<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.00-20081231.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="ECRCJ2007ROB.0300233101.case.xml"><NO.CASE>C-95/04 P</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62004J0095</NO.CELEX><NO.SEQ>0001.0002</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>2373</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>2424</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>52</PAGE.TOTAL><AUTHOR>CJ</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><LEFT>HOTĂRÂREA DIN <DATE ISO="20070315">15.3.2007</DATE> — CAUZA C-95/04 P</LEFT><RIGHT>BRITISH AIRWAYS / COMISIA</RIGHT></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Camera a treia)</P><P><DATE ISO="20070315">15 martie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: engleza.</P></NOTE></P></TI></TITLE><TOC><TITLE><TI><P>Cuprins</P></TI></TITLE><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Istoricul cauzei</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2377</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Acţiunea în faţa Tribunalului şi hotărârea atacată</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2380</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Concluziile părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2387</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la recurs</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2388</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la primul motiv, întemeiat pe comiterea unei erori de drept la aprecierea de către Tribunal a efectului de excludere al sistemelor de prime în cauză</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2390</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la primul aspect al primului motiv, referitor la criteriul care permite să fie apreciat eventualul efect de excludere al sistemelor de prime în cauză</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2390</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2390</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2395</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al doilea aspect al primului motiv, referitor la aprecierea de către Tribunal a pertinenţei justificării economice obiective a sistemelor de prime în cauză</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2403</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2403</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2404</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept care constă în faptul că Tribunalul nu ar fi examinat efectele probabile ale comisioanelor acordate de BA şi nici nu ar fi ţinut seama de dovezile potrivit cărora comisioanele menţionate nu avuseseră niciun efect material asupra companiilor aeriene concurente</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2407</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2407</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2408</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, în măsura în care Tribunalul nu ar fi examinat dacă prin comportamentul companiei BA s-ar fi cauzat un <QUOT.START ID="QS0001" REF.END="QE0001" CODE="201E"/>dezavantaj [pentru] consumatori<QUOT.END ID="QE0001" REF.START="QS0001" CODE="201D"/> în sensul articolului 82 al doilea paragraf litera (b) CE</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2410</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2410</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2411</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK><?PAGE NO="I-2374"?><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe o eroare de drept comisă de Tribunal care constă în faptul că acesta a considerat că noul sistem de prime de rezultat avea acelaşi efect ca şi acordurile comerciale, în pofida diferenţei legate de lungimea perioadei luate în considerare şi a lipsei analizei şi a cuantificării efectelor sistemelor de prime în cauză asupra concurenţilor companiei BA</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2412</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la primul aspect al celui de al patrulea motiv, referitor la diferenţele dintre acordurile comerciale şi noul sistem de prime de rezultat</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2412</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2412</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2413</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, referitor la cerinţele privind proba unui efect de eliminare al sistemelor de prime în cauză</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2414</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2414</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2416</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe o aplicare greşită de către Tribunal a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE, în ceea ce priveşte efectul discriminatoriu al sistemelor de prime în cauză pentru agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2417</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Argumentele părţilor</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2417</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Aprecierea Curţii</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2419</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.BLK><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la primul aspect al celui de al cincilea motiv, referitor la echivalenţa prestaţiilor agenţilor de voiaj</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2420</ITEM.REF></TOC.ITEM><TOC.ITEM><NO.ITEM>—</NO.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la al doilea aspect al celui de al cincilea motiv, referitor la cerinţele privind constatarea unui dezavantaj concurenţial</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2421</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK></TOC.BLK></TOC.BLK><TOC.ITEM><ITEM.CONT>Cu privire la cheltuielile de judecată</ITEM.CONT><ITEM.REF>I-2424</ITEM.REF></TOC.ITEM></TOC.BLK></TOC><JUDGMENT.INIT><P>În cauza C-95/04 P,</P><P>având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curţii de Justiţie, introdus la <DATE ISO="20040225">25 februarie 2004</DATE>,</P></JUDGMENT.INIT><?PAGE NO="I-2375"?><PARTIES><PLAINTIFS><P><HT TYPE="BOLD">British Airways plc,</HT> cu sediul în Waterside (Regatul Unit), reprezentată de domnul R. Subiotto, solicitor, domnul R. O'Donoghue, barrister, şi domnul W. Wood, QC,</P><PARTY.STATUS>recurentă,</PARTY.STATUS></PLAINTIFS><AGAINST>celelalte părţi în proces fiind:</AGAINST><DEFENDANTS><P><HT TYPE="BOLD">Comisia Comunităţilor Europene,</HT> reprezentată de domnii P. Oliver, A. Nijenhuis şi M. Wilderspin, în calitate de agenţi, cu domiciliul ales în Luxemburg,</P><PARTY.STATUS>pârâtă în primă instanţă,</PARTY.STATUS></DEFENDANTS><INTERVENERS><P><HT TYPE="BOLD">Virgin Atlantic Airways Ltd,</HT> cu sediul în Crawley (Regatul Unit), reprezentată de domnul J. Scott, solicitor, domnul C. West, barrister, şi domnul N. Green, QC,</P><PARTY.STATUS>intervenientă în primă instanţă,</PARTY.STATUS></INTERVENERS></PARTIES><?PAGE NO="I-2376"?><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>CURTEA (Camera a treia),</P><P>compusă din domnul A. Rosas (raportor), preşedinte de cameră, domnii A. Borg Barthet şi J. Malenovský, judecători,</P><P>avocat general: doamna J. Kokott,</P><P>grefier: domnul H. von Holstein, grefier adjunct,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din <DATE ISO="20051215">15 decembrie 2005</DATE>,</VISA><VISA>după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din <DATE ISO="20060223">23 februarie 2006</DATE>,</VISA></GR.VISA><PREAMBLE.FINAL><P>pronunţă prezenta</P></PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P>Hotărâre</P></TI></TITLE><NP><NO.P>1</NO.P><TXT>Prin recursul formulat, British Airways pic (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0002" REF.END="QE0002" CODE="201E"/>BA<QUOT.END ID="QE0002" REF.START="QS0002" CODE="201D"/>) solicită anularea hotărârii Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene din <DATE ISO="20031217">17 decembrie 2003</DATE>, British Airways/Comisia (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="T-219/99" YEAR="2003" PAGE.ECR="II-5917">T-219/99, Rec, p. II-5917</REF.DOC.ECR>, denumită în<?PAGE NO="I-2377"?> continuare <QUOT.START ID="QS0003" REF.END="QE0003" CODE="201E"/>hotărârea atacată<QUOT.END ID="QE0003" REF.START="QS0003" CODE="201D"/>), prin care s-a respins acţiunea având ca obiect anularea Deciziei 2000/74/CE a Comisiei din <DATE ISO="19990714">14 iulie 1999</DATE> privind o procedură de aplicare a articolului 82 din Tratatul CE (IV/D-2/34.780 Virgin/British Airways, <REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="030" DATE.PUB="2000" PAGE.FIRST="1">JO 2000, L 30, p. 1</REF.DOC.OJ>, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0004" REF.END="QE0004" CODE="201E"/>decizia în litigiu<QUOT.END ID="QE0004" REF.START="QS0004" CODE="201D"/>), prin care s-a aplicat companiei BA o amendă de 6,8 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian din Regatul Unit.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Istoricul cauzei</P></TI></TITLE><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>Situaţia de fapt, astfel cum rezultă din dosarul prezentat Tribunalului şi astfel cum este expusă la punctele 4-19 din hotărârea atacată, poate fi rezumată după cum urmează.</TXT></NP><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>BA, cea mai mare companie aeriană din Regatul Unit, a încheiat cu agenţii de voiaj stabiliţi pe teritoriul acestui stat membru şi acreditaţi de International Air Transport Association (IATA) acorduri care dădeau dreptul la un comision de bază în temeiul vânzărilor de bilete de transport pentru zborurile organizate de BA (în continuare denumite <QUOT.START ID="QS0005" REF.END="QE0005" CODE="201E"/>biletele BA<QUOT.END ID="QE0005" REF.START="QS0005" CODE="201D"/>) emise de aceşti agenţi şi care cuprindeau trei sisteme distincte de stimulente financiare: acordurile comerciale, acordurile mondiale şi, ulterior, sistemul de prime de rezultat aplicabil de la <DATE ISO="19980101">1 ianuarie 1998</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>Acordurile comerciale permiteau anumitor agenţi de voiaj, şi anume celor care realizau vânzări de bilete BA în valoare mai mare de <FT TYPE="NUMBER">500000</FT> GBP anual, să<?PAGE NO="I-2378"?> primească recompense în plus faţă de comisionul de bază, în special o primă de rezultat calculată potrivit unui barem progresiv stabilit în funcţie de evoluţia încasărilor provenite din vânzările de bilete BA realizate de un agent de voiaj şi condiţionată de creşterea acestor vânzări de la un an la altul</TXT></NP><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19930709">9 iulie 1993</DATE>, Virgin Atlantic Airways Ltd (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0006" REF.END="QE0006" CODE="201E"/>Virgin<QUOT.END ID="QE0006" REF.START="QS0006" CODE="201D"/>) a sesizat Comisia Comunităţilor Europene cu o plângere privind în special aceste acorduri comerciale.</TXT></NP><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Comisia a decis să iniţieze o procedură cu privire la acordurile menţionate şi a adoptat, la <DATE ISO="19961220">20 decembrie 1996</DATE>, o comunicare privind obiecţiunile împotriva companiei BA. Observaţiile orale ale companiei BA au fost ascultate în cadrul unei şedinţe care a avut loc la <DATE ISO="19971112">12 noiembrie 1997</DATE>.</TXT></NP><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Al doilea tip de acorduri de stimulare, şi anume <QUOT.START ID="QS0007" REF.END="QE0007" CODE="201E"/>acordurile mondiale<QUOT.END ID="QE0007" REF.START="QS0007" CODE="201D"/>, a fost încheiat cu trei agenţi de voiaj, acordându-le acestora dreptul să perceapă comisioane suplimentare, calculate pe baza creşterii cotei BA din vânzările mondiale ale acestora.</TXT></NP><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19971117">17 noiembrie 1997</DATE>, BA a adresat tuturor agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit o scrisoare în care le expunea detaliile celui de al treilea tip de acorduri de stimulare, şi anume noul sistem de prime de rezultat.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2379"?><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>Potrivit acestui sistem, comisionul de bază a fost redus la 7 % pentru toate biletele BA (în condiţiile în care procentele de comision anterioare erau în valoare de 9 % pentru vânzările de bilete internaţionale şi de 7,5 % pentru vânzările de bilete pentru zboruri în interiorul Regatului Unit), însă fiecare agent de voiaj putea obţine un comision suplimentar în valoare de până la 3 % pentru biletele internaţionale şi de până la 1 % pentru biletele pentru zborurile interne. Importanţa elementului variabil suplimentar depindea de evoluţia rezultatelor obţinute de agenţii de voiaj la vânzarea de bilete BA. Aceste rezultate erau măsurate prin compararea încasărilor totale provenite din vânzările de bilete BA emise de un agent de voiaj în cursul unei luni calendaristice determinate cu încasările similare din luna corespunzătoare a anului precedent. Elementul variabil suplimentar era datorat dacă raportul între încasările din perioada luată în considerare şi cele din perioada de referinţă era de 95 %, iar nivelul maxim al acestuia era atins atunci când acest raport ajungea la 125 %.</TXT></NP><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>La data de <DATE ISO="19980109">9 ianuarie 1998</DATE>, Virgin a depus o plângere complementară ce viza acest nou sistem de prime de rezultat. La <DATE ISO="19980312">12 martie 1998</DATE>, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecţiunile complementară având ca obiect acest sistem.</TXT></NP><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19990714">14 iulie 1999</DATE>, Comisia a adoptat decizia în litigiu, în cadrul căreia reţine, la considerentul (96), că, prin aplicarea acordurilor comerciale şi a noului sistem de prime de rezultat (denumite în continuare, împreună, <QUOT.START ID="QS0008" REF.END="QE0008" CODE="201E"/>sistemul de prime în cauză<QUOT.END ID="QE0008" REF.START="QS0008" CODE="201D"/>) agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit, BA a abuzat de poziţia dominantă pe care o deţine în acest stat membru pe piaţa serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian. Acest comportament abuziv are ca obiect şi ca efect, prin recompensarea fidelităţii agenţilor de voiaj şi prin exercitarea unei discriminări între aceştia, eliminarea concurenţilor companiei BA de pe piaţa transportului aerian din Regatul Unit.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2380"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Acţiunea în faţa Tribunalului şi hotărârea atacată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la <DATE ISO="19991001">1 octombrie 1999</DATE>, BA a introdus o acţiune prin care a solicitat anularea deciziei în litigiu.</TXT></NP><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins această acţiune.</TXT></NP><NP><NO.P>14</NO.P><TXT>În susţinerea acţiunii formulate, BA invocase opt motive, întemeiate respectiv pe necompetenţa Comisiei, pe încălcarea principiului nediscriminării, pe definirea eronată a pieţei sectoriale şi geografice relevante, pe lipsa unei legături de conexitate între pieţele sectoriale despre care se pretinde că au fost afectate, pe folosirea unui temei juridic greşit pentru adoptarea deciziei în litigiu, pe inexistenţa unei poziţii dominante, pe lipsa unui abuz de poziţie dominantă şi, în sfârşit, pe caracterul excesiv al cuantumului amenzii.</TXT></NP><NP><NO.P>15</NO.P><TXT>Numai al şaptelea motiv este avut în vedere în cadrul prezentului recurs. Prin acest motiv, întemeiat pe lipsa unui abuz de poziţie dominantă, BA a contestat afirmaţia Comisiei potrivit căreia sistemele de prime în cauză au creat o discriminare între agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit sau au produs un efect de excludere în privinţa companiilor aeriene concurente.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2381"?><NP><NO.P>16</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte, în primul rând, caracterul discriminatoriu al acestor sisteme, Tribunalul a amintit, la punctul 233 din hotărârea atacată, că exploatarea abuzivă a unei poziţii dominante poate consta în aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestor parteneri un dezavantaj concurenţial, după cum prevede articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>17</NO.P><TXT>La punctul următor din această hotărâre, Tribunalul a constatat că majorarea procentului comisioanelor plătite de BA era aplicată nu numai pentru biletele BA vândute după realizarea obiectivului de vânzări, ci pentru toate biletele BA vândute de un agent de voiaj în cursul perioadei avute în vedere. Prin urmare, Tribunalul a concluzionat, la punctul 236 din hotărârea menţionată, că, prin remunerarea la niveluri diferite a unor servicii identice prestate în cursul aceleiaşi perioade, sistemele de prime în cauză denaturau nivelul remuneraţiei percepute de agenţii de voiaj sub forma unor comisioane plătite de BA.</TXT></NP><NP><NO.P>18</NO.P><TXT>La punctul 238 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că aceste condiţii discriminatorii de remunerare afectau aptitudinea agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit de a intra în concurenţă în ceeea ce priveşte furnizarea pentru călători de servicii specifice agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian şi de a stimula cererea de astfel de servicii a companiilor aeriene concurente.</TXT></NP><NP><NO.P>19</NO.P><TXT>La punctul 240 din hotărârea menţionată, Tribunalul a concluzionat că Comisia era îndreptăţită să reţină că sistemele de prime în cauză constituiau, din partea companiei BA, o exploatare abuzivă a poziţiei sale dominante pe piaţa serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian din Regatul Unit, prin faptul că produceau efecte discriminatorii între agenţii de voiaj stabiliţi în acest stat membru<?PAGE NO="I-2382"?> şi, prin urmare, creau unora dintre aceştia un dezavantaj concurenţial în sensul articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>20</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte, în al doilea rând, efectul de excludere a companiilor aeriene concurente ale BA, care decurge din efectul de fidelizare ce rezultă din sistemul de prime în cauză, Tribunalul a amintit, la punctele 245 şi 246 din hotărârea atacată, că, potrivit jurisprudenţei Curţii, dacă în general se consideră că sistemele de rabaturi de cantitate legate exclusiv de volumul achiziţiilor efectuate de la un producător dominant nu au ca efect împiedicarea, prin încălcarea articolului 82 CE, a aprovizionării clienţilor acestui producător de la concurenţii săi, un sistem de rabaturi legat de realizarea unui obiectiv de achiziţii aplicat de un astfel de producător încalcă acest articol (a se vedea în acest sens hotărârea din <DATE ISO="19831109">9 noiembrie 1983</DATE>, Michelin/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="322/81" YEAR="1983" PAGE.ECR="3461">322/81, Rec, p. 3461, punctul 71</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>21</NO.P><TXT>La punctul 270 din hotărârea atacată, Tribunalul consideră că, pentru a stabili dacă BA a exploatat în mod abuziv poziţia sa dominantă prin aplicarea sistemului de prime în cauză agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit, este necesar să fie apreciate criteriile şi modalităţile de acordare şi să se examineze dacă aceste prime urmăreau, prin acordarea unui avantaj care nu era justificat de nicio prestaţie economică, să îi priveze pe agenţii menţionaţi de posibilitatea de a-şi vinde serviciile companiilor aeriene la alegere sau să restrângă această posibilitate şi să împiedice astfel accesul companiilor aeriene concurente ale BA pe piaţa serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian din Regatul Unit.</TXT></NP><NP><NO.P>22</NO.P><TXT>Tribunalul a considerat, la punctul 271 din hotărârea atacată, că era necesar, în speţă, să se determine dacă sistemele de prime în cauză aveau un efect de fidelizare<?PAGE NO="I-2383"?> în privinţa agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit şi, dacă era cazul, dacă aceste sisteme erau întemeiate pe o contraprestatie justificată din punct de vedere economic.</TXT></NP><NP><NO.P>23</NO.P><TXT>Cu privire, mai întâi, la efectul de fidelizare al sistemelor de prime în cauză, Tribunalul a constatat, la punctele 272 şi 273 din hotărârea menţionată, existenţa unui astfel de efect, pentru două motive. Pe de o parte, ţinând seama de caracterul progresiv al acestora care produce un efect foarte pronunţat la atingerea limitei, procentele de comision majorate erau susceptibile să crească în mod exponenţial de la o perioadă la alta. Pe de altă parte, Tribunalul a considerat că, pe măsură ce încasările provenite din vânzări de bilete BA erau mai mari în cursul perioadei de referinţă, cu atât penalitatea suportată de agenţii de voiaj sub forma unei reduceri disproporţionate a procentului primelor de rezultat era mai mare în cazul unei diminuări, chiar şi uşoare, a vânzărilor respective în cursul perioadei luate în considerare în raport cu perioada de referinţă.</TXT></NP><NP><NO.P>24</NO.P><TXT>Mai mult, în privinţa criticii formulate de BA potrivit căreia sistemele de prime în cauză nu împiedicau concurenţii să încheie acorduri similare cu agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit, Tribunalul a amintit, la punctul 277 din hotărârea atacată, că numărul de bilete BA vândute de agenţii menţionaţi, din totalul reprezentat de liniile aeriene cu plecarea sau având ca destinaţie aeroporturi situate în acest stat membru, a reprezentat în mod invariabil un multiplu atât al vânzărilor de bilete realizate de fiecare dintre cei cinci concurenţi principali ai companiei BA, cât şi al totalului cumulat al aceloraşi vânzări. Tribunalul a concluzionat astfel, la punctul 278 din această hotărâre, că s-a demonstrat în mod temeinic că întreprinderile concurente nu erau în măsură să realizeze, în Regatul Unit, încasări susceptibile să constituie o bază financiară suficient de largă pentru a le permite să instituie în mod eficient un sistem de prime comparabil cu sistemele de prime în cauză, care să fie de natură să contracareze efectul de excludere generat de acestea din urmă.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2384"?><NP><NO.P>25</NO.P><TXT>Cu privire, în al doilea rând, la problema dacă sistemele de prime în cauză erau întemeiate pe o contraprestatie justificată din punct de vedere economic, Tribunalul a amintit, la punctul 279 din hotărârea atacată, că existenţa unei poziţii dominante nu privează întreprinderea aflată în această poziţie de posibilitatea de a îndeplini, în limite acceptabile, actele pe care le consideră necesare pentru a-şi apăra propriile interese comerciale în cazul în care acestea sunt ameninţate. Tribunalul a precizat totuşi, la punctul 280 din această hotărâre, că, pentru a fi legitimă, protecţia poziţiei concurenţiale a unei asemenea întreprinderi trebuie să fie întemeiată pe criterii de eficienţă economică.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>La punctul 281 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că BA nu demonstrase că efectul de fidelizare al sistemelor de prime în cauză se întemeia pe o contraprestatie justificată din punct de vedere economic. La punctele 282 şi 283 din această hotărâre, Tribunalul a apreciat, în această privinţă, că, întrucât realizarea obiectivelor de creştere a vânzărilor de bilete BA de către agenţi de voiaj stabiliţi în Regatul Unit declanşa aplicarea unui comision majorat nu numai pentru biletele BA vândute după realizarea acestor obiective, ci pentru toate biletele BA emise în cursul perioadei luate în considerare, remuneraţia suplimentară a agenţilor respectivi era lipsită de orice legătură obiectivă cu contraprestaţia ce rezulta, pentru BA, din vânzarea de bilete de avion suplimentare.</TXT></NP><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>în plus, Tribunalul a indicat, la punctul 285 din hotărârea menţionată, că, deşi orice companie aeriană are mai degrabă interesul să vândă bilete suplimentare pentru zborurile sale decât să lase locuri neocupate, avantajul pe care îl reprezintă un grad mai mare de ocupare a aeronavelor trebuia să fie în mod considerabil redus în cazul de faţă, din cauza costurilor suplimentare cauzate societăţii BA de creşterea remuneraţiei agentului de voiaj ca urmare a aplicării retroactive a comisionului majorat.</TXT></NP><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>Prin urmare, Tribunalul a concluzionat, la punctele 286-288 din hotărârea atacată, că trebuie să se considere că sistemele de prime în cauză, prin faptul că erau lipsite<?PAGE NO="I-2385"?> de o contraprestatie justificată din punct de vedere economic, urmăreau, în esenta, să remunereze creşterea vânzărilor de bilete BA de la o perioadă la alta şi, prin urmare, să crească fidelitatea faţă de BA a agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit. Aceste sisteme împiedicau astfel intrarea sau dezvoltarea pe piaţa britanică a serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian a companiilor aeriene concurente ale BA şi constituiau, aşadar, un obstacol pentru menţinerea gradului de concurenţă existent sau pentru dezvoltarea acestei concurenţe pe piaţa respectivă.</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>Tribunalul a precizat, de altfel, la punctul 290 din această hotărâre, că BA a admis în cursul şedinţei că nu exista nicio legătură precisă între, pe de o parte, eventualele economii de scară realizate datorită biletelor BA suplimentare vândute ulterior realizării obiectivelor de vânzări şi, pe de altă parte, majorările procentelor de comisioane plătite în contrapartidă agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit.</TXT></NP><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>în sfârşit, la punctul 293 din hotărârea menţionată, Tribunalul a respins argumentul prezentat de BA potrivit căruia Comisia nu demonstrase că sistemele de prime în cauză produceau un efect de excludere. în acest scop, acesta a indicat, pe de o parte, că, pentru a se stabili existenţa unei încălcări a articolului 82 CE, nu este necesar să se demonstreze că abuzul are un efect concret asupra pieţelor relevante, fiind suficientă dovada faptului că, prin comportamentul abuziv, întreprinderea aflată în poziţie dominantă urmăreşte restrângerea concurenţei.</TXT></NP><NP><NO.P>31</NO.P><TXT>La punctul următor din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat, pe de altă parte, nu numai că sistemele de prime în cauză erau susceptibile să producă un efect<?PAGE NO="I-2386"?> restrictiv asupra pieţelor serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian şi al transportului aerian din Regatul Unit, ci şi faptul că, mai mult, Comisia a demonstrat în mod concret efectul restrictiv al practicilor în litigiu asupra pieţelor respective.</TXT></NP><NP><NO.P>32</NO.P><TXT>în această privinţă, Tribunalul a arătat în primul rând că, la momentul săvârşirii faptelor incriminate, întrucât 85 % din biletele vândute în Regatul Unit fuseseră vândute prin intermediul agenţilor de voiaj, comportamentul companiei BA pe piaţa serviciilor agenţiilor de voiaj din sectorul transportului aerian a acestui stat membru <QUOT.START ID="QS0009" REF.END="QE0009" CODE="201E"/>nu a putut să nu producă, în dauna companiilor aeriene concurente, un efect de excludere de pe pieţele britanice ale transportului aerian<QUOT.END ID="QE0009" REF.START="QS0009" CODE="201D"/> (punctul 295 din hotărârea atacată). Tribunalul a considerat, în al doilea rând, că <QUOT.START ID="QS0010" REF.END="QE0010" CODE="201E"/>în cazul în care o întreprindere aflată în poziţie dominantă pune efectiv în aplicare o practică ce generează un efect de excludere a concurenţilor săi, faptul că rezultatul sperat nu este obţinut nu este suficient pentru a înlătura calificarea ca abuz de poziţie dominantă în sensul articolului 82 CE<QUOT.END ID="QE0010" REF.START="QS0010" CODE="201D"/> (punctul 297 din această hotărâre).</TXT></NP><NP><NO.P>33</NO.P><TXT>În sfârşit, la punctul 298 din hotărârea atacată, Tribunalul a decis că o creştere a cotelor de piaţă ale anumitor concurenţi ai companiei BA - creştere redusă în valoare absolută, având în vedere cotele iniţiale de piaţă reduse ale acestora - nu însemna că practicile companiei BA erau lipsite de efect, întrucât, în lipsa acestor practici, <QUOT.START ID="QS0011" REF.END="QE0011" CODE="201E"/>se poate considera că aceste cote piaţă ale concurenţilor ar fi putut creşte într-un mod mai semnificativ<QUOT.END ID="QE0011" REF.START="QS0011" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>34</NO.P><TXT>Tribunalul a dedus, aşadar, la punctul 300 din hotărârea atacată, că al şaptelea motiv trebuia respins.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2387"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Concluziile părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>35</NO.P><TXT>BA solicită Curţii:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>anularea, în tot sau în parte, a hotărârii atacate;</P></ITEM><ITEM><P>anularea sau reducerea cuantumului amenzii ce rezultă din decizia în litigiu, în măsura în care Curtea, în exercitarea puterii sale discreţionare, va considera adecvat;</P></ITEM><ITEM><P>luarea oricăror alte măsuri pe care Curtea le va considera necesare;</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP><NP><NO.P>36</NO.P><TXT>Comisia solicită Curţii:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>respingerea în totalitate a recursului;</P></ITEM><?PAGE NO="I-2388"?><ITEM><P>obligarea companiei BA la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Comisie în prezenta procedură.</P></ITEM></LIST></P></NP><NP><NO.P>37</NO.P><TXT>Virgin solicită Curţii:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>declararea recursului ca inadmisibil sau, în orice caz, ca în mod vădit nefondat şi respingerea acestuia prin ordonanţă motivată, în conformitate cu articolul 119 din Regulamentul de procedură al Curţii;</P></ITEM><ITEM><P>în subsidiar, respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate în totalitate;</P></ITEM><ITEM><P>în oricare dintre situaţii, obligarea companiei BA la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate de Virgin.</P></ITEM></LIST></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la recurs</P></TI></TITLE><NP><NO.P>38</NO.P><TXT>în susţinerea recursului formulat, BA invocă cinci motive, întemeiate respectiv pe:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>o eroare de drept în măsura în care Tribunalul ar fi aplicat un criteriu incorect pentru a aprecia efectul de excludere al sistemelor de prime în cauză şi pentru a concluziona că aceste sisteme nu aveau o justificare economică obiectivă;</P></ITEM><?PAGE NO="I-2389"?><ITEM><P>o eroare de drept în măsura în care Tribunalul nu ar fi ţinut seama de probele care dovedeau că acordarea de comisioane de către BA nu avusese niciun efect material asupra concurenţilor;</P></ITEM><ITEM><P>o eroare de drept în măsura în care Tribunalul nu ar fi examinat dacă exista un <QUOT.START ID="QS0012" REF.END="QE0012" CODE="201E"/>dezavantaj [pentru] consumatori<QUOT.END ID="QE0012" REF.START="QS0012" CODE="201D"/> în sensul articolului 82 al doilea paragraf litera (b) CE;</P></ITEM><ITEM><P>o eroare de drept în măsura în care Tribunalul ar fi considerat în mod eronat că noul sistem de prime de rezultat avea acelaşi efect ca şi acordurile comerciale, în pofida diferenţei legate de lungimea perioadei luate în considerare, şi nu ar fi analizat şi nici nu ar fi cuantificat efectele acestui sistem asupra concurenţilor companiei BA;</P></ITEM><ITEM><P>o aplicare greşită a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE în ceea ce priveşte aprecierea efectului discriminatoriu al sistemelor de prime în cauză asupra agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit.</P></ITEM></LIST></P></NP><?PAGE NO="I-2390"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la primul motiv, întemeiat pe comiterea unei erori de drept la aprecierea de către Tribunal a efectului de excludere al sistemelor de prime în cauza</P></TI></TITLE><NP><NO.P>39</NO.P><TXT>în cadrul acestui motiv, BA critică acele constatări care figurează la punctele 270-298 din hotărârea atacată, potrivit cărora primele acordate de BA, pe de o parte, au un efect de fidelizare şi produc astfel un efect de excludere şi, pe de altă parte, nu sunt justificate din punct de vedere economic.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la primul aspect al primului motiv, referitor la criteriul care permite să fie apreciat eventualul efect de excludere al sistemelor de prime în cauză</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>40</NO.P><TXT>BA susţine, în primul rând, că Tribunalul a comis o eroare de drept prin faptul că a apreciat sistemele de prime în cauză potrivit unui criteriu inexact, şi anume cel referitor la efectul de fidelizare al acestor sisteme.</TXT></NP><NP><NO.P>41</NO.P><TXT>În opinia BA, articolul 82 CE interzice numai unei întreprinderi aflate în poziţie dominantă recurgerea la metode diferite de cele utilizate în cadrul unei concurenţe<?PAGE NO="I-2391"?> normale între produse sau servicii pe baza prestaţiilor operatorilor economici, cu alte cuvinte recurgerea la alte metode decât concurenţa pe merit, cu care se aseamănă şi concurenţa legitimă prin preţuri. Din acest domeniu al concurenţei legitime ar face parte libertatea pe care trebuie să o aibă o întreprindere de a acorda partenerilor săi comerciali rabaturi mai importante decât cele acordate de concurenţii săi.</TXT></NP><NP><NO.P>42</NO.P><TXT>Or, în cadrul examinării efectului de fidelizare al sistemelor de prime în cauză, Tribunalul nu ar fi făcut distincţia între fidelitatea clienţilor ce rezultă din comisionul cel mai generos sau din preţurile cele mai scăzute şi fidelitatea clienţilor determinată de practici anticoncurenţiale sau exclusive, care elimină concurenţii, creându-le dificultăţi sau obstacole artificiale.</TXT></NP><NP><NO.P>43</NO.P><TXT>În opinia BA, ambiguitatea conceptului <QUOT.START ID="QS0013" REF.END="QE0013" CODE="201E"/>fidelizare<QUOT.END ID="QE0013" REF.START="QS0013" CODE="201D"/> utilizat de Tribunal implica faptul că era practic inevitabil ca sistemele de prime în cauză să fie interzise, în condiţiile în care determinau un efect de fidelizare, deoarece comisioanele erau generoase şi atractive pentru agenţii de voiaj.</TXT></NP><NP><NO.P>44</NO.P><TXT>Abordarea adoptată astfel de Tribunal ar fi incompatibilă cu jurisprudenţa Curţii. BA consideră, într-adevăr, că reiese din hotărârile din <DATE ISO="19790213">13 februarie 1979</DATE>, Hoffmann-La Roche/Comisia (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="85/76" YEAR="1979" PAGE.ECR="461">85/76, Rec, p. 461</REF.DOC.ECR>) şi Michelin/Comisia, citată anterior, că acordarea de către o întreprindere care deţine o poziţie dominantă a unor comisioane mai ridicate nu poate fi abuzivă decât dacă este supusă condiţiei ca, <HT TYPE="ITALIC">de iure</HT> sau <HT TYPE="ITALIC">de facto,</HT> cocontractantul să fie obligat să lucreze în mod exclusiv sau în principal cu această întreprindere sau dacă limitează capacitatea cocontractantului de a alege în mod liber întreprinderea cu care doreşte să lucreze. în schimb, aceste hotărâri nu ar interzice acordarea de comisioane mai mari pentru totalitatea vânzărilor în cazul depăşirii unui prag, întrucât, chiar dacă un comision mai ridicat<?PAGE NO="I-2392"?> stimulează puternic cocontractantul să vândă mai multe produse ale întreprinderii dominante, aceasta nu ar implica faptul că, astfel, cocontractantul acceptă vreun comportament anticoncurenţial şi nu ar împiedica întreprinderile concurente să acorde orice tip de comision pe care îl consideră oportun.</TXT></NP><NP><NO.P>45</NO.P><TXT>BA consideră că această distincţie este fundamentală. Cu excepţia cazului în care ar fi supus condiţiei ca cealaltă parte să lucreze în mod exclusiv (sau în principal) cu întreprinderea dominantă sau cu excepţia cazului în care nu se limitează posibilităţile de comercializare ale concurenţilor în alt mod, un comision generos reprezintă pur şi simplu o formă de concurenţă prin preţuri.</TXT></NP><NP><NO.P>46</NO.P><TXT>în opinia BA, pentru a distinge între o concurenţă legitimă prin preţ şi un comportament anticoncurenţial sau exclusiv nelegal, Tribunalul ar fi trebuit să aplice articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE, potrivit căruia practicile ce constituie un abuz de poziţie dominantă pot consta în special în limitarea producţiei, a comercializării sau a dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor. Aşadar, Tribunalul ar fi trebuit să verifice dacă BA limitase în mod efectiv posibilităţile de comercializare ale companiilor aeriene concurente şi, dacă a fost cazul, dacă acest fapt determinase un prejudiciu pentru consumatori.</TXT></NP><NP><NO.P>47</NO.P><TXT>Or, în opinia BA, o astfel de limitare a posibilităţilor de comercializare ale concurenţilor de către întreprinderea aflată în poziţie dominantă presupune mai mult decât simpla acordare a unor prime generoase. Această limitare nu ar fi posibilă decât în două situaţii, dintre care niciuna nu este întâlnită în speţă, şi anume:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>în cazul în care acordarea unor prime este supusă condiţiei ca beneficiarul acestora să lucreze în mod exclusiv sau în principal cu întreprinderea aflată în poziţie dominantă sau</P></ITEM><?PAGE NO="I-2393"?><ITEM><P>în cazul în care beneficiarul primelor nu poate să aleagă în mod liber între întreprinderea care deţine o poziţie dominantă şi concurenţii acesteia. Acesta este cazul atunci când beneficiarul nu se poate aştepta să realizeze profituri decât printr-un angajament comercial prioritar cu întreprinderea aflată în poziţie dominantă sau atunci când această întreprindere exercită o concurenţă neloială prin preţuri (<QUOT.START ID="QS0014" REF.END="QE0014" CODE="201E"/>preţuri de ruinare<QUOT.END ID="QE0014" REF.START="QS0014" CODE="201D"/>), iar concurenţii acesteia nu pot face faţă acestei presiuni.</P></ITEM></LIST></P></NP><NP><NO.P>48</NO.P><TXT>În afara acestor situaţii, articolul 82 al doilea paragraf litera (b) CE nu ar interzice unei întreprinderi dominante să adopte o anumită politică comercială în materie de preţuri, de servicii sau de comisioane numai pentru motivul că, în opinia concurenţilor acesteia, ar fi dificil sau imposibil să se alinieze la aceasta.</TXT></NP><NP><NO.P>49</NO.P><TXT>BA afirmă în sfârşit că, din cauza anumitor diferenţe, jurisprudenţa din hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, nu ar fi aplicabilă în speţă. BA susţine în această privinţă că, spre deosebire de distribuitorii societăţii Michelin, agenţii de voiaj erau informaţi în prealabil şi în scris de către BA atât cu privire la praguri, cât şi cu privire la creşterea procentului comisioanelor, că nu erau lipsiţi de beneficii dacă nu primeau comisioane majorate din partea BA, în măsura în care toţi agenţii beneficiau de un comision de bază în orice ipoteză, şi că BA nu exercita asupra lor nicio presiune pentru ca aceştia să realizeze obiectivele de care depindea acordarea comisioanelor majorate. în opinia BA, singura consecinţă legată de nerealizarea acestor obiective era, pentru agenţii de voiaj, pierderea oportunităţii de a obţine un procent de comision mai ridicat. Aceasta nu ar constitui însă un abuz.</TXT></NP><NP><NO.P>50</NO.P><TXT>Comisia şi Virgin susţin, în mod contrar, că, pentru a aprecia efectul de excludere al sistemelor de prime în cauză, Tribunalul a aplicat criterii corecte şi conforme cu jurisprudenţa Curţii, în special cu hotărârile citate anterior Hoffmann-La Roche/Comisia si Michelin/Comisia.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2394"?><NP><NO.P>51</NO.P><TXT>Potrivit Comisiei, în special hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, ar fi relevantă pentru prezenta cauză. Această hotărâre ar privi rabaturi care, pe de o parte, erau legate de condiţia realizării anumitor obiective de volum calculate prin raportare la o perioadă de vânzări precedentă şi, pe de altă parte, se aplicau tuturor vânzărilor realizate în cursul perioadei respective, iar nu numai vânzărilor marginale.</TXT></NP><NP><NO.P>52</NO.P><TXT>Acesta ar fi şi cazul sistemului de prime în cauză, întrucât primele acordate agenţilor de voiaj care realizau obiectivele de volum erau calculate pentru totalitatea vânzărilor acestora, iar nu pentru biletele vândute după realizarea acestor obiective. Tribunalul ar fi calificat în mod temeinic această particularitate ca un <QUOT.START ID="QS0015" REF.END="QE0015" CODE="201E"/>efect foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0015" REF.START="QS0015" CODE="201D"/>, în măsura în care, atunci când un agent de voiaj era pe punctul de a realiza obiectivele menţionate, nu mai era interesat să propună biletele altor companii aeriene decât BA, cu riscul de a nu mai putea beneficia de comisionul majorat nu numai pentru vânzările marginale, ci pentru toate vânzările de bilete BA realizate în decursul perioadei respective. Prin urmare, pentru un astfel de agent, vânzarea câtorva bilete, chiar şi a unui singur bilet suplimentar, ar avea un efect multiplicator asupra remuneraţiei generate de totalitatea vânzărilor de bilete BA realizate în decursul perioadei în cauză.</TXT></NP><NP><NO.P>53</NO.P><TXT>Comisia contestă argumentul prezentat de BA potrivit căruia soluţia din hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, nu ar putea fi aplicată în prezenta speţă din cauza câtorva diferenţe neesenţiale.</TXT></NP><NP><NO.P>54</NO.P><TXT>Mai întâi, aceasta observă că elementul central este comun ambelor cauze. într-adevăr, sistemele de stimulente puse în aplicare de BA ar prezenta aceeaşi caracteristică precum rabaturile în cauză în hotărârea menţionată Michelin/Comisia, şi anume faptul că recompensau mai degrabă fidelitatea decât volumul. Astfel de sisteme ar avea drept consecinţă inevitabilă faptul că agentul de voiaj nu poate alege<?PAGE NO="I-2395"?> în mod liber compania aeriană cu care doreşte să lucreze, practică pe care Curtea a interzis-o în mod special în această ultimă hotărâre.</TXT></NP><NP><NO.P>55</NO.P><TXT>În continuare, Comisia contestă argumentul prezentat de BA potrivit căruia cauza care a stat la originea hotărârii Michelin/Comisia, citată anterior, s-ar distinge de prezenta cauză prin faptul că revânzătorii depindeau de Michelin pentru a realiza un beneficiu, în timp ce nu aceasta ar fi situaţia agenţilor de voiaj ce lucrează cu BA în Regatul Unit. într-adevăr, Comisia susţine că sistemele de stimulente elaborate de BA permiteau exercitarea unei presiuni considerabile asupra agenţilor de voiaj, chiar dacă aceştia nu riscau să suporte pierderi dacă nu realizau obiectivul de vânzări. în realitate, BA ar dori să restrângă aria de aplicare a hotărârii Michelin/Comisia, citată anterior, la un număr foarte limitat de cazuri, deşi această hotărâre nu conţine niciun element în susţinerea unei asemenea analize.</TXT></NP><NP><NO.P>56</NO.P><TXT>În opinia Comisiei şi a întreprinderii Virgin, examinarea efectuată de Tribunal nu este viciată de nicio eroare de drept. Astfel, acesta ar fi hotărât în mod temeinic că sistemele de prime în cauză aveau un efect de fidelizare în privinţa agenţilor de voiaj stabiliţi în Regatul Unit din cauza caracteristicilor examinate la punctele 272-292 din hotărârea atacată, nu erau întemeiate pe o contraprestatie justificată din punct de vedere economic, restrângeau libertatea agenţilor de a lucra cu alte companii aeriene, produceau, în consecinţă, un efect de excludere şi erau susceptibile să restrângă concurenţa.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Curţii</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>57</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte, în primul rând, critica privind faptul că Tribunalul, în mod eronat, nu s-ar fi întemeiat pe criteriile din articolul 82 al doilea paragraf litera (b)<?PAGE NO="I-2396"?> CE pentru a aprecia caracterul abuziv al sistemelor de prime în cauză, trebuie să se sublinieze că lista de practici abuzive care figurează la articolul 82 al doilea paragraf CE nu este limitativă, astfel încât practicile care sunt menţionate în cadrul acestuia nu constituie decât exemple de abuzuri de poziţie dominantă (a se vedea în acest sens hotărârea din <DATE ISO="19961114">14 noiembrie 1996</DATE>, Tetra Pak/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-333/94 P" YEAR="1996" PAGE.ECR="I-5951">C-333/94 P, Rec, p. I-5951, punctul 37</REF.DOC.ECR>). într-adevăr, potrivit unei jurisprudente constante, enumerarea practicilor abuzive conţinute în această dispoziţie nu epuizează modurile de exploatare abuzivă a poziţiei dominante interzise de Tratatul CE (hotărârea din <DATE ISO="19730221">21 februarie 1973</DATE>, Europemballage şi Continental Can/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="6/72" YEAR="1973" PAGE.ECR="215">6/72, Rec, p. 215, punctul 26</REF.DOC.ECR>, şi hotărârea din <DATE ISO="20000316">16 martie 2000</DATE>, Compagnie maritime belge transports şi alţii/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-395/96 P+C-396/96 P" YEAR="2000" PAGE.ECR="I-1365">C-395/96 P şi C-396/96 P, Rec, p. I-1365, punctul 112</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>58</NO.P><TXT>Rezultă de aici că rabaturile sau primele acordate de întreprinderi aflate în poziţie dominantă pot fi de asemenea contrare articolului 82 CE, chiar dacă nu corespund niciunuia dintre exemplele menţionate la al doilea paragraf al acestui articol. în acest fel, pentru a constata existenţa unui efect de eliminare al rabaturilor de fidelitate, Curtea s-a întemeiat, în hotărârile citate anterior Hoffmann-La Roche/Comisia şi Michelin/Comisia, pe articolul 86 din Tratatul CEE (devenit articolul 86 din Tratatul CE, devenit, la rândul lui, articolul 82 CE) în ansamblu, iar nu numai pe al doilea paragraf litera (b). Pe de altă parte, în hotărârea din <DATE ISO="19751216">16 decembrie 1975</DATE>, Suiker Unie şi alţii/Comisia (<REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="40/73—48/73+50/73+54/73—56/73+111/73+113/73+114/73" YEAR="1975" PAGE.ECR="1663">40/73-48/73, 50/73, 54/73-56/73, 111/73, 113/73 şi 114/73, Rec, p. 1663, punctul 523</REF.DOC.ECR>) privind reducerile de fidelitate, Curtea s-a referit în mod explicit la articolul 86 al doilea paragraf litera (c) din Tratatul CEE, potrivit căruia practicile ce constituie un abuz de poziţie dominantă pot consta în special în aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creându-le astfel acestora un dezavantaj concurenţial.</TXT></NP><NP><NO.P>59</NO.P><TXT>Critica potrivit căreia Tribunalul a comis o eroare de drept prin faptul că nu s-a bazat pe criteriile articolului 82 al doilea paragraf litera (b) CE nu este, aşadar, întemeiată.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2397"?><NP><NO.P>60</NO.P><TXT>Pe de altă parte, nu ar reieşi că aprecierea Tribunalului cu privire la efectul de eliminare al sistemelor de prime în cauză s-ar întemeia pe o aplicare eronată a jurisprudenţei Curţii.</TXT></NP><NP><NO.P>61</NO.P><TXT>În hotărârile citate anterior, Hoffmann-La Roche/Comisia şi Michelin/Comisia, Curtea a constatat caracterul abuziv al anumitor rabaturi acordate de două întreprinderi aflate în poziţie dominantă.</TXT></NP><NP><NO.P>62</NO.P><TXT>Prima dintre aceste două hotărâri priveşte rabaturi acordate unor întreprinderi care exercitau o activitate de producţie sau de vânzare de vitamine şi a căror acordare era, în cele mai multe cazuri, legată în mod explicit de condiţia ca, în decursul unei perioade determinate, cocontractantul să se aprovizioneze cu totalul sau cu cea mai mare parte a necesarului său global de anumite vitamine de la societatea Hoffmann-La Roche. Curtea a considerat un astfel de sistem de rabaturi ca fiind un abuz de poziţie dominantă şi a indicat că acordarea de rabaturi de fidelitate în vederea stimulării cumpărătorului să se aprovizioneze exclusiv de la întreprinderea aflată în poziţie dominantă este incompatibilă cu obiectivul unei concurenţe nedenaturate pe piaţa comună (hotărârea Hoffmann-La Roche/Comisia, citată anterior, punctul 90).</TXT></NP><NP><NO.P>63</NO.P><TXT>Spre deosebire de cauza aflată la originea acestei prime hotărâri, în cea de a doua cauză, cocontractanţii societăţii Michelin nu erau obligaţi să se aprovizioneze în întregime sau în parte de la această întreprindere. Cu toate acestea, rabaturile anuale variabile acordate de întreprinderea menţionată erau legate de obiective, astfel că, pentru a beneficia de acestea, cocontractanţii trebuiau să realizeze anumite rezultate de vânzări individualizate. în această cauză, Curtea a identificat o serie de factori<?PAGE NO="I-2398"?> care au determinat-o să considere sistemul de rabaturi în cauză un abuz de poziţie dominantă. în special, acest sistem se întemeia pe luarea în considerare a unei perioade relativ lungi, şi anume un an, funcţionarea acestuia era lipsită de transparenţă pentru cocontractanţi, iar diferenţele de cote de piaţă între societatea Michelin şi principalii săi concurenţi erau importante (a se vedea în acest sens hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctele 81-83).</TXT></NP><NP><NO.P>64</NO.P><TXT>Contrar celor susţinute de BA, nu s-ar putea deduce din aceste două hotărâri că primele şi rabaturile acordate de întreprinderi aflate în poziţie dominantă nu au un caracter abuziv decât în împrejurările descrise în cadrul acestora. După cum a precizat avocatul general la punctul 41 din concluziile sale, trebuie examinate sistemele de prime în cauză în raport cu elementele pe care Curtea s-a întemeiat până în prezent, care pot fi de asemenea transpuse într-un caz precum cel de faţă.</TXT></NP><NP><NO.P>65</NO.P><TXT>În această privinţă, hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, este relevantă în mod deosebit în cadrul prezentei cauze, întrucât priveşte un sistem de rabaturi care depinde de realizarea obiectivelor de vânzări individuale care nu constituie nici rabaturi de cantitate, legate exclusiv de volumul achiziţiilor, nici rabaturi de fidelitate în sensul hotărârii Hoffmann-La Roche/Comisia, citată anterior, întrucât sistemul pus în aplicare de societatea Michelin nu presupunea din partea revânzătorilor niciun angajament de exclusivitate sau de acoperire a unei anumite cote din necesarul lor de la întreprinderea aflată în poziţie dominantă.</TXT></NP><NP><NO.P>66</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte aplicarea articolului 82 CE unui sistem de reduceri care depinde de obiectivele de vânzări, reiese din punctul 70 din hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, că, prin interzicerea exploatării abuzive a unei poziţii dominante pe<?PAGE NO="I-2399"?> piaţă, în măsura în care comerţul între statele membre este susceptibil să fie afectat, acest articol vizează comportamentele care sunt de natură să influenţeze structura unei pieţe în care gradul de concurenţă este deja scăzut tocmai din cauza prezenţei unei întreprinderi care deţine o asemenea poziţie şi care au ca efect împiedicarea menţinerii gradului de concurenţă existent încă pe piaţă sau pentru dezvoltarea acestei concurenţe prin recurgerea la metode diferite de cele utilizate în cadrul unei concurenţe normale între produse sau servicii pe baza prestaţiilor operatorilor economici.</TXT></NP><NP><NO.P>67</NO.P><TXT>Pentru a determina dacă întreprinderea care deţine o poziţie dominantă a exploatat în mod abuziv această poziţie prin aplicarea unui sistem de rabaturi precum cel descris la punctul 65 din prezenta hotărâre, Curtea a statuat că trebuie să fie apreciate toate împrejurările, în special criteriile şi modalităţile de acordare a rabatului, şi să se examineze dacă acest rabat urmărea, printr-un avantaj care nu se bazează pe nicio prestaţie economică care să îl justifice, să priveze cumpărătorul de posibilitatea de a-şi alege sursele de aprovizionare sau să restrângă această posibilitate, să blocheze accesul pe piaţă al concurenţilor, să aplice unor parteneri comerciali condiţii inegale la prestaţii echivalente sau să întărească poziţia dominantă printr-o concurenţă denaturată (hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctul 73).</TXT></NP><NP><NO.P>68</NO.P><TXT>Rezultă că, pentru a aprecia, în ceea ce priveşte o întreprindere aflată în poziţie dominantă, eventualul caracter abuziv al unui sistem de rabaturi sau de prime care nu constituie nici rabaturi sau prime de cantitate, nici rabaturi sau prime de fidelitate în sensul hotărârii Hoffmann-La Roche/Comisia, citată anterior, trebuie mai întâi să se verifice dacă aceste rabaturi sau prime pot produce un efect de eliminare, cu alte cuvinte dacă sunt apte, pe de o parte, să facă mai dificil, chiar imposibil, accesul pe piaţă al concurenţilor întreprinderii aflate în poziţie dominantă şi, pe de altă parte, să facă mai dificilă, chiar imposibilă, pentru cocontractanţii acesteia alegerea între mai multe surse de aprovizionare sau parteneri comerciali.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2400"?><NP><NO.P>69</NO.P><TXT>Trebuie să se stabilească, în continuare, dacă există o justificare economică obiectivă a rabaturilor şi a primelor consimţite. într-adevăr, conform analizei efectuate de Tribunal la punctele 279-291 din hotărârea atacată, unei întreprinderi îi este permis să demonstreze că sistemul său de prime care produce un efect de eliminare este justificat din punct de vedere economic.</TXT></NP><NP><NO.P>70</NO.P><TXT>În ceea ce priveşte primul aspect, jurisprudenţa Curţii oferă indicaţii cu privire la cazurile în care sistemele de rabaturi sau de prime acordate de o întreprindere aflată în poziţie dominantă nu sunt numai expresia unei oferte deosebit de favorabile pe piaţă, ci produc un efect de eliminare.</TXT></NP><NP><NO.P>71</NO.P><TXT>Mai întâi, un efect de eliminare poate rezulta din rabaturi sau prime de obiective, şi anume acelea a căror acordare este legată de realizarea obiectivelor de vânzări definite individual (hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctele 70-86).</TXT></NP><NP><NO.P>72</NO.P><TXT>Rezultă din constatările efectuate de Tribunal la punctele 10 şi 15-17 din hotărârea atacată că sistemele de prime în cauză erau elaborate în funcţie de obiectivele de vânzări individuale, întrucât procentul primelor depindea de evoluţia cifrei de afaceri provenite din vânzarea de bilete BA de către fiecare agent de voiaj într-o perioadă determinată.</TXT></NP><NP><NO.P>73</NO.P><TXT>Rezultă de asemenea din jurisprudenţa Curţii că legarea cocontractanţilor de întreprinderea aflată în poziţie dominantă şi presiunea exercitată asupra acestora pot fi deosebit de puternice în cazul în care un rabat sau o primă nu se raportează numai<?PAGE NO="I-2401"?> la creşterea cifrei de afaceri referitoare la achiziţiile sau vânzările produselor acestei întreprinderi realizate de cocontractanţi în decursul perioadei luate în considerare, ci se aplică de asemenea totalului cifrei de afaceri referitoare la aceste achiziţii sau vânzări. în acest fel, variaţii proporţional modeste - fie că sunt în sensul creşterii sau al reducerii - ale cifrelor de afaceri referitoare la produsele întreprinderii aflate în poziţie dominantă produc efecte disproporţionate asupra cocontractanţilor (a se vedea în acest sens hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctul 81).</TXT></NP><NP><NO.P>74</NO.P><TXT>Tribunalul a constatat că sistemele de prime în cauză dădeau naştere unei situaţii similare. Realizarea obiectivelor de creştere a vânzărilor determina o creştere a comisionului plătit pentru totalitatea biletelor BA vândute de agentul de voiaj în cauză, iar nu numai pentru cele vândute după ce obiectivele menţionate fuseseră realizate (punctul 23 din hotărârea atacată). Aşadar, putea prezenta o importanţă decisivă pentru veniturile din comisioane, în totalitate, ale unui agent de voiaj, dacă acesta mai vindea sau nu câteva bilete BA suplimentare după realizarea unei anumite cifre de afaceri [considerentele (29) şi (30) ale deciziei în litigiu, reproduse la punctul 23 din hotărârea atacată]. Tribunalul, care descrie această caracteristică şi consecinţele sale la punctele 272 şi 273 din hotărârea atacată, precizează că, prin caracterul progresiv al procentelor de comision majorate, se creează un <QUOT.START ID="QS0016" REF.END="QE0016" CODE="201E"/>efect foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0016" REF.START="QS0016" CODE="201D"/> şi subliniază efectele radicale asupra procentelor primelor de rezultat pe care le putea avea o uşoară reducere a vânzărilor de bilete BA.</TXT></NP><NP><NO.P>75</NO.P><TXT>în sfârşit, Curtea a considerat că presiunea exercitată asupra revânzătorilor de către o întreprindere aflată în poziţie dominantă care acordă rabaturi ce prezintă astfel de caracteristici este şi mai mare în cazul în care această întreprindere deţine cote de piaţă cu mult superioare celor ale concurenţilor săi (a se vedea în acest sens hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctul 82). Curtea a decis că, în aceste condiţii, este deosebit de dificil pentru concurenţii întreprinderii menţionate să supraliciteze în comparaţie cu rabaturile sau cu primele bazate pe volumul global al vânzărilor. Din cauza cotei sale de piaţă mult mai ridicate, întreprinderea aflată în poziţie dominantă constituie în general un partener comercial inevitabil pe piaţă. Cel mai frecvent, rabaturile sau primele acordate de o astfel de întreprindere pe baza cifrei de afaceri globale primează, în termeni absoluţi, chiar şi în faţa ofertelor celor<?PAGE NO="I-2402"?> mai generoase ale concurenţilor acesteia. Pentru a atrage cocontractanţii întreprinderii aflate în poziţie dominantă sau pentru a primi de la aceştia un volum de comenzi suficient, concurenţii ar trebui să le ofere procente de rabaturi sau prime net superioare.</TXT></NP><NP><NO.P>76</NO.P><TXT>În cazul de faţă, Tribunalul a constatat, la punctul 277 din hotărârea atacată, că partea de piaţă a BA era mult mai mare decât cele ale principalilor cinci concurenţi ai acesteia din Regatul Unit. Astfel, Tribunalul a concluzionat, la punctul 278 din hotărârea menţionată, că aceste companii aeriene concurente nu erau în măsură să acorde agenţilor de voiaj aceleaşi avantaje ca şi BA, întrucât nu aveau capacitatea de a realiza, în Regatul Unit, încasări susceptibile să constituie o bază financiară suficient de largă pentru a putea instaura un sistem de prime comparabil cu cel al BA.</TXT></NP><NP><NO.P>77</NO.P><TXT>În consecinţă, Tribunalul a examinat în mod corect, la punctele 270-278 din hotărârea atacată, dacă sistemele de prime în cauză aveau un efect de fidelizare susceptibil să producă un eventual efect de eliminare.</TXT></NP><NP><NO.P>78</NO.P><TXT>Trebuie amintit, în privinţa aprecierii datelor referitoare la piaţă şi a situaţiei concurenţiale, că nu este de competenţa Curţii, în cadrul unui recurs, să substituie propria apreciere celei a Tribunalului. într-adevăr, potrivit articolului 225 CE şi articolului 58 primul paragraf din Statutul Curţii de Justiţie, recursul trebuie să fie limitat la chestiuni de drept. Aprecierea faptelor nu constituie, cu excepţia unei eventuale denaturări a faptelor sau a mijloacelor de probă, care nu a fost invocată în speţă, o chestiune de drept supusă, ca atare, controlului Curţii (a se vedea în acest sens în special hotărârea din <DATE ISO="20050915">15 septembrie 2005</DATE>, BioID/OAPI, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-37/03 P" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-7975">C-37/03 P, Rec,<?PAGE NO="I-2403"?> p. I-7975, punctele 43 şi 53</REF.DOC.ECR>, hotărârea din <DATE ISO="20060921">21 septembrie 2006</DATE>, Technische Unie/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-113/04 P" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-8831">C-113/04 P, Rec, p. I-8831, punctul 83</REF.DOC.ECR>, precum şi ordonanţa din <DATE ISO="20060928">28 septembrie 2006</DATE>, Unilever Bestfoods/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-552/03 P" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-9091">C-552/03 P, Rec, p. I-9091, punctul 57</REF.DOC.ECR>). Critica formulată de BA potrivit căreia concurenţii săi erau capabili din punct de vedere financiar să propună agenţilor de voiaj contraoferte competitive este, aşadar, inadmisibilă.</TXT></NP><NP><NO.P>79</NO.P><TXT>Aceeaşi este situaţia şi în ceea ce priveşte susţinerea companiei BA potrivit căreia Tribunalul a supraestimat <QUOT.START ID="QS0017" REF.END="QE0017" CODE="201E"/>efectul foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0017" REF.START="QS0017" CODE="201D"/> al sistemelor de prime în cauză. într-adevăr, BA contestă astfel aprecierea faptelor şi a mijloacelor de probă administrate de Tribunal, ceea ce constituie o critică inadmisibilă în cadrul unui recurs.</TXT></NP><NP><NO.P>80</NO.P><TXT>Din toate consideraţiile ce precedă rezultă că primul aspect al primului motiv este în parte inadmisibil şi în parte neîntemeiat.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la al doilea aspect al primului motiv, referitor la aprecierea de către Tribunal a pertinenţei justificării economice obiective a sistemelor de prime în cauză</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>81</NO.P><TXT>BA consideră eronată constatarea Tribunalului de la punctul 279 şi următoarele din hotărârea atacată, potrivit căreia comisioanele BA nu erau întemeiate pe o contraprestatie justificată din punct de vedere economic. în opinia BA, este justificat din punct de vedere economic ca o companie aeriană să recompenseze<?PAGE NO="I-2404"?> agenţii de voiaj care îi permit să îşi crească vânzările şi o ajută să îşi acopere costurile fixe ridicate prin atragerea de pasageri suplimentari.</TXT></NP><NP><NO.P>82</NO.P><TXT>Comisia şi Virgin contestă această poziţie. Comisia subliniază laconismul argumentării prezentate de BA în această privinţă. Nu ar fi suficient să se declare că sectorul aerian se caracterizează prin costuri fixe ridicate pentru a justifica iniţiativele unei companii aeriene luate în vederea acoperirii unei părţi din aceste costuri. în orice caz, companiile concurente ar trebui să suporte de asemenea costuri fixe ridicate. Or, practicile de excludere ale unei întreprinderi aflate în poziţie dominantă, precum BA, ar reduce veniturile acestor companii şi ar face şi mai dificilă, pentru acestea, acoperirea costurilor respective.</TXT></NP><NP><NO.P>83</NO.P><TXT>Virgin susţine că un sistem de rabaturi de cantitate legate exclusiv de volumul achiziţiilor efectuate de la o întreprindere aflată în poziţie dominantă este, în principiu, justificat din punct de vedere economic, din moment ce se consideră că rabaturile de cantitate reflectă câştigurile de eficienţă şi economiile de scară realizate de această întreprindere. Totuşi, în faţa Tribunalului, însăşi BA ar fi admis că nu exista o legătură între, pe de o parte, eventualele economii de scară realizate datorită biletelor BA vândute ulterior realizării obiectivelor de vânzări şi, pe de altă parte, majorarea procentelor comisioanelor acordate agenţilor de vânzări stabiliţi în Regatul Unit în schimbul depăşirii obiectivelor menţionate.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Curţii</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>84</NO.P><TXT>Rabaturile sau primele acordate cocontractanţilor săi de o întreprindere aflată în poziţie dominantă nu sunt în mod necesar abuzive şi, prin urmare, interzise de articolul 82 CE. Potrivit unei jurisprudente constante, numai rabaturile sau primele care nu se întemeiază pe o prestaţie economică care să le justifice trebuie să fie<?PAGE NO="I-2405"?> considerate abuzive (a se vedea în acest sens hotărârile citate anterior Hoffmann-La Roche/Comisia, punctul 90, şi Michelin/Comisia, punctul 73).</TXT></NP><NP><NO.P>85</NO.P><TXT>După cum s-a constatat la punctul 69 din prezenta hotărâre, după ce a considerat că sistemele de prime în cauză generau un efect de eliminare, Tribunalul a verificat în mod întemeiat dacă aceste sisteme aveau o justificare economică obiectivă.</TXT></NP><NP><NO.P>86</NO.P><TXT>Aprecierea justificării economice a unui sistem de rabaturi sau de prime pus în aplicare de o întreprindere aflată în poziţie dominantă se efectuează pe baza tuturor împrejurărilor cauzei (a se vedea în acest sens hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, punctul 73). Este necesar să se determine dacă efectul de eliminare care rezultă dintr-un astfel de sistem, dezavantajos pentru concurenţă, poate fi contrabalansat, chiar depăşit, de avantajele în termeni de eficacitate care profită deopotrivă consumatorului. Dacă efectul de eliminare al acestui sistem nu are nicio legătură cu avantajele pentru piaţă şi pentru consumatori sau dacă depăşeşte ceea ce este necesar pentru a realiza aceste avantaje, acest sistem trebuie să fie considerat abuziv.</TXT></NP><NP><NO.P>87</NO.P><TXT>în prezenta cauză, Tribunalul, întemeindu-se în mod corect pe criteriile astfel stabilite de jurisprudenţa Curţii, a verificat dacă există o justificare economică a sistemelor de prime în cauză. La punctele 284 şi 285 din hotărârea atacată, s-a pronunţat cu privire la argumentele prezentate de BA care priveau în special nivelul ridicat al costurilor fixe în transportul aerian şi importanţa gradului de ocupare a<?PAGE NO="I-2406"?> aeronavelor. Pe baza aprecierii împrejurărilor cauzei, Tribunalul a ajuns la concluzia că sistemele menţionate nu erau întemeiate pe nicio justificare economică obiectivă.</TXT></NP><NP><NO.P>88</NO.P><TXT>în acest context, se impune constatarea că argumentele prezentate de BA privind nivelul ridicat al costurilor fixe în transportul aerian şi importanţa gradului de ocupare a aeronavelor sunt inadmisibile, pentru motivele expuse la punctul 78 din prezenta hotărâre, în măsura în care, prin aceste argumente, BA contestă în realitate aprecierea elementelor de fapt şi a mijloacelor de probă administrate de Tribunal. Or, nu este de competenţa Curţii, în cadrul unui recurs, să substituie propria apreciere a datelor referitoare la piaţă şi a situaţiei concurenţiale celei a Tribunalului.</TXT></NP><NP><NO.P>89</NO.P><TXT>Prin urmare, al doilea aspect al primului motiv trebuie să fie respins ca inadmisibil.</TXT></NP><NP><NO.P>90</NO.P><TXT>Prin urmare, Tribunalul nu a comis nicio eroare de drept atunci când a constatat că sistemele de prime în cauză aveau un efect de fidelizare, că produceau, aşadar, un efect de eliminare şi că nu erau justificate din punct de vedere economic.</TXT></NP><NP><NO.P>91</NO.P><TXT>în consecinţă, se impune respingerea în întregime a primului motiv.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2407"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept care consta înfăptui că Tribunalul nu ar fi examinat efectele probabile ale comisioanelor acordate de BA şi nici nu ar fi ţinut seama de dovezile potrivit cărora comisioanele menţionate nu avuseseră niciun efect material asupra companiilor aeriene concurente</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Argumentele părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>92</NO.P><TXT>Prin cel de al doilea motiv, BA critică, în esenţă, Tribunalul pentru faptul că nu a examinat efectele probabile ale sistemelor de prime în cauză, şi anume existenţa sau lipsa unui efect de excludere, deşi articolul 82 CE ar impune ca, în fiecare caz, să fie examinate efectele reale sau probabile ale practicilor incriminate, mai degrabă decât să fie trase concluzii în temeiul formei acestora sau al prezumării unui asemenea efect.</TXT></NP><NP><NO.P>93</NO.P><TXT>în această privinţă, BA precizează că nu susţine în niciun caz faptul că trebuie demonstrată existenţa unor efecte anticoncurenţiale reale în fiecare cauză, însă susţine în acelaşi timp că, în speţă, existau dovezi care indicau în mod clar că sistemele de prime în cauză nu aveau niciun efect material Aceste dovezi ar fi demonstrat că, în Regatul Unit, cotele de piaţă ale companiilor aeriene concurente au crescut în cursul perioadei în care a fost săvârşită pretinsa încălcare şi că proporţia de bilete BA în cadrul vânzărilor agenţilor de voiaj s-a diminuat. în opinia BA, Tribunalul ar fi trebuit să ţină seama de aceste dovezi evidente ale lipsei unui efect de excludere. într-adevăr, întrucât în alte cauze a luat în considerare probe privind creşterea cotelor de piaţă ale întreprinderii aflate în poziţie dominantă şi scăderea cotelor de piaţă ale concurenţilor acesteia pentru a deduce existenţa unui abuz, ar fi trebuit ca, în mod contrar, să admită, în speţă, pertinenţa probelor în sens contrar pentru a îndepărta susţinerile privind existenţa unui abuz.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2408"?><NP><NO.P>94</NO.P><TXT>Or, în hotărârea atacată, Tribunalul ar fi respins aceste probe, afirmând la punctul 295 că, de vreme ce agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit asigurau, la data săvârşirii faptelor incriminate, vânzarea a 85 % din totalitatea biletelor de avion vândute pe teritoriul acelui stat membru, comportamentul companiei BA <QUOT.START ID="QS0018" REF.END="QE0018" CODE="201E"/>nu a putut să nu producă<QUOT.END ID="QE0018" REF.START="QS0018" CODE="201D"/> un efect de excludere în dauna companiilor aeriene concurente şi, la punctul 298 din aceeaşi hotărâre, că, în lipsa acestui comportament, concurenţii companiei BA ar fi obţinut un rezultat mai bun. Tribunalul ar fi adăugat în mod greşit la punctul 297 din hotărârea atacată că, în cazul în care o întreprindere aflată în poziţie dominantă pune în aplicare o practică ce urmăreşte eliminarea concurenţilor, faptul că rezultatul nu este obţinut nu este suficient pentru a îndepărta constatarea existenţei unui abuz.</TXT></NP><NP><NO.P>95</NO.P><TXT>Virgin consideră acest motiv ca inadmisibil, iar Comisia ca neîntemeiat. Aceasta susţine în special că Tribunalul a examinat pe larg efectele probabile ale sistemelor de prime în cauză la punctul 271 şi următoarele din hotărârea atacată, înainte de a aprecia aceste efecte la punctele 294 şi 295 din hotărâre. Comisia adaugă că, potrivit unei jurisprudente constante, pentru a demonstra că o practică reprezintă un abuz, este suficient să se demonstreze că aceasta riscă să restrângă concurenţa, fără a fi nevoie să se dovedească faptul că a produs acest efect în mod efectiv. Comisia subliniază că, la punctul 73 din hotărârea Michelin/Comisia, citată anterior, Curtea a considerat necesar să se examineze dacă rabatul în cauză <QUOT.START ID="QS0019" REF.END="QE0019" CODE="201E"/>urmărea<QUOT.END ID="QE0019" REF.START="QS0019" CODE="201D"/> să producă anumite efecte restrictive.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Aprecierea Curţii</P></TI></TITLE><NP><NO.P>96</NO.P><TXT>în privinţa argumentului prezentat de BA potrivit căruia Tribunalul nu ar fi examinat efectele probabile ale sistemelor de prime în cauză, este suficient să se constate că, la punctele 272 şi 273 din hotărârea atacată, Tribunalul a explicat mecanismul acestor sisteme.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2409"?><NP><NO.P>97</NO.P><TXT>După ce a subliniat <QUOT.START ID="QS0020" REF.END="QE0020" CODE="201E"/>efectul foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0020" REF.START="QS0020" CODE="201D"/>, legat de caracterul progresiv al procentelor de comision majorate, acesta a descris efectul exponenţial asupra acestor procente al creşterii numărului de bilete BA vândute în cursul perioadelor succesive şi, pe de altă parte, reducerea disproporţionată a acestor procente, chiar şi în ipoteza unei uşoare scăderi a vânzărilor de bilete BA în raport cu perioada precedentă.</TXT></NP><NP><NO.P>98</NO.P><TXT>în acest temei, Tribunalul a putut să concluzioneze, fără să comită vreo eroare de drept, că sistemele de prime în cauză avuseseră un efect de fidelizare. Rezultă că nu este întemeiată obiecţia formulată de BA prin care acesta reproşează Tribunalului că nu a verificat efectele probabile ale sistemelor menţionate.</TXT></NP><NP><NO.P>99</NO.P><TXT>Pe de altă parte, trebuie arătat că, la punctul 99 din recursul formulat, BA admite că, în hotărârea atacată, Tribunalul a considerat în mod întemeiat că agenţii de voiaj erau stimulaţi să crească vânzările de bilete emise de BA. în plus, la punctul 113 din recurs, BA afirmă că, dacă Tribunalul ar fi examinat impactul real sau probabil al sistemelor de prime în cauză asupra concurenţei între agenţii de voiaj, ar fi ajuns la concluzia că acel impact era neglijabil.</TXT></NP><NP><NO.P>100</NO.P><TXT>Rezultă de aici că BA nu contestă în mod serios faptul că aceste sisteme urmăreau fidelizarea agenţilor de voiaj şi, prin urmare, afectarea situaţiei companiilor aeriene concurente.</TXT></NP><NP><NO.P>101</NO.P><TXT>în ceea ce priveşte susţinerile companiei BA referitoare la elementele de probă care ar demonstra că nu a rezultat niciun efect de eliminare din sistemele de prime în<?PAGE NO="I-2410"?> cauză şi de care Tribunalul nu ar fi ţinut seama în mod corespunzător, este suficient să se constate că această parte a celui de al doilea motiv este inadmisibilă în cadrul unui recurs, pentru motivele deja expuse la punctul 78 din prezenta hotărâre.</TXT></NP><NP><NO.P>102</NO.P><TXT>Se impune, aşadar, respingerea celui de al doilea motiv ca parţial inadmisibil şi parţial neîntemeiat</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, în măsura în care Tribunalul nu ar fi examinat daca prin comportamentul companiei BA s-ar fi cauzat un <QUOT.START ID="QS0021" REF.END="QE0021" CODE="201E"/>dezavantaj [pentru] consumatori<QUOT.END ID="QE0021" REF.START="QS0021" CODE="201D"/> în sensul articolului 82 al doilea paragraf litera (b) CE</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Argumentele părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>103</NO.P><TXT>Prin cel de al treilea motiv, BA consideră că Tribunalul a comis o eroare de drept întrucât nu a examinat dacă sistemele de prime în cauză au cauzat un prejudiciu consumatorilor, după cum ar impune articolul 82 al doilea paragraf litera (b) CE, astfel cum a fost interpretat de Curte în hotărârea Suiker Unie şi alţii/Comisia, citată anterior. Fără a face vreo analiză a acestei condiţii, Tribunalul s-ar limita, la punctul 295 din hotărârea atacată, la examinarea impactului comportamentului companiei BA asupra concurenţilor săi pe pieţele transportului aerian din Regatul Unit.</TXT></NP><NP><NO.P>104</NO.P><TXT>Referindu-se la hotărârea Europemballage şi Continental Can/Comisia, citată anterior, Comisia şi Virgin consideră că acest motiv nu este întemeiat, întrucât<?PAGE NO="I-2411"?> articolul 82 CE vizează nu numai practicile susceptibile să cauzeze un prejudiciu imediat consumatorilor, ci şi pe cele care cauzează prejudicii acestora prin faptul că aduc atingere unei structuri concurenţiale efective.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Aprecierea Curţii</P></TI></TITLE><NP><NO.P>105</NO.P><TXT>în primul rând, trebuie amintit că, după cum s-a menţionat la punctele 57 şi 58 din prezenta hotărâre, rabaturile sau primele acordate de o întreprindere aflată în poziţie dominantă pot fi contrare articolului 82 CE, chiar dacă nu corespund niciunuia dintre exemplele menţionate la al doilea paragraf al acestui articol</TXT></NP><NP><NO.P>106</NO.P><TXT>Mai mult, astfel cum Curtea a constatat deja la punctul 26 din hotărârea Europemballage şi Continental Can/Comisia, citată anterior, articolul 82 CE nu vizează numai practicile susceptibile să cauzeze un prejudiciu imediat consumatorilor, ci şi pe cele care le cauzează acestora prejudicii prin faptul că aduc atingere unei structuri concurenţiale efective, precum cea menţionată la articolul 3 alineatul (1) litera (g) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>107</NO.P><TXT>Prin urmare, Tribunalul a avut posibilitatea ca, fără a comite vreo eroare de drept, să nu examineze dacă prin comportamentul companiei BA s-a cauzat un prejudiciu consumatorilor în sensul articolului 82 al doilea paragraf litera (b) CE, ci să verifice, la punctele 294 şi 295 din hotărârea atacată, dacă sistemele de prime în cauză avuseseră un efect restrictiv asupra concurenţei şi să considere că existenţa unui astfel de efect fusese demonstrată de către Comisie în decizia în litigiu.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2412"?><NP><NO.P>108</NO.P><TXT>Având în vedere aceste consideraţii, al treilea motiv trebuie să fie respins ca neîntemeiat.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe o eroare de drept comisă de Tribunal care constă înfăptui că acesta a considerat că noul sistem deprime de rezultat avea acelaşi efect ca şi acordurile comerciale, în pofida diferenţei legate de lungimea perioadei luate în considerare şi a lipsei analizei şi a cuantificării efectelor sistemelor de prime în cauză asupra concurenţilor companiei BA</P></TI></TITLE><NP><NO.P>109</NO.P><TXT>Al patrulea motiv invocat de BA cuprinde două aspecte, primul referitor la diferenţele dintre acordurile comerciale şi noul sistem de prime de rezultat, al doilea referitor la cerinţele privind dovada unui efect de eliminare al sistemelor de prime în cauză.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la primul aspect al celui de al patrulea motiv, referitor la diferenţele dintre acordurile comerciale şi noul sistem de prime de rezultat</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>110</NO.P><TXT>Prin primul aspect al celui de al patrulea motiv, BA reproşează Tribunalului faptul că a considerat că acordurile comerciale şi noul sistem de prime de rezultat aveau acelaşi efect restrictiv asupra concurenţei, deşi cele două se deosebeau prin diferenţe importante. în special, în cadrul acordurilor comerciale, perioada luată în<?PAGE NO="I-2413"?> considerare pentru acordarea primei era de un an, în timp ce în cazul noului sistem de prime de rezultat, aceasta era de o lună. Or, luarea în considerare a unei perioade atât de scurte - o lună - nu ar putea produce un efect important de eliminare.</TXT></NP><NP><NO.P>111</NO.P><TXT>Virgin consideră că, în ansamblu, al patrulea motiv este inadmisibil, întrucât se referă la aprecieri de fapt, şi, în orice caz, este neîntemeiat.</TXT></NP><NP><NO.P>112</NO.P><TXT>Comisia susţine că argumentul potrivit căruia noul sistem de prime de rezultat nu poate avea un efect de eliminare nu este întemeiat.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Curţii</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>113</NO.P><TXT>Se impune constatarea că, în hotărârea atacată, Tribunalul a admis în mod explicit existenţa unui efect de fidelizare în ceea ce priveşte atât acordurile comerciale, cât şi noul sistem de prime de rezultat (punctele 271-273 din hotărârea atacată), deşi a evidenţiat diferenţele între acest sistem şi acordurile comerciale în ceea ce priveşte lungimea perioadelor luate în considerare (punctele 11 şi 15 din hotărârea atacată). Rezultă din hotărârea atacată că, fără a ţine seama de diferenţa de lungime dintre perioadele luate în considerare, Tribunalul a acordat o importanţă decisivă faptului că, pe de o parte, atât acordurile, cât şi sistemul menţionat puteau determina creşteri exponenţiale ale procentelor de comision de la o perioadă la alta, din cauza <QUOT.START ID="QS0022" REF.END="QE0022" CODE="201E"/>efectului foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0022" REF.START="QS0022" CODE="201D"/> al acestora (punctul 272 din hotărârea atacată) şi, pe de altă parte, concurenţii companiei BA nu erau în măsură,<?PAGE NO="I-2414"?> având în vedere cotele lor de piaţă mult mai reduse, să contrabalanseze prin contraoferte efectul absolut al acestor acorduri şi al acestui sistem (punctul 278 din hotărârea atacată).</TXT></NP><NP><NO.P>114</NO.P><TXT>în orice caz, această apreciere a împrejurărilor speţei ţine de aprecierea faptelor şi a probelor care este de competenţa exclusivă a Tribunalului. Pentru motivele deja indicate la punctul 78 din prezenta hotărâre, nu este de competenţa Curţii să substituie, în cadrul unui recurs, propria apreciere a datelor referitoare la piaţă şi a situaţiei concurenţiale celei a Tribunalului, în special în ceea ce priveşte lungimea perioadelor luate în considerare şi eventualul impact al acestui element asupra efectului de eliminare al sistemelor de prime în cauză.</TXT></NP><NP><NO.P>115</NO.P><TXT>Prin urmare, primul aspect al celui de al patrulea motiv este inadmisibil.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Cu privire la al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, referitor la cerinţele privind proba unui efect de eliminare al sistemelor de prime în cauză</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Argumentele părţilor</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>116</NO.P><TXT>Prin al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, BA susţine că, în mod eronat, Tribunalul nu a examinat toate împrejurările speţei pentru a determina dacă sistemele de prime în cauză afectau în mod negativ companiile aeriene concurente ale BA. Tribunalul nu ar fi încercat în niciun fel să determine dacă şi în ce măsură<?PAGE NO="I-2415"?> aceste companii erau împiedicate să propună contraoferte, ci s-ar fi întemeiat numai pe ipoteze generale. Astfel, acesta s-ar fi limitat la afirmaţii generale, precum <QUOT.START ID="QS0023" REF.END="QE0023" CODE="201E"/>efectul foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0023" REF.START="QS0023" CODE="201D"/> şi la posibilitatea unei <QUOT.START ID="QS0024" REF.END="QE0024" CODE="201E"/>creşteri exponenţiale<QUOT.END ID="QE0024" REF.START="QS0024" CODE="201D"/> a procentelor de comision de la o perioadă la alta.</TXT></NP><NP><NO.P>117</NO.P><TXT>în opinia BA, această abordare superficială ar contrasta cu cea adoptată de Curte în hotărârile citate anterior Hoffmann-La Roche/Comisia şi Michelin/Comisia. în aceste hotărâri, Curtea nu ar fi concluzionat că exista un abuz de poziţie dominantă pentru simplul motiv că, în sistemele respective, atingerea unui prag atrăgea o reducere semnificativă. Din contră, Curtea ar fi examinat o serie de elemente specifice care, în ansamblu, indicau că sistemele de stimulare provocau o eliminare concretă.</TXT></NP><NP><NO.P>118</NO.P><TXT>în opinia BA, Tribunalul ar fi trebuit să urmeze o asemenea abordare şi să examineze cuantumul absolut şi relativ al beneficiului obţinut la atingerea pragului, numărul de praguri, problema dacă pragul sau pragurile se apropiau de necesităţile totale ale cumpărătorului, problema dacă piaţa este susceptibilă să se dezvolte sau nu, lungimea perioadei avute în vedere şi procentul din piaţa totală care este supus reducerii de preţ (în speţă, serviciile agenţiilor de voiaj). Or, în hotărârea atacată, niciunul dintre aceste elemente nu ar fi fost luat în considerare. Tribunalul ar fi presupus mai degrabă că posibilitatea de a obţine un procent de comision mediu mai ridicat în schimbul unei creşteri a vânzărilor de bilete BA implica în mod inevitabil un efect de eliminare nelegal în privinţa companiilor aeriene concurente.</TXT></NP><NP><NO.P>119</NO.P><TXT>în opinia Comisiei, argumentul referitor la lipsa unei cuantificări a limitării posibilităţilor de comercializare ale concurenţilor companiei BA ar fi inadmisibil potrivit articolului 42 alineatul (2) şi articolului 118 din Regulamentul de procedură, întrucât o astfel de cuantificare ar fi fost efectuată de Comisie la considerentul (30) al deciziei în litigiu, iar BA nu ar fi contestat în primă instanţă această parte a argumentării Comisiei.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-2416"?><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Aprecierea Curţii</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>120</NO.P><TXT>Prin al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, BA reproşează Tribunalului că ar fi abordat în mod superficial analizarea efectelor sistemelor de prime în cauză, în special prin lipsa cuantificării constatărilor sale privind efectul de eliminare al acestor sisteme şi recurgerea la afirmaţii generale, precum <QUOT.START ID="QS0025" REF.END="QE0025" CODE="201E"/>efectul foarte pronunţat la atingerea limitei<QUOT.END ID="QE0025" REF.START="QS0025" CODE="201D"/> al procentelor de comision de la o perioadă la alta.</TXT></NP><NP><NO.P>121</NO.P><TXT>Contrar susţinerilor Comisiei, acest aspect al motivului nu este inadmisibil în temeiul articolului 42 alineatul (2) şi al articolului 118 din Regulamentul de procedură pe motiv că BA ar fi omis, în primă instanţă, să conteste partea aferentă acestuia din decizia în litigiu, şi anume calculele ce figurează la considerentul (30) al acestei decizii, care aveau rolul de a ilustra efectul foarte pronunţat asupra comisioanelor percepute de un agent de voiaj din vânzarea câtorva bilete BA suplimentare.</TXT></NP><NP><NO.P>122</NO.P><TXT>într-adevăr, critica formulată de BA nu vizează ca atare calculele indicate cu titlu de exemplu de Comisie, ci aprecierile făcute de Tribunal în privinţa sistemelor de prime în cauză. Al doilea aspect al celui de al patrulea motiv este, aşadar, admisibil.</TXT></NP><NP><NO.P>123</NO.P><TXT>Acesta nu este, totuşi, întemeiat, întrucât aprecierile Tribunalului contestate de BA trebuie să fie analizate în legătură cu calculele conţinute în decizia în litigiu. Tribunalul citează într-adevăr în mod expres, la punctul 23 din hotărârea atacată, considerentul (30) al acestei decizii. Rezultă de aici că aprecierile Tribunalului criticate de BA sunt suficient de cuantificate. Critica privind lipsa justificării aprecierii Tribunalului potrivit căreia concurenţii companiei BA nu erau în măsură să facă contraoferte susceptibile să contrabalanseze sistemele de prime în cauză nu este, aşadar, susţinută în fapt.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2417"?><NP><NO.P>124</NO.P><TXT>în consecinţă, al doilea aspect al celui de al patrulea motiv trebuie să fie respins ca neîntemeiat.</TXT></NP><NP><NO.P>125</NO.P><TXT>Se impune, aşadar, respingerea celui de al patrulea motiv ca fiind în parte inadmisibil şi în parte neîntemeiat.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe o aplicare greşită de către Tribunal a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE, în ceea ce priveşte efectul discriminatoriu al sistemelor de prime în cauză pentru agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit</P></TI></TITLE><NP><NO.P>126</NO.P><TXT>Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, indiferent de constatările Curţii cu privire la primele patru motive invocate de BA, care privesc caracterul abuziv al sistemelor de prime în cauză ce rezultă din efectul de eliminare a întreprinderilor concurente ale companiei BA în lipsa unei justificări economice obiective, trebuie să se examineze al cincilea motiv în măsura în care BA are interesul să conteste faptul că aceste sisteme sunt interzise potrivit articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE, întrucât cuantumul amenzii aplicate poate fi redus în cazul în care se constată lipsa caracterului abuziv în lumina dispoziţiei menţionate.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Argumentele părţilor</P></TI></TITLE><NP><NO.P>127</NO.P><TXT>Prin cel de al cincilea motiv, care se referă la punctele 233-240 din hotărârea atacată, în cadrul cărora Tribunalul confirmă constatările Comisiei privind efectul<?PAGE NO="I-2418"?> discriminatoriu al sistemelor de prime în cauză, BA reproşează, în esenţă, Tribunalului faptul că a concluzionat că aceste sisteme produceau efecte discriminatorii între agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit întemeindu-se pe o aplicare greşită a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>128</NO.P><TXT>în opinia BA, Tribunalul s-ar fi întemeiat numai pe presupunerea, enunţată la punctul 238 din hotărârea atacată, că simplul fapt că doi agenţi de voiaj beneficiau de procente de comision diferite, deşi realizau un nivel identic al încasărilor din vânzarea de bilete BA, avea <QUOT.START ID="QS0026" REF.END="QE0026" CODE="201E"/>în mod natural<QUOT.END ID="QE0026" REF.START="QS0026" CODE="201D"/> un impact important asupra capacităţii acestora de a intra în concurenţă.</TXT></NP><NP><NO.P>129</NO.P><TXT>Or, în opinia BA, pentru ca articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE să fie aplicabil, o simplă diferenţă de tratament, precum faptul că doi agenţi de voiaj beneficiază de procente de comision diferite, nu este suficientă. Această dispoziţie nu ar interzice diferenţele de tratament decât dacă prestaţiile comparate sunt echivalente, condiţiile care le sunt aplicate sunt diferite şi dacă agentul care obţine un comision inferior suferă un dezavantaj concurenţial în raport cu agenţii care primesc un comision mai ridicat.</TXT></NP><NP><NO.P>130</NO.P><TXT>BA susţine, pe de o parte, că Tribunalul a comis o eroare de drept în raport cu articolul 82 al doilea paragraf litera (c) prin faptul că a considerat că tranzacţiile care implică un agent de voiaj care îşi majorează vânzările şi cele ce implică un agent care nu le majorează sunt <QUOT.START ID="QS0027" REF.END="QE0027" CODE="201E"/>prestaţii echivalente<QUOT.END ID="QE0027" REF.START="QS0027" CODE="201D"/> în sensul articolului menţionat. într-adevăr, situaţia agenţilor de voiaj ale căror vânzări de bilete BA au crescut în decursul unei perioade determinate nu ar fi comparabilă cu cea a altor agenţi care nu au realizat o astfel de creştere. Or, agentul de voiaj care îşi majorează cifra de afaceri corespunzătoare vânzării de bilete emise de o companie aeriană determinată ar fi deosebit de util acestei companii, întrucât i-ar permite să îşi acopere costurile fixe ridicate datorită aportului de pasageri suplimentari, ceea ce ar justifica recompensarea acestuia.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2419"?><NP><NO.P>131</NO.P><TXT>Pe de altă parte, tot în mod nejustificat, Tribunalul nu ar fi examinat dacă agenţii de voiaj au suferit un dezavantaj concurenţial, după cum ar impune articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE.</TXT></NP><NP><NO.P>132</NO.P><TXT>în schimb, Comisia şi Virgin sunt de acord că sistemele de prime în cauză au tratat în mod diferit fapte comparabile, fără un motiv obiectiv. Comisia susţine mai ales că prestaţiile agenţilor de voiaj care vând bilete BA sunt echivalente, în măsura în care majorările procentelor de comision nu ar fi legate de câştigurile de productivitate obţinute de BA, astfel încât agenţiile de voiaj care şi-au majorat vânzările în raport cu perioada de referinţă nu le-ar fi furnizat niciun serviciu suplimentar acestora din urmă. Comisia adaugă că o analiză aprofundată a dezavantajelor concurenţiale ale agenţilor de voiaj în cauză nu este cerută de lege. Virgin consideră că acest dezavantaj este, în orice caz, evident.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><P>Aprecierea Curţii</P></TI></TITLE><NP><NO.P>133</NO.P><TXT>Articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE interzice orice discriminare, din partea unei întreprinderi aflate în poziţie dominantă, care constă în aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial (hotărârea din <DATE ISO="20010329">29 martie 2001</DATE>, Portugalia/Comisia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-163/99" YEAR="2001" PAGE.ECR="I-2613">C-163/99, Rec, p. I-2613, punctul 46</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>134</NO.P><TXT>în cazul de faţă, este cert că BA a aplicat procente de comision diferite unor agenţi de voiaj care îşi desfăşoară activitatea în Regatul Unit, după cum aceştia şi-au îndeplinit sau nu obiectivele de vânzări în raport cu perioada de referinţă.</TXT></NP><?PAGE NO="I-2420"?><NP><NO.P>135</NO.P><TXT>Rămâne să se examineze, pe de o parte, dacă Tribunalul s-a întemeiat în mod corect pe echivalenţa prestaţiilor agenţilor de voiaj pentru a concluziona că sistemele de prime în cauză, întrucât pot determina aplicarea unor procente de comision diferite unor agenţi care au vândut acelaşi număr de bilete BA, erau discriminatorii şi, pe de altă parte, dacă acesta putea, fără a comite o eroare de drept, să renunţe la constatările detaliate privind existenţa unui dezavantaj concurenţial.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Cu privire la primul aspect al celui de al cincilea motiv, referitor la echivalenţa prestaţiilor agenţilor de voiaj</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>136</NO.P><TXT>Prin primul aspect al celui de al cincilea motiv, BA critică analiza Tribunalului referitoare la comparabilitatea prestaţiilor efectuate de agenţii de voiaj care şi-au realizat obiectivele de vânzări de bilete BA şi a celor efectuate de agenţii care nu au realizat aceste obiective. BA formulează o primă critică prin care reproşează Tribunalului că nu a ţinut seama de utilitatea economică mai importantă, din punctul de vedere al companiei aeriene, a prestaţiilor agenţilor de voiaj care şi-au realizat obiectivele de vânzări sau şi-au majorat cifra de afaceri.</TXT></NP><NP><NO.P>137</NO.P><TXT>Cu privire la acest ultim punct, care priveşte aprecierea de către Tribunal a împrejurărilor speţei din care ar putea fi dedus caracterul comparabil sau, dimpotrivă, distinct al prestaţiilor agenţilor de voiaj pentru o companie aeriană precum BA, este suficient să se amintească faptul că aprecierea elementelor de fapt şi a mijloacelor de probă este de competenţa exclusivă a Tribunalului. Nu este, aşadar, de competenţa Curţii, în cadrul unui recurs, să substituie propria apreciere a datelor referitoare la piaţă şi a situaţiei concurenţiale celei a Tribunalului. Această critică este, în consecinţă, inadmisibilă.</TXT></NP><NP><NO.P>138</NO.P><TXT>în ceea ce priveşte a doua critică, întemeiată pe pretinsa eroare de drept pe care ar fi comis-o Tribunalul în raport cu articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE prin<?PAGE NO="I-2421"?> faptul că a considerat că tranzacţiile care implicau un agent de voiaj care îşi majorase vânzările de bilete BA şi tranzacţiile care implicau un agent care nu le majorase ar constitui <QUOT.START ID="QS0028" REF.END="QE0028" CODE="201E"/>prestaţii echivalente<QUOT.END ID="QE0028" REF.START="QS0028" CODE="201D"/> în sensul dispoziţiei menţionate, trebuie precizat că, la punctul 234 din hotărârea atacată, Tribunalul a amintit că realizarea de către agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit a obiectivelor de creştere a vânzărilor de bilete BA ar determina creşterea procentului de comision plătit de BA nu numai pentru vânzările marginale, ci pentru totalitatea vânzărilor de bilete BA realizate în decursul perioadei avute în vedere.</TXT></NP><NP><NO.P>139</NO.P><TXT>Tribunalul a dedus de aici în mod logic că sistemele de prime în cauză determinau remunerarea la niveluri diferite a vânzărilor unui număr identic de bilete BA de către agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit, în funcţie de realizarea sau nu a obiectivelor de creştere a vânzărilor în raport cu perioada de referinţă.</TXT></NP><NP><NO.P>140</NO.P><TXT>Nu rezultă, aşadar, că Tribunalul ar fi comis o eroare de drept atunci când a considerat ca echivalente prestaţiile agenţilor de voiaj ale căror vânzări de bilete BA fuseseră, în termeni absoluţi, la acelaşi nivel de-a lungul unei perioade determinate. Această a doua critică este, aşadar, neîntemeiată.</TXT></NP><NP><NO.P>141</NO.P><TXT>în consecinţă, primul aspect al celui de al cincilea motiv trebuie să fie respins ca parţial inadmisibil şi parţial neîntemeiat.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P>—</NO.P><TXT>Cu privire la al doilea aspect al celui de al cincilea motiv, referitor la cerinţele privind constatarea unui dezavantaj concurenţial</TXT></NP></TI></TITLE><NP><NO.P>142</NO.P><TXT>Prin al doilea aspect al celui de al cincilea motiv, BA susţine că, pentru o aplicare corectă a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE, simpla constatare a<?PAGE NO="I-2422"?> Tribunalului ce figurează la punctul 238 din hotărârea atacată, potrivit căreia agenţii de voiaj sunt, în ceea ce priveşte capacitatea de a intra în concurenţă unii cu alţii, <QUOT.START ID="QS0029" REF.END="QE0029" CODE="201E"/>afectaţi în mod natural de condiţiile discriminatorii de remunerare inerente sistemelor de prime<QUOT.END ID="QE0029" REF.START="QS0029" CODE="201D"/> în cauză, nu este suficientă, întrucât era necesar să se facă proba concretă a unui dezavantaj concurenţial</TXT></NP><NP><NO.P>143</NO.P><TXT>Interdicţia expresă a discriminării prevăzută la articolul 82 al doilea paragraf litera (c) CE face parte din regimul care asigură, conform articolului 3 alineatul (1) litera (g) CE, că nu este denaturată concurenţa pe piaţa internă. Comportamentul comercial al întreprinderii aflate în poziţie dominantă nu trebuie să denatureze concurenţa pe o piaţă situată în amonte sau în aval, cu alte cuvinte concurenţa între furnizori sau între clienţi ai acestei întreprinderi. Cocontractanţii întreprinderii menţionate nu trebuie să fie favorizaţi sau defavorizaţi în raporturile de concurenţă dintre ei.</TXT></NP><NP><NO.P>144</NO.P><TXT>în consecinţă, pentru ca toate condiţiile de aplicare a articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE să fie întrunite, este necesar să se constate nu numai faptul că întreprinderea aflată în poziţie dominantă pe o piaţă are un comportament discriminatoriu, ci şi că respectivul comportament urmăreşte să denatureze acest raport concurenţial, cu alte cuvinte să aducă atingere poziţiei concurenţiale a unei părţi dintre partenerii comerciali ai acestei întreprinderi în raport cu alţii (a se vedea în acest sens hotărârea Suiker Unie şi alţii/Comisia, citată anterior, punctele 523 şi 524).</TXT></NP><NP><NO.P>145</NO.P><TXT>în această privinţă, nimic nu se opune ca discriminarea partenerilor comerciali care se află în raport de concurenţă să poată fi considerată abuzivă din momentul în care comportamentul întreprinderii aflate în poziţie dominantă urmăreşte, având în vedere toate împrejurările speţei, să determine o denaturare a concurenţei între<?PAGE NO="I-2423"?> aceşti parteneri comerciali. într-o astfel de situaţie, nu s-ar putea impune să se facă, în plus, proba unei deteriorări efective şi cuantificabile a poziţiei concurenţiale a partenerilor comerciali consideraţi în mod individual</TXT></NP><NP><NO.P>146</NO.P><TXT>La punctele 237 şi 238 din hotărârea atacată, Tribunalul constată că agenţii de voiaj stabiliţi în Regatul Unit exercită o concurenţă intensă şi că există două elemente de care depinde capacitatea lor de a intra în concurenţă unii cu alţii, şi anume, în primul rând, <QUOT.START ID="QS0030" REF.END="QE0030" CODE="201E"/>capacitatea acestora de a furniza locuri pe zboruri adaptate dorinţelor pasagerilor, la un cost rezonabil<QUOT.END ID="QE0030" REF.START="QS0030" CODE="201D"/>, iar în al doilea rând, mijloacele financiare individuale ale acestora.</TXT></NP><NP><NO.P>147</NO.P><TXT>Pe de altă parte, în partea din hotărârea atacată referitoare la examinarea efectului de fidelizare al sistemelor de prime în cauză, Tribunalul a constatat că acestea puteau să conducă la modificări exponenţiale şi considerabile ale veniturilor agenţilor de voiaj.</TXT></NP><NP><NO.P>148</NO.P><TXT>Cu privire la această situaţie de fapt, Tribunalul putea, în cadrul examinării sistemelor de prime în cauză prin prisma articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE, să ajungă direct şi fără etape intermediare detaliate la concluzia că posibilităţile agenţilor menţionaţi de a concura fuseseră afectate de condiţiile discriminatorii de remunerare puse în aplicare de BA.</TXT></NP><NP><NO.P>149</NO.P><TXT>Aşadar, Tribunalul nu poate fi criticat pentru comiterea unei erori de drept prin faptul că nu a controlat sau că a nu controlat decât în mod sumar dacă şi în ce măsură condiţiile menţionate afectaseră situaţia concurenţială a partenerilor comerciali ai BA. în consecinţă, Tribunalul a considerat în mod temeinic că sistemele de prime în cauză dădeau naştere unui efect discriminatoriu în sensul<?PAGE NO="I-2424"?> articolului 82 al doilea paragraf litera (c) CE. Al doilea aspect al celui de al cincilea motiv este, aşadar, neîntemeiat</TXT></NP><NP><NO.P>150</NO.P><TXT>Prin urmare, se impune respingerea în întregime a celui de al cincilea motiv.</TXT></NP><NP><NO.P>151</NO.P><TXT>întrucât niciunul dintre motivele invocate de BA în sprijinul recursului său nu poate fi admis, se impune respingerea recursului.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>152</NO.P><TXT>în temeiul articolului 122 primul paragraf din Regulamentul de procedură al Curţii, atunci când recursul nu este fondat, Curtea se pronunţă asupra cheltuielilor de judecată. Potrivit articolului 69 alineatul (2) din regulamentul menţionat, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 118 din acelaşi regulament, partea care cade în pretenţii este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. întrucât Comisia şi Virgin au solicitat obligarea BA la plata cheltuielilor de judecată, iar aceasta din urmă a căzut în pretenţii, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><JURISDICTION><INTRO><P>Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară şi hotărăşte:</P></INTRO><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1)</NO.P><TXT>Respinge recursul</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Obligă British Airways pic la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP></ITEM></LIST></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><P>Semnături</P></SIGNATURE.CASE></JUDGMENT>