima teză din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">124</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, contrar celor susținute de recurente, din faptul că articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază pune accentul pe data cursului de schimb, independent de monedele al căror curs de schimb este stabilit prin contract, nu rezultă că, atunci când un producător‑exportator a încheiat un contract de acoperire a riscurilor, Comisia are neapărat obligația de a efectua o conversiune în funcție de monedele menționate în acest contract pentru a garanta o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">125</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, recurentele susțin în mod eronat că faptul că un contract de acoperire a riscurilor nu trebuie luat în considerare de Comisie decât în condițiile menționate la punctul 123 din prezenta hotărâre ar echivala cu a permite acestei instituții să eludeze obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (j) prima teză din regulamentul de bază. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 118 și 119 din prezenta hotărâre, această obligație privește numai modul de stabilire a cursului de schimb care trebuie aplicat pentru realizarea unei comparații echitabile, iar nu alegerea monedelor care trebuie convertite.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">126</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, contrar celor susținute tot de recurente, această interpretare a articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază nu are efectul de a permite Comisiei să priveze obligația menționată de orice efect util. Într‑adevăr, atunci când această instituție consideră că trebuie convertite prețurile vânzărilor la export într‑o altă monedă decât cea care face obiectul unui contract de acoperire a riscurilor direct legat de aceste vânzări, această instituție rămâne în principiu obligată, în virtutea articolului 2 alineatul (10) litera (j) prima teză din acest regulament, să utilizeze cursul de schimb în vigoare la data vânzării.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">127</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus și mai important, atunci când alege moneda în care consideră că trebuie convertite prețurile în discuție, Comisia este obligată, în temeiul obligației de principiu care se desprinde din articolul 2 alineatul (10) prima teză din acest regulament, să garanteze că această alegere permite o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală. Alegerea menționată, care se înscrie în puterea de apreciere de care dispune această instituție ca urmare a complexității situațiilor economice și politice pe care trebuie să le examineze, rămâne totuși supusă controlului instanței Uniunii, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 119 din prezenta hotărâre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">128</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se constate că Tribunalul nu a efectuat o interpretare eronată a articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază atunci când a statuat, după ce a constatat că contractele de acoperire a riscurilor încheiate de recurente stabileau un curs de schimb între euro și dolarul american, că această rată nu era relevantă pentru conversiunea prețurilor vânzărilor la export efectuată de Comisie, și anume din euro în lira turcească.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">129</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, al patrulea motiv trebuie respins ca nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al cincilea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">130</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celui de al cincilea motiv, recurentele reproșează Tribunalului că nu a citat decât parțial, la punctul 168 din hotărârea atacată, punctul 6.123 din raportul grupului special al OMC în cauza Statele Unite – Măsuri antidumping care vizează tabla din oțel inoxidabil în rulouri, precum și foile și benzile din oțel inoxidabil originare din Coreea (WT/DS 179/R) (denumit în continuare „raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil”) și, prin urmare, că a săvârșit o eroare de interpretare a acestui raport și a denaturat elementele de probă din dosar. Într‑adevăr, citarea omisă ar viza exact situația recurentelor care fac obiectul regulamentului în litigiu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">131</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia invocă inadmisibilitatea acestui motiv, întrucât urmărește să pună la îndoială constatările de fapt făcute de Tribunal care figurează la punctele 175, 176 și 185 din hotărârea atacată. În plus, recurentele nu ar preciza în mod suficient modul în care pretinsa interpretare eronată a acestui punct din raportul grupului special în cauza Statele Unite ale Americii – Oțel inoxidabil ar avea vreo incidență asupra deciziei Tribunalului. În sfârșit și oricum, Comisia consideră că motivul menționat este nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">132</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Punctul 168 din hotărârea atacată, avut în vedere la al cincilea motiv, face parte dintre motivele care justifică decizia Tribunalului de respingere a celui de al treilea motiv al acțiunii recurentelor prin care acestea din urmă, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 163 din această hotărâre, reproșau Comisiei în esență că a încălcat articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prin refuzul unui calcul lunar sau trimestrial al marjei de dumping.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">133</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât conținutul articolului 2.4 din acordul antidumping și, respectiv, al articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prezintă o similitudine și având în vedere jurisprudența Curții amintită la punctul 90 din prezenta hotărâre, potrivit căreia dispozițiile regulamentului de bază care corespund acordului antidumping trebuie, în măsura posibilului, să fie interpretate în conformitate cu acest acord, Tribunalul a putut în mod valabil să țină cont, atunci când a apreciat argumentele recurentelor referitoare la aplicabilitatea acestei dispoziții din regulamentul de bază, de raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil, în măsura în care privea interpretarea articolului 2.4 din acordul antidumping.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">134</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că, prin faptul că recurentele au susținut că Tribunalul s‑a întemeiat, la punctul 168 din hotărârea atacată, pe o citare incompletă a punctului 6.123 din raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil, ele reproșează Tribunalului în esență că a reținut o interpretare eronată a articolului 2.4 din acordul antidumping și, implicit, inclusiv a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și că a săvârșit astfel o eroare de drept.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">135</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Comisia susține în mod eronat că prezentul motiv trebuie respins ca inadmisibil deoarece ar urmări să se obțină din partea Curții o nouă apreciere a faptelor și că nu ar prezenta în mod suficient obiecțiile recurentelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">136</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește obiecția recurentelor că Tribunalul ar fi denaturat elementele de probă conținute în dosarul în primă instanță, în măsura în care acesta vizează aprecierea făcută de Tribunal cu privire la raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil, trebuie subliniat că acest raport a fost depus la Tribunal nu ca element de probă al unui fapt contestat, ci pentru a susține interpretarea articolului 2 din acordul antidumping și, implicit, a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, invocată de recurente. Prin urmare, la examinarea obiecției recurentelor, rezumată la punctul 134 din prezenta hotărâre, se va analiza dacă Tribunalul a apreciat în mod corect raportul menționat, iar nu doar dacă l‑a denaturat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">137</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În schimb, în măsura în care obiecția recurentelor întemeiată pe o denaturare vizează alte elemente din dosarul în primă instanță, aceasta trebuie înlăturată ca inadmisibilă, conform jurisprudenței Curții menționate la punctul 56 din prezenta hotărâre, din moment ce recurentele nu au precizat elementele pe care Tribunalul le‑ar fi denaturat și nici erorile de analiză pe care acesta le‑ar fi săvârșit.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">138</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Odată făcute aceste precizări, trebuie arătat, în ceea ce privește temeinicia prezentului motiv, că, după ce a constatat la punctul 167 din hotărârea atacată că articolul 2.4 din acordul antidumping conține o dispoziție parțial comparabilă cu cea a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, Tribunalul a reprodus, la punctul 168 din hotărârea atacată, următorul fragment din raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil, referitor la interpretarea acestui articol 2.4:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-218" title="page-3">
      „Statele Unite susțin în fapt că dispozițiile articolului 2.4 privind «datele cât mai apropiate posibil» implică o preferință în favoarea unor perioade scurte pentru calcularea mediilor. Cu toate acestea, în opinia noastră, argumentul Statelor Unite merge prea departe […] Nu excludem că pot exista împrejurări de fapt în care utilizarea mai multor perioade pentru calculul mediilor ar putea fi adecvată pentru a garanta că comparabilitatea nu este afectată de diferențe în ceea ce privește datele vânzărilor în interiorul perioadelor de calcul al mediilor pe piețele internă și externă […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">139</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, este necesar să se arate că fragmentul din acest raport cu privire la care recurentele reproșează Tribunalului că l‑a ignorat este următorul:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-220" title="page-3">
      „Observăm că, atunci când variațiile valorii normale, ale prețului de export sau ale prețului de export construit în perioada de anchetă sunt însoțite de diferențe în interiorul perioadei menționate în greutatea relativă în funcție de volumul vânzărilor pe piața internă în raport cu piața de export, utilizarea mediilor ponderate pe toată perioada de anchetă ar putea indica existența unei marje de dumping care nu reflectă situația în niciun moment din cursul acestei perioade.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">140</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, această frază care se regăsește în raportul menționat, ca urmare directă a fragmentului reprodus la punctul 138 din prezenta hotărâre, nu conține decât o ilustrare a împrejurărilor de fapt în care utilizarea mai multor perioade pentru calculul mediilor ar putea fi adecvată pentru a garanta că comparabilitatea nu este afectată de diferențe între datele vânzărilor în interiorul perioadelor de calcul al mediilor pe piața internă și pe cea externă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">141</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Omiterea de către Tribunal a frazei menționate nu permite deci să se considere că acesta a interpretat în mod eronat raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil și că, implicit, s‑a întemeiat pe o interpretare eronată a articolului 2.4 din acordul antidumping, precum și a articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază la aprecierea celui de al treilea motiv al acțiunii recurentelor, întemeiat pe încălcarea acestei ultime dispoziții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">142</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctelor 182-186 din hotărârea atacată, Tribunalul a ținut seama de faptul că împrejurările evocate în fragmentul din raportul grupului special în cauza Statele Unite – Oțel inoxidabil, reprodus la punctul 137 din prezenta hotărâre, ar putea justifica utilizarea unui calcul lunar sau trimestrial al marjei de dumping. Cu toate acestea, după examinarea argumentelor invocate de recurente pentru a demonstra că un astfel de calcul era indicat în speță, Tribunalul, în cadrul aprecierii sale suverane a faptelor, a respins aceste argumente ca nefondate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">143</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru motivele care precedă, al cincilea motiv trebuie respins ca fiind în parte inadmisibil și în parte nefondat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al șaselea motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Argumentația părților</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">144</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celui de al șaselea motiv, recurentele arată că, la punctele 175, 176 și 185 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat elementele de probă din dosar considerând că din acesta nu reieșea că modificările costului de producție avuseseră un efect asupra comparabilității prețurilor, că fluctuațiile costului de producție nu priveau decât un singur tip de produs și că repartizarea inegală acoperea doar un trimestru și numai 3 produse din 23.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">145</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, recurentele arată că, la punctul 181 din hotărârea atacată, Tribunalul a arătat în mod întemeiat că prețurile medii trimestriale se îndepărtau cu 19 % de prețurile medii anuale pe piața internă și cu 15 % pe piața de export, și anume fluctuații de ordinul a 14,5 % din costul de producție. Ar rezulta că argumentul potrivit căruia acestea nu au demonstrat că schimbările costului de producție aveau un efect asupra comparabilității prețurilor s‑ar întemeia pe o denaturare a elementelor de probă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">146</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, Tribunalul a denaturat elementele de probă atunci când a statuat că fluctuațiile costului de producție priveau numai un tip de produs și că repartizarea inegală acoperea numai 3 tipuri de produse din 23. Fluctuațiile detaliate ale costului de producție indicate se raportau la 3 tipuri de produse [sau numărul de control al produsului (NCP)], astfel cum a reieșit în mod clar din anexele A.1 și A.8 pe care le‑au depus la dosarul procedurii în primă instanță. În plus, această informație a fost comunicată pentru cele mai vândute 3 tipuri de produse în cadrul Uniunii. Recurentele au prezentat în primă instanță și o anexă A.7 care preciza, pentru aceste 3 tipuri de produse, repartizarea vânzărilor interne și în Uniune pe trimestru și care indica faptul că produsele reprezentau aproape 80 % din vânzările în Uniune.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">147</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Recurentele consideră totodată că, ținând seama de obiecțiile lor formulate în al cincilea și al șaselea motiv, Tribunalul nu a putut să decidă în mod legal la punctele 186, 190 și 191 din hotărârea atacată că Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a refuzat să se îndepărteze de metoda de calcul al marjei anuale și că nu a încălcat, așadar, articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Această eroare a Tribunalului este confirmată de punctul 7.99 din raportul grupului special al OMC din 27 iulie 2023 în cauza Republica Dominicană – Măsuri antidumping privind barele din oțel crenelate (WT/DS605/R). Pe de altă parte, importanța datelor trimestriale în raport cu datele anuale ar fi de asemenea ilustrată de faptul că United State Securities and Exchange Commission (Comisia pentru valori mobiliare și operațiuni de schimb din Statele Unite) impune ca societățile cotate la bursă să publice rapoarte trimestriale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">148</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia apreciază că al șaselea motiv este inadmisibil, întrucât recurentele nu demonstrează nicio denaturare a faptelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Aprecierea Curții</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">149</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 103 din prezenta hotărâre, atunci când un recurent susține că Tribunalul a denaturat elemente de probă, trebuie să indice cu precizie elementele care au fost denaturate de acesta și să demonstreze erorile de analiză care, în aprecierea sa, l‑a determinat să săvârșească această denaturare. De altfel, o denaturare trebuie să reiasă în mod evident din înscrisurile dosarului, fără a fi necesară o nouă apreciere a faptelor și a probelor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">150</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, recurentele reproșează Tribunalului că a denaturat elementele de probă atunci când, la punctul 175 din hotărârea atacată, a considerat că ele nu au demonstrat că modificările costului de producție aveau un efect asupra comparabilității prețului, din moment ce, la punctul 181 din hotărârea atacată, acesta a reținut ca fiind dovedit faptul că prețurile medii trimestriale se îndepărtau cu 19 % de prețurile medii anuale pe piața internă și cu 15 % pe piața de export și că Comisia nu contestase argumentul recurentelor, invocat în cererea lor introductivă în primă instanță, potrivit căruia variațiile costului de producție se traduc în prețurile de vânzare atât naționale, cât și în Uniune.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">151</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Totuși, prin intermediul acestei obiecții, recurentele contestă temeinicia unei aprecieri a Tribunalului fără a preciza elementul de probă care ar fi fost denaturat de acesta cu această ocazie. În lipsa unei asemenea precizări, nu se poate considera, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 149 din prezenta hotărâre, că recurentele au demonstrat corespunzător cerințelor legale existența unei denaturări. Prin urmare, această obiecție trebuie respinsă ca inadmisibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">152</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, recurentele susțin că, la punctul 176 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat elementele de probă atunci când a considerat că fluctuațiile costului de producție priveau numai un tip de produs. Astfel, din înscrisurile depuse de recurente la dosarul procedurii în primă instanță și mai precis din cuprinsul paginilor 40-42 din anexa A.1 și din cuprinsul paginii 25 din anexa A.8 ar reieși că fluctuațiile detaliate ale costului de producție se raportau la 3 tipuri de produse.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">153</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este necesar să se arate că, desigur, paginile din anexa A.1 la cererea introductivă în primă instanță menționate de recurente conțin indicații cu privire la fluctuația costului de producție a unor produse cu trei NCP diferite. Cu toate acestea, făcând trimitere la aceste pagini din anexa A.1 menționată, recurentele s‑au referit chiar ele, atât la pagina 25 din anexa A.8 la cererea lor introductivă în primă instanță, cât și la punctul 94 din această cerere introductivă, la o fluctuație „care poate ajunge până la 14,5 %” din costul de producție pentru „produsul în cauză”. În aceste condiții, nu se poate reproșa Tribunalului că a denaturat înscrisurile recurentelor și elementele de probă pe care acestea le‑au prezentat, atunci când a afirmat la punctul 176 din hotărârea atacată că, „[î]n cadrul primului exemplu, recurentele susțin că, pentru un singur tip de produs, o fluctuație a costului de producție se ridică la 14,5 %”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">154</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând, recurentele susțin că, la punctul 185 din hotărârea atacată, Tribunalul a denaturat elementele de probă atunci când a considerat că repartizarea inegală a vânzărilor în perioada de anchetă acoperea numai 3 tipuri de produse din 23. Or, recurentele au depus la dosarul procedurii în primă instanță o anexă C.2, care constituie de asemenea anexa A.7 la recursul lor, indicând repartizarea vânzărilor interne și a vânzărilor în cadrul Uniunii pe trimestru pentru 3 tipuri de produse care, astfel cum au explicat recurentele în memoriul lor în replică în primă instanță și astfel cum a admis Comisia la punctul 90 din memoriul său în răspuns, reprezintă aproape 80 % din vânzările în Uniune. În opinia recurentelor, dacă Tribunalul nu ar fi denaturat elementele de probă din dosar, acesta nu ar fi putut considera că această repartizare inegală nu acoperea decât 3 dintre cele 23 de tipuri de produse, ceea ce ar implica o acoperire de numai 13 % din volumul vânzărilor în perioada de anchetă, deși acoperirea reală era de aproape 80 %.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">155</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este suficient să se constate că recurentele nu invocă nicio eroare de analiză care să reiasă în mod vădit din înscrisurile din dosar și că Tribunalul a săvârșit o astfel de eroare în aprecierea sa cu privire la anexa C.2 depusă la dosarul în primă instanță. Este necesar să se arate, pe de altă parte, că anexa menționată nu este evocată la punctul 185 din hotărârea atacată și că ea nu oferă nicio indicație cu privire la procentul vânzărilor în Uniune pe care îl reprezintă cele 3 tipuri de produse în cauză. Rezultă că, sub pretextul unei susțineri privind denaturarea anexei menționate, recurentele urmăresc să obțină din partea Curții o nouă apreciere a elementelor de probă, fapt care excedă competenței Curții în stadiul recursului, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 55 din prezenta hotărâre. Prin urmare, obiecția întemeiată pe denaturarea anexei C.2 depusă la dosarul în primă instanță trebuie înlăturată ca inadmisibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">156</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru motivele care precedă, al șaselea motiv trebuie respins.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">157</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din moment ce al cincilea și al șaselea motiv trebuie respinse, este de asemenea necesar să se respingă ca inoperantă obiecția recurentelor care presupune temeinicia acestor motive, potrivit căreia, la punctele 186, 190 și 191 din hotărârea atacată, Tribunalul nu a putut considera în mod valabil că Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a refuzat să se îndepărteze de metoda de calcul al marjei anuale și, prin urmare, nu a încălcat articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">158</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru toate motivele care precedă, recursul trebuie respins în totalitate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">159</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În conformitate cu articolul 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, atunci când recursul nu este fondat, Curtea se pronunță asupra cheltuielilor de judecată. Potrivit articolului 138 alineatul (1) din acest regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din regulamentul menționat, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">160</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât Comisia a solicitat obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, iar acestea din urmă au căzut în pretenții, se impune ca acestea să fie obligate să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Comisie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-246" title="page-3">
      Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară și hotărăște:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Respinge recursul.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Çolakoğlu Metalurji AȘ și Çolakoğlu Dıș Ticaret AȘ sunt obligate să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și cheltuielile de judecată suportate de Comisia Europeană.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <div class="signatures">
<p class="C77Signatures" id="para-249" title="page-3">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: engleza.</p>
</body>
</html>
