COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.5.2025
COM(2025) 285 final
ANEXĂ
la
Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10160/21 INIT; ST 10160/21 ADD 1 REV 2) din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Italiei
{SWD(2025) 145 final}
ANEXĂ
1.DESCRIEREA REFORMELOR ȘI A INVESTIȚIILOR
A.MISIUNEA 1 COMPONENTA 1
Axa 1 – Digitalizarea administrației publice: Axa 1 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență al Italiei conține măsuri care vizează promovarea digitalizării administrației publice italiene și include șapte investiții și trei reforme. Investițiile vizează în special: (I) raționalizarea și consolidarea infrastructurilor digitale existente ale administrației publice; (II) promovarea adoptării cloud computingului, (iii) acordând o atenție deosebită armonizării și interoperabilității platformelor și serviciilor de date, punerii în aplicare a principiului „doar o singură dată” și accesibilității datelor prin intermediul unui catalog de interfețe de programare a aplicațiilor (API); (IV) îmbunătățirea disponibilității, eficienței și accesibilității tuturor serviciilor publice digitale, cu scopul de a crește nivelul de adoptare și de satisfacție a utilizatorilor, (v) consolidarea mijloacelor de apărare ale Italiei împotriva riscurilor pe care le prezintă criminalitatea informatică, (vi) promovarea transformării digitale a marilor administrații centrale; (VII) combaterea decalajului digital prin consolidarea competențelor digitale ale cetățenilor. Reformele din cadrul acestei axe vizează în special (i) raționalizarea și accelerarea procesului de achiziții publice pentru soluții în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) de către administrația publică; (II) sprijinirea transformării digitale a administrației publice și (iii) eliminarea obstacolelor din calea adoptării cloud de către administrațiile publice și raționalizarea proceselor de schimb de date între administrațiile publice.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea „de a îmbunătăți eficacitatea administrației publice, inclusiv prin investiții în competențele angajaților din sectorul public, prin accelerarea digitalizării și prin creșterea eficienței și a calității serviciilor publice locale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și la „concentrarea investițiilor pe tranziția verde și pe cea digitală, în special pe [...] infrastructura digitală consolidată pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Axa 2 – Justiție: Performanța sistemului judiciar italian rămâne departe de cea a altor state membre în ceea ce privește durata procedurilor, astfel cum se subliniază în cel mai recent raport al Comisiei Europene privind eficiența justiției (CEPEJ). Axa 2 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează eficientizarea sistemului judiciar prin reducerea duratei procedurilor și apropierea Italiei de mediana UE. Această componentă abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 privind reducerea duratei proceselor civile și îmbunătățirea eficacității luptei împotriva corupției (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2019 și 4, 2020). În plus, digitalizarea sistemului de justiție este, de asemenea, relevantă pentru tranziția digitală.
Axa 3 – Administrația publică: Axa 3 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează reformarea administrației publice italiene și îmbunătățirea capacității administrative. Italia se situează sub media UE-27, atât în ceea ce privește eficacitatea guvernului, cât și încrederea în guvern. Reformele administrației publice italiene au fost afectate de un decalaj semnificativ în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor descendente și de slaba recunoaștere și difuzare a inovațiilor ascendente valoroase. Capacitatea administrativă este foarte scăzută. Eforturile de consolidare a capacității de planificare strategică, a mecanismelor de monitorizare și evaluare și a instrumentelor de elaborare a politicilor bazate pe date concrete ar trebui să continue.
Obiectivul principal al acestei componente este de a consolida capacitatea administrativă a administrațiilor publice italiene la nivel central și local, atât în ceea ce privește capitalul uman (selecție, competențe și carieră), cât și în ceea ce privește simplificarea procedurilor administrative. Această secțiune prezintă strategia structurală globală în materie de resurse umane, de la procesele de selecție până la parcursurile profesionale. Reforma include, de asemenea, acțiuni de simplificare a procedurilor. Investițiile în noi seturi de instrumente digitale și acțiuni consolidate privind învățarea pe tot parcursul vieții sunt incluse în componenta 1 a misiunii 1. Această componentă abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 privind îmbunătățirea eficacității administrației publice (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019 și recomandările specifice fiecărei țări 4 și 2020).
Axa 4 – Achiziții publice și plăți efectuate de administrație: Axa 4 a componentei M1C1 a planului de redresare și reziliență conține măsuri care vizează reformarea anumitor aspecte-cheie ale cadrului legislativ italian privind achizițiile publice și reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice centrale, regionale și locale, precum și de către autoritățile regionale din domeniul sănătății. Principalul obiectiv al reformei este de a simplifica normele privind achizițiile publice, de a spori securitatea juridică pentru întreprinderi și de a accelera atribuirea contractelor de achiziții publice, menținând în același timp garanțiile procedurale în ceea ce privește transparența și egalitatea de tratament. Prin urmare, aceste reforme sprijină realizarea la timp a infrastructurilor și a proiectelor finanțate prin plan.
Axa 5 – Reforme bugetare structurale (Impozitare și cheltuieli publice): Axa 5 a componentei M1C1 a redresării și rezilienței include mai multe reforme menite să sprijine sustenabilitatea finanțelor publice ale Italiei (recomandarea specifică țării 1, 2019). În ceea ce privește veniturile, reformele vizează îmbunătățirea procesului de colectare a impozitelor, încurajarea conformării fiscale și combaterea evaziunii fiscale, în vederea reducerii costurilor de conformare pentru contribuabili și a creșterii veniturilor pentru administrația publică, contribuind la îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice. În ceea ce privește cheltuielile, reformele vizează îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, atât la nivel central, prin consolidarea cadrului existent pentru analizele anuale ale cheltuielilor, cât și la nivel subnațional, prin finalizarea reformei relațiilor fiscale de la diferite niveluri de guvernare.
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Axa 1 – Digitalizarea administrației publice
Investiția 1.1 – Infrastructura digitală
Scopul acestei investiții este de a se asigura că sistemele, seturile de date și aplicațiile administrației publice sunt găzduite în centre de date foarte fiabile, cu standarde de înaltă calitate pentru securitate, performanță, scalabilitate, interoperabilitate europeană și eficiență energetică. În acest scop, investiția prevede crearea unei infrastructuri hibride naționale de ultimă generație, complet redundante, bazate pe cloud (denumită „Polo Strategico Nazionale”, PSN), certificarea alternativelor de cloud public sigure și scalabile și migrarea seturilor de date și a aplicațiilor administrației publice către un mediu cloud.
Se preconizează că infrastructura PSN va fi exploatată de un furnizor tehnologic selectat prin intermediul unei licitații europene și va fi proiectată în conformitate cu standardele de interoperabilitate a datelor definite la nivel european, în conformitate cu inițiativa Gaia-X, pentru a permite schimbul liber de date fără caracter personal între diferitele state membre prin interconectarea modelelor lor naționale de cloud. Se preconizează adoptarea unor cerințe similare în ceea ce privește precalificarea furnizorilor publici de servicii de cloud.
Se preconizează că migrarea seturilor de date și a aplicațiilor administrației publice către PSN sau către furnizori publici de cloud certificați securizat va depinde de cerințele privind performanța, scalabilitatea și sensibilitatea datelor definite de diferitele administrații, fiecare dintre acestea trebuind să își păstreze independența în ceea ce privește dezvoltarea aplicațiilor și gestionarea datelor.
Investiția 1.3 – Date și interoperabilitate
Obiectivul acestei investiții este de a asigura interoperabilitatea deplină a seturilor de date și a serviciilor esențiale între administrațiile publice centrale și locale.
Măsura prevede dezvoltarea unei platforme naționale de date digitale („Piattaforma Digitale Nazionale Dati”) care să garanteze, atunci când este construită, interoperabilitatea seturilor de date prin intermediul unui catalog de interfețe de programare a aplicațiilor (API) partajate între administrațiile centrale și locale (investiția 1.3.1). Platforma respectă pe deplin legislația UE.
În plus, măsura instituie un „portal digital unic” în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1724, care va fi pus în aplicare pentru a ajuta administrațiile centrale și publice să restructureze procedurile prioritare și pentru a permite îndeplinirea principiului „doar o singură dată” (investiția 1.3.2).
Investiția 1.5 – Securitatea cibernetică
Obiectivul acestei investiții este de a consolida mijloacele de apărare ale Italiei împotriva riscurilor pe care le prezintă criminalitatea informatică, în special prin punerea în aplicare a unui „Perimetru național pentru securitatea cibernetică” (PSNC), în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în Directiva (UE) 2016/1148 privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), și prin consolidarea capabilităților naționale de apărare cibernetică de inspecție tehnică și de monitorizare a riscurilor.
Măsura prevede dezvoltarea unui sistem integrat de ultimă generație, care să interconecteze strâns diferite entități din întreaga țară și să se conecteze la nivel internațional cu partenerii și cu furnizorii de tehnologie de încredere. Acest lucru se articulează pe patru piloni: (I) consolidarea capacităților din prima linie în fața publicului și a întreprinderilor/entităților de gestionare a alertelor și a evenimentelor reale recunoscute public; (II) construirea/consolidarea capacităților de inspecție și audit ale țării în ceea ce privește hardware-ul și software-ul utilizate de subiecții cu funcții esențiale pentru a certifica fiabilitatea/prevenirea amenințărilor; (III) alimentarea unităților de aplicare a legii și a unităților cibernetice din cadrul forțelor de poliție responsabile cu investigarea activităților infracționale; (IV) Consolidarea semnificativă a activelor cibernetice și a resurselor umane responsabile de securitatea națională și de răspunsul la amenințările cibernetice.
Investiția 1.7 – Competențe digitale de bază
Scopul acestei investiții este de a reduce ponderea populației actuale expuse riscului de excluziune digitală prin lansarea inițiativei „Funcția publică digitală”, o rețea de tineri voluntari din diferite medii din Italia pentru a oferi persoanelor expuse riscului de excluziune digitală servicii de facilitare și educație pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor digitale (investiția 1.7.1) și prin consolidarea rețelei existente de „centre de facilitare digitală” (investiția 1.7.2).
Centrele de facilitare digitală sunt puncte de acces fizic, situate de obicei în biblioteci, școli și centre sociale, care oferă cetățenilor formare atât în persoană, cât și online în ceea ce privește competențele digitale, pentru a sprijini în mod eficace incluziunea lor digitală. Inițiativa valorifică experiențele de succes existente și urmărește să asigure o dezvoltare pe scară largă a unor astfel de centre la nivel național. Deși 600 centre sunt deja active, prezența lor va fi consolidată în continuare prin activități de formare specifice și echipamente noi, cu obiectivul general de a înființa 2,400 de noi puncte de acces în Italia și de a forma peste 2 000 000 de cetățeni expuși riscului de excluziune digitală. Din cele 3 000 de centre, cel puțin 1 200 se concentrează în sudul Italiei.
Inițiativa „Funcția publică digitală” este împărțită în trei ani și, treptat, urmărește să obțină următoarele rezultate: (I) realizarea a trei cereri anuale de proiecte de serviciu public digital destinate organizațiilor non-profit înregistrate în registrul național al organizațiilor serviciului public universal; (II) consolidarea capacităților organizațiilor non-profit care participă la cererea anuală de propuneri pentru funcția publică digitală și lansarea de proiecte de facilitare digitală și de educație digitală; (III) formare și experiență pe teren în proiecte de serviciu public digital pentru cel puțin 8 300 de voluntari; furnizarea a 700 000 de inițiative de facilitare digitală și/sau educație digitală care implică cetățenii, dezvoltate prin proiectele privind funcția publică digitală în care lucrează 8 300 de voluntari.
Reforma 1.1 – Achiziții publice în domeniul TIC
Obiectivul acestei reforme este de a se asigura că administrația publică poate achiziționa soluții în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) într-un mod mai prompt și mai eficient prin raționalizarea și accelerarea procesului de achiziții pentru servicii și active TIC.
Punerea în aplicare a reformei constă în trei linii de acțiune. În primul rând, se creează o bază de date unică care conține o listă albă a operatorilor economici autorizați să furnizeze bunuri și servicii administrațiilor publice și se introduce o infrastructură tehnologică specifică pentru a permite certificarea furnizorilor. În al doilea rând, se adoptă o abordare simplificată („procedură accelerată”) pentru a raționaliza achizițiile TIC pentru proiectele PNRR. În al treilea rând, se instituie un serviciu de achiziții publice digitale, cu scopul de (i) a include numai furnizori certificați (operatorii economici pot solicita în orice moment să fie certificați în conformitate cu articolul 64 din Directiva 2014/24/UE); (II) să permită identificarea rapidă a furnizorilor care răspund unei nevoi specificate (de exemplu, prin intermediul unui configurator); (III) furnizarea unei experiențe intuitive a utilizatorilor pentru administrații (de exemplu, descrierea clară a serviciilor oferite, evaluarea comparativă a furnizorilor). Această configurație generală se bazează pe capacitățile existente ale CONSIP, entitatea de stat italiană pentru achiziții publice.
Reforma 1.2 – Sprijin pentru transformare
Obiectivul acestei reforme este de a sprijini transformarea digitală a tuturor administrațiilor publice centrale și locale prin înființarea unui „birou dedicat transformării AP digitale”. Biroul de transformare constă într-o rezervă temporară de resurse competente din punct de vedere tehnologic, care organizează și sprijină efortul de migrație și negocierea centralizată a „pachetelor” de sprijin extern certificat.
În plus, măsura prevede înființarea unei societăți axate pe gestionarea operațiunilor de dezvoltare de software pentru a sprijini accelerarea digitală a administrațiilor centrale. Biroul de transformare sprijină în special administrația publică în punerea în aplicare a investițiilor 1.1-1.7 incluse în această componentă și sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în digitalizarea asistenței medicale incluse în misiunea 6.
Reforma 1.3 – Cloud First și interoperabilitate
Scopul acestei reforme este de a elimina obstacolele din calea adoptării cloud și de a simplifica birocrația care încetinește procesele de schimb de date între administrațiile publice prin introducerea unui set de stimulente și obligații menite să faciliteze migrarea către cloud și să elimine constrângerile procedurale din calea adoptării pe scară largă a serviciilor digitale.
Reforma implică trei direcții de acțiune. În primul rând, întrucât soluțiile de tip cloud stimulează eficiența din punctul de vedere al costurilor în ceea ce privește cheltuielile cu tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), după o „perioadă de grație” predefinită (de exemplu, trei ani de la lansarea transformării), administrațiile care nu au aderat la transformarea în cloud trebuie să vadă o restricție în bugetul lor de cheltuieli cu TIC.
În al doilea rând, ca parte a stimulentelor pentru migrarea în cloud, normele actuale de contabilitate publică pentru cheltuielile legate de serviciile de cloud trebuie revizuite. Având în vedere că migrarea către cloud implică în prezent un transfer al bugetelor de la cheltuielile de capital la cheltuielile operaționale, normele de contabilitate publică pentru cheltuielile legate de serviciile de cloud trebuie revizuite pentru a nu descuraja migrarea administrațiilor publice în cloud.
În al treilea rând, normele referitoare la normele privind interoperabilitatea datelor se revizuiesc, în conformitate cu dispozițiile privind datele deschise și prelucrarea datelor cu caracter personal, iar procedurile actuale pentru schimbul de date între administrațiile publice sunt simplificate pentru a raționaliza aspectele procedurale și a accelera punerea în aplicare a interoperabilității între bazele de date ale administrației publice. În plus, domiciliul digital va fi revizuit și integrat în Registrul național al rezidenților (ANPR) pentru a permite o corespondență digitală sigură și sigură între cetățeni și administrațiile publice.
Axa 2 – Justiție
Reforma 1.4 – Justiție civilă
Obiectivul reformei se axează în principal pe reducerea duratei procedurilor civile prin identificarea unei game largi de acțiuni pentru a reduce numărul de cauze noi în instanțe, prin simplificarea procedurilor existente, prin reducerea numărului de cauze nesoluționate și prin creșterea productivității instanțelor. Reducerea numărului de cauze noi în instanțe se realizează prin consolidarea medierii, a soluționării alternative a litigiilor și a arbitrajului și prin revizuirea sistemului actual de cuantificare și recuperare a onorariilor juridice. Simplificarea se urmărește prin consolidarea „procedurilor de filtrare” la nivelul căilor de atac, extinzând cazurile în care un singur judecător este competent să judece, asigurând punerea efectivă în aplicare a termenelor obligatorii pentru proceduri. O productivitate mai mare a instanțelor se realizează printr-un sistem de monitorizare și prin stimulente pentru a realiza performanțe standard în toate instanțele.
Reforma urmărește, de asemenea, să reducă numărul de cauze nesoluționate în instanțele civile prin angajarea temporară și acțiuni specifice, inclusiv prin scheme de stimulente pentru reducerea numărului de cauze pendinte.
Reforma 1.5 – Justiție penală
Reforma vizează în principal reducerea duratei procedurilor penale prin identificarea unei game largi de acțiuni prin simplificarea procedurilor existente și prin creșterea productivității instanțelor. Simplificarea vizează extinderea aplicării procedurilor simplificate, extinderea utilizării tehnologiei digitale, definirea termenelor pentru durata investigației preliminare, revizuirea sistemului de notificare pentru a-l face mai eficient. Productivitatea mai mare a instanțelor se obține printr-un sistem de monitorizare și prin stimulente pentru a realiza performanțe standard în toate instanțele.
Reforma 1.6 – Insolvabilitate
Reforma vizează digitalizarea și consolidarea procedurilor de insolvență, introducând mecanisme de alertă timpurie înainte de insolvență, specializarea instanțelor și a instituțiilor prejurisdicționale pentru a gestiona mai eficient toate etapele procedurilor de insolvență, inclusiv prin formare și specializare pentru membrii autorităților judiciare și administrative.
Reforma 1.7 – Instanțe fiscale
Scopul reformei este de a spori eficacitatea aplicării legislației fiscale și de a reduce numărul mare de recursuri la Curtea de Casație.
Reforma 1.8 – Digitalizarea sistemului de justiție
Reforma prevede depunerea electronică obligatorie a tuturor documentelor și fluxul de lucru electronic complet pentru procedurile civile. Aceasta urmărește, de asemenea, să introducă o bază de date gratuită, complet accesibilă și cu funcție de căutare a hotărârilor de drept civil, în conformitate cu legislația. În cele din urmă, aceasta vizează digitalizarea procedurilor penale în primă instanță.
Investiția 1.8 – Proceduri de recrutare a instanțelor civile, penale și administrative
Investițiile vizează să acționeze pe termen scurt în ceea ce privește factorii organizaționali pentru a permite reformelor în curs de dezvoltare să genereze rezultate mai rapid, maximizând sinergiile și realizând în același timp o schimbare transformațională prin intermediul resurselor extraordinare furnizate în cadrul planului.
Instrumentul organizațional, denumit „biroul procesului”, constă înînființarea (sau, în cazul în care există deja, consolidarea) unor echipe de sprijin pentru magistrați (prin angajare temporară), cu scopul de a reduce întârzierile și durata lichidării stocului de cauze pendinte în Italia.
Această măsură vizează îmbunătățirea calității justiției prin sprijinirea magistraților în activitățile normale de studiu, cercetare juridică, redactare de acte, organizare a dosarelor, permițând astfel judecătorilor să se concentreze asupra sarcinilor mai complexe.
Investițiile includ, de asemenea, angajarea de personal tehnic și administrativ care să sprijine implementarea obiectivelor planului de redresare și reziliență. Personalul biroului de judecată și personalul administrativ tehnic sprijină instanțele administrative, civile, penale și serviciile teritoriale și centrale ale Ministerului Justiției responsabile cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Contractele unității de personal au o durată de până la 3 ani, care poate fi prelungită până la 30 iunie 2026.
Investiția include, de asemenea, cursuri de formare pentru a sprijini tranziția digitală în sistemul de justiție.
Axa 3 – Administrația publică
Reforma 1.9 – Reforma ocupării forței de muncă în sectorul public și reforma simplificării
Reformele în domeniul ocupării forței de muncă din sectorul public urmează o abordare dublă. Pe termen scurt, sunt adoptate măsuri urgente pentru a utiliza în mod optim finanțarea MRR în ceea ce privește guvernanța planului și asistența imediată acordată administrațiilor publice, care nu dispun de capacitate administrativă. Această strategie este însoțită de reforme organizaționale și de o strategie privind resursele umane care vizează o schimbare transformatoare pentru administrația publică în ansamblu. Un set cuprinzător de măsuri este identificat în cadrul definiției planurilor strategice de resurse umane pentru: actualizarea profilurilor profesionale (inclusiv în vederea dublei tranziții); reformarea procedurilor de angajare pentru a fi mai bine direcționată și mai eficace; reformarea funcției publice superioare pentru a omogeniza procedurile de numire în administrația publică; consolidarea legăturii dintre învățarea pe tot parcursul vieții și mecanismele de recompensare sau parcursurile profesionale specifice; definirea sau actualizarea principiilor etice ale administrațiilor publice; consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen; și reforma mobilității orizontale și verticale a personalului. Reforma include măsuri urgente de simplificare a procedurilor administrative în beneficiul întreprinderilor și al cetățenilor, asigurând, în același timp, punerea în aplicare fără probleme a planului de redresare și reziliență.
Reforma de simplificare elimină autorizațiile care nu sunt justificate de motive imperative de interes general, împreună cu eliminarea obligațiilor inutile sau a celor care nu utilizează tehnologii noi. În plus, Comisia pune în aplicare adoptarea unui mecanism de aprobare tacită, introducerea unei comunicări simple și adoptarea unor regimuri uniforme partajate cu regiunile și municipalitățile.
Reforma de simplificare include următoarele elemente: interoperabilitatea procedurilor comerciale și de construcții (SUAP &SUE); și definirea unui set de indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a orienta schimbările organizaționale în administrații. Publicarea primului raport privind indicatorii-cheie de performanță este urmată de publicarea unor rapoarte ulterioare o dată la șase luni.
Un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR este instituit și operațional până la momentul depunerii primei cereri de plată.
Reforma 1.9a – Reformă în vederea accelerării punerii în aplicare a politicii de coeziune
Reforma urmărește să accelereze punerea în aplicare și eficiența politicii de coeziune în complementaritate cu PNRR. Acesta prevede data aprobării planului strategic al zonei economice speciale unice.
Legislația națională impune avizul Conferinței unificate înainte de transformarea acesteia în lege, astfel cum se prevede în Decretul legislativ nr. 281/1997.
În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/241, reforma poate primi sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri. MRR nu acoperă niciun cost al reformei.
Investiția 1.9 – Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru implementarea planului de redresare și reziliență al Italiei
Investiția constă în recrutarea temporară a unui grup de experți pentru a oferi asistență tehnică administrațiilor și pentru a consolida capacitatea administrativă, în special la nivel local, pentru punerea în aplicare a unor proiecte specifice din planul de redresare și reziliență, care urmează să fie implementate în funcție de necesități. Această investiție include, de asemenea, programele de formare a angajaților din sectorul public care intră în domeniul de aplicare al consolidării capacităților.
Axa 4 – Achiziții publice și plăți efectuate de administrațiile publice
Reforma 1.10 – Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
Prima etapă a acestei reforme constă în adoptarea, până în mai 2021, a unui prim set de măsuri urgente de simplificare, cu un decret legislativ prin care: simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție; înregistrarea contractelor în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC); să înființeze birouri specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice în cadrul ministerelor, regiunilor și orașelor metropolitane; stabilirea unui obiectiv de reducere a intervalului de timp dintre publicare și atribuirea contractului și între atribuirea contractului și finalizarea infrastructurii; și să stimuleze mecanismele alternative de soluționare a litigiilor în faza de executare a contractelor. Înainte de sfârșitul anului 2021, organismul unic de coordonare pentru politica de achiziții publice dispune de un nivel adecvat de personal și adoptă o strategie de profesionalizare care oferă cursuri de formare la diferite niveluri; sistemele dinamice de achiziții sunt puse la dispoziție, în conformitate cu directivele privind achizițiile publice; iar ANAC finalizează exercitarea calificării de autoritate contractantă.
A doua etapă a acestei reforme constă într-o serie de modificări ale Codului achizițiilor publice care urmează să fie puse în aplicare până în al doilea trimestru al anului 2023, cu acțiuni care vizează: reducerea fragmentării autorităților contractante; impunerea instituirii unei platforme electronice ca cerință de bază pentru a participa la evaluarea la nivel național a capacității de achiziții publice; și abilitarea autorității naționale anticorupție să revizuiască calificarea autorităților contractante. Reforma vizează, de asemenea, simplificarea și digitalizarea în continuare a procedurilor organismelor centrale de achiziție și definirea cerințelor de interoperabilitate și interconectivitate. Reforma reduce, de asemenea, restricțiile privind posibilitatea de subcontractare, incluse în prezent în Codul achizițiilor publice.
Această reformă constă, de asemenea, în operaționalizarea sistemului național de achiziții publice electronice până la sfârșitul anului 2023 și în introducerea unor acțiuni specifice, inclusiv prin adoptarea legislației primare și/sau secundare, pentru a îmbunătăți în continuare calificarea și profesionalizarea autorităților contractante și pentru a spori concurența (de exemplu, modificarea normelor aplicabile privind finanțarea proiectelor).
Reforma 1.11 – Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
Obiectivul reformei este de a reduce întârzierile în efectuarea plăților și de a înregistra zero întârzieri în efectuarea plăților, de la administrația publică la întreprinderi. Reforma include, începând din 2024, adoptarea unui pachet structural cu acțiuni atât la nivel central, cât și la nivel local, inclusiv intrarea în vigoare a legislației.
Această reformă constă în asigurarea faptului că, până în 2025 (i) administrațiile publice de la nivel central, regional și local plătesc în termen de 30 de zile și (ii) autoritățile regionale din domeniul sănătății plătesc în termen de 60 de zile. Pentru a asigura soluționarea structurală a problemei întârzierilor în efectuarea plăților, această reformă constă, de asemenea, în asigurarea faptului că, în 2026, (i) administrațiile publice de la nivel central, regional și local continuă să plătească în termen de 30 de zile și (ii) autoritățile regionale din domeniul sănătății continuă să plătească în termen de 60 de zile.
Axa 5 – Reforme bugetare structurale (Impozitare și cheltuieli publice)
Reforma 1.12 – Reforma administrației fiscale
Se adoptă mai multe măsuri pentru a încuraja respectarea obligațiilor fiscale și pentru a îmbunătăți eficacitatea direcționării auditurilor și controalelor, inclusiv: (I) crearea bazei de date și a infrastructurii informatice dedicate pentru eliberarea declarației de TVA precompletate; (II) îmbunătățirea calității bazei de date utilizate pentru „scrisorile de conformitate”, inclusiv în vederea reducerii incidenței fals-pozitive, crescând treptat numărul de comunicări trimise contribuabililor; (III) reformarea legislației actuale pentru a asigura sancțiuni administrative eficace în cazul refuzului furnizorilor privați de a accepta plăți electronice; (IV) finalizarea procesului de pseudonimizare a datelor și de analiză a volumelor mari de date, în vederea creșterii eficacității analizei riscurilor care stă la baza procesului de selecție pentru audituri. Capacitatea operațională a Agenției pentru Venituri este consolidată în conformitate cu obiectivele de angajare ale „planului de performanță pentru perioada 2021-2023” al agenției. În plus, guvernul efectuează o analiză a posibilelor acțiuni de reducere a evaziunii fiscale cauzate de omiterea facturării în sectoarele cele mai expuse, inclusiv prin stimulente specifice pentru consumatori, și va lua măsuri eficace pe baza constatărilor revizuirii, cu un angajament ambițios de a reduce tendința de evaziune.
Reforma 1.13 – Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
Planul include o reformă a cadrului de revizuire a cheltuielilor, menită să îmbunătățească eficacitatea acestuia, inclusiv prin consolidarea rolului Ministerului de Finanțe și a procesului de evaluare ex post, precum și prin îmbunătățirea practicii bugetare ecologice și de gen. Planul include, de asemenea, angajamentul de a efectua, pe baza cadrului juridic existent, analize anuale ale cheltuielilor în perioada 2023-2025, pentru a realiza economii bugetare pentru a sprijini sustenabilitatea finanțelor publice și/sau pentru a finanța reformele fiscale sau ale cheltuielilor publice care stimulează creșterea.
Reforma 1.14 – Reforma cadrului bugetar subnațional
Reforma constă în finalizarea „federalismului fiscal”, astfel cum se prevede în Legea delegării nr. 42/2009, cu scopul de a îmbunătăți transparența relațiilor fiscale între diferitele niveluri de guvernare, de a aloca resurse administrațiilor subnaționale pe baza unor criterii obiective și de a încuraja eficiența cheltuielilor la nivel subnațional. În special, reforma definește parametrii relevanți pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal pentru regiunile cu statut obișnuit, provinciile și orașele metropolitane.
Reforma 1.15 – Reforma normelor de contabilitate publică
Reforma vizează eliminarea decalajului față de standardele europene de contabilitate prin punerea în aplicare a unui sistem unic de contabilitate pe bază de angajamente pentru sectorul public. Reforma conduce la finalizarea cadrului conceptual ca referință pentru sistemul contabilității de angajamente în conformitate cu caracteristicile calitative definite de Eurostat, cu setul de standarde de contabilitate pe bază de angajamente și cu planul multidimensional de conturi. Reforma este completată de prima rundă de formare pentru tranziția către noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente pentru reprezentanții entităților din sectorul public care acoperă cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public.
Investiția 1.10 – Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
Această investiție instituie, în cadrul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici, o funcție de sprijinire a achizițiilor publice dedicată autorităților contractante pentru a îndeplini cerințele din anexa II.4 la Codul achizițiilor publice și pentru a le sprijini în procesul de achiziții publice electronice, sprijinind dobândirea de competențe digitale și oferind sprijin tehnic pentru adoptarea digitalizării achizițiilor publice, inclusiv utilizarea unor sisteme dinamice de achiziții.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă de referință
/Țintă
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C1-1
|
Reforma 1.1: Achiziții publice în domeniul TIC
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.1 „Achiziții publice în domeniul TIC”
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ pentru reforma achizițiilor publice în domeniul TIC
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Actele juridice necesare includ intervenții legislative în decretul legislativ privind simplificările („Decreto Legge Semplificazioni”). Acestea prevăd:
(I) Posibilitatea de a utiliza procedura menționată la articolul 48 alineatul (3) din Codul contractelor de achiziții publice și pentru contractele care depășesc pragurile menționate la articolul 35 din Codul contractelor de achiziții publice pentru achizițiile legate de achiziționarea de produse și servicii informatice, în special bazate pe tehnologia de tip cloud, precum și de servicii de conectivitate, finanțate integral sau parțial din resursele prevăzute pentru punerea în aplicare a proiectelor PNRR;
(II) Interoperabilitatea între diferitele baze de date gestionate de organismele de certificare implicate în procesul de verificare a cerințelor menționate la articolul 80 din Codul contractelor de achiziții publice;
(III) Crearea unui fișier virtual al operatorilor economici în care sunt prezente datele pentru verificarea absenței motivelor de excludere menționate la articolul 80, care să permită definirea unei liste albe a operatorilor economici pentru care verificarea a fost deja efectuată.
|
|
M1C1-2
|
Reforma 1.3: Cloud înainte de toate și interoperabilitatea
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.3 „Cloud First and Interoperability”
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ privind mai întâi tehnologia de tip cloud și reforma interoperabilității
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Actele juridice necesare includ:
Acte de reglementare de punere în aplicare privind în special (i) Regulamentul Agenzia per l’Italia digitale (AgID) privind Polo Strategico Nazionale (PSN) (prevăzut la articolul 33-septies din Decretul-lege nr. 179/212) și (ii) Orientările AgID privind interoperabilitatea [prevăzute la articolele 50 și 50 ter din Codice dell’Amministrazione Digitale (CAD)].
Modificări ale articolului 50 din DAC:
(I) eliminarea obligației de a încheia acorduri-cadru pentru administrațiile care accesează platforma națională de date digitale;
(II) clarificări cu privire la chestiunea confidențialității: transferul de date dintr-un sistem informatic în altul nu modifică dreptul de proprietate asupra datelor și prelucrării, fără a aduce atingere responsabilităților administrațiilor publice care primesc și prelucrează datele în calitate de operatori de date autonomi.
Modificări aduse Decreto del Presidente della Repubblica (DPR) 445/2000 în ceea ce privește accesul la date:
(I) abrogarea autorizației necesare pentru accesul direct la date;
(II) eliminarea trimiterilor la acordurile-cadru de la articolul 72.
Modificări ale articolului 33 septies din Decretul-lege nr. 179/2012:
(I) să introducă posibilitatea ca AgID să reglementeze, prin Regulamentul Centri Elaborazione Dati (CED) și Regulamentul privind cloud computingul, termenii și metodele cu care administrațiile publice trebuie să efectueze migrațiile cu DCI;
(II) să introducă sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de migrare către cloud.
|
|
M1C1-3
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Etapă de referință
|
Finalizarea programului Polo Strategico Nazionale (PSN)
|
Raport privind implementarea cloud, elaborat de Ministerul Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Finalizarea completă a proiectului global se realizează atunci când toate administrațiile publice vizate au finalizat mutarea platformelor identificate către Polo Strategico Nazionale (PSN), iar testarea a patru centre de date este finalizată cu succes, ceea ce permite începerea procesului de migrare a seturilor de date și a aplicațiilor administrațiilor publice vizate către PSN.
|
|
M1C1-4
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Etapă de referință
|
Platforma națională de date digitale operațională
|
Raportul Ministerului Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD) care demonstrează lansarea platformei naționale de date digitale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Platforma permite agențiilor:
— își publică interfețele de programare a aplicațiilor (API) în Catalogul API al platformei;
— să stabilească și să semneze acorduri de interoperabilitate digitală prin intermediul platformei;
autentifică și autorizează accesul la API utilizând funcționalitățile platformei;
— validarea și evaluarea conformității cu cadrul național de interoperabilitate.
|
|
M1C1-5
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Crearea noii Agenții Naționale de Securitate Cibernetică
|
Act administrativ de constituire
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Obiectivul de etapă se realizează prin (1) transformarea în lege a decretului legislativ care constituie Agenția Națională de Securitate Cibernetică, aflat în prezent în curs de finalizare; (2) publicarea în Monitorul Oficial a decretului prim-ministerial (Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri, DPCM) care conține reglementarea internă a Agenției Naționale de Securitate Cibernetică.
|
|
M1C1-6
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Implementarea inițială a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
Raport care demonstrează arhitectura completă a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Obiectivul de etapă se realizează prin definirea arhitecturii detaliate a întregului ecosistem al arhitecturii naționale de securitate cibernetică [și anume, un centru național pentru schimbul de informații și analiză (ISAC), o rețea de echipe de intervenție în caz de urgență informatică (CERT), un HyperSOC național, calculul de înaltă performanță integrat cu instrumentele de inteligență artificială/învățare automată (IA/ML) pentru a analiza incidentele de securitate cibernetică la nivel național].
|
|
M1C1-7
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Înființarea rețelei de laboratoare de verificare și certificare în materie de securitate cibernetică
|
Documentația furnizată care demonstrează procesele și procedurile identificate care trebuie partajate între laboratoare și raportarea furnizată demonstrând activarea a cel puțin unui laborator
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Obiectivul de etapă trebuie atins cu:
(I) Identificarea de către Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică a locului în care vor fi create laboratoarele și centrele de screening și certificare, profilurile experților care urmează să fie recrutați, definirea completă a proceselor și procedurilor care urmează să fie partajate între laboratoare.
(II) Activarea unui laborator.
Activitățile create pentru constituirea și activarea laboratoarelor de control sunt supravegheate de Ministero dello Sviluppo Economico (MISE) împreună cu CVCN (laboratorul național de verificare și certificare a securității cibernetice) și sunt integrate în Centrul de evaluare (CV) de către Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.
|
|
M1C1-8
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Activarea unei unități centrale de audit pentru măsurile de securitate ale PSNC &NIS
|
Raportare furnizată care demonstrează lansarea unității centrale de audit
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Se numește o unitate internă în cadrul Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică, cu mandatul de a efectua activitățile unității centrale de audit care va ține seama de măsurile de securitate ale PSNC &NIS.
Procesele, logistica și modalitățile de operare sunt formalizate într-o documentație adecvată, cu un accent special pe procesele operaționale, și anume regulile de angajare, auditul și procedurile de raportare.
Instrumentele informatice colectează, gestionează și analizează datele de audit și sunt dezvoltate și utilizate de unitatea de audit.
Se furnizează documentația prin care se raportează finalizarea dezvoltării instrumentelor.
|
|
M1C1-9
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Țintă
|
Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
5
|
T 4
|
2022
|
Cel puțin cinci intervenții de consolidare a structurilor de securitate finalizate în cadrul Perimetrului național de securitate cibernetică (PSNC) și al rețelelor și sistemelor informatice (NIS).
Tipurile de intervenție includ modernizări ale centrelor operaționale de securitate (SOC), îmbunătățiri ale apărării frontierelor cibernetice și capabilități interne de monitorizare și control. Intervențiile se axează pe sectoarele sănătății, energiei și mediului (alimentarea cu apă potabilă).
|
|
M1C1-10
|
Reforma 1.2: Sprijin pentru transformare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a înființării echipei de transformare și a NewCo
|
Dispoziție din actul juridic care indică intrarea în vigoare a actului juridic de creare a Biroului de transformare și intrarea în vigoare a actului juridic pentru crearea NewCo
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Pentru înființarea biroului de transformare, actele juridice necesare includ:
-Publicarea decretului legislativ „reclutamento” [deja aprobat de Consiliul de Miniștri nr. 22 din 4 iunie 2021și publicat în Jurnalul Oficial („Gazzetta Ufficiale”) la 10 iunie2021];
-Publicarea unei cereri de exprimare a interesului;
-Selectarea și atribuirea misiunii experților (cu titlu temporar pe durata MRR).
Pentru NewCo, etapele-cheie necesare includ:
-Autorizarea legislativă;
-Decreto del Presidente del Consiglio dei Ministri (DPCM) de autorizare a înființării societății și de stabilire a obiectivelor, a capitalului social, a duratei și a administratorilor societății;
-Instituția societății cu act notarial;
-Acte necesare pentru ca societatea să devină operațională – statut și diverse reglementări.
|
|
M1C1-11
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Țintă
|
Poliția financiară – Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
5
|
T 1
|
2023
|
Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor prin contractarea cu un furnizor de servicii de consultanță care implică în total cinci resurse umane responsabile atât de proiectarea arhitecturii datelor, cât și de redactarea algoritmilor unității de analiză a volumelor mari de date. Publicarea contractului atribuit pentru achiziționarea de servicii de știință a datelor în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului și publicarea la scară națională a unor noi instrumente în cadrul primului modul de analiză (coloana vertebrală IT).
|
|
M1C1-12
|
Investiția 1.3.2: Portalul digital unic
|
Țintă
|
Portalul digital unic
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
19
|
T 4
|
2023
|
Cele 19 proceduri administrative prioritare aplicabile în Italia dintre cele 21 definite în Regulamentul (UE) 2018/1724 sunt pe deplin conforme cu cerințele definite la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/1724. Mai precis: (a) identificarea utilizatorilor, furnizarea de informații și de documente justificative, semnătura și transmiterea finală se efectuează toate pe cale electronică, la distanță, prin intermediul unui canal de servicii care permite utilizatorilor să îndeplinească cerințele legate de procedură într-un mod ușor de utilizat și structurat; (b) utilizatorilor li se furnizează o confirmare automată de primire, cu excepția cazului în care rezultatul procedurii este livrat imediat; (c) rezultatul procedurii se livrează pe cale electronică sau, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a respecta dreptul Uniunii sau dreptul intern aplicabil, prin mijloace fizice; (d) utilizatorilor li se furnizează o notificare electronică privind finalizarea procedurii.
|
|
M1C1-13
|
Investiția 1.4.6:
Mobilitatea ca serviciu pentru Italia
|
Etapă de referință
|
Mobilitatea ca soluții de servicii M1
|
Raport al Ministero delle Infrastrutture e della Mobilità Sostenibili (MIMS), în colaborare cu universitățile, care descrie punerea în aplicare și evaluează rezultatele celor trei proiecte-pilot
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Au fost puse în aplicare trei proiecte-pilot care vizează testarea mobilității ca soluții de servicii în orașele metropolitane avansate din punct de vedere tehnologic.
Fiecare soluție a fost utilizată de cel puțin 1 000 utilizatori în perioada pilot.
Fiecare proiect-pilot este deschis unui număr minim de 1 000 de utilizatori, care au posibilitatea de a-l accesa în mod voluntar și pe propria cheltuială și de a oferi evaluarea individuală, cu posibilitatea de a alege și de a achiziționa servicii de mobilitate dintre cele disponibile pe platformă.
Serviciul MaaS, prin intermediul unei platforme tehnologice unice, va sugera cetățeanului cea mai bună soluție de călătorie bazată pe nevoile sale, exploatând integrarea între diferitele opțiuni de mobilitate disponibile (transport public local, partajare, cabină, închiriere de autoturisme) pentru a optimiza experiența de călătorie atât în ceea ce privește planificarea (planificatorul de rute intermodale și informarea în timp real cu privire la timp și distanță), cât și în ceea ce privește utilizarea (rezervarea și plata serviciilor).
|
|
M1C1-14bis
|
Reforma 1.9a: Reformă pentru accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației naționale pentru accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației naționale pentru accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației naționale care identifică, în cadrul acordului de parteneriat și pentru toate programele actuale, măsurile necesare pentru accelerarea și îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii de coeziune.
Pentru a asigura dialogul instituțional și cooperarea, precum și o înțelegere comună a acțiunilor necesare, guvernul instituie, până la 31 decembrie 2023, un grup de lucru tehnic cu autoritățile de management al tuturor programelor regionale și naționale din cadrul PNRR Cabina di regia, fără a aduce atingere legislației naționale privind Conferința unificată.
Legislația stabilește măsurile necesare pentru a acorda prioritate intervențiilor în următoarele sectoare strategice, în strictă coerență cu documentele de planificare definite pentru condițiile favorizante relevante și pentru a le pune în aplicare în mod concret, inclusiv prin intervenții specifice pentru consolidarea capacității administrative în aceste sectoare:
—
Apă;
—
infrastructuri pentru riscuri hidrogeologice și protecția mediului;
—
Deșeuri;
—
Transporturile și mobilitatea durabilă;
—
Al energiei,
—
Sprijin pentru dezvoltarea și atractivitatea întreprinderilor, inclusiv pentru tranziția digitală și tranziția verde.
|
|
M1C1-15
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Țintă
|
Poliția financiară – Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
5
|
10
|
T 1
|
2024
|
Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor prin contractarea cu un furnizor de servicii de consultanță care implică cinci resurse umane suplimentare (zece în total) responsabile atât cu proiectarea arhitecturii datelor, cât și cu redactarea algoritmilor unității de analiză a volumelor mari de date. Publicarea contractului atribuit pentru achiziționarea de servicii de știință a datelor în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului și publicarea la scară națională a unor noi instrumente în cadrul primului modul de analiză (coloana vertebrală IT).
|
|
M1C1-17
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Țintă
|
Migrația către Polo Strategico Nazionale T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
100
|
T 3
|
2024
|
Cel puțin 100 administrații publice centrale și autorități locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali/Aziende ospedaliere) trebuie să migreze integral cel puțin un serviciu al administrației (inclusiv sisteme, seturi de date și aplicații) către infrastructură (Polo Strategico Nazionale). Migrarea completă poate implica pentru fiecare instituție o combinație de: negata de tip cloud pentru găzduire pură, migrații în ascensiune, modernizare la infrastructură ca serviciu (IaaS), Platform-as-a-Service (Paas) sau Software-as-a-Service (SaaS). Migrarea către Polo Strategico Nazionale poate fi realizată în diferite moduri, în conformitate cu stadiul actual al arhitecturii informatice a software-ului de la fața locului, deținută de fiecare administrație publică migratoare. Aceste strategii pot varia de la simpla găzduire și migrațiile de tip lift-and-change pentru software-ul care nu este pregătit pentru cloud la migrarea către IaaS, PaaS sau SaaS pentru software-ul pregătit pentru cloud-ready. PSN oferă fiecărei administrații publice migratoare toate strategiile de migrație care sunt eligibile pentru a lua în considerare obiectivul de „migrare către Polo Strategico Nazionale” atins.
Totalul administrațiilor publice „care intră în domeniul de aplicare” include:
• Administrațiile publice centrale care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor legate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (cum ar fi Institutul Național de Securitate Socială și Ministerul Justiției);
• Administrațiile publice centrale care găzduiesc date în centre de date depășite, conform sondajului realizat recent cu privire la „disponibilitatea cloud”;
• Autoritățile locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali/Aziende Ospedaliere), situate în principal în Italia Centrală și de Sud, nu dispun de o infrastructură adecvată pentru a asigura securitatea datelor.
|
|
M1C1-18
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Țintă
|
API în platforma națională de date digitale T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 000
|
T 4
|
2024
|
Acest obiectiv constă în atingerea a cel puțin 3 000 de interfețe de programare a aplicațiilor (API) create de administrațiile publice, publicate în catalogul API și integrate în platforma națională de date digitale. API publicate au un impact asupra mai multor domenii care pot include, dar nu se limitează la:
(I) Servicii de securitate socială și de asistență socială, gestionarea serviciilor de achiziții publice sau registre naționale de bază (de exemplu, Registrul de evidență a populației și registrul licențelor pentru autovehicule);
Fiecare implementare și documentație API respectă standardele naționale de interoperabilitate. Cadrul platformei naționale de date digitale oferă funcționalități pentru a evalua această conformitate.
|
|
M1C1-19
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Țintă
|
Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
5
|
50
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 50 intervenții de consolidare finalizate în sectorul Perimetrului național de securitate cibernetică (PSNC) și în sectorul rețelelor și sistemelor informatice (NIS).
Tipurile de intervenție includ, de exemplu, centrele operaționale de securitate (SOC), îmbunătățirile în materie de apărare a limitelor cibernetice și capabilitățile interne de monitorizare și control în conformitate cu cerințele NIS și PSNC. Intervențiile în sectoarele NIS pun un accent deosebit pe sectoarele sănătății, energiei și mediului (alimentarea cu apă potabilă și gestionarea deșeurilor).
|
|
M1C1-20
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Implementarea integrală a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
Raport care demonstrează activarea completă a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Această etapă se finalizează prin activarea echipelor teritoriale de intervenție în caz de urgență informatică (CERT) care sunt interconectate cu Centrul italian de răspuns la incidente de securitate informatică (CSIRT), activarea Centrului pentru schimbul de informații și analiză (ISAC), integrarea a cel puțin 5 centre operaționale de securitate (SOC) cu HyperSOC național, funcționarea deplină a serviciilor de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, inclusiv a celor pentru analiza lanțului de aprovizionare și serviciile de asigurare a riscurilor cibernetice.
|
|
M1C1-21
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Finalizarea rețelei de laboratoare de screening și certificare de securitate cibernetică, centre de evaluare
|
Raportare furnizată, demonstrând activarea integrală a cel puțin 10 laboratoare și a 2 centre de evaluare (CV)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Activarea a cel puțin 10 laboratoare de control de securitate și certificare și a 2 centre de evaluare (CV).
|
|
M1C1-22
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Funcționarea deplină a Unității centrale de audit pentru măsurile de securitate ale PSNC &NIS, fiind finalizate cel puțin 30 inspecții
|
Raportare furnizată, rapoarte de inspecție
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Funcționarea deplină a unității centrale de audit, cu cel puțin 30 inspecții finalizate.
|
|
M1C1-23
|
Investiția 1.4.6: Mobilitatea ca serviciu pentru Italia
|
Etapă de referință
|
Mobilitatea ca soluții de servicii M2
|
Rezultate pilot evaluate de Ministero delle Infrastrutture e dei trasporti (MIT) în colaborare cu universitățile
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Jalonul se referă la punerea în aplicare a celui de al doilea val de șapte proiecte-pilot care vizează testarea mobilității ca soluții de servicii în zonele „urmăritoare”.
Se preconizează că aceste zone vor valorifica experiența orașelor metropolitane pregătite pentru digitalizare selectate în cadrul primului val. 40 % din proiectele-pilot se desfășoară în sud.
|
|
M1C1-24
|
Investiția 1.7.1: Funcția publică digitală
|
Țintă
|
Cetățeni care participă la inițiative de educație digitală și/sau de facilitare oferite de organizații înregistrate în registrul național al organizațiilor serviciului public universal
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
700 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 700 000 inițiative de educație digitală și/sau de facilitare care implică cetățenii, puse la dispoziție de organizații înregistrate în registrul național al organizațiilor serviciului public universal.
|
|
M1C1-25
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Etapă de referință
|
Să dezvolte sistemele de informații operaționale utilizate pentru combaterea criminalității economice
|
Îmbunătățirea sistemelor informatice în ceea ce privește noile funcționalități, performanțele și experiența utilizatorilor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Lansarea progresivă (pe an) a unor noi funcționalități ale sistemelor de informații operaționale pentru a asigura caracterul actual al acestora în conformitate cu scenarii legislative în schimbare rapidă, inclusiv în ceea ce privește situația pandemică.
|
|
M1C1-26
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Țintă
|
Migrația către Polo Strategico Nazionale T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
100
|
280
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 280 administrații publice centrale și autorități locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali/Aziende Ospedaliere) au migrat către „Polo Strategico Nazionale” în conformitate cu planul de migrare aprobat de Departamentul pentru Transformarea Digitală.
Migrarea către Polo Strategico Nazionale poate fi realizată în diferite moduri, în conformitate cu stadiul actual al arhitecturii informatice a software-ului de la fața locului, deținută de fiecare administrație publică migratoare.
Aceste strategii pot varia de la simpla găzduire și migrarea de tip lift-and-change pentru software-ul care nu este pregătit pentru cloud la migrarea către Infrastructure-as-a-Service (IaaS), Platform-as-a-Service (PaaS) sau Software-as-a-Service (SaaS) pentru software-ul pregătit pentru cloud.
Cel puțin 40 % din serviciile migrate trebuie implementate prin intermediul soluțiilor IaaS, PaaS sau SaaS.
PSN oferă fiecărei administrații publice migratoare toate strategiile de migrație care sunt eligibile pentru a lua în considerare obiectivul de „migrare către Polo Strategico Nazionale” atins.
Totalul administrațiilor publice „care intră în domeniul de aplicare” include:
• Administrațiile publice centrale care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor legate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (cum ar fi Institutul Național de Securitate Socială, Ministerul Justiției);
• Administrațiile publice centrale care găzduiesc date în centre de date depășite, conform sondajului realizat recent cu privire la „disponibilitatea cloud”;
• Autoritățile locale din domeniul sănătății (Aziende Sanitarie Locali/Aziende Ospedaliere), situate în principal în Italia Centrală și de Sud, nu dispun de o infrastructură adecvată pentru a asigura securitatea datelor.
|
|
M1C1-27
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Țintă
|
API în platforma națională de date digitale T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
3 000
|
7 000
|
T 2
|
2026
|
Acest obiectiv constă în atingerea a cel puțin 4 000 de interfețe suplimentare de programare a aplicațiilor (API) publicate în catalogul API (pentru un total de 7 000).
API publicate au un impact asupra mai multor domenii care pot include, dar nu se limitează la:
date naționale privind recrutarea, pensionarea, înscrierea la școală și la universitate (de exemplu, Registrul Național al Studenților și Registrul administrației publice), conformitatea fiscală sau sistemul național de informații privind datele medicale și urgențele sanitare.
Fiecare implementare și documentație API respectă standardele naționale de interoperabilitate. Cadrul platformei naționale de date digitale oferă funcționalități pentru a evalua această conformitate.
|
|
M1C1-28
|
Investiția 1.7.2: Rețeaua de servicii digitale de facilitare
|
Țintă
|
Numărul de cetățeni care participă la noi inițiative de educație digitală și/sau de facilitare oferite de centrele digitale de facilitare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
2 000 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 2 000 000 de cetățeni care participă la inițiative de educație digitală și/sau de facilitare oferite de centrele digitale de facilitare.
Activitățile de formare avute în vedere pentru atingerea obiectivului sunt următoarele:
a) inițiative personalizate de educație digitală individuală și/sau de facilitare furnizate prin metode digitale de facilitare, desfășurate de obicei pe baza rezervării serviciilor și înregistrate în sistemul de monitorizare;
b) inițiative de educație digitală față în față și online și/sau inițiative de facilitare care vizează dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor, desfășurate în mod sincronizat de centrele de facilitare digitală și înregistrate în sistemul de monitorizare;
c) inițiative de educație digitală online și/sau de facilitare care vizează dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește autoînvățarea și modul asincron, dar în mod necesar cu înregistrarea raportată în sistemul de monitorizare desfășurat ca parte a catalogului de formare pregătit de rețeaua de servicii digitale de facilitare și accesibil din sistemul de gestionare a cunoștințelor pus în aplicare.
|
|
M1C1-29
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma justiției civile
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Legislația de abilitare include cel puțin următoarele măsuri: I) Introducerea unei proceduri simplificate în primă instanță/proces și consolidarea aplicării „procedurilor de filtrare” la nivelul căilor de atac, inclusiv utilizarea extinsă a procedurilor simplificate și gama de cazuri în care un judecător unic are competența de a judeca; să asigure punerea efectivă în aplicare a unor termene obligatorii pentru proceduri și a unui calendar pentru colectarea probelor și depunerea pe cale electronică a oricărui act și document relevant; să reformeze utilizarea medierii și a soluționării alternative a litigiilor, împreună cu medierea asistată, arbitrajul și orice altă alternativă posibilă pentru ca aceste institute să devină mai eficace în reducerea presiunii asupra sistemului de justiție civilă, inclusiv prin stimulente; să reformeze procedura de executare silită pentru a reduce durata medie existentă, inclusiv pentru ca executarea sumelor declarate datorate să devină mai rapidă și mai puțin costisitoare; reformarea sistemului actual de cuantificare și recuperare a onorariilor juridice pentru a reduce litigiile abuzive; introducerea unui sistem de monitorizare la nivelul instanțelor și creșterea productivității instanțelor civile prin stimulente pentru a asigura o durată rezonabilă a procedurilor și performanțe uniforme în cadrul instanțelor.
|
|
M1C1-30
|
Reforma 1.5: Reforma justiției penale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma justiției penale
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Legislația de abilitare care include cel puțin următoarele măsuri: I) un sistem de notificare revizuit, ii) o utilizare mai largă a procedurilor simplificate, iii) o utilizare mai largă a depunerii electronice a documentelor, iv) norme simplificate privind probele, v) definirea termenelor pentru durata investigației preliminare și măsuri pentru a evita stagnarea în faza de investigare, vi) extinderea posibilității de stingere a infracțiunii în cazul în care daunele au fost rambursate, vii) introducerea unui sistem de monitorizare la nivelul instanței și creșterea productivității instanțelor penale prin stimulente pentru a asigura o durată rezonabilă a procedurilor și performanțe uniforme în toate instanțele.
|
|
M1C1-31
|
Reforma 1.6: Reforma cadrului de insolvență
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru cadrul de reformă în materie de insolvență
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației de abilitare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Reforma în materie de insolvență include cel puțin următoarele măsuri: revizuirea acordurilor de soluționare extrajudiciară a litigiilor pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a stimula părțile în cauză să utilizeze într-o mai mare măsură astfel de proceduri; II) instituie mecanisme de alertă timpurie și acces la informații înainte de faza de insolvență; III) trecerea la specializarea instanțelor (drept comercial, secție/cameră de insolvență), precum și a instituțiilor precontencioase pentru a gestiona procedurile de insolvență în caz de insolvență; să permită mai întâi plata creditorilor garantați (înainte de creanțele fiscale și creanțele angajaților); V) să permită întreprinderilor să acorde un drept de securitate neposesor. În completarea reformei insolvenței, se asigură formarea și specializarea membrilor autorităților judiciare și administrative care se ocupă de procedurile de restructurare, precum și digitalizarea generală a procedurilor de restructurare și de insolvență și crearea unei platforme online pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor, în special în faza de preinsolvență, a cărei utilizare este stimulată pentru a reduce sarcina sistemului judiciar (cereri de restructurare înainte de insolvență, promovarea restructurărilor multilaterale și permiterea unor proceduri de restructurare automată și a unor rezoluții aprobate în prealabil pentru cazurile cu valoare scăzută). O astfel de platformă online asigură, de asemenea, interoperabilitatea cu sistemele informatice ale băncilor, precum și cu alte autorități publice și baze de date, astfel încât să se asigure un schimb rapid și electronic de documente și date între debitori și creditori. În acest scop, solicitantul (debitorul) și-ar da consimțământul pentru schimbul de date cu caracter personal în conformitate cu RGPD, iar această dispoziție ar trebui inclusă în lege. Reforma instituie un registru al garanțiilor reale.
|
|
M1C1-32
|
Investiția 1.8: Procedurile de recrutare a instanțelor civile, penale și administrative
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul Planului național de redresare și reziliență
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul planului național de redresare și reziliență
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Aprobarea legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul Planului național de redresare și reziliență, cu autorizarea de a face publicitate și de a recruta.
|
|
M1C1-33
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Începerea procedurilor de recrutare a instanțelor administrative
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
168
|
T 2
|
2022
|
Să înceapă procedurile de recrutare a cel puțin 168 de unități de personal pentru biroul de trial și instanțele administrative și să pună în funcțiune unități. Valoarea de referință este numărul de membri ai personalului în serviciu la 31 decembrie 2021.
|
|
M1C1-34
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru biroul de judecată al instanțelor civile și penale
|
Țintă
|
Începerea procedurilor de recrutare a instanțelor civile și penale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
8 764
|
T 4
|
2022
|
Să înceapă procedurile de recrutare a cel puțin 8 764 de unități de personal pentru biroul de judecată al instanțelor civile și penale și să pună în funcțiune unități. Nivelul de referință este numărul de membri ai personalului la sfârșitul anului 2021.
|
|
M1C1-35
|
Reforma 1.7: Reforma instanțelor fiscale
|
Etapă de referință
|
Reforma cuprinzătoare a instanțelor fiscale de prim și de al doilea grad de jurisdicție
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Cadrul juridic revizuit va spori eficacitatea aplicării legislației fiscale și va reduce numărul mare de recursuri la Curtea de Casație.
|
|
M1C1-36
|
Reformele 1.4, 1.5 și 1.6: Reforma justiției civile și penale și reforma în materie de insolvență
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor delegate pentru reformele justiției civile și penale și ale reformei în materie de insolvență
|
Dispoziție din actele delegate care indică intrarea în vigoare a actelor delegate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate al căror conținut este indicat în legislația de abilitare pentru reformele justiției civile și penale și pentru reforma în materie de insolvență.
|
|
M1C1-37
|
Reformele 1.4 și 1.5: Reforma justiției civile și penale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei justiției civile și penale
|
Dispoziție din actele secundare care indică intrarea în vigoare a actelor secundare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Finalizarea adoptării tuturor reglementărilor și a surselor secundare de legislație necesare pentru aplicarea eficace a legilor favorabile reformelor în domeniul justiției.
|
|
M1C1-38
|
Reforma 1.8: Digitalizarea justiției
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea sistemului de justiție
|
Dispoziție din actele primare și secundare care indică intrarea în vigoare a actelor corespunzătoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Se stabilește depunerea electronică obligatorie a tuturor documentelor și fluxul de lucru electronic complet pentru procedurile civile. Procedurile penale în primă instanță digitalizate (cu excepția audierilor preliminare). Crearea unei baze de date gratuite, complet accesibile și cu funcție de căutare a hotărârilor civile, în conformitate cu legislația.
|
|
M1C1-38bis
|
Reforma 1.8: Digitalizarea justiției
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea sistemului de justiție
|
Operaționalizarea și interoperabilitatea deplină a PNR, PDP și APP
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Digitalizarea completă a procedurilor penale în primă instanță până la actul de încheiere prin intermediul „portale delle notizie di reato” (PNR), „portale dei depositi penali” (PDP) și „applicativo processo penale” (APP). Platformele trebuie să fie interoperabile între ele.
|
|
M1C1-39
|
Investiția 1.8: Procedurile de recrutare a instanțelor civile și penale
|
Țintă
|
Proceduri de recrutare sau de extindere pentru instanțele civile și penale și serviciile teritoriale și centrale ale Ministerului Justiției responsabile cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10 000
|
T 2
|
2024
|
Să finalizeze procedurile de recrutare sau de extindere a cel puțin 10 000 de unități de personal pentru biroul de probă și pentru personalul administrativ tehnic și să le pună în funcțiune.
Numai procedurile de recrutare sau de prelungire care au fost finalizate începând cu 1 ianuarie 2022 sunt luate în considerare în vederea atingerii acestui obiectiv.
|
|
M1C1-40
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Proceduri de recrutare sau de extindere pentru instanțele administrative
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
158
|
T 2
|
2024
|
Să finalizeze procedurile de recrutare sau de extindere a cel puțin 158 de unități de personal pentru biroul de trial și instanțele administrative și să pună în funcțiune unități. Numai procedurile de recrutare sau de prelungire care au fost finalizate începând cu 1 ianuarie 2022 sunt luate în considerare în vederea atingerii acestui obiectiv.
|
|
M1C1-41
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele administrative regionale
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
75
|
T 2
|
2024
|
Reducerea cu 25 % a numărului de cauze pendinte în 2019 (109 029) în instanțele administrative regionale (instanțe administrative de prim grad de jurisdicție).
|
|
M1C1-42
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
65
|
T 2
|
2024
|
Reducerea cu 35 % a numărului de cauze pendinte în 2019 (24 010) la Consiliul de Stat (a doua instanță).
|
|
M1C1-43
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele civile ordinare (prima instanță)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
5
|
T 4
|
2024
|
Reducerea cu 95 % a numărului de cauze pendinte la 31 ianuarie 2020 (333 218) în instanțele civile ordinare (prima instanță). Scenariul de referință este numărul de cauze pendinte de mai mult de trei ani în fața instanțelor civile de drept comun (la 31 ianuarie 2020).
|
|
M1C1-44
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Curtea civilă de apel (a doua instanță)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
5
|
T 4
|
2024
|
Reducerea cu 95 % a numărului de cauze pendinte la 31 ianuarie 2020 (97 251) în curțile de apel civile (a doua instanță).
Scenariul de referință este numărul de cauze pendinte de mai mult de doi ani în fața curților de apel civile (la 31 ianuarie 2020).
|
|
M1C1-37bis
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a măsurilor menite să reducă restanțele
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației primare și a actelor secundare pentru reducerea restanțelor
|
|
|
|
T 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și a surselor secundare de legislație pentru a permite:
I.Consolidarea birourilor de judecată, inclusiv prin stimulente, pentru a atrage și a păstra unitățile de personal angajate pe baza schemei de recrutare pentru planul național de redresare și reziliență;
II.Crearea de stimulente pentru: (1) sprijinirea instanțelor mai puțin eficiente în ceea ce privește reducerea numărului de cauze nesoluționate în materie de justiție civilă; (2) recompensarea oficiilor judiciare care îndeplinesc obiectivele anuale specifice de reducere a numărului de cauze pendinte în sistemul de justiție civilă.
|
|
M1C1-45
|
Reformele 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea duratei procedurilor civile
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
60
|
T 2
|
2026
|
Reducerea duratei lichidării stocului de cauze pendinte cu 40 % din totalul cauzelor litigioase civile și comerciale comparativ cu 2019
|
|
M1C1-46
|
Reforma 1.5: Reforma justiției penale
|
Țintă
|
Reducerea duratei procedurilor penale
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
75
|
T 2
|
2026
|
Reducerea duratei lichidării stocului de cauze pendinte cu 25 % din numărul total de cauze penale în comparație cu 2019
|
|
M1C1-47
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele civile ordinare (prima instanță)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
10
|
T 2
|
2026
|
Reducerea cu 90 % a numărului de cauze pendinte care au fost deschise între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2022 și care erau încă deschise la 31 decembrie 2022 (1 197 786) în instanțele civile ordinare (prima instanță).
|
|
M1C1-48
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Curtea civilă de apel (a doua instanță)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
10
|
T 2
|
2026
|
Reducerea cu 90 % a numărului de cauze pendinte care au fost deschise între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2022 și care erau încă deschise la 31 decembrie 2022 (179 306) la curțile de apel civile (a doua instanță).
|
|
M1C1-49
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele administrative regionale (prima instanță)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
20
|
T 2
|
2026
|
Reducerea cu 80 % a numărului total de cauze pendinte care sunt încă deschise la 30 iunie 2023 la nivelul tuturor instanțelor administrative regionale (instanțe administrative de prim grad de jurisdicție) (102,144).
|
|
M1C1-50
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
30
|
T 2
|
2026
|
Reducerea cu 70 % a numărului de cauze pendinte care sunt încă deschise la 30 iunie 2024 în cadrul Consiliului de Stat (a doua instanță) (12,287).
|
|
M1C1-51
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare privind guvernanța planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2021
|
Legislația primară se referă cel puțin la:
1) coordonarea și monitorizarea la nivel central a proiectelor din cadrul planului de redresare și reziliență al Italiei;
2) definirea și separarea competențelor și aprobarea mandatelor relevante ale diferitelor organisme și administrații implicate în coordonarea, monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei;
3) definirea unui sistem de detectare timpurie a problemelor de punere în aplicare;
4) definirea ex ante a unui mecanism de punere în aplicare pentru soluționarea problemelor de punere în aplicare și evitarea întârzierilor, în special față de diferitele niveluri ale administrațiilor;
5) definirea personalului (număr și expertiză) dedicat coordonării, monitorizării și punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei în administrațiile implicate;
6) definirea asistenței tehnice acordate administrațiilor implicate în implementarea planului italian de redresare și reziliență, în special la nivel local, asigurând consolidarea capacității administrative în cadrul administrației publice;
7) o delimitare a procedurilor „accelerate” pentru implementarea planului italian de redresare și reziliență și absorbția în timp util a fondurilor;
8) organizarea și procedurile de audit și control pentru planul de redresare și reziliență al Italiei.
|
|
M1C1-52
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare privind simplificarea procedurilor administrative pentru implementarea planului de redresare și reziliență al Italiei.
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2021
|
Printre aceste măsuri se numără:
1) eliminarea blocajelor critice în ceea ce privește, în special, evaluarea impactului asupra mediului la nivel național și regional, autorizarea unor noi instalații de reciclare a deșeurilor, procedurile de autorizare pentru energia din surse regenerabile și cele necesare pentru a obține eficiența energetică a clădirilor (așa-numitul Super Bonus) și regenerarea urbană. Acțiuni specifice sunt dedicate simplificării procedurilor din cadrul „Conferenza di servizi” (un acord formal între două sau mai multe administrații publice).
|
|
M1C1-53
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare de acordare de asistență tehnică și de consolidare a capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2021
|
Măsurile includ dispoziții care să permită recrutarea temporară a:
I) 2 800 cifre tehnice pentru consolidarea administrațiilor publice din sud plătite din bugetul național;
un grup de 1 000 de experți care urmează să fie mobilizați timp de trei ani pentru a sprijini administrațiile în gestionarea noilor proceduri care oferă asistență tehnică.
|
|
M1C1-54
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Finalizarea recrutării de experți pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 4
|
2021
|
Să finalizeze procedurile de recrutare a grupului de 1 000 de experți care urmează să fie mobilizați timp de trei ani pentru a sprijini administrațiile în gestionarea noilor proceduri care oferă asistență tehnică.
|
|
M1C1-55
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Extinderea la bugetul național a metodologiei aplicate planului de redresare și reziliență al Italiei pentru a spori absorbția investițiilor
|
Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare a extinderii metodologiei
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Să instituie un sistem simplificat de jaloane și ținte similare cu MRR pentru planificarea, execuția și finanțarea proiectelor în cadrul Fondului de investiții complementare (30.5 miliarde EUR).
|
|
M1C1-56
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma ocupării forței de muncă în sectorul public
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Legislația de abilitare include următoarele măsuri:
— definirea profilurilor profesionale specifice sectorului public pentru a atrage competențele și aptitudinile necesare;
— crearea unei platforme unice de recrutare pentru a centraliza procedurile de angajare publică pentru toate administrațiile publice centrale, cu angajamentul de a extinde utilizarea platformei și la administrațiile locale;
— reforma procesului de recrutare pentru: trecerea de la un sistem bazat exclusiv pe cunoaștere la un sistem bazat în principal pe competențe și aptitudini adecvate; II) să evalueze competențele de a fi funcționari publici; să diferențieze procesele de recrutare între recrutarea inițială, care se bazează exclusiv pe competențe, și recrutarea de profiluri specializate, care ar trebui să combine competențele cu experiența profesională relevantă și ar conduce la accesul la carieră la un nivel superior. Ministerul Administrației Publice asigură punerea în aplicare coerentă a noului proces la nivelul administrațiilor;
— reforma funcției publice de conducere pentru a omogeniza procedurile de numire în administrația publică, definind profilurile profesionale și evaluarea performanței acestora;
— să consolideze legătura dintre oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții și de formare pentru angajați și stimulentele pentru participare, de exemplu prin luarea în considerare a unor mecanisme de recompensare sau a unor parcursuri profesionale specifice, acordând o atenție deosebită dublei tranziții;
— definirea sau actualizarea principiilor etice ale administrațiilor publice prin norme clare, coduri de conduită și module de formare pe această temă;
— consolidarea angajamentului față de echilibrul de gen;
— revizuirea cadrului de reglementare privind mobilitatea verticală, reformarea parcursului profesional pentru a crea și a accesa posturi de conducere de nivel mediu („cvadri”) și accesul la funcții civile de conducere de nivel superior („dirigenti di prima e seconda fascia”) din cadrul administrației. Aceasta include reforma sistemului de evaluare a performanței și consolidarea legăturii dintre evoluția carierei și evaluarea performanței;
— revizuirea cadrului de reglementare privind mobilitatea orizontală pentru a realiza o piață eficientă a locurilor de muncă în administrațiile publice, inclusiv (a) crearea unui sistem unic transparent de publicitate pentru toate posturile vacante din cadrul administrațiilor centrale și locale, (b) posibilitatea de a solicita orice post disponibil oriunde, (c) eliminarea autorizației pentru mobilitate din administrația de origine și (d) introducerea unor restricții semnificative în ceea ce privește utilizarea mijloacelor alternative de mobilitate care nu conduc la transferuri (și anume „comandi” și „distacchi”), astfel încât acestea să devină excepționale și strict limitate în timp.
|
|
M1C1-57
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a procedurilor administrative pentru reforma de simplificare care vizează punerea în aplicare a MRR
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației secundare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate conexe, a decretelor ministeriale, a legislației secundare și a tuturor celorlalte reglementări necesare pentru punerea în aplicare efectivă a simplificării, inclusiv a acordurilor cu regiunile în cazul competențelor regionale exclusive și concomitente.
|
|
M1C1-58
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru reforma ocupării forței de muncă în sectorul public
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a actelor juridice pentru reforma ocupării forței de muncă în sectorul public
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor delegate conexe, a decretelor ministeriale, a legislației secundare și a tuturor celorlalte reglementări necesare pentru punerea în aplicare efectivă a reformei.
|
|
M1C1-59
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a legislației pentru introducerea gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Legislația și actele delegate pentru introducerea gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică includ: definirea, în contextul Planului integrat de activitate și organizare (PIAO), a planurilor strategice în materie de resurse umane, pentru recrutare, dezvoltarea carierei și formare, pentru toate administrațiile centrale și regionale, susținute de o bază de date integrată cu competențe și profiluri; crearea unei unități centrale de livrare care să coordoneze și să sprijine sistemul de planificare a resurselor umane. Într-o a doua etapă, planurile strategice în materie de resurse umane se extind la municipalitățile mari, în timp ce municipalitățile mici și mijlocii fac obiectul unor investiții specifice de consolidare a capacităților.
|
|
M1C1-59BIS
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
Publicarea primului raport semestrial privind indicatorii-cheie de performanță.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Se publică primul raport semestrial privind indicatorii-cheie de performanță.
|
|
M1C1-59ter
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
„Set de instrumente de resurse umane” disponibil, interoperabil cu inPA și Syllabus și integrat în baza de date PIAO, precum și verificarea planurilor strategice în materie de resurse umane.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Baza de date integrată („setul de instrumente HRM”) este pusă la dispoziția tuturor administrațiilor publice cu peste 50 de angajați care, prin lege, trebuie să adopte un PIAO. „Setul de instrumente HRM” este interoperabil cu platforma de recrutare (inPA) și cu platforma „Syllabus”. Se integrează „setul de instrumente HRM” și baza de date PIAO.
Ministerul Administrației Publice verifică, pentru cel puțin un eșantion de administrații naționale și subnaționale cu peste 50 de angajați care adoptă OPI-urile, conținutul planurilor strategice corespunzătoare în materie de resurse umane și ia măsuri subsecvente în măsura în care este necesar, ținând seama, de asemenea, de rezultatele rapoartelor semestriale ale indicatorilor-cheie de performanță.
|
|
M1C1-60
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Țintă
|
Simplificarea și/sau digitalizarea a 200 de proceduri critice care afectează cetățenii și întreprinderile
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
200
|
T 4
|
2024
|
Simplificarea și/sau digitalizarea procedurilor vizează cel puțin următorul domeniu:
1) mediul și energia, sursele regenerabile de energie și economia verde;
2) construcții și recalificare urbană;
3) infrastructura de comunicații electronice;
4) stabilirea și desfășurarea de activități economice.
|
|
M1C1-62
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Creșterea absorbției investițiilor
|
Publicarea unui raport de punere în aplicare de către Ministerul Finanțelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Să publice un raport de punere în aplicare pentru a măsura impactul acțiunilor care vizează furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților, pentru a îmbunătăți capacitatea de planificare, gestionare și executare a cheltuielilor de capital finanțate din bugetul național, pentru a obține o absorbție semnificativă a resurselor din Fondul complementar alocate până în 2024.
|
|
M1C1-63
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Finalizarea simplificării și crearea unui registru al tuturor procedurilor simplificate și al regimurilor administrative corespunzătoare cu valabilitate juridică deplină pe întreg teritoriul național
|
Publicarea repertoriului pe site-ul ministerului de resort
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Examinarea regimurilor procedurale se finalizează pentru toate procedurile simplificate.
De asemenea, verificarea și monitorizarea:
1.Punerea în aplicare efectivă a procedurilor simplificate;
2.noi formulare standardizate și
3.gestionarea digitalizată corespunzătoare
se asigură.
Simplificarea se aplică unui număr total de 600 proceduri critice, inclusiv cele vizate de jaloanele M1C1 60 și M1C1 61.
|
|
M1C1-66
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
245 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 245 000 (70 %) angajați din sectorul public din administrațiile publice centrale au finalizat cu succes inițiativele de formare menționate în M1C1-64 (certificare oficială sau evaluare a impactului).
|
|
M1C1-67
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
280 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 280 000 (70 %) angajați din sectorul public din alte administrații publice au finalizat cu succes inițiativele de formare menționate în M1C1-65 (certificare oficială sau evaluare a impactului).
|
|
M1C1-68
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
|
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Trebuie să existe și să fie operațional un sistem de registru de date pentru monitorizarea implementării MRR.
Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele funcționalități:
(a) să colecteze date și să monitorizeze atingerea jaloanelor și a țintelor;
(b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind MRR.
|
|
M1C1-69
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului privind simplificarea sistemului de achiziții publice
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ pentru simplificarea sistemului de achiziții publice.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2021
|
Decretul legislativ simplifică sistemul de achiziții publice prin cel puțin următoarele măsuri urgente:
I. Să stabilească obiective pentru a reduce intervalul de timp dintre publicare și atribuirea contractului.
II. Stabilește obiective și un sistem de monitorizare pentru a reduce intervalul de timp dintre atribuirea contractului și finalizarea infrastructurii („fase esecutiva”).
III. Solicită ca datele tuturor contractelor să fie înregistrate în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC).
IV. Punerea în aplicare și stimularea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în faza de executare a contractelor de achiziții publice.
V. înființează birouri specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice în cadrul ministerelor, regiunilor și orașelor metropolitane.
Specificații suplimentare:
Simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție („centrali di Committenza”);
— Punerea în aplicare a articolelor 41 și 44 din actualul Cod al achizițiilor publice;
— Definirea modului în care ar trebui digitalizate procedurile pentru toate contractele de achiziții publice și toate concesiunile și definirea cerințelor de interoperabilitate și interconectivitate;
— Punerea în aplicare a articolului 44 din actualul cod al achizițiilor publice.0
|
|
M1C1-70
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a revizuirii Codului achizițiilor publice (D.Lgs. n. 50/2016)
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii delegării care reformează actualul cod al sistemului de achiziții publice (D.Lgs. n. 50/2016)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Prezenta lege stabilește toate criteriile și principiile precise pentru reforma sistemică a Codului achizițiilor publice.
Dreptul delegării impune cel puțin următoarele principii și criterii:
I. Reducerea fragmentării autorităților contractante (1) stabilirea elementelor de bază ale sistemului de calificare, (2) impunerea instituirii unei platforme electronice ca cerință de bază pentru a participa la evaluarea la nivel național a capacității de achiziții (3) împuternicirea autorității naționale anticorupție (ANAC) să examineze calificarea autorităților contractante în ceea ce privește capacitatea de achiziții (tipuri și volume de achiziții), (4) oferirea de stimulente pentru utilizarea organismelor centrale de achiziție profesionale existente.
II. Simplificarea și digitalizarea procedurilor organismelor centrale de achiziție („centrali di Committenza”)
III. Să definească modul în care procedurile trebuie digitalizate pentru toate contractele de achiziții publice și toate concesiunile și să definească cerințele de interoperabilitate și interconectivitate.
IV. Reducerea treptată a restricțiilor privind subcontractarea.
|
|
M1C1-71
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor legislative, a reglementărilor și a actelor de punere în aplicare necesare (inclusiv a legislației secundare) pentru sistemul de achiziții publice
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor legislative și de punere în aplicare necesare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Toate actele legislative, reglementările și actele de punere în aplicare necesare (inclusiv legislația secundară, dacă este necesar) obțin următoarele rezultate:
I. Organismul unic de coordonare pentru politica de achiziții publice trebuie să dispună de un nivel adecvat de personal și de resurse financiare (care urmează să fie specificat în acordul operațional) pentru a fi pe deplin operațional, inclusiv datorită sprijinului acordat de o structură specifică a ANAC.
II. Organismul Unic de Coordonare pentru Politica de Achiziții Publice adoptă strategia de profesionalizare (a se vedea propunerea de reformă 2.1.6 privind PNDR a Italiei) care conține tipurile de formare la diferite niveluri, îndrumarea specială și elaborarea de orientări operaționale, cu sprijinul ANAC și al Școlii Naționale de Administrație.
III. Sistemele dinamice de achiziții sunt puse la dispoziție de Consip și sunt în conformitate cu directivele privind achizițiile publice.
IV. ANAC finalizează exercițiul de calificare a autorităților contractante în ceea ce privește capacitatea de achiziții publice în urma punerii în aplicare a articolului 38 din Codul achizițiilor publice.
V. Sistemul de monitorizare pentru intervalul de timp dintre atribuirea contractului și finalizarea lucrărilor de infrastructură este operațional.
VI. Datele tuturor contractelor sunt înregistrate în baza de date anticorupție a autorității naționale anticorupție (ANAC).
VII. Toate birourile specializate responsabile cu procedurile de achiziții publice din cadrul ministerelor, regiunilor și orașelor metropolitane.
|
|
M1C1-72
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Sunt aprobate măsuri de reducere a întârzierilor în efectuarea plăților de la administrația publică către întreprinderi
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a normelor de reducere a plăților întârziate de la AP către întreprinderi
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a unor noi norme de reducere a întârzierilor în efectuarea plăților de la administrația publică către întreprinderi.
Măsurile includ cel puțin următoarele elemente-cheie:
I. Sistemul InIT este implementat în administrația publică centrală pentru a sprijini contabilitatea economică și financiară și execuția cheltuielilor publice.
II. Întârziere în efectuarea plăților: indicatorii bazați pe baza de date a sistemului informatic MoF (Platforma de credit comercial – PCC) sunt timpul mediu ponderat de plată al autorităților publice către întreprinderi și termenul mediu ponderat de plată al autorităților publice către întreprinderi pentru fiecare dintre următoarele niveluri ale administrației publice:
-autoritățile centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti)
-autoritățile regionale (Regioni și Provincia Autonome);
-autorități locale (enti locali)
-autoritățile din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale).
|
|
M1C1-72bis
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Acțiuni legislative și specifice pentru reducerea întârzierilor în efectuarea plăților la nivel central/local
|
Dispoziție din legislație care indică intrarea în vigoare, circularele adoptate și măsurile luate pentru a reduce întârzierile în efectuarea plăților de la administrația publică către întreprinderi
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Intră în vigoare următoarele acte:
— o circulară care să clarifice domeniul de aplicare al tranzacțiilor comerciale și necomerciale în conformitate cu Directiva privind întârzierea efectuării plăților;
— o circulară care clarifică domeniul de aplicare al articolului 4 alineatul (6) din Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților, în conformitate cu aceasta din urmă;
— o legislație care să garanteze că regiunile de drept comun și autoritățile locale primesc fonduri pentru a face facturile la timp de la nivel central;
— legislație care să impună autorităților publice să adopte planuri anuale privind fluxurile de numerar care să asigure respectarea termenelor legale de plată;
— legislație care introduce dispoziții care să permită cesiunea de credite către terți după 30 de zile de tăcere/inacțiune din partea administrațiilor publice.
La nivel central se întreprind următoarele acțiuni:
— Intrarea în vigoare a legislației care identifică la nivel central plătitorii întârziați și care impune adoptarea de măsuri pentru a se asigura că aceștia plătesc în termenul de 30 de zile;
— Publicarea trimestrială a stocului de arierate al ministerelor;
— Înființarea de grupuri operative acolo unde legislația impune acest lucru.
La nivel localse întreprind următoarele acțiuni:
— Intrarea în vigoare a legislației care identifică plătitorii întârziați la nivel local și care impune adoptarea de măsuri pentru a se asigura că aceștia plătesc în termen de 30 de zile;
— Publicarea stocului de arierate ale acestor autorități, actualizat trimestrial.
|
|
M1C1-72ter
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Creșterea resurselor umane care se ocupă de plăți
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a legislației care prevede posibilitatea de a spori resursele umane care se ocupă de plăți
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a actelor juridice care prevăd posibilitatea de a spori resursele umane care se ocupă de plăți în:
— Ministerele identificate ca plătitori întârziați care au prezentat un plan de intervenții în conformitate cu Decretul-lege nr. 19 din 2 martie 2024, astfel cum a fost transformat prin Legea nr. 56 din 29 aprilie 2024;
municipalitățile cu peste 60.000 de locuitori, provinciile și orașele metropolitane identificate ca având întârzieri la plată care au prezentat un plan de intervenții în conformitate cu Decretul-lege nr. 19 din 2 martie 2024, transformat prin Legea nr. 56 din 29 aprilie 2024.
|
|
M1C1-72quater
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Adoptarea planului de audit
|
Adoptarea planului de audit
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Adoptarea unui plan de audit, inclusiv a unei foi de parcurs pentru punerea sa în aplicare, privind caracterul adecvat și promptitudinea proceselor de plată existente ale cel puțin 130 de administrații publice identificate ca fiind plătitoare cu întârziere printre: (I) nivel central (inclusiv ramurile teritoriale ale ministerelor); (II) municipalități; și (iii) autoritățile din domeniul sănătății publice.
|
|
M1C1-72quinquies
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Executarea plăților în sistemul InIT și măsuri orizontale de reducere a întârzierilor în efectuarea plăților de la AP către întreprinderi
|
Operaționalizarea sistemului InIT pentru executarea plăților și a platformei care oferă informații cu privire la creditele comerciale.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Sistemul InIT este pe deplin operațional, având următoarele capacități:
— Permite executarea plăților fără a se baza pe interoperabilitatea cu vechile platforme pentru procesarea plăților.
Asigură disponibilitatea datelor privind plățile, inclusiv întârzierile, pentru sprijinirea activităților de audit și control ale ministerelor și de către Curtea de Conturi a Italiei.
Este operațională o platformă specifică care oferă informații cu privire la creditele comerciale pentru societățile creditoare și administrațiile publice debitoare. Platforma furnizează cel puțin următoarele:
— informații pentru societăți (creditori) privind cadrul juridic al creditelor către administrația publică, drepturile unei societăți creditoare, măsurile legale care pot fi luate în caz de întârzieri în primirea unei plăți, funcționarea mecanismului de plată al furnizorilor, punctul de contact pentru societățile creditoare.
— informații pentru administrațiile publice (debitori) cu privire la cerințele legale pentru plata datoriilor comerciale, orientări administrative, instrumente de monitorizare aflate la dispoziția administrației publice și bune practici posibile pentru îmbunătățirea performanței plăților.
Toate site-urile ministerului trebuie să aibă un link către această platformă.
|
|
M1C1-72șici
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Adoptarea raportului final de audit al planului de audit
|
Adoptarea raportului final de audit al planului de audit
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Adoptarea raportului final de audit al planului de audit, inclusiv a măsurilor corective puse în aplicare până în Q4/2025, în conformitate cu rezultatele activităților de audit.
|
|
M1C1-73
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei Codului achizițiilor publice
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ pentru punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor Legii delegării privind reforma Codului achizițiilor publice.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a decretului legislativ de punere în aplicare a tuturor dispozițiilor legii de delegare pentru reformarea Codului achizițiilor publice.
|
|
M1C1-74
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare pentru reforma privind simplificarea codului achizițiilor publice
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare pentru reforma/simplificarea sistemului de achiziții publice (care decurg, de asemenea, din revizuirea Codului achizițiilor publice).
|
|
M1C1-73bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unei circulare care să ofere orientări privind sistemul de calificare pentru autoritățile contractante
|
Adoptarea unei circulare care să ofere orientări privind sistemul de calificare pentru autoritățile contractante
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Adoptarea, după consultarea ANAC, a unei circulare care să ofere orientări cu privire la actualele norme aplicabile în materie de calificare și centralizare, pentru a explica faptul că sunt posibile și recomandabile calificarea și/sau utilizarea organismelor centrale de achiziție și pentru atribuirile sub praguri
|
|
M1C1-73ter
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Stimulente pentru calificarea și profesionalizarea autorităților contractante.
|
Analiza efectuată de Cabina di Regia, publicarea rezultatelor participării la activități de formare și la exerciții de autoevaluare și adoptarea de inițiative și instrumente
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Analiza de către Cabina di Regia (în temeiul articolului 221 din Codul achizițiilor publice), după consultarea ANAC, a efectelor aplicării Codului achizițiilor publice asupra:
-numărul de autorități contractante calificate și de organisme de achiziție centralizate;
-numărul și valoarea contractelor de achiziții publice gestionate de autorități contractante calificate în nume propriu și în numele entităților necalificate;
-exercițiul de calificare pentru a îmbunătăți viteza de luare a deciziilor pentru atribuirea contractelor de achiziții publice.
Publicarea rezultatelor cartografierii participării entităților necalificate la activități de formare și la exerciții de autoevaluare.
Se adoptă inițiative care vizează îmbunătățirea calificării autorităților contractante, reducerea fragmentării și profesionalizarea entităților necalificate.
Se pun la dispoziția autorităților contractante instrumente de asistență tehnică/administrativă.
|
|
M1C1-73quater
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a orientărilor privind achizițiile publice sub pragul UE
|
Intrarea în vigoare a orientărilor privind achizițiile publice sub pragul UE
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Circulara privind achizițiile publice sub pragul UE a fost adoptată și publicată în Jurnalul Oficial al Italiei. Circulara clarifică faptul că autoritățile contractante pot utiliza proceduri deschise și restrânse pentru achizițiile publice sub pragul UE.
|
|
M1C1-73quinquies
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale privind finanțarea proiectelor
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a unor noi dispoziții legale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a unor noi dispoziții legale privind finanțarea proiectelor, menite să sporească eficiența și concurența, în special pentru a spori contestabilitatea concesiunilor.
|
|
M1C1-75
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Funcționarea deplină a sistemului național de achiziții publice electronice
|
Disponibilitatea funcțiilor definite în studiul de fezabilitate (a se elabora ca sarcina 1 a proiectului)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Sistemul național de achiziții publice electronice este operațional și în deplină conformitate cu directivele UE privind achizițiile publice și include digitalizarea completă a procedurilor până la executarea contractului (achiziții inteligente), este interoperabil cu sistemele de gestionare ale administrației publice, conține o reabilitare digitală a OP, sesiuni de licitație, învățare automată pentru a detecta tendințele, CRM cu roboți de chat, implicarea digitală și lanțul de stare.
|
|
M1C1-75bis
|
Investiția 1.10: Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
Etapă de referință
|
Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
Punerea în funcțiune a funcției de sprijin pentru achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
În cadrul strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici se instituie o funcție de sprijinire a achizițiilor publice. Funcția de sprijinire a achizițiilor publice este dedicată autorităților contractante pentru a îndeplini cerințele din anexa II.4 la Codul achizițiilor publice și pentru a le sprijini în procesul de achiziții publice electronice, sprijinind dobândirea de competențe digitale și oferind sprijin tehnic pentru adoptarea digitalizării achizițiilor publice, inclusiv utilizarea unor sisteme dinamice de achiziții.
|
|
M1C1-76
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
|
NU EXISTĂ
|
30
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-77
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată (în zile)
|
NU EXISTĂ
|
30
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice regionale (Regioni și Provincia Autonome) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-78
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
30
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice locale (enti locali) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-79
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile din domeniul sănătății publice trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
60
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 60 de zile.
|
|
M1C1-80
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice centrale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
0
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi trebuie să fie de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-81
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice regionale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
0
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților regionale (Regioni și Provincia Autonome) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-82
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice locale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
0
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților locale (enti locali) către întreprinderi trebuie să fie de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-83
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice din domeniul sănătății în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
NU EXISTĂ
|
0
|
T 1
|
2025
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-84
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
139
|
100
|
T 4
|
2023
|
Pe baza metodelor adoptate de Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (baza de date TED), utilizând datele din baza de date IT națională pentru contracte de achiziții publice (BDNCP), gestionată de ANAC, perioada medie dintre termenul de depunere a ofertelor și atribuirea contractului se reduce la mai puțin de 100 de zile pentru contractele care depășesc pragurile prevăzute de directivele UE privind achizițiile publice.
|
|
M1C1-84bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Măsuri de îmbunătățire a vitezei decizionale în atribuirea contractelor de către autoritățile contractante
|
Adoptarea de măsuri legate de viteza de decizie
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Cabina di regia, în conformitate cu articolul 221 din Codul contractelor de achiziții publice, după consultarea ANAC, adoptă:
— o analiză de evaluare a impactului achizițiilor publice electronice asupra calendarului de atribuire a contractelor, de la termenul de depunere a ofertelor până la semnarea contractului;
— un raport privind datele din 2024 pentru indicatorul TED „Viteza deciziei”; „Viteza de decizie” înseamnă intervalul de timp dintre termenul de depunere a ofertelor și data semnării contractului;
— un raport privind cele mai bune practici ale autorităților contractante menite să scurteze calendarul de atribuire a contractelor și privind inițiativele de reducere a timpului necesar pentru luarea deciziilor.
Autoritățile contractante calificate a căror viteză medie de luare a deciziilor este mai mare de 160 de zile în TED au obligația de a pune în aplicare acțiuni corective.
|
|
M1C1-85
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
90
|
T 2
|
2024
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii („faza executivă”) se reduce cu cel puțin 10 % pe baza unei comparații între (i) lucrările atribuite între 1 ianuarie și 31 decembrie 2019 și încheiate până la 30 iunie 2021 și (ii) lucrările atribuite între 1 iulie 2021 și 30 iunie 2022 și încheiate până la 31 decembrie 2023.
|
|
M1C1-86
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 4
|
2023
|
Cel puțin 20 000 de funcționari publici au fost formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici.
|
|
M1C1-87
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Autoritățile contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziții
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
15
|
T 4
|
2023
|
Cel puțin 15 % dintre autoritățile contractante utilizează sisteme dinamice de achiziții în conformitate cu Directiva (UE) 2014/24 (termen de observație de doi ani și ținând seama de faptul că, în Italia, utilizarea DPS vizează în principal achizițiile care depășesc pragul, având în vedere că cele care nu depășesc pragul sunt efectuate în principal utilizând eMarketplaces). Obiectivul se referă la autoritățile contractante ale guvernului central (250 AP, astfel cum au fost înregistrate la 30 aprilie 2021, la Sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF).
|
|
M1C1-88
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
|
30
|
30
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-89
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
|
30
|
30
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice regionale (Regioni și Provincia Autonome) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-90
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
|
30
|
30
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților publice locale (enti locali) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 30 de zile.
|
|
M1C1-91
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile din domeniul sănătății publice trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
NU EXISTĂ
|
Termenul mediu ponderat de plată
|
60
|
60
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di pagamento”) al autorităților din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi trebuie să fie mai mic sau egal cu 60 de zile.
|
|
M1C1-92
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice centrale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
0
|
0
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților centrale (Amministrazioni dello Stato, enti pubblici nazionali e altri enti) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-93
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice regionale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
0
|
0
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților regionale (Regioni și Provincia Autonome) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-94
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice locale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
0
|
0
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților locale (enti locali) către întreprinderi trebuie să fie de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-95
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice din domeniul sănătății în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
NU EXISTĂ
|
Întârzierea medie ponderată a plăților
(în zile)
|
0
|
0
|
T 1
|
2026
|
Pe baza Platformei de credit comercial (PCC), termenul mediu ponderat de plată („tempo di ritardo”) al autorităților din domeniul sănătății publice (enti del Servizio sanitario nazionale) către întreprinderi este de cel mult 0 de zile.
|
|
M1C1-96
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
193
|
115
|
T 4
|
2025
|
Pe baza datelor din Jurnalul Oficial al UE (baza de date TED), perioada medie dintre termenul de depunere a ofertelor și data semnării contractului se reduce la cel mult 115 de zile pentru contractele care depășesc pragurile prevăzute de directivele UE privind achizițiile publice.
Să se asigure că există coerență deplină și că nu există niciun decalaj de timp între publicarea datelor privind încheierea contractului în TED și în BDNCP (ANAC).
|
|
M1C1-97
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
88
|
T 2
|
2025
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii („faza executivă”) se reduce cu cel puțin 12 % pe baza unei comparații între (i) lucrările atribuite între 1 ianuarie și 31 decembrie 2019 și încheiate până la 30 iunie 2021 și (ii) lucrările atribuite între 1 iulie 2022 și 30 iunie 2023 și încheiate până la 31 decembrie 2024.
|
|
M1C1-97bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
100
|
85
|
T 2
|
2026
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii („faza executivă”) se reduce cu cel puțin 15 % pe baza unei comparații între (i) lucrările atribuite între 1 ianuarie și 31 decembrie 2019 și încheiate până la 30 iunie 2021 și (ii) lucrările atribuite între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 și încheiate până la 31 decembrie 2025.
|
|
M1C1-98
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
20 000
|
40 000
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 40 000 de funcționari publici au fost formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici.
|
|
M1C1-98bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
40 000
|
60 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 60 000 de funcționari publici au fost formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici. Numărul total poate include funcționari publici care au fost deja formați în anii precedenți și a căror formare a fost raportată pentru obiectivele M1C1-86 și M1C1-98, numai dacă aceștia au obținut o formare de nivel superior, specializată sau avansată, în conformitate cu organizarea a trei niveluri progresive ale strategiei de profesionalizare.
|
|
M1C1-99
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Autoritățile contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziții
|
Procentul autorităților contractante ale guvernului central care utilizează sisteme dinamice de achiziții în conformitate cu Directiva UE 2014/24
|
Procent
|
15
|
20
|
T 2
|
2024
|
Cel puțin 20 % dintre autoritățile contractante utilizează sisteme dinamice de achiziții în conformitate cu Directiva 2014/24 (termenul de observație începând cu 1 ianuarie 2022). Autoritățile contractante ale guvernului central sunt 250 administrații publice (astfel cum au fost înregistrate la 30 aprilie 2021 în Sistemul național de achiziții publice electronice gestionat de Consip în numele MEF).
|
|
M1C1-99bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
Investiția 1.10: Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
Țintă
|
Competențele digitale ale autorităților contractante
|
Procentul autorităților contractante ale administrației locale competente din punct de vedere digital
|
Procent
|
0
|
50
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 50 % dintre autoritățile contractante locale dețin competențele digitale necesare pentru calificare.
Autoritățile contractante care îndeplinesc aceleași cerințe prin intermediul organismelor centralizate de achiziție sunt, de asemenea, luate în considerare în scopul atingerii obiectivului.
|
|
M1C1-100
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a dispozițiilor legislative care îmbunătățesc eficacitatea analizei cheltuielilor – Consolidarea Ministerului de Finanțe
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Cadrul revizuit pentru revizuirea cheltuielilor în administrațiile centrale ale statului (ministere) va îmbunătăți eficacitatea acestuia prin consolidarea rolului Ministerului Economiei și Finanțelor. În special, acesta prevede un rol consolidat al Ministerului Economiei și Finanțelor în evaluarea ex ante, în procesele de monitorizare și în evaluarea ex post, permițând punerea în aplicare riguroasă a revizuirilor și atingerea obiectivelor avute în vedere.
|
|
M1C1-101
|
Reforma 1.12:
Reforma administrației fiscale
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unei revizuiri a posibilelor acțiuni de reducere a evaziunii fiscale
|
Publicarea revizuirii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Să adopte un raport care să stea la baza acțiunilor guvernamentale de reducere a evaziunii fiscale cauzate de omiterea facturării, în special în sectoarele cele mai expuse evaziunii fiscale, inclusiv prin stimulente specifice pentru consumatori.
|
|
M1C1-102
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport privind eficacitatea practicilor utilizate de administrațiile publice selectate pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de economisire
|
Publicarea raportului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Raportul este întocmit de Departamentul de contabilitate din cadrul Ministerului Finanțelor în cooperare cu administrațiile selectate pentru:
-Evaluarea practicilor acestora în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de economisire.
-Definirea unor orientări pentru toate administrațiile publice.
|
|
M1C1-103
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare și a dispozițiilor de reglementare și finalizarea proceselor administrative pentru încurajarea conformității fiscale și îmbunătățirea auditurilor și controalelor
|
Dispoziții ale actelor cu putere de lege și norme administrative care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Dispozițiile includ:
I) operaționalizarea deplină a bazei de date și a infrastructurii informatice dedicate pentru eliberarea declarației de TVA precompletate, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din Decretul legislativ nr. 127/2015.
(II) baza de date utilizată pentru „scrisorile de conformitate” (care furnizează informații timpurii contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii) este îmbunătățită în vederea reducerii incidenței fals-pozitive și a creșterii numărului de comunicări trimise contribuabililor.
(III) intrarea în vigoare a legislației reformate pentru a asigura sancțiuni administrative eficace în cazul refuzului furnizorilor privați de a accepta plăți electronice (articolul 23 inițial din Decretul-lege nr. 124/2019, care a fost abrogat odată cu transformarea în lege, reprezintă o referință).
(IV) Finalizarea procesului de pseudonimizare a datelor prevăzut la articolul 1 alineatele (681)-(686) din Legea nr. n.160/2019 și crearea unei infrastructuri digitale pentru analiza volumelor mari de date generate prin interoperabilitatea bazelor de date complet pseudonimizate, cu scopul de a spori eficacitatea analizei riscurilor care stă la baza procesului de selecție.
(V) Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare de punere în aplicare a unor acțiuni eficace suplimentare pe baza constatărilor revizuirii măsurilor posibile de reducere a evaziunii fiscale cauzate de omiterea facturării.
|
|
M1C1-104
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unor obiective de economisire pentru analizele cheltuielilor pentru perioada 2023-2025
|
Obiectiv cantitativ de economisire pentru administrațiile centrale de stat agregate definite în Documentul privind economia și finanțele – în euro
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Pe baza decretelor-lege 90 și 93 din 2016 și a Legii nr. 163/2016, a stabilit obiective în documentul financiar economic pentru analizele anuale ale cheltuielilor pentru administrațiile centrale de stat agregate pentru anii 2023, 2024 și 2025. Obiectivele de economisire reflectă un nivel adecvat de ambiție.
|
|
M1C1-105
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Număr mai mare de „scrisori de conformitate”
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
2 150 908
|
2 581 090
|
T 4
|
2022
|
Numărul „scrisorilor de conformitate”, care oferă o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, crește cu cel puțin 20 % față de 2019.
|
|
M1C1-106
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea numărului de „scrisori de conformitate” fals pozitive
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
126 500
|
132 825
|
T 4
|
2022
|
Numărul de „scrisori de conformitate” fals pozitive (care oferă o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, dar pentru care nu sunt detectate fraude ex post) se reduce cu cel puțin 5 % față de 2019.
|
|
M1C1-107
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”
|
NU EXISTĂ
|
Euro
|
2 130 000 000
|
2 449 500 000
|
T 4
|
2022
|
Veniturile fiscale generate de „scrisorile de conformitate” cresc cu 15 % față de 2019.
|
|
M1C1-108
|
Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică
|
Etapă de referință
|
Aprobarea cadrului conceptual, a setului de standarde de contabilitate pe bază de angajamente și a diagramei multidimensionale a conturilor
|
Rezoluția Departamentului Contabilitate din cadrul Ministerului Finanțelor de aprobare a structurii de guvernanță contabilă de angajamente
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Finalizarea unui cadru conceptual ca referință pentru sistemul contabilității de angajamente în conformitate cu caracteristicile calitative definite de Eurostat (Grupul de lucru EPSAS);
Stabilirea standardelor de contabilitate pe bază de angajamente pe baza IPSAS; Elaborarea unui grafic de conturi multidimensional și pe mai multe niveluri.
|
|
M1C1-109
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Trimiterea primelor declarații de TVA precompletate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
2 300 000
|
T 2
|
2023
|
Cel puțin 2 300 000 contribuabili primesc declarații de TVA precompletate pentru anul fiscal 2022.
|
|
M1C1-110
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Reclasificarea bugetului general de stat, cu referire la cheltuielile de mediu și la cheltuielile care promovează egalitatea de gen
|
Includerea reclasificării bugetului general de stat în ceea ce privește cheltuielile de mediu și cheltuielile care promovează egalitatea de gen în Legea bugetului pe 2024
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Legea bugetului pentru 2024 pune la dispoziția Parlamentului un buget pentru dezvoltare durabilă care constă în clasificarea bugetului general de stat în ceea ce privește cheltuielile de mediu și cheltuielile care promovează egalitatea de gen. Clasificarea este în concordanță cu criteriile care stau la baza definirii obiectivelor de dezvoltare durabilă și a țintelor Agendei 2030.
|
|
M1C1-111
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2023, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 pentru 2023
|
Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind analiza cheltuielilor în 2023, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Raportul Ministerului de Finanțe care trebuie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în decretele-Legile nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016:
— să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2023 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de analiză a cheltuielilor.
— certifică realizarea obiectivului stabilit în 2022.
|
|
M1C1-112
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea capacității operaționale a administrației fiscale în conformitate cu obiectivele de angajare ale „Planului de performanță pentru perioada 2021-2023” al Agenției pentru Venituri
|
NU EXISTĂ
|
Numărul de angajări
|
0
|
4 113
|
T 2
|
2024
|
4 113 de noi unități de personal sunt angajate de Agenția pentru Venituri în conformitate cu obiectivele în materie de angajare ale „Planului de performanță pentru perioada 2021-2023”.
|
|
M1C1-113
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Număr mai mare de „scrisori de conformitate”
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
2 150 908
|
3 011 271
|
T 4
|
2023
|
Numărul „scrisorilor de conformitate”, care oferă o comunicare timpurie contribuabililor pentru care sunt detectate anomalii, crește cu cel puțin 40 % față de 2019.
|
|
M1C1-114
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”
|
NU EXISTĂ
|
Euro
|
2 130 000 000
|
2 769 000 000
|
T 4
|
2023
|
Veniturile fiscale generate de „scrisorile de conformitate” cresc cu 30 % față de 2019.
|
|
M1C1-115
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2024, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 și în 2023 pentru 2024
|
Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind analiza cheltuielilor în 2024, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Raportul Ministerului de Finanțe care trebuie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în decretele-Legile nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016:
— să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2024 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de analiză a cheltuielilor.
— certifică realizarea obiectivului stabilit în 2022 și 2023.
|
|
M1C1-116
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de evaziune”
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
—5
|
T 4
|
2025
|
„Tendința de a eluda” în toate impozitele, cu excepția impozitelor pe proprietate (Imposta Municipale Unica) și a accizelor, va fi mai mică în 2023 față de 2019 cu 5 % din valoarea de referință din 2019. Estimarea de referință pentru 2019 va fi inclusă în raportul guvernamental actualizat privind economia subterană, care urmează să fie publicat în noiembrie 2021, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015. Reducerea de 5 % se respectă în raport cu estimările incluse în recolta actualizată a aceluiași raport, care urmează să fie publicat în noiembrie 2025, pe baza datelor pentru anul fiscal 2023.
|
|
M1C1-117
|
Reforma 1.15:
Reforma normelor de contabilitate publică
|
Țintă
|
Reprezentanți ai entităților publice instruiți pentru tranziția către noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
90
|
T 1
|
2026
|
Încheierea primei runde de formare pentru tranziția către noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente pentru reprezentanții entităților din sectorul public care acoperă cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public.
|
|
M1C1-118
|
Reforma 1.15:
Reforma normelor de contabilitate publică
|
Etapă de referință
|
Emiterea situațiilor financiare și intrarea în vigoare a actului legislativ privind contabilitatea de angajamente pentru entitățile din sectorul public care acoperă cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public.
|
Dispoziție din actul normativ care indică data de intrare în vigoare a actului normativ. Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv orientări, manuale operaționale și programe de formare) a contabilității de angajamente pentru entitățile din sectorul public care acoperă cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Ca etapă-pilot pentru actul legislativ privind normele de contabilitate publică, se publică situații financiare ale administrației publice pentru entitățile din sectorul public care acoperă cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public.
În plus, intră în vigoare un act legislativ care prevede introducerea noului sistem de contabilitate pe bază de angajamente pentru entitățile din sectorul public, acoperind cel puțin 90 % din cheltuielile primare ale întregului sector public începând din 2027.
În plus, intră în vigoare următoarele măsuri de punere în aplicare:
(1) Orientarea (orientările) și manualul (manualele) de operare pentru aplicarea standardelor contabile, însoțite de exemple și reprezentări practice pentru sprijinirea operatorilor; și
(2) programul de formare: instituirea de programe de formare pentru tranziția către noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente.
|
|
M1C1-119
|
Reforma 1.14:
Reforma cadrului bugetar subnațional
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a federalismului fiscal pentru regiunile cu statut obișnuit.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2026
|
Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare al „federalismului fiscal” („Federalismo fiscale”), astfel cum se prevede în actuala lege de delegare 42/2009. În special, legislația primară și secundară definește parametrii relevanți pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal pentru regiunile cu statut obișnuit, astfel cum este definit în Decretul-lege nr. 68/2011 (articolul 1-15), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Legea nr. 176/2020 (articolul 31-sexties).
|
|
M1C1-120
|
Reforma 1.14:
Reforma cadrului bugetar subnațional
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a federalismului fiscal pentru provincii și orașele metropolitane.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2026
|
Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare al „federalismului fiscal” („Federalismo fiscale”), astfel cum se prevede în actuala lege de delegare 42/2009. În special, legislația primară și secundară definește parametrii relevanți pentru punerea în aplicare, după caz, a federalismului fiscal pentru provincii și orașele metropolitane, astfel cum este definit de Decretul-lege nr. 68/2011 (articolul 1-15), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Legea nr. 178/2020 (articolul 1 alineatul 783).
|
|
M1C1-121
|
Reforma 1.12:
Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de evaziune”
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
—15
|
T 2
|
2026
|
„Tendința de a eluda” în toate impozitele, cu excepția impozitelor pe proprietate (Imposta Municipale Unica) și a accizelor, va fi mai mică în 2024 față de 2019 cu 15 % din valoarea de referință din 2019. Estimarea de referință pentru 2019 va fi inclusă în raportul guvernamental actualizat privind economia subterană, care urmează să fie publicat în noiembrie 2021, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015. Reducerea de 15 % se respectă în raport cu o estimare pentru anul fiscal 2024 inclusă într-un raport specific care urmează să fie întocmit de Ministerul Finanțelor până în iunie 2026, pe baza aceleiași metodologii utilizate pentru raportul prevăzut la articolul 2 din Decretul legislativ nr. 160/2015.
|
|
M1C1-122
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2025, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022, 2023 și 2024 pentru 2025.
|
Adoptarea raportului Ministerului de Finanțe privind analiza cheltuielilor în 2025, care certifică finalizarea procesului și atingerea obiectivului.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Raportul Ministerului de Finanțe care trebuie transmis Consiliului de Miniștri, astfel cum se prevede în decretele-Legile nr. 90 și 93 din 2016 și în Legea nr. 163/2016:
— să certifice finalizarea procesului de examinare a cheltuielilor pentru 2025 în ceea ce privește dispoziția referitoare la cadrul de analiză a cheltuielilor.
— certifică realizarea obiectivului stabilit în 2022, 2023 și 2024.
|
A.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
Obiectivul acestei investiții este de a migra seturile de date și aplicațiile unei părți substanțiale a administrației publice locale către o infrastructură de cloud securizată, permițând fiecărei administrații să aleagă în cadrul unui set de medii publice de cloud certificate.
Măsura prevede, de asemenea, un pachet de sprijin „migrație ca serviciu” pentru administrații, care cuprinde: (I) evaluarea inițială, (ii) sprijinul procedural/administrativ necesar pentru lansarea efortului, (iii) negocierea sprijinului extern necesar și (iv) gestionarea generală a proiectului pe parcursul executării. O echipă supravegheată de Ministerul Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale (MITD) ar trebui să identifice și să certifice o listă largă de furnizori calificați și să negocieze un set de pachete standard de sprijin adaptate dimensiunii administrației și serviciilor implicate în migrație.
Investiția 1.4 – Servicii digitale și experiența cetățenilor
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta o ofertă integrată și armonizată de servicii digitale de ultimă generație orientate către cetățeni, de a asigura adoptarea lor pe scară largă atât în administrațiile centrale, cât și locale și de a consolida experiența utilizatorilor.
Măsura:
(I)să consolideze experiența serviciilor publice digitale prin definirea unor modele de furnizare a serviciilor reutilizabile care să asigure cerințe de accesibilitate depline (investiția 1.4.1 – Experiența cetățenilor – Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale);
(II)îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale (investiția 1.4.2 – Incluziunea cetățenilor: Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale);
(III)să promoveze adoptarea aplicației digitale pentru plăți între cetățeni și administrațiile publice (PagoPa) și adoptarea aplicației „IO” ca punct de contact digital esențial între cetățeni și administrație pentru o gamă largă de servicii (inclusiv notificări), în conformitate cu logica „ghișeului unic” (investiția 1.4.3 – Să se extindă adoptarea serviciilor platformei PagoPA și a aplicației „IO”);
(IV)să promoveze adoptarea platformelor naționale de identitate digitală (Sistema Pubblico di Identità Digitale, SPID și Carta d’Identità Elettronica, CIE) și a registrului național (Anagrafe nazionale della popolazione residente, ANPR) [investiția 1.4.4 – Extinderea adoptării platformelor naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)];
(V)dezvoltarea unei platforme unice pentru notificări (investiția 1.4.5 – Digitalizarea anunțurilor publice);
(VI)să încurajeze adoptarea unor paradigme de mobilitate ca serviciu (MaaS) în orașele metropolitane pentru digitalizarea transportului local și pentru a oferi utilizatorilor o experiență integrată în materie de mobilitate, de la planificarea călătoriilor la plăți pentru mai multe moduri de transport (investiția 1.4.6 – Mobilitatea ca serviciu pentru Italia, această ultimă măsură fiind finanțată pe baza unui sprijin financiar nerambursabil).
Investiția 1.6 – Transformarea digitală a marilor administrații centrale
Obiectivul acestei investiții este de a remodela și digitaliza un set de procese, activități și servicii prioritare în cadrul principalelor administrații centrale pentru a spori eficiența acestor administrații și pentru a simplifica procedurile.
Administrațiile centrale în cauză includ: (I) Institutul Național de Securitate Socială (INPS) și Institutul național de asigurări împotriva accidentelor de muncă (INAIL), (ii) sistemul judiciar, (iii) Ministerul Apărării, (iv) Ministerul de Interne, (v) poliția financiară.
În ceea ce privește Ministerul de Interne, proiectul are în vedere (i) digitalizarea serviciilor pentru cetățeni și reproiectarea proceselor interne subiacente; (II) perfecționarea personalului pentru a consolida capacitățile digitale (1.6.1 – Digitalizarea Ministerului de Interne).
În ceea ce privește sistemul judiciar, proiectul prevede (i) digitalizarea ultimilor douăzeci de ani (01/01/2006-30/06/2026) de arhive (7 750 000 de evidențe ale instanțelor) legate de procedurile civile ale instanțelor inferioare (Tribunali ordinari), curțile de apel și dosarele judiciare ale Curții Supreme, judecătorii de pace din capitalele districtuale, birourile pentru minori, secțiile penale ale instanțelor și curților de apel și parchetele; (II) crearea unui lac de date
(nivel software) care acționează ca punct unic de acces la întregul set de date brute produse de sistemul judiciar. Informațiile stocate în lacul de date sunt exploatate prin implementarea unor soluții de inteligență artificială pentru: (I) anonimizarea sentințelor civile și penale; (II) identificarea automată a relației dintre victimă și autorul infracțiunii în dispozițiile legale; (III) să gestioneze, să analizeze și să organizeze jurisprudența anterioară pentru a facilita consultarea de către judecătorii și procurorii civili; (IV) să efectueze analize statistice avansate privind eficiența și eficacitatea sistemului judiciar; (V) gestionarea și monitorizarea timpilor de procesare a activităților desfășurate de organele judiciare (Investițiile 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției și 1.6.5 – Digitalizarea Consiliului de Stat, finanțate pe baza sprijinului financiar nerambursabil).
În ceea ce privește INPS și INAIL, proiectul cuprinde o revizuire majoră a sistemelor și procedurilor lor interne, precum și a evoluției punctelor lor de contact digitale cu rezidenții, firmele și alte administrații publice, pentru a oferi utilizatorilor o experiență digitală neîntreruptă [1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)].
În ceea ce privește Ministerul Apărării, proiectul cuprinde (i) consolidarea securității a trei seturi fundamentale de informații (personal, documentație administrativă, comunicații interne și externe) și (ii) migrarea tuturor sistemelor și aplicațiilor către o paradigmă cu sursă deschisă, în conformitate cu politicile de securitate definite de cadrul de reglementare de referință (investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării).
În ceea ce privește poliția financiară, proiectul vizează în special (i) reorganizarea bazelor de date; (II) introducerea științei datelor în cadrul proceselor operaționale și decizionale (investiția 1.6.6 – Digitalizarea Poliției Financiare, finanțată pe baza sprijinului financiar nerambursabil).
A.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă de referință
/Țintă
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C1-14
|
Investiția 1.6.5: Digitalizarea Consiliului de Stat
|
Țintă
|
Consiliul de Stat – Documente ale instanței disponibile pentru analiză în depozitul de date T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
800 000
|
T 4
|
2023
|
Numărul de documente judiciare legate de sistemul de competență administrativă (cum ar fi sentințe, opinii și decrete) pentru care metadatele sunt disponibile integral în depozitul de date.
|
|
M1C1-16
|
Investiția 1.6.5: Digitalizarea Consiliului de Stat
|
Țintă
|
Consiliul de Stat – Documente ale instanței disponibile pentru analiză în depozitul de date T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
800 000
|
2 500 000
|
T 4
|
2023
|
Numărul de documente judiciare legate de sistemul de competență administrativă (cum ar fi hotărâri, avize și decrete) pentru care metadatele sunt disponibile integral în depozitul de date.
|
|
M1C1-123
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – servicii/conținut T1 cu „un singur clic după concepție”
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
35
|
T 4
|
2022
|
35 servicii suplimentare implementate pe site-ul internet instituțional al INP (
www.inps.it
)
Serviciile sunt accesibile pe site-ul instituțional prin intermediul unor logicii adecvate de stabilire a profilului (sistemul va sugera servicii de interes posibil în funcție de vârstă, caracteristicile muncii, beneficiile percepute și istoricul utilizatorilor).
Cele 35 servicii sunt legate de următoarele domenii instituționale INPS:
• Prestații de pensii
• Absorbanți sociali
• Prestații de șomaj
• Prestații de invaliditate
• Răscumpărări
• Colectarea contribuțiilor de către societate
• Servicii pentru lucrătorii agricoli
• Servicii antifraudă, de corupție și de transparență
În domeniile instituționale enumerate, serviciile care vor fi puse în aplicare vor viza depunerea digitală a cererilor de servicii, verificarea cerințelor privind beneficiul, monitorizarea stării practicii de către utilizatori, propunerea proactivă de servicii pe baza nevoilor utilizatorilor, reînnoirea automată a beneficiilor fără a fi nevoie de noi aplicații.
În cele din urmă, vor exista tablouri de bord de monitorizare care să permită atât monitorizarea de către INPS a beneficiilor oferite, cât și sprijinul bazat pe date pentru deciziile factorilor de decizie.
|
|
M1C1-124
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – Angajați cu competențe îmbunătățite în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 250
|
T 4
|
2022
|
Cel puțin 4 250 angajați INPS evaluați în ceea ce privește informațiile lor și cu competențe îmbunătățite certificate în următoarele domenii ale Cadrului european al competențelor electronice: (I) planul; (II) construcție; (III) Ro (iv) Capacitate; (V) Gestionarea.
Domeniile de îmbunătățire a competențelor vor fi identificate în funcție de grupul-țintă de cursanți.
|
|
M1C1-125
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) cererilor publice pentru facilitarea cloud computingului pentru licitațiile administrației publice locale
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru facilitarea cloud computingului pentru licitațiile administrației publice locale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Notificarea atribuirii (tuturor) cererilor publice pentru fiecare tip de administrație publică implicată (municipalități, școli, agenții locale de asistență medicală) pentru colectarea și evaluarea planurilor de migrație. Emiterea a trei cereri de propuneri specifice permite Ministerului Inovării Tehnologice și Tranziției Digitale să evalueze nevoile foarte specifice ale fiecărui tip de administrație publică implicată.
Licitații atribuite (și anume, publicarea listei administrațiilor publice admise să primească finanțare) legate de trei cereri publice de propuneri pentru municipalități, școli și agențiile locale de asistență medicală, în vederea colectării și evaluării planurilor de migrație, în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a legislației UE și naționale relevante în materie de mediu.
|
|
M1C1-126
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării serviciilor de platformă PagoPA T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
9 000
|
11 450
|
T 4
|
2023
|
Să asigure o creștere a numărului de servicii integrate în platformă pentru:
administrațiile publice deja incluse în scenariul de referință (9 000 entități)
— noi administrații publice care se alătură platformei (2 450 entități noi).
În ambele cazuri, numărul total de servicii ale administrațiilor publice care aderă la platformă trebuie să crească cu cel puțin 20 % față de nivelul de referință al serviciilor din 2021 (31.3.2021). Numărul de servicii care vor fi integrate depinde de tipul de administrație (obiectivul final pentru 2026 este de a avea, în medie, 35 servicii pentru municipalități, 15 servicii pentru regiuni, 15 servicii pentru autoritățile din domeniul sănătății, 8 servicii pentru școli și universități).
|
|
M1C1-127
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării aplicației „IO” T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
2 700
|
7 000
|
T 4
|
2023
|
Asigurarea unei creșteri a numărului de servicii integrate în aplicația „IO” pentru:
administrațiile publice deja incluse în scenariul de referință (2 700 entități)
— noi administrații publice care se alătură platformei (4 300 entități noi).
În ambele cazuri, numărul total de servicii ale administrațiilor publice care aderă la platformă trebuie să crească cu cel puțin 20 % față de nivelul de referință al serviciilor din 2021 (31.3.2021). Numărul de servicii care vor fi integrate depinde de tipul de administrație (obiectivul final pentru 2026 este de a avea, în medie, 35 servicii pentru municipalități, 15 servicii pentru regiuni, 15 servicii pentru autoritățile din domeniul sănătății, 8 servicii pentru școli și universități).
|
|
M1C1-128
|
Investiția 1.4.5 – Digitalizarea anunțurilor publice
|
Țintă
|
Adoptarea pe scară mai largă a anunțurilor publice digitale T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
800
|
T 4
|
2023
|
Cel puțin 800 administrații publice centrale și municipalități, în ceea ce privește Platforma de notificare digitală (DNP), furnizează notificări digitale obligatorii din punct de vedere juridic cetățenilor, entităților juridice, asociațiilor și oricăror alte entități publice sau private.
|
|
M1C1-129
|
Investiția 1.6.1 – Digitalizarea Ministerului de Interne
|
Țintă
|
Ministerul de Interne – Procese T1 reconcepute integral și digitalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
7
|
T 4
|
2023
|
Proceduri interne și procese reconcepute complet (7 de procese în total până la 31 decembrie 2023) și care pot fi finalizate integral online (cum ar fi automatizarea birourilor, serviciile de mobilitate și e-learning).
|
|
M1C1-130
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Dosare judiciare digitalizate T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 500 000
|
T 4
|
2023
|
Digitalizarea a 3 500 000 de dosare judiciare din ultimii 20 ani (01/01/2006-30/06/2026) legate de procesele finalizate sau în curs de desfășurare ale instanțelor judiciare.
|
|
M1C1-131
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Etapă de referință
|
Sistemele T1 de cunoștințe privind lacurile de date privind justiția
|
Raport care atestă începerea executării contractului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Începerea executării contractului pentru realizarea a șase noi sisteme de cunoștințe privind lacurile de date:
1)Sistemul de anonimizare a pedepselor civile și penale
2)Sistemul de management integrat
3)Sistemul de gestionare și analiză pentru procesele civile
4)Sistemul de gestionare și analiză a proceselor penale
5)Sistemul avansat de statistici privind procesele civile și penale
6)Sistem automat de identificare a relației dintre victimă și vinovăție.
Executarea fiecărui contract de achiziții publice începe printr-un act administrativ specific al responsabilului procedurii, denumit „începerea executării”.
|
|
M1C1-132
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – servicii/conținut T2 cu „un singur clic după concepție”
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
35
|
70
|
T 4
|
2023
|
35 servicii suplimentare implementate pe site-ul internet instituțional Inps (
www.inps.it
)
Serviciile sunt accesibile pe site-ul instituțional prin intermediul unor logicii adecvate de stabilire a profilului (sistemul sugerează servicii de interes posibil în funcție de vârstă, caracteristicile muncii, beneficiile percepute și istoricul utilizatorilor).
Cele 35 servicii sunt legate de următoarele domenii instituționale INPS:
• Prestații de pensii
• Absorbanți sociali
• Prestații de șomaj
• Prestații de invaliditate
• Răscumpărări
• Colectarea contribuțiilor de către societate
• Servicii pentru lucrătorii agricoli
• Servicii antifraudă, de corupție și de transparență
În domeniile instituționale enumerate, serviciile care vor fi puse în aplicare se referă la depunerea digitală a cererii de servicii, verificarea cerințelor privind beneficiul, monitorizarea stării practicii de către utilizatori, propunerea proactivă de servicii pe baza nevoilor utilizatorilor, reînnoirea automată a beneficiilor fără a fi nevoie de noi aplicații.
În cele din urmă, vor exista tablouri de bord de monitorizare care să permită atât monitorizarea de către INPS a beneficiilor oferite, cât și sprijinul bazat pe date pentru deciziile factorilor de decizie.
|
|
M1C1-133
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – Angajați cu competențe îmbunătățite în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
4 250
|
8 500
|
T 4
|
2023
|
Alți 4 250 angajați INPS evaluați cu competențe îmbunătățite certificate în următoarele domenii ale Cadrului european al competențelor electronice: (I) planul; (II) construcție; (III) Ro (iv) Capacitate; (V) Gestionarea.
Domeniile de îmbunătățire a competențelor sunt identificate în funcție de grupul-țintă de cursanți.
|
|
M1C1-134
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INAIL – Procese/servicii T1, reproiectate integral și digitalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
29
|
53
|
T 4
|
2023
|
Obiectivul este de a realiza 53 (52 %) procese și servicii instituționale reconcepute pentru a le face complet digitalizate.
Zonele implicate ale INAIL sunt: Asigurări, servicii sociale și de sănătate, prevenire și securitate, certificate și verificări.
În special, obiectivul preconizat pentru fiecare domeniu este exprimat mai sus:
·Asigurare: 8 (25 %);
·Servicii sociale și de sănătate: 18 (50 %);
·Activități de prevenire și securitate: 9 (80 %);
·Certificări și verificări: 18 (80 %).
|
|
M1C1-135
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Digitalizarea procedurilor T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
4
|
15
|
T 4
|
2023
|
Digitalizarea, revizuirea și automatizarea a 15 de proceduri legate de gestionarea personalului apărării (cum ar fi recrutarea, ocuparea forței de muncă și pensionarea, sănătatea angajaților), pornind de la un nivel de referință de patru proceduri deja digitalizate.
|
|
M1C1-136
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Digitalizarea certificatelor T1
|
NU EXISTĂ
|
Numărul de certificate digitalizate
|
190 000
|
450 000
|
T 4
|
2023
|
Numărul de certificate de identitate digitalizate (450 000) eliberate de Ministerul Apărării și care circulă pe infrastructură, completate de un amplasament de recuperare în caz de dezastru, pornind de la un nivel de referință de 190 000 de certificate deja digitalizate.
|
|
M1C1-137
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Etapă de referință
|
Ministerul Apărării – Desemnarea portalurilor web instituționale și a portalurilor de intranet
|
Portaluri web instituționale și portaluri web de intranet pe deplin operaționale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Dezvoltarea și punerea în aplicare a (i) portalurilor web instituționale și (ii) a portalurilor intranet pentru nevoi specifice de comunicare internă.
|
|
M1C1-138
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Migrarea aplicațiilor critice care nu sunt de misiune în Soluția pentru protecția completă a informațiilor prin deschiderea infrastructurii (S.C.I.P.I.O.) T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 4
|
2023
|
Migrarea inițială și disponibilitatea operațională a aplicațiilor critice care nu sunt legate de misiuni către noua infrastructură cu sursă deschisă. Aceasta include implementarea mediului hardware, instalarea de componente middleware cu sursă deschisă și reproiectarea aplicațiilor.
|
|
M1C1-139
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Țintă
|
Facilitarea cloud pentru administrația publică locală T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 083
|
T 3
|
2024
|
Migrarea a 4 de administrații publice locale către medii cloud certificate se consideră realizată atunci când testarea tuturor sistemelor, seturilor de date și migrării aplicațiilor incluse în fiecare plan de migrare are succes.
|
|
M1C1-140
|
Investiția 1.4.1 – Experiența cetățenilor – Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale T1
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
40
|
T 4
|
2024
|
Administrații (municipalități, instituții de învățământ de gradul 1 și 2 și entități specifice de asistență medicală pilot și de patrimoniu cultural) care aderă la un model comun și la un sistem de proiectare comun, simplificând interacțiunea utilizatorilor și facilitând întreținerea pentru anii următori.
Aderarea la proiectul/modelul comun de site-uri web/componente ale serviciilor constă în:
(1) Evaluarea proiectelor depuse;
(2) Evaluarea finalizării proiectului în ceea ce privește indicatorii-cheie de utilizare (punctaje privind capacitatea de utilizare digitală), prin intermediul unei platforme dedicate deja disponibile.
|
|
M1C1-141
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Digitalizarea procedurilor Ministerului Apărării T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
15
|
20
|
T 4
|
2024
|
Digitalizarea, revizuirea și automatizarea a 20 de proceduri legate de gestionarea personalului apărării (cum ar fi recrutarea, ocuparea forței de muncă și pensionarea, sănătatea angajaților), pornind de la un nivel de referință de cincisprezece proceduri deja digitalizate cu ținta 1.
|
|
M1C1-142
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Digitalizarea certificatelor Ministerului Apărării T2
|
NU EXISTĂ
|
Numărul de certificate digitalizate
|
450 000
|
750 000
|
T 4
|
2024
|
Numărul de certificate de identitate digitalizate (750 000) eliberate de Ministerul Apărării și care circulă pe infrastructură, completate de un amplasament de recuperare în caz de dezastru, pornind de la un nivel de referință de 450 000 de certificate deja digitalizate cu ținta 1.
|
|
M1C1-143
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Migrarea aplicațiilor critice și necritice pentru misiuni în Soluția pentru protecția completă a informațiilor prin deschiderea infrastructurii (S.C.I.P.I.O.) T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
10
|
15
|
T 4
|
2024
|
Migrarea finală a patru aplicații critice pentru misiuni și unsprezece aplicații critice care nu sunt de misiune către o nouă infrastructură cu sursă deschisă care include implementarea mediului hardware, instalarea de componente cu sursă deschisă middleware, reproiectarea aplicațiilor, pornind de la o bază de referință de zece deja migrate, cu ținta 1.
|
|
M1C1-144
|
Investiția 1.4.2 – Incluziunea cetățenilor – Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale/intervenții puse în aplicare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
55
|
T 4
|
2025
|
AGID pune în aplicare următoarele intervenții pentru a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor publice digitale la nivel național:
·Constituirea unei echipe multidisciplinare formate din 28 experți
·Diseminarea a cel puțin trei instrumente menite să reproiecteze și să dezvolte serviciile digitale cele mai utilizate deținute de fiecare administrație și să pregătească o formare adecvată
·Colectarea documentației furnizate de 55 de administrații publice locale cu evaluarea nevoilor în ceea ce privește tehnologiile de asistență pentru lucrătorii cu handicap din administrația publică.
·Colectarea documentației furnizate de 55 de administrații publice locale cu evaluarea tipurilor de erori privind cel puțin două servicii digitale.
AGID oferă sprijin unui număr de 55 de administrații publice locale prin acorduri care prevăd următoarele intervenții care trebuie puse în aplicare de cele 55 de administrații publice locale:
— Reducerea cu 50 % a numărului de erori identificate în evaluarea furnizată de fiecare administrație în cazul a cel puțin 2 servicii digitale.
— Furnizarea unei serii de tehnologii de asistență care să acopere cel puțin 50 % din nevoile lucrătorilor AP cu handicap identificate în evaluarea furnizată de fiecare administrație.
|
|
M1C1-145
|
Investiția 1.4.4 – Actualizarea adoptării platformelor naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)
|
Țintă
|
Platforma națională de identitate digitală (CIE) și registrul național (ANPR)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
9 700 000
|
42 300 000
|
T 4
|
2025
|
Numărul de persoane cu identități digitale valabile pe platforma națională de identitate digitală (CIE).
|
|
M1C1-146
|
Investiția 1.4.4 – Adoptarea pe scară mai largă a platformelor naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)
|
Țintă
|
Platformele naționale de identitate digitală (SPID)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10 217
|
T 2
|
2025
|
Numărul de administrații publice care au adoptat identificarea electronică (eID) după 3 decembrie 2021 (SPID).
|
|
M1C1-147
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Țintă
|
Facilitarea cloud pentru administrația publică locală T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
4 083
|
12 464
|
T 2
|
2026
|
Migrarea a 12 464 administrații publice locale către medii cloud certificate se consideră realizată atunci când testarea tuturor sistemelor, seturilor de date și migrării aplicațiilor incluse în fiecare plan de migrare are succes.
|
|
M1C1-148
|
Investiția 1.4.1 – Experiența cetățenilor – Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale T2
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
40
|
80
|
T 2
|
2026
|
Administrații (municipalități, instituții de învățământ primar și secundar de clasa 1și 2 și entități specifice de asistență medicală pilot și de patrimoniu cultural) care aderă la un model comun și la un sistem de proiectare comun, simplificând interacțiunea utilizatorilor și facilitând întreținerea pentru anii următori.
Aderarea la proiectul/modelul comun de site-uri web/componente ale serviciilor constă în:
(1) Evaluarea proiectelor depuse;
(2) Evaluarea finalizării proiectului în ceea ce privește indicatorii-cheie de utilizare (punctaje privind capacitatea de utilizare digitală), prin intermediul unei platforme dedicate deja disponibile.
Municipalitățile trebuie să garanteze respectarea modelului comun de servicii de proiectare pentru cel puțin 3.5 de servicii în medie între toate municipalitățile care contribuie la obiectiv.
|
|
M1C1-149
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării serviciilor de platformă PagoPA T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
11 450
|
14 100
|
T 2
|
2026
|
Să asigure o creștere a numărului de servicii integrate în platformă pentru:
— administrațiile publice care se alătură deja platformei (11 450 entități);
— noi administrații publice care se alătură platformei (2 650 entități noi).
Numărul de servicii care vor fi integrate depinde de tipul de administrație (obiectivul final este de a avea, în medie, 35 servicii pentru municipalități, 15 servicii pentru regiuni, 15 servicii pentru autoritățile din domeniul sănătății, 8 servicii pentru școli și universități).
|
|
M1C1-150
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării aplicației „IO” T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
7 000
|
14 100
|
T 2
|
2026
|
Asigurarea unei creșteri a numărului de servicii integrate în aplicația „IO” pentru:
— administrații publice care utilizează deja OI (7 000 entități);
— noi administrații publice care se alătură platformei (aproximativ 7 100 de entități noi).
Numărul de servicii care vor fi integrate depinde de tipul de administrație (obiectivul final este de a avea, în medie, 35 servicii pentru municipalități, 15 servicii pentru regiuni, 15 servicii pentru autoritățile din domeniul sănătății, 8 servicii pentru școli și universități).
|
|
M1C1-151
|
Investiția 1.4.5 – Digitalizarea anunțurilor publice
|
Țintă
|
Adoptarea pe scară mai largă a anunțurilor publice digitale T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
800
|
6 400
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 6 400 administrații publice centrale și municipalități, în ceea ce privește Platforma de notificare digitală (DNP), furnizează notificări digitale obligatorii din punct de vedere juridic cetățenilor, entităților juridice, asociațiilor și oricăror alte entități publice sau private.
|
|
M1C1-152
|
Investiția 1.6.1 – Digitalizarea Ministerului de Interne
|
Țintă
|
Ministerul de Interne – Procese T2 reconcepute integral și digitalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
7
|
45
|
T 2
|
2026
|
Proceduri interne și procese reconcepute complet (45 de procese în total până la 31 august 2026) și care pot fi finalizate integral online (cum ar fi automatizarea birourilor, serviciile de mobilitate și e-learning).
|
|
M1C1-153
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Dosare judiciare digitalizate T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
3 500 000
|
7 750 000
|
T 2
|
2026
|
Digitalizarea a 7 de 750 de dosare judiciare aferente ultimilor 000 ani (01/01/206-30/06/2026) a fost legată de procesele finalizate sau în curs de desfășurare ale instanțelor judiciare.
|
|
M1C1-154
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Sistemele T2 de cunoștințe privind lacurile de date privind justiția
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
6
|
T 2
|
2026
|
Punerea în aplicare a șase noi sisteme de cunoștințe privind lacurile de date.
1)Sistemul de anonimizare a pedepselor civile și penale
2)Sistemul de management integrat
3)Sistemul de gestionare și analiză pentru procesele civile
4)Sistemul de gestionare și analiză a proceselor penale
5)Sistemul avansat de statistici privind procesele civile și penale
6)Sistem automat de identificare a relației dintre victimă și vinovăție.
Cele șase elemente sunt sisteme separate care utilizează tehnologii similare. Cadrul sistemelor este același: conectarea datelor și a documentelor provenite din surse interne și externe; modelele sistemelor sunt diferite în funcție de utilizatori (de exemplu, judecători în materie civilă și penală) și de obiective (de exemplu, statistici și hotărâri judecătorești).
|
|
M1C1-155
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INAIL – procese/servicii reconcepute și digitalizate T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
53
|
82
|
T 2
|
2026
|
Obiectivul este de a realiza 82 de procese și servicii instituționale reconcepute pentru a le digitaliza. Zonele implicate ale INAIL sunt: Asigurări, servicii sociale și de sănătate, prevenire și securitate, certificate și verificări.
Cele 82 procese și servicii instituționale reconcepute acoperă mai multe domenii, fiecare având propriul set de obiective. Domeniile și obiectivele aferente sunt următoarele:
·Asigurare: 26;
·Servicii sociale și de sănătate: 29;
·Activități de prevenire și securitate: 9;
·Certificări și verificări: 18.
|
B. MISIUNEA 1 COMPONENTA 2:
Axa 1 – Digitalizarea, inovarea și competitivitatea sistemului de producție
Axa 1 a componentei 1 a misiunii 2 a planului de redresare și reziliență al Italiei vizează investițiile și reformele care vizează în principal (i) sprijinirea tranziției digitale și a inovării sistemului de producție prin stimulente pentru investiții în tehnologii, cercetare, dezvoltare și inovare; (II) implementarea rețelelor în bandă largă ultrarapidă și a rețelelor 5G pentru a reduce decalajul digital, precum și constelațiile și serviciile de sateliți; (III) promovarea dezvoltării lanțurilor valorice strategice și sprijinirea competitivității întreprinderilor, cu accent pe IMM-uri.
Măsurile din cadrul acestei componente vizează abordarea lacunelor care decurg din indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 în ceea ce privește transformarea digitală a întreprinderilor și deficiențele în materie de conectivitate, în vederea consolidării rezilienței sociale și economice a țării.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de a „consolida învățarea la distanță și competențele, inclusiv cele digitale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020), de a „promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), de a „concentra investițiile pe tranziția verde și digitală, în special pe [...] infrastructura digitală consolidată pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), „promovarea perfecționării competențelor, inclusiv prin consolidarea competențelor digitale (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019), concentrarea politicii economice legate de investiții asupra cercetării și inovării și asupra calității infrastructurii, luând în considerare și disparitățile regionale” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019) și, într-o anumită măsură, „sprijinirea accesului nebancar la finanțare pentru întreprinderile inovatoare și mai mici” (Recomandarea specifică fiecărei țări 5, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
Axa 2 – Îmbunătățirea mediului de afaceri și a concurenței
Principalul obiectiv al axei 2 a componentei 1 a misiunii 2 este îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a facilita spiritul antreprenorial, precum și condițiile-cadru pentru concurență în vederea favorizării unei alocări mai eficiente a resurselor și a creșterii productivității. Principalul instrument pentru atingerea acestor obiective este Legea anuală a concurenței, care urmează să fie adoptată în fiecare an.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2019 cu privire la necesitatea de a „aborda restrângerea concurenței [...], inclusiv prin intermediul unui nou drept anual al concurenței” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Axa 1 – Digitalizarea, inovarea și competitivitatea sistemului de producție
Investiția 1: Tranziția 4.0
Obiectivul măsurii este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor prin stimularea investițiilor private în active și activități care sprijină digitalizarea. Măsura finanțată în cadrul planului de redresare și reziliență al Italiei face parte dintr-un plan de tranziție 4.0 mai amplu, care include alte măsuri de sprijin finanțate la nivel național pentru a stimula transformarea digitală a întreprinderilor.
Măsura constă într-un sistem de credit fiscal și acoperă cheltuielile care urmează să fie solicitate în declarațiile fiscale prezentate în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic). Măsura include, de asemenea, definiția codurilor de credit fiscal, care sunt identificate printr-o rezoluție a Agenției pentru Venituri pentru a permite beneficiarilor să utilizeze creditele fiscale cu modelul de plată F24.
Creditele fiscale care beneficiază de sprijin acoperă următoarele active și activități:
1.bunuri de capital, constând în: (I) 4.0 (și anume, avansate din punct de vedere tehnologic) bunuri de capital corporale, cum ar fi mașinile de producție ale căror operațiuni sunt controlate de sisteme computerizate sau senzori/unități, mașini și sisteme utilizate pentru controlul produselor sau al proceselor, precum și sisteme interactive; toate acestea trebuie să fie caracterizate de caracteristici digitale, cum ar fi integrarea automată și interfața om-mașină; (II) 4.0 bunuri de capital intangibile, cum ar fi modelarea 3D, sistemele de comunicații intra-fabrică și software-ul, sistemele, platformele și aplicațiile de inteligență artificială și învățare automată; (III) bunuri de capital necorporale standard, cum ar fi programele informatice legate de gestionarea întreprinderilor. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale dintre 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).
2.activități de cercetare, dezvoltare și inovare, constând în cercetare și dezvoltare, inovare tehnologică, inovare verde și digitală și activități de proiectare. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale dintre 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).
3.activități de formare, desfășurate pentru a dobândi sau a consolida cunoștințele privind tehnologiile relevante, cum ar fi volumele mari de date și analiza datelor, interfața om-mașină, internetul obiectelor, integrarea digitală a proceselor operaționale, securitatea cibernetică. Aceasta acoperă creditele fiscale prezentate în declarațiile fiscale dintre 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2023 (30 noiembrie 2024 pentru întreprinderile al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic).
Măsura include instituirea unui comitet științific care să includă experți din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, a Ministerului Dezvoltării Economice și a Băncii Italiei pentru a evalua impactul economic al schemei.
Reforma 1: Reforma sistemului de proprietate industrială
Principalul obiectiv al reformei este de a adapta sistemul de proprietate industrială la provocările moderne și de a se asigura că potențialul de inovare contribuie în mod eficace la redresarea și reziliența țării. Mai precis, scopul său este de a urmări următoarele obiective: consolidarea sistemului de protecție a proprietății industriale; încurajarea utilizării și diseminării proprietății industriale, în special de către IMM-uri; facilitarea accesului la activele necorporale și partajarea acestora, asigurând în același timp un randament echitabil al investițiilor; garantarea unei respectări mai riguroase a proprietății industriale; și consolidarea rolului Italiei în forurile europene și internaționale privind proprietatea industrială.
Măsura se referă la reforma Codului italian al proprietății industriale, care acoperă cel puțin următoarele domenii: (I) să revizuiască cadrul de reglementare pentru a consolida protecția drepturilor de proprietate industrială și pentru a simplifica procedurile, (ii) să consolideze sprijinul acordat întreprinderilor și instituțiilor de cercetare, (iii) să îmbunătățească dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor, (iv) să faciliteze transferul de cunoștințe și (v) să consolideze promovarea serviciilor inovatoare.
Investiția 6: Investiții în sistemul proprietății industriale
Obiectivul investiției este de a sprijini sistemul de proprietate industrială și de a însoți reforma acestuia, astfel cum se prevede în cadrul reformei 1 a acestei componente. Măsura include sprijin financiar pentru proiecte legate de proprietatea industrială ale întreprinderilor și ale organismelor de cercetare, cum ar fi măsuri legate de brevete (Brevetti +), programe de validare a conceptului (POC) și consolidarea birourilor de transfer de tehnologie (TTO).
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud cercetarea și dezvoltarea dedicate următoarei liste de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.
În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Axa 2 – Îmbunătățirea mediului de afaceri și a concurenței
Reforma 2: Legile anuale în domeniul concurenței pentru 2022, 2023, 2024 și 2025
Legea concurenței se adoptă în fiecare an, extinzând procedurile competitive de atribuire a contractelor de servicii publice pentru serviciile publice locale (inclusiv apa, deșeurile și transportul public local), evitând prelungirea nejustificată a concesiunilor către operatorii tradiționali din multe sectoare, inclusiv porturi, autostrăzi, hidroenergie și transporturi regionale, prevăzând reglementarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice prin revizuirea normelor privind cumularea și aplicând principiul general al proporționalității în ceea ce privește durata și compensarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice. Legislația în domeniul concurenței sprijină concurența și îmbunătățirea eficienței gestionării și a calității serviciilor în transportul regional, precum și creșterea stimulentelor pentru ca regiunile să își liciteze contractele de servicii publice pentru serviciile feroviare regionale.
Legislația anuală în domeniul concurenței include măsuri sectoriale favorabile concurenței în mai multe domenii, inclusiv energia (energie electrică, gaze și apă), gestionarea deșeurilor, transporturile (porturi, căi ferate și autostrăzi) și sănătatea, care completează investițiile și reformele din cadrul misiunilor 2, 3 și 6. Măsurile de însoțire pentru a asigura adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul ale energiei electrice intră în vigoare cel târziu la31 decembrie 2022. Legea anuală a concurenței din 2022 adoptă, în special, Planul de dezvoltare a rețelei de energie electrică și promovează instalarea a 2 de contoare inteligente de energie electrică de a 33-a generație, care vor ajunge la 31 milioane de unități pe întreg teritoriul Italiei până la 2025 decembrie. Se introduc, de asemenea, măsuri favorabile concurenței pentru stațiile de încărcare cu energie electrică.
În plus, legile contribuie la identificarea necorespunzătoare a mediului de afaceri cel puțin prin: (I) alinierea normelor privind controlul concentrărilor economice la legislația UE, (ii) consolidarea, digitalizarea și profesionalizarea autorităților de supraveghere a pieței; (iii) o reformă menită să simplifice și să faciliteze înființarea de întreprinderi nou-înființate și de activități cu capital de risc, precum și să promoveze o strategie națională pentru transferul de tehnologie (iv) reducerea timpului de acreditare pentru furnizarea de informații cu privire la angajați de la șapte la patru zile pentru a reduce numărul de zile de înființare a unei întreprinderi.
Reforma 3: Raționalizarea și simplificarea stimulentelor întreprinderilor.
Reforma constă într-o revizuire sistematică a tuturor stimulentelor naționale pentru întreprinderi și a instrumentelor conexe.
Reforma este pusă în aplicare în două etape:
1.Publicarea unui raport de evaluare a stimulentelor pentru întreprinderi. Raportul elaborează, de asemenea, propuneri concrete de simplificare și raționalizare a stimulentelor întreprinderilor.
2.Intrarea în vigoare a actelor legislative de punere în aplicare a legii ministeriale „Legge delega Incentivi”. Domeniul de aplicare al actelor legislative constă în raționalizarea și raționalizarea stimulentelor întreprinderilor.
Reforma include restructurarea și punerea în aplicare în continuare a două instrumente-cheie gestionate de Ministerul Întreprinderilor și Made în Italia (MIMIT):
(a) ARN (Registrul național al ajutoarelor de stat) și
(b) platforma de stimulare.gov.it.
B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C2-1
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru punerea creditelor fiscale de tranziție 4.0 la dispoziția potențialilor beneficiari și instituirea Comitetului științific
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii bugetare care permite creditele fiscale și dispoziție din actele de punere în aplicare aferente care indică intrarea lor în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Actele juridice pun creditele fiscale de tranziție 4.0 la dispoziția potențialilor beneficiari. Acestea sunt credite fiscale pentru (i) 4.0 (și anume, avansate din punct de vedere tehnologic) bunuri de capital corporale, (ii) 4.0 bunuri de capital necorporale, (iii) bunuri de capital necorporale standard, (iv) activități de cercetare, dezvoltare și inovare și (v) activități de formare.
Codurile creditului fiscal sunt definite printr-o rezoluție a Agenției pentru Venituri pentru a permite beneficiarilor să utilizeze creditele fiscale cu modelul de plată F24. Se instituie un comitet științific care include experți din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, al Ministerului Dezvoltării Economice și al Băncii Italiei prin adoptarea unui decret ministerial pentru a evalua impactul economic al creditelor fiscale de tranziție 4.0.
|
|
M1C2-2
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Țintă
|
Credite fiscale de tranziție 4.0 acordate firmelor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2022
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
69 900
|
T 2
|
2024
|
Cel puțin 69 900 credite fiscale de tranziție 4.0 au fost acordate firmelor în legătură cu 4.0 bunuri de capital corporale, 4.0 bunuri de capital necorporale, bunuri de capital necorporale standard, activități de cercetare, dezvoltare și inovare sau activități de formare. Se consideră că un credit fiscal este acordat odată cu prezentarea unei declarații fiscale. Declarațiile fiscale se depun în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2022. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, sfârșitul perioadei relevante pentru prezentarea declarațiilor fiscale referitoare la toate creditele fiscale enumerate mai sus se prelungește de la 31 decembrie 2022 până la 30 noiembrie 2023.
|
|
M1C2-3
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Țintă
|
Credite fiscale de tranziție 4.0 acordate firmelor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2023
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
69 900
|
111 700
|
T 2
|
2025
|
Cel puțin 111 700 credite fiscale de tranziție 4.0 au fost acordate firmelor în legătură cu 4.0 bunuri de capital corporale, 4.0 bunuri de capital necorporale, bunuri de capital necorporale standard, activități de cercetare, dezvoltare și inovare sau activități de formare. Se consideră că un credit fiscal este acordat odată cu prezentarea unei declarații fiscale. Declarațiile fiscale se depun în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, sfârșitul perioadei relevante pentru prezentarea declarațiilor fiscale referitoare la toate creditele fiscale enumerate mai sus se prelungește de la 31 decembrie 2023 până la 30 noiembrie 2024.
Scenariul de referință se referă la numărul de credite fiscale de tranziție 4.0 care au fost acordate firmelor, pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2022 pentru 4.0 de bunuri de capital corporale, 4.0 de bunuri de capital necorporale și bunuri necorporale standard și pe baza declarațiilor fiscale prezentate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2022 pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare și activități de formare. Pentru firmele al căror an fiscal nu corespunde anului calendaristic, declarațiile fiscale prezentate până la 30 noiembrie 2023 sunt incluse și în scenariul de referință pentru toate creditele fiscale enumerate mai sus.
|
|
M1C2-4
|
Reforma 1: Reforma sistemului de proprietate industrială
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret legislativ care vizează reformarea Codului italian al proprietății industriale și a actelor de punere în aplicare relevante
|
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a noului cod al proprietății industriale și dispoziție din actele de punere în aplicare aferente care indică intrarea lor în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2023
|
Noul decret legislativ modifică Codul italian al proprietății industriale (Decretul legislativ nr. 30 din 10 februarie 2005) și acoperă cel puțin următoarele domenii: (I) revizuirea cadrului de reglementare pentru a consolida protecția drepturilor de proprietate industrială și a simplifica procedurile, (ii) a consolida sprijinul acordat întreprinderilor și institutelor de cercetare, (iii) a îmbunătăți dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor, (iv) a facilita transferul de cunoștințe, (v) a consolida promovarea serviciilor inovatoare.
|
|
M1C2-5
|
Investiția 6: Investiții în sistemul proprietății industriale
|
Țintă
|
Proiecte sprijinite prin oportunități de finanțare legate de proprietățile industriale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
254
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 254 proiecte suplimentare sprijinite prin oportunități de finanțare legate de proprietățile industriale pentru întreprinderi și organisme de cercetare, cum ar fi măsuri legate de brevete (Brevetti +), programe de validare a conceptului (POC) și birouri de transfer de tehnologie (TTO), în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și cerința de respectare a legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului.
|
|
M1C2-6
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2021
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2021.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Legea anuală a concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este necesar) se adoptă și intră în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2022.
Il se referă la:
Asigurarea respectării normelor antitrust
— Servicii publice locale
— Energie
— Transporturi
— Deșeuri
— Începerea unei afaceri
Supravegherea pieței
Asigurarea respectării normelor antitrust:
I. Eliminarea obstacolelor suplimentare din calea controlului concentrărilor prin alinierea în continuare a normelor italiene în materie de control al concentrărilor la legislația UE.
Servicii publice locale:
II. Să consolideze și să utilizeze pe scară mai largă principiul concurenței pentru contractele de servicii publice locale, în special în ceea ce privește deșeurile și transportul public local.
III. Limitarea atribuirilor directe, impunând autorităților publice locale să justifice orice abatere de la procedura de ofertare pentru contractele de servicii publice (în conformitate cu articolul 192 din Codul achizițiilor publice).
IV. Să prevadă reglementarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice prin punerea în aplicare a articolului 19 din Legea nr. 124/2015 ca text unic privind serviciile publice locale, în special în domeniul gestionării deșeurilor.
V. Regulile și mecanismele de agregare stimulează sindicatele municipalităților pentru a reduce numărul entităților și al autorităților contractante prin corelarea acestora cu agregările teritoriale optime („ambiti territoriali ottimali”) și cu zonele și nivelurile adecvate ale serviciilor de transport public local și regional („bacini e livelli adeguati di servizi di trasporto pubblico locale e regionale”) de cel puțin 350 de locuitori.
Actul juridic privind serviciile publice locale care pune în aplicare articolul 19 din Legea nr. 124/2015 trebuie cel puțin:
— definirea serviciilor publice pe baza criteriilor legislației UE;
prevede principii generale de furnizare, reglementare și gestionare a serviciilor publice locale;
— stabilirea unui principiu general al proporționalității în ceea ce privește durata contractelor de servicii publice;
— separă în mod clar funcțiile de reglementare, control și gestionare a contractelor de servicii publice;
— să se asigure că autoritățile publice locale justifică creșterea cotei întreprinderilor participante la premiile interne;
— să prevadă compensarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice, pe baza costurilor supravegheate de o autoritate de reglementare independentă (de exemplu, ARERA pentru energie sau ART pentru transporturi);
— limitarea duratei medii a contractelor interne și reducerea și armonizarea între entitățile contractante a duratei standard a contractelor licitate, cu condiția ca durata să asigure echilibrul economic și financiar al contractelor, inclusiv pe baza criteriilor stabilite de Autoritatea de Transport.
Energie:
VI. Impunerea obligativității licitării contractelor de concesiune pentru energia hidroelectrică și definirea cadrului de reglementare pentru concesiunile hidroelectrice.
VII. Impunerea obligativității licitării contractelor de concesiune pentru distribuția gazelor naturale.
VIII. Stabilirea unor cerințe transparente și nediscriminatorii pentru alocarea spațiilor publice pentru încărcarea cu energie electrică sau pentru selectarea operatorilor punctului/stației de încărcare.
IX. Eliminarea tarifelor reglementate pentru alimentarea cu energie electrică pentru încărcarea vehiculelor electrice.
Cadrul de concurență pentru concesiunile de energie hidroelectrică trebuie cel puțin:
Solicită ca instalațiile hidroelectrice importante să fie reglementate prin criterii generale și uniforme la nivel central.
Să solicite regiunilor să definească criteriile economice care stau la baza duratei contractelor de concesiune.
— Eliminarea treptată a posibilității de prelungire a contractelor (astfel cum a hotărât deja Curtea Constituțională italiană).
Să solicite regiunilor să armonizeze criteriile de acces la criteriile de licitație (pentru a crea un mediu de afaceri previzibil).
Transportul:
X. Stabilirea unor criterii clare, nediscriminatorii și transparente pentru atribuirea concesiunilor portuare.
XI. Să elimine barierele din calea fuzionării de către concesionarii portuari a activităților de concesiune portuară în mai multe porturi mari și mijlocii.
XII. Să elimine barierele care împiedică concesionarii să furnizeze ele însele unele dintre serviciile portuare și să utilizeze propriile echipamente, fără a aduce atingere siguranței lucrătorilor, cu condiția ca condițiile relevante necesare pentru protejarea siguranței lucrătorilor să fie necesare și proporționale cu obiectivul de asigurare a siguranței în zonele portuare.
XIII. Simplificarea revizuirii procedurilor de revizuire a planurilor de autorizare a porturilor.
XIV. Punerea în aplicare a articolului 27 alineatul (2) litera (d) din Decretul-lege nr. 50/2017, care prevede stimulente pentru ca regiunile să participe la licitații pentru contractele lor feroviare regionale.
Deșeuri:
XV. Simplificarea procedurilor de autorizare a instalațiilor de tratare a deșeurilor.
Deschiderea unei afaceri:
XVI. Reducerea timpului de acreditare pentru furnizarea de informații cu privire la angajați, de la șapte la patru zile, pentru a reduce numărul de zile pentru înființarea unei întreprinderi.
Supravegherea pieței:
XVII. Consolidarea autorităților naționale de supraveghere a pieței în cel mult zece agenții situate în principalele regiuni ale Italiei, fiecare dintre acestea acoperind toate grupele de produse și raportând ofițerului unic de legătură înființat în conformitate cu Regulamentul 2019/1020 („Pachetul privind mărfurile”).
XVIII. Să solicite autorităților naționale de supraveghere a pieței să efectueze inspecții digitalizate ale produselor și colectarea de date, să aplice inteligența artificială pentru a urmări produsele periculoase și ilicite și să identifice tendințele și riscurile de pe piața unică.
XIX. Să solicite autorităților naționale de supraveghere a pieței să includă formarea și utilizarea sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței paneuropene.
XX. Înființarea de noi laboratoare acreditate pentru testarea produselor pentru toate grupele de produse. Aceste laboratoare efectuează teste de comerț electronic, teste fizice în laboratoare, acțiuni comune (autoritățile vamale/de supraveghere a pieței; două sau mai multe autorități naționale de supraveghere a pieței, autorități naționale și autorități de piață din UE).
|
|
M1C2-7
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar)
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar) pentru:
I. Eliminarea treptată a prețurilor reglementate pentru microîntreprinderi și gospodării începând cu 1 ianuarie 2023.
II. Să adopte măsuri de însoțire pentru a sprijini adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul ale energiei electrice.
Măsurile de însoțire menite să asigure adoptarea concurenței pe piețele cu amănuntul ale energiei electrice prevăd cel puțin următoarele:
— Licitarea bazei de clienți pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru noii intrați pe piață.
— Să fixeze un plafon sub forma unei cote maxime de piață aflate la dispoziția fiecărui furnizor;
— Să permită consumatorilor italieni să solicite furnizorului lor de energie să divulge datele lor de facturare unui furnizor terț;
— Creșterea transparenței în ceea ce privește factura la energie electrică, oferind consumatorilor acces la subcomponentele „spesi per oneri di sistema”;
— Eliminarea cerinței ca furnizorii să colecteze taxe care nu au legătură cu sectorul energetic.
|
|
M1C2-8
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea eficace a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021
|
Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru măsurile care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea eficace a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021.
|
|
M1C2-9
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2022
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2022.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2022
Dreptul anual al concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este necesar) se adoptă și intră în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2023.
Acesta trebuie:
I) Stabilirea unei proceduri clare pentru adoptarea, în termene prestabilite și, în orice caz, până la data de 31 decembrie a perioadei relevante (o dată la doi ani) (*), a planului de dezvoltare a rețelei de energie electrică pentru următorul deceniu, care să asigure finalizarea procedurii și simplificarea procesului de aprobare.
(*) Planul de dezvoltare a rețelei de energie electrică pentru 2021 se adoptă până la 31 decembrie 2023.
II) promovarea introducerii a 2 contoare inteligente de energie electrică de a -a generație;
Antitrust:
III) să mărească de la 45 de zile la 90 de zile durata evaluării de către Autoritatea italiană de concurență (Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato) a concentrărilor care pot împiedica în mod semnificativ concurența efectivă în temeiul articolului 6 din Legea nr. 287/1990.
Comerțul cu amănuntul:
simplificarea procedurilor de autorizare a vânzărilor promoționale de către întreprinderile care dețin puncte de vânzare în diferite localități.
Produse farmaceutice:
V) asigurarea proporționalității cerințelor de autorizare pentru vânzarea de produse farmaceutice galenice.
|
|
M1C2-10
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea eficace a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022
|
Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru măsurile care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Intrarea în vigoare a întregii legislații secundare (dacă este necesar), inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor menționate anterior care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022.
|
|
M1C2-11
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2023
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2023.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2023. Legea anuală a concurenței include cel puțin următoarele elemente-cheie, ale căror măsuri de punere în aplicare și legislație secundară (dacă este necesar) se adoptă și intră în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2024.
Aceasta trebuie să cuprindă cel puțin următoarele măsuri:
Autostrăzi:
în ceea ce privește accesul la concesiuni și rezilierea contractului, Legea anuală a concurenței trebuie cel puțin:
— impunerea obligativității licitării contractelor de concesiune pentru autostrăzi, fără a aduce atingere furnizării interne în limitele stabilite de legislația UE (*);
— să îmbunătățească eficiența procedurilor administrative decizionale legate de contractele de concesiune;
— să solicite o descriere detaliată și transparentă a obiectului contractului de concesiune
— obligarea autorităților de concesiune să desemneze concesiuni pentru tronsoanele de autostradă, atribuite prin procedură publică, ținând seama de estimările eficienței de scară și de costurile concesionarilor de autostrăzi elaborate de autoritatea de reglementare (Autorità di Regolazione dei Trasporti – ART);
— să consolideze controalele efectuate de Ministerul Infrastructurii cu privire la costurile și execuția infrastructurilor de autostrăzi;
— prevenirea reînnoirii automate a contractelor de concesiune, îmbunătățirea procedurilor tehnice și administrative legate de actualizarea periodică a planurilor economice și financiare și punerea în aplicare anuală a acestor planuri și interzicerea utilizării procedurilor reglementate de articolul 193 din Codul achizițiilor publice ca mijloc de atribuire a contractelor de concesiune rutieră expirate sau expirate;
— simplificarea/clarificarea reglementării condițiilor de reziliere și de anulare a contractului, inclusiv în vederea menținerii unui nivel adecvat al serviciului;
— pentru rezilierea contractului în interes public, legea prevede cel puțin o compensație adecvată pentru a permite concesionarului să recupereze investițiile care nu au fost amortizate integral.
II) în ceea ce privește modelul de reglementare a tarifării, Legea anuală a concurenței trebuie cel puțin:
— să asigure punerea în aplicare integrală și la timp a modelului de reglementare a tarifării ART, pe baza unei metodologii de plafonare a prețurilor, ținând seama de actualizările periodice ale planificării economice și financiare multianuale a concesionarilor (astfel cum au fost aprobate de autoritatea de reglementare competentă), precum și de implementarea anuală a acestor planuri.
(III) în ceea ce privește drepturile utilizatorilor, Legea anuală a concurenței:
— asigurarea punerii în aplicare depline și în timp util a cadrului de reglementare al ART legat de protejarea drepturilor utilizatorilor și de furnizarea unor niveluri adecvate de servicii.
IV) privind externalizarea lucrărilor de construcții, Legea anuală a concurenței trebuie cel puțin:
— În conformitate cu articolul 186 alineatul (2) din Decretul legislativ nr. 36/2023, stabilește obligația concesionarilor de autostrăzi de a încredința terților, prin proceduri de cercetare publică, între 50 % și 60 % din contractele de lucrări, servicii și bunuri. Cotele se calculează în funcție de valorile planurilor economice și financiare anexate la documentele concesiunii.
(*) în ceea ce privește atribuirile interne, legea:
— să solicite o verificare ex ante obligatorie a legalității actului de atribuire intern și să interzică lansarea procedurii de licitație sau a atribuirilor interne fără această verificare;
să încredințeze Autorității pentru Reglementarea Transporturilor (ART) instrumentele și competențele adecvate pentru a efectua verificările menționate mai sus, precum și sprijinul (juridic) al Autorității Naționale Anticorupție (ANAC);
— impunerea obligației ca instalarea de puncte de încărcare cu energie electrică și punerea în aplicare a unor zone de parcare și de odihnă adecvate pentru operatorii de transport de marfă să fie efectuate în deplină conformitate cu cadrul de reglementare elaborat de ART.
Asigurare:
intrarea în vigoare a actelor necesare pentru a permite portabilitatea datelor pentru cutiile negre pentru autoturisme între asigurători;
Deschiderea unei afaceri:
VIII) Revizuirea și actualizarea legislației privind întreprinderile nou-înființate inovatoare și capitalul de risc (de exemplu, Legea privind întreprinderile nou-înființate din 2012) pentru a raționaliza legislația existentă, a revizui definiția întreprinderilor nou-înființate și a promova investițiile în capitalul de risc ale investitorilor privați și instituționali.
|
|
M1C2-12
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea măsurilor stabilite în Legea anuală a concurenței din 2023 și în alte acte legislative primare
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare, inclusiv a tuturor reglementărilor necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea măsurilor stabilite în Legea anuală a concurenței din 2023 și în alte acte legislative primare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare (dacă este necesar), inclusiv a reglementărilor necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea măsurilor relevante stabilite în Legea anuală a concurenței din 2023.
Intrarea în vigoare a legislației secundare privind călcarea la rece și a listelor vânzătorilor cu amănuntul de gaze naturale, după cum urmează:
Pentru călcat rece:
I Intrarea în vigoare a stimulentelor de reglementare pentru utilizarea serviciilor de călcat la rece în porturi.
Pentru lista vânzătorilor cu amănuntul de gaze naturale:
Intrarea în vigoare a legislației secundare care definește criteriile și cerințele privind accesul și permanența întreprinderilor pe lista vânzătorilor cu amănuntul de gaze naturale stabilită prin articolul 17 din Decretul legislativ nr. 164/2000, cu scopul de a spori transparența și de a sprijini alegerea consumatorilor pe piețe competitive.
|
|
M1C2-13
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru 2025
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru 2025.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței pentru 2025.
Legislația primară și secundară (inclusiv actele de punere în aplicare, dacă este necesar) se aprobă și intră în vigoare până la 4Q 2025.
Legea anuală a concurenței:
I – cu privire la serviciile publice locale:
-Să introducă măsuri corective și sancțiuni pentru neadoptarea, nepublicarea sau caracterul incomplet al monitorizării prevăzute la articolul 30 din Decretul legislativ nr. 201/2022.
-Să introducă măsuri corective în cazul unei gestionări nesatisfăcătoare * a serviciului public local. Astfel de măsuri includ cel puțin adoptarea unor planuri de îmbunătățire a calității, a eficienței din punctul de vedere al costurilor și a îndeplinirii tuturor obiectivelor contractuale. Reforma prevede că măsurile corective sunt solicitate de autoritățile contractante în termene fixe.
-Să introducă obligații de transparență în ceea ce privește măsurile corective menționate mai sus, să asigure și, dacă este necesar, să consolideze competențele de monitorizare și de asigurare a respectării legislației ale autorităților de reglementare/autorităților competente și să solicite autorității competente să emită anual un raport către Parlament cu privire la stadiul punerii în aplicare a măsurilor corective.
* Gestionarea nesatisfăcătoare se definește astfel încât să acopere cel puțin situațiile în care operatorul a suferit pierderi semnificative, care îi pot pune în pericol viabilitatea economică și financiară sau în care calitatea serviciului este cu mult sub valorile de referință sectoriale sau performanța este semnificativ sub obiectivele contractuale.
II – „Transportul regional:
-Extinderea la transportul public regional [inclusiv la „operatorii interni” în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007] a aplicabilității articolului 14 alineatele 2 și 3, 17, 30 și 31 din Decretul legislativ nr. 201/2022, astfel cum a fost reformat mai sus.
-Revizuirea articolului 9 din Legea anuală a concurenței nr. 118/2022 pentru a prevedea cerința ca Ministerul Infrastructurii și Transporturilor (MIT) să publice anual, începând din 2026, un calendar eșalonat corespunzător al procedurilor de atribuire a tuturor contractelor feroviare care expiră.
-Solicitarea ca ART să lanseze, până în T2 2026, o consultare publică în vederea adoptării de orientări pentru standardizarea procedurilor de atribuire pentru serviciile de transport regional.
III – la stațiile de încărcare cu energie electrică:
-Să se asigure că atribuirea concesiunilor pentru punctele de reîncărcare cu energie electrică promovează concurența prin încurajarea unei pluralități de furnizori pe piață.
IV – privind sănătatea:
-Să stabilească criterii comune pentru acordurile contractuale pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a articolelor 8-quater și 8-quinquies din Decretul legislativ nr. 502/1992, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 118/2022, privind acreditarea întreprinderilor private în sistemul de sănătate publică, precum și pentru a asigura punerea în aplicare a normelor care prevăd proceduri de selecție deschise și transparente.
V. – Transferul de tehnologie:
-Să solicite Ministerului Întreprinderilor și Made din Italia și Ministerului Universităților și Cercetării să adopte, până în T2 2026, o strategie națională pentru transferul de tehnologie și valorificarea cunoștințelor, eficientizând alocarea resurselor disponibile, promovând o strategie coordonată între diferitele fundații și alte subiecte instituționale care își desfășoară activitatea în domeniul transferului de tehnologie. Inițiativa sprijină și raționalizează birourile de transfer de tehnologie și prin promovarea inițiativelor federative sau a altor politici de sporire a eficienței.
VI – privind profesiile reglementate:
-Simplificarea cerințelor privind constituirea și înregistrarea societăților profesionale.
|
|
M1C2-13bis
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației (inclusiv a legislației secundare și a actelor de punere în aplicare referitoare la Legea anuală a concurenței pentru 2025) privind căile ferate regionale și transferul de tehnologie
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a legislației (inclusiv a legislației secundare și a actelor de punere în aplicare referitoare la Legea anuală a concurenței pentru 2025) privind căile ferate regionale și transferul de tehnologie
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Intrarea în vigoare a legislației (inclusiv a legislației secundare și a actelor de punere în aplicare) privind căile ferate regionale și transferul de tehnologie.
-În ceea ce privește transportul regional: se adoptă toate etapele de reglementare (inclusiv decretul ministerial care prevede modelele pentru calendarul regiunilor pentru procedurile de atribuire) necesare pentru publicarea calendarului MIT pentru procedurile de atribuire a tuturor contractelor feroviare care expiră.
-În ceea ce privește transferul de tehnologie: Ministerul Întreprinderilor și al Întreprinderilor din Italia și Ministerul Universităților și Cercetării adoptă strategia națională prevăzută în jalonul M1C2-13.
|
|
M1C2-14
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Țintă
|
Implementarea a milioane de contoare inteligente 2G.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
20
|
33
|
T 4
|
2025
|
Se instalează cel puțin 33 de milioane de contoare inteligente 2G.
|
|
M1C2-14bis
|
Reforma 3: raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi.
|
Etapă de referință
|
Publicarea raportului de evaluare a tuturor stimulentelor pentru întreprinderi
|
Publicarea raportului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Ministerul Întreprinderilor și al Întreprinderilor Made din Italia publică un raport de evaluare a tuturor stimulentelor și investițiilor pentru întreprinderi.
Raportul elaborează propuneri concrete de raționalizare a stimulentelor naționale.
|
|
M1C2-14ter
|
Reforma 3: raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi.
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare pentru raționalizarea stimulentelor ferme
|
Intrarea în vigoare a legislației primare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor legislative pentru raționalizarea stimulentelor ferme.
Reforma vizează stimulentele la nivel național.
Reforma include restructurarea și punerea în aplicare în continuare a două instrumente-cheie gestionate de Ministerul Întreprinderilor și Made in Italia (MIMIT): (a) ARN (Registrul național al ajutoarelor de stat) și (b) platforma de stimulare.gov.it.
|
B.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 2: Inovarea și tehnologia microelectronicii
Obiectivul investiției este de a sprijini dezvoltarea lanțului valoric strategic al microelectronicii prin investiții în substraturi de carbură de siliciu, care este un factor de producție necesar pentru fabricarea dispozitivelor de înaltă performanță. Investiția este pusă în aplicare în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat și se preconizează că va avea efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă.
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă largă ultrarapidă și 5G)
Obiectivul investiției este de a finaliza rețeaua națională de telecomunicații ultrarapidă și 5G pe întreg teritoriul național. Se preconizează că această investiție va contribui în mod semnificativ la obiectivele tranziției digitale și va reduce decalajul digital în Italia.
Investiția include atribuirea de concesiuni și cuprinde cinci proiecte de conectare mai rapide:
1.„Italia a 1 giga”, care asigură 1 gigabit/s descărcat și 200 Mbit/s în conectivitate de încărcare în zonele gri și negre de acces de generație următoare (NGA). Aceste zone sunt definite după finalizarea unui exercițiu de cartografiere;
2.„Italia 5G”, care furnizează conexiuni 5G în zonele afectate de disfuncționalități ale pieței, și anume zone în care rețelele mobile nu au fost instalate; sau sunt disponibile numai rețele 3G și nu sunt planificate rețele mobile 4G și/sau 5G în viitorul apropiat; sau există o disfuncționalitate demonstrată a pieței;
3.„Școli conectate”, care oferă clădirilor școlilor o conectivitate în bandă largă de 1 gigabit/s;
4.„Unități de asistență medicală conectate”, care asigură o conectivitate în bandă largă de 1 gigabit/s unităților publice de asistență medicală;
5.„Insule mici conectate”, care oferă conectivitate în bandă ultralargă insulelor mici selectate care nu au legături prin fibră optică cu continentul.
Investiția 4: Tehnologia prin satelit și economia spațială
„Obiectivul investiției este de a dezvolta conexiuni prin satelit în vederea tranziției digitale și a tranziției verzi și de a contribui la dezvoltarea sectorului spațial. Investiția are, de asemenea, scopul de a permite servicii precum comunicațiile securizate și infrastructura de monitorizare pentru diferite sectoare ale economiei și, în acest sens, include atât activități în amonte (servicii de lansare, producție și exploatare de sateliți și infrastructură), cât și activități în aval (generarea de produse și servicii facilitate).
Investiția include atribuirea de oferte și cuprinde patru proiecte:
1.SatCom, care constă în activități de dezvoltare de tehnologii și sisteme cu dublă utilizare care urmează să fie utilizate pentru furnizarea de servicii inovatoare de comunicații prin satelit de înaltă securitate pentru uz guvernamental.
2.Observarea Pământului (EO), care constă în (i) activități în amonte: inclusiv specificarea, proiectarea, dezvoltarea unei constelații pentru teledetecție [radar cu apertură sintetică (SAR), hiperspectral] și achiziționarea de lansări axate pe monitorizarea suprafeței terestre, maritime și a atmosferei; (II) activități în aval: realizarea proiectului CyberItaly, care include crearea unei replici digitale a țării.
3.Fabrica spațială, constând în două subproiecte: (I) Fabrica spațială 4.0: specificarea, proiectarea și construirea instalațiilor digitale de producție, asamblare și testare pentru sateliți mici și punerea în aplicare a unui sistem cibernetic fizic de producție și de twinning digital prin satelit cu scopul de a stabili o legătură bidirecțională între modelul digital și omologul fizic al acestuia; (II) Accesul la spațiu: cercetarea, dezvoltarea și crearea de prototipuri pentru realizarea de tehnologii ecologice pentru generația viitoare de propulsori și lansatoare, inclusiv demonstrații în zbor în cazul unor tehnologii selectate.
4.Economia pe orbită, care constă în punerea în aplicare a unui demonstrator pentru tehnologiile de deservire pe orbită pentru interoperabilitatea pe orbită; creșterea capacității naționale de supraveghere și urmărire spațială (SST), inclusiv o rețea de senzori tereștri pentru observarea și urmărirea deșeurilor spațiale; proiectarea, dezvoltarea, punerea în funcțiune a activelor pentru achiziționarea, gestionarea și furnizarea serviciului de date în sprijinul activităților de management al traficului spațial.
Se preconizează că investiția nu are obiective și implicații militare sau de apărare.”
Investiția 5: Politicile industriale privind lanțul de aprovizionare și internaționalizarea
Obiectivul investiției este de a consolida lanțurile de aprovizionare industriale, în special prin facilitarea accesului la finanțare, și de a promova competitivitatea întreprinderilor (în special a IMMurilor), în special prin sprijinirea internaționalizării acestora și prin consolidarea rezilienței lor după criza provocată de pandemia de COVID-19.
Investiția constă în două linii de intervenție:
1.Refinanțarea Fondului 394/81 gestionat de SIMEST. Acesta constă în refinanțarea unui fond existent gestionat în prezent de agenția publică SIMEST, care oferă sprijin financiar întreprinderilor, în special IMM-urilor, pentru a sprijini internaționalizarea acestora prin diverse instrumente, cum ar fi programele de acces pe piețele străine și dezvoltarea comerțului electronic.
2.Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare. Acesta constă în acordarea de sprijin financiar întreprinderilor, prin intermediul contractului de dezvoltare, pentru proiecte legate de lanțuri valorice strategice esențiale, cum ar fi programele de dezvoltare industrială, programele de dezvoltare a protecției mediului, mobilitatea durabilă și activitățile turistice.
Intervențiile de mai sus se desfășoară în conformitate cu politicile de investiții conforme cu obiectivele Regulamentului (UE) 2021/241, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum se specifică mai detaliat în Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), acordul juridic dintre Italia și entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau intermediarul financiar responsabil de instrumentul financiar și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar:
I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU; și
II.excluderea de la eligibilitate a următoarei liste de activități și active: (I) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval
; (II) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante
; (III) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
și stații de tratare mecano-biologică
; și (iv) activitățile și activele în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și
III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu de către entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau de către intermediarul financiar pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la evaluarea durabilității.
B.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C2-15
|
Investiția 2: Inovarea și tehnologia microelectronicii
|
Țintă
|
Capacitatea de producție a substraturilor din carbură de siliciu
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
197 028
|
T 2
|
2026
|
Realizarea unei capacități de producție suplimentare de cel puțin 197 028 8 inch substraturi de carbură de siliciu/an. Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de angajarea a cel puțin 700 de persoane suplimentare legate de capacitatea suplimentară.
|
|
M1C2-16
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de conectare mai rapide
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de conectare mai rapide
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de conectare mai rapide, care constau în (i) „Italia a 1 Giga”, (ii) „Italia 5G”, (iii) „școli conectate”, (iv) „unități medicale conectate”; și (v) „Insulele mici conectate”.
|
|
M1C2-17
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Numere de locuințe furnizate cu conectivitate de 1 Gbps
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 400 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 3 400 000 numere suplimentare de locuințe (dintre care cel puțin 450 000 de gospodării dispersate, adică situate în zone îndepărtate) conectate la o conectivitate de cel puțin 1 Gbps prin fibră până acasă/clădire (FTTH/B), acces fără fir fix (FWA)
|
|
M1C2-18
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Clădiri școlare și unități medicale cu conectivitate de 1 Gbps
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
17 700
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 9 000 școli suplimentare și 8 700 unități medicale publice cu conectivitate de cel puțin 1 Gbps.
|
|
M1C2-19
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Insule care beneficiază de conectivitate în bandă ultralargă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
18
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 18 de insule suplimentare care nu dispun de legături prin fibră optică către continent au asigurat conectivitate în bandă ultralargă prin intermediul unui nou sistem optic de backhaul.
|
|
M1C2-20
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Drumuri și coridoare extraurbane facilitate cu acoperire 5G
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
12 600
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 12 600 km suplimentari de drumuri și coridoare extraurbane facilitate cu acoperire 5G.
|
|
M1C2-21
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Zonele afectate de disfuncționalități ale pieței cu acoperire 5G
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 400
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 1 400 sqkm suplimentari de zone populate afectate de disfuncționalități ale pieței au permis acoperirea 5G, din care cel puțin 500 sqkm cu acoperire 5G.
|
|
M1C2-22
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru tehnologii prin satelit și proiecte spațiale
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru tehnologii prin satelit și proiecte spațiale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru tehnologii prin satelit și proiecte spațiale, care constau în (i) Satcom, (ii) observarea Pământului, (iii) fabrica spațială și (iv) economia pe orbită.
|
|
M1C2-23
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Telescoape terestre fabricate; Desfășurarea centrului SST, a fabricii spațiale și a demonstratorului de propulsie lichidă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
6
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin trei telescoape suplimentare de înaltă performanță capabile să identifice obiectele spațiale fabricate, un centru operațional de supraveghere și urmărire spațială (SST) (rețeaua de observare și urmărire a deșeurilor spațiale), o fabrică spațială [linii integrate pentru producție, asamblare, integrare și testare (M-AIT) a sateliților mici], un demonstrator de propulsie lichidă pentru noua generație de lansatoare desfășurate.
|
|
M1C2-24
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Constelații sau validarea conceptului de constelații desfășurate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
2
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin două constelații suplimentare sau validarea conceptului de constelații desfășurate în cadrul Satcom și al inițiativelor de observare a Pământului
|
|
M1C2-25
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Servicii furnizate administrațiilor publice
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
8
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin opt servicii suplimentare furnizate administrațiilor publice ca urmare a inițiativelor spațiale sprijinite, cum ar fi serviciile costiere și monitorizarea zonelor marine costiere, serviciile de calitate a aerului, serviciile de deplasare la sol, acoperirea serviciilor de monitorizare și utilizarea terenurilor, serviciul hidrometeorologic, serviciul de resurse de apă, serviciile de urgență, serviciile de securitate.
|
|
M1C2-26
|
Investiția 5.1: Refinanțarea și remodelarea fondului 394/81 gestionat de SIMEST
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a refinanțării Fondului 394/81 și adoptarea politicii de investiții
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului (decretelor) legislativ (e) de refinanțare a componentei de grant și de împrumut a Fondului 394/81
Aprobarea deciziei comitetului de stabilire a criteriilor de selecție a proiectelor care urmează să fie finanțate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2021
|
Decretul (decretele) legislativ (e) prevede refinanțarea componentei de grant și de împrumut a Fondului 394/81. Consiliul de administrație aprobă o decizie de stabilire a politicii de investiții.
Politica de investiții legată de refinanțarea Fondului 394/81 definește cel puțin: (I) natura și domeniul de aplicare al proiectelor sprijinite, care trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) 2021/241; termenii de referință includ criterii de eligibilitate pentru a asigura respectarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale proiectelor sprijinite în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu, (ii) tipul de operațiuni sprijinite, (iii) beneficiarii vizați, cu o prevalență a IMM-urilor, și criteriile lor de eligibilitate, (iv) dispoziții privind reinvestirea potențialelor restituiri pentru obiective de politică similare, inclusiv după 2026, în cazul în care acestea nu sunt reutilizate pentru a rambursa ratele dobânzii care decurg din împrumuturile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241.
Acordul contractual cu entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau cu intermediarul financiar impune utilizarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
|
|
M1C2-27
|
Investiția 5.1: Refinanțarea și remodelarea fondului 394/81 gestionat de SIMEST
|
Țintă
|
IMM-urile care au primit sprijin din partea Fondului 394/81
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 000
|
T 4
|
2021
|
Cel puțin 4 000 de IMM-uri suplimentare au primit sprijin din partea Fondului 394/81 începând cu 1 ianuarie 2021.
|
|
M1C2-28
|
Investiția 5.2: Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret care include politica de investiții a contractelor de dezvoltare
|
Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare a decretului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Politica de investiții a contractelor de dezvoltare definește cel puțin: (I) natura și domeniul de aplicare al proiectelor sprijinite, care trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) 2021/241; termenii de referință includ criterii de eligibilitate pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale proiectelor sprijinite în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu, (ii) tipul de operațiuni sprijinite, (iii) beneficiarii vizați și criteriile lor de eligibilitate, (iv) dispoziții privind reinvestirea potențialelor restituiri pentru obiective de politică similare, inclusiv după 2026, în cazul în care acestea nu sunt reutilizate pentru a rambursa ratele dobânzii care decurg din împrumuturile acordate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241.
Acordul contractual cu entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau cu intermediarul financiar impune utilizarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
|
|
M1C2-29
|
Investiția 5.2: Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare
|
Țintă
|
Contracte de dezvoltare aprobate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
40
|
T 4
|
2023
|
Au fost aprobate cel puțin 40 contracte de dezvoltare, în conformitate cu politica lor de investiții. Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de activarea unor investiții în valoare de cel puțin 1 500 de milioane EUR.
|
C. MISIUNEA 1 COMPONENTA 3: Turism și cultură 4.0.
Această componentă a planului italian de redresare și reziliență se axează pe relansarea a două sectoare puternic afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19: cultură și turism. Măsurile legate de sectorul culturii vizează să facă siturile culturale mai accesibile, atât din punct de vedere digital, cât și fizic, mai eficiente din punct de vedere energetic și mai sigure în ceea ce privește dezastrele naturale, să sprijine redresarea sectoarelor culturale și creative, inclusiv prin sprijinirea atractivității siturilor culturale mici și a arhitecturii rurale, precum și să consolideze coeziunea teritorială. Sunt avute în vedere trei seturi de măsuri: I) intervenții pentru dezvoltarea patrimoniului cultural pentru generația următoare, inclusiv investiții pentru tranziția digitală și pentru îmbunătățirea eficienței energetice a siturilor culturale, ii) regenerarea bazată pe cultură a siturilor istorice mici și a patrimoniului religios și rural; III) intervenții pentru industriile culturale și creative 4.0. Măsurile legate de turism vizează creșterea competitivității sectorului, inclusiv prin reducerea fragmentării sectorului și consolidarea economiilor de scară, îmbunătățirea și modernizarea standardelor sectorului ospitalității, încurajarea inovării digitale și a utilizării noilor tehnologii de către operatori, precum și sprijinirea tranziției verzi a sectorului. În acest sens, sunt avute în vedere măsuri de sprijinire a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, care își desfășoară activitatea în sectorul turismului și a operatorilor turistici, inclusiv prin investiții în instrumente digitale.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei, în special cu privire la necesitatea de „a promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică și de a concentra investițiile pe tranziția verde și pe cea digitală” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020). Ele sprijină, de asemenea, coeziunea socială și teritorială și competitivitatea economiei italiene, promovând în același timp digitalizarea și sustenabilitatea sectorului turismului.
C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția 1.1 – Strategia digitală și platformele patrimoniului cultural
Măsura include acțiuni de digitalizare a patrimoniului cultural italian, pentru a îmbunătăți accesul la resursele culturale și la serviciile digitale.
Intervenția creează o nouă infrastructură digitală națională pentru colectarea, integrarea și păstrarea resurselor digitale, punându-le la dispoziția publicului prin intermediul unor platforme dedicate. Intervențiile privind patrimoniul „fizic” sunt însoțite de digitalizarea muzeelor, a arhivelor, a bibliotecilor și a siturilor culturale, pentru a le permite cetățenilor să exploreze noi forme de a beneficia de patrimoniul cultural.
Investiția 1.2: Eliminarea barierelor fizice și cognitive din muzee, biblioteci și arhive pentru a permite un acces mai larg și o participare mai largă la cultură
Măsura vizează eliminarea barierelor arhitecturale, culturale și cognitive din mai multe instituții culturale italiene. Intervențiile sunt combinate cu formarea personalului administrativ și a operatorilor culturali, promovarea unei culturi a accesibilității și dezvoltarea expertizei privind aspectele juridice, primirea, medierea culturală și promovarea.
Investiția 1.3: Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
Măsura îmbunătățește eficiența energetică a clădirilor legate de sectorul cultural și creativ. Acestea se găsesc adesea în instalații învechite, ineficiente din punct de vedere energetic, care generează costuri ridicate de întreținere legate de climatizare, iluminat, comunicații și siguranță. Investiția va finanța acțiuni de îmbunătățire a eficienței energetice a muzeelor, cinematografelor și teatrelor italiene (atât publice, cât și private).
Reforma 3.1: Adoptarea unor criterii minime de mediu pentru evenimentele culturale
Scopul reformei este de a îmbunătăți amprenta ecologică a evenimentelor culturale (cum ar fi expoziții, festivaluri, evenimente culturale și evenimente muzicale) prin includerea unor criterii sociale și de mediu în achizițiile publice pentru evenimentele culturale finanțate, promovate sau organizate de autoritatea publică.
Investiția 3.3: Consolidarea capacităților operatorilor din domeniul culturii de a gestiona tranziția digitală și tranziția verde
Obiectivul general al investiției este de a sprijini redresarea sectoarelor culturale și creative. Aceasta constă în două intervenții.
Prima intervenție („Sprijinirea redresării activităților culturale prin încurajarea inovării și a utilizării tehnologiei digitale de-a lungul întregului lanț valoric”) urmărește să sprijine operatorii culturali și creativi să pună în aplicare strategii digitale și să își sporească capacitățile de gestionare.
A doua intervenție („Promovarea unei abordări ecologice de-a lungul întregului lanț cultural și creativ”) urmărește să încurajeze o abordare durabilă din punctul de vedere al mediului de-a lungul întregului lanț, reducând amprenta ecologică, promovând proiectarea ecologică inovatoare și favorabilă incluziunii, inclusiv în contextul economiei circulare, pentru a orienta publicul către un comportament de mediu mai responsabil.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică;
și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Investiția 4.1: Centrul de turism digital
Scopul măsurii este de a crea un centru de turism digital, accesibil prin intermediul unei platforme web dedicate, care să permită întregului ecosistem turistic să își consolideze, să își integreze și să își promoveze propria ofertă. Investiția finanțează o nouă infrastructură digitală și sprijină întreprinderile cu instrumente de analiză a datelor furnizate de Observatorul Național al Turismului.
Prin intermediul centrului de turism digital se furnizează cel puțin următoarele servicii:
·Servicii de comunicare pentru ca operatorii de turism să își promoveze oferta;
·Instrumente de analiză a datelor și modele predictive pentru a sprijini procesul decizional bazat pe date;
·Formare pentru perfecționare și recalificare;
·Soluții de sprijinire a inovării pentru IMM-uri.
În cele din urmă, măsura are în vedere, de asemenea, crearea unui centru de competențe pentru a sprijini programele de accelerare.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Reforma 4.1: Regulamentul privind reglementarea profesiilor de ghizi turistici
Investiția în Centrul pentru turism digital este completată de o reformă menită să raționalizeze reglementările privind ghidurile turistice. Măsura prevede, cu respectarea reglementărilor locale, o organizație profesională pentru ghizii turistici și zona de origine a acestora. Aplicarea sistematică și uniformă a reformei ar permite reglementarea principiilor fundamentale ale profesiei și uniformizarea nivelurilor de prestare a serviciilor pe întreg teritoriul național, cu un efect pozitiv asupra pieței. Reforma include formare și perfecționare pentru a sprijini în mod optim oferta.
C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C3-1
|
Investiția 1.1 – Strategia digitală și platforme pentru patrimoniul cultural
|
Țintă
|
Utilizatori formați prin intermediul platformei de învățare online privind patrimoniul cultural
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
30 000
|
T 4
|
2025
|
Utilizatorii vizați instruiți măsoară eficacitatea ofertei de formare care urmează să fie furnizată digital pentru programul de învățare pe tot parcursul vieții.
Printre tipurile de intervenții se numără:
elaborarea de cursuri de formare, punerea în aplicare prin programe de predare frontală și de învățare online concepute pe baza unei evaluări a competențelor diferitelor grupuri-țintă de cursanți (corespunzând la trei niveluri de curs: competențe fundamentale, competențe de specialitate, competențe manageriale).
Destinatarii acestei măsuri sunt: angajați ai ministerului, angajați ai institutelor culturale ale autorităților locale, operatori culturali independenți.
|
|
M1C3-2
|
Investiții – Strategia digitală 1.1 și platforme pentru patrimoniul cultural
|
Țintă
|
Resurse digitale produse și publicate în Biblioteca digitală
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
65 000 000
|
T 4
|
2025
|
Resursele digitale vizate măsoară creșterea volumului de bunuri culturale digitalizate, ale căror reproduceri digitale pot fi utilizate online prin intermediul tehnologiilor digitale.
Printre resursele digitale care trebuie completate se numără: digitalizarea cărților și manuscriselor, a documentelor și fotografiilor, a operelor de artă și a artefactelor istorice și arheologice, a monumentelor și siturilor arheologice, a materialelor audio-video, inclusiv normalizarea digitizărilor și metadatelor anterioare
Destinatari: muzee, arhive, biblioteci și institute culturale
|
|
M1C3-3
|
Investiție – 1.2 Eliminarea barierelor fizice și cognitive din muzee, biblioteci și arhive pentru a permite un acces mai larg la cultură și o participare mai largă la cultură
|
Țintă
|
Intervenții pentru îmbunătățirea accesibilității fizice și cognitive în locurile culturale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
617
|
T 2
|
2026
|
Lucrările se încheie pentru 617 muzee publice (statale și nestatale) și private, monumente, zone și parcuri arheologice, arhive și biblioteci.
Intervențiile se referă la intervenții fizice menite să elimine barierele arhitecturale și la instalarea de instrumente tehnologice care să permită utilizarea pentru subiecții cu capacități senzoriale reduse (experiențe tactile, solide, olfactive)
37 % din intervenții se efectuează în regiunile sudice.
|
|
M1C3-4
|
Investiție – 1.3 Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Țintă
|
Încheierea intervențiilor privind muzeele și siturile culturale de stat, sălile de teatru și cinematografele (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
80
|
T 3
|
2023
|
Indicatorul se referă la numărul de intervenții încheiate, astfel cum s-a demonstrat prin certificarea execuției periodice a lucrărilor.
Tipurile de intervenții care trebuie finalizate includ:
- planificarea tehnică și economico-financiară, auditurile energetice, analizele inițiale de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, reducerile și evaluările menite să identifice aspectele critice, identificarea intervențiilor ulterioare pentru îmbunătățirea performanței energetice;
- intervenții privind anvelopa clădirii;
- intervenții de înlocuire/achiziționare de echipamente, instrumente, sisteme, dispozitive, software pentru aplicații digitale, precum și instrumente auxiliare pentru funcționarea acestora, achiziționarea de brevete, licențe și know-how;
- instalarea de sisteme inteligente pentru controlul la distanță, reglementarea, gestionarea, monitorizarea și optimizarea consumului de energie (clădiri inteligente) și a emisiilor poluante, inclusiv prin utilizarea mixurilor tehnologice.
|
|
M1C3-5
|
Investiție – 1.3 Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Țintă
|
Se încheie intervenții privind muzeele și siturile culturale de stat, sălile de teatru și cinematografele (al doilea lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
420
|
T 4
|
2025
|
Indicatorul se referă la 55 intervenții în muzee și situri culturale de stat, 230 săli de teatru și 135 cinematografe încheiate cu certificarea execuției periodice a lucrărilor.
Tipurile de intervenții care trebuie finalizate includ:
- planificarea tehnică și economico-financiară, auditurile energetice, analizele inițiale de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, reducerile și evaluările menite să identifice aspectele critice, identificarea intervențiilor ulterioare pentru îmbunătățirea performanței energetice;
- intervenții privind anvelopa clădirii;
- intervenții de înlocuire/achiziționare de echipamente, instrumente, sisteme, dispozitive, software pentru aplicații digitale, precum și instrumente auxiliare pentru funcționarea acestora, achiziționarea de brevete, licențe și know-how;
- instalarea de sisteme inteligente pentru controlul la distanță, reglementarea, gestionarea, monitorizarea și optimizarea consumului de energie (clădiri inteligente) și a emisiilor poluante, inclusiv prin utilizarea mixurilor tehnologice.
|
|
M1C3-6
|
Reformă – Criterii minime de mediu pentru evenimentele culturale din 3.1
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret de definire a criteriilor sociale și de mediu în cadrul licitațiilor de achiziții publice privind evenimentele culturale finanțate din fonduri publice
|
Dispoziție din decret care menționează intrarea în vigoare a decretului pentru adoptarea unor criterii minime de mediu pentru evenimentele culturale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Se adoptă criterii pentru următoarele aspecte: reducerea utilizării hârtiei și a amprentelor digitale, utilizarea de materiale ecologice, configurarea în etape cu materiale reciclate și reutilizate și mobilier durabil, obiecte de artă cu impact redus asupra mediului, selectarea locației pe baza protecției biodiversității, servicii de catering cu impact redus asupra mediului, transportul către eveniment și transportul materialelor, consumul de energie pentru organizarea evenimentului.
Criteriile sociale care promovează accesibilitatea și incluziunea includ: promovarea accesibilității pentru persoanele cu handicap; promovarea oportunităților de angajare a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a persoanelor care aparțin unor grupuri defavorizate (cum ar fi lucrătorii migranți și minoritățile etnice) și a persoanelor cu handicap; să asigure accesul egal la achiziții publice pentru întreprinderile ai căror proprietari sau angajați aparțin unor grupuri etnice sau minoritare, cum ar fi cooperativele, întreprinderile sociale și organizațiile non-profit; promovarea „muncii decente”, înțeleasă ca dreptul la o muncă productivă și liber aleasă, la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, la salarii decente, la protecție socială și la dialog social.
Reforma vizează evenimente culturale, cum ar fi expoziții, festivaluri și evenimente artistice ale spectacolului.
|
|
M1C3-7
|
Investiție – 3.3 Consolidarea capacităților operatorilor din domeniul culturii pentru a gestiona tranziția digitală și tranziția verde.
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice cu organizația/beneficiarii de implementare pentru toate intervențiile de gestionare a tranziției digitale și verzi a operatorilor culturali
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru organizațiile și rețelele responsabile cu realizarea activităților de consolidare a capacităților
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Organismele de implementare selectate sunt organizații sau rețele specializate care dețin competențe și experiență atât în domeniul formării, cât și în domeniul producției culturale, al mediului, al managementului cultural și al formării.
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri se face în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a legislației UE și naționale relevante în materie de mediu.
|
|
M1C3-8
|
Investiție – 4.1 Centrul de turism digital
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru dezvoltarea Portalului digital pentru turism
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea Portalului turismului digital
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea Portalului pentru turismul digital.
Portalul pentru turism digital modernizează actualul portal Italia.it prin implementarea unui cloud și a unei arhitecturi deschise, favorizând în mare măsură interconectarea cu ecosistemul. Portalul modernizat include: crearea unei noi interfețe front-end și a unui nou arbore de navigare; revizuirea structurii, structurii și funcționalităților secțiunilor, paginilor și articolelor; introducerea hărților; gestionarea multilingvă (la momentul schimbării, portalul va fi prezentat în limbile italiană și engleză). Integrarea celorlalte limbi, sprijinite în prezent, este așteptată în lunile imediat următoare punerii în funcțiune.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri, în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a legislației UE și naționale relevante în materie de mediu.
|
|
M1C3-9
|
Investiția 4.1 Centrul de turism digital
|
Țintă
|
Înregistrarea operatorilor de turism în Centrul de turism digital
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 2
|
2024
|
Numărul de operatori turistici înregistrați în nod (care poate include, dar nu se limitează la hoteluri, operatori turistici și firme, astfel cum sunt definite la codurile ATECO 55.00.00; 56.00.00; 79.00.00 și alte structuri care aparțin sectorului) trebuie să fie de cel puțin 20 000.
Cel puțin 7 400 de operatori de turism (adică 37 % din 20 000) trebuie să fie situați în sud.
|
|
M1C3-9bis
|
Investiția 4.1 Centrul de turism digital
|
Țintă
|
Înregistrarea operatorilor de turism în Centrul de turism digital și accesul la serviciile furnizate de platformă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
20 000
|
35 000
|
T 4
|
2025
|
Numărul de operatori turistici înregistrați pe platformă (care poate include, dar nu se limitează la hoteluri, operatori turistici și întreprinderi, astfel cum sunt definite la codurile ATECO 55.00.00; 56.00.00; 79.00.00 și alte structuri care aparțin sectorului) trebuie să ajungă la cel puțin 35 000.
Serviciile enumerate în descrierea măsurii trebuie să fie accesibile operatorilor de turism înregistrați în platformă.
|
|
M1C3-10
|
Reforma din 4.1 Regulamentul privind reglementarea profesiilor de ghizi turistici.
|
Etapă de referință
|
Definirea unui standard național pentru ghizii turistici
|
Definirea standardului național minim nu implică crearea unei noi profesii reglementate.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Definirea standardului național minim nu implică crearea unei noi profesii reglementate.
Reforma prevede, de asemenea, formarea și actualizarea profesională pentru a sprijini mai bine oferta. Reforma se califică drept metodă de obținere a unei calificări profesionale unice adoptate cu standarde uniforme la nivel național prin intermediul unei legi naționale și al unor decrete ministeriale ulterioare de punere în aplicare a decretelor ministeriale de înțelegere a regiunilor de stat.
|
|
M1C3-11
|
Investiția 1.3 – Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor:
îmbunătățirea eficienței energetice în zonele culturale
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii (MIC) pentru alocarea resurselor pentru îmbunătățirea eficienței energetice în locurile de cultură
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Locurile culturale se referă la cinematografe, teatre și muzee.
(INV. 1.3) pentru muzee și locuri de cultură în vederea îmbunătățirii eficienței energetice, intervenția este pusă în aplicare prin recunoașterea propunerilor de proiect la nivelul siturilor culturale de stat Ministerul Culturii (MiC) în cazul Obiectivului 1. În caz contrar, identificarea instituțiilor nestatale, în cazurile din cadrul Obiectivelor 2 și 3, se efectuează prin proceduri de ofertare.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri este în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
C3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 2.1: Atractivitatea orașelor istorice mici
Această investiție este integrată în „Piano Nazionale Borghi”, un program de sprijinire a dezvoltării economice/sociale a zonelor defavorizate, bazat pe regenerarea culturală a orașelor mici și revitalizarea turismului. Acțiunile sunt structurate în jurul unor proiecte culturale integrate la nivel local.
Măsurile se axează pe: refacerea patrimoniului istoric, modernizarea spațiilor publice deschise (de exemplu, eliminarea barierelor arhitecturale, îmbunătățirea mobilierului urban), crearea de mici servicii culturale, inclusiv în scopuri turistice; II) se încurajează crearea și promovarea de noi rute (de exemplu, rute tematice, rute istorice) și vizite ghidate; III) introducerea unui sprijin financiar pentru activitățile culturale, creative, turistice, comerciale, agroalimentare și artizanale, menite să revitalizeze economiile locale prin îmbunătățirea produselor, cunoștințelor și tehnicilor locale.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.”
Investiția 2.2: Protejarea și consolidarea arhitecturii rurale și a peisajului
Această investiție stimulează un proces sistematic de modernizare a clădirilor rurale istorice (entități din sectorul privat sau din sectorul terțiar) și de protecție a peisajelor.
Numeroase clădiri rurale și structuri agricole au trecut printr-un proces progresiv de abandonare, degradare și modificări care le-au subminat caracteristicile distinctive și relația cu împrejurimile. Prin refacerea parcului imobiliar rural, măsura îmbunătățește calitatea peisajului rural prin întoarcerea în comunitate a unui parc imobiliar insuficient utilizat, care nu este accesibil publicului.
Investiția 2.3: Programe de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
Această investiție vizează combaterea declinului urban și restabilirea identităților comune ale locurilor, crearea de noi oportunități de relansare a economiilor locale și de atenuare a impactului crizei, precum și consolidarea competențelor de gestionare și întreținere a parcurilor și grădinilor istorice.
Investiția are în vedere renovarea parcurilor și grădinilor istorice și pune în aplicare cunoștințe ample și reabilitarea parcurilor și grădinilor istorice italiene în vederea întreținerii, gestionării și utilizării lor publice corespunzătoare. Se alocă resurse pentru regenerarea acestor situri și pentru formarea personalului local care le poate trata/păstra în timp.
Dincolo de valoarea culturală și istorică, grădinile și parcurile istorice contribuie la consolidarea valorilor de mediu și joacă un rol important în conservarea, generarea de oxigen, reducerea poluării mediului și a zgomotului, precum și în reglarea microclimei.
Investiția 2.4: Siguranța seismică a lăcașurilor de cult, restaurarea patrimoniului FEC și adăposturi pentru opere de artă (Recuperation Art)
Se instituie un plan de acțiune preventivă antiseismică pentru a reduce în mod semnificativ riscul la adresa lăcașurilor de cult, evitându-se astfel costurile potențiale de refacere în urma dezastrelor, precum și pierderea permanentă a multor active. Planul de acțiune cuprinde trei linii de acțiune: protecția lăcașurilor de cult împotriva riscurilor seismice; restaurarea patrimoniului Fondului pentru lăcașuri de cult (FEC) și construirea de depozite ca adăpost pentru opere de artă în cazul unor evenimente catastrofale.
Investiția prevede, de asemenea, crearea Centrului Național Funcțional pentru Protecția Bunurilor Culturale împotriva riscurilor umane și naturale (CEFURISC), care să permită o utilizare mai sinergică a tehnologiilor existente și a sistemelor de mediu pentru monitorizarea, supravegherea și gestionarea siturilor culturale.
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
Măsura vizează sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul turismului. Acesta include un credit fiscal pentru lucrări care vizează îmbunătățirea facilităților de cazare, un fond de garantare pentru facilitarea accesului la credite pentru întreprinderile din sector (printr-o secțiune dedicată a Fondului de garantare pentru IMM-uri), activarea Fondului tematic pentru turism al BEI pentru a sprijini investițiile inovatoare în acest sector, un fond de capital (Fondul Național pentru Turism) pentru reamenajarea proprietăților cu potențial turistic ridicat. Un instrument financiar suplimentar (FRI – Fondo Rotativo) completează măsurile menționate mai sus pentru a sprijini întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul turismului. Intervențiile de mai sus se desfășoară în conformitate cu politicile de investiții conforme cu obiectivele Regulamentului (UE) 2021/241, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum se specifică în detaliu în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C58/01).
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), acordul juridic și politica de investiții ulterioară a instrumentelor financiare:
I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU; și
II.excluderea următoarei liste de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activitățile în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și
III.să solicite verificarea conformității juridice a proiectelor cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu de către entitatea căreia i-a fost încredințată execuția sau de către intermediarul financiar pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la evaluarea durabilității.
Investiția 3.2: Dezvoltarea industriei cinematografice (proiectul Cinecittà)”.
Obiectivul investiției este de a spori competitivitatea sectorului cinematografic și audiovizual italian. Proiectul urmărește să atenueze impactul social și economic al crizei, cu scopul de a consolida creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea, inclusiv prin acțiuni privind formarea, cu trei linii de acțiune.
·Rândul A: Construirea de noi studiouri și recuperarea celor existente și a anexelor, inclusiv a soluțiilor de înaltă tehnologie.
·Rândul B: Investiții inovatoare pentru a consolida activitățile de producție și de formare ale Centrului Experimental pentru Cinematografie, inclusiv noi instrumente pentru producția audiovizuală, internaționalizare, schimburi culturale și educaționale; dezvoltarea infrastructurii (producție virtuală în direct) pentru utilizare profesională și educațională prin învățare online, digitalizare și modernizare a clădirilor și a parcului imobiliar, în special în vederea promovării transformării tehnologice și de mediu; conservarea și digitalizarea patrimoniului audiovizual
·Rândul C: Consolidarea aptitudinilor și competențelor profesionale în sectorul audiovizual, în 3 macrodomenii profesionale: întreprindere/conducere; creativ/artistic; lucrători tehnici.
Investiția 4.3: Caput Mť Next Generation EU pentru evenimente turistice de mare anvergură.
Proiectul vizează creșterea numărului de situri turistice accesibile, crearea unor alternative turistice și culturale valabile și calificate în ceea ce privește zonele centrale aglomerate, precum și creșterea utilizării tehnologiilor digitale, îmbunătățirea zonelor verzi și sustenabilitatea turismului. Investiția prevede șase linii de intervenție:
1.„Patrimoniul cultural roman pentru noua generație a UE”, care acoperă regenerarea și restaurarea patrimoniului cultural și urban și a complexelor cu înaltă valoare istorică și arhitecturală a orașului Roma;
2.„Căi Jubilee” (de la pagan la Roma creștină), care vizează îmbunătățirea, siguranța, consolidarea antiseismică, restaurarea locurilor și a clădirilor de interes istoric și căile arheologice;
3.#LaCittàCondivisa, care acoperă reamenajarea siturilor din zonele periferice;
4.#Mitingodiverde, care acoperă intervenții pe parcuri, grădini istorice, sate și fântâni;
5.#Roma 4.0, care acoperă digitalizarea serviciilor culturale și dezvoltarea de aplicații pentru turiști;
6.#Amanotesa, care vizează creșterea ofertei culturale pentru periferii în vederea integrării sociale.
C.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M1C3-12
|
Investiția 2.1 – Atractivitatea unui mic oraș istoric
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii privind alocarea resurselor către municipalități pentru atractivitatea orașelor istorice mici
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor către municipalități pentru atractivitatea orașelor istorice mici
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul Ministerului Culturii alocă resurse municipalităților pentru atractivitatea orașelor istorice mici.
Comunele implicate pentru creșterea atractivității micului oraș istoric se referă la cele 250 de comune/sate care au transmis Ministerului Culturii programele de intervenție
Criteriile de selecție a celor 250 de sate (Inv. 2.1) se împart între MiC, Regiuni, ANCI și zonele interne care: cu titlu preliminar, acestea identifică zonele teritoriale eligibile pentru (Inv2.1) datorită complementarităților dintre diferitele programe. Ulterior, selecția satelor se face pe baza a) criteriilor teritoriale, economice și sociale (indicatori statistici) b) a capacității proiectului de a influența atractivitatea turistică și de a spori participarea culturală. Indicatorii statistici luați în considerare sunt: dimensiunea demografică (municipalități cu pop. &D5 000 – inhab.) și tendință; fluxurile turistice, vizitatorii muzeelor; coerența ofertei turistice (hoteluri și alte hoteluri, B &B-uri, camere și spații de cazare destinate închirierii); tendința demografică a municipalității; gradul de participare culturală a populației; coerența întreprinderilor culturale, creative și de turism (cu scop lucrativ și non-profit) și a angajaților afiliați.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri include următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 25 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
|
|
M1C3-13
|
Investiția 2.2 – Protecția și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor:
pentru protejarea și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii (MIC) pentru alocarea resurselor
pentru protejarea și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul Ministerului Culturii alocă resursele
pentru protejarea și consolidarea arhitecturii rurale și a peisajului.
Pentru protejarea și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului (Inv 2.2), selectarea activelor care urmează să fie recuperate privilegiază capacitatea investiției de a genera efecte asupra obiectivelor de conservare a valorilor peisajului. Se acordă prioritate:
— activelor situate în zone teritoriale de mare valoare peisagistică [active situate în zone de interes peisagistic sau de interes public notabil (articolele 142-139 din DLgs 42/2004)], peisajelor care fac obiectul recunoașterii UNESCO, FAO GIAHS;
— activelor deja disponibile pentru uzul public sau asupra cărora proprietarul este de acord să fie accesibile, inclusiv în cadrul circuitelor și rețelelor locale și integrate;
— la „proiecte de suprafață”, prezentate pe teme agregate, capabile să asigure într-un mod mai eficace realizarea obiectivelor de reamenajare a peisajului;
— proiecte situate în zone care consolidează integrarea și sinergiile cu alți candidați pentru PNRR și alte planuri/proiecte de natură teritorială sprijinite de programul național de programare (Ministerul Culturii).
În scopul definirii tipurilor de arhitectură rurală care fac obiectul intervenției, Decretul MiBAC din 6 octombrie 2005 (în punerea în aplicare a Legii nr. 378 din 24 decembrie 2003 – protecția și consolidarea arhitecturii rurale) poate fi de referință. Cu titlu preliminar, criteriile se pot referi la: stadiul de conservare a activelor, nivelurile de utilizare, rolul pe care aceste active îl joacă în contextele teritoriale și urbane.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri este în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M1C3-14
|
Investiția 2.3 – Programe de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor: pentru proiecte de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor pentru proiecte de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul Ministerului Culturii alocă resursele administrațiilor responsabile pentru proiecte de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice.
Parcurile și grădinile istorice (Inv. 2.3) sunt supuse intervenției exclusiv bunurile culturale protejate, pentru care a fost declarat un interes artistic sau istoric. Acestea pot aparține atât Ministerului Culturii de Stat (MiC), cât și activelor nestatale. Selecția se face pe baza unor criterii definite de un grup de coordonare tehnico-științifică, compus din reprezentanți ai MiC, Universității, ANCI, asociațiilor sectoriale.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri este în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M1C3-15
|
Investiția 2.4 – Siguranța seismică a lăcașurilor de cult, restaurarea patrimoniului FEC și adăposturi pentru opere de artă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor:
pentru siguranța seismică în locul de cult și restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto)
|
Dispoziție din decret care indică data de intrare în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor
pentru siguranța seismică în locul de cult și restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul Ministerului Culturii stabilește entitatea de punere în aplicare, precum și eligibilitatea și finanțarea clădirilor care fac obiectul intervențiilor.
și tipologie.
(INV 2.4) Măsurile de prevenire seismică și de siguranță a lăcașurilor de cult vizează zonele afectate de mai multe cutremure care au lovit regiuni din Italia începând cu 2009 (Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria).
Intervențiile FEC (Fondo Edifici di Culto) sunt selectate în funcție de starea de conservare a patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto).
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri este în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M1C3-16
|
Investiție – 2.1 Caracterul atractiv al orașelor istorice de mici dimensiuni
|
Țintă
|
Intervenții încheiate pentru consolidarea siturilor culturale sau turistice
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 300
|
T 2
|
2025
|
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de sprijinul a cel puțin 1 800 de IMM-uri pentru proiecte în orașele istorice mici.
Obiectivul trebuie să măsoare numărul de intervenții încheiate pentru consolidarea siturilor culturale și turistice, demonstrate prin certificate individuale de execuție periodică (restaurarea și reamenajarea patrimoniului cultural, clădiri destinate serviciilor culturale și turistice, infrastructuri turistice mici). Acestea cuprind:
— Reutilizarea adaptivă și reamenajarea funcțională, structurală și a ingineriei plantelor a clădirilor și a spațiilor publice pentru servicii culturale (cum ar fi muzeele și bibliotecile), îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea energiei alternative și regenerabile și eliminarea barierelor care limitează accesul persoanelor cu handicap.
— Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural (cum ar fi arheologic, istorico-artistic, arhitectural, demo-etno-antropologic);
— crearea de platforme de cunoaștere și informare și de sisteme informatice integrate;
— crearea de activități culturale și artistice, crearea și promovarea itinerariilor culturale și tematice, a itinerariilor istorice, a traseelor pentru biciclete și/sau pietoni pentru conectarea și utilizarea locurilor de interes turistic cultural (cum ar fi muzee, monumente, situri UNESCO, biblioteci, zone arheologice și alte atracții culturale, religioase și artistice);
— Sprijin pentru întreprinderile culturale, turistice, comerciale, agroalimentare și meșteșugărești.
37 % din intervenții se efectuează în regiunile mai puțin dezvoltate.
|
|
M1C3-17
|
Investiții – 2.2 Protecția și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
Țintă
|
Încheierea intervențiilor pentru protejarea și consolidarea arhitecturii rurale și a peisajului
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 000
|
T 4
|
2025
|
Ținta detectează numărul total de active care fac obiectul intervențiilor finalizate (astfel cum demonstrează certificatul de execuție periodică a lucrărilor).
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de începerea a 900 de lucrări suplimentare privind protecția și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a protecției peisajului (astfel cum demonstrează certificatul de începere a lucrărilor).
Tipurile de intervenții care trebuie finalizate includ:
1. Reabilitarea conservatoare și recuperarea funcțională a așezărilor agricole, a artefactelor și a clădirilor rurale istorice, a culturilor agricole de interes istoric și a elementelor tipice arhitecturii și peisajului rural. Printre tehnicile de restaurare și ajustare structurală, trebuie să se acorde prioritate soluțiilor compatibile din punct de vedere ecologic și utilizării surselor alternative de energie.
2. Finalizarea recensământului patrimoniului construit rural și punerea în aplicare a instrumentelor de informare naționale și regionale
|
|
M1C3-18
|
Investiția 2.3 Programe de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
Țintă
|
Numărul de parcuri și grădini istorice recalificate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
40
|
T 2
|
2025
|
Indicatorul se referă la numărul de parcuri și grădini istorice recalificate (astfel cum reiese din certificatul de execuție periodică a lucrărilor).
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de finalizarea activităților de formare pentru cel puțin 1 de operatori.
Tipurile de intervenții care trebuie finalizate pentru realizarea satisfăcătoare a recalificării parcurilor și a grădinilor istorice includ:
-menținerea/refacerea/gestionarea evoluției componentei vegetale;
-restaurarea actualelor componente arhitecturale și monumentale (cum ar fi clădiri mici, fântâni și mobilier);
-analiza și optimizarea metodelor actuale de utilizare a spațiilor pentru a permite o utilizare optimă;
-respectarea celor mai fragile sau mai valoroase domenii;
-intervenții pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu funcționalitate redusă;
-securizarea zonelor împrejmuite, a porților de intrare, a sistemelor de supraveghere video;
-realizarea de instrumente de informare (cum ar fi afișe și ghiduri) pentru a promova cunoașterea și utilizarea conștientă de către cetățeni;
-acțiuni de valorificare pentru promovarea utilizării culturale, educaționale și recreative.
|
|
M1C3-19
|
Investiție – 2.4 Siguranța seismică a lăcașurilor de cult, restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto) și adăposturi pentru opere de artă (Recuperarea Artei)
|
Țintă
|
Intervenții pentru siguranța seismică în lăcașurile de cult, restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto) și adăposturi pentru lucrări de artă finalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
300
|
T 4
|
2025
|
Obiectivul măsoară numărul de intervenții pentru siguranța antiseismică a lăcașurilor de cult, restaurarea FEC (Fondo Edifici di Culto), adăpostul pentru operele de artă în caz de dezastre finalizate (astfel cum reiese din certificatul de execuție periodică a lucrărilor).
Intervențiile includ:
I) intervenții antiseismice preventive ale activelor arhitecturale pentru a repara daunele existente și pentru a proteja patrimoniul cultural;
proiectul „Recuperare Art conservare” creează depozite temporare și protejate pentru conservarea bunurilor mobile în caz de dezastru.
|
|
M1C3-20
|
Investiția – 3.2 Dezvoltarea industriei cinematografice (proiectul Cinecittà)
|
Etapă de referință
|
Semnarea contractelor dintre entitatea de punere în aplicare Cinecittà SPA și societăți în legătură cu construirea a nouă studiouri
|
Semnarea contractelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Semnarea contractelor dintre organismul de punere în aplicare, Cinecittà SPA și societăți în legătură cu construirea a nouă studiouri.
Această intervenție include construirea de noi studiouri, recuperarea studiourilor existente, investiții în noi tehnologii, sisteme și servicii digitale menite să consolideze studiourile de film Cinecittà gestionate de Cinecittà S.p.A.
Contractul dintre entitatea de punere în aplicare Cinecittà S.p.A și societăți trebuie să conțină criterii de selecție/eligibilitate pentru conformitatea activelor/activităților sprijinite și/sau a societăților cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
Angajamentul/obiectivul de a investi 20 % în active/activități și/sau întreprinderi care respectă criteriile de selecție pentru marcarea digitală și 70 % în active/activități și/sau în întreprinderi care respectă criteriile de selecție pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă.
|
|
M1C3-21
|
Investiția – 3.2 Dezvoltarea industriei cinematografice (proiectul Cinecittà)
|
Țintă
|
Numărul de studiouri ale căror lucrări de recalificare, modernizare, construcție sunt finalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
9
|
T 2
|
2026
|
Intervențiile se referă la
— construirea a cinci studiouri noi și
— renovarea a patru studiouri existente.
Îndeplinirea satisfăcătoare a țintei depinde, de asemenea, de finalizarea intervențiilor indicate la rândurile B și C din descrierea măsurii.
|
|
M1C3-22
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor din domeniul turismului
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru:
Fondul tematic al Băncii Europene de Investiții;
|
Adoptarea politicii de investiții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Politica de investiții definește cel puțin: natura, domeniul de aplicare și operațiunile sprijinite, beneficiarii vizați, criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor financiari și selectarea acestora prin intermediul unei cereri deschise de propuneri; și dispoziții pentru reinvestirea potențialelor restituiri pentru aceleași obiective de politică.
Politica de investiții prevede că 50 % din fond este dedicat măsurilor de eficiență energetică.
Politica de investiții include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M1C3-23
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru Fondul Național pentru Turism;
|
Adoptarea politicii de investiții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Fondul este dedicat achiziționării, restructurării și recalificării proprietăților imobiliare italiene pentru a sprijini dezvoltarea turismului în zonele cele mai afectate de criză sau în zonele marginale (zone de coastă, insule minore, regiuni ultraperiferice și zone rurale și montane).
Politica de investiții include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M1C3-24
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru: Fondul de garantare pentru IMM-uri;
|
Adoptarea politicii de investiții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Politica de investiții prevede că 50 % din fond este dedicat măsurilor de eficiență energetică.
Politica de investiții include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M1C3-25
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru Fondo Rotativo
|
Adoptarea politicii de investiții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Politica de investiții prevede că 50 % din fond este dedicat măsurilor de eficiență energetică.
Politica de investiții include criterii de selecție pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) ale tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M1C3-26
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare a creditului fiscal pentru reamenajarea facilităților de cazare.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii bugetare care permite creditele fiscale și dispoziție din actele de punere în aplicare aferente care indică intrarea lor în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Legislația de referință pentru acordarea creditului fiscal este Legea nr. 83 din 31 mai 2014, care a introdus recunoașterea unui credit fiscal pentru intervențiile de reamenajare a structurilor de cazare turistică.
Criterii de selecție/eligibilitate pentru conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a activelor/activităților și beneficiarilor care beneficiază de sprijin, care necesită cel puțin utilizarea unei liste de excludere și respectarea acquis-ului UE și național relevant în domeniul mediului în ceea ce privește activele/activitățile și beneficiarii care beneficiază de sprijin și asigurarea conformității.
|
|
M1C3-27
|
Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Țintă
|
Numărul de
situri culturale și turistice a căror recalificare a ajuns, în medie, la 50 % din Stato Avanzamento Lavori (SAL) (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
100
|
T 4
|
2024
|
Obiectivul este atins atunci când progresul mediu de recalificare a 100 de situri culturale și turistice atinge 50 % din stadiul de avansare indicat în Stato Avanzamento Lavori (SAL).
|
|
M1C3-28
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi de turism sprijinite prin creditul fiscal pentru infrastructuri și/sau servicii;
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 500
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 3 500 de întreprinderi de turism sprijinite prin credite fiscale pentru infrastructuri și/sau servicii;
Sprijinul oferit de creditul fiscal va spori calitatea ospitalității turistice prin:
-investiții pentru durabilitatea mediului (surse regenerabile mai puțin energointensive)
-redezvoltarea și creșterea standardelor de calitate ale facilităților de cazare italiene
|
|
M1C3-29
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de proiecte din domeniul turismului care urmează să fie sprijinite prin intermediul fondurilor tematice ale Băncii Europene de Investiții
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
170
|
T 2
|
2026
|
Sprijin pentru cel puțin 170 de proiecte turistice;
Sprijinul acordat prin intermediul fondurilor tematice ale Băncii Europene de Investiții vizează:
·sprijinirea investițiilor inovatoare pentru tranziția digitală
·creșterea ofertei de servicii pentru turism
·încurajarea proceselor de agregare a întreprinderilor
|
|
M1C3-30
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea turismului
întreprinderi
|
Țintă
|
Fondurile tematice ale Băncii Europene de Investiții:
Plată către fond în valoare totală de 350 000 EUR 000
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
350 000 000
|
T 4
|
2022
|
Plata trebuie să fie în conformitate cu politica de investiții definită în jalon.
|
|
M1C3-31
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Fondul Național pentru Turism:
Plată către fond în valoare totală de 150 000 000 EUR pentru sprijin sub formă de capitaluri proprii
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
150 000 000
|
T 4
|
2022
|
Plata trebuie să fie în conformitate cu politica de investiții definită în jalon.
|
|
M1C3-32
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi din domeniul turismului care urmează să fie sprijinite prin Fondul de garantare pentru IMM-uri
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 1 000 de întreprinderi din domeniul turismului care beneficiază de sprijin din Fondul de garantare pentru IMM-uri.
|
|
M1C3-33
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi care urmează să fie sprijinite prin Fondo Rotative (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
300
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 300 de întreprinderi sprijinite de Fondo Rotativo;
Intervențiile finanțate prin Fondo Rotativo includ:
-intervenții de recalificare energetică
-intervenții privind anvelopa clădirii și renovarea clădirii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) din DPR 380/2001 (textul unic al dispozițiilor legislative și de reglementare privind clădirile)
-intervenții pentru eliminarea barierelor arhitecturale.
-intervenții de înlocuire totală sau parțială a sistemelor de climatizare.
-achiziționarea de mobilier și piese de mobilier destinate exclusiv structurilor de cazare care fac obiectul prezentului decret
-intervenții pentru adoptarea de măsuri antiseismice
-renovarea componentelor de mobilier.
-realizarea de rezerve termice și achiziționarea de echipamente și aparate necesare pentru desfășurarea activităților balneare, precum și la târguri pentru reînnoirea structurilor expoziționale.
|
|
M1C3-34
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de proprietăți imobiliare reamenajate pentru turism de către Fondul Național pentru Turism
|
|
Număr
|
0
|
12
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 12 de proprietăți imobiliare reamenajate pentru turism de către Fondul național pentru turism, care ar putea ajunge la 17 de proprietăți imobiliare, având în vedere efectul de pârghie.
Sprijinul din partea Fondului Național pentru Turism vizează:
-Investiții în inovarea în materie de produse, procese și management pentru a stimula transformarea digitală a furnizării de servicii turistice;
-Investițiile asigură calitatea standardelor de ospitalitate turistică
-promovarea agregărilor și a dezvoltării de rețele de afaceri.
|
|
M1C3-35
|
— Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Etapă de referință
|
Semnarea fiecărui acord pentru șase proiecte între un minister al turismului și beneficiari/organisme de punere în aplicare
|
Publicarea acordului de program dintre Ministerul Turismului, municipalitatea Roma Capital și ceilalți actori implicați
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Acordurile se semnează pentru cele 6 proiecte:
1) patrimoniul cultural roman pentru noua generație a UE; 2) de la Pagan Roma la drumul Christian Roma – Jubilee; 3) #Lacittàcondivisa; 4) #Mitingodiverde; 5) romi 4.0; 6) #Amanotesa
Lista beneficiarilor/organismelor de punere în aplicare include: Capitala Romei; Superintendența arheologică a patrimoniului cultural, de mediu și peisagistic din Roma (MIC); Parcul arheologic din Colosseum; Parcul arheologic Appia Antica; Dioceza de la Roma; Ministerul Turismului; Regiunea Lazio.
Înainte de cererea de oferte, criteriile de selecție și de atribuire, precum și particularitățile proiectelor se definesc cu resursele aferente.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri este în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M1C3-36
|
— Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Țintă
|
Numărul de situri culturale și turistice a căror recalificare se încheie
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
200
|
T 2
|
2026
|
Investiția include intervenții care acoperă:
-regenerarea și restaurarea patrimoniului cultural și urban și a complexelor cu înaltă valoare istorică și arhitecturală a orașului Roma pentru linia de investiții „Patrimoniul cultural roman pentru UE – noua generație”;
-îmbunătățirea, siguranța, consolidarea antiseismică, restaurarea locurilor și a clădirilor de interes istoric și căile arheologice pentru linia de investiții „Căi Jubilee”;
-reamenajarea siturilor din zonele periferice pentru linia de investiții „#LaCittàCondivisa”;
-intervenții pe parcuri, grădini istorice, sate și fântâni pentru linia de investiții #Mitingodiverde;
-digitalizarea serviciilor culturale și dezvoltarea de aplicații pentru turiști sau de linia de investiții #Roma 4.0;
intervenții pentru creșterea ofertei culturale pentru periferii în vederea integrării sociale pentru linia de investiții #Amanotesa.
Investiția include acțiuni de recalificare care au loc în cel puțin 5 situri arheologice/culturale pentru linia de investiții „Patrimoniul cultural roman pentru viitoarea generație UE”, cel puțin 125 de situri arheologice/culturale pentru „Drumurile Jubilee”; cel puțin 50 situri arheologice/culturale pentru #Lacittàcondivisa; cel puțin 15 situri arheologice/culturale pentru #Mitingodiverde și cel puțin 5 situri arheologice/culturale pentru romi 4.0
Realizarea în mod satisfăcător a obiectivului depinde, de asemenea, de finalizarea tuturor proiectelor de la linia de investiții „#Amanotesa” și de disponibilitatea pentru public a aplicației „CaputMand – Roma4U”.
|
D. MISIUNEA 2 COMPONENTA 1: Economia circulară, sectorul agroalimentar și tranziția verde
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Italiei acoperă investițiile și reformele în domeniul gestionării deșeurilor, al economiei circulare, al sprijinului pentru lanțurile valorice agroalimentare și al tranziției verzi. Aceste reforme și investiții sunt completate de reforme menite să sporească concurența în domeniul gestionării deșeurilor și al serviciilor publice locale în cadrul componentei de reformă a „mediului de afaceri” și să îmbunătățească consumul de apă pentru agricultură. Această componentă răspunde recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra investițiile în tranziția verde, inclusiv în economia circulară.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de a „concentra investițiile pe tranziția verde și pe cea digitală, în special pe [...] gestionarea deșeurilor și a apei” (CSR 3, 2020) și de a „concentra politica economică legată de investiții pe [...] și pe calitatea infrastructurii, luând în considerare și disparitățile regionale” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Economia circulară
Reforma 1.1 – Strategia națională pentru economia circulară
Această reformă constă în adoptarea unei strategii naționale ample pentru economia circulară, care acoperă un nou sistem digital de trasabilitate a deșeurilor, stimulente fiscale pentru sprijinirea activităților de reciclare și a utilizării materiilor prime secundare, o revizuire a taxelor de mediu, dreptul la reutilizare și reparare, reforma sistemului REP (răspunderea extinsă a producătorilor) și a consorțiilor, sprijin pentru instrumentele de reglementare existente (cum ar fi legislația privind eliminarea deșeurilor și criteriile minime de mediu în cadrul achizițiilor publice verzi) și sprijin pentru proiectul de simbioză industrială. Reforma sistemului REP și consorții abordează, de asemenea, necesitatea unei utilizări mai eficiente a contribuției de mediu pentru a asigura aplicarea unor criterii transparente și nediscriminatorii. Se înființează un organism de supraveghere specific, cu scopul de a monitoriza funcționarea și eficacitatea sistemelor consorțiilor, sub președinția Ministerului Tranziției Ecologice (MITE). Măsura vizează toate consorțiile (nu numai sistemul de ambalare CONAI).
Reforma 1.3 – Sprijin tehnic pentru autoritățile locale
Această reformă constă în acordarea de sprijin tehnic autorităților locale de către guvern pentru punerea în aplicare a reglementărilor de mediu la nivelul UE și la nivel național, pentru elaborarea de planuri și proiecte privind gestionarea deșeurilor și pentru procedurile de licitație. Sprijinul pentru procedurile de licitație asigură faptul că concesiunile în domeniul gestionării deșeurilor sunt acordate într-un mod transparent și nediscriminatoriu, sporind procesele competitive în vederea atingerii unor standarde mai bune pentru serviciile publice. Prin urmare, această reformă sprijină punerea în aplicare a reformelor privind gestionarea deșeurilor propuse în cadrul componentei de reformă a mediului de afaceri. Asistența tehnică acoperă, de asemenea, achizițiile publice verzi.
Investiția 2.1 – Planul logistic pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
Această măsură constă în acordarea de sprijin pentru investiții tangibile și intangibile (cum ar fi instalații de depozitare a materiilor prime agricole, transformarea și conservarea materiilor prime, digitalizarea logisticii și intervenții de infrastructură pe piețele alimentare), investiții în transportul și logistica alimentară pentru a reduce costurile economice și de mediu și inovarea proceselor de producție, agricultura de precizie și trasabilitatea (cum ar fi tehnologia blockchain). Criteriile de selecție sunt coerente cu evaluarea nevoilor elaborată în cadrul Planului strategic al politicii agricole comune de către Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere. Măsura urmărește să încurajeze reducerea emisiilor în fazele de transport și logistică din sectorul agroalimentar, prin intermediul vehiculelor electrice și al sistemelor de transport și prin stimularea digitalizării sectorului și a utilizării energiei din surse regenerabile.
Investiția 2.2 – Parcul solar
Această măsură constă în acordarea de sprijin pentru investiții în structuri productive din sectorul agricol, zootehnic și agroindustrial, pentru a elimina și a elimina acoperișul existent și pentru construirea unui acoperiș nou izolat, pentru a crea sisteme automatizate de ventilație și/sau răcire și pentru a instala panouri solare, gestionarea inteligentă a fluxurilor și acumulatorilor.
Investiția 2.3 – Inovarea și mecanizarea în sectoarele agricol și alimentar Această măsură constă în acordarea de sprijin pentru investiții în active corporale și necorporale care vizează:
-inovarea agricolă și mecanizarea, în special echipamentele de teren;
-inovarea în procesele de transformare, depozitare și ambalare a uleiului de măsline extravirgin.
Utilajele de teren sunt cu emisii zero sau funcționează exclusiv cu biometan care respectă criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II). Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului.
Investiția 3.3 – Cultură și sensibilizare cu privire la subiecte și provocări de mediu
Această investiție constă în proiectarea și producția de conținut digital pentru a sensibiliza publicul cu privire la provocările de mediu și climatice. Conținutul digital constă în podcasturi, lecții video școlare, materiale video și articole. Se creează o platformă online fără abonamente, cu scopul de a deveni cel mai cuprinzător „depozit” de materiale educaționale și recreative pe teme legate de mediu. Se preconizează că producția de conținut digital va implica influențatori esențiali. Exemple de subiecte abordate prin diferite canale pot fi: normele privind tranziția, mixul energetic și rolul surselor regenerabile de energie, schimbările climatice, sustenabilitatea atmosferei și a temperaturilor globale, rolul ascuns al oceanelor, al rezervelor de apă, al amprentei ecologice individuale și organizaționale, al economiei circulare și al noii agriculturi.
D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C1-1
|
Reforma 1.1 – Strategia națională pentru economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului ministerial pentru adoptarea Strategiei naționale pentru economia circulară
|
Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul ministerial pentru adoptarea Strategiei naționale pentru economia circulară conține cel puțin următoarele măsuri:
-un nou sistem digital de trasabilitate a deșeurilor care să sprijine, pe de o parte, dezvoltarea pieței secundare a materiilor prime (oferind un cadru clar pentru aprovizionarea cu materii prime secundare), pe de altă parte, autoritățile de control în prevenirea și combaterea gestionării ilegale a deșeurilor.
-stimulente fiscale pentru sprijinirea activităților de reciclare și a utilizării materiilor prime secundare;
-o revizuire a sistemului de taxe de mediu pentru deșeuri, pentru a face reciclarea mai convenabilă decât depozitarea și incinerarea pe întreg teritoriul național;
-dreptul la reutilizare și reparare;
-reforma sistemului REP (răspunderea extinsă a producătorilor) și a sistemului consorțiilor pentru a sprijini realizarea obiectivelor UE prin crearea unui organism de supraveghere specific, sub președinția MITE, cu scopul de a monitoriza funcționarea și eficacitatea sistemelor consorțiilor;
-sprijin pentru instrumentele de reglementare existente: Încetarea legislației privind deșeurile (națională și regională), Criterii minime de mediu (MCA) în cadrul achizițiilor publice ecologice. Dezvoltarea/actualizarea EOW și CAM vizează în mod specific construcțiile, textilele, materialele plastice, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE).
-sprijin pentru proiectul de simbioză industrială prin instrumente de reglementare și financiare.)
|
|
M2C1-2
|
Reforma 1.3 – Sprijin tehnic pentru autoritățile locale
|
Etapă de referință
|
Aprobarea acordului pentru elaborarea planului de acțiune privind consolidarea capacităților în vederea sprijinirii autorităților publice locale
|
Publicarea acordului aprobat pe site-ul ministerului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Se aprobă acordul pentru elaborarea planului de acțiune privind consolidarea capacităților pentru a sprijini autoritățile publice locale în punerea în aplicare, în cadrul procedurilor de licitație, a criteriilor minime de mediu (MCA) stabilite prin lege (Decretul legislativ nr. 50/2016 privind licitațiile publice) în cadrul achizițiilor publice ecologice (APE) și începerea acțiunii de sprijin.
Asistența tehnică pentru autoritățile locale (regiuni, provincii și municipalități) este asigurată de guvern (Ministerul Tranziției Ecologice, Ministerul Dezvoltării Economice și alte domenii relevante) prin intermediul societăților interne. Asistența tehnică acoperă următoarele:
-asistență tehnică pentru punerea în aplicare a reglementărilor de mediu la nivelul UE și la nivel național;
-sprijin pentru elaborarea de planuri și proiecte privind gestionarea deșeurilor;
-sprijin pentru procedurile de licitație, inclusiv pentru a se asigura că concesiunile în domeniul gestionării deșeurilor sunt acordate într-un mod transparent și nediscriminatoriu, sporind procesele competitive în vederea atingerii unor standarde mai bune pentru serviciile publice.
Ministerul Tranziției Ecologice elaborează un plan de acțiune specific de consolidare a capacităților pentru a sprijini autoritățile publice locale și achizitorii publici profesioniști să aplice în cadrul procedurilor de licitație criteriile minime de mediu (MCA) stabilite prin lege (Decretul legislativ nr. 50/2016 privind licitațiile publice) în cadrul achizițiilor publice ecologice (APE).
|
|
M2C1-3
|
Investiția 2.1: Plan logistic pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Publicarea clasamentului final în cadrul sistemului de stimulente logistice
|
Publicarea pe site-ul web al ministerului sau pe orice alt canal de sprijin
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Decretul de aprobare definește clasamentul final.
Sistemul de stimulente logistice include următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 32 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul conform căruia contribuția digitală a investiției în conformitate cu metodologia din anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 27 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
d) Angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
|
|
M2C1-4
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
30
|
T 4
|
2022
|
Identificarea proiectelor beneficiare a căror valoare totală reprezintă cel puțin 30 % din resursele financiare totale alocate investiției. Investiția este pusă în aplicare prin două proceduri diferite care există deja și se refinanțează. Aceste proceduri prevăd acordarea de împrumuturi întreprinderilor care îndeplinesc cerințele și depun cererea.
|
|
M2C1-5
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
19
|
32
|
T 4
|
2023
|
Se identifică proiectele beneficiare a căror valoare totală reprezintă cel puțin 32 % din resursele financiare totale alocate investiției. Procedura de atribuire prevede plata granturilor sau a altor stimulente pentru întreprinderile care îndeplinesc cerințele și depun cererea.
|
|
M2C1-6
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
32
|
63.5
|
T 2
|
2024
|
Identificarea proiectelor beneficiare a căror valoare totală reprezintă cel puțin 63,5 % din resursele financiare totale alocate investiției. Procedura de atribuire prevede plata granturilor sau a altor stimulente pentru întreprinderile care îndeplinesc cerințele și depun cererea.
|
|
M2C1-6bis
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
63.5
|
100
|
T 4
|
2024
|
Identificarea proiectelor beneficiare a căror valoare totală reprezintă cel puțin 100 % din resursele financiare suplimentare alocate investiției. Procedura de atribuire prevede plata granturilor sau a altor stimulente pentru întreprinderile care îndeplinesc cerințele și depun cererea
|
|
M2C1-7
|
Investiția 2.3: Inovarea și mecanizarea în sectoarele agricol și alimentar
|
Țintă
|
Publicarea clasificărilor finale cu identificarea destinatarilor finali.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10 000
|
T 4
|
2024
|
Identificarea a cel puțin 10 000 de destinatari finali pentru investiții în inovare în economia circulară și în bioeconomie.
Investițiile trebuie să ia în considerare cel puțin unul dintre următoarele elemente:
Înlocuirea unui număr mai mare de
vehicule de teren poluante
— Introducerea agriculturii de precizie și a utilajelor pentru agricultură 4.0
— Înlocuirea unor instalații mai învechite pentru fabricile de măslini
Pentru a fi în conformitate cu Do-No —
Principiul prejudiciilor semnificative, vehiculele de teren trebuie să aibă emisii zero sau să funcționeze exclusiv pe biometan, care trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II).
Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001.
Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului.
|
|
M2C1-8
|
Investiția 2.3: Inovarea și mecanizarea în sectoarele agricol și alimentar
|
Țintă
|
Sprijin pentru investiții în inovare în economia circulară și în bioeconomie
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
10 000
|
15 000
|
T 2
|
2026
|
După finalizarea proiectelor, cel puțin 15 000 de destinatari finali au primit sprijin pentru investiții plătite în inovare în economia circulară și în bioeconomie.
Investițiile care beneficiază de sprijin sunt:
Înlocuirea vehiculelor de teren mai poluante
Introducerea agriculturii de precizie
Înlocuirea instalațiilor mai învechite pentru fabricile de măslini
Pentru a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, vehiculele de teren trebuie să aibă emisii zero sau să funcționeze exclusiv pe biometan, care trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II).
Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului.
|
|
M2C1-9
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Producția de energie agrofotovoltaică
|
NU EXISTĂ
|
kW
|
0
|
1 383 000
|
T 2
|
2026
|
Capacitate instalată de generare a energiei solare de cel puțin 1 383 000 kW
|
|
M2C1-10
|
Investiția 2.1: Plan logistic pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Intervenții pentru îmbunătățirea logisticii în sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
48
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 48 intervenții pentru îmbunătățirea logisticii în sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale.
|
|
M2C1-11
|
Investiția 3.3: Cultura și sensibilizarea cu privire la subiecte și provocări de mediu
|
Etapă de referință
|
Lansarea platformei web și a contractelor cu autorii
|
Notificarea semnării contractului cu producătorii de conținut
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Lansarea publică a platformei web și semnarea acordurilor finale cu „producătorii de conținut”. Proiectele vizează dezvoltarea a cel puțin 180 podcasturi, lecții video specifice școlii și conținuturi video produse și disponibile pe platforma web privind tranziția ecologică.
|
|
M2C1-12
|
Investiția 3.3: Cultura și sensibilizarea cu privire la subiecte și provocări de mediu
|
Țintă
|
Materiale audiovizuale privind tranziția ecologică
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
180
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 180 podcasturi, lecții video specifice școlii și conținuturi video produse și în direct pe platforma web
|
D.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma 1.2 – Programul național de gestionare a deșeurilor
Această reformă constă în adoptarea unui program național amplu pentru gestionarea deșeurilor, care vizează cele mai înalte niveluri de pregătire pentru reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor, adaptarea rețelei de instalații necesare pentru gestionarea integrată a deșeurilor, reducerea la minimum a eliminării finale ca opțiune finală și reziduală, instituirea unor sisteme de monitorizare, prevenirea deschiderii de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Italiei, combaterea nivelului scăzut de colectare a deșeurilor, descurajarea depozitării deșeurilor și asigurarea complementarității cu programele regionale privind deșeurile, facilitarea realizării obiectivelor legislației europene și naționale în materie de deșeuri și combaterea aruncării ilegale a deșeurilor și a arderii în aer liber.
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
Această investiție constă în îmbunătățirea și mecanizarea rețelei de colectare separată a deșeurilor a municipalităților, în construirea de noi instalații de tratare/reciclare a deșeurilor organice, a ambalajelor multimateriale, a sticlei și a hârtiei și în instalații inovatoare de tratare/reciclare care să abordeze eliminarea adsorbanților personali (DCP), nămolul de epurare, deșeurile de piele și deșeurile textile.
Investiția 1.2 – Economia circulară: proiecte „emblematice”
Această investiție constă în sprijinirea îmbunătățirii rețelei de colectare separată, inclusiv prin digitalizarea proceselor și/sau a logisticii, precum și a instalațiilor de tratare/reciclare pentru următoarele sectoare:
-Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), inclusiv paletele turbinelor eoliene și panourile fotovoltaice;
-Industria hârtiei/cartonului;
-Reciclarea deșeurilor de plastic (reciclare mecanică, chimică, „centre de plastic”), inclusiv deșeurile marine de plastic (MPL). În acest domeniu, proiectele de simbioză industrială sunt încurajate sub forma unor „districte circulare”, pentru a asigura reutilizarea completă a subproduselor reciclate din plastic și pentru a produce bunuri cu valoare adăugată ridicată;
-Textile („centre textile”).
În plus, se dezvoltă un sistem global de monitorizare pentru a face față deversărilor ilegale utilizând sateliți, drone și tehnologii de inteligență artificială (IA) (pentru o descriere suplimentară a intervenției generale, a se vedea investiția 1.1 – Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză în componenta 2 a misiunii 4). Sistemul global de monitorizare, împreună cu măsurile propuse privind trasabilitatea deșeurilor, sprijină autoritățile locale de control și forțele de ordine în prevenirea, controlul și combaterea deversărilor ilegale și a activităților de criminalitate organizată în domeniul gestionării deșeurilor.
Investiția 3.1 – Insulele verzi
Această investiție constă în finanțarea și punerea în aplicare a unor proiecte în domeniul energiei (cum ar fi sursele regenerabile de energie, rețeaua și eficiența energetică), al apei (cum ar fi desalinizarea), al transporturilor (cum ar fi traseele pentru biciclete, autobuzele și ambarcațiunile cu emisii zero) și al deșeurilor (cum ar fi separarea deșeurilor) în cele 19 de insule mici neinterconectate. Biometanul trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II). Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.”
Investiția 3.2 – Comunități verzi
Această investiție constă în sprijinirea teritoriilor rurale și montane, care intenționează să exploateze în mod echilibrat principalele lor resurse (așa-numitele „comunități verzi”) prin investiții, în special în următoarele domenii:
-gestionarea integrată și certificată a patrimoniului agroforestier („inclusiv prin schimbul de credite provenite din captarea dioxidului de carbon, gestionarea biodiversității și certificarea lanțului de aprovizionare cu lemn”);
-gestionarea integrată și certificată a resurselor de apă;
-producția de energie din surse regenerabile locale, cum ar fi microhidrocentralele, biomasa, biogazul, energia eoliană, cogenerarea și biometanul;
-dezvoltarea turismului durabil („capabil să consolideze produsele locale”);
-construirea și gestionarea durabilă a parcului imobiliar și a infrastructurii unui munte modern;
-eficiența energetică și integrarea inteligentă a centralelor și rețelelor;
-dezvoltarea durabilă a activităților de producție (producție fără deșeuri);
-integrarea serviciilor de mobilitate;
-dezvoltarea unui model agricol durabil („care este, de asemenea, independent din punct de vedere energetic prin producția și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectoarele energiei electrice, termice și al transporturilor”).
-Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.”
Investiția 3.4 – Fondo Rotativo Contratti di Filiera (FCF) pentru sprijinirea contractelor privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
Această măsură constă într-o investiție publică într-o facilitate, Fondo Rotativo Contratti di Filiera (FCF), pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare în sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale din Italia. Mecanismul funcționează prin acordarea de subvenții și împrumuturi subvenționate direct prin intermediul ISMEA (Istituto di Servizi per il Mercato Agricolo Alimentare). Cuantumul instrumentului este de 2 000 000 000 EUR, inclusiv taxele care trebuie plătite ISMEA.
Instrumentul este gestionat de ISMEA în calitate de partener de implementare. Facilitatea include următoarele linii de produse:
·Sprijinirea întreprinderilor, a grupurilor de întreprinderi sau a asociațiilor de producători agricoli, precum și a organizațiilor de cercetare și diseminare a cunoștințelor din sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale prin îmbunătățirea proceselor de producție prin includerea unei combinații de activități între următoarele:
oSă îmbunătățească durabilitatea din punctul de vedere al mediului a proceselor de producție prin investiții în active corporale și necorporale pentru a spori în mod substanțial eficiența proceselor de producție vizate în ceea ce privește consumul de energie, apă și resurse;
oInvestiții în proiecte de cunoaștere, formare, cercetare și inovare, transfer de tehnologie și dezvoltare, care pot sprijini, de asemenea, reorganizarea relațiilor dintre diferiții actori din lanțul de aprovizionare, pentru a spori durabilitatea proceselor de producție;
oInvestiții în digitalizarea întreprinderilor, inclusiv în comerțul electronic și în tehnologiile emergente;
oInstalarea de panouri fotovoltaice și solare
Obiectivul măsurii este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deșeurile alimentare și utilizarea pesticidelor și a antimicrobienelor, de a îmbunătăți eficiența energetică și de a spori producția și utilizarea energiei din surse regenerabile.
Pentru a realiza investiția în instrument, ministerul și ISMEA semnează un acord de punere în aplicare care include următoarele elemente:
1.Descrierea procesului decizional al instrumentului: Decizia finală de investiții a mecanismului este luată de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și este aprobată cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
2.Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
a.Descrierea produsului (produselor) financiar (e) și a beneficiarilor finali eligibili.
b.Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
c.Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică.
d.Cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri.
3.Suma acoperită de acordul de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a reinvesti orice restituiri în conformitate cu politica de investiții a facilității.
4.Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
a.Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la investițiile mobilizate.
b.Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
c.Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
d.Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al ISMEA. Aceste audituri verifică i) eficacitatea sistemelor de control, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese; respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice și digitale în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR și cu anexa VII la Regulamentul privind MRR; și iii) cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare și ale acordurilor de finanțare aplicabile.
5.Cerințe privind investițiile în domeniul climei realizate de partenerul de implementare: cel puțin 924 000 000,00 EUR din investițiile MRR în mecanism contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează prin transferarea sumei totale a resurselor către ISMEA pentru instrument până la 31 august 2026.
D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C1-13
|
Reforma 1.2 – Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial privind Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul ministerial privind Programul național de gestionare a deșeurilor include cel puțin următoarele obiective:
să atingă cele mai înalte niveluri de pregătire pentru reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor, îndeplinind cel puțin obiectivele prevăzute la articolul 181 din Decretul legislativ nr. 152/06 și ținând seama, de asemenea, de schemele de răspundere extinsă a producătorilor;
I)adaptarea rețelei de instalații necesare pentru gestionarea integrată a deșeurilor – în vederea dezvoltării economiei circulare – asigurând capacitățile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite la litera a) și, în consecință, reducerea la minimum a eliminării finale ca opțiune finală și reziduală, în conformitate cu principiul proximității și ținând seama de obiectivele de prevenire definite în cadrul planificării naționale de prevenire a generării deșeurilor prevăzute la articolul 180 din Decretul legislativ nr. 152/06;
II)să instituie o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a programului pentru a permite verificarea constantă a conformității cu obiectivele sale și eventuala necesitate de a adopta instrumente corective pentru realizarea acțiunilor planificate;
III)să împiedice inițierea de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Republicii Italiene pentru nepunerea în aplicare a reglementărilor europene privind planificarea ciclului deșeurilor;
IV)să abordeze problema nivelului scăzut de colectare a deșeurilor și să descurajeze depozitarea deșeurilor (a se vedea, de asemenea, Strategia națională privind economia circulară);
V)instalația regională de gestionare a deșeurilor este complementară programului național de gestionare a deșeurilor;
VI)să elimine lacunele în materie de gestionare a deșeurilor și decalajul regional în ceea ce privește capacitatea instalațiilor și standardele de calitate existente între diferitele regiuni și zone de pe teritoriul național, cu scopul de a recupera întârzierile;
VII)realizarea obiectivelor actuale și noi prevăzute de legislația europeană și națională;
VIII)pentru a combate deversările ilegale de deșeuri și arderea în aer liber (de exemplu, în zona Terra dei Fuochi) prin măsuri, inclusiv introducerea unui nou sistem de trasabilitate a deșeurilor, se dezvoltă un sistem global de monitorizare sprijinit pentru a face față deversărilor ilegale utilizând sateliți, drone și tehnologii de inteligență artificială (IA).
|
|
M2C1-14
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente;
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial.
|
Adoptarea decretului ministerial pentru aprobarea criteriilor de selecție a proiectelor propuse de municipalități.
|
Publicație în Gazzetta Ufficiale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2021
|
Intră în vigoare Decretul ministerial de aprobare a criteriilor de selecție a proiectelor propuse de municipalități.
Decretul ministerial prevede că proiectele sunt selectate dintre următoarele criterii:
-Coerența cu legislația UE și națională și cu Planul de acțiune european privind economia circulară,
-Îmbunătățirea preconizată a obiectivelor privind reciclarea
-Coerența cu instrumentele de planificare regionale și naționale;
-Contribuția la soluționarea încălcărilor UE, sinergiile cu alte planificări sectoriale (de exemplu, PNIEC) și/sau alte componente ale planului, tehnologiile inovatoare bazate pe experiențe la scară largă;
-Calitatea tehnică a propunerii.
-Coerența și complementaritatea cu programele politicii de coeziune și cu proiecte similare finanțate prin alte instrumente ale UE și naționale
Intervențiile nu includ investiții în depozite de deșeuri, instalații de eliminare, instalații de tratare biologică mecanică/tratare mecanică sau incineratoare, în conformitate cu principiul DNSH.
|
|
M2C1-15
|
Reforma 1.2
Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Țintă
|
Reducerea depozitelor neregulamentare de deșeuri (T1)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
33
|
11
|
T 2
|
2024
|
Reducerea depozitelor de deșeuri neconforme incluse în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor NIF 2003/2077 în perioada 33-11 (și anume, cu cel puțin 66 %).
|
|
M2C1-15bis
|
Reforma 1.2
Programul național de gestionare a deșeurilor:
|
Țintă
|
Reducerea depozitelor neregulamentare de deșeuri (T2)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
34
|
14
|
T 4
|
2023
|
Reducerea depozitelor de deșeuri neconforme incluse în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2011/2215 de la 34 la 14 (adică de cel puțin 60 %).
|
|
M2C1-15ter
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Reducerea diferențelor regionale în ceea ce privește colectarea separată
|
NU EXISTĂ
|
Puncte procentuale
|
22.8
|
20
|
T 4
|
2023
|
Diferența dintre media națională și regiunea cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește ratele de colectare separată se reduce la 20 puncte procentuale.
|
|
M2C1-15 quater
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a obligației de colectare separată a deșeurilor biologice
|
Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Obligația de colectare separată a deșeurilor biologice este operațională până la 31 decembrie 2023, în conformitate cu Planul de acțiune al UE pentru economia circulară
|
|
M2C1-16
|
Reforma 1.2
Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Țintă
|
Depozite de deșeuri neregulamentare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
11
|
0
|
T 2
|
2026
|
Reducerea depozitelor de deșeuri neconforme incluse în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2003/2077 în perioada 11-0 (și anume, cel puțin 100 %)
|
|
M2C1-16bis
|
Reforma 1.2
Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Țintă
|
Depozite de deșeuri neregulamentare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
14
|
9
|
T 2
|
2024
|
Reducerea depozitelor de deșeuri neconforme incluse în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 2011/2215 în perioada 14-9 (și anume, cel puțin 75 %)
|
|
M2C1-16ter
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Diferențe regionale în ceea ce privește ratele de colectare separată
|
NU EXISTĂ
|
Puncte procentuale
|
28,4
|
20
|
T 4
|
2024
|
Diferența în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor între media celor trei regiuni cu cele mai bune rezultate (Veneto, Trentino, Sardegna) și media regiunilor cu cele mai slabe performanțe (Basilicata, Calabria și Sicilia) indicate în raportul ISPRA din 2020 se reduce la 20 puncte procentuale.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului necesită, de asemenea, ca media națională și media celor trei regiuni cu cele mai bune rezultate indicate în raportul ISPRA din 2020 (Veneto, Trentino, Sardegna) în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor să crească în comparație cu datele incluse în raportul ISPRA din 2020.
|
|
M2C1-17
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a deșeurilor municipale în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
55
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a deșeurilor municipale trebuie să ajungă la cel puțin 55 % [astfel cum este definită la articolul 11 alineatul (2) litera (c) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/851].
|
|
M2C1-17bis
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a deșeurilor de ambalaje în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
65
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 65 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
M2C1-17ter
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din lemn în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
25
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a ambalajelor din lemn în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 25 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)]
|
|
M2C1-17quater
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din metale feroase în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
70
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a ambalajelor din metale feroase în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 70 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
M2C1-17 chinquies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor de aluminiu – Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
50
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a ambalajelor din aluminiu în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 50 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
Sexele M2C1-17
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din sticlă în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
70
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a ambalajelor din sticlă în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 70 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
M2C1-17 septies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a hârtiei și a cartonului în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
75
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a hârtiei și a cartonului în greutate trebuie să ajungă la cel puțin 75 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
M2C1-17 octies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din plastic în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
NU EXISTĂ
|
Rată de reciclare
|
NU EXISTĂ
|
50
|
T 4
|
2025
|
Rata de reciclare a ambalajelor din plastic în funcție de greutate trebuie să ajungă la cel puțin 50 % [astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (1) litera (g) I-VI din Directiva 94/62/CE privind deșeurile de ambalaje (astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/852)].
|
|
M2C1-17 non-ies
|
Reforma 1.1
Programul național pentru economia circulară;
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a colectării separate pentru fracțiunile de deșeuri periculoase produse de gospodării și textile
|
Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Intrarea în vigoare a colectării separate pentru fracțiunile de deșeuri periculoase produse de gospodării și textile în conformitate cu Planul de acțiune pentru economia circulară.
|
|
M2C1-18
|
Investiția 3.1: Insulele verzi
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului director
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2022
|
Decretul director aprobă clasificarea proiectelor referitoare la rezultatele anunțului public. Procedura de selecție include următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 37 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
Domeniile posibile de intervenție sunt:
-gestionarea integrată și certificată a patrimoniului agroforestier („inclusiv prin schimbul de credite provenite din captarea dioxidului de carbon, gestionarea biodiversității și certificarea lanțului de aprovizionare cu lemn”);
-gestionarea integrată și certificată a resurselor de apă;
-producția de energie din surse regenerabile locale, cum ar fi microhidrocentralele, biomasa, biogazul, energia eoliană, cogenerarea și biometanul;
-dezvoltarea turismului durabil („capabil să consolideze produsele locale”);
-construirea și gestionarea durabilă a parcului imobiliar și a infrastructurii unui munte modern;
-eficiența energetică și integrarea inteligentă a centralelor și rețelelor;
-dezvoltarea durabilă a activităților de producție (producție fără deșeuri);
-integrarea serviciilor de mobilitate;
-— dezvoltarea unui model agricol durabil („care este, de asemenea, independent din punct de vedere energetic prin producția și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectoarele energiei electrice, termice și al transporturilor”).
Biometanul respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolele 29-31 și normele privind biocombustibilii pe bază de produse alimentare și furaje prevăzute la articolul 26 din Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (REDII), precum și actele de punere în aplicare și actele delegate conexe, pentru a permite măsurii să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cerințele relevante din nota de subsol 8 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
|
|
M2C1-19
|
Investiția 3.1: Insulele verzi
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a proiectelor integrate în insulele mici
|
NU EXISTĂ
|
Numărul de insule mici
|
0
|
19
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 19 insule mici care pun în aplicare proiecte integrate finalizate care implică cel puțin trei tipuri diferite de intervenții.
În ansamblu, contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 37 % din costul total sprijinit de MRR.
Intervențiile eligibile pentru finanțare sunt:
-intervențiile în materie de eficiență energetică;
-dezvoltarea și/sau modernizarea serviciilor și infrastructurilor de mobilitate colectivă; autobuze și ambarcațiuni alimentate cu energie electrică; adăposturi pentru servicii de transport public; utilizarea în comun a autoturismelor, utilizarea în comun a bicicletelor, utilizarea în comun a scuterelor;
-construirea și/sau adaptarea pistelor pentru biciclete, construirea de zone de adăpostire;
-colectarea separată eficientă, cu consolidarea sistemelor de colectare;
-construirea/modernizarea insulelor ecologice cu un centru de reutilizare asociat;
-sisteme de desalinizare;
-centrale de energie din surse regenerabile pentru energia electrică, inclusiv energia fotovoltaică, eoliană offshore și marină din surse regenerabile, cum ar fi energia valurilor sau a mareelor;
-măsuri de eficiență energetică menite să reducă cererea de energie electrică;
-intervenții privind rețeaua de energie electrică și infrastructurile conexe: dispozitive de stocare, integrarea sistemului de energie electrică în sistemul de apă al insulei, rețele inteligente, sisteme inovatoare de gestionare și monitorizare a energiei.
|
|
M2C1-20
|
Investiția 3.2: Comunitățile verzi
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru selectarea comunităților verzi
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru selectarea comunităților verzi
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2022
|
Notificarea procedurii de atribuire a granturilor, care ar trebui să includă criterii de eligibilitate care să asigure că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M2C1-21
|
Investiția 3.2: Comunitățile verzi
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a intervențiilor prezentate în planurile comunităților verzi
|
NU EXISTĂ
|
Procentul intervențiilor prezentate de comunitățile verzi
|
0
|
90
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea punerii în aplicare a cel puțin 90 % din intervențiile prevăzute în planurile prezentate de comunitățile verzi (astfel cum sunt definite la articolul 72 din Legea nr. 221/2015)
|
|
M2C1-22
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare.
|
|
M2C1-23
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
50
|
T 2
|
2025
|
ISMEA trebuie să fi încheiat acorduri juridice de finanțare cu beneficiarii finali pentru o sumă necesară pentru a utiliza cel puțin 50 % din investiția MRR în mecanism (ținând seama de comisioanele de gestiune). ISMEA întocmește un raport care detaliază procentul acestei finanțări care contribuie la obiectivele climatice, utilizând metodologia din anexa VI.
|
|
M2C1-24
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
50
|
100
|
T 2
|
2026
|
ISMEA trebuie să fi încheiat acorduri juridice de finanțare cu beneficiarii finali pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investițiile MRR în mecanism (ținând seama de comisioanele de gestiune).
|
|
M2C1-25
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Ministerul a transferat valoarea totală a resurselor
|
Certificatul de transfer
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Italia transferă 1 960 000 000,00 EUR către ISMEA pentru instrument.
|
E. MISIUNEA 2 COMPONENTA 2: Tranziția energetică și mobilitatea durabilă
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Italiei acoperă investițiile și reformele în tranziția energetică. Aceasta include reforme menite să faciliteze autorizarea proiectelor din surse regenerabile de energie. Componenta conține investiții în lanțul de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, în energia pe bază de hidrogen, în instalații de biometan și în rețele inteligente. Aceste reforme și investiții sunt completate de reforme menite să sporească concurența pe piața energiei electrice în cadrul componentei de reformă a „mediului de afaceri”.
Această componentă acoperă, de asemenea, investițiile și reformele în domeniul mobilității durabile. Aceasta include reforme menite să faciliteze autorizarea proiectelor de mobilitate durabilă. Componenta conține investiții pentru construirea de piste pentru biciclete și pentru infrastructuri de transport rapid de metrou/tramvai/autobuz și pentru achiziționarea de autobuze, material rulant, stingerea incendiilor și vehicule aeroportuare cu emisii zero. Aceste reforme și investiții sunt completate de reforme menite să elimine prețurile reglementate pentru încărcarea cu energie electrică și să sporească concurența în ceea ce privește concesiunile de puncte de încărcare, căile ferate regionale și transportul public local în cadrul componentei de reformă a „mediului de afaceri”.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de „a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra [...] producției și utilizării curate și eficiente a energiei [...] de transport public durabil” (CSR 3, 2020) și de a „concentra politica economică legată de investiții asupra [...] și asupra calității infrastructurii, luând în considerare și disparitățile regionale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Componenta sprijină orientările emise Italiei cu privire la punerea în aplicare a planului său național privind energia și clima [SWD (2020) 911 final], care invita Italia să promoveze, să restructureze și să retehnologizeze instalațiile existente din surse regenerabile, în special centralele eoliene existente, și să exploreze energia offshore inovatoare în întreaga Mediterană.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1 – Simplificarea procedurilor de autorizare pentru centralele terestre și offshore din surse regenerabile și noul cadru juridic pentru sprijinirea producției din surse regenerabile și prelungirea duratei și a eligibilității schemelor de sprijin actuale
Această reformă constă în:
-intrarea în vigoare a măsurilor de simplificare pentru instalațiile din surse regenerabile de energie și retehnologizarea și modernizarea centralelor existente, în conformitate cu dispozițiile Decretului-lege nr. 76 din 17 iulie 2020 „” Decretul privind simplificările”;
-adoptarea unui decret, convenit cu regiunile și cu celelalte administrații de stat în cauză, care vizează definirea criteriilor de identificare a zonelor adecvate și neadecvate pentru instalarea de centrale de energie din surse regenerabile pentru o capacitate suplimentară de producție a energiei din surse regenerabile de cel puțin 73 GW, în concordanță cu versiunea actualizată a PNIEC, pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a surselor regenerabile de energie;
-finalizarea mecanismului de sprijin pentru SRE și pentru tehnologiile suplimentare nemature sau cu costuri de exploatare ridicate și prelungirea perioadei de derulare a licitațiilor pentru așa-numitul mecanism RES1, menținând în același timp principiul accesului competitiv;
-dispoziții pentru promovarea investițiilor în sistemele de stocare, în decretul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice.
Reforma 2 – Noua legislație pentru promovarea producției și consumului de gaze din surse regenerabile
Această reformă constă în consolidarea sprijinului pentru biometanul curat prin adoptarea unei legislații care să extindă domeniul de aplicare al proiectelor privind biometanul eligibile pentru sprijin și să prelungească perioada de timp pentru disponibilitatea granturilor. Biometanul trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (REDII) pentru a permite măsurii să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cerințele relevante din nota de subsol 8 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
Reforma 3 – Simplificarea administrativă și reducerea barierelor de reglementare din calea implementării hidrogenului
Această reformă constă în intrarea în vigoare a unui cadru legislativ pentru promovarea hidrogenului ca sursă regenerabilă de energie. Acest cadru legislativ conține:
-Reglementări tehnice de siguranță privind producția, transportul (criterii tehnice și de reglementare pentru introducerea hidrogenului în rețeaua de gaze naturale), stocarea și utilizarea hidrogenului;
-O procedură accelerată de autorizare cu o procedură de tip ghișeu unic pentru a obține autorizația de a construi și exploata o instalație de producere a hidrogenului la scară mică (pentru instalații de electrolizoare cu o putere mai mică de 1-5 MW; pragul de stocare este definit în reglementările tehnice de siguranță a hidrogenului menționate anterior).
-Reglementarea participării instalațiilor de producție a hidrogenului la serviciile de rețea. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei (ARERA) are sarcina de a emite o măsură de reglementare specifică după consultarea părților interesate.
-Un sistem de garanții de origine pentru hidrogenul din surse regenerabile, pentru a transmite semnale de preț consumatorilor.
-Proceduri și/sau criterii de definire a zonelor de realimentare selectate de-a lungul autostrăzilor pentru optimizarea amplasării stațiilor de realimentare pentru a crea coridoare H2 pentru camioane, începând din regiunile de nord ale Italiei, până la valea Po și nodurile logistice și principalele autostrăzi de-a lungul peninsulei.
-Coordonarea planului de dezvoltare pe 10 ani al operatorului național de transport și de sistem (OST) cu planurile altor OTS europeni care vizează elaborarea unor standarde comune pentru transportul hidrogenului prin intermediul conductelor de gaze existente sau al conductelor dedicate.
Reforma 4 – Măsuri de promovare a competitivității hidrogenului
Această reformă constă în adoptarea de măsuri fiscale pentru a stimula producția și/sau utilizarea hidrogenului, în conformitate cu normele UE privind impozitarea, și în transpunerea Directivei RED II. Această măsură vizează sprijinirea producției de hidrogen prin electroliză utilizând surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energia electrică din rețea.”
Reforma 5 – Proceduri mai inteligente de evaluare a proiectelor în sectorul sistemelor de transport public local cu instalații fixe și în sectorul transportului rapid în masă
Această reformă constă în adoptarea unei legislații care să atribuie în mod clar responsabilități în ceea ce privește aprobarea proiectelor de transport public local și o simplificare a procedurii de plată.
Investiția 4.1 – Investiții în mobilitatea ușoară (Planul național de parcurs pe ciclu)
Această investiție constă în construirea a cel puțin 565 km de piste pentru biciclete în zonele metropolitane și a cel puțin 746 km de piste turistice pentru biciclete. Pistele metropolitane pentru biciclete se dezvoltă în cel puțin 40 zone metropolitane sau orașe care găzduiesc universități. Pistele pentru biciclete facilitează naveta pe primul kilometru și pe ultimul kilometru – conectând locațiile din zonele metropolitane sau orașele care găzduiesc universități la nodurile intermodale din apropiere (cum ar fi stațiile de metrou sau gările) sau universitățile la nodurile intermodale din apropiere (cum ar fi gările de metrou sau gările). Pistele pentru cicliști eligibile sunt definite în Legea nr. 208 din 28 decembrie 2015.
Investiția 4.3 – Instalarea infrastructurilor de încărcare
Această investiție constă în sprijinirea dezvoltării:
-2 100 de puncte publice rapide pentru infrastructura de încărcare pe căi libere;
-9 900 de puncte de infrastructură publică rapidă de încărcare în zonele urbane.
Investiția 4.5 – Program de reînnoire a parcului de vehicule utilitare ușoare și private cu vehicule electrice
Măsura constă într-un sistem de casare a autoturismelor prin care un vehicul termic este restituit și înlocuit cu un vehicul nou achiziționat cu emisii zero.
Sistemul vizează:
·Persoane care locuiesc în zone urbane funcționale. Pentru persoane fizice, sunt eligibile numai vehiculele din categoria M1.
·Microîntreprinderi, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2023/955, cu sediul social în zone urbane funcționale. Pentru microîntreprinderi, sunt eligibile numai vehiculele din categoriile N1 și N2.
Pentru vehiculele private (M1), stimulentul se ridică la maximum 11 EUR per vehicul nou pentru persoanele cu un indicator al situației economice echivalente (ISEE – Indicatore della Situazione Economica Equivalente) mai mic sau egal cu 000 EUR și la maximum 30 EUR pentru fiecare vehicul nou pentru persoanele cu un ISEE mai mare de 000 EUR, dar mai mic sau egal cu 9 EUR. Pentru vehiculele comerciale (N1 și N2), stimulentul acoperă până la 30 % din prețul de achiziție, plafonat la maximum 20 EUR per vehicul nou.
Schema vizează numai achiziționarea de vehicule cu emisii zero.
E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C2-6
|
Reforma 1 Simplificarea procedurilor de autorizare pentru centralele terestre și offshore din surse regenerabile și noul cadru juridic pentru sprijinirea producției din surse regenerabile și prelungirea duratei și a eligibilității schemelor de sprijin actuale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui cadru juridic pentru simplificarea procedurilor de autorizare pentru construirea de structuri pentru energia din surse regenerabile onshore și offshore
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Cadrul juridic include următoarele obiective:
●intrarea în vigoare a măsurilor de simplificare pentru instalațiile din surse regenerabile de energie și retehnologizarea și modernizarea centralelor existente, în conformitate cu dispozițiile Decretului-lege nr. 76 din 17 iulie 2020 „” Decretul privind simplificările”;
●adoptarea unui decret, convenit cu regiunile și cu celelalte administrații de stat în cauză, care vizează definirea criteriilor de identificare a zonelor adecvate și neadecvate pentru instalarea de centrale de energie din surse regenerabile pentru o capacitate suplimentară de producție a energiei din surse regenerabile de cel puțin 73 GW, în concordanță cu versiunea actualizată a PNIEC, pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a surselor regenerabile de energie;
●finalizarea mecanismului de sprijin pentru SRE și pentru tehnologiile suplimentare nemature sau cu costuri de exploatare ridicate și prelungirea perioadei de derulare a licitațiilor pentru așa-numitul mecanism RES1, menținând în același timp principiul accesului competitiv;
●dispoziții pentru promovarea investițiilor în sistemele de stocare, în decretul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice.
|
|
M2C2-7
|
Reforma 2 Noua legislație pentru promovarea producției și consumului de gaze din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret legislativ pentru promovarea utilizării gazelor din surse regenerabile pentru utilizarea biometanului în sectoarele transporturilor, industriale și rezidențiale și a unui decret de punere în aplicare care să stabilească condițiile și criteriile de utilizare a acestuia și noul sistem de stimulente.
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul legislativ include, în special:
1-modificare legislativă pentru un proces de autorizare simplificat și modificarea actualului mecanism de granturi pentru (i) extinderea perimetrului de eligibilitate și (ii) prelungirea perioadei de disponibilitate a granturilor și (iii) prevederea introducerii mecanismului tarifar și a garanției de origine pentru gazele din surse regenerabile
2-Transpunerea Directivei REDII prin decret legislativ
3-Coordonarea generală ar urma să fie realizată de Ministero della Transizione Ecologica (MiTE), cu sprijinul celorlalte administrații cu funcții consultative: Ministerul Agriculturii (MIPAAF), Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) și Gestore Servizi Energetici.
|
|
M2C2-8
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru creșterea capacității rețelei
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru creșterea capacității rețelei de distribuție a energiei din surse regenerabile și pentru electrificarea consumului de energie
|
|
M2C2-12
|
Investiția 2.2 Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Etapă de referință
|
Atribuirea proiectelor de creștere a rezilienței rețelei de energie electrică
|
Notificarea atribuirii proiectelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Atribuirea proiectelor de creștere a rezilienței de cel puțin 4 000 km în rețeaua de energie electrică, astfel încât să se reducă frecvența și durata reducerilor de energie cauzate de condițiile meteorologice extreme.
|
|
M2C2-14
|
Investiția 3.3 Testarea hidrogenului pentru transportul rutier
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea stațiilor de reîncărcare pe bază de hidrogen
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea a cel puțin 40 stații de reîncărcare pe bază de hidrogen
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Notificarea atribuirii (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea a cel puțin 40 stații de reîncărcare pe bază de hidrogen, în conformitate cu Directiva 2014/94/UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi.
|
|
M2C2-16
|
Investiția 3.4 Testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
Etapă de referință
|
Alocarea resurselor pentru testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
Notificarea alocării resurselor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Alocarea resurselor în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite pentru construirea a zece stații de realimentare pentru transportul feroviar pe bază de hidrogen de-a lungul a șase linii de cale ferată.”
|
|
M2C2-18
|
Investiția 3.5 – Cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor publice de C &D pentru proiecte de cercetare în domeniul hidrogenului
|
Notificarea atribuirii contractelor de cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Notificarea atribuirii contractelor de C &D , care vizează îmbunătățirea cunoștințelor privind implementarea vectorului de hidrogen în fazele de producție, stocare și distribuție. Contractele dezvoltă cel puțin patru dimensiuni ale cercetării:
a) Producția de hidrogen ecologic și curat
b) Tehnologii inovatoare pentru stocarea, transportul și transformarea hidrogenului în derivați și e-combustibili
c) Pile de combustie pentru aplicații staționare și de mobilitate
d) Sisteme integrate de gestionare inteligentă pentru a spori reziliența și fiabilitatea infrastructurilor inteligente bazate pe hidrogen
Această măsură sprijină producția de hidrogen bazată pe electroliză care utilizează surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile) sau energia electrică din rețea, sau activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen, având ca rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 tCO2e/tH2 și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și în anexa V la aceasta.
|
|
M2C2-20
|
Reforma 3 Simplificarea administrativă și reducerea barierelor de reglementare din calea implementării hidrogenului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a acțiunilor legislative necesare
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Acțiunile legislative necesare stabilesc (i) dispoziții de securitate în ceea ce privește producția, transportul și stocarea hidrogenului, (ii) simplifică procedurile pentru crearea de structuri mici pentru producția de hidrogen verde și (iii) măsuri legate de condițiile de construire a stațiilor de reîncărcare pe bază de hidrogen.
Această măsură sprijină numai activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen, ceea ce duce la 3 tCO2eq/tH2.
|
|
M2C2-21
|
Reforma 4 Măsuri de promovare a competitivității pe bază de hidrogen
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a stimulentelor fiscale
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
N.A.P.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Legea stabilește stimulente fiscale pentru a sprijini producția de hidrogen verde și pentru a favoriza consumul de hidrogen verde în sectorul transporturilor.
Această măsură sprijină numai activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen, ceea ce duce la 3 tCO2eq/tH2.
|
|
M2C2-22
|
Investiția 4.1 Investiții în mobilitatea ușoară (Planul național al traseului ciclului)
|
Țintă:
|
Benzi pentru biciclete T1
|
NU EXISTĂ
|
Kilometri
|
0
|
200
|
T 4
|
2023
|
Finalizarea a cel puțin 200 km de piste pentru biciclete în zonele metropolitane, astfel cum sunt definite în descrierea măsurii sau în orașele care găzduiesc universități.
|
|
M2C2-23
|
Investiția 4.1 Investiții în mobilitatea ușoară (Planul național al traseului ciclului)
|
Țintă
|
Benzi pentru biciclete T2
|
NU EXISTĂ
|
Kilometri
|
200
|
1 311
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 365 km de piste pentru biciclete în zonele metropolitane (astfel cum sunt definite în descrierea măsurii) sau în orașele care găzduiesc universități și cel puțin 746 km de piste pentru biciclete turistice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 208 din 28 decembrie 2015.
|
|
M2C2-27
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare M1
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea a cel puțin 4 700 de stații de reîncărcare în zonele urbane (toate municipalitățile).
Proiectul poate include, de asemenea, stații-pilot de reîncărcare destinate stocării de energie.”
|
|
M2C2-28
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Atribuirea contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Atribuirea contractelor pentru construirea a cel puțin 2 100 de puncte de infrastructură publică de încărcare rapidă de-a lungul căilor rutiere și a cel puțin 9 de puncte de infrastructură publică de încărcare în zonele urbane.
|
|
M2C2-29
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Țintă
|
Numărul de stații de reîncărcare rapidă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
12 000
|
T 4
|
2025
|
Intrarea în funcțiune a:
I)cel puțin 2 100 de puncte de infrastructură publică de încărcare rapidă pentru vehicule electrice de-a lungul unor căi libere de cel puțin 175 kW.
II)cel puțin 9 900 de puncte de infrastructură publică de încărcare rapidă pentru vehicule electrice cu o putere de cel puțin 90 kW în zonele urbane.
|
|
M2C2-30
|
Investiția 4.5 – Program de reînnoire a parcului de vehicule utilitare ușoare și private cu vehicule electrice
|
Țintă
|
Numărul de vehicule achiziționate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
39 000
|
T 2
|
2026
|
Achiziționarea a cel puțin 39 de vehicule cu emisii zero.
|
|
M2C2-33
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și a serviciului universal
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor pentru parcul feroviar regional de transport public cu trenuri cu combustibili curați și vagoane pentru serviciul universal
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea de trenuri cu emisii zero.
|
|
M2C2-37
|
Reforma 5: Proceduri mai inteligente de evaluare a proiectelor în sectorul sistemelor de transport public local cu instalații fixe și în sectorul transportului rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret-lege
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul-lege simplifică criteriile de evaluare pentru proiectele legate de transportul public local și accelerează procesul de proiectare și autorizare.
|
|
M2C2-38
|
Investiția 5.1: Surse regenerabile de energie și baterii
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului ministerial
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Decretul ministerial identifică cuantumul resurselor disponibile, cerințele de acces ale beneficiarilor, condițiile de eligibilitate pentru programe și proiecte, cheltuielile eligibile, precum și forma și intensitatea ajutorului pentru dezvoltarea de panouri fotovoltaice de înaltă eficiență și pentru dezvoltarea bateriilor.
|
|
M2C2-41
|
Investiția 5.3: Autobuze electrice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial care identifică volumul resurselor disponibile pentru atingerea scopului intervenției (lanțul de aprovizionare cu autobuze)
|
Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul ministerial identifică resursele disponibile pentru punerea în aplicare a aproximativ 45 de proiecte de transformare industrială prin intermediul „Contractelor de dezvoltare”.
|
|
M2C2-42
|
Investiția 5.4: Injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Semnarea acordului financiar
|
Notificarea semnării acordului financiar
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Acordul financiar stabilește investițiile indirecte în finanțarea administratorilor de fonduri CR cu investiții și întreprinderi/înființare în conformitate cu obiectivele tranziției verzi, pentru a extinde capitalul disponibil pentru cercetători și start-up-uri, pentru a consolida acțiunea fondurilor active cu capital de risc, pentru a dezvolta întreprinderi noi și inovatoare în parteneriat cu întreprinderile.
Acordul financiar include:
-o politică de investiții;
-criteriile de eligibilitate;
conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M2C2-43
|
Investiția 5.4: Injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport
|
Adoptarea unui raport
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Italia transmite un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de GTF pentru punerea în aplicare a politicii de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini capitalul propriu, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.
Raportul indică, de asemenea, sumele investite în mod direct/indirect și în fiecare produs financiar.
|
E.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.1 – Dezvoltarea sistemelor agrofotovoltaice
Această investiție constă în granturi care sprijină investițiile pentru construirea de sisteme agrofotovoltaice și instalarea de instrumente de măsurare pentru monitorizarea activității agricole subiacente în vederea evaluării microclimatului, economisirea apei, recuperarea fertilității solului, reziliența la schimbările climatice și productivitatea agricolă pentru diferitele tipuri de culturi. Instalarea instalațiilor este înregistrată în sistemul național Gaudonio (registrul instalațiilor de producție), care oferă dovezi concludente cu privire la îndeplinirea obiectivelor.
Investiția 1.2 – Promovarea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună
Această investiție constă în sprijinirea instalării unei noi capacități de generare a energiei electrice de 1 730 MW pentru configurațiile colective de autoconsum și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile, în municipalitățile cu o populație mai mică de 50 000 de locuitori. Sprijinul se bazează pe granturi pentru construirea de surse regenerabile de energie și de centrale de producție, cuplate cu sisteme de stocare a energiei.
Investiția 1.4 – Dezvoltarea biometanului, în conformitate cu criteriile de promovare a economiei circulare
Această investiție constă în:
-Sprijin pentru construirea de noi instalații de producere a biometanului
-Reconversia și îmbunătățirea eficienței instalațiilor agricole de biogaz existente (inclusiv fracțiunea organică a deșeurilor solide urbane – OFUSW) către producția de biometan pentru transport, industrie și încălzire. Biometanul trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II) pentru a permite măsurii să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cerințele relevante din nota de subsol 8 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
-Înlocuirea vehiculelor mecanice învechite și cu eficiență scăzută cu vehicule care funcționează exclusiv cu biometan, în conformitate cu criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II). Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu consumul preconizat de combustibil.
-Difuzarea practicilor ecologice în faza de producție a biogazului (locuri de prelucrare minimă a solului, sisteme inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru distribuția digestatului).
Investiția 2.1 – Consolidarea rețelelor inteligente
Această investiție constă în transformarea rețelelor de distribuție și a gestionării acestora, cu intervenții atât asupra rețelei de energie electrică, cât și asupra componentelor sale software, pentru a permite noi scenarii energetice în care consumatorii și prosumatorii să poată juca, de asemenea, un rol.
Investiția 2.2 – Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
Această investiție constă în intervenții de îmbunătățire a rezilienței rețelei de energie electrică la fenomenele meteorologice extreme (vânt/copaci în cădere, gheață, valuri de căldură, inundații și riscuri hidrogeologice), în special în rețeaua de distribuție, și de reducere a probabilității unor întreruperi prelungite ale aprovizionării cu energie electrică și a consecințelor sociale și economice negative asupra zonelor afectate.
Investiția 3.1 – Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
Această investiție constă în sprijinirea producției locale și a utilizării hidrogenului verde în industrie, IMM-uri și transportul local, creând astfel noi văi de hidrogen, situate în principal în sudul Italiei, cu producție locală din surse regenerabile de energie și utilizare locală. Proiectul are ca obiectiv reutilizarea zonelor industriale abandonate la unitățile de testare a producției de hidrogen de la instalațiile locale de SRE situate în același spațiu și instalații industriale sau în zonele învecinate. Această măsură vizează sprijinirea producției de hidrogen prin electroliză utilizând surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energia electrică din rețea.”
Investiția 3.2 – Utilizarea hidrogenului în industria greu de decarbonizat
Această investiție constă în sprijinirea C &D & ampI privind procesele industriale pentru a dezvolta inițiative de utilizare a hidrogenului în sectoarele industriale care utilizează metanul ca sursă de energie pentru energia termică (ciment, fabrici de hârtie, ceramică, industria sticlei etc.). Sectorul combustibililor fosili, cum ar fi rafinăriile de petrol, nu este eligibil. Această măsură vizează sprijinirea producției de hidrogen prin electroliză utilizând surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energia electrică din rețea.”
Pentru a se asigura că măsura respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate din viitoarele cereri de propuneri exclud activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante. În cazul în care activitatea realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute, dar sunt totuși inferioare valorilor de referință relevante, se furnizează o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
Investiția 3.3 – Testarea hidrogenului pentru transportul rutier
Această investiție constă în crearea a cel puțin 40 de stații de realimentare cu hidrogen situate în zonele de servicii de autostradă, în depozite logistice și în porturi, în conformitate cu cerințele Directivei 2014/94 privind infrastructura pentru combustibili alternativi.
Investiția 3.4 – Testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
Această investiție constă în construirea a cel puțin zece stații de realimentare cu hidrogen pe bază de hidrogen de-a lungul a cel puțin șase linii de cale ferată. Stațiile de realimentare cu hidrogen destinare trenurilor se realizează de preferință în apropierea siturilor locale de producție a hidrogenului din surse regenerabile și/sau a stațiilor de realimentare cu hidrogen pe autostradă.”
Investiția 3.5 – Cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
Această investiție constă în sprijinirea activităților de C &D în domeniul hidrogenului în:
-Producția de hidrogen ecologic și curat
-Tehnologii inovatoare pentru stocarea, transportul și transformarea hidrogenului în derivați și e-combustibili
-Pile de combustie pentru aplicații staționare și de mobilitate
-Sisteme integrate de gestionare inteligentă pentru a spori reziliența și fiabilitatea infrastructurilor inteligente bazate pe hidrogen
Această măsură sprijină producția de hidrogen bazată pe electroliză care utilizează surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile) sau energia electrică din rețea, sau activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen, având ca rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 tCO2e/tH2 și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și în anexa V la aceasta.
Investiția 4.2 – Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
Obiectivul măsurii este de a spori capacitatea de utilizare rapidă a sistemului de transport în masă, favorizând un transfer modal de la transportul auto la transportul public.
Această investiție constă în:
●Construirea de noi linii și extinderea liniilor existente ale sistemelor rapide de transport în masă pe o distanță de cel puțin 231 km. Lista proiectelor include cel puțin 96 km de benzi de metrou sau tramvai și cel puțin 135 km de troleibuz, tranzit rapid pentru autobuze (BRT) sau cablu.
●Modernizarea infrastructurii sistemelor rapide de transport în masă, care poate include digitalizarea acestora. Printre aceste intervenții se numără modernizarea stațiilor de metrou și a infrastructurii liniilor de metrou, a sistemelor de semnalizare pentru calea ferată sau tramvai, a depozitelor de tranzit public.
●Achiziționarea de material rulant cu emisii zero pentru sistemele rapide de transport în masă.
●Intervențiile incluse în această măsură sunt de cel puțin 28 și vizează cel puțin zonele metropolitane Bari, Bergamo, Bologna, Catania, Firenze, Genova, Milano, Napoli, Padova, Perugia, Rimini, Roma și Taranto.
Infrastructura eligibilă atât pentru construcție, cât și pentru modernizare (și anume, benzi de metrou, linii de tramvai, benzi pentru troleibuze, tranzit rapid pentru autobuze sau cablu) trebuie să permită exploatarea materialului rulant cu emisii zero. Investiția nu implică construirea sau modernizarea unor drumuri care depășesc domeniul de aplicare al intervenției, cu excepția cazului în care acestea fac parte integrantă din infrastructura care permite exploatarea materialului rulant cu emisii zero.
Investiția 4.4.1 – Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu emisii zero
Această investiție constă în achiziționarea a cel puțin 3 000 de autobuze cu nivel scăzut de emisii și a cel puțin 1 000 de stații de încărcare pentru autobuze cu pardoseală zero și cu emisii scăzute. Autobuzele trebuie să fie echipate cu caracteristici digitale. Autobuzele eligibile sunt cu podea joasă (adică aparțin categoriilor de vehicule M2 și M3 în conformitate cu standardele CEE-ONU) și sunt fie electrice, fie pile de combustie cu hidrogen.
Investiția 4.4.2 – Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
Această investiție constă în achiziționarea și punerea în funcțiune a cel puțin 66 de trenuri de călători cu zero emisii (un tren fiind compus din cel puțin o locomotivă și include vagoane de călători) și 100 de vagoane suplimentare pentru serviciul universal. În ansamblu, investiția trebuie să furnizeze în total cel puțin 523 de unități, dintre care cel puțin 66 trebuie să fie locomotive.”
Investiția 4.4.3 – Reînnoirea flotei pentru comanda brigăzii naționale de pompieri
Această investiție constă în achiziționarea a cel puțin 3 de vehicule (dintre care 800 urmează să fie alocate contingentelor aeroporturilor de pompieri) pentru Brigada națională de pompieri și în realizarea a 200 de puncte de încărcare instalate în stațiile de pompieri și achiziționarea a cel puțin 875 de puncte mobile de încărcare cu energie electrică. 3 500 vehiculele au emisii zero, în timp ce restul funcționează fie exclusiv cu biometan, fie cu biocombustibili, în conformitate cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolele 29-31 și cu normele privind biocombustibilii pe bază de alimente și furaje prevăzute la articolul 26 din Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (REDII) și cu actele de punere în aplicare și actele delegate conexe. Operatorii achiziționează certificatul de garanție de origine proporțional cu utilizarea preconizată a combustibilului. Vehiculele care funcționează cu biocombustibili trebuie să fie omologate de tip pentru B100.
Investiția 5.1 – Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice:
Această măsură constă în două subinvestiții. Pe baza investiției MRR, mecanismul urmărește să ofere inițial o finanțare de cel puțin 3 500 000 EUR 000.
Subinvestiția 1:
Această subinvestiție constă într-o investiție publică într-un mecanism, „tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete”, pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare în domeniul eficienței energetice, al producerii de energie din surse regenerabile pentru autoconsum și al transformării durabile a procesului de producție.
Investițiile sprijină:
I)tranziția ecologică a sistemului național de producție la diferite niveluri prin sprijinirea investițiilor în consolidarea lanțurilor de producție pentru dispozitive și componentele lor directe și indirecte relevante pentru tranziția ecologică (de exemplu, stocarea bateriilor și a energiei, tehnologiile solare și eoliene, pompele de căldură și tehnologiile energetice geotermale, tehnologiile pe bază de hidrogen și dispozitivele pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon);
II)eficiența energetică a proceselor de producție (inclusiv prin producția pentru autoconsum de energie electrică din surse regenerabile, cu excepția biomasei);
III)durabilitatea proceselor de producție, inclusiv în vederea economiei circulare și a utilizării mai eficiente a resurselor.
Investiția i) include următoarele linii de produse:
—
Primul se axează pe fabricarea de tehnologii fotovoltaice sau eoliene și crește capacitatea de producție a tehnologiilor fotovoltaice sau eoliene cu cel puțin 4 GW/an.
—
Al doilea se axează pe fabricarea bateriilor și crește capacitatea de producție a bateriilor cu cel puțin 28 GW/an.
Mecanismul funcționează prin acordarea directă către sectorul privat de granturi nerambursabile, împrumuturi subvenționate și subvenții la dobândă.
Facilitatea este gestionată de Invitalia S.p.A. în calitate de partener de implementare. Facilitatea include următoarele instrumente financiare:
·Contract de dezvoltare care sprijină proiecte de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu o valoare mai mare de 20 000 000 EUR prin acordarea de granturi, subvenții la dobândă și împrumuturi subvenționate.
·Fondul pentru transformarea industrială, care va sprijini proiecte cuprinse între 3 000 și 000 20 000 EUR, prin acordarea de granturi, subvenții la dobândă și împrumuturi subvenționate.
Pentru a pune în aplicare investiția în facilitate, Italia și Invitalia S.p.A. semnează un acord de punere în aplicare care include următorul conținut:
1.Descrierea procesului decizional al instrumentului: Deciziile finale de investiții și de atribuire ale mecanismului sunt luate de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și sunt aprobate cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
2.Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
a.Descrierea produselor financiare și a beneficiarilor finali eligibili.
b.Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
c.Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică.
d.Cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri.
3.Suma acoperită de acordul de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a reinvesti orice restituiri în conformitate cu politica de investiții a facilității.
4.Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
a.Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la investițiile mobilizate.
b.Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
c.Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
d.Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al Invitalia S.p.A. Aceste audituri verifică:
I.că sistemele de control sunt eficace, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese;
II.respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice; și
III.cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri este respectată. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare aplicabil.
5. Cerințe privind investițiile în domeniul climei realizate de partenerul de implementare: cel puțin 2 430 000 000 EUR din investițiile MRR în mecanism contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
Subinvestiția 2:
Această subinvestiție constă într-o investiție publică într-un mecanism, „Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice”, pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare în vederea consolidării lanțurilor de aprovizionare industriale.
Investiția sprijină proiecte legate de lanțurile valorice strategice esențiale, cum ar fi programele de dezvoltare industrială și programele de dezvoltare pentru protecția mediului.
Mecanismul funcționează prin acordarea directă către sectorul privat de granturi nerambursabile, împrumuturi subvenționate și subvenții la dobândă.
Facilitatea este gestionată de Invitalia S.p.A. în calitate de partener de implementare.
Pentru a pune în aplicare investiția în mecanism, Italia și Invitalia semnează un acord de punere în aplicare care include următorul conținut:
1.Descrierea procesului decizional al instrumentului: Deciziile finale de investiții și de atribuire ale mecanismului sunt luate de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și sunt aprobate cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
2.Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
I)Descrierea produsului (produselor) financiar (e) și a beneficiarilor finali eligibili.
II)Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
III)Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică.
IV)Cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri.
3.Suma acoperită de acordul de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a reinvesti orice restituiri în conformitate cu politica de investiții a facilității.
4.Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
a.Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la investițiile mobilizate.
b.Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
c.Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
d.Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al APS Invitalia. Aceste audituri verifică:
I.că sistemele de control sunt eficace, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese;
II.respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice; și
III.cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri este respectată. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare aplicabil.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
Investiția 5.2 – Dezvoltarea unei poziții de lider internațional, industrial și C &D în domeniul hidrogenului
Această investiție constă în sprijinirea proiectelor de dezvoltare a unui lanț valoric al hidrogenului în Italia, care să fie adecvat și pentru a participa la potențiale proiecte importante de interes european comun în domeniul hidrogenului.
Investiția 5.3 – Dezvoltarea unei poziții de lider internațional, industrial și C &D în domeniul autobuzelor electrice
Această investiție constă în sprijinirea a aproximativ 45 de proiecte care pot promova transformarea digitală și verde a industriei autobuzelor în autobuze electrice și conectate. Se preconizează, de asemenea, că această investiție va sprijini investițiile în reînnoirea parcului de autobuze electrice (fără a acoperi autobuzele hibride).
Investiția 5.4 – injecție de capital în Fondul pentru tranziție verde („GTF”) gestionat de CDP Venture Capital SGR
Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei italiene prin stimularea investițiilor private, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate implicate în tranziția verde și dezvoltarea pieței capitalului de risc în acest sector. Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 250 000 000 EUR în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”) gestionat de CDP Venture Capital SGR.
CDP Venture Capital SGR adoptă o politică de investiții pentru utilizarea capitalurilor proprii. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini capitalul propriu, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare de 15 ani și comisionul de gestionare de maximum 13 %.
GTF funcționează prin furnizarea directă sau indirectă de sprijin sub formă de capitaluri proprii, cvasicapital, datorii sau cvasi-îndatorare.
CDP Venture Capital SGR adoptă sistemul de audit și control descris în orientările „Linee Guida per le attività di rendicontazione e controllo dei Fondi DTF e GTF” pentru utilizarea capitalurilor proprii. Politica de investiții impune ca produsul (produsele) financiar (financiare) pe care îl (le) sprijină capitalul să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, în cazul sprijinului general pentru întreprinderile nou-înființate, politica de investiții exclude întreprinderile care se concentrează
în mod substanțial în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe
; (II) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2
; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante
; (IV) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor
, (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
E.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
SNumăr egal
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C2-3
|
Investiția 1.4 Dezvoltarea biometanului, în conformitate cu criteriile de promovare a economiei circulare
|
Țintă
|
Înlocuirea tractoarelor agricole
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
300
|
T 2
|
2026
|
Înlocuirea a cel puțin 300 parc de tractoare agricole, cu tractoare mecanice acționate exclusiv cu biometan și echipate, de asemenea, cu unelte pentru agricultura de precizie.
Biometanul trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II) pentru a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului.
|
|
M2C2-5
|
Investiția 1.4 Dezvoltarea biometanului, în conformitate cu criteriile de promovare a economiei circulare
|
Țintă
|
Capacitate suplimentară de producție de biometan
|
NU EXISTĂ
|
1 000 000 000
|
0.
|
2.3
|
T 2
|
2026
|
Dezvoltarea capacității de producție de biometan de la conversia instalațiilor existente (inclusiv fracțiunea organică a deșeurilor solide urbane – OFUSW) și de la instalațiile noi la cel puțin 2.3 miliarde m³ la sfârșitul lunii iunie 2026.
Biometanul trebuie să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 (Directiva RED II) pentru a permite măsurii să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cerințele relevante din nota de subsol 8 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001.
|
|
M2C2-9
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – Creșterea capacității rețelelor de distribuție a energiilor regenerabile
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 4
|
2024
|
Creșterea capacității rețelei de distribuție a energiei din surse regenerabile cu cel puțin 1 000 MW
|
|
M2C2-10
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – Creșterea capacității rețelelor de distribuție a energiilor regenerabile
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
1 000
|
4 000
|
T 2
|
2026
|
Creșterea capacității rețelei de distribuție a energiei din surse regenerabile cu cel puțin 4 000 MW
|
|
M2C2-11
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – electrificarea consumului de energie
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 500 000
|
T 2
|
2026
|
Electrificarea consumului de energie care ajunge la cel puțin 1 500 000 de locuitori
|
|
M2C2-13
|
Investiția 2.2 Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Țintă
|
Creșterea rezilienței rețelei de energie electrică
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 000
|
T 2
|
2026
|
Creșterea rezistenței la cel puțin 4 000 km a rețelei de energie electrică, astfel încât să se reducă frecvența și durata reducerilor de energie cauzate de condițiile meteorologice extreme.
|
|
M2C2-15
|
Investiția 3.3 Testarea hidrogenului pentru transportul rutier
|
Țintă
|
Dezvoltarea stațiilor de reîncărcare pe bază de hidrogen
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
40
|
T 2
|
2026
|
Dezvoltarea a cel puțin 40 stații de reîncărcare pe bază de hidrogen pentru vehiculele ușoare și grele, în conformitate cu Directiva 2014/94/UE
|
|
M2C2-17
|
Investiția 3.4 Testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
Țintă
|
Numărul de stații de realimentare cu hidrogen
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 2
|
2026
|
Construiește zece stații de realimentare cu hidrogen pe bază de hidrogen de-a lungul a șase linii de cale ferată, care vor fi definite prin proceduri publice stabilite de Ministerul Mobilității Durabile (MIMS) și de Ministerul Tranziției Ecologice (MITE).
|
|
M2C2-19
|
Investiția 3.5 – Cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 10 proiecte de C &D realizate (câte unul pentru fiecare dimensiune de C &D de mai jos) și care au primit un certificat de testare sau o publicație
Se dezvoltă patru linii de activități de C &D , cu referire la:
a) Producția de hidrogen ecologic și curat
b) Tehnologii inovatoare pentru stocarea, transportul și transformarea hidrogenului în derivați și e-combustibili
c) Pile de combustie pentru aplicații staționare și de mobilitate
d) Sisteme integrate de gestionare inteligentă pentru a spori reziliența și fiabilitatea infrastructurilor inteligente bazate pe hidrogen
Această măsură sprijină producția de hidrogen pe bază de electroliză care utilizează surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile) sau energia electrică din rețea, sau activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința privind reducerea emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen, având ca rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 tCO2e/tH2 și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și în anexa V la aceasta.
|
|
M2C2-24
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de infrastructuri pentru sisteme rapide de transport în masă
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru realizarea de proiecte de infrastructură, astfel cum sunt definite în descrierea măsurii.
|
|
M2C2-25
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea de material rulant cu emisii zero și intervenții pentru modernizarea infrastructurii sistemelor de transport rapid de masă
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2024
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea a cel puțin 85 de unități de material rulant și a cel puțin 5 intervenții pentru modernizarea infrastructurii sistemelor rapide de transport în masă, astfel cum sunt definite în descrierea măsurii.
|
|
M2C2-25bis
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Cel puțin 5 intervenții pentru modernizarea infrastructurii sistemelor rapide de transport în masă
|
|
Număr
|
0
|
5
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 5 intervenții pentru modernizarea infrastructurii (astfel cum este definită în descrierea măsurii) sistemelor rapide de transport în masă.
La finalizarea lucrărilor, infrastructura vizată trebuie să fie operațională sau accesibilă (în funcție de tipul de infrastructură).
|
|
M2C2-25ter
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Achiziționarea a cel puțin 85 de unități de material rulant pentru transportul rapid de masă
|
|
Număr
|
0
|
85
|
T 2
|
2026
|
Achiziționarea a cel puțin 85 de unități de material rulant cu emisii zero pentru transportul rapid de masă în zonele metropolitane, astfel cum sunt definite în descrierea măsurii.
|
|
M2C2-26
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Numărul de km de infrastructură de transport public
|
NU EXISTĂ
|
kilometri
|
0
|
231
|
T 2
|
2026
|
Să construiască cel puțin 231 km de infrastructură de transport public în zonele urbane funcționale, astfel cum sunt definite în descrierea măsurii.
|
|
M2C2-31
|
Investiția 4.4.3: Reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor pentru reînnoirea flotei pentru comanda națională a pompierilor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
N.A.P.
|
T 2
|
2024
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea de vehicule de pompieri.
|
|
M2C2-32
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru consolidarea parcului de autobuze regionale de transport public cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Notificarea atribuirii contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea a cel puțin 3 000 de autobuze cu emisii scăzute cu emisii zero.
|
|
M2C2-34
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Țintă
|
Numărul de autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero înregistrate T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
800
|
T 4
|
2024
|
Înregistrarea a cel puțin 800 de autobuze cu emisii scăzute cu emisii zero achiziționate în cadrul M2C2-32 pentru consolidarea parcului auto respectiv.
|
|
M2C2-34bis
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
25
|
T 4
|
2024
|
Livrarea a cel puțin 25 trenuri cu emisii zero.
|
|
M2C2-35
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Țintă
|
Numărul de autobuze cu pardoseală cu emisii zero înregistrate T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
800
|
3 000
|
T 2
|
2026
|
Înregistrarea a cel puțin 3 000 de autobuze cu emisii scăzute cu emisii zero achiziționate în cadrul M2C2-32 pentru consolidarea parcului auto respectiv.
|
|
M2C2-35 ter
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Țintă
|
Numărul de stații de încărcare pentru autobuzele cu pardoseală joasă și cu emisii zero
|
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 2
|
2026
|
Punerea în funcțiune a cel puțin 1 000 stații de încărcare pentru autobuzele cu pardoseală cu emisii zero sau scăzute.
|
|
M2C2-35 bis
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero și numărul de transporturi pentru serviciul universal
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
25
|
66
|
T 2
|
2026
|
Livrarea și punerea în funcțiune a cel puțin 53 de trenuri cu emisii zero pentru parcul feroviar regional și a cel puțin 13 trenuri bimodale și a 100 vagoane pentru serviciul universal.
În ceea ce privește serviciul universal/interorașul, materialul rulant achiziționat din resursele MRR este deținut de stat. Prin urmare, la expirarea contractului de servicii al furnizorilor tradiționali, acest material rulant trebuie pus la dispoziția noii entități căreia i s-a atribuit contractul de servicii, în deplină conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1370/2007.
|
|
M2C2-36
|
Investiția 4.4.3: Reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
Țintă
|
Numărul de vehicule nepoluante pentru reînnoirea parcului de vehicule pentru comanda națională de pompieri
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 800
|
T 2
|
2026
|
Punerea în funcțiune a cel puțin 3 800 de vehicule nepoluante pentru parcul de lucrări de reînnoire a comandamentului național al pompierilor.
3 500 vehiculele pot beneficia de o etichetare ecologică de 100 %, deoarece acestea trebuie să fie în proporție de 100 % electrice, iar punctele de încărcare trebuie să fie alimentate cu panouri fotovoltaice. Cele 300 de vehicule grele, 200 pentru aeroporturi și 100 pentru salvarea urbană, trebuie să funcționeze numai cu biometan sau biocombustibil și să respecte criteriile stabilite în Directiva 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (Directiva RED II). Producătorii de biocarburanți și de gaz biometan și biocombustibil trebuie să furnizeze certificate (dovada durabilității) eliberate de evaluatori independenți, astfel cum se prevede în Directiva 2018/2001. Operatorul achiziționează certificate de garanție de origine proporționale cu utilizarea preconizată a combustibilului. Vehiculele care funcționează cu biocombustibili trebuie să fie omologate de tip pentru B100.
|
|
M2C2-38bis
|
Investiția 5.1. Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare.
|
|
M2C2-39
|
Investiția 5.1 – Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice
|
Etapă de referință
|
Ministerul Întreprinderilor și Made din Italia a finalizat transferul de fonduri către Invitalia S.p.A
|
Certificatul de transfer
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Italia transferă 3 500 000 000 EUR către Invitalia pentru instrument.
|
|
M2C2-40
|
Investiția 5.1. Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
100
|
T 2
|
2026
|
Invitalia trebuie să fi încheiat acorduri juridice de finanțare cu beneficiarii finali pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investiția din MRR în valoare de 3 500 000 000 EUR (ținând seama de comisioanele de gestiune).
În special:
-3 000 000 EUR 000 pentru subinvestiția 1 Tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;
— 500 000 000 EUR pentru subinvestiția 2 Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice.
|
|
M2C2-42bis
|
Investiția 5.4 – injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde
|
Certificatul de transfer
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Italia transferă 250 000 EUR 000 către GTF.
În plus, politica de investiții („Accordo Finanziario”) trebuie să fie în conformitate cu descrierea măsurii.
|
|
M2C2-44
|
Investiția 1.1 Dezvoltarea sistemelor agrofotovoltaice
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea de panouri solare fotovoltaice în sistemele agrofotovoltaice
|
Publicarea decretelor de admitere cu atribuirea (atribuirea) tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea de panouri solare fotovoltaice în sistemele agrofotovoltaice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Publicarea decretelor de admitere cu atribuirea (atribuirea) tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea de panouri solare fotovoltaice și de instrumente de măsurare în sistemele agrofotovoltaice.
|
|
M2C2-45
|
Investiția 1.1 Dezvoltarea sistemelor agrofotovoltaice
|
Țintă
|
Instalarea de panouri solare fotovoltaice în sistemele agrofotovoltaice
|
NU EXISTĂ
|
MW
|
0
|
900
|
T 2
|
2026
|
Instalarea de panouri solare fotovoltaice în sisteme agrofotovoltaice cu o capacitate de cel puțin 900 MW.
|
|
M2C2-46
|
Investiția 1.2 Promovarea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru atribuirea granturilor pentru punerea în aplicare a intervențiilor pentru comunitățile energetice
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru punerea în aplicare a intervențiilor pentru comunitățile energetice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Semnarea contractelor de atribuire a granturilor pentru punerea în aplicare a intervențiilor pentru comunitățile energetice.
|
|
M2C2-47
|
Investiția 1.2 Promovarea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună
|
Țintă
|
Instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile în comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează în comun
|
NU EXISTĂ
|
MW
|
0
|
1 730
|
T 2
|
2026
|
O nouă capacitate de producere a energiei electrice de cel puțin 1 730 MW din surse regenerabile a fost instalată în comunitățile energetice și au fost instalați în comun autoconsumatori de energie din surse regenerabile situați în municipalități cu mai puțin de 50 000 de locuitori. Această măsură nu sprijină activitățile pe bază de hidrogen care generează emisii de GES mai mari de 3 tCO2eq/tH2.
|
|
M2C2-48
|
Investiția 3.1 Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiectele de producere a hidrogenului în centrele industriale abandonate
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru producția de hidrogen în centrele industriale abandonate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Atribuirea proiectelor pentru producția de hidrogen în centrele industriale abandonate. Se acordă finanțare producției de hidrogen verde cu mai puțin de 3 tCO2eq/tH2 pentru a obține cel mai bun rezultat în ceea ce privește decarbonizarea Această măsură sprijină producția de hidrogen bazată pe electroliză utilizând surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energie electrică din rețea.
|
|
M2C2-49
|
Investiția 3.1 Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Țintă
|
Finalizarea proiectului privind producția de hidrogen în zonele industriale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 10 proiecte de producție a hidrogenului în zone industriale abandonate cu o capacitate medie de cel puțin 1-5 MW fiecare.
Această măsură sprijină producția de hidrogen pe bază de electroliză care utilizează surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energie electrică din rețea.
|
|
M2C2-50
|
Investiția 3.2 Utilizarea hidrogenului în industria greu de decarbonizat
|
Etapă de referință
|
Acord pentru promovarea tranziției de la metan la hidrogenul verde
|
Semnarea acordului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Semnarea acordului cu dezvoltatorii de proiecte selectați pentru a promova tranziția de la metan la hidrogenul verde. Proiectele sunt dedicate parțial procesului de C &D & ampI pentru dezvoltare și parțial realizării și testării unui prototip industrial, utilizând hidrogen. Această măsură sprijină producția de hidrogen pe bază de electroliză care utilizează surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energie electrică din rețea.
|
|
M2C2-51
|
Investiția 3.2 Utilizarea hidrogenului în industria greu de decarbonizat
|
Țintă
|
Introducerea hidrogenului în procesul industrial
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1
|
T 2
|
2026
|
Introducerea hidrogenului în cel puțin 1 instalații industriale pentru decarbonizarea sectoarelor greu de decarbonizat. Această măsură vizează sprijinirea producției de hidrogen prin electroliză utilizând surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile), sau energia electrică din rețea.”
|
|
M2C2-52
|
Investiția 5.2 Hidrogen
|
Etapă de referință
|
Producția de electrolizoare
|
Notificarea publicării tuturor contractelor de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Atribuirea contractului de construire a unei instalații industriale pentru producția de electrolizoare.
|
|
M2C2-53
|
Investiția 5.2 Hidrogen
|
Țintă
|
Instalație industrială construită
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1
|
T 2
|
2026
|
Construirea a cel puțin unei instalații industriale pentru producția de electrolizoare cu o capacitate totală pentru întreaga investiție de cel puțin 1 GW/an.
|
F. MISIUNEA 2 COMPONENTA 3 – Eficiența energetică și recalificarea clădirilor
Eficiența energetică este piatra de temelie a acestei componente, care este organizată în trei piloni principali.
·Primul pilon este introducerea unui stimulent temporar pentru renovarea energetică și antiseismică a proprietăților imobiliare private, prin deducerea fiscală a costurilor suportate pentru intervenții. Intervențiile eligibile sunt cele care sporesc performanța energetică a locuinței cu cel puțin două categorii ale certificatului energetic, obținând, în medie, o îmbunătățire a consumului de energie de peste 30 %.
·Al doilea pilon al acestei componente este îmbunătățirea eficienței și siguranței școlilor publice și a citadelor din domeniul judiciar.
·Al treilea pilon este menit să stimuleze construirea și extinderea rețelelor de termoficare eficiente în zonele urbane.
În plus, există o serie de reforme menite să simplifice și să accelereze punerea în aplicare a proiectelor care vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Se preconizează că această componentă va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Italiei în materie de climă și energie pentru 2030, deoarece sectorul civil este responsabil pentru aproape jumătate din consumul total de energie din Italia. Majoritatea clădirilor au fost construite înainte de adoptarea criteriilor de economisire a energiei și de intrarea în vigoare a legislației corespunzătoare, astfel încât nevoile în ceea ce privește eficiența energetică și adaptarea la riscurile seismice sunt semnificative.
Această componentă abordează o parte din recomandarea 3 specifică țării din 2020, prin care Consiliul a recomandat Italiei să ia măsuri pentru a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special în ceea ce privește [...] gestionarea apei, precum și consolidarea infrastructurii digitale pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale”. Acesta abordează, de asemenea, anumite părți din recomandările specifice fiecărei țări din 2019 3 („Orientarea politicii economice legate de investiții asupra calității infrastructurii, ținând seama de disparitățile regionale. [...] și să îmbunătățească eficacitatea administrației publice [...] prin accelerarea digitalizării și prin creșterea eficienței și a calității serviciilor publice locale”).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția 2.1: Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
Măsura Superbonus finanțează renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv a locuințelor sociale, astfel cum se specifică la articolul 119 din așa-numitul „Decreto Rilancio” adoptat pentru a aborda efectele economice și sociale negative ale pandemiei.
Obiectivul este dublu: 1) de a aduce o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor de economisire a energiei și de reducere a emisiilor stabilite în Planul național integrat privind energia și clima al Italiei (PNIEC) pentru 2030 și 2) de a oferi sprijin anticiclic sectorului construcțiilor și cererii private pentru a compensa efectele încetinirii creșterii economice.
Sprijinul este acordat sub forma unei deduceri fiscale pe o perioadă de cinci ani. Până la 16 februarie 2023, se prevede că beneficiarii, ca alternativă la instrumentul de deducere fiscală, pot alege, în locul utilizării directe a deducerii, să utilizeze instrumente financiare (așa-numitele „transfer credit” și „reducere pe factură”) pentru a aborda problema costurilor ridicate ale investiției inițiale. Aceste instrumente alternative prevăd că deducerea fiscală acumulată de beneficiar se efectuează, pentru o sumă egală, sub formă de:
1. o contribuție sub forma unei reduceri a prețului plătit în avans de la furnizor (și anume, societăți de construcții, proiectanți sau, în general, contractantul general), care o reduce direct pe factură și a fost recuperată sub forma unui credit fiscal care reduce costul investiției inițiale;
2. un credit fiscal care urmează să fie cedat unei instituții financiare, care plătește în avans capitalul necesar. Acest mecanism compensează eventualul factor de descurajare a renovării din cauza costurilor inițiale ridicate ale investiției. Alegerea contractantului general sau a instituției financiare este lăsată la latitudinea beneficiarului.
Condominiile, clădirile unifamiliale, cooperativele de locuințe nedivizate, organizațiile non-profit și asociațiile de voluntariat, asociațiile și cluburile sportive pentru amatori și locuințele sociale pot beneficia de acest stimulent fiscal. Pentru a fi eligibilă, renovarea trebuie clasificată drept «renovare în profunzime «[și anume, o renovare medie în conformitate cu Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei], ceea ce implică o îmbunătățire cu cel puțin două clase energetice (corespunzând, în medie, unei economii de energie primară de 40 %). Domeniul de aplicare al intervențiilor eligibile care fac obiectul acestei măsuri este larg, inclusiv, de exemplu, intervențiile de conducere, intervențiile tractate, izolarea termică a suprafețelor opace și intervențiile asupra sistemelor de aer condiționat (cazane cu condensare; pompe de căldură; racordarea la rețele de termoficare eficiente, în condiții specifice; energie solară termică; cazane pe bază de biomasă în condiții specifice), sisteme fotovoltaice cu sisteme de stocare conexe sau infrastructură pentru încărcarea vehiculelor electrice. Două decrete ministeriale din 6 august 2020 au definit deja cerințele tehnice ale intervențiilor și procedurile de certificare a conformității cu cerințele și costurile maxime specifice.
Superbonus este deja activ de la 1 iulie 2020 și rămâne în vigoare până la 30 iunie 2022 (pentru locuințele sociale până la 31 decembrie 2022). Accesul la prestație poate fi solicitat pentru o perioadă suplimentară de șase luni, în cazul lucrărilor la condominii sau locuințe sociale, atunci când cel puțin 60 % din lucrări au fost realizate înainte de datele indicate mai sus. Pentru a acorda mai mult timp intervențiilor mai complexe, se preconizează prelungirea aplicării măsurii pentru condominii până la 31 decembrie 2022 și pentru locuințele sociale până la 30 iunie 2023, indiferent dacă lucrările au fost finalizate în proporție de 60 % sau nu.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, costul instalării cazanelor cu condensare de gaz trebuie să reprezinte cel mult 20 % din costul total al programului de renovare. În cazurile în care cazanele cu gaz de condensare sunt instalate ca înlocuitor ales al cazanelor ineficiente existente pe bază de gaze, cărbune și petrol, ele trebuie să aibă o clasă de performanță A. În plus, instalarea cazanelor cu gaz natural trebuie să respecte condițiile stabilite în Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).”
Reforma 1.1 – Simplificarea și accelerarea procedurilor pentru intervențiile în materie de eficiență energetică
Această reformă vizează simplificarea și accelerarea procedurilor de punere în aplicare a intervențiilor legate de eficiența energetică. Acesta cuprinde patru acțiuni majore:
·Lansarea portalului național pentru eficiența energetică a clădirilor: Portalul sprijină cetățenii și operatorii în gestionarea proiectelor de eficiență energetică și reprezintă o sursă ușoară de acces la informații pentru factorii de decizie. Acesta conține informații privind performanța energetică a parcului imobiliar național, care se preconizează că va ajuta întreprinderile și cetățenii în deciziile lor de îmbunătățire a performanței energetice a proprietăților lor. Se înființează un ghișeu unic pentru a oferi asistență și toate informațiile utile cetățenilor și întreprinderilor cu privire la cartografierea energetică a clădirilor, respectarea reglementărilor sectoriale, evaluarea potențialului de eficiență și selectarea priorităților de acțiune, inclusiv planurile de redezvoltare în etape, selectarea celor mai adecvate instrumente de promovare în acest scop și formarea competențelor profesionale.
·Consolidarea activităților planului de informare și formare destinat sectorului civil – Planul de informare și formare ține seama de necesitatea de a dezvolta atât inițiative specifice menite să elimine lacunele în materie de informații ale utilizatorilor finali din sectorul rezidențial, cât și activități de formare adecvate privind stimulentele și intervențiile cele mai eficiente pentru întreprinderile care oferă servicii energetice, care desfășoară intervenții și pentru administratorii de condominiu. Planul este elaborat ținând seama de nevoile care decurg din măsura Superbonus, pentru a maximiza eficacitatea acesteia și a pune bazele unei culturi durabile a eficienței în construcții.
·Actualizarea și consolidarea Fondului Național pentru Eficiență Energetică: Odată cu revizuirea regulamentelor de instituire și gestionare a Fondului național pentru eficiență energetică (articolul 15 din Decretul legislativ nr. 102/2014 și Decretul interministerial din 22 decembrie 2017), intră în vigoare modificări pentru a promova consolidarea și utilizarea mai intensă a resurselor disponibile.
·Accelerarea fazei de implementare a proiectelor finanțate prin Programul central de redezvoltare publică EPAC: Se efectuează o revizuire normativă cu scopul de a promova o gestionare mai eficientă a resurselor alocate în mod specific Programului de recalificare a clădirilor al administrației publice centrale (PREPAC).
F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C3-1
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a prelungirii Superbonus
|
Dispoziție din actul (actele) juridic (e) care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Actul (actele) juridic (e)
prelungirea beneficiilor Ecobonus și Sismabonus până la 31 decembrie 2022
pentru condominium și 30 iunie 2023 pentru sectorul social
locuințe (IACP).
|
|
M2C3-2
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Țintă
|
Superbonus T1 pentru renovarea clădirilor
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
17 000 000
|
T 2
|
2023
|
Renovarea completă a clădirilor pentru, (cel puțin 17 000 000 de metri pătrați, ceea ce duce la economii de energie primară de cel puțin 40 % și la creșterea a cel puțin două categorii din certificatul de eficiență energetică.
|
|
M2C3-3
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Țintă
|
Superbonus T2 pentru renovarea clădirilor
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
17 000 000
|
35 800 000
|
T 4
|
2025
|
Renovarea completă a clădirilor pentru cel puțin 35 800 000 de metri pătrați, ceea ce duce la economii de energie primară de cel puțin 40 %, crescând cel puțin două categorii din certificatul de eficiență energetică.
|
|
M2C3-4
|
Reforma 1.1: Simplificarea și accelerarea procedurilor pentru intervențiile în materie de eficiență energetică
|
Etapă de referință
|
Simplificarea și accelerarea procedurilor pentru intervențiile în materie de eficiență energetică
|
Dispoziție din actul (actele) juridic (e) care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Actul (actele) juridic (e) simplifică (e) și accelerează procedurile pentru intervențiile în materie de eficiență energetică prin:
·Lansarea unui portal național pentru eficiența energetică a clădirilor
·Consolidarea activităților planului de informare și formare destinat sectorului civil
·Actualizarea și consolidarea Fondului Național pentru Eficiență Energetică
·Accelerarea fazei de implementare a proiectelor finanțate prin programul PREPAC
|
F.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.1: Construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor
Această măsură se axează pe înlocuirea progresivă a unei părți din parcul imobiliar al școlilor publice, cu scopul de a crea structuri moderne și durabile.
Obiectivele intervențiilor sunt reducerea consumului de energie, creșterea siguranței seismice a clădirilor și dezvoltarea zonelor verzi.
Se preconizează că planul va viza 166 de clădiri școlare, cu un total de 400 mii m².
Investiția 1.2 – Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției
Această măsură vizează renovarea și recalificarea structurilor publice inadecvate utilizate parțial sau integral de administrarea justiției.
Intervenția se axează pe menținerea activelor existente, permițând protecția, valorificarea și restaurarea patrimoniului istoric care caracterizează adesea birourile administrației din sistemul judiciar italian. Pe lângă eficiența energetică, programul urmărește, de asemenea, să asigure sustenabilitatea economică, de mediu și socială a intervențiilor prin utilizarea de materiale durabile și utilizarea energiei electrice autogenerate din surse regenerabile. Intervențiile pot, de asemenea, să adapteze structurile pentru a reduce vulnerabilitatea seismică a clădirilor.
Lista orientativă a municipalităților în care se desfășoară intervențiile este următoarea: Bari, Bergamo, Bologna, Cagliari, Florența, Genova, Latina, Messina, Milano, Monza, Napoli, Palermo, Perugia, Reggio Calabria, Roma, Roma, Trani, Torino, Velletri și Veneția.
Intervenția nu include cazanele pe gaz natural.
Investiția 3.1: Promovarea încălzirii centralizate eficiente
Încălzirea centralizată joacă un rol important în realizarea obiectivelor de mediu ale sectorului încălzirii și răcirii, în special în zonele urbane mari, unde problema este și mai acută.
Măsura dezvoltă încălzirea centralizată eficientă, bazată pe distribuția căldurii generate din surse regenerabile, din căldura reziduală sau cogenerată în centrale de înaltă performanță. Măsura finanțează proiecte care urmează să fie selectate prin intermediul unei licitații care urmează să fie lansată în 2022, referitoare la construirea de noi rețele sau la extinderea rețelelor de termoficare existente. O licitație ulterioară poate fi lansată în 2023. Se acordă prioritate proiectelor care garantează cele mai mari economii de energie primară din surse neregenerabile.
Se preconizează că se vor obține beneficii energetice și de mediu egale cu 20 ktep de energie fosilă primară pe an și cu 40 ktone de emisii de gaze cu efect de seră evitate în sectoarele care nu fac obiectul ETS în fiecare an.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, construirea unui sistem eficient de încălzire centralizată nu utilizează combustibilii fosili ca sursă de căldură, ci se bazează exclusiv pe căldura generată din surse regenerabile, din căldura reziduală sau cogenerată în centrale de înaltă performanță. Infrastructura asociată pentru încălzirea centralizată respectă Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1) și se preconizează că va garanta o reducere de 0.04 MtCO2/year.
F.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
număr ecuativ
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C3-5
|
Investiția 1.1: Construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor pentru modernizarea energetică a clădirilor școlare, în urma unei proceduri de achiziții publice
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice în urma unei proceduri de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru înlocuirea clădirilor școlilor noi eligibile pentru finanțare, formalizate de autoritățile locale, cu o suprafață totală de cel puțin 400 de metri pătrați
|
|
M2C3-6
|
Investiția 1.1: Construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor
|
Țintă
|
Cel puțin 400 000 sqmt de școli noi sunt construite prin înlocuirea clădirilor.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
400 000
|
T 1
|
2026
|
Finalizarea construirii a cel puțin 400 000 de metri pătrați de școli noi prin înlocuirea clădirilor, ceea ce duce la un consum de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero
|
|
M2C3-7
|
Investiția 1.2 – Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare ale administrării justiției
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de clădiri noi, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare ale administrării justiției sunt semnate de autoritatea contractantă în urma unei proceduri de achiziții publice.
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice în urma unei proceduri de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice privind construcția de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare în cadrul administrării justiției.
|
|
M2C3-8
|
Investiția 1.2 – Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției
|
Țintă
|
Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
289 000
|
T 1
|
2026
|
Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției cu o lungime de cel puțin 289 000 de metri pătrați
|
|
M2C3-9
|
Investiția 3.1: Promovarea încălzirii centralizate eficiente
|
Etapă de referință
|
Contractele pentru îmbunătățirea rețelelor de încălzire sunt atribuite de Ministerul Tranziției Ecologice în urma unei proceduri de licitație publică
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice în urma unei proceduri de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de noi rețele de termoficare sau extinderea rețelelor de termoficare existente, care ar trebui să includă cerința de reducere a consumului de energie.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
M2C3-10
|
Investiția 3.1: Promovarea încălzirii centralizate eficiente
|
Țintă
|
Construirea sau extinderea rețelelor de termoficare pentru a reduce consumul de energie
|
NU EXISTĂ
|
KTEP
|
0
|
20
|
T 1
|
2026
|
Finalizarea construirii de noi rețele de termoficare sau extinderea celor existente, permițând o reducere a consumului de energie cu cel puțin 20 KTOE pe an.
Investiția respectă condițiile stabilite în nota de subsol (9) din anexa VI la Regulamentul 241/2021/UE privind Mecanismul de redresare și reziliență.
|
G. MISIUNEA 2 COMPONENTA 4 – Planificarea teritorială și resursele de apă
Scopul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Italiei este de a aborda o serie de deficiențe de lungă durată legate de gestionarea resurselor de apă și a riscurilor hidrogeologice în Italia și de a adopta o serie de măsuri menite să conserve biodiversitatea. Acest lucru trebuie realizat printr-o combinație semnificativă și echilibrată de reforme și investiții în aceste diferite dimensiuni.
În ceea ce privește reformele, componenta propune un set de măsuri care vizează în principal îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor de apă prin reducerea fragmentării sectorului, prin stabilirea unei politici adecvate de stabilire a prețurilor și prin stabilirea unei serii de stimulente pentru a aborda problemele existente legate de gestionarea apelor uzate. Reformele din cadrul acestei componente includ, de asemenea, un set de măsuri menite să simplifice conceperea și punerea în aplicare a proiectelor legate de infrastructura de apă și de gestionarea și reducerea riscurilor hidrologice.
Investițiile asociate acestei componente contribuie la atenuarea și la o mai bună gestionare a riscului hidrogeologic în Italia, atât din perspectiva prevenirii, cât și a adaptării, și vizează creșterea rezilienței infrastructurii legate de apă. În plus, acestea vizează îmbunătățirea semnificativă a gestionării resurselor de apă printr-o mai bună gestionare a apelor uzate și o reducere semnificativă a scurgerilor de apă, inclusiv în sectorul agricol. Investițiile consolidează digitalizarea acestor sectoare și le fac mai eficiente din punct de vedere energetic și mai bine adaptate la schimbările climatice. Această componentă include, de asemenea, un set de măsuri care vizează conservarea biodiversității și a zonelor verzi, în conformitate cu „Strategia UE privind biodiversitatea” 2030.
Această componentă abordează o parte din recomandarea 2 specifică țării 020 pentru 3, prin care Consiliul Uniunii Europene a recomandat Italiei să ia măsuri pentru a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special în ceea ce privește [...] gestionarea apei, precum și consolidarea infrastructurii digitale pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale”. Acesta abordează, de asemenea, anumite părți ale recomandării 2019 specifice fiecărei țări din 3 („Orientarea politicii economice legate de investiții asupra calității infrastructurii, ținând seama de disparitățile regionale. [...] și să îmbunătățească eficacitatea administrației publice [...] prin accelerarea digitalizării și prin creșterea eficienței și a calității serviciilor publice locale”).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 2.1 – Simplificarea și accelerarea procedurilor de punere în aplicare a intervențiilor împotriva instabilității hidrogeologice
Scopul acestei reforme este de a depăși deficiențele existente în guvernanța riscurilor hidrogeologice evidențiate de Curtea de Conturi a Italiei. Acesta constă în simplificarea și accelerarea procedurilor de punere în aplicare a proiectelor în acest domeniu, inclusiv în stabilirea unor termene maxime pentru fiecare etapă; prioritizarea intervențiilor în conformitate cu evaluarea națională a riscurilor și cu articolul 6 din Decizia 1313/2013 privind evaluarea capacității UE de gestionare a riscurilor și principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ; stabilirea unui plan de creștere a capacității administrative a entităților responsabile cu punerea în aplicare a acestor proiecte și consolidarea coordonării între diferitele niveluri de guvernare implicate, inclusiv prin raționalizarea fluxurilor de informații.
Reforma 2 – Reforma cadrului juridic pentru o mai bună gestionare și o utilizare durabilă a apei
Această reformă urmărește să abordeze problemele de lungă durată ale sectorului apei din Italia, reflectate în numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs de desfășurare pentru nerespectarea Directivei 91/271/CEE a Consiliului, într-o fragmentare excesivă a sectorului și în absența unor stimulente și politici de stabilire a prețurilor adecvate. Se preconizează că măsurile avute în vedere vor reduce în mod semnificativ fragmentarea sectorului prin reducerea numărului de operatori și încurajarea economiilor de scară, prin stabilirea de stimulente pentru reducerea scurgerilor de apă și a consumului excesiv de apă din sectorul agricol și prin stabilirea unor politici adecvate de stabilire a prețurilor pentru un consum mai durabil de apă.
Se semnează un set de memorandumuri de înțelegere cu regiunile Campania, Calabria, Molise și Sicilia pentru a reduce fragmentarea numărului de operatori care furnizează servicii de alimentare cu apă. Memorandumul de înțelegere stabilește obiective în ceea ce privește stabilirea organismelor administrației publice locale, reducerea numărului de operatori și realizarea de economii de scară în vederea stabilirii unor operatori unici pentru cel puțin 40 de locuitori în termen de doi ani de la semnarea memorandumului de înțelegere respectiv.
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților depline de gestionare a serviciilor integrate de apă”
Această reformă urmărește să abordeze probleme majore în gestionarea resurselor de apă și să sporească eficiența sistemului.
Se preconizează că sistemul va reduce fragmentarea existentă a numărului de operatori, ceea ce împiedică în prezent utilizarea eficientă a resurselor de apă în unele părți ale țării. Se preconizează, de asemenea, că reforma va stabili stimulentele adecvate pentru o mai bună utilizare a resurselor de apă în sectorul agricol, va introduce un sistem de sancțiuni pentru extracția ilegală a apei și va introduce un sistem de prețuri care reflectă mai bine și este mai conform cu principiul „poluatorul plătește”, evitând în același timp extinderea sistemelor de irigații existente. Măsurile se adoptă în cooperare cu regiunile în care gestionarea resurselor de apă este în prezent mai problematică.
Investiția 3.2 – Digitalizarea parcurilor naționale și a zonelor marine protejate
Această măsură stabilește proceduri standardizate și digitalizate pentru modernizarea, eficiența și funcționarea eficace a zonelor protejate în diferitele sale dimensiuni, cum ar fi conservarea naturii, simplificarea administrativă a procedurilor și serviciile pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate. După intervenție, se preconizează o îmbunătățire a monitorizării resurselor naturale, astfel încât să se ia măsurile preventive și corective necesare atunci când este necesar pentru protejarea biodiversității. De asemenea, se preconizează că aceasta va duce la îmbunătățirea serviciilor și a sensibilizării vizitatorilor parcurilor naționale și zonelor marine protejate cu privire la biodiversitate pentru un turism mai durabil și un consum responsabil de resurse naturale.
G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
număr ecuativ
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C4-1
|
Reforma 2.1. Simplificarea și accelerarea procedurilor de punere în aplicare a intervențiilor împotriva instabilității hidrogeologice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării cadrului juridic pentru o mai bună gestionare a riscurilor hidrologice
|
Dispoziție din actul (actele) juridic (e) relevant (e) care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Noul cadru juridic (cel puțin):
-Să acorde prioritate intervențiilor de prevenire în conformitate cu evaluarea națională a riscurilor și cu articolul 6 din Decizia 1313/2013 privind evaluarea capacității UE de gestionare a riscurilor și principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ;
-Accelerarea procedurilor de elaborare a proiectelor și stabilirea unor principii generale de simplificare a procedurilor de implementare și finanțare a proiectelor și a proiectelor cu risc hidrologic;
-Armonizarea și raționalizarea fluxurilor de informații pentru a reduce redundanța în ceea ce privește raportarea între diferitele sisteme de informații ale statului și dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru o mai bună identificare a riscurilor hidrologice, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi a Italiei.
-Să consolideze coordonarea intervențiilor între diferitele niveluri de guvernare, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi a Italiei;
-Să creeze baze de date comune privind incidentele („dissesto”), în conformitate cu recomandările Curții de Conturi a Italiei;
-Stabilirea unor termene maxime pentru fiecare etapă.
-Să stabilească un plan de consolidare a capacității entităților relevante.
|
|
M2C4-2
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților depline de gestionare a serviciilor integrate de apă”
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei menite să asigure capacități manageriale depline pentru serviciile integrate de apă
|
Dispoziție din actul (actele) juridic (e) relevant (e) care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2022
|
Legea/regulamentele generale privind serviciile de alimentare cu apă pentru utilizarea durabilă a acestora și stimularea investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă, care cel puțin:
-Să reducă fragmentarea entităților prin norme și mecanisme de agregare pentru a stimula integrarea operatorilor de gestionare autonomi în prezent în operatorul unic pentru întregul Ambito Territoriale Ottimale;
-Să prevadă stimulente pentru o utilizare durabilă a apei în agricultură, în special pentru a sprijini utilizarea sistemului comun de monitorizare a utilizării apei (SIGRIAN) pentru utilizări colective și autoalimentare pentru irigații;
-Stabilirea unui sistem de prețuri reglementate care să țină seama în mod adecvat de utilizarea resurselor de mediu și de poluare, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”
|
|
M2C4-3
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților depline de gestionare a serviciilor integrate de apă”
|
Etapă de referință
|
Reforma cadrului juridic pentru o mai bună gestionare și o utilizare durabilă a apei
|
Intrarea în vigoare a memorandumurilor de înțelegere
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Semnarea memorandumurilor de înțelegere de către Ministerul Tranziției Ecologice cu regiunile Campania, Calabria, Molise și Sicilia pentru a reduce fragmentarea numărului de operatori care furnizează servicii de alimentare cu apă. Memorandumul de înțelegere ar trebui să stabilească obiective în ceea ce privește stabilirea organismelor administrației publice locale, reducerea numărului de operatori și realizarea de economii de scară în vederea stabilirii unor operatori unici pentru cel puțin 40 de locuitori la fiecare 000 de locuitori.
|
|
M2C4-4
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților manageriale depline pentru serviciile integrate de alimentare cu apă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a noului cadru juridic pentru irigații
|
Dispoziție din actul legislativ relevant care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Cadrul juridic revizuit trebuie cel puțin:
— Instituirea unui sistem de sancțiuni pentru extracția ilegală de apă
Să solicite o evaluare a impactului, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (7) din Directiva-cadru privind apa, pentru a evalua impactul (eventual cumulativ) asupra tuturor corpurilor de apă potențial afectate.
— Să se asigure că extinderea sistemului de irigații existent (inclusiv prin utilizarea sporită a apei, și nu numai prin expansiune fizică), chiar și prin metode mai eficiente, este evitată în cazul în care corpurile de apă în cauză (ape de suprafață sau subterane) sunt sau se preconizează (în contextul intensificării schimbărilor climatice) să se afle într-o stare mai puțin bună sau potențial bună.
|
|
M2C4-5
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării administrative și a dezvoltării serviciilor digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate
|
Dispoziție din decretul ministerial privind intrarea în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Decretul ministerial mandatează dezvoltarea serviciilor digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate.
|
G.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma 3.1 Adoptarea programelor naționale privind controlul poluării atmosferice
Reforma urmărește să alinieze legislația națională și regională și să introducă măsuri conexe pentru reducerea emisiilor de poluanți atmosferici (în conformitate cu obiectivele stabilite prin Directiva 2016/2284 privind plafoanele naționale de emisie și modificarea gazelor climatice).
Investiția 1.1: Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză
Investiția dezvoltă un sistem de monitorizare pentru a identifica și a anticipa riscurile generate de schimbările climatice și de amenajarea inadecvată a teritoriului prin utilizarea tehnologiilor avansate. Aceste tehnologii permit controlul de la distanță al benzilor teritoriale mari care stau la baza elaborării unor planuri de prevenire a riscurilor, inclusiv consolidarea infrastructurii existente și identificarea eliminării ilegale a deșeurilor. Principalele instrumente care trebuie dezvoltate în vederea atingerii acestor obiective sunt colectarea de date spațiale utilizând sisteme de observare prin satelit, drone, senzori la distanță și integrarea sistemelor de informații; rețele de telecomunicații cu cele mai avansate cerințe de securitate; înființarea unor săli de control centrale și regionale, pentru a avea acces la informațiile colectate pe teren; și sistemele și serviciile de securitate cibernetică pentru protecția împotriva atacurilor cibernetice. Intervențiile se desfășoară în principal în cele opt regiuni din sud.
Investiția 2.1: Măsuri de reducere a riscurilor de inundații și hidrogeologice
Teritoriul italian se caracterizează printr-un grad semnificativ de instabilitate hidrogeologică, care a fost exacerbat de efectele schimbărilor climatice. Acest risc are un impact negativ nu numai asupra calității vieții, ci și asupra activității economice a zonelor cele mai expuse acestui risc.
Această măsură este împărțită în două linii de acțiune, Protezione Civile și, respectiv, comisarul pentru situații de urgență pentru reconstrucția teritoriilor Emilia Romagna, Toscana, și Marche” afectate de inundațiile din mai 2023 (Commissario per la ricostruzione nel territorio della regione Emilia Romagna, Toscana e Marche), în calitate de administrație responsabilă.
În ceea ce privește prima linie de acțiune, se întreprinde un set amplu și cuprinzător de intervenții pentru a reface structurile și infrastructurile publice deteriorate (intervenții de tip E) și pentru a reduce riscul rezidual strict legat de eveniment și care vizează în primul rând protejarea siguranței publice și private (intervenții de tip D).
A doua linie de acțiune include intervențiile identificate de comisarul pentru situații de urgență, în special provinciile Ancona, Ascoli Piceno, Bologna, Ferrara, Fermo, Firenze, Forli-Cesena, Macerata, Modena, Pesaro-Urbino, Ravenna, Reggio-Emilia și Rimini.
Intervențiile vizează:
·Intervenții pentru refacerea căilor navigabile și sporirea protecției împotriva inundațiilor și alunecărilor de teren. Intervențiile includ, pe cât posibil, soluții bazate pe natură și pot avea în vedere reutilizarea materialelor transportate prin inundații. Intervențiile ar trebui, de asemenea, să promoveze, în măsura posibilului, adoptarea unor practici durabile de gestionare a solului și a terenurilor pentru sprijinirea rezilienței solurilor pe termen lung la termi, pentru stoparea degradării solului și pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice;
·Intervenții de reabilitare a rețelei de transport. Intervențiile pot include infrastructuri complementare (inclusiv poduri) care au suferit daune și care trebuie reparate;
·Intervenții pentru refacerea clădirilor publice, inclusiv a caselor publice și a centrelor de sănătate.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de a nu prejudicia în mod semnificativ (2021/C58/01). Investiția nu prevede instalarea sau înlocuirea cazanelor pe gaz sau achiziționarea de vehicule.
Investiția 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
Această măsură vizează protejarea zonelor verzi și creșterea numărului acestora, având ca obiectiv atât conservarea și îmbunătățirea biodiversității, cât și creșterea calității vieții locuitorilor din zonele respective. Acțiunile se concentrează asupra celor 14 orașe metropolitane din Italia, care sunt cele mai expuse la probleme de mediu, cum ar fi poluarea aerului, pierderea biodiversității sau efectele schimbărilor climatice. Materialul forestier de reproducere (semințe sau plante) se plantează pentru suprafețele respective pentru cel puțin 4 500 000 de arbori și arbuști (în 4 500 hectare) și cel puțin 3.5 milioane de arbori sunt transplantați la destinația lor finală.
Intervențiile urmează adoptării unui plan de împădurire urbană cu obiectivele de conservare și îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu Strategia europeană privind biodiversitatea, de reducere a poluării aerului în zonele metropolitane și de reducere a numărului de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind calitatea aerului.
Investiția 3.3 – Renaturificarea zonei Po
Zona Po este caracterizată de o poluare excesivă a apei, de consumul de sol și de excavări în albia râului începând din 1970. Toate aceste probleme au afectat negativ unele dintre habitatele sale naturale și au crescut riscul hidrogeologic.
Această măsură urmărește să reactiveze procesele naturale și să încurajeze refacerea biodiversității. Acest lucru ar asigura refacerea râului și o utilizare mai eficientă, durabilă și eficientă a resurselor de apă.
Investiția 3.4: Reabilitarea siturilor orfane
Poluarea industrială a creat multe așa-numite „situri orfane”, care prezintă un risc semnificativ pentru sănătate, cu implicații grave pentru calitatea vieții populațiilor în cauză.
Scopul acestei intervenții este de a reface aceste terenuri, reducând impactul asupra mediului și promovând economia circulară. Proiectul utilizează cele mai bune tehnologii de investigare inovatoare disponibile pentru a identifica nevoile reale de remediere și pentru a permite dezvoltarea acestor zone, inclusiv în ceea ce privește locuințele.
Această măsură constă mai întâi în adoptarea unui plan de acțiune pentru revitalizarea siturilor orfane în vederea reducerii ocupării terenurilor și a îmbunătățirii regenerării urbane. Planul identifică siturile orfane din toate cele 21 de regiuni și provincii autonome și identifică intervențiile specifice care urmează să fie întreprinse.
Investiția 3.5: Refacerea și protecția fundului mării și a habitatelor marine
Această măsură include acțiuni la scară largă pentru refacerea și protejarea fundului mării și a habitatelor marine, menite să inverseze degradarea în curs a acestor ecosisteme.
Acțiunile specifice care urmează să fie puse în aplicare includ elaborarea unei cartografieri adecvate a habitatelor de pe fundul mării și monitorizarea mediului. Pentru a asigura planificarea și punerea în aplicare adecvate a măsurilor de refacere și protecție la scară largă, sistemul național de cercetare și observare pentru ecosistemele marine și costiere este consolidat. În plus, platformele de observare a mediului marin sunt consolidate pentru a spori capacitatea tehnico-științifică de monitorizare a mediului marin și, în special, pentru a evalua eficacitatea măsurilor de protecție și gestionare în cadrul scenariului schimbărilor climatice. Astfel de investiții permit apoi o cartografiere sistematică și cuprinzătoare a habitatelor sensibile din apele marine italiene, pentru a pune în aplicare refacerea mediului și desemnarea zonelor protejate, în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2013 și cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Prin desfășurarea de activități de cercetare privind ecosistemele marine, măsura poate implica achiziționarea de echipamente științifice și/sau nave. În special, navele nou construite vor utiliza cele mai avansate tehnologii disponibile, asigurând în cea mai mare măsură posibilă prevenirea și controlul poluării.
Reforma 4.1 Simplificarea legislației și consolidarea guvernanței pentru punerea în aplicare a investițiilor în infrastructurile de alimentare cu apă
Cadrul de reglementare actual și fragmentarea existentă în gestionare au un impact negativ asupra capacității de planificare și punere în aplicare a investițiilor în infrastructurile de alimentare cu apă.
Obiectivul acestei reforme este de a simplifica și de a spori eficacitatea cadrului juridic și de a oferi asistență, atunci când este necesar, organismelor de punere în aplicare care dispun de o capacitate insuficientă de a realiza și de a finaliza aceste investiții în termenele stabilite inițial.
Principalele măsuri planificate pentru atingerea acestor obiective sunt în principal (i) instituirea unui instrument central de finanțare publică pentru investiții în sectorul apei, care să unifice resursele destul de dispersate în prezent; (II) simplificarea procedurilor de raportare și monitorizare a investițiilor finanțate, (iii) implicarea în continuare a autorității de reglementare în planificarea investițiilor care urmează să fie realizate și în posibilele revizuiri ale planului.
Ministerul Infrastructurii și Transporturilor prezintă propunerea de reformă privind sectorul alimentării cu apă.
Investiția 4.1 Infrastructura primară de apă pentru securitatea aprovizionării cu apă
Scopul acestei măsuri este de a asigura securitatea aprovizionării cu apă a zonelor urbane importante și a zonelor irigate mari, de a spori siguranța și reziliența rețelei și de a îmbunătăți capacitatea de transport a apei. Măsurile acoperă întregul teritoriu național, cu un accent deosebit pe instalațiile mai mari din sudul țării.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de a nu prejudicia în mod semnificativ (2021/C58/01). În special, pentru fiecare subinvestiție, se asigură respectarea deplină a cerințelor legislației UE, inclusiv ale Directivei-cadru privind apa, înainte, în timpul și după începerea lucrărilor de construcție. În plus, submăsurile fac, după caz, obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în temeiul Directivei 2011/92/UE, precum și al evaluărilor relevante în contextul Directivei 2000/60/CE și al Directivei 92/43/CEE, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare. Măsura nu include construirea de noi baraje, ci numai îmbunătățirea barajelor existente; impactul intervențiilor planificate asupra lucrărilor existente ia în considerare scenariile în care râul în cauză rămâne în starea sa naturală, astfel cum a fost modificată la momentul construirii lucrărilor. Toate subintervențiile planificate, inclusiv cele legate de barajele existente, trebuie să respecte procesul de autorizare de mediu impus de dreptul național și de dreptul Uniunii.
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
Gestionarea fragmentată și ineficientă a resurselor de apă a dus la scurgeri semnificative de apă, cu pierderi medii de peste 40 % și de peste 50 % în sudul țării. Obiectivul acestui proiect este de a reduce în mod semnificativ pierderile de apă potabilă prin modernizarea și modernizarea rețelelor de distribuție a apei prin sisteme avansate de control care să permită monitorizarea nodurilor principale și a celor mai sensibile puncte ale rețelei.
Investiția 4.3. Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
Scopul acestei măsuri este de a spori eficiența sistemelor de irigații prin dezvoltarea unei infrastructuri inovatoare și digitalizate pentru un sector agricol mai durabil, precum și mai bine adaptat la schimbările climatice. Investiția constă în principal în transformarea sistemelor de irigații în sisteme cu eficiență mai mare; adaptarea rețelelor de distribuție pentru a reduce pierderile; instalarea de tehnologii pentru o utilizare eficientă a resurselor de apă, cum ar fi contoarele și telecomenzile. Contorizarea apei care permite măsurarea apei este pusă în aplicare ca parte a investiției sprijinite.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de a nu prejudicia în mod semnificativ (2021/C58/01). În special, pentru fiecare subinvestiție, se asigură respectarea deplină a cerințelor legislației UE, inclusiv ale Directivei-cadru privind apa, înainte, în timpul și după începerea lucrărilor de construcție. În plus, proiectele, atunci când este cazul în conformitate cu legislația națională, fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în temeiul Directivei 2011/92/UE, precum și al evaluărilor relevante în contextul Directivei 2000/60/CE și al Directivei 92/43/CEE, inclusiv al punerii în aplicare a măsurilor de atenuare necesare.
Investiția 4.4. Canalizare și purificare
Sistemele de apă prezintă deficiențe majore în ceea ce privește sistemele de canalizare și de purificare, care se reflectă într-un număr mare de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru nerespectarea dreptului Uniunii de către multe aglomerări urbane din țară.
Obiectivul acestei măsuri este de a realiza investiții care să eficientizeze purificarea apelor uzate evacuate în apele marine și interioare și, acolo unde este posibil, de a transforma instalațiile de purificare în „fabrici verzi” pentru reutilizarea apelor uzate purificate pentru irigații și în scopuri industriale. Se preconizează că aceste investiții vor contribui la reducerea numărului de aglomerări cu sisteme slabe de canalizare și purificare.
G.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M2C4-6
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Țintă
|
Dezvoltarea serviciilor digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
70
|
T 2
|
2024
|
Cel puțin 70 % din parcurile naționale și zonele marine protejate au dezvoltat servicii digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate (cel puțin două dintre: conexiunea la portalul IT Naturitalia.; o cerere pentru proceduri administrative sau o aplicație pentru mobilitate durabilă).
|
|
M2C4-6bis
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Țintă
|
Finalizarea intervenției
|
NEDISPONIBILĂ
|
Număr
|
0
|
4
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea următoarelor patru intervenții:
Două intervenții au vizat simplificarea administrativă:
·Crearea unei platforme informatice pentru simplificarea procedurilor administrative legate de parcurile naționale și zonele marine protejate; și
·Crearea unui acces administrativ la aplicația Naturitalia pentru personalul din toate parcurile naționale și zonele marine protejate. Sistemul administrativ (back-office) permite accesul la date și statistici privind vizitatorii și răspunde cererilor vizitatorilor.
Două intervenții legate de conservarea naturii și de monitorizarea resurselor naturale:
·Achiziționarea și livrarea către autoritățile parcurilor naturale și zonelor marine protejate a cel puțin 12.000 de echipamente necesare pentru punerea în aplicare a activităților de conservare și monitorizare a naturii; și
·Desfășurarea în parcurile naturale și în zonele marine protejate a cel puțin 7 tipuri diferite de servicii tehnice și de formare pentru activități științifice și de monitorizare pe teren, în cel puțin 3 dintre următoarele 5 categorii: monitorizarea mediului marin, monitorizarea habitatelor terestre, monitorizarea faunei sălbatice terestre, monitorizarea ecosistemelor acvatice, monitorizarea biodiversității bazate pe ADN
|
|
M2C4-7
|
Reforma 3.1: Adoptarea programelor naționale privind controlul poluării atmosferice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui program național de control al poluării atmosferice
|
Dispoziție din DPCM care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
N.A.P.
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul președintelui Consiliului de Miniștri (DPCM) stabilește un program național de control al poluării atmosferice care introduce măsuri adecvate pentru reducerea poluării atmosferice în conformitate cu Directiva UE 2016/2284 și cu Decretul legislativ nr. 81 din 30 mai 2018 de transpunere a directivei respective.
|
|
M2C4-8
|
Investiția 1.1. Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză
|
Etapă de referință
|
Plan operațional pentru un sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice
|
Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2021
|
Decretul ministerial aprobă un plan operațional pentru punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice. Cel puțin:
-Să aibă în vedere aplicații de teledetecție și senzori de câmp de date;
-Dezvoltarea unui sistem de comunicații care să permită coordonarea și interoperabilitatea între diferiții operatori din camerele de control
-Înființarea unor camere de control centrale și regionale
-Dezvoltarea sistemelor și serviciilor de securitate cibernetică
|
|
M2C4-9
|
Investiția 1.1. Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză
|
Țintă
|
Implementarea unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
90
|
T 2
|
2025
|
90 % din suprafața regiunilor sudice este acoperită de sistemul avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice.
|
|
M2C4-11
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Identificarea intervențiilor prin ordonanța (ordonanțele) comisarului pentru situații de urgență
|
Ordonanța (Ordonanțele) comisarului pentru situații de urgență
|
|
|
|
T 3
|
2024
|
Una sau mai multe ordonanțe ale comisarului pentru situații de urgență identifică lista exactă a intervențiilor pentru refacerea căilor navigabile și sporirea protecției împotriva inundațiilor și alunecărilor de teren, intervențiile pentru refacerea clădirilor publice, inclusiv a caselor publice și a centrelor de sănătate, precum și numărul total de km din rețeaua de transport care urmează să fie reabilitată. Valoarea numărului total de intervenții se ridică la cel puțin 1.2 miliarde EUR.
|
|
M2C4-11bis
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru intervenții în Emilia-Romagna, Toscana și Marche
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru intervențiile privind gestionarea riscurilor și reducerea riscurilor hidrogeologice. Valoarea totală a cererilor de propuneri din care provin aceste premii se ridică la cel puțin 1.2 miliarde EUR.
|
|
M2C4-11ter
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Finalizarea proiectelor
|
Certificarea finalizării proiectelor
|
|
|
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea:
·cel puțin 90 % din intervențiile pentru refacerea căilor navigabile și sporirea protecției împotriva inundațiilor și alunecărilor de teren, astfel cum au fost identificate în ordonanțele comisarului pentru situații de urgență;
·Intervențiile de reabilitare a rețelei de transport, pentru un anumit număr de km, astfel cum au fost identificate în ordonanțele comisarului pentru situații de urgență;
·Cel puțin 90 % din intervențiile pentru refacerea clădirilor publice, inclusiv a caselor publice și a centrelor de sănătate, astfel cum au fost identificate în ordonanțele comisarului pentru situații de urgență.
|
|
M2C4-12
|
Investiția 2.1.b. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit pentru intervenții împotriva riscurilor de inundații și hidrogeologice
|
Dispoziții din ordonanțe care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretele de aprobare a primului plan de intervenție și de investiții în zona respectivă (comisar delegat/regiune/provincie autonomă) pentru reducerea riscurilor de inundații și hidrogeologice vizează restabilirea începutului condițiilor inițiale și asigurarea rezilienței teritoriilor la dezastre naturale.
|
|
M2C4-13
|
Investiția 2.1b – Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic
|
Țintă
|
Finalizarea intervențiilor de tip D și E
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
90
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a 90 % din intervențiile de tip E și D care vizează refacerea structurilor publice avariate, astfel cum au fost identificate prin actele de aprobare ale Serviciului Național de Protecție Civilă.
|
|
M2C4-18
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a modificărilor juridice revizuite pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane
|
Dispoziție din actele legislative relevante care indică adoptarea planului de împădurire urbană
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Planul de împădurire urbană este în conformitate cu obiectivele Legii din 12 decembrie 2019 din 141 („Legea climei”) și după o etapă de planificare care urmează să fie efectuată de orașele metropolitane. Planul ar trebui să stabilească cel puțin următoarele obiective:
-Conservarea și consolidarea biodiversității difuze, în conformitate cu Strategia europeană în domeniul biodiversității;
-Să contribuie la reducerea poluării atmosferice în zonele metropolitane;
-Reducerea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind calitatea aerului;
-Să refacă peisajele antropice și să îmbunătățească zonele protejate prezente în imediata vecinătate a zonelor metropolitane;
Reducerea consumului de sol și refacerea solurilor utile.
|
|
M2C4-19
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 650 000
|
T 4
|
2022
|
Plantează cel puțin 1 650 000 de arbori pentru reîmpădurirea zonelor urbane și periurbane în conformitate cu articolul 4 din Legea din 12 decembrie 2019 din 141 (așa-numita Lege privind clima).
|
|
M2C4-20
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
1 650 000
|
4 500 000
|
T 4
|
2024
|
Plantarea de material forestier de reproducere (semințe sau plante) pentru cel puțin 4 500 000 de arbori și arbuști pentru reîmpădurirea zonelor urbane și periurbane, în conformitate cu articolul 4 din Legea din 12 decembrie 2019 din 141 (așa-numita Lege privind clima).
|
|
M2C4-20bis
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T3
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 500 000
|
T 2
|
2026
|
Transplantarea materialului forestier de reproducere (semințe sau plante) pentru cel puțin 3 500 000 de arbori și arbuști pentru reîmpădurirea zonelor urbane și periurbane, în conformitate cu articolul 4 din Legea din 12 decembrie 2019 din 141 (așa-numita Lege privind clima).
|
|
M2C4-21
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Etapă de referință
|
Revizuirea cadrului juridic pentru intervențiile pentru renaturificarea zonei Po
|
Dispoziție din actul legislativ relevant care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Intrarea în vigoare a legislației relevante cu scopul de a recupera coridorul ecologic reprezentat de albia râului, inclusiv reîmpădurirea naturală și intervențiile pentru refacerea și reactivarea ramurilor laterale și a oxbows.
|
|
M2C4-22
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Țintă
|
Reducerea artificialității albiei râului pentru renaturalizarea zonei Po T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
13
|
T 4
|
2024
|
Reducerea artificialității albiei râului cu cel puțin 13 km de-a lungul axei Po.
|
|
M2C4-23
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Țintă
|
Reducerea artificialității albiei râului pentru renaturalizarea zonei Po T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
13
|
37
|
T 1
|
2026
|
Reducerea artificialității albiei râului cu cel puțin 37 km, de-a lungul axei Po.
|
|
M2C4-24
|
Investiția 3.4. Reabilitarea „solului din siturile orfane”
|
Etapă de referință
|
Cadrul juridic pentru reabilitarea siturilor orfane
|
Dispoziție din actul legislativ relevant care indică adoptarea planului de acțiune
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Planul de acțiune pentru revitalizarea siturilor orfane reduce ocuparea terenurilor și îmbunătățește regenerarea urbană. Aceasta conține cel puțin:
-Identificarea siturilor orfane în toate cele 21 regiuni și/sau provincii autonome
-Intervențiile specifice care urmează să fie efectuate în fiecare sit orfan pentru a reduce ocuparea terenurilor și pentru a îmbunătăți regenerarea urbană
|
|
M2C4-25
|
Investiția 3.4. Reabilitarea „solului din siturile orfane”
|
Țintă
|
Revitalizarea siturilor orfane
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
70
|
T 1
|
2026
|
Revitalizarea a cel puțin 70 % din suprafața „solului siturilor orfane” pentru a reduce ocuparea terenurilor și pentru a îmbunătăți regenerarea urbană.
|
|
M2C4-26
|
Investiția 3.5. Refacerea și protejarea fundului mării și a habitatelor marine
|
Țintă
|
Refacerea și protecția fundului mării și a habitatelor marine
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
22
|
T 2
|
2025
|
Finalizarea a cel puțin 22 intervenții la scară largă pentru refacerea și protejarea fundului mării și a habitatelor marine, precum și a sistemelor de observare a zonelor de coastă.
|
|
M2C4-27
|
Reforma 4.1. Simplificarea legislației și consolidarea guvernanței pentru punerea în aplicare a investițiilor în infrastructurile de alimentare cu apă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării legislației privind intervențiile în infrastructura primară de apă pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Dispoziție (dispoziții) din actul (actele) legislativ (e) relevant (e) care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Legislația revizuită consolidează guvernanța și simplifică punerea în aplicare a investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă. Noul cadru juridic ar trebui, cel puțin,
— Transformarea Planului național de intervenții în sectorul apei în instrumentul central de finanțare a investițiilor în sectorul apei.
Solicită avizul și implică în mod activ autoritatea de reglementare (Autorità di Regolazione per Energia Reti e Ambiente) în orice modificare sau actualizare a planului.
— Furnizarea de sprijin și măsuri de însoțire pentru organismele de punere în aplicare care nu sunt în măsură să realizeze investiții legate de achizițiile primare în termenul prevăzut.
— Simplificarea procedurilor de raportare și monitorizare a investițiilor finanțate în sectorul apei.
|
|
M2C4-28
|
Investiția 4.1. Investiții în infrastructurile de apă primară pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare tuturor proiectelor pentru investiții în infrastructura de apă primară și pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Publicarea decretului (decretelor)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2023
|
Publicarea decretului (decretelor) de admitere cu atribuirea (atribuirea) finanțării proiectelor de investiții în infrastructura primară de apă și în securitatea aprovizionării cu apă.
Domeniul de aplicare al contractelor este următorul:
-Securitatea aprovizionării cu apă în zonele urbane importante;
-Lucrări structurale pentru a spori siguranța și reziliența rețelei, inclusiv adaptarea la schimbările climatice (cu excepția barajelor);
-Creșterea capacității de transport al apei.
Criteriile de selecție asigură faptul că investițiile contribuie pe deplin la obiectivele legate de schimbările climatice cu un coeficient climatic de 40 %, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de redresare și reziliență.
|
|
M2C4-29
|
Investiția 4.1. Investiții în infrastructurile de apă primară pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Țintă
|
Investiții în infrastructura primară de apă pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
50
|
T 1
|
2026
|
Creșterea securității aprovizionării cu apă și a rezilienței infrastructurii de apă în cel puțin 50 de sisteme de apă (atât complexe, cât și elementare), dintre care cel puțin 35 de sisteme complexe de apă
|
|
M2C4-30
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare tuturor proiectelor pentru intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Publicarea decretului (decretelor)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2023
|
Publicarea decretului (decretelor) de admitere cu atribuirea (atribuirea) finanțării proiectelor pentru intervenții pentru modernizarea și eficiența rețelelor de distribuție a apei.
Domeniul de aplicare al contractelor este următorul:
-Intervenții pentru reducerea pierderilor în rețelele de apă potabilă;
-Creșterea rezilienței sistemelor de apă la schimbările climatice;
-Consolidarea digitalizării rețelelor, pentru o gestionare optimă a resurselor de apă, reducerea deșeurilor și limitarea ineficiențelor
|
|
M2C4-31
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Țintă
|
Intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
14 000
|
T 4
|
2024
|
Carosarea a cel puțin 14 000 de kilometri de rețea de apă
|
|
M2C4-32
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Țintă
|
Intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
14 000
|
45 000
|
T 1
|
2026
|
Carosarea a cel puțin 45 000 de kilometri de rețea de apă
|
|
M2C4-33
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare pentru toate proiectele de reziliență a agrosistemului de irigații în vederea unei mai bune gestionări a resurselor de apă
|
Publicarea decretului (decretelor).
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Publicarea decretului (decretelor) de admitere cu atribuirea (atribuirea) finanțării proiectelor pentru intervențiile privind rețelele și sistemele de irigații și privind sistemul aferent de digitalizare și monitorizare.
Domeniul de aplicare al contractelor este următorul:
-Să încurajeze măsurarea și monitorizarea utilizărilor în rețelele colective (prin instalarea de contoare și sisteme de control la distanță), inclusiv tranziția de la autoaprovizionare la utilizări colective, ca o condiție prealabilă pentru finalizarea introducerii unei politici de tarifare a apei bazate pe volumele de apă pentru o utilizare eficientă a resurselor de apă în agricultură și, în consecință, pentru stimularea reducerii retragerilor ilegale de apă în zonele rurale.
-Investițiile în irigații ar trebui să vizeze eficientizarea irigațiilor existente, chiar dacă corpul de apă în cauză se află într-o stare bună.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de a nu prejudicia în mod semnificativ.
(DOCUMENTUL 2021/C58/01). În special, pentru fiecare subinvestiție, se asigură respectarea deplină a cerințelor legislației UE, inclusiv ale Directivei-cadru privind apa, înainte, în timpul și după începerea lucrărilor de construcție.
În plus, intervențiile, atunci când este cazul în conformitate cu legislația națională, fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în temeiul Directivei 2011/92/UE, precum și al evaluărilor relevante în contextul Directivei 2000/60/CE și al Directivei 92/43/CEE, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare.
|
|
M2C4-34
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
40
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 40 surse de retragere (enumerate în SIGRIAN) legate de concesionarea apei (concessione di derivazione) cu o capacitate de debit de cel puțin 100 l/s trebuie să fie echipate cu contoare.
Intervențiile globale în materie de eficiență a rețelei includ, de asemenea, instalarea de:
-300 de contoare de nivel trei;
-10 000 de contoare de nivel patru;
-Digitalizarea și îmbunătățirea rețelei.
|
|
M2C4-34bis
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații în vederea unei mai bune gestionări a resurselor de apă T1.2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
40
|
105
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 105 surse de retragere (enumerate în SIGRIAN) legate de concesionarea apei (concessione di derivazione cu un debit de cel puțin 100 l/s trebuie să fie echipate cu contoare.
Intervențiile globale în materie de eficiență a rețelei includ, de asemenea, instalarea de:
-750 de al treilea nivel de contoare;
-25 000 de contoare de nivel patru;
-Digitalizarea și îmbunătățirea rețelei.
|
|
M2C4-35
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T2
|
NU EXISTĂ
|
Hectare
|
0
|
96 390
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 96 hectare de suprafață irigată beneficiază de o utilizare eficientă a resurselor de irigație.
|
|
M2C4-35bis
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații în vederea unei mai bune gestionări a resurselor de apă T2.2
|
NU EXISTĂ
|
Hectare
|
96 390
|
422 407
|
T 1
|
2026
|
Cel puțin 422 hectare de suprafață irigată care beneficiază de o utilizare eficientă a resurselor de irigații
|
|
M2C4-36
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Etapă de referință
|
Acordarea de fonduri pentru proiecte de canalizare și purificare
|
Publicarea unui decret
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Publicarea decretului de admitere cu atribuirea (atribuirea) finanțării propunerilor de proiecte.
Intervențiile:
-Eficientizarea purificării apelor uzate evacuate în apele marine și interioare, inclusiv prin intermediul inovațiilor tehnologice;
-Transformarea, acolo unde este posibil, a unor instalații de purificare în „fabrici verzi”, care reutilizează apele uzate purificate pentru irigații și în scopuri industriale.
Această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, incinerarea nămolurilor nu este eligibilă.
|
|
M2C4-37
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Țintă
|
Intervenții pentru canalizare și purificare T1
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
500 000
|
T 2
|
2025
|
Reducerea cu cel puțin 500 000 a numărului de locuitori echivalenți care locuiesc în aglomerări care nu respectă Directiva 91/271/CEE a Consiliului pentru colectarea și tratarea necorespunzătoare a apelor urbane reziduale
|
|
M2C4-38
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Țintă
|
Intervenții pentru canalizare și purificare T2
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
500 000
|
2 250 000
|
T 1
|
2026
|
Reducerea cu cel puțin 2 250 000 a numărului de locuitori echivalenți care locuiesc în aglomerări care nu respectă Directiva 91/271/CEE a Consiliului pentru colectarea și tratarea necorespunzătoare a apelor urbane reziduale
|
H. MISIUNEA 3 COMPONENTA 1: Infrastructură de transport durabilă
H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
NU EXISTĂ
H.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
NU EXISTĂ
H.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investițiile în această componentă sprijină dezvoltarea infrastructurii feroviare (mare viteză, transport de marfă, căi ferate regionale, Sistemul european de gestionare a traficului feroviar). Acestea sunt însoțite de reforme menite să accelereze investițiile în infrastructura feroviară și să îmbunătățească calitatea infrastructurii rutiere. Componenta de reformă a mediului de afaceri conține o măsură care creează stimulente suplimentare pentru ca regiunile să participe la licitații pentru contractele lor regionale de servicii publice feroviare. Această componentă conține măsuri de dezvoltare a utilizării hidrogenului în căile ferate.
Această componentă sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări din 2019, prin care Italia este îndemnată să „concentreze politica economică legată de investiții asupra [...] calității infrastructurii, ținând seama de disparitățile regionale” și a recomandării 3 specifice fiecărei țări din 2020 privind „Continuarea la începutul perioadei a proiectelor de investiții publice mature” și să „concentreze investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra producției și utilizării curate și eficiente a energiei, a cercetării și inovării, a transportului public durabil, a gestionării deșeurilor și a apei, precum și asupra consolidării infrastructurii digitale pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale”.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
Reforma 1.1 – Accelerarea procesului de aprobare a contractului dintre Ministerul Infrastructurii și Transporturilor (MIT) și administratorul infrastructurii feroviare Rete Ferroviaria Italiana
Această reformă constă în eliminarea cerinței ca comisiile parlamentare să își exprime opinia cu privire la lista investițiilor Contratti di Programma (CdP) ale administratorului infrastructurii feroviare Rete Ferroviaria Italiana. Comisiile parlamentare își exprimă opinia cu privire la programul strategic de investiții.
Reforma 1.2 – Accelerarea procesului de autorizare a proiectelor
Această reformă constă în adoptarea unei legislații care să permită anticiparea indicării locului de desfășurare a lucrărilor la momentul „proiectului de fezabilitate tehnică economică” (PFTE), în loc să se aștepte faza finală de proiectare a proiectului. Autorizațiile suplimentare, care nu pot fi achiziționate în cadrul PFTE, ar urma să fie obținute în etapele ulterioare de proiectare a proiectului, fără convocarea „Conferenza dei Servizi”, ca excepție de la Legea nr. 241/1990. Aceste modificări reduc durata de autorizare a proiectelor de la 11 la 6 luni.
Reforma 1.3 – Stimularea eficienței infrastructurii feroviare în Italia
Reforma constă în adoptarea legislației primare și secundare și (dacă este necesar) a unor acte de punere în aplicare corespunzătoare pentru a promova o creștere a concurenței pe piețele de transport feroviar regional și interurban, pentru a îmbunătăți planificarea infrastructurii pentru liniile și rețelele feroviare și pentru a introduce măsurarea performanței gestionării infrastructurii feroviare și a investițiilor.
Eficiența și performanța investițiilor publice:
·Legislația prevede adoptarea unui document strategic multianual de către Ministerul Infrastructurii și Transporturilor pentru a orienta planificarea multianuală a infrastructurii Italiei pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. Documentul promovează transportul multimodal și integrează pe deplin nevoile industriale ale sectorului corporativ în planificarea infrastructurii (de exemplu, acordând prioritate investițiilor care leagă zonele industriale esențiale și nodurile logistice de rețeaua de transport).
·Reforma prevede revizuirea documentelor de planificare a infrastructurii. Mai precis, legislația:
oSă se asigure că Contratto di Programma, strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare și planul de afaceri al administratorului infrastructurii sunt elaborate în conformitate cu obiectivele documentului strategic multianual al Ministerului Infrastructurii și Transporturilor și sunt conforme cu Directiva 34/2012/UE.
oIntroducerea, în cadrul procesului de aprobare a Contratto di Programma, a unui aviz – în conformitate cu legislația națională – al organismului de reglementare (Autorità di regolazione dei trasporti, ART) privind documentul strategic de mobilitate (Documento strategico della mobilità ferroviaria di passeggeri e merci) (astfel cum este definit de legislația italiană nr. 233 din 2021 – articolul 5 alineatul (1) litera (a)). Avizul evaluează, de asemenea, coerența investițiilor planificate cu nevoile pieței colectate cu mecanismele de coordonare menționate la articolul 7e din Directiva 2012/34/UE.
oSă introducă pentru noul Contratto di Programma un sistem de obiective de etapă și ținte și termene corespunzătoare, precum și indicatori de performanță și criterii de calitate, pentru a pune în aplicare Contratto di Programma și a măsura realizările efective ale acestuia. Indicatorii și criteriile de calitate se stabilesc în conformitate cu anexa V la Directiva 2012/34/UE. Sistemul de identificare a bonusurilor pentru administratorii Rete Ferroviaria Italiana (RFI) este în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Directiva 2012/34/UE și trebuie să ia în considerare atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor, precum și rezultatele obținute în ceea ce privește indicatorii de performanță incluși în Contratto di Programma.
oÎmputernicirea organismului de reglementare (ART) cu identificarea, în acord cu MIT, a indicatorilor de performanță care se anexează la Contratto di Programma.
oÎmputernicirea organismului de reglementare (ART) să monitorizeze atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor, precum și îndeplinirea indicatorilor de performanță incluși în Contratto di Programma
oSă solicite Ministerului Infrastructurii și Transporturilor să efectueze o analiză cost-beneficiu aprofundată a investițiilor majore (investiții mai mari de 50 de milioane EUR) incluse în Contratto di Programma. Costurile unitare utilizate în analiză sunt evaluate comparativ cu valorile de referință internaționale pentru diferite categorii de investiții în infrastructura feroviară și sunt în conformitate cu orientările UE și naționale privind analiza cost-beneficiu. Rezultatele analizei sunt deschise spre consultare părților interesate înainte de adoptarea acordurilor contractuale și sunt publicate după adoptare.
oSă prevadă adoptarea Contratto di Programma (inclusiv analiza cost-beneficiu, obiective de etapă și ținte și indicatori de performanță).
Concurența:
·Legislația, pentru a sprijini ambiția reformei, consolidează competențele organismului de reglementare (ART) în ceea ce privește contractele de servicii publice în sectorul feroviar. Aceste competențe sunt cel puțin echivalente cu cele definite la articolul 56 alineatul (9) din Directiva 2012/34/UE. Articolul este împuternicit să monitorizeze și să emită avize cu privire la definirea domeniului de aplicare și atribuirea (pentru atribuirea directă și internă și atribuirea către operatori interni) a contractelor de servicii publice din sectorul feroviar, inclusiv în ceea ce privește identificarea dimensiunii optime a loturilor eficiente în interiorul frontierelor regionale și între acestea.
·Legislația extinde aplicarea articolului 9 din Legea nr. 118/2022 (Legea concurenței), inclusiv conformitatea cu actele de reglementare ART, și a articolului 27 alineatul (2) litera (c) din Decretul-lege nr. 50 din 24/04/2017 la toate atribuirile și atribuirile directe și interne către operatori interni în conformitate cu Regulamentul nr. 1370/2007. Pentru serviciile interurbane, în cazul atribuirilor și atribuirilor directe sau interne către operatori interni în conformitate cu Regulamentul nr. 1370/2007, legislația extinde principiile incluse la articolele 17, 30 și 31 din Decretul legislativ nr. 201/2022. Orice decizie de prelungire a contractelor privind obligațiile de serviciu public (OSP), motivată în mod corespunzător în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, face obiectul principiilor privind obligațiile de transparență pentru atribuirea locuințelor, prevăzute la articolul 31 din Decretul legislativ nr. 201/2022.
·Legislația prevede începerea procedurii competitive de atribuire a contractului (contractelor) de servicii publice interurbane. Oferta include o redefinire a domeniului său de aplicare în conformitate cu metodologia stabilită de organismul de reglementare în domeniul feroviar în urma unui test de piață, astfel cum se explică în secțiunea 2.2.3 din Orientările interpretative ale Comisiei privind Regulamentul (CE) nr. 1370/20073. Contractul se împarte în loturi contestabile corespunzătoare, după cum se consideră adecvat, în conformitate cu criteriile relevante indicate de organismul de reglementare (ART).
·Pentru serviciile regionale și interurbane, legislația trebuie să asigure că materialul rulant al proprietății de stat/regionale este pus la dispoziția operatorilor nou-veniți de contracte OSP selectați prin proceduri competitive de atribuire, ori de câte ori astfel de servicii de material rulant și de întreținere nu sunt furnizate de operatorii nou-veniți. Legislația garantează că toate informațiile privind starea de întreținere a materialului rulant sunt disponibile fără asimetrii în ceea ce privește informațiile pentru potențialii ofertanți, în condiții transparente și nediscriminatorii. Măsura promovează un studiu de fezabilitate pentru crearea unui vehicul de stat independent permanent, pentru a se asigura că materialul rulant și serviciile de întreținere vor fi disponibile în volume suficiente pentru operatorii OSP care intră pe piață.
·Legislația încurajează excluderea și procedurile competitive de atribuire a subloturilor din contractele existente (în măsura în care acest lucru este posibil pe baza dispozițiilor existente în contractele în curs).
În plus, reforma constă, de asemenea, într-o acțiune de consolidare a capacităților care consolidează capacitatea administrativă a autorităților naționale și regionale. Acțiunea de consolidare a capacităților instituie o unitate administrativă ad-hoc în cadrul MIT pentru a sprijini evaluarea și analiza concesiunilor și pentru a efectua analiza cost-beneficiu a investițiilor majore în infrastructură. Această unitate administrativă dispune de personal înalt profesionist și este sprijinită de experți externi independenți. În plus, activitățile de consolidare a capacităților includ o serie de cursuri în colaborare cu SCN și cu organismele acreditate pentru a crește nivelul de formare specializată și de formare sectorială a personalului posturilor contractante, bazându-se, de asemenea, pe instrumentele de formare introduse ca parte a reformei administrației publice a PNRR (de exemplu, programa portalului.
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
Această investiție constă în construirea a 114 km de infrastructură feroviară de mare viteză pentru călători și mărfuri pe liniile Napoli-Bari, Salerno-Reggio Calabria și Palermo-Catania.
Evaluarea și autorizarea fiecărui proiect/investiție relevant respectă toate normele și procedurile prevăzute la articolele 6.3 și 6.4 din Directiva UE 92/43/CEE și respectă orientările naționale pentru evaluarea impactului publicate în Gazzeta oficială a Republicii Italiene nr. 303 din 28 decembrie 2019.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
Investiția 1.2 – Linii de mare viteză din nord care leagă de restul Europei
Această investiție constă în construirea a 158 km de infrastructură feroviară de mare viteză pentru călători și mărfuri pe liniile Brescia-Verona-Vicenza-Padova, Liguria-Alpi. Evaluarea și autorizarea fiecărui proiect/investiție relevant respectă toate normele și procedurile prevăzute la articolele 6.3 și 6.4 din Directiva 92/43/CEE și respectă orientările naționale pentru evaluarea impactului publicate în Gazzeta oficială a Republicii Italiene nr. 303 din 28 decembrie 2019.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), precum și de jaloanele și țintele care trebuie atinse de Italia.
Având în vedere că segmentul Rho-Parabiago (4 kilometri) va fi condiționat de o evaluare pozitivă a impactului asupra mediului (denumită în continuare „EIM”) care a respectat pe deplin și în mod substanțial criteriile legale, încorporând pe deplin orice rezultat și condiție din evaluarea impactului asupra mediului, dacă acest lucru este necesar pentru a se obține conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Evaluarea impactului asupra mediului este publicată și finalizată în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și cu evaluările relevante în contextul Directivei 2000/60/CE și al Directivei 92/43/CEE, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor de atenuare necesare. Orice măsuri identificate în cadrul EIM ca fiind necesare pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) trebuie integrate în proiect și respectate în etapele de construcție, exploatare și dezafectare a infrastructurii.
Investiția 1.3 – Conexiuni Diagonale
Această investiție constă în construirea a 15 km de căi ferate de mare viteză pentru călători și mărfuri pe liniile Orte-Falconara și Taranto-Metaponto-Potenza-Battipaglia.
Evaluarea și autorizarea fiecărui proiect/investiție relevant respectă toate normele și procedurile prevăzute la articolele 6.3 și 6.4 din Directiva 92/43/CEE și respectă orientările naționale pentru evaluarea impactului publicate în Gazzeta oficială a Republicii Italiene nr. 303 din 28 decembrie 2019.
Investiția 1.4 – Sistemul european de management al transportului feroviar (ERTMS)
Această investiție constă în echiparea a 2 785 km de linii feroviare cu Sistemul european de management al transportului feroviar (ERTMS), în conformitate cu Planul european de desfășurare a ERTMS.
Investiția 1.5 – Consolidarea nodurilor metropolitane și a legăturilor naționale esențiale
Această investiție constă în modernizarea a cel puțin 1,280 km de tronsoane de cale ferată construite pe 12 noduri urbane metropolitane și pe principalele legături naționale (Liguria-Alps, -Venice-Trieste/Udine, -Verona-Brennero, legătura centrală și tireniană de Nord, legătura adriatico-ionică, nodurile urbane și liniile regionale; Terminalele pentru transportul de marfă).
Evaluarea și autorizarea fiecărui proiect/investiție relevant respectă toate normele și procedurile prevăzute la articolele 6.3 și 6.4 din Directiva UE 92/43/CEE și respectă orientările naționale pentru evaluarea impactului publicate în Gazzeta oficială a Republicii Italiene nr. 303 din 28 decembrie 2019.
Investiția 1.6 – Consolidarea liniilor regionale – Modernizarea căilor ferate regionale (gestionare RFI)
Această investiție constă în modernizarea a cel puțin 646 km de linii regionale a căror proprietate a fost transferată către Rete Ferroviaria Italiana (RFI) sau va fi transferată treptat acesteia din urmă.
Evaluarea și autorizarea fiecărui proiect/investiție relevant respectă toate normele și procedurile prevăzute la articolele 6.3 și 6.4 din Directiva UE 92/43/CEE și respectă orientările naționale pentru evaluarea impactului publicate în Gazzeta oficială a Republicii Italiene nr. 303 din 28 decembrie 2019.
Intervențiile sunt planificate pe următoarele linii:
-Piemont: modernizarea și modernizarea Torino Cerese-Canavesana: îmbunătățirea regularității fluxurilor de trafic;
-Friuli Venezia Giulia: Calea ferată FuC: lucrări de infrastructură și tehnologice pe linia Udine-Cividale: îmbunătățirea regularității fluxurilor de trafic;
-Umbria: Sistemul feroviar central Umbrian (FCU): intervenții tehnologice și de infrastructură;
-Campania (VAE): Consolidarea și modernizarea liniei Cancello-Benevento: îmbunătățirea standardelor de siguranță pentru operațiunile feroviare;
-Puglia: Linia Bari-Bitritto: modernizarea infrastructurii: respectarea standardelor tehnice/de reglementare ale infrastructurii feroviare naționale; Ferrovie del Sud Est (FSE): modernizarea infrastructurii liniei Bari-Taranto: intervenția permite adaptarea la standardele de performanță ale RFI și la specificațiile tehnice de interoperabilitate; FSE: Finalizarea echipamentelor SCMT/ERTMS în rețea: îmbunătățirea performanței traficului, optimizarea capacității, îmbunătățirea standardelor de siguranță; FSE: Realizarea de centre intermodale și modernizarea a 20 stații: intervenția vizează îmbunătățirea accesibilității gărilor și crearea de zone pentru schimburi între tren-autobuz, automobilul feroviar privat și bicicleta de cale ferată;
-Calabria: Linia Rosarno-S. Ferdinando: modernizarea echipamentelor liniilor Rosarno și San Ferdinando pentru conectarea la Gioia Tauro.
Investiția 1.7 – Modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate Sud
Această investiție constă în modernizarea, electrificarea și reziliența a 1 162 km de căi ferate din sud. Proiectele care fac parte din această măsură pot beneficia de sprijin din partea altor programe europene. Un astfel de sprijin nu este luat în considerare pentru realizarea acestei investiții. În plus, proiectele care fac parte din această măsură pot primi sprijin din fonduri naționale.
Investiția 1.8 – Modernizarea gărilor [gestionareaRete Ferroviaria Italiana (RFI)]; în sud)
Această investiție constă în modernizarea a 38 de gări și în asigurarea accesibilității acestora pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1300/2014 al Comisiei.
Investiția 1.9 – Conexiuni interregionale
Această investiție constă în accelerarea intervențiilor de 221 km din următoarele linii:
·Milano – Genova
·Palermo – Catania (linea storica)
·Battipaglia-Potenza
·Orte – Falconara.
Investiția vizează creșterea performanței infrastructurilor actuale prin intervenții care ar putea include:
·modificări ale planurilor de amprentă a stațiilor (PRG – Piano Regolatore Generale);
·Echipamentele Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS);
·configurarea și/sau modificarea sistemului de control al traficului, cum ar fi ACC (Apparato Centrale Computerizzato) și ACCM (Apparato Centrale a Calcolatore Multistazione)
·alte îmbunătățiri ale infrastructurilor fizice care ar putea include patul feroviar, echipamentele și alte intervenții legate de infrastructuri.
Reforma 2.1 – Adoptarea „Orientărilor privind clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
Această reformă constă în adoptarea de orientări pentru clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente. Adoptarea unor „orientări”, care permit aplicarea unor standarde și metodologii comune pe întreaga rețea rutieră națională.
Reforma 2.2 – Transferul proprietății podurilor și viaductelor de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior
Această reformă constă în transferul dreptului de proprietate asupra podurilor, viaductelor și pasajelor superioare de la drumurile de tip inferior la drumurile de tip superior (autostrăzi și principalele drumuri suburbane), permițând creșterea siguranței globale a rețelei rutiere, deoarece podurile, viaductele și pasajele superioare sunt menținute de ANAS și/sau de concesionarii de autostrăzi, care au capacități mai bune de planificare și întreținere decât municipalitățile sau provinciile individuale.
H.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
număr ecuativ
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M3C1-1
|
Reforma 1.1 – Accelerarea procesului de aprobare a contractului dintre MIT și RFI
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei modificări legislative privind procesul de aprobare a Contratti di Programma (CdP)
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificării legislative privind procesul de aprobare a Contratti di Programma
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Modificarea legislativă reduce timpul necesar pentru procesul de aprobare a Contratti di Programma (CdP) al administratorului infrastructurii feroviare Rete Ferroviaria Italiana.
|
|
M3C1-2
|
Reforma 1.2 – Accelerarea procesului de autorizare a proiectelor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei modificări normative care reduce durata de autorizare a proiectelor de la 11 la șase luni
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificării normative care reduce perioada de autorizare de la 11 la șase luni.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Modificarea normativă reduce durata de autorizare a proiectelor de la 11 la șase luni.
|
|
M3C1-3
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului (contractelor) pentru construirea unei căi ferate de mare viteză pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania
|
Notificare privind atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de căi ferate de mare viteză pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de căi ferate de mare viteză pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania în deplină conformitate cu normele privind achizițiile publice
Contractul (contractele) se referă la următoarele părți ale liniilor respective:
Linia Napoli-Bari: Orsara- Bovino
Linia Palermo-Catania: Catenanuova – Dittaino și Dittaino – Enna
|
|
M3C1-4
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului de construire a unei căi ferate de mare viteză pe liniile Salerno Reggio Calabria
|
Notificare privind atribuirea contractului multidisciplinar pentru construirea unei căi ferate de mare viteză pe linia Salerno-Reggio Calabria
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Notificarea atribuirii contractului multidisciplinar de construire a unei căi ferate de mare viteză pe linia Salerno Reggio Calabria.
Contractul se referă la următoarele părți ale acestei linii: Battipaglia – Romagnano
|
|
M3C1-5
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania
|
NU EXISTĂ
|
Kilometri
|
0
|
41
|
T 4
|
2025
|
41 km de cale ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania, construite, gata pentru autorizare și în fazele operaționale.
Cei 41 km trebuie construiți în următoarele segmente:
Bicand -Catenanuova (linia Palermo-Catania), 20,3 km pentru care lucrările au început după 30 septembrie 2023.
Cancello-Frasso (linia Napoli-Bari), 7,3 pentru care lucrările au început după 30 septembrie 2023.
Napoli-Cancello (linia Napoli-Bari), 13,5 km pentru care lucrările au început după 30 septembrie 2023.
|
|
M3C1-6
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari, Salerno-Reggio Calabria, Palermo-Catania
|
NU EXISTĂ
|
Kilometri
|
41
|
114
|
T 2
|
2026
|
114 km de cale ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari, Salerno-Reggio Calabria, Palermo-Catania construite, din care 30 km pregătiți pentru autorizare și fazele de exploatare pe linia Napoli-Bari, inclusiv:
-Frasso-Telese (11 km)
-Telese-Vitulano (19 km)
În plus, 43 km de cale ferată de mare viteză lucrează pe liniile Napoli-Bari, Palermo-Catania, Salerno-Reggio Calabria.
Defalcarea orientativă este următoarea:
Linia Napoli-Bari (12 km), din care:
-Apice-Hirpinia (12 km)
Salerno – Reggio Calabria (14,7 km), din care:
-Battipaglia-Romagnano (14,7 km)
Linia Palermo – Catania, (16,5 km), din care:
-Dittanio – Enna (2 km)
-Giampilieri-Fiumefreddo (7,5 km)
-Ogliastrillo-Castelbuono (7 km)
|
|
M3C1-23
|
Investiția 1.9
Conexiuni interregionale
|
Țintă
|
Investiția 1.9
Conexiuni interregionale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
70
|
T 4
|
2025
|
70 km de conexiuni interregionale accelerate
Liniile care urmează să fie modernizate se numără printre următoarele:
Milano Genova
Palermo Catania (linea storica)
Battipaglia Potenza
Orte Falconara
|
|
M3C1-24
|
Investiția 1.9
Conexiuni interregionale
|
Țintă
|
Investiția 1.9
Conexiuni interregionale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
70
|
221
|
T 2
|
2026
|
221 km de conexiuni interregionale au crescut în total.
Liniile care urmează să fie modernizate sunt:
Milano Genova (70 km)
Palermo Catania (linea storica) (84 km)
Battipaglia Potenza (60 km)
Orte Falconara (7 km)
|
|
M3C1-9
|
Investiția 1.2 – Linii de mare viteză din nord care leagă de restul Europei
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Brescia-Verona-Vicenza-Padova; Liguria-Alpi.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
158
|
T 2
|
2026
|
158 km de cale ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Brescia-Verona-Vicenza-Padova; Liguria-Alpi a fost construită, din care 109 km sunt pregătiți pentru autorizare și pentru fazele de exploatare. Cei 109 km trebuie construiți în următoarele segmente:
-Brescia-Verona (48 km)
-Verona-Bivio-Vicenza (44 km)
-Nodul Genova (17 km)
În plus, 49,6 km de cale ferată de mare viteză lucrează pe linia Liguria-Alpi. Defalcarea orientativă este următoarea:
-A treia traversare Giovi (35,3 km)
-Rho-Parabiago (4 km)
-Pavia-Milano-Rogoredo (10,3 km)
|
|
M3C1-10
|
Investiția 1.3 – Conexiuni Diagonale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului (contractelor) de construire a legăturilor pe liniile Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
Notificare privind atribuirea contractului multidisciplinar de construire a unei căi ferate de mare viteză pe liniile Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Notificarea atribuirii contractului multidisciplinar de construire a legăturilor pe liniile Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia.
Contractul (contractele) se referă la următoarele linii:
Orte-Falconara
Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
|
M3C1-11
|
Investiția 1.3 – Conexiuni Diagonale
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe linia Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
15
|
T 2
|
2026
|
15 km de cale ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia construite.
Defalcarea indicativă a celor 15 km este următoarea:
-Orte-Falconara (12,3 km)
-Taranto-Metaponto-Potenza-Battipaglia (2,8 km)
|
|
M3C1-12
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru Sistemul european de management al transportului feroviar
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru introducerea sistemului european de management al transportului feroviar
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
|
M3C1-13
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
1 400 km de linii feroviare echipate cu Sistemul european de management al transportului feroviar
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 400
|
T 2
|
2025
|
1 400 km de căi ferate echipate cu Sistemul european de management al transportului feroviar, în conformitate cu planul european de desfășurare, gata pentru autorizare și fazele operaționale.
|
|
M3C1-14
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
2 785 km de linii feroviare echipate cu Sistemul european de management al transportului feroviar
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
1 400
|
2 785
|
T 2
|
2026
|
2 785 km de căi ferate echipate cu Sistemul european de management al transportului feroviar, în conformitate cu planul european de desfășurare, gata pentru autorizare și fazele operaționale.
|
|
M3C1-15
|
Investiția 1.5 – Consolidarea nodurilor metropolitane și a legăturilor naționale esențiale
|
Țintă
|
700 km de tronsoane de linie modernizate construite pe noduri metropolitane și legături naționale esențiale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
700
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 700 km de tronsoane de linie modernizate construite pe noduri metropolitane și pe principalele legături naționale, gata pentru autorizare și etape operaționale.
|
|
M3C1-16
|
Investiția 1.5 – Consolidarea nodurilor metropolitane și a legăturilor naționale esențiale
|
Țintă
|
1 280 km de tronsoane de linie modernizate construite pe noduri metropolitane și legături naționale esențiale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
700
|
1 280
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 1 280 km de tronsoane de linii îmbunătățite/modernizate construite pe noduri metropolitane și pe principalele legături naționale, gata pentru autorizare și etape operaționale
|
|
M3C1-17
|
Investiția 1.7 – Modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud
|
Țintă
|
172 km de lucrări finalizate legate de reziliența căilor ferate din sud, pregătiți pentru etapele de autorizare și de exploatare.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
172
|
T 4
|
2023
|
Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 172 km, legate de reziliența căilor ferate sudice, pregătite pentru fazele de autorizare și de exploatare.
Cei 172 km se referă la următoarele linii:
• Paola- Reggio Calabria;
• Lentini Diramazione-Gela;
• Messina – Catania – Siracusa;
• Caserta – Battipaglia;
• Romii – Napoli; și
• Bari – Brindisi.
Obiectivul trebuie atins prin intermediul planurilor de împrumut în curs de dezvoltare (și anume, „Codice Locale Progetto”) care nu sunt sprijinite de alte fonduri ale UE decât MRR.
|
|
M3C1-17bis
|
Investiția 1.7 – Modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud
|
Țintă
|
1 162 km de lucrări finalizate legate de modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud, pregătiți pentru etapele de autorizare și de exploatare.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
172
|
1162
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 1 162 km, legate de modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate sudice.
Lucrările sunt alocate după cum urmează:
— Cel puțin 450,3 km de intervenții legate de modernizare și electrificare, pregătiți pentru etapele de autorizare și de exploatare, se referă la următoarele linii:
Regiunea Molise
-Venafro-Campobasso-Termoli;
Regiunea Puglia
-Pescara-Foggia-Brindisi
-Potenza-Foggia
-Linkurile Taranto;
-Taranto-Brindisi
Regiunea Calabria
Linia ionică Sibari-Melito Porto Salvo; Link Catanzaro Lido – Lamezia Terme
Regiunea Sicilia
-Agrigento – Porto Empedocle
-Link către aeroportul Trapani Birgi
Cel puțin 11,7 km de lucrări feroviare legate de modernizare și electrificare se referă la următoarele linii:
Regiunea Puglia
-Linkurile Brindisi (inclusiv platforma intermodală);
Regiunea Campania
-Salerno Arechi – Aeroporto Pontecagnano
Regiunea Calabria
-Bretella di Sibari
Regiunea Basilicata
-Ferrandina-Matera
Regiunea Sicilia
-Link către portul Augusta
Regiunea Sardegna
-Legătura feroviară cu aeroportul Olbia
-Dublarea căii ferate Decimomannu-Villamassargia
Cel puțin 528 km de intervenții de reziliență pregătite pentru etapele de autorizare și de exploatare se referă la următoarele linii:
Regiunea Campania, Basilicata și Calabria:
• Roma – Napoli (AV, Cassino, Formia);
• Aversa – Caserta
• Villa Literno -Napoli Gianturco;
• Napoli – Salerno LMV Napoli – Salerno Storica;
• Nocera Inferiore – Salerno;
• Battipaglia – Paola;
• Battipaglia – Potenza;
• Caserta – Battipaglia; Caserta – Foggia; Catanzaro – Reggio Calabria;
• Paola – Reggio Calabria; și
• Paola – Cosenza – Sibari;
Regiunea Molise:
• Termoli – Campobasso.
Regiunea Puglia:
• Bari-Taranto;
• Taranto – Brindisi; și
• Barletta-Spinazzola.
Regiunea Sicilia:
• Fiumetorto – Agrigento;
• Lercara dir. – Bicocca;
• Messina – Catania – Siracusa;
• Palermo – Messina; și
• Caltanissetta Xirbi – Canicatt-Aragona; Canicatt-Siracusa.
Obiectivul trebuie atins prin intermediul planurilor de împrumut în curs de dezvoltare (și anume, „Codice Locale Progetto”) care nu sunt sprijinite de alte fonduri ale UE decât MRR.
|
|
M3C1-18
|
Investiția 1.6 – Consolidarea liniilor regionale – Modernizarea căilor ferate regionale (gestionare RFI)
|
Țintă
|
Linii regionale modernizate, gata pentru autorizare și etape operaționale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
646
|
T 2
|
2026
|
646 km de linii regionale modernizate, gata pentru autorizare și etape operaționale.
|
|
M3C1-19
|
Investiția 1.8 – Modernizarea gărilor feroviare (gestionarea RFI; în sud)
|
Țintă
|
Gări feroviare modernizate și accesibile
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 4
|
2024
|
Zece gări sunt modernizate și accesibile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1300/2014 al Comisiei.
|
|
M3C1-20
|
Investiția 1.8 – Modernizarea gărilor feroviare (gestionarea RFI; în sud)
|
Țintă
|
Gări feroviare modernizate și accesibile
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
10
|
38
|
T 2
|
2026
|
38 de gări sunt modernizate și accesibile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1300/2014 al Comisiei.
|
|
M3C1-21
|
Reforma 2.1 – Punerea în aplicare a recentului „decret privind simplificarea” (transformat în Legea nr. 120 din 11 septembrie 2020) prin emiterea unui decret privind adoptarea „Orientărilor pentru clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a „Orientărilor privind clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a decretului de adoptare a „Orientărilor privind clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
„Orientările” stabilesc standarde și metodologii comune pe întreaga rețea rutieră națională pentru clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente.
|
|
M3C1-22
|
Reforma 2.2 – Transferul proprietății podurilor și viaductelor de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior
|
Etapă de referință
|
Transferul dreptului de proprietate asupra podurilor, viaductelor și trecerilor superioare de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior (autostrăzi și drumuri naționale principale)
|
Dispoziție din actul juridic relevant referitoare la intrarea în vigoare a transferului dreptului de proprietate asupra podurilor, viaductelor și pasajelor superioare de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior (autostrăzi și drumuri naționale principale)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Transferul dreptului de proprietate asupra operelor de artă trebuie să aibă loc în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 120/20. Se preconizează că acesta va fi finalizat în conformitate cu normele Codice della Strada (Decretul legislativ nr. 285/1992) și cu regulamentele acestuia (Decretul prezidențial nr. 495/92), care prevăd dispoziții privind transferul de proprietate între entitățile care dețin drumuri.
|
|
M3C1-25
|
Reforma 1.3 – Stimularea eficienței infrastructurii feroviare în Italia
|
Etapă de referință
|
Studiu de fezabilitate pentru instalarea unui vehicul de stat
|
Finalizarea studiului de fezabilitate.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
A fost finalizat un studiu de fezabilitate pentru crearea unui vehicul de stat independent permanent (pentru a se asigura că materialul rulant și serviciile de întreținere sunt disponibile în volume suficiente pentru operatorii OSP primiți).
|
|
M3C1-26
|
Reforma 1.3 – Stimularea eficienței infrastructurii feroviare în Italia
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare secundare (și adoptarea actelor de punere în aplicare)
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației primare și secundare și a actelor de punere în aplicare adoptate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare (și a actelor de punere în aplicare, dacă este necesar) în conformitate cu descrierea măsurii.
Îndeplinirea jalonului necesită, de asemenea:
— Începerea activității de consolidare a capacităților pentru autoritățile naționale și regionale, astfel cum se prevede în descrierea măsurii.
— Publicarea licitației (licitațiilor) interurbane în baza de date a Comisiei privind achizițiile publice TED
|
I. MISIUNEA 3 COMPONENTA 2 – Intermodalitate și logistică integrată
Obiectivul acestei componente a planului italian de redresare și reziliență este de a face porturile italiene mai eficiente și mai competitive, mai eficiente din punct de vedere energetic și mai bine integrate în lanțul logistic. Aceasta urmărește, de asemenea, digitalizarea sistemului de management al traficului aerian.
În acest scop, aceasta include, pe de o parte, reforme importante menite să simplifice procesele, să actualizeze planificarea portuară și să sporească competitivitatea concesiunilor în porturile italiene. Pe de altă parte, unele investiții menite să asigure intermodalitatea cu liniile generale de comunicare europeană, dezvoltând legăturile cu traficul oceanic și intermediteraneean, sporind dinamismul și competitivitatea sistemului portuar italian, inclusiv în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Se preconizează că investițiile legate de această componentă vor crește substanțial volumul de pasageri și de mărfuri în porturile italiene, cu un efect pozitiv asupra activităților economice stimulante în domeniile respective și asupra economiei naționale în ansamblu.
Pe de altă parte, această componentă se referă la digitalizarea sistemelor logistice, inclusiv a sistemelor aeroportuare. Se preconizează că aceste sectoare vor deveni mai competitive prin utilizarea unor soluții tehnologice inovatoare pentru a spori eficiența sistemului și, de asemenea, pentru a reduce impactul acestora asupra mediului.
Această componentă răspunde recomandării specifice fiecărei țări din 2019, prin care Italia este îndemnată să „concentreze politica economică legată de investiții asupra calității infrastructurii”, și recomandării 3 specifice fiecărei țări din 2020, care recomandă „axarea investițiilor pe tranziția verde și digitală, în special pe producția și utilizarea curată și eficientă a energiei, cercetare și inovare, transportul public durabil, gestionarea deșeurilor și a apei, precum și consolidarea infrastructurii digitale pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale”.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
I.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1.1 – Simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
Această măsură prevede actualizarea planificării portuare pentru a asigura o viziune strategică a sistemului portuar italian. Reforma reglementează cel puțin (i) obiectivele de dezvoltare ale autorităților sistemului portuar; (II) zonele identificate și delimitate destinate funcțiilor strict portuare și de port posterior, (iii) conexiunile de infrastructură pe ultimul kilometru ale rețelei rutiere și feroviare cu porturile, (iv) criteriile urmate pentru identificarea conținutului planificării și (v) identificarea fără echivoc a orientărilor, a normelor și a procedurilor de elaborare a planurilor de reglementare portuare.
Reforma 1.2 – Atribuirea competitivă a concesiunilor în porturile italiene
Scopul acestei măsuri este de a defini condițiile referitoare la durata concesiunii, competențele de supraveghere și control ale autorităților care acordă concesiunea, procedurile de reînnoire, transferul instalațiilor către noul concesionar la sfârșitul concesiunii și identificarea limitelor minime ale taxelor percepute concesionarilor.
Reforma 1.3 – Simplificarea autorizațiilor pentru procedurile de autorizare a călcării la rece în porturile italiene
Se preconizează că această măsură va simplifica și va reduce procedura de autorizare privind construirea de centrale din rețeaua națională de transport al energiei electrice pentru alimentarea cu energie electrică a sistemelor de distribuție pentru furnizarea de energie electrică navelor (călcarea la rece).
Ministerul Infrastructurii și Transporturilor face o propunere de raționalizare a procesului de autorizare. În special, se propune evaluarea proiectelor de călcat rece de către birourile teritoriale care raportează Ministerului Dezvoltării Economice, care ar putea, într-un timp mai scurt, să studieze proiectele și, în consecință, să le autorizeze. În plus, în ceea ce privește o intervenție de reglementare, se are în vedere identificarea unui proces unic de autorizare pentru proiectele care implică o tensiune mai mare de 132 kV și restul, în vederea exploatării sinergiilor de proces.
Reforma 2.1: Punerea în aplicare a ghișeului unic pentru vămi („Sportello Unico Doganale”)
Obiectivul este de a crea un portal dedicat Biroului unic de control, care să permită interoperabilitatea cu bazele de date naționale și coordonarea activităților de control ale autorităților vamale.
Investiția 2.1: Digitalizarea lanțului logistic
Se preconizează că această investiție va spori competitivitatea logisticii naționale prin crearea unui sistem digital interoperabil între actorii publici și privați pentru transportul de marfă și logistică, care va simplifica procedurile, procesele și controalele punând accentul pe dematerializarea documentelor și pe schimbul de date și informații.
Investiția 2.2: Digitalizarea managementului traficului aerian
Această investiție vizează modernizarea digitală a sectorului, care trebuie să acopere atât dezvoltarea de noi instrumente pentru digitalizarea informațiilor aeronautice, cât și implementarea platformelor și serviciilor de aeronave fără pilot la bord.
Proiectele vizează dezvoltarea și conectivitatea sistemului de management al traficului fără pilot (UTMS), digitalizarea informațiilor aeronautice și definirea unui nou model de întreținere.
Investiția 2.3: Călcat la rece
Această investiție constă în realizarea unei rețele de alimentare cu energie electrică în zona portuară (docuri) și a infrastructurii aferente de conectare la rețeaua națională de transport. Instalațiile de călcat la rece trebuie să respecte standardele tehnice relevante din anexa II la Regulamentul (UE) 2023/1804 privind instalarea infrastructurilor pentru combustibili alternativi.
I.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
număr ecuativ
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M3C2-1
|
Reforma 1.1 – Simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
|
Dispoziție din actul (actele) juridic (e) care indică intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Cadrul legislativ revizuit prevede că:
— Toate autoritățile portuare adoptă propriile documente de planificare strategică a sistemului (DPSS) și planurile lor de reglementare portuară (PRP), ținând seama pe deplin de reforma sistemelor portuare italiene din 2016, astfel cum a fost aprobată prin Decretul legislativ nr. 169 din 4 august 2016.
DPSS reglementează cel puțin următoarele elemente:
— Dezvoltarea obiectivelor autorităților sistemului portuar;
— Zonele identificate și delimitate destinate funcțiilor portuare și posterioare strict;
Conexiunile de infrastructură pe ultimul kilometru ale rețelei rutiere și feroviare cu porturile;
— Criteriile urmate pentru identificarea conținutului planificării;
— Să identifice fără echivoc orientările, normele și procedurile de elaborare a planurilor de reglementare portuară.
|
|
M3C2-2
|
Reforma 1.2 – Atribuirea competitivă a concesiunilor în porturile italiene
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului privind concesiunile portuare
|
Dispoziție din regulament care indică data de intrare în vigoare a regulamentului privind concesiunile portuare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Noul regulament definește condițiile-cadru pentru atribuirea concesiunilor în porturi. Regulamentul stabilește cel puțin:
— Condițiile referitoare la durata concesiunii;
Competențele de supraveghere și control ale autorităților care acordă grantul;
— Metodele de reînnoire;
Transferul instalațiilor către noul concesionar la sfârșitul concesiunii;
— Limitele taxelor minime care trebuie plătite de titularii de licențe.
|
|
M3C2-3
|
Reforma 2.1 – Punerea în aplicare a ghișeului unic pentru vămi („Sportello Unico Doganale”)
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului privind sistemul vamal unic
Birou (Sportello Unico Doganale)
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a Decretului privind biroul vamal unic (Sportello Unico Doganale)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul definește metodele și specificațiile biroului vamal unic în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1239/2019 privind punerea în aplicare a ghișeului unic european în domeniul maritim și cu Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informațiile electronice în cadrul transportului de mărfuri (eFTI).
|
|
M3C2-4
|
Reforma 1.3 – Simplificarea procedurilor de autorizare pentru plantele de călcat la rece
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării procedurilor de autorizare pentru plantele de călcat la rece
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a simplificării procedurilor de autorizare pentru plantele de călcat la rece
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Să simplifice procesul de autorizare pentru a reduce perioada de autorizare la maximum 12 luni pentru construirea de infrastructuri de transport al energiei destinate furnizării de energie electrică de pe uscat navelor în faza de amarare (în cazul intervențiilor care nu fac obiectul unei evaluări de mediu)
|
|
M3C2-5
|
Investiția 2.1 – Digitalizarea lanțului logistic
|
Țintă
|
Digitalizarea lanțului logistic
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
12
|
T 2
|
2024
|
Cel puțin 12 dintre cele 16 autorități ale sistemului portuar trebuie să fie echipate cu servicii de sisteme portuare comunitare (PCS) interoperabile cu Comando Generale delle Capitanerie di Porto și/sau Agenzia delle Dogane e dei Monopoli și compatibile cu noua PLN (Piattaforma Logistica Nazionale). Se consideră că o autoritate a sistemului portuar este echipată cu servicii de sisteme portuare comunitare (PCS) dacă cel puțin un port al respectivei autorități a sistemului portuar a fost echipat cu sisteme portuare comunitare (PCS).
|
|
M3C2-5bis
|
Investiția 2.1 – Digitalizarea lanțului logistic
|
Țintă
|
Digitalizarea lanțului logistic
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea următoarelor 3 intervenții legate de digitalizarea lanțului logistic:
1)Centrul de conectare: Crearea unei platforme digitale (Piattaforma Logistica Nazionale – PLN), care funcționează într-un mediu de tip cloud securizat, capabil să promoveze interoperabilitatea dintre operatorii de transport și logistică și administrațiile publice implicate, punând accentul pe dematerializarea documentelor și pe schimbul de date și servicii, în conformitate cu Regulamentul (UE) n.2020/1056, după caz.
2)Rețeaua portuară și satele de marfă:
Toate cele 16 autorități ale sistemului portuar dispun de servicii PCS (Port Community System) compatibile cu Piattaforma Logistica Nazionale (PLN) și, după caz, cu Regulamentul (UE) 2020/1056. Se consideră că o autoritate a sistemului portuar este echipată cu servicii de sisteme portuare comunitare (PCS) dacă cel puțin un port al respectivei autorități a sistemului portuar a fost echipat cu sisteme portuare comunitare (PCS). Aceste servicii PCS sunt operaționale pentru toate porturile principale, astfel cum sunt identificate în Regulamentul (UE) nr. 1679/2024.
Cel puțin 12 sate naționale de marfă trebuie să aibă un sistem de sate de marfă (SVI) compatibil cu PLN și, după caz, cu Regulamentul (UE) 2020/1056.
3)Conectare (log-in Business): finalizarea acestei intervenții necesită ca cel puțin 8 de întreprinderi să fi primit sprijin public pentru dezvoltarea de sisteme digitale pentru a promova interoperabilitatea serviciilor și conformitatea cu e-CMR și eFTI.
|
|
M3C2-6
|
Investiția 2.2: Digitalizarea managementului traficului aerian
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea managementului traficului aerian: punerea în funcțiune a noilor instrumente
|
Certificări ale COT, ale Informației Aeronautice Digitalizate și ale UTMS
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2026
|
Punerea în funcțiune a următoarelor 3 proiecte:
a) Centrul de Operațiuni Tehnice (TOC) și cel puțin două sisteme de management al traficului aerian
b) Informare aeronautică digitalizată
c) Sistemul de gestionare a traficului fără pilot la bord și conectivitatea (UTMS).
|
|
M3C2-7
|
Investiția 2.3: Călcat la rece
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice
|
Publicarea procedurii de ofertare și atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea a cel puțin 15 de fabrici de călcat la rece
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2024
|
Publicarea cererii de oferte și atribuirea tuturor contractelor pentru construirea a cel puțin 15 de centrale de călcat la rece care furnizează energie electrică în cel puțin 10 porturi.
|
|
M3C2-12
|
Investiția 2.3: Călcat la rece
|
Țintă
|
Punerea în funcțiune a infrastructurilor de călcat la rece.
|
|
Număr
|
0
|
15
|
T 1
|
2026
|
Punerea în funcțiune a cel puțin 15 infrastructuri de călcat la rece care furnizează energie electrică în cel puțin 10 porturi.
|
I.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.1: Porturi verzi: intervenții în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice în porturi
Obiectivul principal al acestei măsuri este reducerea emisiilor de CO2 și îmbunătățirea calității aerului în orașele portuare prin intervenții care vizează eficiența energetică și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în porturi. Obiectivul este de a contribui la reducerea emisiilor anuale totale de CO2 în zona portuară implicată. Proiectele urmează să fie selectate dintre cele pe care autoritățile sistemului portuar individuale le-au indicat în documentele lor de planificare a energiei de mediu pentru sistemele portuare (DEASP). Se preconizează, de asemenea, că programul „Porturi verzi” va realiza o reducere semnificativă a altor poluanți de ardere, care reprezintă principala cauză a deteriorării calității aerului în orașele portuare. Această investiție include achiziționarea de vehicule și ambarcațiuni de serviciu cu emisii zero sau transformarea vehiculelor pe bază de combustibili fosili și a ambarcațiunilor de serviciu în vehicule cu emisii zero.
Reforma 2.2: Instituirea unei platforme logistice digitale naționale pentru a introduce digitalizarea serviciilor de transport de marfă și/sau de călători
Scopul reformei este de a asigura interoperabilitatea sistemelor portuare comunitare ale autorităților individuale ale sistemului portuar cu platforma națională de logistică digitală.
I.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M3C2-8
|
Investiția 1.1: Porturi verzi: intervenții în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice în porturi
|
Țintă
|
Porturi verzi: atribuirea lucrărilor
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
7
|
T 4
|
2022
|
Atribuirea lucrărilor către cel puțin șapte autorități ale sistemului portuar. Procedura de selecție pentru atribuirea lucrărilor include următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură conformitatea lucrărilor cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) și cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 79 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
|
|
M3C2-9
|
Investiția 1.1: Porturi verzi: intervenții în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice în porturi
|
Țintă
|
Porturi verzi: finalizarea lucrărilor
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
75
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 75 proiecte pentru autoritățile portuare. Cel puțin 79 % din costurile totale de investiții suportate de MRR trebuie să fie direcționate către activități de sprijinire a obiectivului climatic, în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
|
|
M3C2-10
|
Reforma 2.2: Instituirea unei platforme logistice digitale naționale, pentru a introduce digitalizarea serviciilor de transport de marfă și/sau de călători
|
Etapă de referință
|
Platforma națională de logistică digitală
|
Dispoziție din actul juridic care indică intrarea în vigoare a actului juridic
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Intrarea în vigoare a unui act juridic care asigură interoperabilitatea sistemelor comunitare portuare cu platforma națională de logistică digitală.
În plus, actul juridic prevede că autoritățile sistemului portuar sunt echipate cu servicii standard PCS (sistemul portuar comunitar) interoperabile cu administrațiile publice implicate și compatibile cu Regulamentul (UE) nr. 1056/2020 și cu Platforma națională de logistică digitală.
|
J. MISIUNEA 4 COMPONENTA 1: Consolidarea furnizării de servicii educaționale: de la creșe la universități
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Italiei include patru domenii de intervenție: îmbunătățirea calității și extinderea cantitativă a serviciilor de educație și formare – de la grădinițe la universități; II) Reforma profesiei de cadru didactic, în special în ceea ce privește procesele de recrutare și de formare, cu scopul de a spori competențele personalului didactic și de a aborda necorelarea teritorială; III) Actualizarea și modernizarea infrastructurii pentru a consolida predarea în domeniul digital, al științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și al multilingvismului, îmbunătățind în același timp securitatea și eficiența energetică a clădirilor școlare; IV) Reforma grupelor de diplome, permițând obținerea de diplome și programe de doctorat cu scopul de a stimula cercetarea aplicată și de a extinde numărul burselor de doctorat.
Măsurile din cadrul acestei componente vizează abordarea deficiențelor sistemului italian de educație, formare și cercetare, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele educaționale și capacitatea de inserție profesională a studenților italieni.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de „a sprijini participarea femeilor pe piața forței de muncă printr-o strategie cuprinzătoare, inclusiv prin accesul la servicii de calitate de îngrijire a copiilor” (recomandările specifice fiecărei țări 2, 2019), de a „îmbunătăți rezultatele educaționale, inclusiv prin investiții adecvate și specifice, și de a încuraja perfecționarea, inclusiv prin consolidarea competențelor digitale” (recomandările specifice fiecărei țări 2 și 2019), de a „stimula cercetarea și inovarea” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019), de a „consolida învățarea și competențele la distanță, inclusiv cele digitale” (recomandarea specifică fiecărei țări 2 și 2020) și de a „concentra investițiile pe cercetare și inovare” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția 1.1: Plan pentru creșe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
„Planul de investiții pentru grupa de vârstă 0-6 de ani vizează creșterea ofertei de structuri de îngrijire a copiilor prin construirea, renovarea și asigurarea siguranței creșelor și grădinițelor, pentru a asigura o creștere a ofertei educaționale și a intervalelor orare disponibile pentru grupa de vârstă 0-6 ani, îmbunătățind astfel calitatea predării. Se preconizează că măsura va încuraja participarea femeilor pe piața forței de muncă și va sprijini personalul de îngrijire în reconcilierea vieții de familie cu cea profesională.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință impun selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.”
Investiția 1.2: Planul de prelungire a programului cu normă întreagă
Scopul măsurii este de a finanța prelungirea timpului școlar pentru a crește oferta educațională a școlilor și pentru a le face deschise către teritoriu dincolo de orele de școală. Măsura prevede construirea sau renovarea de spații pentru cantină pentru cel puțin 1 000 de structuri, pentru a permite prelungirea timpului școlar. Se preconizează că prelungirea orelor de școlarizare va avea un impact pozitiv asupra luptei împotriva părăsirii timpurii a școlii.
Investiția 1.3: Planul de îmbunătățire a infrastructurii sportive școlare
Măsura vizează consolidarea infrastructurii sportive și încurajarea activităților sportive. Se preconizează că intensificarea activității sportive va combate părăsirea timpurie a școlii, va spori incluziunea socială și va consolida aptitudinile personale.
Investiția construiește și renovează instalații sportive și săli de sport pentru uz școlar. Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererile de proiecte exclud sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili, cum ar fi cazanele cu gaz natural.
Investiția 1.4: Intervenție extraordinară care vizează reducerea decalajelor teritoriale în ciclurile I și II ale învățământului secundar și combaterea abandonului școlar
Măsura vizează garantarea unor competențe de bază adecvate pentru studenți, inclusiv prin dezvoltarea unui portal național unic pentru formare online. Se acordă o atenție deosebită școlilor care s-au confruntat cu dificultăți mai mari în ceea ce privește performanța, prin personalizarea intervențiilor în funcție de nevoile elevilor. Investiția promovează punerea în aplicare a activităților de mentorat pentru cel puțin 820 000 de tineri expuși riscului de părăsire timpurie a școlii și tineri care au abandonat deja școala. Acesta prevede utilizarea unei platforme online pentru activități de mentorat și formare.
Se preconizează că intervenția va promova egalitatea de gen și va contribui la depășirea inegalităților, inclusiv a decalajelor teritoriale, în ceea ce privește accesul la educație.
Reforma 1.1: Reforma institutelor tehnice și profesionale
Reforma vizează alinierea programelor de învățământ ale institutelor tehnice și profesionale cu competențele necesare sistemului de producție italian, inclusiv la nivel local. În special, reforma asigură coerența educației tehnice și profesionale cu Industria 4.0 și adoptarea inovării digitale.
Reforma 1.2: Reforma formării profesionale terțiare (STI)
Reforma vizează consolidarea sistemului de formare profesională terțiară prin simplificarea guvernanței STI în vederea creșterii numărului de institute și înscrieri pe teritoriul local.
Se preconizează că reforma va elimina neconcordanța dintre cererea și oferta de forță de muncă.
Investiția 1.5: Dezvoltarea sistemului de formare profesională terțiară (ITS)
Măsura completează reforma 1.2 – Reforma formării profesionale terțiare – pentru a consolida oferta educațională a institutelor de formare profesională (STI). Aceasta contribuie la creșterea ofertei educaționale a institutelor de formare profesională și la creșterea participării întreprinderilor la procesele educaționale pentru o mai bună legătură cu rețeaua antreprenorilor. Se preconizează, de asemenea, că măsura va reduce șomajul în rândul tinerilor prin abordarea neconcordanțelor de competențe dintre cererea și oferta de forță de muncă.
Investiția va spori numărul studenților înscriși la cursurile STI și va consolida structurile de laborator (introducând tehnologii inovatoare 4.0), investind în același timp în competențele cadrelor didactice. Se are în vedere activarea unei platforme digitale naționale care să le permită elevilor să cunoască ofertele de locuri de muncă pentru cei care obțin o calificare profesională.
Reforma 1.3: Reorganizarea sistemului școlar
Reforma are un dublu obiectiv:
1)Ajustarea numărului de elevi pentru fiecare clasă.
Numărul cadrelor didactice se stabilește la același nivel ca în anul școlar 2020/2021, având în vedere declinul populației și pentru a reduce numărul de elevi din fiecare clasă și pentru a îmbunătăți treptat raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori care ocupă poziții comune. Punerea în aplicare a intervenției nu crește numărul de clădiri disponibile. Inițiativa acordă o atenție personalizată elevilor individuali, în special celor mai vulnerabili și, cu siguranță, elevilor cu handicap. Se preconizează că îmbunătățirea raportului elev/cadru didactic va aduce beneficii calității predării și disponibilității resurselor pentru clădirile școlare.
2)Revizuirea normelor privind dimensiunea clădirilor școlare.
Populația școlară regională este adoptată ca „parametru efectiv” pentru identificarea instituțiilor de învățământ cu director și stres, mai degrabă decât a populației școlii individuale, astfel cum se prevede în legislația în vigoare.
Reforma 1.4: Reforma sistemului „Orientare”
Reforma vizează introducerea unor module de orientare (cel puțin 30 de ore pe an) pentru a patra și a cincea clasă de învățământ secundar superior. Obiectivul principal este de a sprijini studenții să aleagă în cunoștință de cauză între continuarea studiilor sau continuarea formării profesionale, înainte de integrarea lor pe piața forței de muncă. Reforma prevede, de asemenea, crearea unei platforme de orientare digitală, legată de oferta de învățământ terțiar a universităților și a institutelor de formare profesională (STI).
Investiția 1.6: Orientare activă în tranziția de la școală la universitate
Măsura urmărește să faciliteze și să încurajeze tranziția de la învățământul secundar superior la universitate și să reducă numărul abandonului școlar, contribuind astfel la creșterea numărului de absolvenți. Se preconizează că investiția va spori indicatorii de succes (frecventarea școlii, îmbunătățirea nivelurilor de învățare, numărul de elevi admiși în următorul an universitar etc.) și va reduce disparitățile de gen, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și participarea la învățământul superior în toate domeniile.
Această inițiativă are în vedere furnizarea de cursuri pentru toți elevii din învățământul secundar superior, pentru a-i sprijini în alegerea învățământului terțiar, facilitând o mai bună adaptare între etapa de pregătire și cea profesională și ajutându-i pe elevi să se orienteze către tranziția dintre școală și universitate. Prelegerile sunt oferite de profesori universitari și se predau elevilor din învățământul secundar superior. Durabilitatea se realizează prin extinderea formării la profesorii de liceu, astfel încât, în urma acestui program de trei ani, orientarea să fie disponibilă pentru personalul intern al liceelor.
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
Obiectivul măsurii este de a asigura accesul egal la educație, prin facilitarea accesului la învățământul terțiar pentru studenții care se confruntă cu dificultăți socioeconomice și cu un cost de oportunitate relativ ridicat al studiilor avansate în contextul unei tranziții timpurii pe piața forței de muncă. În special, acest lucru se realizează printr-o creștere a numărului de burse acordate studenților universitari în cadrul sprijinului MRR.
Această măsură este completată de React-EU, care se preconizează că va finanța 13 de burse pentru accesul la universități pentru anul 000 în regiunile sudice.
Reforma 1.5: Reforme ale grupurilor de diplome universitare
Reforma are în vedere actualizarea programelor universitare, reducând limitele rigide existente care limitează drastic posibilitatea de a crea parcursuri interdisciplinare. Se preconizează, de asemenea, că reforma va extinde posibilitatea de a pune în aplicare programe de formare profesională prin introducerea unor clase de diplome inovatoare orientate spre locul de muncă.
Reforma 1.6: Facilitarea reformei diplomelor universitare
Reforma are în vedere simplificarea procedurii de acces la profesiile care necesită înscrierea în ordine profesională prin intermediul unui examen profesional specific. Măsura contribuie la armonizarea examenului național final al fiecărei diplome cu examenul de ordine profesională corespunzător, oferind astfel norme generale și clare și substituire.
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
Reforma urmărește să stabilească un nou model de recrutare a cadrelor didactice, legat de o regândire a formării lor inițiale și pe parcursul întregii lor cariere. Această măsură are ca obiectiv strategic realizarea unei îmbunătățiri semnificative a calității sistemului educațional italian. În special, reforma simplifică procedurile actuale de concurență publică. Măsurile introduc cerințe mai stricte pentru accesul la profesiile didactice, un cadru de mobilitate mai eficace pentru profesori, limitând mobilitatea excesivă, precum și o legătură clară între evoluția carierei și evaluarea performanței și dezvoltarea profesională continuă.
Reforma 2.2: Învățământ superior avansat și formare obligatorie pentru managerii de școli, profesori, personalul administrativ și tehnic
Reforma vizează crearea unui sistem de formare de calitate pentru personalul școlar, în vederea dezvoltării profesionale și a carierei continue. Acesta are în vedere înființarea unui organism calificat responsabil cu punerea la dispoziție a orientărilor în conformitate cu standardele europene și cu selecția și coordonarea inițiativelor de formare, corelându-le eventual cu evoluția carierei, astfel cum se prevede în reforma recrutării – reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice, inclusă în plan.
Investiția 2.1: Predare digitală integrată și formare privind transformarea digitală pentru personalul școlilor
Măsura vizează crearea unui sistem permanent pentru dezvoltarea didacticilor digitale, precum și a competențelor digitale și de predare ale personalului școlar. Intervenția are în vedere:
-crearea unui sistem de formare continuă a cadrelor didactice și a personalului școlar pentru tranziția digitală;
-Adoptarea unui cadru național de referință pentru predarea digitală integrată, pentru a promova adoptarea unor programe de învățământ pentru competențe digitale în toate școlile.
Linia de acțiune prevede formarea a aproximativ 650 de profesori și personal școlar, crearea a aproximativ 000 de cursuri de formare pe parcursul a cinci ani și înființarea unor centre de formare locale. Toate cele peste 8 de instituții de învățământ din Italia sunt implicate în proiectele de formare.
Investiția 3.1: Noi competențe și noi limbi
Intervenția vizează integrarea în toate nivelurile programelor școlare a activităților, metodologiilor și conținuturilor menite să consolideze competențele STIM, digitale și de inovare. Măsura se concentrează asupra studentelor și are în vedere o abordare interdisciplinară completă. Intervenția vizează garantarea egalității de șanse și a egalității de gen în ceea ce privește abordarea metodologică și activitățile de orientare a STIM.
Se preconizează că măsura va consolida competențele lingvistice ale studenților și profesorilor prin extinderea programelor de consultare și informare cu privire la Erasmus + cu sprijinul Institutului Național Erasmus + pentru documentare, inovare și cercetare educațională (INDIRE) și al rețelei sale de ambasadori.
De asemenea, se dezvoltă un sistem digital pentru a monitoriza competențele lingvistice la nivel național, cu sprijinul entităților de certificare respective.
Investiția 3.2: Școala 4.0: școli inovatoare, cablaje, noi săli de clasă și ateliere
Măsura vizează actualizarea structurilor școlare în medii de învățare adaptabile, flexibile și digitale, cu ateliere avansate din punct de vedere tehnologic și un proces de învățare la locul de muncă. Această măsură va accelera tranziția digitală a sistemului școlar italian prin transformarea a aproximativ 100 de clase tradiționale în medii de învățare conectate, prin introducerea unor dispozitive educaționale conexe și prin crearea de ateliere pentru profesiile digitale în al doilea ciclu.
Investiția 3.3: Planul de securitate și reabilitare structurală a clădirilor școlare
Principalul obiectiv al măsurii este de a contribui la redresarea climatică prin îmbunătățirea siguranței clădirilor școlare și a consumului de energie. În special, măsura contribuie la îmbunătățirea claselor energetice și la reducerea consumului și a emisiilor de CO2, precum și la creșterea siguranței structurale a clădirilor. Se acordă o atenție deosebită zonelor celor mai defavorizate, cu scopul de a aborda și elimina dezechilibrele economice și sociale. Investiția nu include achiziționarea de cazane pe gaz natural.
Investiția 3.4: Predare și competențe universitare avansate
Măsura urmărește să califice și să inoveze programele universitare (inclusiv programele doctorale), prin intermediul a trei obiective strategice: digitalizarea; „cultura inovării”; internaționalizarea.
În detaliu, se pun în aplicare următoarele submăsuri:
- Cel puțin 500 de doctoranzi sunt înscriși în programe activate de universități și instituții AFAM dedicate tranziției digitale și de mediu;
-Înființarea a trei centre de educație digitală (DEH) pentru a îmbunătăți capacitatea sistemului de învățământ superior de a oferi educație digitală studenților și lucrătorilor universitari;
-Consolidarea școlilor de învățământ superior
-Punerea în aplicare a zece inițiative educaționale transnaționale – TNE – în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe și al Cooperării Internaționale
-Activități de internaționalizare a instituțiilor de învățământ superior artistic și muzical (AFAM) prin sprijinirea a 15 proiecte de internaționalizare a instituțiilor AFAM pentru a promova rolul acestora în străinătate în conservarea și promovarea culturii italiene
Reforma 4.1: Ph.D. Programe de reformă
Reforma vizează actualizarea regulamentului privind programele de doctorat, simplificarea procedurilor de implicare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare, a programelor de doctorat și consolidarea cercetării aplicate. Reforma propusă include toate investițiile legate de programele de doctorat în domeniul-țintă „Educație și cercetare”.
Investiția 4.1: Extinderea numărului și a oportunităților de carieră ale doctoratelor (orientate spre cercetare, administrație publică și patrimoniu cultural)
Măsura vizează creșterea stocului de capital uman dedicat activităților orientate spre cercetare, administrației publice și patrimoniului cultural. Investiția prevede alocarea către studenți, de către instituțiile Universitis și AFAM, a cel puțin 3 de burse generale de doctorat, a cel puțin 600 de burse de doctorat în domeniul administrației publice și a cel puțin 3 de noi burse de doctorat dedicate patrimoniului cultural.
J.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M4C1-1
|
Reforma 1.5: Reforma grupurilor universitare; Reforma 1.6: Facilitarea reformei diplomelor universitare; Reforma 4.1: Ph.D. Programe de reformă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformelor sistemului de învățământ terțiar în vederea îmbunătățirii rezultatelor educaționale (legislația primară) privind: a) permiterea diplomelor universitare; b) grupuri de diplome universitare; reforma programelor doctorale
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a reformelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Reformele includ cel puțin următoarele elemente-cheie:
I) Inițiative de reformare a grupelor universitare, introducând un grad mai ridicat de flexibilitate pentru a răspunde evoluției cererii de competențe de pe piața forței de muncă;
II) inițiative de reformare a diplomelor universitare favorabile, de simplificare și accelerare a accesului la profesii;
III) Inițiative de reformare a programelor DSP pentru a implica mai bine întreprinderile și a stimula cercetarea aplicată;
Măsuri de reformare a sistemului de formare profesională terțiară, inclusiv consolidarea legăturilor și a posibilelor tranziții cu diplome profesionale (lauree professionalizzanti), pentru a răspunde cererii de competențe tehnice de pe piața forței de muncă
|
|
M4C1-2
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministeriale de reformă a burselor pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a reformei
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretele ministeriale adoptate de Ministerul Universităților și Cercetării privind reforma burselor îmbunătățesc accesul la învățământul terțiar pentru studenții talentați care se confruntă cu dificultăți socioeconomice, măresc numărul burselor și numărul beneficiarilor până la 31 decembrie 2024. Acești studenți sunt identificați pe baza ISEE – Indicatore della Situazione Economica Equivalente.
|
|
M4C1-3
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei privind profesia de cadru didactic.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a reformei
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Cadrul juridic revizuit atrage, recrutează și motivează cadre didactice de calitate, în special prin:
îmbunătățirea sistemului de recrutare
II) introducerea unei calificări superioare în învățământ pentru a avea acces la profesie în învățământul secundar;
limitarea mobilității excesive a cadrelor didactice (în interesul continuității predării);
(IV) stabilirea unei evoluții a carierei legate în mod clar de evaluarea performanței și de dezvoltarea profesională continuă.
|
|
M4C1-4
|
Investiția 3.2: Școala 4.0: școli inovatoare, cablaje, noi săli de clasă și ateliere
|
Etapă de referință
|
Se adoptă Planul școlar 4.0 de promovare a tranziției digitale a sistemului școlar italian
|
Ministerul Educației – decret de adoptare a planului Școala 4.0
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Planul „Școala 4.0” adoptat de Ministerul Educației pentru a promova tranziția digitală a sistemului școlar italian include:
a) transformarea a 100 000 săli de clasă în medii de învățare inovatoare
crearea de laboratoare pentru noile profesii digitale în toate liceele.
Acțiunea a) transformă spațiile școlare destinate sălilor de clasă tradiționale în medii de învățare inovatoare, adaptabile și flexibile, conectate, integrate împreună cu tehnologii digitale, fizice și virtuale. Investițiile în infrastructurile școlare vor aduce cele mai inovatoare tehnologii de predare (dispozitive de codificare și robotică, dispozitive de realitate virtuală, dispozitive digitale avansate pentru educația favorabilă incluziunii etc. în cel puțin 100 000 săli de clasă ale școlilor primare și secundare utilizate pentru lecții).
Acțiunea b) instituie cel puțin un laborator pentru profesiile digitale în fiecare liceu, un laborator strâns interconectat cu întreprinderile și întreprinderile nou-înființate inovatoare pentru crearea de noi locuri de muncă în sectorul noilor profesii digitale (cum ar fi inteligența artificială, robotica, volumele mari de date și securitatea cibernetică, economia albastră și verde).
Cel puțin 40 % din școlile beneficiare trebuie să fie situate în sudul Italiei.
|
|
M4C1-5
|
Reforma 1.3: Reorganizarea sistemului școlar; Reforma 1.2: Reforma sistemului de formare profesională terțiară (STI); Reforma 1.1: Reforma institutelor tehnice și profesionale; Reforma 1.4: Reforma sistemului de „orientare”
|
Repere
|
Intrarea în vigoare a reformelor sistemului de învățământ primar și secundar în vederea îmbunătățirii rezultatelor școlare
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a reformelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Reformele legislației primare ale sistemului de învățământ primar și secundar în vederea îmbunătățirii rezultatelor școlare (prin intermediul legislației primare) includ cel puțin următoarele elemente-cheie:
I) Inițiative de reformare a organizării sistemului educațional în vederea adaptării la evoluțiile demografice (cum ar fi numărul de școli și numărul de elevi/profesori)
II) Inițiative de reformare a sistemului de orientare pentru a reduce la minimum rata abandonului școlar în învățământul terțiar;
III) Inițiative de consolidare a învățământului profesional secundar (Istituti tecnico-professionali), inclusiv adoptarea noii programe de învățământ și orientarea acestora către rezultatele în materie de inovare ale Planului național pentru industrie 4.0 (Ministero dello Sviluppo economico, Decreto 26 Maggio 2020);
IV) Inițiative pentru formarea managerilor de școli, a cadrelor didactice și a personalului administrativ/tehnic și crearea unei școli superioare pentru formare în vederea îmbunătățirii calității predării;
inițiative pentru integrarea activităților, metodologiilor și conținuturilor menite să dezvolte și să consolideze programele de învățământ în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), competențele digitale și de inovare, în toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță până la învățământul secundar superior, cu scopul de a stimula înscrierea în programele de învățământ STIM terțiare, în special pentru femei.
Pentru a îndeplini în mod satisfăcător jalonul, legislația trebuie să includă termene obligatorii pentru emiterea legislației secundare, orientări și toate dispozițiile de reglementare necesare (monitorizarea de către baza de date a Ministerului Educației) pentru a asigura o punere în aplicare fără probleme.
|
|
M4C1-6
|
Reforma 2.2: Învățământ superior avansat și formare continuă pentru managerii de școli, profesori, personalul administrativ și tehnic
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației care vizează crearea unui sistem de formare de calitate pentru școli.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Legislația include dispoziții care vizează crearea unui sistem de formare de calitate pentru personalul școlar, în conformitate cu dezvoltarea profesională și profesională continuă, înființarea unui organism calificat responsabil cu orientările privind formarea personalului școlar, selecția și coordonarea inițiativelor de formare și corelarea acestora cu avansările în carieră, astfel cum se prevede în reforma recrutării. Punerea în aplicare a unui sistem de formare inițială și continuă ar trebui să permită depășirea fragmentării actuale a parcursului de formare, care în prezent nu dispune de o strategie națională unificată.
|
|
M4C1-7
|
Investiția 1.4: Intervenție extraordinară care vizează reducerea decalajelor teritoriale în ciclurile I și II ale învățământului secundar și combaterea abandonului școlar
|
Țintă
|
Studenți sau tineri care au participat la activități de mentorat sau la cursuri de formare
|
Sunt furnizate activități de mentorat
|
Număr
|
0
|
820 000
|
T 3
|
2025
|
Punerea în aplicare a activităților de mentorat pentru cel puțin 820 000 de tineri expuși riscului de părăsire timpurie a școlii și tineri care au abandonat deja școala.
|
|
M4C1-8
|
Investiția 1.3: Planul de îmbunătățire a infrastructurii sportive școlare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru intervenții pentru construirea și renovarea instalațiilor sportive și a sălilor de sport pentru uz școlar
|
Notificarea atribuirii contractelor de achiziții publice pentru intervențiile eligibile
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Atribuirea de contracte pentru intervenții pentru construirea și renovarea instalațiilor sportive și a sălilor de sport pentru uz școlar, în urma unei proceduri de achiziții publice.
|
|
M4C1-9
|
Investiția 1.1: Plan pentru creșe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea, renovarea și asigurarea siguranței creșelor, a grădinițelor și a serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
Notificarea de către autoritățile locale beneficiare a finanțării atribuirii contractelor de achiziții publice pentru primul set de intervenții eligibile
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Atribuirea contractelor și distribuția teritorială pentru grădinițe, preșcolari, servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Atribuirea se face în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.”
|
|
M4C1-10
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice; Reforma 1.3: Reorganizarea sistemului școlar; Reforma 1.2: Reforma sistemului de formare profesională terțiară (STI); Reforma 1.4: Reforma sistemului de „orientare”; Reforma 1.5: Reforma grupurilor universitare; Reforma 1.6: Facilitarea reformei diplomelor universitare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a regulamentelor pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor privind reformele învățământului primar, secundar și terțiar, acolo unde este necesar
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a regulamentelor.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2023
|
Legislația secundară include toate reglementările necesare pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor privind reformele învățământului primar, secundar și terțiar:
— Reformele sistemului de învățământ terțiar pentru a îmbunătăți rezultatele școlare (legislația primară) în ceea ce privește: a) permiterea diplomelor universitare; b) grupuri de diplome universitare; reforma programelor doctorale;
— Decretele ministeriale de reformă a burselor pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar;
— Reforma profesiei de cadru didactic;
— Reformele sistemului de învățământ primar și secundar pentru a îmbunătăți rezultatele școlare; – Legislația a vizat crearea unui sistem de formare de calitate pentru școli.
|
|
M4C1-10 bis
|
Reforma 1.1: Reforma institutelor tehnice și profesionale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației secundare.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
A intrat în vigoare legislația secundară privind reforma institutelor tehnice și profesionale.
|
|
M4C1-11
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Bursă universitară acordată
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
55 000
|
T 4
|
2023
|
Cel puțin 55 de studenți primesc burse finanțate exclusiv din fondurile MRR
|
|
M4C1-12
|
Investiția 4.1: Extinderea numărului și a oportunităților de carieră ale doctoratelor (orientate spre cercetare, administrație publică și patrimoniu cultural)
|
Țintă
|
Programe de burse doctorale acordate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
7 200
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 3 600 de burse de doctorat general, cel puțin 3 de burse de doctorat în domeniul administrației publice și cel puțin 000 de burse de doctorat pentru patrimoniul cultural se acordă pe o perioadă de trei ani.
|
|
M4C1-13
|
Investiția 2.1: Predarea și formarea digitală integrată privind transformarea digitală pentru personalul școlar;
|
Țintă
|
Formarea managerilor școlari, a cadrelor didactice și a personalului administrativ
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
650 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 650 de manageri de școli, profesori și personal administrativ sunt instruiți
Educația și formarea digitală integrată a personalului școlar în tranziția digitală (650 de cadre didactice, manageri și personal administrativ, în general instruiți).
|
|
M4C1-14
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Cadrele didactice recrutate în cadrul sistemului de recrutare reformat
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 20 de profesori recrutați prin sistemul de recrutare reformat
|
|
M4C1-14 bis
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Cadrele didactice recrutate în cadrul sistemului de recrutare reformat
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 3
|
2025
|
Cel puțin 20 de profesori recrutați prin sistemul de recrutare reformat
|
|
M4C1-14ter
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Candidații care au reușit la concursul public pentru a deveni profesori în urma reformei sistemului de recrutare.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
30 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 30 de candidați au promovat cu succes concursul public pentru a deveni profesori în urma sistemului de recrutare reformat.
Toți candidații înscriși pe lista de rezervă trebuie să fi finalizat cele 60 ECTS din cadrul procesului de calificare inițială înainte de a participa la concursul public.
|
|
M4C1-15
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Acordarea de burse pentru accesul la universități
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
55 000
|
T 4
|
2024
|
Cel puțin 55 de studenți primesc burse finanțate exclusiv din fondurile MRR
|
|
M4C1-15 bis
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Acordarea de burse pentru accesul la universități
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
55 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 55 de studenți primesc burse finanțate exclusiv din fondurile MRR
|
|
M4C1-16
|
Investiția 3.1: Noi competențe și noi limbi
|
Țintă
|
Școli care au activat proiecte de orientare STIM în 2024 și 2025
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
8 000
|
T 2
|
2025
|
Cel puțin 8 de școli au activat proiecte de orientare STIM.
Proiectele vizează dezvoltarea și digitalizarea platformei digitale naționale STIM. Platforma vizează punerea deplină în aplicare a programului, monitorizarea și difuzarea de informații și date (defalcate în funcție de gen), începând de la învățământul preșcolar și primar, până la prima și a doua școală secundară, până la institutele tehnice și profesionale.
|
|
M4C1-17
|
Investiția 3.1: Noi competențe și noi limbi
|
Țintă
|
Cursuri de limbă și metodologice oferite profesorilor
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 2
|
2025
|
Cel puțin 1 de cursuri de limbi străine și metodologice oferite profesorilor
|
|
M4C1-18
|
Investiția 1.1: Plan pentru creșe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
Țintă
|
Noi locuri activate pentru servicii educaționale și de îngrijire a copiilor preșcolari (de la zero la șase ani)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
150 480
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 150 de locuri noi create pentru servicii educaționale și de îngrijire a copiilor preșcolari (de la zero la șase ani).
Prin planul de construire și reamenajare a grădinițelor, obiectivul este de a crește numărul de locuri disponibile, îmbunătățind serviciul educațional de la zero la șase ani.
|
|
M4C1-19
|
Investiția 3.2: Școala 4.0: școli inovatoare, cablaje, noi săli de clasă și ateliere
|
Țintă
|
Cursurile sunt transformate în medii de învățare inovatoare datorită Școlii 4.0
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
100 000
|
T 4
|
2025
|
Numărul de săli de clasă transformate în medii de învățare inovatoare în planul „Școala 4.0”.
Acțiunea transformă spațiile școlare utilizate pentru sălile de clasă tradiționale în medii de învățare inovatoare, integrate în tehnologii digitale. Investiția va aduce tehnologii de predare inovatoare în cel puțin 100 000 săli de clasă din școlile primare și secundare utilizate pentru predare, prin achiziționarea de dispozitive digitale și/sau crearea de laboratoare digitale.
|
|
M4C1-20
|
Investiția 1.5: Dezvoltarea sistemului de formare profesională terțiară (ITS)
|
Țintă
|
Numărul de studenți înscriși în sistemul de formare profesională (STI)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
11 000
|
T 1
|
2026
|
Numărul de studenți înscriși în sistemul de formare profesională în anul de referință 2025.
|
|
M4C1-20 bis
|
Investiția 1.5: Dezvoltarea sistemului de formare profesională terțiară (ITS)
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a noului sistem național de monitorizare
|
Lansarea noului sistem de monitorizare STI
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Noul sistem național de monitorizare a rezultatelor obținute de cursurile STI, implementat și operațional pe deplin.
|
|
M4C1-21
|
Investiția 1.2: Planul de prelungire a programului cu normă întreagă
|
Țintă
|
Structuri pentru găzduirea elevilor dincolo de timpul școlar
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 1 de structuri sunt construite sau modernizate pentru a facilita prelungirea timpului școlar și deschiderea școlilor pe teritoriul respectiv dincolo de programul școlar.
|
|
M4C1-22
|
Investiția 1.3: Planul de îmbunătățire a infrastructurii sportive școlare
|
Țintă
|
Sqm construit sau renovat ca săli de sport sau instalații sportive
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
230 400
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 230 400 Sqm a fost construit sau renovat pentru a fi utilizat ca săli de sport sau instalații sportive pentru uz școlar.
|
|
M4C1-23
|
Investiția 3.4: Predare și competențe universitare avansate
|
Țintă
|
Noi doctorate acordate în trei ani în cadrul programelor dedicate tranzițiilor digitale și de mediu
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
500
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 500 de doctorate noi acordate în cadrul programelor activate de universități și de instituțiile AFAM dedicate tranzițiilor digitale și de mediu.
Proiectul urmărește să califice și să inoveze parcursurile universitare (și doctorale), prin intermediul următoarelor pârghii: a) digitalizarea; b) „cultura inovării”; (c) internaționalizarea.
|
|
M4C1-23 bis
|
Investiția 3.4: Predare și competențe universitare avansate
|
Etapă de referință
|
Finalizarea punerii în aplicare a submăsurilor privind predarea și competențele universitare avansate
|
Sunt puse în aplicare submăsurile privind predarea și competențele universitare avansate.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Sunt puse în aplicare submăsurile privind predarea și competențele universitare avansate.
Submăsurile includ:
1.Înființarea a trei centre de educație digitală (DEH);
2.Activarea a trei rețele ale școlilor universitare superioare;
3.Realizarea a zece inițiative educaționale transnaționale -TNE;
4.Realizarea a 15 proiecte de internaționalizare a instituțiilor de învățământ superior artistic și muzical (AFAM).
|
|
M4C1-24
|
Investiția 1.6: Orientare activă în tranziția de la școală la universitate.
|
Țintă
|
Adeverințe de prezență care au fost eliberate pentru cursuri de tranziție școlare și universitare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 000 000
|
T 2
|
2026
|
Au fost eliberate cel puțin 1 000 000 certificate de absolvire pentru cursuri de tranziție școlară/universitară pentru elevii din învățământul secundar înscriși în anii școlari din 2022/2023 până în 2025/2026.
|
|
M4C1-25
|
Investiția 1.4: Intervenție extraordinară care vizează reducerea decalajelor teritoriale în ciclurile I și II ale învățământului secundar și combaterea abandonului școlar
|
Țintă
|
Decalajul în ceea ce privește rata abandonului școlar în învățământul secundar
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
13,5
|
10,2
|
T 4
|
2025
|
Reducerea decalajului în ceea ce privește rata abandonului școlar în învățământul secundar pentru a atinge media UE în 2019 (10,2 %).
|
|
M4C1-26
|
Investiția 3.3: Planul de securitate și reabilitare structurală a clădirilor școlare
|
Țintă
|
M² de clădiri școlare renovate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
2 600 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 2 600 Sqm de clădiri școlare sunt renovate sau reconstruite. Prin planul de reamenajare structurală și energetică a clădirilor școlare, se preconizează că acesta va redezvolta o suprafață totală de 2 600 Sqm.
|
J.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
Obiectivul reformei este de a încuraja entitățile publice și private să înființeze facilități de cazare pentru studenți, Ministerul Universităților și Cercetării contribuind la o parte din veniturile din chirii pentru primii trei ani de funcționare a structurilor. Obiectivul este de a mări, până în 2026, numărul locurilor disponibile pentru studenții care locuiesc în afara campusului.
Investiția avută în vedere vizează adăugarea a 60 000 de spații de dormit, reducând astfel în mod semnificativ decalajul Italiei față de media UE în ceea ce privește ponderea studenților care beneficiază de facilități de cazare. Scopul său este de a asigura accesul larg la locuințe, astfel încât un număr rezonabil de studenți să își poată permite o educație avansată în domeniul și locația lor preferate, indiferent de mediul lor socioeconomic. În acest scop, 30 % din noile locuri sunt rezervate studenților care se confruntă cu dificultăți socioeconomice, astfel cum sunt definite de așa-numitele organizații pentru „Diritto allo Studio” (dreptul de a studia).
Chiria pentru studenții universitari se stabilește la o rată de cel puțin 15 % mai mică decât prețurile de pe piața locală.
Investiția nu include achiziționarea de cazane pe gaz natural.
Amenajările deja utilizate pentru locuințe pentru studenți înainte de lansarea cererii de proiecte respective nu pot fi contabilizate pentru obiective. Pentru a atinge obiectivul final de creare a paturilor, în perioada 2021-2025 se lansează cereri de proiecte.
J.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M4C1-27
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de modificare a normelor actuale privind locuințele pentru studenți.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Legislația revizuită:
Modificarea normelor actuale privind locuințele pentru studenți (Legea nr. 338/2000 și Decretul legislativ nr. 68/2012) pentru:
(1). Promovarea restructurării și renovării structurilor în locul clădirilor verzi noi (cu un procent mai mare de cofinanțare, în prezent de 50 %), cu cel mai înalt standard de mediu care trebuie asigurat prin proiectele prezentate;
(2). Simplificarea, inclusiv datorită digitalizării, prezentării și selecției proiectelor și, prin urmare, a calendarului de punere în aplicare;
(3) să prevadă prin lege o derogare de la criteriile stabilite în Legea nr. 338/2000 în ceea ce privește procentul de cofinanțare care poate fi acordat.
O reformă va fi pusă în aplicare prin introducerea în cadrul de reglementare italian pentru finanțarea locuințelor pentru studenți a următoarelor schimbări majore:
1. Deschiderea participării la finanțare și pentru investitorii privați (în conformitate cu schema descrisă în punerea în aplicare), permițând, de asemenea, parteneriate public-privat în care universitatea va utiliza fondurile disponibile pentru a sprijini echilibrul financiar în investițiile imobiliare pentru locuințe studențești;
2. Asigurarea sustenabilității pe termen lung a investițiilor private prin garantarea unei modificări a sistemului de impozitare de la cel solicitat pentru serviciile hoteliere la cel solicitat pentru locuințe sociale, prin limitarea utilizării noilor spații de cazare în scopul cazării studenților în timpul Anului academic, dar permițând utilizarea structurilor atunci când acestea nu sunt necesare pentru ospitalitatea studenților. Acest lucru va contribui, la rândul său, la furnizarea unei noi game de locuințe la prețuri accesibile;
3. Condiționarea finanțării, precum și a alocațiilor fiscale suplimentare (de exemplu, egalitatea de tratament cu locuințele sociale) de utilizarea noilor spații de cazare pentru locuințe pentru studenți pe durata orizontului general de investiții și de respectarea limitei superioare convenite a chiriilor percepute studenților chiar și după expirarea schemelor speciale de finanțare care contribuie la declanșarea investițiilor operatorilor privați;
4. Redefinirea standardelor pentru cazarea studenților, prin redefinirea cerințelor legale privind spațiul comun pentru fiecare elev disponibil în clădiri în schimbul unor camere (individuale) mai bine echipate.
|
|
M4C1-28
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor inițiale pentru crearea de unități de dormit suplimentare (paturi).”
|
Publicarea rezultatelor pe site-ul ministerului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Atribuirea contractelor inițiale pentru crearea de unități suplimentare de dormit (paturi)”;
|
|
M4C1-29
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei legislației privind locuințele pentru studenți.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a reformei.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Reforma include: (1) deschiderea participării la finanțare și pentru investitorii privați, permițând, de asemenea, parteneriatele public-privat în care universitatea va utiliza fondurile disponibile pentru a sprijini echilibrul financiar în investițiile imobiliare pentru locuințe studențești; (2). Asigurarea sustenabilității pe termen lung a investițiilor private prin garantarea unei schimbări a sistemului de impozitare de la cel solicitat pentru serviciile hoteliere la cel solicitat pentru locuințe sociale, prin limitarea utilizării noilor spații de cazare în scopul cazării studenților în timpul Anului academic, dar permițând utilizarea structurilor atunci când acestea nu sunt necesare pentru ospitalitatea studenților; (3). Condiționarea finanțării, precum și a alocațiilor fiscale suplimentare (cum ar fi tratamentul egal cu locuințele sociale) de utilizarea noilor facilități de cazare pentru locuințe pentru studenți pe durata orizontului general de investiții și de respectarea limitei superioare convenite a chiriilor percepute studenților chiar și după expirarea schemelor speciale de finanțare care contribuie la declanșarea investițiilor operatorilor privați; (4). Redefinirea standardelor pentru cazarea studenților, prin redefinirea cerințelor legale privind spațiul comun pentru fiecare elev disponibil în clădiri în schimbul unor camere (individuale) mai bine echipate.
|
|
M4C1-30
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Țintă
|
Crearea de unități de cazare pentru studenți, în conformitate cu legislația relevantă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
60 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 60 de unități de dormit suplimentare (paturi) create în conformitate cu legislația relevantă, inclusiv Legea nr. 338/2000, astfel cum a fost revizuită în august 000, și noua schemă legislativă adoptată în cadrul jalonului M2022C4-1, reforma 29: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
K. MISIUNEA 4 COMPONENTA 2: De la cercetare la întreprinderi
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Italiei urmărește să sprijine investițiile în cercetare și inovare, să promoveze inovarea și difuzarea tehnologiei, să consolideze competențele și să sprijine tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. Acesta oferă sprijin sistemului public de cercetare, competențelor și mobilității cercetătorilor, precum și cooperării public-privat la nivel național și la nivelul UE. Acesta se bazează pe trei piloni principali: (I) o bază științifică îmbunătățită; (II) legături puternice între întreprinderi și știință (transferuri de cunoștințe și de tehnologie; (III) sprijin pentru inovarea în întreprinderi (în special IMM-uri, întreprinderi nou-înființate).
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de a „concentra politica economică legată de investiții pe cercetare și inovare și pe calitatea infrastructurii” (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019), de a „promova investițiile private pentru a stimula redresarea economică” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020), de a „concentra investițiile pe tranziția verde și pe cea digitală, în special pe cercetare și inovare” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020).
K.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția 1.2: Finanțarea proiectelor prezentate de tinerii cercetători
Scopul investiției este de a oferi noi oportunități tinerilor cercetători pentru a-i păstra în Italia. Măsura sprijină activitățile de cercetare desfășurate de cel puțin 800 tineri cercetători, după modelul unor programe precum Consiliul European pentru Cercetare (CEC) și bursele individuale Marie Skłodowska-Curie (MSCA-IF), marca de excelență și cercetătorii internaționali postdoctorali, pentru a le permite să dobândească o experiență inițială în materie de responsabilitate în materie de cercetare. O parte din contribuția alocată cercetătorilor CEC este alocată recrutării a cel puțin unui cercetător care nu este pe termen lung. În detaliu, un tânăr cercetător a fost definit ca fiind „un cercetător de orice naționalitate care nu a dobândit încă o experiență consolidată în gestionarea grupurilor de cercetare și nu se află într-o poziție contractuală care să garanteze o perspectivă stabilă de carieră în domeniul cercetării”. În plus, tinerii cercetători ar trebui să respecte următoarele condiții: au vârsta de până la 40 de ani
la data lansării cererii de propuneri sau, pentru profilurile cu vârste cuprinse între 41 și 45 de ani
, au absolvit doctoratul cu cel mult 7 ani mai devreme (în conformitate cu cerințele CEC).
În plus, cercetătorul respectă una sau mai multe dintre următoarele subcondiții:
până la dobândirea unei prime experiențe în gestionarea fondurilor de cercetare și/sau în activități de cercetare (cum ar fi investigatorul principal);
b) până la dobândirea unei prime experiențe de conducere și de responsabilitate managerială în cadrul unei echipe de cercetare naționale sau internaționale;
c) să nu dețină sau să nu fi deținut, înainte de acordarea bursei europene, un contract permanent cu normă întreagă în calitate de cercetător și/sau profesor titular.”
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 2.2a: Acorduri de inovare
Investiția vizează finanțarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare (așa-numitele „acorduri de inovare”) pentru a sprijini crearea de noi produse, procese sau servicii sau îmbunătățirea celor existente, prin dezvoltarea de tehnologii generice esențiale (TGE), în domenii coerente cu pilonul II al programului Orizont Europa, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695.
Beneficiarii proiectului sunt întreprinderi, asociații de întreprinderi sau organizații de cercetare care desfășoară un acord de inovare în unul dintre următoarele domenii de intervenție:
otehnologiile de producție;
otehnologiile digitale esențiale, inclusiv tehnologiile cuantice;
otehnologiile generice emergente;
omaterialele avansate;
ointeligența artificială și robotica;
oindustriile circulare;
oindustriile curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
obolile netransmisibile și bolile rare;
obolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate;
oinstrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicină personalizată;
oinstalații industriale în tranziția energetică;
ocompetitivitatea industrială în domeniul transporturilor;
otransporturi și mobilitate curate, sigure și accesibile;
omobilitatea inteligentă;
ostocarea energiei;
osistemele alimentare;
osistemele de bioinovare din bioeconomia Uniunii;
osisteme circulare.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), proiectele selectate exclud următoarea listă de activități: (I) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică. Proiectele selectate respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Investiția 3.3: Acordarea de burse de doctorat în colaborare cu întreprinderile și promovarea angajării cercetătorilor de către întreprinderi
Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți competențele de nivel înalt, inclusiv în domeniul tehnologiilor generice esențiale. Obiectivele se realizează prin:
·Acordarea de burse de doctorat de către universități și instituții AFAM, cu contribuția și implicarea întreprinderilor;
·Stimulente pentru întreprinderi în vederea recrutării de cercetători cu contract permanent.
Mai precis, măsura, pusă în aplicare de MUR – Ministerul Universităților și Cercetării, prevede acordarea unui total de 6 deburse de doctorat pe o perioadă de 000 ani, cu cofinanțare privată și stimulente pentru întreprinderi pentru recrutarea cercetătorilor.
Reforma 1.1: Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin C &Ipentru promovarea simplificării și a mobilității
Reforma este pusă în aplicare de Ministerul Universităților și Cercetării (MUR) și de Ministerul Dezvoltării Economice (MiSE) prin crearea unui comitet director interministerial și prin emiterea a două decrete ministeriale: I) să sporească și să sprijine mobilitatea (prin stimulente) persoanelor de mare vizibilitate (cum ar fi: cercetători și manageri) între universități, infrastructuri de cercetare și întreprinderi și ii) simplificarea gestionării fondurilor de cercetare, iii) reformarea parcursului profesional al cercetătorilor pentru a se concentra mai mult pe activitățile de cercetare.
Reforma trece la o abordare mai sistemică a activităților de C &D , depășind logica actuală de realocare a resurselor prin favorizarea unei abordări bazate pe partajare și se axează pe simplificarea birocrației în gestionarea fondurilor dedicate activităților de cercetare public-privat, generând un impact semnificativ prin evitarea dispersiei și fragmentării priorităților, sprijinită, de asemenea, de prima componentă a misiunii. Organismele publice de cercetare (REP) joacă un rol esențial atât ca posibili lideri de proiect pentru parteneriate, campanii naționale și ecosisteme teritoriale, cât și ca potențiali participanți la cererile de propuneri privind Fondul PNR și Fondul pentru infrastructură, atât ca posibili lideri de proiect pentru parteneriate, campanii naționale și ecosisteme teritoriale, cât și ca potențiali participanți la cererile de propuneri privind Fondul PNR și Fondul pentru infrastructură.
K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M4C2-1
|
Investiția 1.2: Finanțarea proiectelor prezentate de tinerii cercetători
|
Țintă
|
Numărul de studenți cărora li s-a acordat un grant de cercetare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
50
|
300
|
T 4
|
2022
|
Acordarea a cel puțin 300 de burse de cercetare studenților. Procedura de selecție pentru atribuire include criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului va ține seama, de asemenea, de faptul că cel puțin 300 dintre tinerii cercetători sunt contractați.
|
|
M4C2-1bis
|
Investiția 1.2: Finanțarea proiectelor prezentate de tinerii cercetători
|
Țintă
|
Numărul de studenți cărora li s-a acordat un grant de cercetare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
550
|
T 2
|
2025
|
Acordarea a cel puțin 550 de granturi de cercetare suplimentare tinerilor cercetători. Procedura de selecție pentru acordarea granturilor pentru cercetare include criterii de eligibilitate pentru a se asigura că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului ia în considerare, de asemenea, contractarea a cel puțin 550 de tineri cercetători suplimentari.
|
|
M4C2-2bis
|
Investiția 2.2 bis: Acorduri de inovare
|
Țintă
|
Încheierea acordurilor de inovare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
32
|
T 4
|
2025
|
Finalizarea a cel puțin 32 de acorduri pentru inovare.
|
|
M4C2-3
|
Investiția 3.3: Acordarea de burse de doctorat în colaborare cu întreprinderile și promovarea angajării cercetătorilor de către întreprinderi
|
Țintă
|
Numărul de burse de doctorat acordate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
6 000
|
T 4
|
2024
|
Acordarea a cel puțin 6 de burse doctorale de către universități și instituții AFAM.
Printre cerințele esențiale pentru acordarea doctoratelor se numără:
a) să prevadă perioade de studiu și de cercetare în cadrul întreprinderii de la minimum șase (6) luni la maximum optsprezece (18) luni;
b) să prevadă perioade de studiu și de cercetare în străinătate de la minimum șase (6) luni la maximum optsprezece (18) luni;
c) să prevadă implicarea întreprinderilor în definirea cursului de formare și în contextul unor colaborări mai ample cu universitățile și instituțiile AFAM.
|
|
M4C2-3bis
|
Investiția 3.3: Acordarea de burse de doctorat în colaborare cu întreprinderile și promovarea angajării cercetătorilor de către întreprinderi
|
Țintă
|
Numărul de cercetători recrutați de întreprinderi prin intermediul sistemului de stimulente
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
13 500
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 13 de cercetători recrutați de întreprinderi prin intermediul sistemului de stimulente
|
|
M4C2-4
|
Reforma 1.1: Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru C &D în vederea promovării simplificării și a mobilității
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministeriale privind simplificarea C &D și mobilitatea legate de fondul de finanțare obișnuit.
|
Dispoziție din decret care indică intrarea în vigoare a legii
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
|
T 2
|
2022
|
Decretele ministeriale includ următoarele elemente-cheie:
I) trecerea la o abordare mai sistemică a activităților de C &D prin intermediul unui nou model simplificat menit să genereze un impact semnificativ prin evitarea dispersiei și a fragmentării priorităților; II) reformarea legislației pentru a spori mobilitatea personalităților de nivel înalt (cum ar fi cercetătorii și managerii) în rândul universităților, al infrastructurilor de cercetare și al întreprinderilor; simplificarea gestionării fondurilor; reforma parcursului profesional al cercetătorilor pentru a pune un accent mai mare pe activitățile de cercetare.
|
K.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
Măsura constă în finanțarea proiectelor de cercetare de interes național major (PRIN). Proiectele au o durată de cel puțin doi ani și necesită colaborarea unităților de cercetare care aparțin universităților și organismelor de cercetare. Proiectele finanțate sunt selectate de Ministerul Universităților și Cercetării în funcție de calitatea profilului științific al responsabililor, precum și de originalitatea, adecvarea metodologică, impactul și fezabilitatea proiectului de cercetare. Acest tip de activitate stimulează dezvoltarea inițiativelor conduse de cercetare în vederea cercetării de frontieră și o interacțiune mai puternică între universități și instituțiile de cercetare.
Se preconizează că investiția va finanța, până în 2026, 5 de proiecte.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „anu prejudicia în mod semnificativ”(2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 1.3: Parteneriate extinse la universități, centre de cercetare, întreprinderi și finanțarea proiectelor de cercetare fundamentală
În comparație cu alte țări europene similare, producția scăzută de brevete și de spin-off-uri a sistemului italian de cercetare și universitate pare deosebit de critică. Acest lucru se datorează unor provocări structurale, cum ar fi rolul dominant al întreprinderilor mici și mijlocii în economia națională, disparitățile regionale mari în ceea ce privește veniturile și productivitatea și capacitatea scăzută a universităților de a se conecta cu întreprinderile.
Investiția vizează finanțarea a cel puțin 14 programe majore de cercetare fundamentală desfășurate de rețele extinse de entități publice și private. Investiția este aliniată la unul dintre obiectivele PNR de promovare a schimbărilor pozitive prin valorificarea cercetării fundamentale. Pentru fiecare program se desfășoară procese specifice de implicare a părților interesate, pentru a implica cetățenii, precum și pentru a facilita transferul de tehnologie și de cunoștințe către teritorii, întreprinderi și administrații publice.
Se preconizează că investiția va consolida lanțurile tehnologice naționale și va promova participarea acestora la lanțurile valorice strategice europene și globale. Exemple posibile sunt următoarele: mobilitatea durabilă (baterii durabile, materiale, logistică etc.), energiile alternative, superconductorii, monitorizarea și prevenirea schimbărilor climatice, economia circulară în industria modei, simbioza industrială, proiectarea ecologică și proiectarea pentru durabilitate, gestionarea deșeurilor, reciclarea și reciclarea, biodiversitatea, procesele de producție ecologică, vehiculele autonome, vaccinurile, bioreactoarele, noile materii prime, gestionarea apei și conservarea resurselor de apă. Se preconizează că fiecare program va promova agregarea întreprinderilor mici și mijlocii în jurul marilor actori privați și al centrelor publice de cercetare și va încuraja activitățile de cercetare colaborative și complementare. Proiectele de C &D includ investiții atât în capitalul uman, cât și în dezvoltarea cercetării fundamentale pentru universități, centre de cercetare și întreprinderi.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de programe exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 1.4: Consolidarea structurilor de cercetare și sprijinirea creării unor „lideri naționali în domeniul C &D ” cu privire la unele tehnologii generice esențiale
Această măsură vizează finanțarea creării a cel puțin cinci centre naționale de cercetare, selectate prin proceduri competitive, capabile să atingă un prag critic al capacității de cercetare și inovare prin colaborarea universităților, a centrelor de cercetare și a întreprinderilor. Selecția se face pe baza unor cereri competitive, la care pot participa consorții naționale conduse de un lider coordonator, ținând seama, de asemenea, de exercițiul anterior de cartografiere.
Elementele-cheie ale fiecărui centru național sunt: (a) crearea și reînnoirea facilităților de cercetare relevante; (b) implicarea actorilor privați în punerea în aplicare și punerea în aplicare a proiectelor de cercetare; (c) sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a generării prin scindare (spin generation). Selecția ar trebui efectuată prin intermediul unor cereri de propuneri specifice, dintre care prima va fi lansată până la începutul anului 2022. Alegerea între propunerile de participare la cererile de propuneri se face într-un mod similar celui adoptat de Consiliul European pentru Inovare.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 1.5: Instituirea și consolidarea „ecosistemelor de inovare pentru durabilitate”, crearea unor „lideri teritoriali ai C &D ˮ.
Măsura, pusă în aplicare de MUR, finanțează până în 2026 cel puțin 10 „eșantioane teritoriale de C&Iˮ (existente sau noi), care sunt selectate pe baza unor proceduri competitive specifice, cu accent pe capacitatea de a promova proiecte de sustenabilitate socială. Fiecare proiect trebuie să cuprindă următoarele elemente: (a) activități de formare inovatoare desfășurate în sinergie de universități și întreprinderi și care vizează reducerea neconcordanței dintre competențele cerute de întreprinderi și competențele oferite de universități, precum și doctoratele industriale; (b) activități de cercetare și/sau infrastructuri de cercetare desfășurate în comun de universități și întreprinderi, în special IMM-uri, care își desfășoară activitatea pe teritoriul respectiv; (c) sprijin pentru întreprinderile nou-înființate; (d) implicarea comunităților locale în chestiunile legate de inovare și durabilitate.
Proiectele care urmează să fie finanțate sunt selectate pe baza următoarelor criterii: I) calitatea științifică și tehnică și coerența acesteia cu orientarea teritorială; capacitatea efectivă de a stimula capacitățile inovatoare ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor; capacitatea de a genera relații naționale și internaționale cu principalele instituții de cercetare și cu principalele întreprinderi; (IV) capacitatea efectivă de a implica comunitățile locale.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 2.1: Proiectele importante de interes european comun (PIIEC)
Obiectivul măsurii este de a completa actualul fond PIIEC, menționat la articolul 1 alineatul (232) din Legea bugetului pe 2020, cu resurse suplimentare.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
Obiectivul măsurii, pusă în aplicare de Ministerul Întreprinderilor și Întreprinderilor Made în Italia, este de a sprijini, inclusiv printr-un proces de reorganizare și raționalizare, o rețea de cincizeci de centre (centre de competență, Centrul european de inovare digitală, marca de excelență, mecanismul de testare și experimentare, centrele naționale de inovare digitală) responsabile cu dezvoltarea proiectelor, furnizarea de servicii tehnologice avansate către întreprinderi și servicii inovatoare și eligibile de transfer de tehnologie. Scopul procesului de simplificare și raționalizare a centrelor vizate de măsură este de a spori serviciile tehnologice avansate pentru întreprinderi prin concentrarea pe tehnologii de producție și specializări de vârf.
Serviciile furnizate de centre includ: I) evaluarea digitală, ii) testarea înainte de a investi, iii) formarea; accesul la finanțare; V) sprijin financiar și operațional pentru dezvoltarea de proiecte de inovare [nivel de maturitate tehnologică (TRL) mai mare de 5]; (VI) brokeraj tehnologic; și vii) sensibilizarea la nivel local.
EDIH și TEF pot primi finanțare din alte fonduri ale UE, inclusiv din programul Europa digitală, pentru a-și desfășura activitățile.
Investiția constă în două linii de intervenție:
În cadrul primei linii, MRR finanțează exclusiv 35 de centre, fără niciun sprijin din alte surse ale UE.
În cadrul celei de a doua linii, MRR finanțează o parte din 13 de centre europene de inovare digitală (EDIH) și două instalații de testare și experimentare (TEF), cealaltă parte a costurilor provenind din programul Europa digitală. În special, funcționarea a 13 EDIH și a două TEF finanțate prin MRR și prin programul Europa digitală trebuie să fie structurată în pachete de lucru. Sprijinul MRR nu trebuie să vizeze pachetele de lucru pentru care EDIH și TEF primesc sprijin în cadrul programului Europa digitală. În cazul TEF, se adoptă o abordare pro-cotă.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval
; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante
; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
și stații de tratare mecano-biologică
; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Investiția 3.1: Fondul pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
Fondul urmărește să faciliteze osmoza dintre cunoștințele științifice generate în infrastructuri de cercetare de înaltă calitate și sectorul economic, stimulând inovarea. În acest scop, măsura, pusă în aplicare de MUR – Ministerul Universităților și Cercetării, sprijină crearea de infrastructuri de cercetare și inovare care să facă legătura între industrie și mediul academic. Fondul pentru infrastructuri de construcții și cercetare sprijină crearea sau consolidarea, pe o bază competitivă, a infrastructurilor de cercetare de relevanță europeană și a infrastructurilor de inovare dedicate, promovând combinarea investițiilor publice și private.
În special, măsura finanțează cel puțin 30 de proiecte de infrastructură (existente sau nou finanțate) cu un administrator de cercetare pentru fiecare infrastructură.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, în plus, ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să fie eligibile pentru a fi selectate.
Investiția 3.2: Injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”) gestionat de CDP Venture Capital SGR
Această măsură vizează sprijinirea potențialului de creștere al economiei italiene prin stimularea investițiilor private, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și dezvoltarea pieței capitalului de risc în acest sector. Măsura constă într-o injecție de capital în valoare de 400 000 000 EUR în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”) gestionat de CDP Venture Capital SGR.
CDP Venture Capital SGR adoptă o politică de investiții pentru utilizarea capitalurilor proprii. Politica de investiții include descrierea produsului (produselor) financiar (financiare) cu tipul preconizat de beneficiari finali eligibili pe care se preconizează că îl va sprijini capitalul propriu, inclusiv calendarul preconizat pentru punerea în aplicare de 15 ani și comisionul de gestionare de maximum 13 %.
DTF funcționează prin furnizarea directă sau indirectă de sprijin sub formă de capitaluri proprii, cvasicapital, datorii sau cvasi-îndatorare.
CDP Venture Capital SGR adoptă sistemul de audit și control descris în orientările „Linee Guida per le attività di rendicontazione e controllo dei Fondi DTF e GTF” pentru utilizarea capitalurilor proprii. Politica de investiții impune ca produsul (produsele) financiar (financiare) pe care îl (le) sprijină capitalul să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, în cazul sprijinului general pentru întreprinderile nou-înființate, politica de investiții exclude întreprinderile care se concentrează
în mod substanțial în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe
; (II) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2
; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante
; (IV) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor
, (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
K.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M4C2-5
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare atribuite
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 150
|
T 4
|
2023
|
Decernarea a cel puțin 3 proiecte de cercetare Progetti di Ricerca di Interesse Nazionale.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri se face în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a legislației UE și naționale relevante în materie de mediu.
|
|
M4C2-6
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare atribuite
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
3 150
|
5 350
|
T 2
|
2025
|
Decernarea a cel puțin 5 proiecte de cercetare Progetti di Ricerca di Interesse Nazionale.
Atribuirea contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor competitive de propuneri se face în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a legislației UE și naționale relevante în materie de mediu.
|
|
M4C2-7
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul cercetătorilor angajați cu contract pe durată determinată
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
900
|
T 2
|
2025
|
Se angajează cel puțin 900 de noi cercetători cu contract pe durată determinată.
Cercetătorii angajați se concentrează asupra priorităților coerente cu cele șase clustere ale Programului-cadru european pentru cercetare și inovare 2021-2027: I) sănătate; cultura umanistă, creativitatea, transformările sociale, o societate a incluziunii; securitatea sistemelor sociale; sectorul digital, industrial, aerospațial; (V) climă, energie, mobilitate durabilă; produse alimentare, bioeconomie, biodiversitate, agricultură, mediu.
|
|
M4C2-8
|
Investiția 1.3: Parteneriate extinse la universități, centre de cercetare, întreprinderi și finanțarea proiectelor de cercetare fundamentală
|
Țintă
|
Numărul de cercetători cu durată determinată angajați pentru parteneriatele de cercetare de bază avute în vedere, semnate între institute de cercetare și întreprinderi private
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 400
|
T 2
|
2025
|
Cel puțin 100 de noi cercetători pe durată determinată sunt angajați pentru fiecare dintre parteneriatele de cercetare fundamentală avute în vedere, semnate între institute de cercetare și întreprinderi private [1.3].
Cel puțin 14 parteneriate de cercetare fundamentală se semnează între institute de cercetare și întreprinderi private.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde de ponderea contractelor pe durată determinată atribuite cercetătoarelor: cel puțin 40 %.
Proiectele sunt selectate pe baza unor criterii competitive, inclusiv i) respectarea obiectivelor și priorităților PNR – (Piano Nazionale di Ricerca); II) implicarea părților interesate pentru a combina nivelul de maturitate tehnologică – TRL cu nivelul de maturitate societală -SRL;
În plus, se definesc criterii de selecție specifice pentru a se asigura i) echilibrul teritoriilor implicate (prin promovarea implicării actorilor din diferite regiuni și zone ale țării, inclusiv sudul și insulele), ii) implicarea atât a întreprinderilor mari, cât și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), acordând o atenție deosebită celor mai tinere (mai puțin de cinci ani de la înființare) și inovatoare.
Cererea de programe, precum și procedura de selecție includ următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 42 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
|
|
M4C2-9
|
Investiția 1.4: Consolidarea structurilor de cercetare și sprijinirea creării unor „lideri naționali în domeniul C &D ” cu privire la unele tehnologii generice esențiale
|
Țintă
|
Centrele naționale sunt operaționale, iar activitățile sunt puse în aplicare de centrele naționale în domeniul tehnologiilor generice esențiale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
5
|
T 2
|
2026
|
Centrele naționale cărora li s-au atribuit contracte și care au fost evaluate cu jalonul M4C2-19 sunt operaționale și și-au finalizat activitățile, astfel cum sunt definite în cererea de proiecte relevantă.
|
|
M4C2-10
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Lansarea cererii de exprimare a interesului pentru identificarea proiectelor naționale, inclusiv a proiectelor privind PIIEC microelectronic
|
Cererea de exprimare a interesului este publicată
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2021
|
Se preconizează că proiectele PIIEC care vor fi sprijinite vor fi actualizate în funcție de stadiul real de progres al procedurilor naționale PIIEC în curs de desfășurare și de stadiul de progres al procedurii de notificare a ajutoarelor de stat.
PIIEC ales ia în considerare sectoare industriale inovatoare specifice, în conformitate cu lanțurile valorice europene deja identificate.
Această intervenție include atât PIIEC deja aprobate, cât și pe cele viitoare, cum ar fi cloud, sănătatea, materialele de rând și securitatea cibernetică.
Condițiile cererii de propuneri includ următoarele:
a) criterii de eligibilitate care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
b) angajamentul că contribuția investiției la acțiunile climatice în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 40 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
c) angajamentul conform căruia contribuția digitală a investiției în conformitate cu metodologia din anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241 reprezintă cel puțin 60 % din costul total al investiției sprijinite de MRR.
d) Angajamentul de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurii la jumătatea duratei de viață a schemei și la sfârșitul schemei.
|
|
M4C2-11
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actului juridic național de alocare a fondurilor necesare pentru a oferi sprijin participanților la proiect.
|
Dispoziție din legea națională care indică intrarea în vigoare a actului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Actul juridic național indică procedurile și termenele de depunere a proiectelor, precum și cerințele de acces ale potențialilor beneficiari.
|
|
M4C2-12
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Lista participanților la proiectele PIIEC este finalizată până la 30/06/2023
|
Publicarea listei participanților
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2023
|
Lista include subiecții admiși care participă la proiectele PIIEC, în urma verificărilor și evaluărilor proiectelor prezentate, care se efectuează în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de respectare a cerințelor de mediu relevante la nivelul UE și la nivel național.
|
|
M4C2-13
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
Numărul de noi centre care urmează să fie create
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
8
|
35
|
T 4
|
2025
|
Punerea în funcțiune a 27 de noduri noi în cadrul primei linii de intervenție a măsurii.
Obiectivul vizat se referă la trei tipuri de centre:
-Centre de competență
-Marca de excelență
-Rețeaua de centre de inovare la fața locului.
|
|
M4C2-14
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
Plată în valoare financiară de 307 000 000 EUR
|
NU EXISTĂ
|
EUR
|
0
|
307 000 000
|
T 2
|
2026
|
Suma de 307 000 000 EUR se plătește în cadrul primei linii de intervenție a măsurii centrelor de transfer de tehnologie pentru consolidarea rețelei naționale și pentru furnizarea de servicii întreprinderilor.
Serviciile care urmează să fie furnizate includ:
— I) Evaluarea digitală;
— II) testare înainte de a investi;
— III) formare;
— IV) accesul la finanțare;
— V) sprijin financiar și operațional pentru dezvoltarea de proiecte de inovare (TRL mai mult de 5);
— VI) brokeraj tehnologic – vii) sensibilizare la nivel local
|
|
M4C2-15
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
Numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
5 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 5 de IMM-uri sprijinite de centre finanțate la nivel național (centre de competențe; Sigiliul excelenței; Centre naționale de inovare digitală) în cadrul primei linii de intervenție a măsurii prin furnizarea de servicii care includ:
I)Evaluare digitală
II)Testare înainte de a investi,
III)formare profesională;
IV)accesul la finanțare;
V)sprijin financiar și operațional pentru dezvoltarea de proiecte de inovare (TRL peste 5);
VI)brokeraj tehnologic
VII)sensibilizarea la nivel local.
|
|
M4C2-15bis
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Etapă de referință
|
Finalizarea pachetelor de lucru EDIH și TEF
|
Pachete de lucru ale Centrului european de inovare digitală (EDIH) și ale instalațiilor de testare și experimentare (TEF) finalizate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea tuturor pachetelor de lucru ale celor 13 de centre europene de inovare digitală și a celor două instalații de testare și experimentare, în cadrul celei de a doua linii de intervenție a măsurii, cu excepția pachetelor de lucru care sunt finanțate prin programul Europa digitală.
|
|
M4C2-16
|
Investiția 3.1: Fondul pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
Țintă
|
Numărul de infrastructuri finanțate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
30
|
T 2
|
2023
|
Cel puțin 30 de infrastructuri finanțate pentru sistemul integrat al infrastructurii de cercetare și inovare.
Infrastructura de inovare include infrastructuri cu scopuri multiple, capabile să acopere cel puțin trei domenii tematice, cum ar fi: (I) cuantică, (ii) materiale avansate, (iii) fotonică, (iv) științe ale vieții, (v) inteligență artificială, (vi) tranziție energetică.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de angajarea a cel puțin 30 de manageri de cercetare pentru sistemul integrat al infrastructurii de cercetare și inovare.
|
|
M4C2-16 bis
|
Investiția 3.1: Fondul pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
Țintă
|
Numărul de infrastructuri de cercetare și inovare care au fost create sau care și-au finalizat activitățile
|
NU SE APLICĂ
|
Număr
|
0
|
30
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 30 de infrastructuri de cercetare și inovare create sau care și-au finalizat activitățile în conformitate cu cererea de proiecte relevantă.
|
|
M4C2-17
|
Investiția 3.1: Fond pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare; Investiții
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru proiectele privind: a) sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Notificarea atribuirii contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor de propuneri competitive, în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Propunerile sunt selectate pe baza următoarelor criterii:
poziția de lider științific/tehnologic/în materie de inovare, potențialul lor de inovare (atât în ceea ce privește inovarea deschisă/datele deschise, cât și în ceea ce privește dezvoltările brevetate), conformitatea lor cu domeniile tematice sau cu noile evoluții disruptive, planurile lor translaționale și de inovare, sprijinul din partea industriei ca partener pentru inovarea deschisă și/sau în calitate de utilizatori, forța activităților de dezvoltare a afacerilor, generarea de PI, norme clare pentru a distinge planurile deschise și protejate de producție și de acordare a licențelor, capacitatea acestora de a dezvolta și de a găzdui doctorate industriale, legături cu întreprinderile de afaceri sau cu alte tipuri de fonduri pentru a facilita dezvoltarea de noi întreprinderi nou-înființate.
Procedura de selecție necesită o evaluare DNSH și, după caz, o evaluare strategică de mediu (SEA) în cazul în care se preconizează că proiectul va avea un impact consecvent asupra teritoriului.
|
|
M4C2-18
|
Invesment1.5: Instituirea și consolidarea „ecosistemelor de inovare pentru durabilitate”, crearea unor „lideri teritoriali ai C &D ”
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru proiecte privind ecosistemele de inovare;
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Notificarea atribuirii contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor de propuneri competitive, în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Procedura de selecție necesită o evaluare DNSH și, după caz, o evaluare strategică de mediu (SEA) în cazul în care se preconizează că proiectul va avea un impact consecvent asupra teritoriului.
Centrele naționale sunt create în urma unei cereri competitive prin fuzionarea laboratoarelor existente la nivel mondial deja prezente în universități și în centre de cercetare publice și private, precum și prin crearea de noi infrastructuri personalizate.
|
|
M4C2-18 Bis
|
Invesment1.5: Instituirea și consolidarea „ecosistemelor de inovare pentru durabilitate”, crearea unor „lideri teritoriali ai C &D ”
|
Țintă
|
Activități puse în aplicare de ecosistemele de inovare
|
NU SE APLICĂ
|
Număr
|
0
|
10
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 10 ecosisteme de inovare și-au finalizat activitățile, astfel cum sunt definite în cererea de proiecte relevantă.
|
|
M4C2-19
|
Investiția 1.4: Consolidarea structurilor de cercetare și sprijinirea creării unor „lideri naționali în domeniul C &D ” cu privire la unele tehnologii generice esențiale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru proiecte privind lideri naționali în domeniul C &D în domeniul tehnologiilor generice esențiale
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
N
|
T 2
|
2022
|
Notificarea atribuirii contractelor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor de propuneri competitive, în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Proiectele sunt selectate pentru 30 % din resurse sub formă de intervenții „Proceduri de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi axate pe economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, reziliență și adaptarea la schimbările climatice” (IF022) și pentru 15 % din resurse ca intervenții „Proceduri de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi axate pe economia circulară” (IF023).
Proiectele sunt evaluate luând în considerare fezabilitatea, durabilitatea, cofondarea din alte surse (cum ar fi fondurile regionale), implicarea sectorului de producție, calitatea partenerilor și impactul asupra durabilității sociale și de mediu. Cererea de proiecte care urmează să fie finanțate ca ecosisteme de inovare. Procedura de selecție necesită o evaluare DNSH și, după caz, o evaluare strategică de mediu (SEA) în cazul în care se preconizează că proiectul va produce un impact consecvent asupra teritoriului.
|
|
M4C2-20
|
Investiția 3.2: Injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Acordul dintre guvernul IT și partenerul de implementare Cassa Depositi e Prestiti (CDP) de instituire a instrumentului financiar semnat
|
Acordul este semnat de guvernul italian și de Cassa Depositi e Prestiti
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Elementele care trebuie incluse în politica/strategia de investiții a instrumentului financiar sunt:
- Obiective de investiții (dimensiunea fondului, numărul de operațiuni, sumele care urmează să fie sprijinite în timp, diferențiate în funcție de beneficiar, cum ar fi IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie/întreprinderile mari)
- Domeniul de aplicare și beneficiarii eligibili
- Intermediarii financiari eligibili și procesul de selecție
- Tipul de sprijin furnizat (cum ar fi garanții, împrumuturi, capitaluri proprii și cvasicapital)
- Riscuri/randamente specifice pentru fiecare tip de investitor
- Politica privind riscurile și politica în materie de combatere a spălării banilor
- Guvernanță (parteneri, administratori de fonduri, consiliu de administrație, Comitetul pentru investiții, rol și responsabilități)
- Diversificarea și limitele de concentrare
- Politica de capital, inclusiv strategia de ieșire pentru investițiile de capital
- Politica privind principiul DNSH și evaluarea durabilității și lista de excludere
- Politica de creditare pentru investiții în datorii, inclusiv garanțiile și garanțiile necesare
- Calendarul pentru strângerea de fonduri și pentru punerea în aplicare
|
|
M4C2-21bis
|
Investiția 3.2 injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală
|
Certificatul de transfer
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Italia transferă 400 000 EUR 000 către DTF.
În plus, politica de investiții („Accordo Finanziario”) trebuie să fie în conformitate cu descrierea măsurii.
|
|
M4C2-21
|
Investiția 3.2 injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport
|
Adoptarea unui raport
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Italia transmite un raport în care prezintă acțiunile întreprinse de DTF pentru punerea în aplicare a politicii de investiții, inclusiv măsurile luate pentru punerea în aplicare a produselor financiare pe care se preconizează că le va sprijini capitalul propriu, precum și măsurile preconizate a fi luate pentru punerea în aplicare în continuare a produselor respective.
Raportul indică, de asemenea, sumele investite în mod direct/indirect și în fiecare produs financiar.
|
|
M4C2-22
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Țintă
|
Numărul de proiecte care au beneficiat de sprijin
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20
|
T 2
|
2025
|
Cel puțin 20 de proiecte care primesc sprijin prin intermediul modelului PIIEC;
Estimarea valorilor-țintă se bazează pe metodele de operare ale proiectelor PIIEC activate în Italia (Microelectronics 1, Batteries 1, Batteries 2).
|
L. MISIUNEA 5 COMPONENTA 1: Ocuparea forței de muncă
Măsurile din cadrul acestei componente a planului italian de redresare și reziliență introduc o reformă cuprinzătoare și integrată a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a formării profesionale. Se preconizează că consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și îmbunătățirea consolidării capacităților serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), inclusiv integrarea acestora cu furnizorii de educație și formare și cu operatorii privați, vor spori eficacitatea serviciilor. În plus, măsurile din cadrul acestei componente vizează reducerea vulnerabilităților sociale la șocuri, în special prin combaterea muncii nedeclarate în toate formele și sectoarele sale, prin stabilirea unor sancțiuni mai eficace și a unor stimulente mai puternice pentru a lucra în mod legal. În plus, această componentă promovează egalitatea de gen (egalitatea de remunerare) prin intermediul sistemului de certificare a egalității de gen. De asemenea, aceasta investește în tineri prin creșterea cantității și a calității programelor de formare, de exemplu prin participarea la programul serviciului public universal.
Se preconizează că punerea în aplicare a acestor măsuri va contribui la abordarea provocărilor vizate de recomandarea 2020 specifică fiecărei țări din 2 privind piața forței de muncă, prin care Italia este îndemnată să „atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă, inclusiv prin [...] sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă”, de recomandarea 2020 specifică fiecărei țări din 2 privind „sprijinirea competențelor (...) inclusiv a celor digitale”, de recomandarea 2019 specifică fiecărei țări din 2 de „intensificare a eforturilor de combatere a muncii nedeclarate, de asigurare a faptului că politicile active în domeniul pieței forței de muncă și al politicilor sociale (...) vizează în special tinerii și grupurile vulnerabile. Sprijinirea participării femeilor la piața forței de muncă” și recomandarea 2 specifică fiecărei țări din 2019 de a „promova perfecționarea competențelor, inclusiv prin consolidarea competențelor digitale”.
L.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1 – Politicile active în domeniul pieței forței de muncă (ALMP) și formarea profesională
Obiectivul acestei reforme este de a promova un sistem activ mai eficient al pieței forței de muncă prin furnizarea de servicii specifice de ocupare a forței de muncă și de planuri personalizate de activare a pieței forței de muncă. Crearea unui program național pentru garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) va permite furnizarea de servicii personalizate șomerilor, consolidând astfel căile de activare a acestora. Programul GOL este însoțit de Planul național pentru noi competențe și de definirea nivelurilor naționale esențiale ale măsurilor de formare profesională. Sistemul EFP din Italia este consolidat prin promovarea unei rețele teritoriale de servicii de educație, formare și ocupare a forței de muncă, precum și prin dezvoltarea unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții favorabil incluziunii și a unor parcursuri inovatoare de perfecționare și recalificare.
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
Obiectivul acestei investiții este de a permite furnizarea eficientă a serviciilor de ocupare a forței de muncă și de formare. Această măsură include investiții în infrastructură, dezvoltarea observatoarelor regionale ale pieței forței de muncă, dezvoltarea interoperabilității între sistemele de informații regionale și naționale, conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor de formare pentru actualizarea competențelor consilierilor pentru ocuparea forței de muncă. Măsura prevedea, de asemenea, conceperea și punerea în aplicare a conținutului și a canalelor de comunicare ale serviciilor oferite.
Reforma 2 – Planul național de combatere a muncii nedeclarate
Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți calitatea muncii și condițiile lucrătorilor. Această măsură include acțiuni care vizează prevenirea și combaterea muncii nedeclarate, a exploatării prin muncă (Caporalato) și a altor forme de muncă neregulamentară. Reforma include: (I) introducerea unor măsuri directe și indirecte pentru a transforma munca nedeclarată în muncă declarată, asigurându-se că beneficiile activității în economia declarată depășesc costurile muncii în economia nedeclarată; (II) consolidarea capacității de inspecție a Inspectoratului Național al Muncii; (III) îmbunătățirea producției, colectării și distribuirii în timp util a datelor detaliate privind munca nedeclarată; (IV) sprijinirea procesului de transformare a muncii nedeclarate în muncă obișnuită, sprijinirea adoptării unor măsuri de descurajare și a unor stimulente pentru munca obișnuită; (V) desfășurarea de campanii de comunicare, activități de informare și de sensibilizare; (V) consolidarea sistemului de guvernanță pentru a combate munca nedeclarată la nivel național și local.
Investiția 2 – Sistemul de certificare a egalității de gen
Obiectivul acestei măsuri este de a asigura o mai bună participare a femeilor pe piața forței de muncă și reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați. Această investiție include punerea în aplicare și asigurarea respectării sistemului național de certificare a egalității de gen pentru a promova transparența pe piața muncii, precum și în procesele comerciale și, pe termen mediu și lung, pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale femeilor în ceea ce privește calitatea, remunerarea și capacitarea.
Investiția 3 – Consolidarea sistemului dual
Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini tinerii și adulții care nu au absolvit învățământul secundar să acceseze oportunități de angajare prin creșterea numărului de persoane care participă la educația formală și la educația și formarea profesională prin intermediul sistemului dual, inclusiv ucenicia. Această investiție contribuie la creșterea sinergiei sistemelor de educație și formare cu piața forței de muncă, precum și la stimularea capacității de inserție profesională a tinerilor prin dobândirea de noi competențe, în conformitate cu tranziția digitală și tranziția verde, cu învățarea la locul de muncă. Aceasta contribuie la: (I) să modernizeze sistemul de educație și formare prin favorizarea creării de învățare la locul de muncă și prin consolidarea dialogului cu întreprinderile; (II) să consolideze alocarea financiară pentru a oferi formare în zonele marginalizate; (III) crearea unei guvernanțe solide și favorabile incluziunii, care să includă partenerii economici și sociali.
Investiția 4 –Consolidarea funcției publice universale
Obiectivul acestei măsuri este de a consolida serviciul public universal, de a crește numărul tinerilor implicați în învățarea non-formală și de a-și îmbunătăți cunoștințele și competențele. Această investiție include măsuri de sensibilizare cu privire la importanța cetățeniei active, de promovare a capacității de inserție profesională a tinerilor și a coeziunii sociale, acordând o atenție deosebită tranziției verzi și digitale.
L.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C1-1
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului interministerial de instituire a unui program național pentru garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) și a unui decret interministerial de stabilire a unui plan național pentru noi competențe
|
Dispoziție din decretele interministeriale care indică intrarea în vigoare a celor două decrete interministeriale, în urma acordurilor din cadrul Conferinței dintre state și regiuni privind programul GOL și Planul național pentru noi competențe
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Actele pentru GOL trebuie cel puțin: (I) să definească elementele esențiale și standardele acestora pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), inclusiv previzionarea competențelor, planurile de formare personalizate, orientarea și îndrumarea profesională, pentru a asigura furnizarea eficace de servicii personalizate de ocupare a forței de muncă în conformitate cu standarde comune și uniforme pe întreg teritoriul național, (ii) să se asigure că activitățile de formare pentru perfecționare și recalificare furnizate de serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) sunt pe deplin conforme cu Planul național pentru noi competențe, inclusiv competențele digitale, (iii) să se asigure că serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) vizează în mod prioritar persoanele cele mai vulnerabile; (V) să stabilească un obiectiv de minimum 25 % dintre beneficiarii programelor de garantare a capacității de inserție profesională a lucrătorilor în calitate de beneficiari ai formării relevante, cu un accent deosebit pe competențele digitale și acordând prioritate persoanelor celor mai vulnerabile; (VI) să stabilească noi mecanisme care să consolideze și să structureze cooperarea dintre sistemele publice și private, inclusiv în ceea ce privește identificarea nevoilor relevante în materie de competențe și furnizarea de oferte de locuri de muncă. Decretul stabilește că beneficiarii plaselor de siguranță socială au acces la serviciile furnizate în cadrul programului național pentru garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor în termen de 4 luni de la data la care ajung la maturitate dreptul la plase de securitate socială. Actele pentru Planul național pentru noi competențe trebuie cel puțin: (I) definește standarde comune și niveluri esențiale de formare profesională pe întreg teritoriul național, (ii) vizează atât angajații, cât și șomerii, precum și persoanele cu scopul de a-și îmbunătăți competențele digitale și de a încuraja învățarea pe tot parcursul vieții. (III) să identifice competențele și standardele relevante pe baza unei cooperări între sistemele publice și private, (iv) să țină seama de diferitele nevoi ale grupurilor-țintă avute în vedere, care includ cel puțin persoanele cele mai vulnerabile, (v) să cuprindă toate strategiile sectoriale relevante pentru a avea o abordare cuprinzătoare, inclusiv planul strategic național pentru competențele adulților; (vi) să includă prevederea dezvoltării unui sistem de prognoză pentru noile competențe necesare pe termen scurt și mediu pe piața forței de muncă.
|
|
M5C1-2
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare la nivel regional a tuturor planurilor pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Dispoziție care indică intrarea în vigoare a planurilor adoptate de regiuni și a activităților executate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Reglementarea națională a programului de garantare a capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) are în vedere definirea la nivel regional a activităților operaționale necesare pentru punerea în aplicare a programului. Pentru a asigura coerența între reglementările naționale și punerea în aplicare la nivel regional, se adoptă planuri regionale pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM).
Pe lângă adoptarea planurilor, regiunile execută activitățile pe baza planurilor, ajungând la cel puțin 10 % din beneficiarii preconizați ai programului (obiectivul final fiind de 3 000 000 de persoane).
Intrarea în vigoare a planurilor pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) permite punerea deplină în aplicare a programului privind capacitatea garantată de inserție profesională a lucrătorilor (GOL).
|
|
M5C1-3
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Persoanele vizate de programul „Garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor” (GOL)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
300 000
|
3 000 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 3 000 de persoane beneficiază de programul de garantare a capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL). Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: cel puțin 75 % dintre beneficiari trebuie să fie femei, șomeri de lungă durată, persoane cu handicap sau persoane cu vârsta sub 30 de ani sau peste 55 de ani.
|
|
M5C1-4
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Capacitatea de inserție profesională garantată a beneficiarilor lucrătorilor a participat la formarea profesională
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
800 000
|
T 4
|
2025
|
Formarea profesională face parte din programul pentru 800 000 al beneficiarilor ALMP pe o perioadă de cinci ani. Prin urmare, cel puțin 800 000 dintre cei 3 000 de beneficiari ai capacității garantate de inserție profesională (GOL) au participat la cursuri de formare profesională. Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: cel puțin 300 dintre acești beneficiari au participat la cursuri de formare privind competențele digitale.
|
|
M5C1-5
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) din fiecare regiune au îndeplinit criteriile privind nivelul esențial al serviciilor SPOFM, astfel cum este definit în programul „Garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor” (GOL)
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
80
|
T 4
|
2025
|
O componentă fundamentală a GOL al programului este definirea unei serii de servicii esențiale care urmează să fie furnizate beneficiarilor ALMPS-urilor, începând cu cei mai vulnerabili. Până la sfârșitul anului 2025, cel puțin 80 % din serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) din fiecare regiune au îndeplinit criteriile nivelului esențial al serviciilor SPOFM, astfel cum este definit în programul „Garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor” (GOL).
|
|
M5C1-6
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) pun în aplicare activitățile prevăzute în planul de consolidare pentru perioada de trei ani 2021-2023
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
250
|
T 4
|
2022
|
Cel puțin 250 de servicii publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat cel puțin 50 % din activitățile prevăzute în „Planul de consolidare” în perioada de trei ani 2021-2023.
Aceste activități sunt în conformitate cu planul central de consolidare și sunt definite mai detaliat la nivel regional, pe baza unei analize a nevoilor și a resurselor alocate.
Aceste activități includ: (I) renovarea și renovarea locațiilor actuale ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) și achiziționarea unora noi; (II) continuarea punerii în aplicare a sistemului informatic, în perspectiva unei interoperabilități naționale; (III) formarea profesională a personalului; (IV) instituția observatoarelor regionale ale piețelor locale ale forței de muncă; (V) comunicare instituțională și informare.
Activitățile de infrastructură nu sunt incluse în acest obiectiv.
Se asigură un echilibru egal în ceea ce privește realizarea obiectivului în ceea ce privește distribuția teritorială (nord, centru și sud).
|
|
M5C1-7
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat activitățile prevăzute în planul de consolidare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
250
|
500
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 500 de servicii publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat 100 % din activitățile prevăzute în planurile regionale de dezvoltare a centrelor publice de ocupare a forței de muncă(Piani regionali di potenziamento dei centri per l’impiego).
Aceste activități sunt în conformitate cu planul central de consolidare și sunt definite mai detaliat la nivel regional, pe baza unei analize a nevoilor și a resurselor alocate.
Aceste activități includ: (I) continuarea punerii în aplicare a sistemului informatic, în vederea interoperabilității naționale; (II) formarea profesională a personalului;
(III) înființarea de observatoare regionale ale piețelor locale ale forței de muncă; (IV) comunicare instituțională și informare.
Activitățile de infrastructură nu sunt incluse în acest obiectiv.
Pentru atingerea obiectivului, este garantat echilibrul în ceea ce privește distribuția teritorială (nord, centru și sud), inclusiv prin intervenții în materie de subsidiaritate.
|
|
M5C1-7bis
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat activitățile prevăzute în planul de consolidare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
500
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 500 de servicii publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat 100 % din activitățile prevăzute în planurile regionale de dezvoltare a centrelor publice de ocupare a forței de muncă (Piani regionali di potenziamento dei centri per l’impiego) privind renovarea și renovarea clădirilor actuale ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) și ale agențiilor regionale și achiziționarea unora noi, astfel cum se descrie în Decretul secretarului general al Ministerului Muncii și Politicilor Sociale DSG nr. 123/2020.
|
|
M5C1-8
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui plan național și punerea în aplicare a foii de parcurs pentru combaterea muncii nedeclarate în toate sectoarele economice.
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a planului național și înființarea grupului de lucru interinstituțional care va fi responsabil de crearea planului național și de punerea în aplicare a foii de parcurs
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Adoptarea unui plan național și a unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare cu termene precise (un an) pentru combaterea muncii nedeclarate în toate sectoarele economice. Planul național se bazează pe strategia generală de combatere a muncii nedeclarate și pe abordarea multiinstituțională utilizată pentru adoptarea Planului național de combatere a exploatării muncii în sectorul agricol – „Piano triennale di contrasto allo sfruttamento lavorativo in agricoltura e al caporalato (2020-2022)”. Planul național și foaia de parcurs pentru implementare includ cel puțin următoarele:
(I) măsuri de îmbunătățire a producției, colectării și distribuirii în timp util a datelor detaliate privind munca nedeclarată;
(II) introducerea unor măsuri directe și indirecte pentru a transforma munca nedeclarată în muncă declarată, asigurându-se că beneficiile activității în economia declarată depășesc costurile muncii în economia nedeclarată. De exemplu, (a) măsuri disuasive, cum ar fi consolidarea inspecțiilor și a sancțiunilor, precum și măsuri preventive de promovare a muncii declarate, cum ar fi stimulente financiare specifice, inclusiv prin revizuirea și raționalizarea celor existente; (b) consolidarea legăturii cu politica socială și de ocupare a forței de muncă;
(III) o campanie națională de informare privind „dezvaloarea” muncii nedeclarate, adresată angajatorilor și lucrătorilor, cu implicarea activă a partenerilor sociali;
(IV) o structură de guvernanță care să asigure punerea în aplicare eficace a acțiunilor;
(V) măsuri de combatere a așezărilor ilegale în vederea combaterii exploatării prin muncă în agricultură.
|
|
M5C1-9
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Etapă de referință
|
Desfășurarea de acțiuni de combatere a muncii nedeclarate
|
Acțiuni desfășurate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Se întreprind următoarele acțiuni:
(I) Introducerea unei (unor) măsuri de îmbunătățire a colectării de date detaliate privind munca nedeclarată;
(II) Introducerea unor măsuri de transformare a muncii nedeclarate în muncă declarată:
a) măsura (măsurile) disuasivă (e) care poate (pot) include, dar nu se limitează la, consolidarea inspecțiilor și a sancțiunilor, precum și măsura (măsurile) preventivă (preventive) de promovare a muncii declarate, care pot include, dar nu se limitează la stimulente financiare specifice;
b) măsura (măsurile) de consolidare a legăturii cu politica activă în domeniul pieței forței de muncă, care poate include, dar nu se limitează la formarea operatorilor centrelor de ocupare a forței de muncă;
(III) Desfășurarea unei campanii naționale de informare cu privire la „dezvaloarea” muncii nedeclarate;
(IV) Începerea lucrărilor structurii de guvernanță pentru combaterea muncii nedeclarate;
(V) Introducerea unei (unor) măsuri de combatere a exploatării prin muncă în agricultură.
|
|
M5C1-10
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Țintă
|
Creșterea numărului de inspecții la locul de muncă
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
30
|
T 4
|
2025
|
Numărul mediu de inspecții efectuate între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025 crește cu cel puțin 30 % față de media de referință a inspecțiilor din perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021 (această valoare de referință corespunde unei medii de 79 de inspecții în medie).
|
|
M5C1-11
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Etapă de referință
|
Întreprinderea de acțiuni suplimentare de combatere a muncii nedeclarate
|
Acțiuni desfășurate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2026
|
Se întreprind următoarele acțiuni:
— Finalizarea dezvoltării „Indici Sintetici di Affidabilità Contributiva” (indicatorii ISAC) pentru 8 domenii de activitate economică expuse unui risc ridicat de muncă nedeclarată.
Să trimită cel puțin 12 de scrisori de conformitate firmelor identificate prin intermediul indicatorilor ISAC la 1 ianuarie 2026.
— O evaluare independentă din punct de vedere cantitativ și calitativ a impactului utilizării tichetelor „PrestO” și „Libretto Famiglia” cu privire la apariția muncii nedeclarate și a condițiilor lucrătorilor.
— Facilitarea accesului membrilor la „rete del lavoro agricolo di qualità”, în consultare cu partenerii sociali din sector. Desfășurarea unei campanii de informare care să implice partenerii sociali din acest sector. Numărul firmelor care participă la rețea crește la cel puțin 8 500 față de nivelul de referință de 6 527 la 10 octombrie 2024.
|
|
M5C1-12
|
Investiția 2 – Sistemul de certificare a egalității de gen
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a sistemului de certificare a egalității de gen și a mecanismelor de stimulare aferente pentru întreprinderi
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a actelor legislative și a măsurilor de punere în aplicare care reglementează definirea sistemului de certificare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Sistemul de certificare a egalității de gen și mecanismele de stimulare aferente pentru întreprinderi acoperă cel puțin următoarele dimensiuni: oportunități de creștere pentru femei, remunerație egală pentru muncă egală, politici de gestionare a diversității de gen, protecția maternității.
Definirea mecanismelor de stimulare pentru organizațiile care desfășoară procesul de certificare și a orientărilor tehnice. Cuprinzând: (I) elaborarea standardelor tehnice ale sistemului de certificare de gen pentru întreprinderi; (II) identificarea mecanismului de stimulare; (III) măsura este însoțită de crearea unui sistem informatic.
|
|
M5C1-14
|
Investiția 2 – Sistemul de certificare a egalității de gen
|
Țintă
|
Întreprinderile au obținut certificarea privind egalitatea de gen
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 3 de întreprinderi au obținut certificarea egalității de gen. Dintre acestea, cel puțin 60 % sunt IMM-uri.
Asistența tehnică prin intermediul unui sistem de bonuri valorice (de exemplu, sub formă de mentorat, sprijin tehnic și managerial, măsuri pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată sau educația antreprenorială) și contribuții financiare directe care sprijină procesul de certificare se acordă unui număr de cel puțin 500 de IMM-uri care au obținut certificarea privind egalitatea de gen.
Un sistem de informații care colectează date privind certificările și societățile certificate este finalizat și funcțional.
|
|
M5C1-15
|
Investiția 3 – Consolidarea sistemului dual
|
Țintă
|
Persoane care au participat la sistemul dual și au obținut certificarea relevantă în perioada de cinci ani 2021-2025
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
39 000
|
129 000
|
T 4
|
2025
|
Au avut loc cel puțin 90 de înscrieri suplimentare în sistemul dual, iar certificările relevante care dovedesc finalizarea cursului au fost obținute în perioada de cinci ani 000-2021, în comparație cu scenariul de referință.
Repartizarea resurselor către regiuni pentru consolidarea sistemului dual are loc pe baza numărului de studenți înscriși la cursurile EFP.
|
|
M5C1-15bis
|
Investiția 4 – Funcția publică universală
|
Etapă de referință
|
Să întreprindă acțiuni de creștere a participării tinerilor, de simplificare a procedurilor și de îmbunătățire a calității proiectelor privind serviciul public universal (UCS);
|
Acțiuni desfășurate
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2024
|
Se întreprind următoarele acțiuni:
1. Să introducă măsuri de creștere a participării tinerilor la programul serviciului public universal (UCS);
2. Să introducă măsuri de simplificare a procedurilor de reducere a sarcinii administrative pentru punerea în aplicare a programului privind serviciul public universal (UCS);
3. Introducerea unor măsuri de îmbunătățire a calității proiectelor privind serviciul public universal (UCS).
Acțiunile întreprinse trebuie să țină seama de rezultatele proiectului IST (20IT06 – „Sprijinirea conceperii și punerii în aplicare a proiectului de PNRR privind serviciul public universal (UCS), pentru a debloca oportunitățile de angajare a tinerilor”).
|
|
M5C1-16
|
Investiția 4 – Funcția publică universală
|
Țintă
|
Cetățenii au participat la proiectele de serviciu public universal lansate în perioada de patru ani 2021-2024 și au obținut certificarea corespunzătoare
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
166 670
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 166 de persoane au participat la proiectele privind serviciul public universal lansate în perioada de patru ani 670-2021 și au obținut certificarea corespunzătoare.
|
L.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
Obiectivul acestei măsuri este de a contribui la creșterea nivelului de participare a femeilor pe piața forței de muncă și, în special, de a sprijini participarea femeilor la activitățile economice. Investiția sprijină crearea de întreprinderi pentru femei. Principalele obiective ale măsurii sunt: (I) sistematizarea și reproiectarea măsurilor de sprijin actuale pentru a sprijini antreprenoriatul în rândul femeilor pentru a le spori eficacitatea; (II) sprijinirea punerii în aplicare a proiectelor de afaceri inovatoare deja stabilite și operaționale; (III) sprijinirea demarării activităților antreprenoriale ale femeilor prin mentorat, sprijin tehnico-managerial, măsuri pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată etc.; (IV) crearea – prin acțiuni de comunicare specifice – a unui climat cultural favorabil pentru antreprenoriatul în rândul femeilor.
L.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C1-17
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Etapă de referință
|
Se adoptă Fondul pentru sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor
|
Se aprobă Decretul ministerial de instituire a „Fondo Impresa Donna”
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2021
|
Fondul de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor este adoptat prin decret ministerial, care stabilește un set de criterii de eligibilitate în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH și cu semnarea acordului de finanțare și a acordurilor operaționale cu intermediarul (intermediarii) financiar (financiari).
Aceste fonduri constituie „Fondo Impresa Donna”, care pune în aplicare măsura specifică destinată sprijinirii antreprenoriatului feminin. Măsurile de punere în aplicare sunt convenite în prealabil de Ministerul Dezvoltării Economice și de Departamentul pentru Egalitate de Șanse al PCM, care vizează:
— consolidarea măsurilor existente deja gestionate de organismele interne ale Ministerului Dezvoltării Economice (cum ar fi NITO-ON, Smart &Start) printr-o injecție de capital care va fi rezervată numai întreprinderilor femeilor;
— asigurarea unei suplimentări a Fondului de antreprenoriat pentru femei instituit prin Legea bugetului pe 2021 (începând cu T3 2022);
— conceperea de măsuri de însoțire, de monitorizare și de campanii de comunicare. Departamentul pentru egalitatea de șanse al PCM pune în aplicare o campanie de informare multianuală pentru a promova antreprenoriatul feminin, pentru activități de orientare profesională pentru femeile de fiecare vârstă și pentru studentele din universități în ceea ce privește materiile și profesiile în care femeile sunt subreprezentate și pentru crearea unei platforme de comunicare.
|
|
M5C1-18
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Țintă
|
Sprijinul financiar pentru întreprinderi a fost angajat
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
700
|
T 2
|
2023
|
Sprijinul financiar a fost angajat pentru cel puțin 700 de întreprinderi suplimentare față de scenariul de referință.
Punerea în aplicare a sprijinului pentru antreprenoriatul feminin se realizează prin intermediul unor instrumente deja active (NITO-ON, Smart &Start) și al noului fond instituit prin Legea bugetului pentru 2021 (întreprinderile feminine sprijinite până în noiembrie 2020 prin instrumentele financiare existente ca referință).
|
|
M5C1-19
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Țintă
|
Întreprinderile, astfel cum sunt definite în politica de investiții relevantă, au primit sprijin financiar
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
2 400
|
T 2
|
2026
|
S-a acordat sprijin financiar unui număr de cel puțin 2 de întreprinderi, astfel cum sunt definite în politica de investiții relevantă.
Punerea în aplicare a sprijinului pentru antreprenoriatul feminin se realizează prin intermediul unor instrumente deja active (NITO-ON, Smart &Start) și al noului fond instituit prin Legea bugetului pentru 2021.
|
M. MISIUNEA 5 COMPONENTA 2: Infrastructuri sociale, familii, comunități și sectorul terțiar
Reformele și investițiile planificate incluse în această componentă vizează consolidarea rezilienței prin sprijinirea integrării și a incluziunii persoanelor celor mai vulnerabile, în funcție de dimensiunile individuală, familială și socială. Această componentă oferă o strategie națională pentru incluziunea activă a grupurilor vulnerabile ale populației. Obiectivele acestei componente sunt: (I) consolidarea rolului serviciilor sociale integrate de sprijinire a familiilor, a minorilor și a adolescenților, de sprijinire a competențelor parentale și de protejare a familiilor vulnerabile, precum și a persoanelor cu handicap, inclusiv prin consolidarea infrastructurilor sociale care implică sectorul terțiar; (II) îmbunătățirea autonomiei persoanelor cu handicap, prin furnizarea de servicii sociale și de sănătate comunitare și la domiciliu și prin eliminarea barierelor din calea accesului la locuințe și la oportunități de angajare; (III) îmbunătățirea incluziunii persoanelor aflate în marginalizare extremă și în condiții precare de locuit (de exemplu, persoanele fără adăpost) printr-o ofertă mai largă de facilități și servicii de asistență pentru cazare temporară, căi personalizate către autonomie și reziliență personală; (IV) consolidarea disponibilității unor locuințe publice și private mai accesibile și a regenerării urbane și teritoriale; (V) dezvoltarea capacității de reziliență a persoanelor celor mai vulnerabile prin diseminarea culturii sportului și crearea de infrastructuri sportive prin crearea de parcuri urbane în care activitățile sportive pot fi combinate cu activități de divertisment în beneficiul comunităților.
Se preconizează că punerea în aplicare a acestor măsuri va contribui la abordarea provocărilor vizate de recomandările 2019 specifice fiecărei țări din 2 privind politica socială, prin care Italia este îndemnată „să se asigure că [...] politicile sociale sunt integrate în mod eficace și că vizează în special tinerii și grupurile vulnerabile”, precum și de recomandările specifice fiecărei țări din 2020 privind „asigurarea unui acces adecvat (...) la protecție socială”.
M.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1 – Legea-cadru pentru persoanele cu handicap
Principalul obiectiv al reformei este de a modifica legislația privind handicapul și de a promova dezinstituționalizarea (și anume, transferul de la instituții publice sau private la familiile lor sau la locuințe comunitare) și autonomia persoanelor cu handicap. Acest lucru implică (I) consolidarea ofertei de servicii sociale, (II) simplificarea accesului la serviciile sociale și de sănătate, (III) reforme ale evaluărilor persoanelor cu handicap, (IV) promovarea proiectelor de viață independentă, (V) promovarea activității echipelor de experți care pot sprijini persoanele cu handicap cu nevoi multidimensionale.
Reforma 2 – Reforma pentru persoanele în vârstă neautonome
Obiectivul acestei măsuri este de a reforma serviciile sociale și de a îmbunătăți condițiile de viață ale persoanelor în vârstă neautonome. Această reformă include: (I) simplificarea accesului persoanelor în vârstă la servicii prin crearea unor puncte unice de acces social și la sănătate, (II) identificarea modalităților de recunoaștere a lipsei de autonomie pe baza nevoii de asistență, (III) furnizarea unei evaluări multidimensionale, (IV) definirea proiectelor individualizate care promovează dezinstituționalizarea. Această reformă este anticipată de intervențiile specifice avute în vedere de plan, incluse atât în misiunea de sănătate (M6), în ceea ce privește proiectele care consolidează serviciile locale de sănătate și îngrijirea la domiciliu, cât și în această componentă, cu referire specifică la investiția 1, intervenția II vizând dezinstituționalizarea.
Investiția 1 – Sprijinirea persoanelor vulnerabile și prevenirea instituționalizării
Obiectivul acestei măsuri este de a sprijini persoanele vulnerabile și de a preveni instituționalizarea. Această investiție include următoarele intervenții: (I) sprijinirea competențelor parentale și prevenirea vulnerabilității familiilor și a copiilor; (II) sprijinirea unei vieți autonome și dezinstituționalizarea persoanelor în vârstă; (II) consolidarea serviciilor sociale la domiciliu pentru a garanta evacuarea asistată din timp și pentru a preveni spitalizarea; (III) consolidarea serviciilor sociale și prevenirea epuizării în rândul asistenților sociali.
Investiția 2 – Modele de autonomie pentru persoanele cu handicap
Obiectivul acestei măsuri este de a spori autonomia persoanelor cu handicap. Scopul investiției este de a accelera procesul de dezinstituționalizare prin furnizarea de servicii sociale și de sănătate comunitare și la domiciliu, pentru a îmbunătăți autonomia persoanelor cu handicap. Măsura promovează accesul la locuințe și oportunități de angajare, inclusiv noi posibilități oferite de tehnologia informației.
Investiția 3 – Locuințe pe primul loc și stații poștale
Obiectivul acestei măsuri este de a proteja și de a sprijini incluziunea persoanelor marginalizate prin locuințele primare și poștale. Introducerea abordării „locuința pe primul loc” înseamnă că municipalitățile pun la dispoziție apartamente pentru persoane individuale, grupuri mici sau familii până la 24 luni. În plus, se activează proiecte personalizate pentru fiecare persoană/familie pentru a pune în aplicare programe de dezvoltare personală și pentru a le ajuta să atingă un grad mai ridicat de autonomie, de asemenea, oferindu-le formare și alte servicii menite să îmbunătățească nivelul lor de ocupare a forței de muncă. Pe de altă parte, punerea în aplicare a „posturilor poștale” înseamnă crearea unui centru de servicii și de incluziune pentru persoanele fără adăpost. Aceste centre oferă, pe lângă primirea pe timp de noapte limitată, facilități importante, cum ar fi servicii de sănătate, catering, distribuție poștală, mediere culturală, consiliere, orientare profesională, consultanță juridică și distribuție de bunuri, printre altele.
M.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C2-1
|
Reforma 1 – Legea-cadru privind handicapul
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii-cadru pentru consolidarea autonomiei persoanelor cu handicap.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii-cadru
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Legea-cadru, care constă într-o lege de delegare, consolidează autonomia persoanelor cu handicap, în conformitate cu principiile UNCRPD și ale Strategiei europene 2021-2030 privind drepturile persoanelor cu handicap, care includ cel puțin: (I) definirea cuprinzătoare și îmbunătățirea ofertei de servicii sociale pentru persoanele cu handicap, împreună cu promovarea dezinstituționalizării și a vieții independente, (ii) simplificarea procedurilor de acces la serviciile sociale și de sănătate și (iii) revizuirea procedurilor de evaluare a stării de handicap, în vederea unei evaluări multidimensionale a stării fiecărei persoane.
Persoanele cu handicap sunt cele definite în conformitate cu principiile CNUDPH, prin Legea nr. 104/1992. În Italia, procesul de evaluare este de competența regiunilor, iar persoana este evaluată de serviciile locale de sănătate sau de Institutul Național de Protecție Socială.
Legea este propusă de ministrul persoanelor cu handicap spre aprobare de către Consiliul de Miniștri, în conformitate cu foaia de parcurs stabilită.
Adoptarea legii-cadru este urmată de reorganizarea serviciilor sociale locale, de definirea standardelor de calitate și de punerea la dispoziție a unei platforme TIC pentru îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor.
|
|
M5C2-2
|
Reforma 1 – Legea-cadru privind handicapul
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative de dezvoltare a dispozițiilor prevăzute de Legea-cadru pentru consolidarea autonomiei persoanelor cu handicap
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a decretelor legislative
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2024
|
Decretele legislative dezvoltă dispozițiile prevăzute de Legea-cadru pentru consolidarea autonomiei persoanelor cu handicap: (I) consolidarea ofertei de servicii sociale, (II) simplificarea accesului la serviciile sociale și de sănătate, (III) reforme ale evaluărilor persoanelor cu handicap, (IV) promovarea proiectelor de viață independentă, (V) promovarea activității echipelor de experți care pot sprijini persoanele cu handicap cu nevoi multidimensionale.
|
|
M5C2-3
|
Reforma 2 – Reforma pentru persoanele în vârstă neautonome
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei legi-cadru care consolidează acțiunile în favoarea lipsei de autonomie a persoanelor în vârstă
|
Dispoziții din lege care indică intrarea în vigoare a legii-cadru care consolidează acțiunile în favoarea lipsei de autonomie a persoanelor în vârstă
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Legea-cadru propusă de guvern consolidează acțiunile în favoarea persoanelor în vârstă care nu sunt autonome. Legea simplifică și pune la dispoziție ghișee unice pentru serviciile sociale și de sănătate, revizuiește procedurile de evaluare a stării persoanelor în vârstă care nu sunt autonome și mărește setul de servicii sociale și de asistență medicală care pot fi furnizate la domiciliu. Legea identifică, de asemenea, resursele financiare necesare.
|
|
M5C2-4
|
Reforma 2 – Reforma pentru persoanele în vârstă neautonome
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului legislativ care dezvoltă dispozițiile prevăzute de legea-cadru pentru a consolida acțiunile în favoarea lipsei de autonomie a persoanelor în vârstă
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a decretului legislativ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2024
|
Decretul legislativ concretizează dispozițiile prevăzute de legea-cadru pentru a consolida acțiunile în favoarea persoanelor în vârstă care nu sunt autonome, punând în aplicare diferitele măsuri.
|
|
M5C2-5
|
Investiția 1 – Sprijinirea persoanelor vulnerabile și prevenirea instituționalizării
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului operațional
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a planului operațional de intervenții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Planul operațional definește cerințele proiectelor care pot fi prezentate de entitățile locale, care se referă la patru dimensiuni: (I) sprijin pentru părinții copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, (ii) sprijin pentru autonomia persoanelor în vârstă, (iii) servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă și (iv) sprijin pentru asistenții sociali.
Acțiunea „Sprijin pentru părinți” constă cel puțin în acordarea de sprijin familiilor beneficiare pentru o perioadă de cel puțin 18 luni, prin (i) o evaluare prealabilă a mediului familial și a situației copiilor, (ii) o evaluare a situației a efectuat o echipă multidisciplinară de profesioniști calificați și (iii) furnizează cel puțin unul dintre următoarele servicii: servicii la domiciliu, participarea la grupuri de sprijin pentru părinți și copii; cooperarea între școli, familii și servicii sociale și/sau servicii comune de îngrijire familială.
Acțiunea „autonomia persoanelor în vârstă” constă cel puțin în reconversia căminelor de bătrâni din grupuri de apartamente autonome, dotate cu toate facilitățile și serviciile necesare, inclusiv automatizarea la domiciliu, telemedicina și monitorizarea la distanță.
Acțiunea „servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă” vizează furnizarea de formare specifică profesioniștilor pentru servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă.
Acțiunea „sprijin pentru lucrătorii sociali” constă în sprijinirea operatorilor sociali și consolidarea profesionalismului acestora și partajarea competențelor acestora, în principal prin introducerea unor instrumente de partajare a competențelor și de furnizare a unor servicii de supraveghere operatorilor pentru a sprijini activitatea operatorilor.
|
|
M5C2-6
|
Investiția 1 – Sprijinirea persoanelor vulnerabile și prevenirea instituționalizării
|
Țintă
|
Districtele sociale obțin cel puțin unul dintre următoarele rezultate: (I) sprijin pentru părinți, (ii) autonomia persoanelor în vârstă, (iii) servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă sau (iv) să favorizeze asistenții sociali pentru a preveni epuizarea
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
85
|
T 1
|
2026
|
Cel puțin 85 % din districtele sociale obțin cel puțin unul dintre următoarele rezultate: (I) sprijin pentru părinții copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, (ii) autonomia persoanelor în vârstă, (iii) servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă sau (iv) favorizarea asistenților sociali pentru a preveni epuizarea.
85 % din districtele sociale italiene sunt implicate în proiect.
Acțiunile avute în vedere în cadrul celor patru dimensiuni și al cerințelor relevante sunt cele definite în planul operațional, pentru incluziunea activă a grupurilor vulnerabile ale populației, a căror situație s-a înrăutățit ca urmare a urgenței epidemiologice provocate de COVID-19.
Acțiunea acoperă întregul teritoriu național. Se așteaptă ca toate districtele sociale să participe, strategia constând în faptul că astfel de proiecte deschid calea către stabilizarea serviciilor prin recunoașterea oficială a unui nivel esențial de asistență socială care urmează să fie acordat pe întregul teritoriu.
|
|
M5C2-7
|
Investiția 2 – Modele de autonomie pentru persoanele cu handicap
|
Țintă
|
Districtele sociale au realizat cel puțin un proiect în ceea ce privește renovarea spațiilor de locuit și/sau furnizarea de dispozitive TIC pentru persoanele cu handicap, însoțit de cursuri de formare privind competențele digitale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
500
|
T 4
|
2022
|
Cel puțin 500 proiecte legate de renovarea spațiilor de locuit și/sau furnizarea de dispozitive TIC pentru persoanele cu handicap, însoțite de cursuri de formare privind competențele digitale, sunt furnizate de districte sociale.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: cel puțin 500 districte sociale au realizat cel puțin un proiect în legătură cu renovarea spațiilor de locuit și/sau furnizarea de dispozitive TIC pentru persoanele cu dizabilități, însoțit de cursuri de formare privind competențele digitale.
Realizarea a cel puțin unui proiect din cel puțin 500 districte sociale care au participat la procedura neconcurențială.
|
|
M5C2-8
|
Investiția 2 – Modele de autonomie pentru persoanele cu handicap
|
Țintă
|
Persoanele cu handicap au beneficiat de renovarea spațiilor de locuit și/sau de furnizarea de dispozitive TIC. Serviciile sunt însoțite de cursuri de formare privind competențele digitale.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
1 000
|
5 000
|
T 1
|
2026
|
Cel puțin 5 000 de persoane cu handicap au beneficiat de renovarea spațiilor de locuit și/sau de furnizarea de dispozitive TIC. Serviciile sunt însoțite de formare în domeniul competențelor digitale.
Acoperirea a cel puțin 5 000 de persoane (1 000 existente plus 4 000 noi) cu handicap în calitate de destinatari ai intervențiilor efectuate de AT.
Definiția persoanelor cu handicap (bazată pe ICF) este stabilită în planul național din 2019 pentru persoanele care nu sunt autonome. Orientările pentru proiectul de autonomie pentru persoanele cu handicap sunt deja elaborate ca urmare a unor proiecte anterioare. Aprobarea unei legi specifice nr. 112/2016 și instituirea unui fond național specific pentru acțiune acoperă întregul teritoriu național. Se solicită participarea tuturor districtelor sociale, strategia fiind aceea că astfel de proiecte deschid calea către stabilizarea serviciilor prin recunoașterea oficială a unui nivel esențial de asistență socială care urmează să fie acordat pe întregul teritoriu.
|
|
M5C2-9
|
Investiția 3 – Locuințe pe primul loc și stații poștale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului operațional privind proiectele privind „Locuința pe primul loc” și „Stațiile Poștale”, care definește cerințele proiectelor care pot fi prezentate de entitățile locale și lansarea unei cereri de propuneri
|
Dispoziții legale care indică intrarea în vigoare a planului operațional de intervenții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Planul operațional privind proiectele privind prima locație și stațiile poștale va defini cerințele proiectelor care pot fi prezentate de entitățile locale și va lansa o cerere de propuneri.
Proiectele privind mai întâi locuințele au în vedere ca entitățile locale să pună apartamente la dispoziția persoanelor individuale, a grupurilor mici sau a familiilor până la 24 luni, de preferință prin renovarea clădirilor și renovarea proprietăților de stat. Aceasta este completată de programe de dezvoltare și autonomie.
Proiectele privind posturile poștale au în vedere dezvoltarea de centre de servicii și de incluziune pentru persoanele fără adăpost. Aceasta este completată de programe de plasare a forței de muncă, în colaborare cu centrele de ocupare a forței de muncă.
|
|
M5C2-10
|
Investiția 3 – Locuințe pe primul loc și stații poștale
|
Țintă
|
Persoanele care trăiesc în condiții de deprivare materială severă sunt preluate de proiectele privind „Locuința mai întâi” timp de cel puțin șase luni și de posturile poștale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
25 000
|
T 1
|
2026
|
Preluarea a cel puțin 25 de persoane care trăiesc în condiții de deprivare materială severă în calitate de beneficiari ai intervențiilor din stațiile „Housing First and Post”.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: cel puțin 3 000 de persoane trebuie să beneficieze de cazare temporară timp de cel puțin 6 luni în cadrul proiectelor Housing First și cel puțin 22 000 de persoane trebuie să beneficieze de serviciile oferite în cadrul proiectelor Post Stații desfășurate de districtul social.
Persoanele aflate în condiții de deprivare severă sunt definite după cum urmează: a se vedea Linee di indirizzo per il contrasto alla grave emarginazione din Italia, aprobată de Conferenza Unificata il 11.5.2015 și articolul 5 din Decretul anual privind Fondul de sărăcie 2018, unde (articolul 5), în acest scop, sunt identificate ca fiind a) trăind pe stradă sau într-un adăpost precar; b) utilizarea dormitorii publice; c) sunt găzduite în osteluri pentru persoanele defavorizate; (d) ies din structuri (inclusiv din închisoare) și nu au un loc în care să locuiască.
Acțiunea acoperă întregul teritoriu național, însă zonele în care problemele legate de lipsa de adăpost și de sărăcia severă sunt mai urgente (zonele metropolitane, dar și unele zone rurale cu un număr mare de lucrători sezonieri – dintre care mulți străini) sunt privilegiate.
|
M.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 4 – Investiții în proiecte de regenerare urbană care vizează reducerea situațiilor de marginalizare și de degradare socială
Obiectivul acestei măsuri este de a oferi municipalităților granturi pentru investiții în regenerarea urbană, de a reduce marginalizarea și degradarea socială, precum și de a îmbunătăți contextul social și de mediu al centrelor urbane, cu respectarea deplină a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Măsura vizează sprijinirea reutilizării și refuncționării zonelor publice și a structurilor de clădiri publice existente în scopuri de interes public, precum și îmbunătățirea peisajului urban prin renovarea clădirilor publice, acordând o atenție deosebită dezvoltării serviciilor sociale, culturale, educaționale și didactice, inclusiv a activităților sportive.
Măsura nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Sunt incluse cazanele cu condensare a gazelor, care nu sunt eligibile pentru intervențiile din cadrul acestei măsuri.
Investiția 5 – Planuri de integrare urbană (proiecte generale și Depășirea așezărilor ilegale pentru combaterea exploatării prin muncă în agricultură)
Obiectivul acestei măsuri este de a regenera, revitaliza și consolida marile zone urbane degradate, acordând o atenție deosebită creării de noi servicii pentru persoană și recalificării infrastructurilor de accesibilitate și intermodale, permițând transformarea teritoriilor vulnerabile în orașe inteligente și durabile. Această investiție include două intervenții: (I) sprijin pentru proiecte generale de realizare și punere în aplicare a unor planuri urbane integrate, cum ar fi întreținerea și reutilizarea zonelor publice și a clădirilor, regenerarea și valorificarea zonelor urbane subutilizate sau neutilizate etc. (II) proiecte specifice pentru depășirea așezărilor ilegale din agricultură. Administrațiile locale sunt sprijinite în elaborarea unor planuri de acțiune pentru a depăși așezările ilegale și pentru a oferi soluții decente de locuit pentru lucrătorii din sectorul agricol. În plus, în cadrul acestei investiții se creează un fond tematic (fond de fonduri), în colaborare cu BEI, care vizează sprijinirea intervenției private în inițiativele de regenerare urbană. Acest fond este utilizat pentru a sprijini tranziția climatică și digitală a zonelor urbane.
Măsura nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Sunt incluse cazanele cu condensare a gazelor, care nu sunt eligibile pentru intervențiile din cadrul acestei măsuri.
Investiția 6 – Plan inovator pentru calitatea locuințelor
Obiectivul acestei măsuri este de a construi noi locuințe publice și de a redezvolta zonele degradate, axându-se în principal pe inovarea ecologică și pe durabilitate. Investiția oferă sprijin pentru: (I) să redezvolte, să reorganizeze și să crească oferta de locuințe publice; (II) regenerarea zonelor, a spațiilor și a proprietăților publice și private; (III) îmbunătățirea accesibilității și siguranței zonelor urbane și a furnizării de servicii; (IV) dezvoltarea unor modele de gestionare participative și inovatoare pentru a sprijini bunăstarea socială și urbană.
Investiția 7 – Sport și incluziune socială
Obiectivul acestei măsuri este de a regenera zonele urbane axate pe infrastructurile sportive, pentru a promova incluziunea și integrarea socială, în special în zonele cele mai defavorizate din Italia. Proiectele finanțate sprijină: (I) construirea și regenerarea instalațiilor sportive, situate în zone defavorizate ale țării, inclusiv suburbii metropolitane; (II) distribuția de echipamente sportive pentru zonele defavorizate; (III) finalizarea și adaptarea instalațiilor sportive existente, de exemplu recuperarea funcțională, restructurarea, întreținerea extraordinară, eliminarea barierelor arhitecturale și eficiența energetică.
M.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C2-11
|
Investiția 4 – Investiții în proiecte de regenerare urbană care vizează reducerea situațiilor de marginalizare și de degradare socială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru investiții în regenerarea urbană pentru a reduce situațiile de marginalizare și degradare socială, cu proiecte în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH
|
Notificarea tuturor contractelor de achiziții publice pentru investiții în regenerarea urbană pentru a reduce situațiile de marginalizare și degradare socială, cu proiecte în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Notificarea tuturor contractelor de achiziții publice atribuite unui număr de cel puțin 300 de municipalități cu peste 15 de locuitori pentru investiții în regenerarea urbană pentru a reduce situațiile de marginalizare și de degradare socială, cu proiecte în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH.
Granturile sunt acordate municipalităților cu peste 15 de locuitori care nu sunt capitalele provinciilor, municipalitățile capitale provinciale sau sediul central al orașului metropolitan.
Proiectele de generare urbană constau în cel puțin una dintre următoarele intervenții:
Reutilizarea și repunerea în funcțiune a zonelor publice și a structurilor de clădiri publice existente în scopuri de interes public, inclusiv demolarea lucrărilor abuzive efectuate de persoane fizice în absența sau discrepanța totală de la autorizația de construcție și de la amenajarea zonelor relevante;
Îmbunătățirea calității peisajului urban și a structurii sociale și de mediu, inclusiv prin renovarea clădirilor publice, în special în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor sociale și culturale, educaționale și didactice;
Proiecte de transport ecologice, durabile și inteligente.
Sumele maxime per municipalitate sunt următoarele:
5 000 000 EUR pentru municipalitățile cu populații cuprinse între 15 și 000 de locuitori;
10 000 000 EUR pentru municipalitățile cu o populație cuprinsă între 50 și 000 de locuitori;
20 000 EUR 000 pentru municipalitățile cu o populație mai mare de 100 de locuitori și pentru municipalitățile care sunt capitale provinciale sau orașe metropolitane.
|
|
M5C2-12
|
Investiția 4 – Investiții în proiecte de regenerare urbană care vizează reducerea situațiilor de marginalizare și de degradare socială
|
Țintă
|
Proiecte pentru intervenții de regenerare urbană care vizează municipalități
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 080
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 1 de proiecte finalizate, trimise de municipalități cu peste 080 de locuitori, acoperind cel puțin 15 de metri pătrați.
Intervențiile sunt cele definite în jalonul relevant pentru intervențiile de regenerare urbană.
|
|
M5C2-13
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – proiecte generale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului de investiții pentru proiecte de regenerare urbană în zonele metropolitane
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Planului pentru proiecte de regenerare urbană în zonele metropolitane
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Planul de investiții stabilește un set de criterii în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH. Proiectele se referă la următoarele tipuri de intervenții:
a) Întreținerea pentru reutilizarea și reexploatarea zonelor publice.
îmbunătățirea calității departamentelor urbane și a structurii sociale și de mediu.
îmbunătățirea calității mediului și a profilului digital al zonelor urbane.
|
|
M5C2-14
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – proiecte generale
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de planificare integrată în orașele metropolitane
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
300
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 300 de proiecte de planificare integrată au fost finalizate în toate cele 14 de orașe metropolitane în cel puțin una dintre următoarele trei dimensiuni:
— Întreținerea pentru reutilizarea și reexploatarea zonelor publice și a structurilor de clădiri publice existente;
— Îmbunătățirea calității departamentelor urbane și a țesăturilor sociale și de mediu, inclusiv prin renovarea clădirilor publice;
— Îmbunătățirea calității mediului și a profilului digital al zonelor urbane în sprijinul acordat tehnologiilor digitale și tehnologiilor cu emisii mai scăzutede CO2.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: finalizarea acțiunilor de planificare integrată pe o suprafață de cel puțin 3 000 000 de metri pătrați de către toate cele 14 de orașe metropolitane.
|
|
M5C2-15
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Depășirea așezărilor ilegale pentru combaterea exploatării prin muncă în agricultură
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de stabilire a cartografierii așezărilor ilegale este adoptată de „Tavolo di contrasto allo sfruttamento lavorativo in agricoltura” și se adoptă decretul ministerial de alocare a resurselor
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a decretului ministerial
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Decretul ministerial alocă resurse pe baza cartografierii așezărilor ilegale realizate de „Tavolo di contrasto allo sfruttamento lavorativo in agricoltura”. Se definesc standardele privind soluțiile locative temporare și pe termen lung.
|
|
M5C2-16
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Depășirea așezărilor ilegale pentru combaterea exploatării prin muncă în agricultură
|
Țintă
|
Activitățile proiectului sunt finalizate în zonele identificate ca așezări ilegale în planurile locale
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
90
|
T 2
|
2026
|
Activități de proiect finalizate în cel puțin 90 % din zonele identificate ca așezări ilegale în planurile locale. După alocarea resurselor, administrația competentă furnizează un „plan de acțiune locală” pentru fiecare tranzacție ilegală identificată.
|
|
M5C2-17
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Fondul BEI din afara fondului
|
Etapă de referință
|
Strategia de investiții a fondului este aprobată de Ministerul Finanțelor (MEF)
|
Strategia de investiții a fondului este aprobată de Ministerul Finanțelor (MEF)
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 3
|
2022
|
Strategia de investiții a fondului definește cel puțin: (I) natura și domeniul de aplicare al investițiilor sprijinite, care promovează proiectele de regenerare și dezvoltare urbană durabilă și sunt în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv în ceea ce privește respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum se specifică mai detaliat în nota de orientare a Comisiei din 12 februarie 2021, (ii) operațiunile sprijinite, (iii) beneficiarii vizați, care sunt promotori privați ai proiectelor autosustenabile din punct de vedere financiar pentru care sprijinul public este justificat de o disfuncționalitate a pieței sau de profilul de risc, precum și criteriile de eligibilitate ale acestora, (iv) criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor financiari și selectarea acestora prin intermediul unei cereri de propuneri deschise; (V) includerea unei linii specifice pentru soluții de locuințe decente pentru lucrătorii din sectorul agricol și industrial și (vi) dispoziții pentru reinvestirea potențialelor restituiri pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
Acordul contractual cu entitatea căreia i-a fost încredințată execuția impune utilizarea orientărilor privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.
|
|
M5C2-18
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Fondul BEI din afara fondului
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali pentru o valoare de investiții a proiectelor subiacente de cel puțin 545 000 000 EUR
|
NU EXISTĂ
|
EUR
|
0
|
545 000 000
|
T 2
|
2026
|
Intermediarii financiari selectați trebuie să fi încheiat acorduri de finanțare legale cu beneficiarii finali pentru o valoare de investiții a proiectelor subiacente de cel puțin 545 000 000 EUR (inclusiv MRR și finanțare privată).
Ministerul Economiei și Finanțelor va fi finalizat transferul sumei de 272 000 000 EUR către Banca Europeană de Investiții.
|
|
M5C2-19
|
Investiția 6 – Programul de inovare pentru calitatea locuințelor
|
Etapă de referință
|
Regiunile și provinciile autonome (inclusiv municipalitățile și/sau orașele metropolitane situate în aceste teritorii) au semnat acorduri pentru redezvoltarea și creșterea locuințelor sociale
|
Se semnează acorduri cu autoritățile locale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2022
|
Cel puțin 15 de regiuni și provincii autonome (inclusiv municipalități și/sau orașe metropolitane situate în aceste teritorii) au semnat acorduri pentru a redezvolta și a spori locuințele sociale.
Acorduri semnate cu cel puțin 15 de regiuni și provincii autonome implicate în proiecte.
Clădire: noi locuințe publice pentru:
— să redezvolte, să reorganizeze și să mărească activele destinate locuințelor publice;
— reoperaționalizarea zonelor, a spațiilor și a proprietăților publice și private, inclusiv prin regenerarea structurii urbane și socioeconomice;
— să îmbunătățească accesibilitatea și siguranța zonelor urbane și furnizarea de servicii și de infrastructuri urbane și locale;
— regenerarea zonelor și a spațiilor deja construite, creșterea calității mediului și îmbunătățirea rezilienței la schimbările climatice, inclusiv prin intermediul operațiunilor cu impact asupra densificării urbane;
— identificarea și utilizarea unor modele și instrumente inovatoare de gestionare și incluziune, a bunăstării sociale și urbane, precum și a unor procese participative.
Se intenționează ca unitățile locative și spațiile publice care beneficiază de sprijin să beneficieze de activitățile descrise în jalonul aferent.
|
|
M5C2-20
|
Investiția 6 – Programul de inovare pentru calitatea locuințelor
|
Țintă
|
Numărul de unități locative care beneficiază de sprijin (atât în ceea ce privește construcția, cât și reabilitarea) și numărul de metri pătrați ai spațiilor publice care beneficiază de sprijin
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
10 000
|
T 1
|
2026
|
Sprijin pentru cel puțin 10 de unități locative sprijinite (atât în ceea ce privește construcția, cât și reabilitarea). Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar care acoperă cel puțin 800 de metri pătrați de spații publice.
|
|
M5C2-21
|
Investiția 7 – Proiectul pentru sport și incluziune socială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte privind sportul și incluziunea socială în urma unei cereri publice de propuneri
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte în domeniul sportului și al incluziunii sociale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 1
|
2023
|
Notificarea atribuirii contractelor de achiziții publice, care cuprinde cel puțin unul dintre următoarele elemente:
1. construirea de noi facilități sportive, situate în zonele defavorizate ale țării;
2. furnizarea de echipamente sportive, inclusiv aplicarea tehnologiei în sport);
3. recalificarea și adaptarea instalațiilor sportive existente (de exemplu: eliminarea barierelor arhitecturale, a eficienței energetice etc.).
Proiectul urmărește să asigure regenerarea zonelor urbane punând accentul pe facilitățile sportive, pentru a promova incluziunea și integrarea socială, în special în zonele cele mai defavorizate din Italia.
Criteriile de selecție garantează că cel puțin 50 % din investiții se alocă construcțiilor noi, în conformitate cu cerințele relevante din nota de subsol 5 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
|
|
M5C2-22
|
Investiția 7 – Proiectul pentru sport și incluziune socială
|
Țintă
|
Intervenții legate de contractele privind facilitățile sportive
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
100
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 100 intervenții legate de contractele privind facilitățile sportive.
Îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivului depinde, de asemenea, de îndeplinirea satisfăcătoare a unui obiectiv secundar: intervențiile finalizate acoperă o suprafață de cel puțin 200 de metri pătrați.
Proiectul abordează aspectele regenerării urbane în conformitate cu principiile durabilității și rezilienței, concentrându-se asupra facilităților sportive, pentru a promova incluziunea și integrarea socială, în special în zonele cele mai defavorizate din Italia.
Cel puțin 50 % din investiții se alocă construcțiilor noi care respectă cerințele relevante de la nota de subsol 5 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241.
|
N. MISIUNEA 5 COMPONENTA 3: Intervenții speciale pentru coeziunea teritorială
Această componentă a planului de redresare și reziliență include două domenii de intervenție: planul pentru reziliența zonelor interne, periferice și montane; II) Proiecte pentru dezvoltarea sudului, inclusiv investiții pentru combaterea sărăciei educaționale, consolidarea farmaciilor rurale ca servicii locale de sănătate, îmbunătățirea activelor confiscate de la criminalitatea organizată și investiții în infrastructură în zone economice speciale. Aceste măsuri vizează abordarea decalajului teritorial în trei domenii: demografie și servicii; dezvoltarea competențelor; investiții.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2019 și 2020 cu privire la necesitatea de a „concentra politica economică legată de investiții asupra cercetării și inovării și asupra calității infrastructurii, ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea 2019.3 specifică fiecărei țări); „îmbunătățirea rezultatelor școlare” (recomandarea specifică fiecărei țări 2019.2); „Consolidarea rezilienței și a capacității sistemului de sănătate [...]” (recomandarea specifică fiecărei țări 2020.1); „asigurarea unui acces adecvat [...] la protecție socială” (recomandarea 2020.2 specifică fiecărei țări).
N.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția 1.1. Spații interioare – 1: Consolidarea serviciilor și infrastructurilor sociale comunitare
Intervenția vizează abordarea aspectelor legate de excluziunea socială și marginalizare, prin intensificarea furnizării de servicii prin creșterea fondurilor pentru serviciile publice furnizate de autoritățile locale (mecanismul de furnizare constă în acordarea de granturi municipalităților). Proiectele finanțate pot viza: servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele în vârstă; asistenți medicali comunitari și moașe; consolidarea spitalelor mici (cele fără prim ajutor) sau a unor servicii de bază (de exemplu, radiologie, cardiologie, ginecologie) și a centrelor ambulatorii; infrastructuri pentru salvarea elicopterelor; consolidarea centrelor pentru persoanele cu handicap; centrele de consiliere, serviciile culturale, serviciile sportive și primirea migranților. Intervenția are în vedere fie crearea de noi servicii și infrastructuri, fie îmbunătățirea celor existente printr-o creștere a numărului de destinatari sau a calității ofertei.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Investiția 1.1.2: Unități sanitare de proximitate teritorială
Intervenția vizează consolidarea farmaciilor rurale ca servicii locale de sănătate (farmaciile rurale sunt definite pe baza L. 27 martie 1968, nr. 221. Această măsură acordă sprijin imediat farmaciilor rurale care, în timpul situației de urgență provocate de pandemia de COVID-19, au reprezentat un punct de referință fundamental pentru populația locală. Prin consolidarea rolului lor în furnizarea de unități medicale, farmaciile pot rămâne un element central al vieții comunității, aducând asistența medicală cât mai aproape posibil de cetățeni. În detaliu, se așteaptă ca aceste farmacii să își consolideze rolul prin: (I) participarea la serviciul integrat de asistență la domiciliu; (II) furnizarea de servicii de nivelul doi, în conformitate cu căile diagnostic-terapeutice avute în vedere pentru patologii specifice; (III) eliberarea medicamentelor pe care pacientul este obligat să le colecteze în spital; (IV) monitorizarea pacientului cu ajutorul dosarului electronic de sănătate și al dosarului farmaceutic.
Investiția 1.3: Intervenții socio-educaționale structurate pentru combaterea sărăciei educaționale în sud, sprijinind sectorul terțiar
„Măsura vizează promovarea celui de-al treilea sector în regiunile sudice (Abruzzo, Basilicata, Campania, Calabria, Molise, Apulia, Sardinia și Sicilia) și furnizarea de servicii socio-educaționale minorilor în legătură cu dispozițiile acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 a politicilor europene de coeziune.
Se preconizează că intervențiile socio-educative pentru combaterea sărăciei educaționale și sprijinirea sectorului terțiar vor avea loc într-unul dintre următoarele domenii:
- Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între zero și șase ani, menite să consolideze condițiile de acces la serviciile de creșă și de grădiniță și să sprijine părinții;
-Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între cinci și zece ani care vizează garantarea unor oportunități educaționale eficiente și prevenirea timpurie a abandonului școlar, a hărțuirii și a altor fenomene perturbatoare;
-Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani, care vizează îmbunătățirea ofertei educaționale și prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a școlii.
Intervențiile trebuie să asigure următoarele elemente-cheie ale licitației:
-Anunțurile publice trebuie să reprezinte cel puțin 50 EUR 000 EUR fiecare.
-Proiectele entităților din sectorul terțiar durează cel puțin un an și până la doi ani.
N.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C3-1
|
Investiția 1.1.1: Consolidarea internă a serviciilor și infrastructurilor sociale comunitare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea licitației pentru intervenții de îmbunătățire a serviciilor și infrastructurilor sociale în zonele interioare și pentru sprijinirea farmaciilor din municipalitățile cu mai puțin de 3 000 de locuitori
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru intervenții
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Intervenția creează noi servicii și infrastructuri sau le îmbunătățește pe cele existente printr-o creștere a numărului de destinatari sau a calității ofertei.
Lansarea tuturor cererilor de propuneri competitive se realizează cu termeni de referință, inclusiv criterii de eligibilitate care să asigure că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
Zonele interioare sunt cele identificate în Strategia Nazionale Aree Interne; Farmaciile rurale sunt definite pe baza legii. 27 martie 1968, nr. 221.
|
|
M5C3-3
|
Investiția 1.1.2: Proximitatea teritorială a unităților sanitare
|
Țintă
|
Sprijin pentru farmaciile rurale din municipalități, ciocane sau așezări cu mai puțin de 5 000 de locuitori (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
500
|
T 4
|
2023
|
Cel puțin 500 de farmacii rurale din municipalități, hamei sau așezări cu mai puțin de 5 de locuitori beneficiază de intervenție.
|
|
M5C3-4
|
Investiția 1.1.2: Proximitatea teritorială a unităților sanitare
|
Țintă
|
Sprijin pentru farmaciile rurale din municipalități, ciocane sau așezări cu mai puțin de 5 000 de locuitori (al doilea lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
500
|
2 000
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 2 de farmacii rurale din municipalități sau așezări cu mai puțin de 000 de locuitori beneficiază de intervenție.
|
|
M5C3-8
|
Investiția 1.3: Intervenții socio-educaționale structurate pentru combaterea sărăciei educaționale în sud, sprijinind sectorul terțiar
|
Țintă
|
Sprijin educațional pentru minori (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 2
|
2023
|
Cel puțin 20 de minori cu vârsta de până la 000 ani primesc sprijin educațional. Proiectele de sprijin educațional se axează pe unul dintre următoarele domenii:
• Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între zero și șase ani care vizează consolidarea condițiilor de acces la serviciile de grădiniță și grădiniță și sprijinirea filiației;
• Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între cinci și zece ani care vizează garantarea unor oportunități educaționale eficace și prevenirea timpurie a abandonului școlar, a hărțuirii și a altor fenomene de suferință;
• Intervenții pentru copiii cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani, care vizează îmbunătățirea ofertei educaționale și prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a școlii.
Elemente-cheie ale ofertei:
— anunțurile publice trebuie să reprezinte cel puțin 50 EUR 000 EUR fiecare
— Proiectele entităților din sectorul terțiar trebuie să dureze cel puțin un an și cel mult doi ani.
Acțiunile se desfășoară în regiunile Abruzzo, Basilicata, Campania, Calabria, Molise, Apullia, Sardinia și Sicilia.”
|
|
M5C3-9
|
Investiții1.3: Intervenții socio-educaționale structurate pentru combaterea sărăciei educaționale în sud, sprijinind sectorul terțiar
|
Țintă
|
Sprijin educațional pentru minori (al doilea lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
20 000
|
44 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 44 de minori cu vârste cuprinse între zero și 000 ani beneficiază de sprijin educațional.
|
N.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma 1: Simplificarea procedurilor și consolidarea comisarului în zonele economice speciale
Reforma contribuie la simplificarea sistemului de guvernanță și simplifică timpul de punere în aplicare a intervențiilor în zonele economice speciale. Reforma instituie ghișeul unic digital pentru zonele economice speciale și consolidarea rolului comisarului.
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zonele economice speciale (ZES)
Scopul acestor investiții este de a asigura eficacitatea reformei care introduce ZES, prin evitarea unor întârzieri suplimentare în dezvoltarea economică în zonele sudice care au deja o bază productivă.
Investițiile în infrastructură care fac obiectul măsurii sunt cele care fac obiectul decretului de alocare a resurselor și includ:
— Legături de tip „ultimul kilometru” pentru a stabili conexiuni eficiente între zonele industriale și rețeaua feroviară TEN-T;
Logistica digitală, urbanizarea sau lucrările de eficiență energetică și de mediu;
— Consolidarea infrastructurilor porturilor în ceea ce privește securitatea sau accesul în porturi.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stații de tratare mecano-biologică; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
N.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M5C3-10
|
Reformare1: Simplificarea procedurilor și consolidarea comisarului în zonele economice speciale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a regulamentului doar în ceea ce privește procedurile și consolidarea rolului comisarului în zonele economice speciale
|
Prevederea în regulament a intrării în vigoare a regulamentului doar în ceea ce privește procedurile și consolidarea rolului comisarului în zonele economice speciale
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Regulamentul include: această
instituirea ghișeului unic digital pentru zonele economice speciale pentru simplificarea procedurilor; dispoziții pentru consolidarea rolului comisarului în ZES.
Zonele economice speciale sunt zone specifice definite prin Decretul-lege nr. 91/2017 (publicat în Jurnalul Oficial 141/2017), transformat în lege prin L. 123/2017 (publicat în Jurnalul Oficial Mezzogiorno 188/2017).
|
|
M5C3-11
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministerului de aprobare a planurilor operaționale pentru toate cele opt zone economice speciale
|
Dispoziție legală privind indicarea datei de intrare în vigoare a decretelor ministerului.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Decretul alocă resurse subiecților însărcinați cu punerea în aplicare și definește condiții specifice pentru a evita orice impact al intervențiilor asupra mediului.
Lansarea tuturor cererilor de propuneri competitive se realizează cu termeni de referință, inclusiv criterii de eligibilitate care să asigure că proiectele selectate respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului.
|
|
M5C3-12
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Țintă
|
Demararea lucrărilor pentru proiecte de infrastructură în zona economică specială
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
53
|
T 4
|
2024
|
Proiectele de infrastructură sunt identificate în mod unic prin Codice Locale di Progetto (CLP).
Trebuie să fi început lucrările pentru cel puțin 53 proiecte stabilite prin decretul de alocare a resurselor.
|
|
M5C3-13
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de infrastructură în zona economică specială.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
53
|
T 2
|
2026
|
Lista intervențiilor include, de exemplu, următoarele măsuri sau măsuri echivalente:
• Finalizarea infrastructurii rețelei globale TEN-T în porturile Vasto și Ortona și în zonele industriale Saletti și Manoppello (Abruzzo)
• Infrastructura din portul Salerno și zonele industriale Ufita, Marcianise, Battipaglia și Nola (Campania)
• Interconexiuni între portul Manfredonia și zonele urbane Termoli, Brindisi și Lecce (Puglia și Molise).
• Interconexiuni între portul Taranto și zonele urbane Taranto, Potenza și Matera (Puglia și Basilicata).
• Intervenții de infrastructură pentru accesibilitatea la portul Gioia Tauro (Calabria).
• Accesibilitatea infrastructurii în portul Cagliari (Sardegna)
• Intervenții de infrastructură pentru accesibilitatea la porturile Augusta, Riporto, Sant’Agata di Militello și Gela (Sicilia).
|
O. MISIUNEA 6 COMPONENTA 1: Rețele de proximitate, facilități și telemedicină pentru asistență medicală teritorială
Obiectivul acestei componente este de a consolida Serviciul Național de Sănătate din Italia (NHS), printre altele, prin îmbunătățirea protecției împotriva riscurilor pentru sănătate legate de mediu și de schimbările climatice și printr-o mai bună reacție la nevoile comunităților în ceea ce privește asistența și asistența la nivel local. Asistența medicală locală este fragmentată și este supusă unor disparități regionale care au ca rezultat niveluri diferite de asistență medicală și rezultate în materie de sănătate de la o regiune la alta. Furnizarea de servicii integrate de îngrijire la domiciliu este considerată a fi scăzută, iar diferiții furnizori de servicii medicale și sociale sunt considerați a fi doar slab integrați. În plus, capacitatea Serviciului Național de Sănătate din Italia (NHS) de a aborda riscurile pentru sănătate legate de expunerea mediului și de schimbările climatice a fost testată de mai multe crize și urgențe de mediu care au evidențiat provocările cauzate de lipsa unor măsuri de prevenire suficiente. Obiectivul acestei componente a planului italian de redresare și reziliență este de a consolida Serviciul Național de Sănătate din Italia (NHS), printre altele prin îmbunătățirea protecției împotriva riscurilor pentru sănătate legate de mediu și de schimbările climatice și prin oferirea unui răspuns mai bun la nevoile comunităților în ceea ce privește asistența și asistența la nivel local.
Investițiile și reformele acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate Italiei în 2019 și 2020 cu privire la necesitatea de „a concentra politica economică legată de investiții asupra cercetării și inovării, precum și asupra calității infrastructurii, ținând seama de disparitățile regionale (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2019), de a „consolida reziliența și capacitatea sistemului de sănătate în domeniul sănătății, al produselor medicale critice și al infrastructurii” (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020) și de a „concentra investițiile pe tranziția verde și pe cea digitală, în special pe [...] infrastructura digitală consolidată pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
O.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
NU EXISTĂ
O.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
NU EXISTĂ
O.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Reforma 1: Definirea unui nou model organizațional pentru rețeaua teritorială de asistență medicală.
Reforma constituie un element pregătitor pentru investițiile componentei. Aceasta stabilește un nou model de asistență medicală teritorială și creează o nouă structură instituțională de prevenire a sănătății și mediului și a climei. Acest lucru se realizează prin:
1.Stabilirea unui nou model organizațional pentru rețeaua teritorială de asistență medicală prin definirea unui cadru de reglementare care să identifice standardele structurale, tehnologice și organizaționale.
2.Definirea unei noi structuri instituționale de prevenire a aspectelor legate de sănătate, mediu și climă, urmând o abordare integrată („O singură sănătate”) și o viziune holistică („sănătatea planetară”).
Investiția 1.1: Casele comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale.
Proiectul de investiții constă în înființarea și operaționalizarea a cel puțin 1 038 de case comunitare de sănătate, prin activarea, dezvoltarea și agregarea serviciilor de asistență medicală primară și prin punerea în aplicare a unor centre de furnizare a asistenței (eficiente din punct de vedere energetic) pentru un răspuns integrat la nevoile de asistență medicală.
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
Investiția constă în adoptarea pe scară largă a soluțiilor de telemedicină și în sprijinirea inovării în domeniul sănătății, prin următoarele măsuri:
1.Îngrijirea la domiciliu ca prim punct de asistență (investiția 1.2.1) – Obiectivul este de a crește numărul persoanelor tratate în îngrijire la domiciliu la 10 % din populația de peste 65 de ani, prin investiții în hardware și prin furnizarea sporită de servicii.
2.Centrele teritoriale de coordonare (investiția 1.2.2) – Investiția planificată se referă la înființarea a cel puțin 480 de centre de coordonare teritorială („Centrali Operative Territoriali”) menite să coreleze și să coordoneze diverse servicii teritoriale, de sănătate socială și spitalicești, precum și rețeaua de urgență de urgență. Centrele de coordonare teritorială ar trebui să asigure controlul de la distanță al dispozitivelor furnizate pacienților, să sprijine schimbul de informații între cadrele medicale și să constituie un punct de referință pentru îngrijitori și nevoile pacienților.
3.Telemedicina pentru a sprijini mai bine pacienții cu boli cronice (investiția 1.2.3) – Investiția urmărește (1) să finanțeze proiecte care permit interacțiuni la distanță între doctorat și pacienți, în special în ceea ce privește diagnosticarea și monitorizarea, (2) să creeze o platformă națională pentru screeningul proiectelor de telemedicină (legate de componenta 6 a misiunii 2 investiția 1.3) și (3) să finanțeze inițiative de cercetare ad-hoc privind tehnologiile digitale de sănătate și îngrijire.
Intervențiile suplimentare care au legătură cu îngrijirea la domiciliu sunt enumerate în cadrul misiunii 5, al componentei 2, în special al reformelor 1 și 2 și al investițiilor 1 și 2.
Investiția 1.3: Consolidarea asistenței medicale intermediare și a facilităților sale (spitalele comunitare)
Investiția creează cel puțin 307 spitale comunitare, și anume unități de asistență medicală pentru pacienții care, în urma unui episod de acuitate minoră sau a recidivei patologiilor cronice, necesită intervenții clinice de intensitate redusă și pe termen scurt.
O.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M6C1-1
|
Reforma 1: Definirea unui nou model organizațional pentru rețeaua teritorială de asistență medicală
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare (decretul ministerial) care prevede reforma organizării asistenței medicale.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației l
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare (decret ministerial) care prevede:
— Definirea unui nou model organizațional al rețelei teritoriale de asistență medicală, prin definirea unui cadru de reglementare care să identifice standardele structurale, tehnologice și organizaționale în toate regiunile; definirea unei noi structuri instituționale de prevenire a problemelor de sănătate, mediu și climă, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”.
|
|
M6C1-2
|
Investiția 1.1: Casele comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale
|
Etapă de referință
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională
|
Notificarea aprobării de către Ministerul Sănătății și Regiuni
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo), în care Ministerul Sănătății din Italia este autoritatea responsabilă și de punere în aplicare, precum și participarea administrațiilor regionale împreună cu celelalte entități interesate pentru casele de sănătate comunitare:
Contractul de dezvoltare instituțională este un instrument de guvernanță care enumeră toate părțile adecvate identificate pentru punerea în aplicare a Casei comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale. Contractul identifică, de asemenea, obligațiile pe care fiecare regiune italiană și le va asuma pentru a garanta obținerea rezultatelor scontate în ceea ce privește Casa comunitară de sănătate.
Contractul viza sprijinirea coeziunii teritoriale, a dezvoltării și a creșterii economice, precum și accelerarea punerii în aplicare a intervențiilor complexe. Contractul de dezvoltare instituțională este deosebit de util pentru proiectele majore sau investițiile articulate în intervenții individuale legate funcțional între ele, care necesită o abordare integrată și utilizarea fondurilor structurale de investiții europene și a fondurilor naționale incluse, de asemenea, în planuri și programe operaționale finanțate din resurse naționale și europene.
|
|
M6C1-3
|
Investiția 1.1: Casele comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale
|
Țintă
|
Case de sănătate comunitare puse la dispoziție și echipate din punct de vedere tehnologic (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 038
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 1 038 de case comunitare de sănătate sunt puse la dispoziție și dotate din punct de vedere tehnologic – pentru a asigura accesul echitabil, proximitatea teritorială și calitatea asistenței pentru persoane, indiferent de vârstă și de tabloul lor clinic (pacienți cu boli cronice, persoane neautonome care au nevoie de îngrijire pe termen lung, persoane cu handicap, suferințe psihice, sărăcie), prin activarea, dezvoltarea și agregarea serviciilor de asistență medicală primară și prin punerea în aplicare a unor centre de asistență (eficiente din punct de vedere energetic) pentru un răspuns multiprofesional.
Cel puțin 50 % din sprijinul MRR pentru costurile de investiții este dedicat construirii de clădiri noi (domeniul de intervenție 025b) în conformitate cu cerințele notei de subsol 5 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 sau renovării clădirilor (domeniul de intervenție 026).
|
|
M6C1-4
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Etapă de referință
|
Aprobarea orientărilor care conțin modelul digital pentru punerea în aplicare a serviciilor de îngrijire la domiciliu
|
Orientări aprobate de Ministerul Sănătății
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Orientările simplifică procesele necesare pentru îmbunătățirea îngrijirii la domiciliu prin dezvoltarea unor tehnici de monitorizare la distanță și prin automatizarea la domiciliu.
|
|
M6C1-5
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Etapă de referință
|
Contract de dezvoltare instituțională aprobat de Ministerul Sănătății și Regiunilor
|
Notificarea contractului aprobat
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo), Ministerul Sănătății din Italia fiind autoritatea responsabilă și de punere în aplicare și participarea administrațiilor regionale împreună cu celelalte entități implicate în îngrijirea la domiciliu.
Contractul de dezvoltare instituțională stabilește, pentru fiecare intervenție sau categorie de intervenții, calendarul, responsabilitățile contractanților, criteriile de evaluare și monitorizare și sancțiunile pentru orice neconformitate. Acesta definește, de asemenea, condițiile unei eventuale retrageri parțiale a intervențiilor sau alocarea resurselor relevante către un alt nivel de guvernare, în conformitate cu principiul subsidiarității.
|
|
M6C1-6
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Persoane tratate în îngrijire la domiciliu
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
645 590
|
1 487 590
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 1 487 590 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani au fost tratate în sistemul de îngrijire la domiciliu în cursul anului 2025 (pornind de la un nivel de referință de 645 590 de persoane cu peste 65 de persoane tratate în cursul anului 2019). Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt definite în conformitate cu articolele 22 și 23 din DPCM din 12 ianuarie 2017.
|
|
M6C1-7
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Centre de coordonare complet operaționale (al doilea lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
480
|
T 4
|
2024
|
Punctul crucial al acestei intervenții este intrarea în funcțiune a cel puțin 480 de centre de coordonare teritorială („Centrali Operative Territoriali”) cu funcția de coordonare și conectare a diferitelor servicii de sănătate teritorială, socială și spitalicească, precum și a rețelei de urgență, pentru a asigura continuitatea, accesibilitatea și integrarea asistenței medicale.
|
|
M6C1-8
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Cel puțin un proiect de telemedicină atribuit fiecărei regiuni (luând în considerare atât proiectele care vor fi puse în aplicare în fiecare regiune, cât și cele care pot fi dezvoltate ca parte a unor consorții între regiuni)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
20
|
T 4
|
2023
|
Strategia națională privind telemedicina promovează și finanțează dezvoltarea și extinderea de noi proiecte și soluții de telemedicină în cadrul sistemelor regionale de sănătate și, ca atare, reprezintă un factor-cheie (tehnologic) pentru punerea în aplicare a abordării consolidate a asistenței medicale la distanță, cu un accent deosebit pe pacienții cronici.
|
|
M6C1-9
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Numărul de persoane asistate de instrumente de telemedicină (al treilea lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
300 000
|
T 4
|
2025
|
Cel puțin 300 000 de persoane asistate de instrumente de telemedicină.
Intervenția implică finanțarea unor inițiative de cercetare ad-hoc privind tehnologiile digitale de sănătate și de îngrijire.
|
|
M6C1-10
|
Investiția 1.3: Consolidarea asistenței medicale intermediare și a facilităților sale (spitalele comunitare)
|
Etapă de referință
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo)
|
Notificarea aprobării contractului de dezvoltare instituțională
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo), Ministerul Sănătății din Italia fiind autoritatea responsabilă și de punere în aplicare, precum și participarea administrațiilor regionale împreună cu celelalte entități implicate în spitalele comunitare.
Contractul de dezvoltare instituțională enumeră toate siturile adecvate identificate pentru investiții, precum și obligațiile pe care fiecare regiune trebuie să și le asume pentru a garanta realizarea rezultatului preconizat. În caz de încălcare de către o regiune, Ministerul Sănătății se adresează comisarului „ad acta”. În ceea ce privește parcul tehnologic al instalațiilor, adică toate instrumentele, licențele și interconexiunile, se preferă metodele de achiziție agregate.
|
|
M6C1-11
|
Investiția 1.3: Consolidarea asistenței medicale intermediare și a facilităților sale (spitalele comunitare)
|
Țintă
|
Spitale comunitare renovate, interconectate și echipate din punct de vedere tehnologic (primul lot)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
307
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 307 de spitale comunitare renovate, interconectate și echipate din punct de vedere tehnologic
Spitalele comunitare sunt unități medicale pentru pacienții care, în urma unui episod de acuitate minoră sau a recidivei patologiilor cronice, necesită intervenții clinice de intensitate redusă și de scurtă durată care pot fi furnizate la domiciliu, dar care sunt admiși în aceste unități din cauza lipsei de adecvare a locuinței în sine (structurală și/sau familială).
|
P. MISIUNEA 6 COMPONENTA 2: Inovarea, cercetarea și digitalizarea serviciilor naționale de asistență medicală
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Italiei vizează asigurarea condițiilor favorizante necesare pentru o mai mare reziliență a serviciului național de sănătate prin: (I) înlocuirea tehnologiilor medicale învechite în spitale; (II) dezvoltarea unei îmbunătățiri structurale semnificative a siguranței clădirilor spitalelor; (III) îmbunătățirea sistemelor de informații privind sănătatea și a instrumentelor digitale; (IV) promovarea și consolidarea sectorului cercetării științifice; (V) consolidarea resurselor umane.
Investițiile și reformele din cadrul acestei componente contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2020 și 2019 cu privire la necesitatea de „a consolida reziliența și capacitatea sistemului de sănătate în domeniul sănătății, al produselor medicale critice și al infrastructurii” (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020), de a „concentra investițiile pe tranziția verde și digitală, în special pe [...] infrastructura digitală consolidată pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale” (recomandările specifice fiecărei țări 3 și 2020) și de a „concentra politica economică legată de investiții asupra cercetării și inovării, precum și asupra calității infrastructurii, ținând seama și de disparitățile regionale” (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
P.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1: Revizuirea și actualizarea cadrului juridic actual al institutelor științifice pentru spitalizare și îngrijire (IRCCS)
Reforma vizează reorganizarea rețelei institutelor științifice pentru spitalizare și îngrijire (IRCCS) pentru (i) îmbunătățirea calității sistemului național de sănătate (NHS), (ii) îmbunătățirea relației dintre sănătate și cercetare și (iii) revizuirea regimului juridic al IRCCS și a politicilor de cercetare care țin de competența Ministerului Sănătății din Italia.
Reforma trebuie să îmbunătățească guvernanța SIRI-urilor publice prin (i) îmbunătățirea gestionării strategice, (ii) o mai bună definire a competențelor și a domeniilor de competență și (iii) definirea cuprinzătoare a normelor privind statutul directorului științific al IRCCS-urilor publice și al personalului de cercetare.
În cele din urmă, o submăsură specifică care diferențiază IRCCS-urile pe baza activității lor (un singur specialist sau generalist), creează o rețea integrată de IRCCS și facilitează schimbul de expertiză între IRCCS-uri înseși și celelalte structuri ale NHS din Italia.
Investiția 2.1: Consolidarea și consolidarea cercetării biomedicale NHS
Această investiție constă în consolidarea sistemului de cercetare biomedicală prin două linii de intervenție: (a) proiectele de promovare a probabilității conceptului (PoC) care sprijină dezvoltarea de tehnologii cu un grad scăzut de maturitate tehnologică, precum și promovarea transferului de tehnologie către industrie (b) finanțarea programelor/proiectelor de cercetare în domeniul bolilor rare și al cancerelor rare și al altor boli cu impact ridicat asupra sănătății.
P.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M6C2-1
|
Reforma 1: Revizuirea și actualizarea cadrului juridic actual al Institutelor științifice pentru spitalizare și îngrijire (IRCCS) și a politicilor de cercetare ale Ministerului Sănătății pentru a consolida legătura dintre cercetare, inovare și asistența medicală
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului legislativ care prevede reorganizarea reglementărilor privind institutele științifice de spitalizare și îngrijire (IRCSS)
|
Dispoziție din decret care indică data de intrare în vigoare
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Reforma reorganizează rețeaua IRCCS pentru a îmbunătăți calitatea și excelența NHS, îmbunătățind relația dintre sănătate și cercetare, revizuind regimul juridic al IRCCS și politicile de cercetare care țin de competența Ministerului Sănătății din Italia.
Reforma include măsuri pentru: consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare și asistența medicală; îmbunătățirea guvernanței IRCCS-urilor publice prin îmbunătățirea gestionării strategice și printr-o mai bună definire a competențelor și a domeniilor de competență.
|
|
M6C2-2
|
Investiția 2.1: Consolidarea și consolidarea cercetării biomedicale NHS
|
Țintă
|
Proiecte de cercetare finanțate privind PoC (validarea conceptului) și formele rare de cancer și boli
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
200
|
T 2
|
2025
|
Acordarea de fonduri pentru programe/proiecte de cercetare în domeniul bolilor rare și al cancerelor rare și al dovezii conceptului (PoC).
Acordarea de finanțare pentru proiectele de cercetare PoC și privind bolile rare și cancerul rar se realizează prin intermediul unei proceduri de licitație publică.
Cel puțin 200 proiecte de cercetare trebuie să fi primit o primă tranșă de finanțare.
|
|
M6C2-3
|
Investiția 2.1: Consolidarea și consolidarea cercetării biomedicale NHS
|
Țintă
|
Proiecte de cercetare finanțate în domeniul bolilor cu impact ridicat asupra sănătății
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
324
|
T 2
|
2025
|
Acordarea de fonduri pentru programe/proiecte de cercetare în domeniul bolilor cu impact ridicat asupra sănătății.
Acordarea de finanțare pentru proiectele de cercetare privind bolile cu impact ridicat asupra sănătății se realizează prin intermediul unei proceduri de licitație publică.
Cel puțin 324 proiecte de cercetare trebuie să fi primit o primă tranșă de finanțare.
|
P.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
Această investiție constă în îmbunătățirea digitalizării asistenței medicale pentru a spori productivitatea personalului, a îmbunătăți calitatea proceselor, a asigura siguranța pacienților și furnizarea de servicii de înaltă calitate. Investiția are trei linii de intervenție:
1.Modernizarea echipamentelor medicale de mari dimensiuni prin înlocuirea modelelor învechite cu cele avansate din punct de vedere tehnologic. Echipamentele substituite pot fi eliminate sau realocate altor unități ale Serviciului Național de Sănătate.
2.Informatizarea proceselor spitalelor cu un departament de urgență de prim și al doilea nivel („Dipartimenti Emergenza e Accettazione”, DEA).
3.Creșterea numărului de paturi în unitățile de terapie intensivă și semiintensivă din spitalele Serviciului Național de Sănătate.
Investiția 1.2: Către un spital sigur și durabil
Această investiție constă în alinierea spitalelor la reglementările antiseismice. În acest scop, sunt prevăzute două linii de investiții diferite:
1.Intervenții de modernizare și îmbunătățire seismică a unităților spitalicești identificate în urma studiului privind nevoile exprimate de regiuni.
2.Intervenție multianuală care vizează renovarea și modernizarea cadrului fizic și tehnologic al bunurilor imobile din domeniul sănătății publice.
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
Această investiție constă în îmbunătățirea semnificativă a infrastructurii tehnologice care stă la baza furnizării de asistență medicală, a analizei asistenței medicale și a capacității predictive a NHS din Italia. Investiția este compusă din două proiecte diferite:
1.Consolidarea infrastructurii și a utilizării dosarelor electronice de sănătate (DES) existente. Acest lucru se realizează prin transformarea sa într-un mediu de date complet digital, fiind astfel omogen, coerent și portabil pe întreg teritoriul național. DES îndeplinește trei funcții de bază: în primul rând, abilitează profesioniștii din domeniul sănătății, permițându-le să se bazeze pe aceeași sursă de informații clinice care detaliază întregul istoric medical al unui pacient; în al doilea rând, devine punctul de acces al cetățenilor și al pacienților la serviciile fundamentale furnizate de sistemele naționale și regionale de sănătate; în al treilea rând, administrațiile din domeniul asistenței medicale sunt împuternicite să utilizeze datele clinice pentru a efectua analize medicale și pentru a îmbunătăți furnizarea de asistență medicală.
2.Consolidarea infrastructurii și a instrumentelor tehnologice și analitice ale Ministerului Sănătății pentru a monitoriza nivelurile esențiale de asistență (LEA, și anume serviciile garantate de NHS la nivel național) și pentru a planifica asistența medicală și serviciile medicale în conformitate cu nevoile populației și cu evoluția tendințelor demografice, de inovare și epidemiologice. Acest obiectiv-cheie principal al Ministerului Sănătății din Italia este realizat prin realizarea următoarelor 4 obiective secundare integrate: (I) consolidarea infrastructurii Ministerului Sănătății din Italia, integrarea datelor clinice privind DES cu datele clinice, administrative și privind costurile noului sistem de informații privind sănătatea (NSIS), precum și cu celelalte informații și date referitoare la sănătate în cadrul abordării „O singură sănătate” pentru a monitoriza „AAL” și pentru a asigura supravegherea sănătății și activități de vigilență; (II) îmbunătățirea colectării, prelucrării și generării datelor NSIS la nivel local, reproiectarea și standardizarea procesului regional și local de generare a datelor, în vederea îmbunătățirii instrumentului NSIS pentru măsurarea calității, eficienței și caracterului adecvat al NHS; (III) dezvoltarea unor instrumente avansate de analiză pentru a evalua fenomenele complexe și previziunile de scenarii pentru a îmbunătăți capacitatea centrală de planificare a serviciilor de sănătate și de detectare a bolilor emergente; (IV) crearea unei platforme naționale pe care să se poată întâlni oferta și cererea de servicii de telemedicină din partea furnizorilor acreditați.
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
Această investiție constă în creșterea burselor pentru cursul specific în medicină generală; lansarea unui plan de formare privind siguranța infecțiilor spitalicești pentru întregul personal al NHS; activarea unui parcurs de formare pentru personalul cu roluri de vârf în cadrul organismelor NHS în ceea ce privește competențele manageriale și digitale și finanțarea contractelor de formare medicală specializată.
P.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M6C2-4
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Plan de reorganizare aprobat de Ministerul Sănătății/Regiunile italiene
|
Notificarea aprobării
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2021
|
Aprobarea planului de reorganizare pentru consolidarea capacității spitalelor NHS de a aborda în mod adecvat situațiile de urgență pandemică prin creșterea numărului de paturi în unitățile de terapie intensivă și subintensivă.
Planul de reorganizare spitalicească va crește numărul de paturi disponibile în unitățile de terapie intensivă și semiintensivă din spitalele NHS.
|
|
M6C2-5
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Aprobarea contractului de dezvoltare instituțională
|
Notificarea semnării contractului de dezvoltare instituțională de către Ministerul Sănătății și Regiunile Italiene
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2022
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo), Ministerul Sănătății din Italia fiind autoritatea responsabilă și de punere în aplicare, precum și participarea administrațiilor regionale și a altor părți interesate importante.
Contractul de dezvoltare instituțională este instrumentul identificat de legislația națională în vigoare (dispozițiile coroborate ale articolului 1 și ale articolului 6 din Decretul legislativ nr. 88 din 31 mai 2011 și ale articolului 7 din Decretul legislativ nr. 91 din 20 iunie 2017, prin Legea nr. 123 din 3 august 2017) pentru a accelera punerea în aplicare a proiectelor strategice, conectate funcțional între ele. Contractul de dezvoltare instituțională trebuie să enumere toate siturile adecvate identificate pentru iinvestiții, precum și obligațiile pe care fiecare regiune trebuie să și le asume pentru a garanta obținerea rezultatului scontat. În caz de încălcare de către o regiune, Ministerul Sănătății se adresează comisarului „ad acta”.
|
|
M6C2-6
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Echipamente sanitare de mari dimensiuni operaționale
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
3100
|
T 2
|
2026
|
Numărul și tipologiile echipamentelor care vor fi înlocuite sunt: 333 CT (tomografie computerizată) cu 128 felii sau mai mult, 178 RMN (rezonanță magnetică nucleară) la 1.5 T sau mai mult, 78 acceleratoare liniare, 932 Sisteme cu raze X fixe, 193 Angiografie, 78 camere Gamma, 51 camere Gamma/CT (tomografie computerizată), 34 PET (tomografie cu emisie de positron) CT (tomografie computerizată), 295 Mammografie, 928 Ultrasound.
Echipamentele substituite pot fi eliminate sau reutilizate în alte locații ale NHS.
|
|
M6C2-7
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice
|
Notificarea tuturor contractelor de achiziții publice atribuite.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2022
|
Publicarea procedurilor de licitație (Consip Framework agreement) și încheierea de contracte cu furnizorii de servicii și digitalizarea spitalelor clasificate la nivelul DEA I și II)
Contractele includ achiziționarea de: a) Centrul de prelucrare a datelor (DPC), inclusiv TIC și orice lucrări auxiliare, necesare pentru informatizarea întregii structuri spitalicești; b) achiziționarea de tehnologii informatice hardware și/sau software, de tehnologii electromedicale, precum și de tehnologii suplimentare și orice lucrări auxiliare necesare pentru informatizarea departamentelor spitalicești. Evaluarea nivelului actual de digitalizare, înainte de punerea în aplicare a intervenției, va permite ajustarea acestei evaluări, în funcție de nevoile reale ale fiecărei regiuni/fiecărui spital.
|
|
M6C2-8
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Spitalele sunt digitalizate (DEA – Departamentul pentru situații de urgență și de admisie – nivelul I și nivelul II)
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
280
|
T 4
|
2025
|
Fiecare spital digitalizat are un centru de prelucrare a datelor (DPC) necesar pentru informatizarea întregii structuri spitalicești și suficiente tehnologii informatice hardware și/sau software, tehnologii electromedicale, precum și tehnologii suplimentare necesare pentru informatizarea fiecărui departament spitalicesc.
Sunt permise instrumentele de achiziții publice puse la dispoziție de Consip („Concessionaria Servizi Informativi Pubblici”) – în plus față de cele închise până în 31/12/2022 – precum și piața electronică a administrației publice (Mepa) sau sistemul de achiziții dinamice al administrației publice (SDAPA) pentru achiziții auxiliare.
|
|
M6C2-9
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Paturi suplimentare prevăzute în UIC și în terapie subintensivă
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
5 922
|
T 2
|
2026
|
Furnizarea a cel puțin 2 692 paturi de terapie intensivă și a 3 230 paturi în zona semiintensivă cu echipamente de ventilație aferente trebuie să fie structurală (ceea ce corespunde unei creșteri cu aproximativ 60 % a numărului de paturi preexistente pandemiei).
|
|
M6C2-10
|
Investiția 1.2: Către un spital sigur și durabil
|
Țintă
|
Intervențiile antiseismice în unitățile spitalicești sunt finalizate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
84
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 84 de intervenții antiseismice în unitățile spitalicești sunt finalizate pentru a le alinia la reglementările antiseismice.
|
|
M6C2-10 bis
|
Investiția 1.2: Către un spital sigur și durabil
|
Țintă
|
Plata resurselor MRR pentru proiecte în temeiul articolului 20 din Legea financiară nr. 67/88 – Construirea asistenței medicale
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
90
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 90 % din 250 000 000 EUR sunt plătiți pentru proiecte de restructurare și modernizare a spitalelor legate de acordurile de program în temeiul articolului 20l. 67/88 și desfășurate de Ministerul Sănătății cu regiunea sau provincia autonomă.I
|
|
M6C2-11
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Țintă
|
Medicii generaliști care alimentează dosarul electronic de sănătate.
|
NU EXISTĂ
|
Procent
|
0
|
85
|
T 4
|
2025
|
Acest obiectiv se realizează prin creșterea numărului de tipuri de documente digitale digitalizate în DES și prin sprijin de specialitate și formare pentru a asigura perfecționarea digitală a medicilor generaliști din întreaga țară.
|
|
M6C2-12
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Etapă de referință
|
Sistemul de carduri de asigurări de sănătate și infrastructura pentru interoperabilitatea dosarului electronic de sănătate sunt operaționale.
|
Intrarea în funcțiune a sistemului de carduri de asigurări de sănătate
și a infrastructurii pentru interoperabilitatea DES.
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2026
|
Punerea în funcțiune a sistemului de carduri de asigurări de sănătate și a infrastructurii pentru interoperabilitatea fișei electronice de sănătate: Punerea în aplicare a „EcoSistema Dati Sanitari” (EDS) în conformitate cu cerințele regulamentului conex (co. 15-quater, articolul 12, DL 18/10/2012, nr. 179, DM 31/12/2024 „Istituzione dell’ecosistema dati sanitari”, în conformitate cu standardul privind resursele rapide de interoperabilitate în domeniul asistenței medicale, valorificând experiențele deja existente în acest domeniu, asigurând standarde de stocare, siguranță și interoperabilitate.
|
|
M6C2-13
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Țintă
|
Toate regiunile au adoptat și utilizează DES
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
21
|
T 2
|
2026
|
Toate regiunile creează, utilizează și încarcă în DES documente nativi în format digital. În special, obiectivul cuprinde:
— Documentele nativ digitale se încarcă în DES, astfel cum se menționează în Decretul din 18 mai 2022 și în decretele ulterioare privind conținutul DES.
— Sprijinul financiar pentru ca furnizorii de servicii medicale să își actualizeze echipamentele și să se asigure că datele, metadatele și documentația medicală sunt generate ca fiind de origine digitală.
— Sprijin financiar pentru furnizorii de servicii medicale care doresc să adopte platforma națională, interoperabilitatea și standardele UI/UX.
— Sprijin în materie de competențe (capital uman) pentru furnizorii de servicii medicale și autoritățile regionale din domeniul sănătății pentru a pune în aplicare modificări ale infrastructurii și ale datelor în vederea adoptării dosarului electronic național de sănătate.
|
|
M6C2-14
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Se acordă burse pentru formare specifică în medicină generală.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
1 800
|
T 2
|
2023
|
Această investiție va spori bursele pentru cursul specific în medicină generală, garantând finalizarea a 3 cicluri de formare de trei ani;
|
|
M6C2-15
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Se acordă burse suplimentare pentru formare specifică în medicină generală.
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
1 800
|
2 700
|
T 2
|
2024
|
Această investiție va spori bursele pentru cursul specific în medicină generală, garantând finalizarea a 3 cicluri de formare de trei ani.
|
|
M6C2-16
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Formare privind competențele manageriale și digitale oferite angajaților Serviciului Național de Sănătate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 500
|
T 2
|
2026
|
4 de angajați ai Serviciului Național de Sănătate beneficiază de formare privind competențele manageriale și digitale.
Această investiție va activa un parcurs de formare pentru personalul cu roluri de vârf în cadrul organismelor NHS, pentru a le permite să dobândească competențele și abilitățile manageriale și digitale necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare în materie de sănătate într-o perspectivă integrată, durabilă, inovatoare, flexibilă și orientată spre rezultate.
|
|
M6C2-17
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Numărul de contracte de formare medicală – de specialitate finanțate
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
4 200
|
T 2
|
2026
|
Această investiție asigură finanțarea unor contracte de formare medicală specializată care vor permite finanțarea unui număr suplimentar de 4 de contracte de formare pentru un ciclu complet de studii (200 ani).
|
MISIUNEA Q 7: REPowerEU
Capitolul privind REPowerEU vizează consolidarea rețelelor de distribuție, transport și distribuție, inclusiv a celor legate de gaze; accelerarea producției de energie din surse regenerabile, reducerea cererii de energie, creșterea eficienței energetice și crearea de competențe în sectorul public și în cel privat pentru tranziția verde; promovarea lanțurilor valorice ale energiei din surse regenerabile și hidrogenului prin măsuri de facilitare a accesului la credite și credite fiscale.
Componenta abordează recomandările specifice fiecărei țări adresate Italiei în 2022 și 2023. În special, scopul său este de a accelera implementarea unei capacități suplimentare de energie din surse regenerabile prin investiții în proiecte majore de interconexiuni electrice (și anume, două interconexiuni care leagă Sardinia și Sicilia de continent și trei interconexiuni între Austria, Slovenia și Italia), modernizarea rețelei naționale de transport și simplificarea procedurilor de autorizare. Aceasta contribuie la creșterea capacității transportului intern de gaze pentru a depăși blocajele, pentru a diversifica importurile de energie și pentru a consolida securitatea aprovizionării. Aceasta promovează mobilitatea durabilă prin reducerea subvențiilor dăunătoare mediului și prin consolidarea parcului feroviar. Aceasta contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili prin electrificarea consumului gospodăriilor și creșterea rezilienței rețelei. Aceasta contribuie la creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel corporativ, inclusiv prin sisteme de stimulente și instrumente financiare specifice. În cele din urmă, aceasta include reforme și investiții menite să îmbunătățească furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde – atât în sectorul privat, cât și în cel public.
Nouă proiecte au o dimensiune transfrontalieră. Trei dintre acestea au un impact transfrontalier direct: 1) o investiție care vizează creșterea capacității nominale a interconexiunilor de energie electrică existente între Italia, Austria și Slovenia; 2) o investiție care contribuie la construirea unei interconexiuni electrice între Sardinia, Corsica și Toscana; 3) o investiție într-o stație de comprimare care va crește exportul de gaze către Europa Centrală. Alte proiecte aduc beneficii indirecte statelor membre transfrontaliere prin abordarea blocajelor interne în ceea ce privește transportul și distribuția energiei și prin creșterea eficienței și a rezilienței rețelei.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” [C (2023) 6454 final], în timp ce principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” nu se aplică investiției 13 – Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și gazoductul Sestino-Minerbio) și investiției 14 – Infrastructura transfrontalieră de export de gaze, în conformitate cu articolul 21c alineatul (6) litera (pf) din Regulamentul (UE) 2021/241.
ÎNTREBAREA 1 Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma 1. Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile la nivel central și local
Obiectivul acestei reforme este de a consolida și de a raționaliza legislația existentă și dispozițiile care reglementează utilizarea surselor regenerabile de energie.
Reforma constă în adoptarea și intrarea în vigoare a unui singur act legislativ primar (cunoscut și sub denumirea de Testo Unico) care colectează, compilează și consolidează toate normele care reglementează utilizarea surselor regenerabile de energie și înlocuiește întreaga legislație anterioară relevantă. Actul legislativ stabilește, de asemenea, principiile de raționalizare și armonizare a procedurilor de autorizare pentru sursele regenerabile de energie la nivel subnațional.
Reforma Testo Unico are următoarele priorități-cheie:
1)Stabilirea cadrului juridic pentru identificarea „zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”.
2)Stabilirea principiilor de raționalizare și armonizare a procedurilor subnaționale de autorizare pentru sursele regenerabile de energie. În special, Testo Unico stabilește „norme privind plafoanele” – și anume, regiunile nu pot pune în aplicare norme de autorizare mai stricte decât cele prevăzute în legislația națională.
3)Asigurarea instituirii și a operaționalizării unei platforme digitale cu o singură intrare pentru obținerea tuturor autorizațiilor la nivel național și regional necesare pentru instalarea și implementarea surselor regenerabile de energie. În special, Testo Unico se asigură că platforma este construită în jurul principiului „doar o singură dată”, conform căruia solicitanții sunt obligați să furnizeze aceleași informații sau documente instituțiilor publice o singură dată.
Reforma 2. Reducerea subvențiilor dăunătoare mediului
Obiectivul acestei reforme este de a conduce la o reducere a subvențiilor dăunătoare mediului, pe baza Catalogului din 2022 al subvențiilor dăunătoare mediului, publicat de MASE.
Reforma 3. Reducerea costurilor de racordare la rețeaua de gaze a biometanului
Obiectivul reformei este de a facilita includerea biometanului în sistemul energetic și pe piața energiei și de a crea noi capacități de producție de biometan durabil, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile) și cu actele sale delegate. Obiectivul este de a favoriza flexibilitatea și eficiența rețelei de gaze naturale prin facilitarea conversiei în biometan. Se preconizează că creșterea flexibilității și a eficienței va contribui la decarbonizarea sistemului energetic și la independența energetică.
Punerea în aplicare a reformei (1) reduce costurile de racordare ale instalațiilor de producție a biometanului durabil și (2) încurajează investițiile care vizează exclusiv utilizarea biometanului durabil în rețelele de gaze naturale. Reforma favorizează: o mai bună integrare între rețelele de transport și de distribuție; II) introducerea unor mecanisme de partajare a costurilor investițiilor în racordarea la rețea. Aceste mecanisme transferă costurile de la producătorul de biometan la întreaga comunitate care provine din biometan durabil.
Reforma 4. Atenuarea riscului financiar asociat CAEE-urilor din surse regenerabile (contracte de achiziție de energie electrică)
Obiectivul reformei este de a institui un sistem de garanții care să atenueze riscul financiar asociat contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile cu o durată de cel puțin trei ani.
Reforma:
I)să solicite fiecărui operator să garanteze acoperirea parțială a contravalorii contractelor de achiziție de energie electrică prin intermediul instrumentelor de garantare furnizate pe piața energiei electrice;
II)să introducă măsuri de atenuare a riscului de neîndeplinire a obligațiilor de plată, inclusiv cerințe și constrângeri asupra ofertantului și sancțiuni de reglementare în caz de neîndeplinire a obligațiilor de plată de către producător;
III)să identifice o entitate instituțională care să își asume rolul de vânzător/cumpărător de ultimă instanță, care ar prelua de la contrapartea aflată în dificultate și să asigure îndeplinirea obligațiilor asumate față de contrapartea performantă.
Reforma 5. Plan pentru noi competențe – Tranziții
Obiectivul reformei este de a actualiza cadrul de reglementare al formării și de a operaționaliza instrumentele de combatere a necorelării competențelor. Reforma actualizează noul plan pentru competențe adoptat prin Decretul din 14 decembrie 2021 și publicat în Gazzetta Ufficiale nr. 307 din 28 decembrie 2021. Obiectivul este de a consolida mecanismele de corelare a planificării cursurilor de formare cu nevoile pieței forței de muncă, cu scopul specific de a însoți mai bine tranziția verde și cea digitală, prin implicarea actorilor relevanți în pacte specifice privind competențele. Obiectivul reformei este de a consolida rolul sectorului privat în formare și de a îmbunătăți recunoașterea competențelor, inclusiv a celor dobândite la locul de muncă și prin intermediul modulelor de formare de scurtă durată.
Investiția 1. Măsură extinsă: Consolidarea rețelelor inteligente
Obiectivul acestei investiții este de a extinde investiția 2.1 (Consolidarea rețelelor inteligente) în cadrul componentei 2 a misiunii 2. Investiția în faza de extindere constă în intervenții pe porțiuni de rețea de medie și joasă tensiune, electrificând astfel consumul de energie cu cel puțin 230 de locuitori mai mare decât cel prevăzut deja în măsura existentă. Investiția existentă și partea extinsă împreună trebuie să electrifice consumul a cel puțin 1 730 de locuitori.
Investiția 2. Măsură extinsă: Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
Această investiție mărește investiția 2.2 din componenta 2 a misiunii 2. Investițiile extinse constau în intervenții de îmbunătățire a rezilienței cu cel puțin 648 km de rețea electrică peste ceea ce s-a prevăzut deja în măsura existentă. Se aplică aceleași condiții deja prevăzute de măsura existentă. Investițiile existente și investițiile în curs de extindere împreună îmbunătățesc reziliența de cel puțin 4 648 km.
Investiția 3. Măsură extinsă: Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
Această investiție este o versiune în curs de extindere a investiției 3.1 din componenta 2 a misiunii 2 a planului de redresare și reziliență al Italiei. Investiția în faza de extindere constă în finalizarea a 2 de proiecte de producere a hidrogenului în zonele industriale abandonate în plus față de cele prevăzute deja de măsura existentă. Investițiile existente și investițiile în curs de extindere împreună sprijină finalizarea a cel puțin 12 de proiecte.
Măsura sprijină numai producția de hidrogen din surse regenerabile bazată pe electroliză, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 (Directiva privind energia din surse regenerabile) și cu actele sale delegate. Se aplică toate celelalte condiții deja prevăzute de măsura existentă.
Investiția 4. Legătură tireniană
Obiectivul acestei investiții este de a extinde infrastructura de transport al energiei electrice pentru a permite colectarea de capacități din surse regenerabile de energie în sudul Italiei și integrarea acesteia în rețeaua națională de transport.
Această investiție sprijină construirea „legăturii tireniene”, în special a „liniei de interconexiune estică” dintre Sicilia și Campania. Investiția finanțează instalarea a 511 km de cabluri de curent continuu de la punct la punct (HVDC) între Eboli și Caracoli. Investiția se finalizează până la 31 august 2026.
Investiția 5. SA.CO.I.3
Obiectivul acestei investiții este de a moderniza infrastructura de transport al energiei electrice care leagă Sardinia de restul Italiei, prin Corsica, pentru a permite colectarea de capacități din surse regenerabile de energie în Sardinia și integrarea acesteia în rețeaua națională de transport.
Acest obiectiv al investiției este de a sprijini construirea proiectului de interconectare „Sardinia – Corsica – Italia 3”. Aceasta constă în finalizarea construcției coșurilor stațiilor de transformare din Codrongianos, Sardinia și Suvereto, Toscana. „Cochilii” sunt infrastructura externă a stațiilor de conversie. Investiția se finalizează până la 31 august 2026.
Investiția 6. Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
Obiectivul acestei investiții este de a extinde și moderniza infrastructura de transport al energiei electrice între Italia, Austria și Slovenia. În special, investiția constă în finalizarea următoarelor interconexiuni transfrontaliere:
-„Somplago (Italia) -Würmlach (Austria), crescând capacitatea nominală a interconexiunilor existente cu 300 MW;
-„Redipuglia (Italia) – Vrtojba (Slovenia)”, care mărește capacitatea nominală a interconexiunilor dintre Italia și Slovenia cu 125 MW.
Investiția acoperă numai finalizarea părții de interconexiune de pe partea italiană până la 31 august 2026. La finalizarea lucrărilor, infrastructura trebuie să fie pregătită să intre în funcțiune la finalizarea și operaționalizarea restului infrastructurii din partea Austriei și Sloveniei.
Pentru a evita riscul de supracompensare, Italia prezintă Comisiei, până la 31 august 2026, un raport. Raportul demonstrează că derogările de la normele pieței energiei acordate celor două interconexiuni sunt în continuare justificate. În plus, Comisia evaluează dacă sunt instituite garanții adecvate pentru a se asigura că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute la articolul 63 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/943 privind energia electrică. Evaluarea ia în considerare măsura în care fondurile UE și publice relevante au un impact asupra condițiilor legate de gradul de risc al proiectelor.
Investiția 7. Rețeaua națională inteligentă de transport
Obiectivul investiției este de a digitaliza rețeaua națională de transport (NTG) și de a îmbunătăți sistemul de gestionare și control gestionat de operatorul de transport și de sistem. Investiția se axează atât pe rețeaua de transport, cât și pe componentele software ale acesteia și facilitează integrarea consumatorilor și a prosumatorilor pe piața energiei, accelerează adoptarea surselor regenerabile de energie și sporesc reziliența rețelei.
Investiția include următoarele:
-instalarea protocolului securizat 104 în cel puțin 250 stații electrice. La instalare și în sinergie cu arhitectura tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), toate datele circulă prin sistemul central de gestionare și control.
-Instalarea de echipamente 5G sau de arhitectură TIC în cel puțin 40 de stații electrice.
-Instalarea unui sistem industrial de monitorizare a IO pe cel puțin 1 500 de piloni de energie electrică pentru a colecta date care pot fi prelucrate în sistemul de gestionare.
Echipamentele instalate prin această investiție trebuie să îndeplinească, dacă este necesar, cerințele legate de energie stabilite în conformitate cu Directiva 2009/125/CE pentru servere și stocarea datelor sau pentru computere și servere informatice sau afișaje electronice.
Investiția demonstrează cele mai bune eforturi pentru punerea în aplicare a practicilor relevante, cum ar fi echipamentele și serviciile informatice enumerate ca „practici preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date sau în documentul CEN-CENELEC CLC TR50600-99-1 „Instalații și infrastructuri ale centrelor de date – Partea 99-1: Practici recomandate pentru managementul energiei”.
Investiția 8. Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini recuperarea și reciclarea materiilor prime critice și, prin urmare, a lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.
Investiția are patru direcții principale de acțiune:
1)Proiectare ecologică: obiectivul acestei linii de intervenție este de a înțelege nevoile în materie de materii prime critice și potențialul proiectării ecologice de a reduce cererea de materii prime critice, favorizând o abordare circulară a lanțurilor de aprovizionare industriale legate de tranziția energetică.
Rezultatul preconizat al acestei linii de activitate este un raport care analizează nevoile viitoare de materii prime critice. Raportul evaluează potențialul proiectării ecologice de a reduce cererea de materii prime critice și de a favoriza reciclarea acestora.
2)Proiecte de C &D axate pe proiectarea ecologică și îmbunătățirea colectării, logisticii și reciclării deșeurilor de echipamente electrice și electronice – inclusiv palete ale turbinelor eoliene și panouri fotovoltaice. Proiectele se axează pe următoarele 3 linii de cercetare, dezvoltare și inovare:
I)Tehnologii, sisteme informatice și metode de afaceri noi sau îmbunătățite pentru recuperarea, reciclarea și tratarea deșeurilor de materii prime critice și strategice;
II)Integrarea proiectării ecologice în fabricarea de produse și sisteme complexe, precum și în procesele de piață și de consum;
III)Optimizarea colectării și sortării deșeurilor urbane și a sortării pentru a asigura o aprovizionare coerentă și de înaltă calitate cu MPIC pentru operațiunile miniere urbane.
3)Mineritul urban: obiectivul acestei linii de intervenție este de a estima potențialul activităților miniere urbane și al deșeurilor deja existente provenite din activitățile miniere întrerupte.
Rezultatul preconizat pentru această linie de activitate este o bază de date publică (sistem de informații geografice) care permite geolocalizarea și vizualizarea distribuirilor de resurse reciclabile sau de materiale dispersate în mediile urbane (mine urbane), precum și a deșeurilor existente în minele abandonate.
4)Înființarea sau echiparea centrului tehnologic pentru mineritul urban și proiectarea ecologică. Centrul este o rețea de laboratoare care favorizează interacțiunea dintre întreprinderile private și instituțiile de cercetare pentru a îmbunătăți recuperarea și reciclarea din lanțul de aprovizionare a produselor complexe scoase din uz și a materiilor prime cu o rată scăzută de reciclare la sfârșitul ciclului de viață (Eol-RIR) legată de tranziția verde (inclusiv litiu, neodim și siliciu metalic).
Rezultatul preconizat pentru această linie de activitate este dotarea laboratoarelor respective.
Investiția 9. Măsură extinsă: furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
Această investiție mărește investiția 1.9 din componenta 1 a misiunii 1 a planului de redresare și reziliență al Italiei.
Această măsură mărește investițiile existente prin completarea programului de formare existent furnizat pe platforma de învățare www.syllabus.gov.it
cu
module de formare care pregătesc funcționarii publici locali pentru tranziția verde.
Modulele de formare abordează cel puțin următoarele subiecte: procesele de autorizare a centralelor din surse regenerabile; promovarea comunităților de energie din surse regenerabile; sprijinirea și organizarea economiilor de energie ale administrației publice; achizițiile publice electronice ecologice în domeniul energiei și al produselor cu un impact mai redus asupra mediului; achizițiile pentru eficiența energetică a clădirilor; rolul de lider al administrației publice în ceea ce privește eficiența energetică și comportamentul durabil, în domeniul energiei: cele mai bune practici și diseminarea culturii durabilității; modele de promovare a mobilității durabile pentru economisirea energiei.
Investiția 10. Proiect-pilot privind competențele „Crescere verde”
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta competențe verzi la scară supra-regională, cu implicarea întreprinderilor și a sectorului privat și cu accent sectorial. Intervențiile de scurtă durată se axează pe competențele profesionale cele mai necesare pentru tranziția verde pe piața forței de muncă. Profesiile afectate sunt identificate prin pactele privind competențele din cadrul „Reforma 5: Plan pentru noi competențe – Tranziții”. Beneficiarii sunt identificați printre participanții la Programul național pentru garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) (în cadrul „Misiunii 5: Componenta 1 – Reforma 1”) care, după un proces de evaluare, urmează un parcurs cu o componentă de formare specifică. Investiția vizează, de asemenea, creșterea capacității administrațiilor, a instituțiilor și a partenerilor implicați în planificarea activităților de formare. Investiția sprijină activitățile de formare în domeniul competențelor verzi, astfel cum sunt definite în baza de date ESCO. Orice activitate legată de vehicule se referă numai la vehiculele cu emisii zero. Nicio activitate de formare nu poate fi legată de: (I) combustibili fosili, inclusiv gaze (ii) incineratoare de deșeuri (cu excepția activităților legate de incinerarea deșeurilor periculoase nereciclabile).
Investiția 11. Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
Această investiție constă în achiziționarea și punerea în funcțiune a cel puțin 69 de trenuri de călători cu zero emisii (un tren fiind compus din cel puțin o locomotivă și include vagoane de călători) și 30 de vagoane suplimentare pentru serviciul universal. În ansamblu, investiția trebuie să furnizeze în total cel puțin 342 de unități, dintre care cel puțin 69 trebuie să fie locomotive.” Sunt eligibile numai pilele de combustie electrice sau cu hidrogen. Trenurile bimodale nu sunt eligibile.
Investiția 12: Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
Această măsură constă într-o investiție publică într-o facilitate „Dezvoltarea unei poziții de lider internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero” pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare în Italia pentru a sprijini investițiile în lanțul de aprovizionare al producției de parcuri de autobuze cu emisii zero (electrice pe bază de baterii, de pile de combustie cu hidrogen sau cu ardere internă pe bază de hidrogen). Mecanismul funcționează prin acordarea de granturi și/sau împrumuturi subvenționate direct sectorului privat. Pe baza investiției MRR, mecanismul urmărește să ofere inițial o finanțare de cel puțin 100 000 000 EUR.
Facilitatea este gestionată de Invitalia S.p.A. în calitate de partener de implementare. Facilitatea include următoarea linie de produse:
· Granturi, subvenții la dobândă, împrumuturi subvenționate, acordate întreprinderilor din lanțul de aprovizionare cu autobuze cu emisii zero. Autobuzele hibride nu sunt eligibile pentru sprijin.
Pentru a pune în aplicare investiția în facilitate, Italia și Invitalia S.p.A. semnează un acord de punere în aplicare care include următorul conținut:
1.Descrierea procesului decizional al instrumentului: Decizia finală de investiții a mecanismului este luată de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și este aprobată cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
2.Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
a.Descrierea produselor financiare furnizate și a beneficiarilor finali eligibili.
b.Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
c.Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică.
d.Cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri.
3.Cuantumul acoperit de acordul de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a utiliza orice încasări neutilizate din facilitate, inclusiv după 2026, în aceleași scopuri de politică.
4.Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
a.Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la granturile mobilizate.
b.Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
c.Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
d.Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al Invitalia S.p.A. Aceste audituri verifică i) eficacitatea sistemelor de control, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese; respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice; și iii) cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare aplicabil.
5.Cerințe privind investițiile în domeniul climei realizate de partenerul de implementare: cel puțin 100 000 000 EUR din investițiile MRR în mecanism contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
ÎNTREBAREA 2 Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă de referință
/Țintă
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M7-1
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Cadrul juridic pentru identificarea „zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic pentru identificarea zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației primare care stabilește cadrul juridic pentru identificarea „zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”.
Cadrul juridic:
1)
să solicite cartografierea potențialului de energie din surse regenerabile în întreaga țară;
2)
pe baza cartografierii, să stabilească un prim set de zone, stabilind un set minim pentru identificarea viitoare a zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile;
3)
pe baza setului minim de zone, solicită regiunilor și provinciilor autonome să identifice zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile până la 21 februarie 2026;
4)
să confere guvernului central dreptul de a exercita competențe de substituție în cazul în care regiunile sau provinciile autonome nu identifică zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile până la 21 februarie 2026;
5)
să solicite identificarea zonelor offshore pentru utilizarea surselor regenerabile de energie în concordanță cu planurile de amenajare a spațiului maritim.
|
|
M7-2
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare (Testo Unico)
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației primare
|
|
|
|
T 2
|
2025
|
Intrarea în vigoare a Testo Unico (legislația primară) care colectează, compilează și consolidează toate normele care reglementează utilizarea surselor regenerabile de energie și înlocuiește întreaga legislație anterioară relevantă.
|
|
M7-3
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Instituirea și operaționalizarea platformei digitale cu o singură intrare pentru autorizațiile legate de sursele regenerabile de energie
|
Instituirea și operaționalizarea platformei digitale cu o singură intrare pentru autorizarea legată de sursele regenerabile de energie
|
|
|
|
T 4
|
2025
|
Se instituie și se operaționalizează platforma digitală cu o singură intrare pentru obținerea tuturor autorizațiilor legate de instalarea și implementarea surselor regenerabile de energie la nivel național și regional. Principiul „o singură dată și doar o singură dată” este în vigoare.
|
|
M7-4
|
Reforma 2: Reducerea subvențiilor dăunătoare mediului
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport guvernamental, care prezintă rezultatul unei consultări guvernamentale cu părțile interesate în vederea reducerii subvențiilor dăunătoare mediului.
|
Adoptarea raportului guvernului
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Un raport prezintă acțiunile întreprinse pentru consultarea părților interesate relevante cu privire la reforma subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv contribuțiile primite de părțile interesate. Printre părțile interesate consultate se numără organismele publice relevante și părțile interesate din sectorul privat.
|
|
M7-5
|
Reforma 2: Reducerea subvențiilor dăunătoare mediului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare.
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației primare și secundare.
|
|
|
|
T 4
|
2025
|
Punerea în aplicare a reformei subvențiilor dăunătoare mediului începe cu o reducere a subvențiilor dăunătoare mediului cu cel puțin 2 miliarde EUR în 2026.
În plus, legislația definește calendarul pentru o reducere suplimentară a subvențiilor dăunătoare mediului cu cel puțin 3.5 miliarde EUR până în 2030.
|
|
M7-6
|
Reforma 3: Reducerea costurilor de racordare la rețeaua de gaze a biometanului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de reducere a costurilor de racordare la rețeaua de gaze a instalațiilor de producție a biometanului
|
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației primare și secundare.
|
|
|
|
T 3
|
2025
|
Legislația:
·Reducerea costurilor de racordare la rețeaua de gaze a instalațiilor de producție a biometanului pentru producător.
·Să ofere stimulente de reglementare pentru a investi în rețeaua de gaze pentru a dezvolta gaze din surse regenerabile.
|
|
M7-7
|
Reforma 4: Atenuarea riscului financiar asociat CAEE-urilor din surse regenerabile (contracte de achiziție de energie electrică)
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare.
Legislația primară prevede adoptarea legislației secundare de punere în aplicare a condițiilor i), ii) și iii) de mai jos.
Legislația secundară:
I)să solicite fiecărui operator să garanteze acoperirea parțială a contravalorii contractelor de achiziție de energie electrică prin intermediul instrumentelor de garantare furnizate pe piața energiei electrice;
II)să introducă măsuri de atenuare a riscului de neîndeplinire a obligațiilor de plată, inclusiv cerințe și constrângeri asupra ofertantului și sancțiuni de reglementare în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către producător;
III)să identifice o entitate instituțională care să își asume rolul de vânzător/cumpărător de ultimă instanță, care ar prelua de la contrapartea aflată în dificultate și să asigure îndeplinirea obligațiilor asumate față de contrapartea performantă.
|
|
M7-9
|
Reforma 5: Plan pentru noi competențe – Tranziții
|
Etapă de referință
|
Adoptarea și publicarea noului plan pentru competențe – Tranziții și a foii de parcurs pentru punerea în aplicare
|
Adoptarea planului și a foii de parcurs
|
|
|
|
T 1
|
2024
|
„Piano Nuove Competenze”, adoptat prin Decretul din 14 decembrie 2021 și publicat în Gazzetta ufficiale nr. 307 din 28 decembrie 2021, se modifică și intră în vigoare noul plan privind competențele tranzițiilor. Planul include principiile generale care urmează să fie detaliate în legislația regională, printre care se numără:
I)o mai mare implicare a sectorului privat în furnizarea de formare;
II)o mai bună recunoaștere a formării la locul de muncă și a micro-certificatelor;
III)o mai bună analiză ex ante a pieței forței de muncă și monitorizarea efectelor profesionale ale formării.
De asemenea, se adoptă o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare.
|
|
M7-10
|
Reforma 5: Plan pentru noi competențe – Tranziții
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legilor regionale
|
Dispoziție din legi care indică intrarea în vigoare a legilor regionale
|
|
|
|
T 3
|
2025
|
Intrarea în vigoare a legilor regionale.
Actele cu putere de lege se referă la toate regiunile și provinciile autonome și introduc:
I)mecanisme prin care să se asigure că activitățile de formare sunt planificate pe baza nevoilor exprimate de piața forței de muncă, acordând prioritate activităților de formare în domeniile în care apare cea mai mare necorelare a competențelor și, în special, competențelor sectoriale pentru tranziția verde, prin intermediul unor pacte aprobate privind competențele;
II)obligația de a indica rezultatele estimate ale ocupării forței de muncă în anunțurile și anunțurile de formare;
III)recunoașterea formării în cadrul întreprinderii, în conformitate cu un cadru comun de transparență pentru recunoașterea și portabilitatea competențelor;
IV)recunoașterea competențelor dobândite și a cursurilor de formare de scurtă durată (așa-numitele micro-certificate), în conformitate cu un cadru comun de transparență pentru recunoașterea și portabilitatea competențelor;
V)Mecanisme de încurajare a cofinanțării private.
Rezultatele proiectului-pilot din cadrul investiției 10 sunt luate în considerare la elaborarea și punerea în aplicare a legislației regionale.
|
|
M7-11
|
Investiția 1: Măsură extinsă: Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Electrificarea rețelelor inteligente pentru consumul de energie
|
|
Număr
|
1 500 000
|
1 730 000
|
T 2
|
2026
|
Electrificarea consumului de energie care ajunge la cel puțin 1 730 000 de locuitori.
|
|
M7-12
|
Investiția 2: Măsură extinsă: Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Țintă
|
Creșterea rezilienței rețelei de energie electrică
|
|
Număr
|
4 000
|
4 648
|
T 2
|
2026
|
Creșterea rezilienței la cel puțin 4 648 km a rețelei de energie electrică.
|
|
M7-13
|
Investiția 3: Măsură extinsă: Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Țintă
|
Finalizarea proiectului privind producția de hidrogen în zonele industriale
|
|
Număr
|
10
|
12
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 12 proiecte de producție a hidrogenului în zone industriale abandonate cu o capacitate medie de cel puțin 1-5 MW fiecare.
|
|
M7-14
|
Investiția 4: Legătură tireniană
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
|
|
|
T 3
|
2024
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de lucrări necesare pentru instalarea a 511 km de cabluri care leagă Caracoli de Eboli.
|
|
M7-15
|
Investiția 4: Legătură tireniană
|
Țintă
|
511 km de cablu amenajat
|
|
Kilometri
|
0
|
511
|
T 2
|
2026
|
511 km de cablu instalat, conectând Caracoli (Palermo) la Eboli (Salerno) și asigurând o capacitate de 500 MW.
|
|
M7-16
|
Investiția 5: SA.CO.I.3
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
Atribuirea contractelor
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Atribuirea tuturor contractelor pentru lucrările necesare pentru finalizarea coșurilor stațiilor de transformare din Sardinia și Toscana.
|
|
M7-17
|
Investiția 5: SA.CO.I.3
|
Etapă de referință
|
Finalizarea cojilor stațiilor de transformare din Sardinia (Codrongianos) și Toscana (Suvereto)
|
Notificarea finalizării lucrărilor
|
|
|
|
T 2
|
2026
|
Notificarea finalizării cojilor stațiilor de transformare din Sardinia și Toscana.
|
|
M7-18
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea interconexiunii Italia – Austria „Somplago – Würmlach”
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
|
|
|
T 2
|
2025
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor necesare pentru începerea construcției interconexiunii Italia-Austria „Somplago – Würmlach”.
|
|
M7-19
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Țintă
|
Creșterea capacității nominale de interconectare între Italia și Austria ca urmare a finalizării interconexiunii
|
|
MW
|
0
|
300
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea interconexiunii Italia-Austria: „Somplago – Würmlach”. La finalizarea lucrărilor pe partea italiană, capacitatea nominală a interconexiunii dintre Italia și Austria crește cu 300 MW.
|
|
M7-20
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea unei
interconexiunea dintre Italia și Slovenia:
„Redipuglia – Vrtojba”
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
|
|
|
T 3
|
2025
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor necesare pentru începerea construcției unei linii de interconexiune între Italia și Slovenia: „Redipuglia-Vrtojba”.
|
|
M7-21
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Țintă
|
Creșterea capacității nominale de interconectare între Italia și Slovenia la finalizarea lucrărilor
|
|
MW
|
0
|
125
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea interconexiunii Italia-Slovenia: „[...]
„Redipuglia – Vrtojba”. La finalizarea lucrărilor pe partea italiană, capacitatea nominală a interconexiunii dintre Italia și Slovenia crește cu 125 MW.
|
|
M7-22
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Instalarea de echipamente 5G sau de arhitectură TIC în stații
|
|
Numărul de stații
|
0
|
40
|
T 2
|
2026
|
Noile echipamente 5G sau arhitectura TIC sunt instalate și implementate în cel puțin 40 stații.
|
|
M7-23
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Noul sistem de gestionare și control al rețelei
|
|
Număr
|
0
|
250
|
T 2
|
2026
|
Instalarea protocolului securizat 104 (protocol IEC 62 351) în cel puțin 250 stații electrice.
|
|
M7-24
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Internetul obiectelor industriale
|
|
Număr
|
0
|
1 500
|
T 2
|
2026
|
Sisteme industriale de monitorizare a IO instalate în cel puțin 1 de piloni electrici pentru a colecta date care pot fi prelucrate în sistemul de gestionare.
|
|
M7-25
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Etapă de referință
|
Publicarea raportului privind nevoile viitoare de materii prime critice și potențialul proiectării ecologice de a reduce cererea de materii prime critice
|
Publicarea raportului
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Raportul analizează nevoile viitoare de materii prime critice și potențialul proiectării ecologice de a reduce cererea de materii prime critice.
|
|
M7-26
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Etapă de referință
|
Sistemul de informații geografice (GIS) privind deșeurile extractive pentru aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Publicarea bazei de date
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 4
|
2025
|
Bază de date publică (sistem de informații geografice) care permite geolocalizarea și vizualizarea resurselor sau materialelor reciclabile în toate mediile urbane (mine urbane), precum și a deșeurilor existente în minele abandonate.
|
|
M7-27
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de C &D privind proiectarea ecologică și mineritul urban, pentru aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
|
Număr
|
0
|
10
|
T 2
|
2026
|
Finalizarea a cel puțin 10 proiecte de C &D axate pe proiectarea ecologică și îmbunătățirea colectării, logisticii și reciclării deșeurilor de echipamente electrice și electronice – inclusiv palete ale turbinelor eoliene și panouri fotovoltaice.
|
|
M7-28
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Țintă
|
Echipamente ale laboratoarelor aparținând centrului tehnologic pentru minerit urban și proiectare ecologică
|
|
Număr
|
0
|
6
|
T 2
|
2026
|
Echipamente a cel puțin 6 laboratoare aparținând centrului tehnologic pentru mineritul urban și proiectarea ecologică.
Laboratoarele permit colaborarea dintre întreprinderile private și institutele de cercetare în căutarea de soluții menite să sporească recuperarea și reciclarea materiilor prime critice legate de tranziția verde.
|
|
M7-29
|
Investiția 9: Măsură extinsă: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
|
Număr
|
280 000
|
281 750
|
T 2
|
2026
|
Cel puțin 281 de angajați publici din alte administrații publice au finalizat cu succes inițiativele de formare (certificare formală sau evaluare a impactului).
Cel puțin 1 dintre acești angajați publici trebuie să fie angajați în administrațiile publice locale și să fi finalizat inițiative de formare cu privire la tranziția verde, astfel cum se detaliază în descrierea măsurii.
|
|
M7-30
|
Investiția 10: Proiect-pilot privind competențele „Crescere verde”
|
Țintă
|
Beneficiarii care finalizează modulele de formare
|
|
Număr
|
0
|
20 000
|
T 2
|
2025
|
Proiectul-pilot este organizat în toate regiunile, cu implicarea întreprinderilor din sectorul privat.
Furnizorii de formare trebuie să fie certificați („acreditați”) la nivel național, în conformitate cu legislația regională. Modulele de formare se axează pe competențele sectoriale pentru tranziția verde, în concordanță cu ocupațiile identificate în pactele privind competențele, și sunt monitorizate la nivel național.
Cel puțin 20 000 de beneficiari din rândul beneficiarilor programului de garantare a capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) au finalizat modulele de formare. Se finalizează activitățile legate de consolidarea capacității administrative.
Maximum 4 % din resurse sunt dedicate consolidării capacității administrative a actorilor implicați în planificarea și furnizarea de formare.
|
|
M7-31
|
Investiția 11: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero și numărul de transporturi pentru serviciul universal
|
NU EXISTĂ
|
Număr
|
0
|
69
|
T 2
|
2026
|
Livrarea și punerea în funcțiune a cel puțin 69 de trenuri cu emisii zero (electrice sau cu pile de combustie cu hidrogen) și a 30 vagoane pentru serviciul universal, pe lângă materialul rulant menționat la investiția 4.4.2 din componenta 2 a misiunii 2
În ceea ce privește serviciul universal/interorașul, materialul rulant achiziționat din resursele MRR este deținut de stat. Prin urmare, la expirarea contractului de servicii al furnizorilor tradiționali, acest material rulant trebuie pus la dispoziția noii entități căreia i s-a atribuit contractul de servicii, în deplină conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1370/2007.
|
|
M7-32
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
|
|
|
T 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare.
|
|
M7-33
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
|
Procentul (%)
|
0 %
|
100 %
|
T 1
|
2026
|
Invitalia S.p.A. trebuie să fi încheiat acorduri juridice de finanțare cu beneficiarii finali pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investiția MRR în mecanism (ținând seama de comisioanele de gestiune). Invitalia S.p.A. elaborează un raport care detaliază procentul acestei finanțări care contribuie la obiectivele climatice utilizând metodologia din anexa VI la Regulamentul privind MRR.
|
|
M7-34
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Ministerul a finalizat investiția
|
Certificatul de transfer
|
|
|
|
T 2
|
2025
|
Italia transferă 100 000 000 EUR către Invitalia S.p.A. pentru facilitate.
|
ÎNTREBAREA 3 Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut
Investiția 13. Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura și instalațiile energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze, inclusiv cu gaze naturale lichefiate, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblu.
Obiectivul investiției este de a sprijini construirea unei stații de compresoare în Sulmona și a unei conducte de gaz care să conecteze nodurile Sestino și Minerbio, ca parte a liniei adriatice. Se preconizează că infrastructura nou construită va crește capacitatea de transport al gazelor cu 14 milioane cm/zi.
Italia identifică stadiul obiectivelor de conservare specifice sitului (SSCO) și, dacă este necesar, revizuiește în consecință evaluările impactului asupra mediului (Valutazione Incidenza Ambientale) până la începerea lucrărilor în zonele în cauză.
Stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio se construiesc până la 31 august 2026.
Investiția 14. Infrastructura de export transfrontalier de gaze
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți infrastructura și instalațiile energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze, inclusiv cu gaze naturale lichefiate, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblu.
Această investiție constă în modernizarea infrastructurii de gaze existente care permite exportul de gaze naturale prin punctul de ieșire din Tarvisio. În special, investiția constă în construirea unei noi unități electrice de compresie în stația de comprimare Poggio Renatico. Se preconizează că infrastructura nou construită va crește capacitatea de export de gaze prin intermediul punctului de ieșire Tarvisio cu 8 miliarde de metri cubi/an.
Unitatea de compresie din stația de comprimare Poggio Renatico se construiește până la 31 august 2026.
Investiția 15. Transizione 5.0
Această măsură sprijină tranziția energetică a proceselor de producție către un model de producție eficient din punct de vedere energetic, durabil și bazat pe surse regenerabile de energie. Prin urmare, măsura ar trebui să conducă la economii de energie de 0.4 Mtep în consumul final de energie în perioada 2024-2026.
Societăților li se acordă un credit fiscal proporțional cu cheltuielile suportate între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2025 dacă investesc în:
a)active digitale (4.0 bunuri de capital corporale, 4.0 bunuri de capital necorporale)
b)active necesare pentru producția proprie și autoconsumul din surse regenerabile (cu excepția biomasei)
c)formarea personalului în ceea ce privește competențele necesare pentru tranziția verde.
Avantajul fiscal este proporțional, în conformitate cu cel puțin trei praguri incrementale, cu reducerea consumului final de energie (de cel puțin 3 %) sau cu economiile de energie realizate în procesele vizate (de cel puțin 5 % în comparație cu consumul anterior pentru astfel de procese) legate de investițiile realizate în activele menționate la litera (a).
Prin urmare, intensitatea avantajului fiscal crește în funcție de îmbunătățirile certificate în materie de eficiență energetică și de economiile de energie realizate.
Pentru a fi eligibil, proiectul este certificat de un evaluator independent care certifică faptul că, ex ante, proiectul de inovare respectă criteriile de eligibilitate legate de reducerea consumului total de energie. În plus, o certificare ex post certifică realizarea efectivă a investițiilor în conformitate cu dispozițiile certificării ex ante.
Cel puțin 4 032 000 000 EUR din investiție contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
Până la 1 % din obiectiv se alocă dezvoltării unei platforme informatice și activităților conexe pentru: să gestioneze certificările prezentate de beneficiari; să faciliteze evaluarea, schimbul și gestionarea datelor utilizate pentru analiză; și iii) activităților de monitorizare și control.
În plus, măsura trebuie să extindă domeniul de aplicare al comitetului științific instituit în cadrul jalonului M1C2-1 (Transizione 4.0) pentru a elabora, până la 31 august 2026, un raport de evaluare a eficacității investițiilor PNRR aflate în sfera de competență a Ministerului Întreprinderilor și Întreprinderilor Fabricate în Italia (MIMIT) și a posibilelor sinergii cu alte surse de finanțare ale UE în sectoare strategice pentru UE și pentru competitivitatea și autonomia națională.
Investiția 16. Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
Această măsură constă într-o investiție publică într-un sistem de granturi „Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie” pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare în producția proprie de energie din surse regenerabile (SRE) a Italiei.
Schema urmărește să sprijine microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în punerea în aplicare a programelor de investiții care vizează producția proprie de energie din surse regenerabile.
Sistemul funcționează prin acordarea de subvenții direct sectorului privat. Pe baza investiției MRR, schema urmărește să ofere inițial granturi în valoare de cel puțin 320 000 EUR.
Programul este gestionat de Invitalia SpA în calitate de partener de implementare. Sistemul include următoarele linii de produse:
- contribuții nerambursabile în valoare de cel puțin 30 % din investiția totală – pentru achiziționarea de sisteme și tehnologii digitale conexe, care permit producția directă de energie din surse regenerabile pentru autoconsum imediat sau prin sisteme de acumulare/stocare.
Pentru a pune în aplicare investiția în program, Italia și Invitalia SpA semnează un acord de punere în aplicare care include următoarele elemente:
Descrierea procesului decizional al sistemului: Decizia finală de investiție a sistemului este luată de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și este aprobată cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
a)Descrierea tipului de sprijin acordat și a beneficiarilor finali eligibili.
b)Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, în cazul sprijinului general acordat întreprinderilor, politica de investiții exclude întreprinderile cu un accent substanțial
în următoarele sectoare: (I) producția de energie pe bază de combustibili fosili și activitățile conexe
; (II) industriile mari consumatoare de energie și/sau cu emisii ridicate de CO2
; (III) producția, închirierea sau vânzarea de vehicule poluante
; (IV) colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor
, (v) prelucrarea combustibilului nuclear, producția de energie nucleară. În plus, politica de investiții impune respectarea legislației UE și naționale relevante în domeniul mediului de către beneficiarii finali ai schemei.
c)Cerința ca beneficiarii finali ai schemei să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri.
Suma care face obiectul acordului de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a investi orice venituri neutilizate din sistem, inclusiv după 2026, în aceleași scopuri de politică.
Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
I)Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la investițiile mobilizate.
II)Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
III)Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
IV)Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al Invitalia SpA. Aceste audituri verifică i) eficacitatea sistemelor de control, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese; respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice; și iii) cerința ca beneficiarii finali ai schemei să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare aplicabil.
1.Cerințe privind investițiile în domeniul climei realizate de partenerul de implementare: 320 000 000 EUR din investiția MRR în mecanism contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 august 2026.
Investiția 17. Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
Obiectivul măsurii este de a sprijini renovarea locuințelor rezidențiale publice. Această măsură constă într-o investiție publică într-un mecanism, „Instrumentul financiar pentru atenuarea sărăciei energetice”, pentru a stimula investițiile private și a îmbunătăți accesul la finanțare. Instrumentul vizează renovările energetice ale locuințelor rezidențiale sociale și publice care realizează, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
Instrumentul este gestionat de doi parteneri de implementare.
·Gestore Servizi Energetici (GSE Spa) în calitate de partener tehnic responsabil pentru componenta de grant;
·Cassa Depositi e Prestiti (CDP Spa) în calitate de partener financiar și responsabil pentru componenta de împrumut (opțional);
Pe baza investiției MRR, mecanismul urmărește să ofere inițial sprijin financiar în valoare de cel puțin 1 381 000 000 EUR.
Facilitatea oferă sprijin financiar sub formă de granturi și/sau împrumuturi societăților de servicii energetice (ESCO) pentru renovarea energetică a locuințelor publice rezidențiale, realizând, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
Facilitatea include următoarele linii de produse pentru sprijinirea locuințelor rezidențiale publice:
·O componentă de grant furnizată de partenerul tehnic Gestore Servizi Energetici Spa care acoperă maximum 65 % din costurile totale;
·O componentă de împrumut opțional care acoperă 35 % din costurile totale. Componenta de împrumut poate fi furnizată de partenerul financiar Cassa Depositi e Prestiti
Pentru a pune în aplicare investiția în mecanism, Italia și partenerul (partenerii) de implementare semnează acordul (acordurile) de punere în aplicare care trebuie să includă următorul conținut:
1.Descrierea procesului decizional al instrumentului: Decizia finală de investiții a mecanismului este luată de un comitet pentru investiții sau de un alt organ de conducere echivalent relevant și este aprobată cu majoritatea voturilor membrilor independenți de guvern.
2.Cerințele-cheie ale politicii de investiții asociate, care includ:
a.Descrierea produsului (produselor) financiar (e) și a beneficiarilor finali eligibili.
b.Cerința ca toate investițiile sprijinite să fie viabile din punct de vedere economic.
c.Cerința de a respecta principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, astfel cum este prevăzut în Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). În special, politica de investiții exclude de la eligibilitate următoarea listă de activități și active: (I) activitățile și activele legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante
, (iii) activitățile și activele legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și stațiile de tratare mecano-biologică.
d.Cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu primească sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri. Sprijinul financiar furnizat prin componenta de împrumut a instrumentului nu acoperă același cost sprijinit de componenta de grant a acestui instrument.
3.Cuantumul vizat de acordul de punere în aplicare, structura taxelor pentru partenerul de implementare și cerința de a reinvesti orice restituiri în conformitate cu politica de investiții a mecanismului, cu excepția cazului în care acestea sunt utilizate pentru a asigura rambursarea împrumuturilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
4.Cerințe de monitorizare, audit și control, inclusiv:
a.Descrierea sistemului de monitorizare al partenerului de implementare pentru raportarea cu privire la investițiile mobilizate.
b.Descrierea procedurilor partenerului de implementare care asigură prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese.
c.Obligația de a verifica eligibilitatea fiecărei operațiuni în conformitate cu cerințele prevăzute în acordul de punere în aplicare înainte de a se angaja să finanțeze o operațiune.
d.Obligația de a efectua audituri ex post bazate pe riscuri în conformitate cu un plan de audit al Gestore dei Servizi Energetici (GSE) și al Cassa Depositi e Prestiti (CDP). Aceste audituri verifică i) eficacitatea sistemelor de control, inclusiv detectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese; respectarea principiului DNSH, a normelor privind ajutoarele de stat, a cerințelor privind obiectivele climatice; și iii) cerința ca beneficiarii finali ai mecanismului să nu fi primit sprijin din partea altor instrumente ale Uniunii pentru a acoperi aceleași costuri. Auditurile verifică, de asemenea, legalitatea tranzacțiilor și respectarea condițiilor acordului de punere în aplicare aplicabil.
Cerințe privind investițiile în domeniul climei realizate de partenerul de implementare: 1 381 000 000 EUR din investiția MRR în mecanism contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind MRR.
ÎNTREBAREA 4 Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă de referință
/Țintă
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea de măsură
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
M7-35
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea și actualizarea evaluărilor relevante ale impactului asupra mediului (VIncA)
|
SSCO identificate și VincA revizuite și adoptate în consecință
|
|
|
|
T 1
|
2024
|
Autoritățile italiene:
·Stabilirea obiectivelor de conservare specifice sitului (SSCO) pentru siturile Natura 2000 afectate de proiect, în conformitate cu metodologia adoptată de Ministerul Mediului și Securității Energetice în 2021 și 2023.
·Să verifice evaluările corespunzătoare deja efectuate în temeiul Directivei privind habitatele (VINCA) în lumina noilor SSCO.
·Actualizarea (dacă este necesar) a evaluărilor corespunzătoare (VINCA) deja efectuate în temeiul Directivei privind habitatele, în conformitate cu orientările naționale din 28 decembrie 2019, și asigurarea integrării acestora în procedura generală de evaluare a impactului asupra mediului.
|
|
M7-36
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
|
|
|
T 2
|
2024
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor pentru lucrările necesare pentru finalizarea stației de compresoare Sulmona și a gazoductului Sestino-Minerbio.
|
|
M7-37
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Finalizarea lucrărilor
|
Notificarea finalizării lucrărilor
|
|
|
|
T 2
|
2026
|
Se finalizează stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio.
|
|
M7-38
|
Investiția 14: Infrastructura de export transfrontalier de gaze
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
Notificarea atribuirii contractelor
|
|
|
|
T 2
|
2024
|
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de lucrări necesare pentru finalizarea stației de compresoare Poggio Renatico
|
|
M7-39
|
Investiția 14: Infrastructura de export transfrontalier de gaze
|
Etapă de referință
|
Finalizarea lucrărilor
|
Notificarea finalizării lucrărilor
|
|
|
|
T 2
|
2026
|
Unitatea de compresie din stația de comprimare Poggio Renatico trebuie finalizată.
|
|
M7-40
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actului juridic de stabilire a criteriilor intervențiilor eligibile
|
Dispoziție din legea care indică intrarea în vigoare a legii
|
|
|
|
T 1
|
2024
|
Actul juridic pune creditele fiscale de tranziție 5.0 la dispoziția potențialilor beneficiari, stabilind criteriile de eligibilitate, inclusiv în ceea ce privește economiile minime de energie, și plafonul maxim al cheltuielilor pentru măsură.
|
|
M7-41
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Țintă
|
Acordarea resurselor MRR
|
|
Valoarea resurselor acordate (EUR)
|
0
|
6 300 000 000
|
T 2
|
2026
|
Notificarea acordării tuturor resurselor MRR alocate pentru această investiție.
Îndeplinirea satisfăcătoare a țintei depinde, de asemenea, de publicarea raportului de evaluare a investițiilor din MRR aflate în responsabilitatea Ministerului Întreprinderilor și Made din Italia.
|
|
M7-42
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Țintă
|
Economii de energie de 0.4 Mtep la nivelul consumului final de energie în perioada 2024-2026
|
|
Mtep
|
0
|
0.4
|
T 2
|
2026
|
Investiția generează 0.4 MTOE de economii de energie la nivelul consumului final de energie în perioada 2024-2026.
|
|
M7-43
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare.
|
|
M7-44
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Etapă de referință
|
Ministerul Întreprinderilor și al Întreprinderilor din Italia a finalizat transferul de fonduri către Invitalia
|
Certificatul de transfer
|
|
|
|
T 4
|
2024
|
Italia transferă 320 000 000 EUR către Invitalia pentru instrument.
|
|
M7-45
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
NU EXISTĂ
|
Procentul (%)
|
0
|
100 %
|
T 2
|
2026
|
Invitalia S.p.A. trebuie să fi încheiat acorduri juridice cu beneficiarii finali pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investiția MRR în schemă (luând în considerare comisioanele de gestionare).
Invitalia S.p.A. elaborează un raport care detaliază procentul acestei finanțări care contribuie la obiectivele climatice utilizând metodologia din anexa VI la Regulamentul privind MRR.
|
|
M7-46
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Definirea obiectivului mandatului
|
Intrarea în vigoare a actului cu definirea termenilor de referință ai instrumentului financiar
|
|
|
|
T 3
|
2024
|
Definește termenii de referință ai instrumentului financiar, care vizează renovările energetice în locuințele publice rezidențiale.
|
|
M7-47
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
|
|
|
T 2
|
2025
|
Intrarea în vigoare a acordului(acordurilor) de punere în aplicare în conformitate cu cerințele specificate în descrierea măsurii.
În special, acordul(acordurile) de punere în aplicare include (includ) criterii de eligibilitate privind îmbunătățirea minimă a eficienței energetice pe care trebuie să o realizeze instrumentul (în medie, cel puțin 30 % din reducerea cererii de energie primară).
Criteriile de selecție acordă, de asemenea, prioritate intervențiilor cu cele mai mari randamente în ceea ce privește eficiența energetică.
|
|
M7-48
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Ministerul a finalizat investiția
|
Certificatul de transfer
|
|
NU EXISTĂ
|
NU EXISTĂ
|
T 2
|
2025
|
Italia transferă 1 381 000 000 EUR partenerului (partenerilor) de implementare pentru mecanism.
|
|
M7-49
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
|
Procentul (%)
|
0 %
|
100 %
|
T 2
|
2026
|
Partenerul (partenerii) de implementare trebuie să fi încheiat acorduri de finanțare legală cu societățile de servicii energetice (SSE) pentru o sumă necesară pentru a utiliza 100 % din investiția MRR în mecanism (ținând seama de comisioanele de gestionare).
Acordurile de finanțare cu societățile de servicii energetice (SSE) specifică activul care va face obiectul renovării eficienței energetice.
100 % din această finanțare contribuie la obiectivele climatice utilizând metodologia din anexa VI la Regulamentul privind MRR.
|
2.Costul total estimat al planului de redresare și reziliență
Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Italiei sunt de 194 415 951 466 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1.Financiară adecvată
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-51
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare privind guvernanța planului de redresare și reziliență al Italiei
|
|
|
M1C1-52
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare privind simplificarea procedurilor administrative pentru implementarea planului de redresare și reziliență al Italiei.
|
|
|
M1C1-53
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare de acordare de asistență tehnică și de consolidare a capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
|
|
M1C1-69
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului privind simplificarea sistemului de achiziții publice
|
|
|
M1C1-1
|
Reforma 1.1: Achiziții publice în domeniul TIC
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.1 „Achiziții publice în domeniul TIC”
|
|
|
M1C1-2
|
Reforma 1.3: Cloud înainte de toate și interoperabilitatea
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative pentru reforma 1.3 „Cloud First and Interoperability”
|
|
|
M1C1-29
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma justiției civile
|
|
|
M1C1-30
|
Reforma 1.5: Reforma justiției penale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma justiției penale
|
|
|
M1C1-31
|
Reforma 1.6: Reforma cadrului de insolvență
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru cadrul de reformă în materie de insolvență
|
|
|
M1C1-32
|
Investiția 1.8: Procedurile de recrutare a instanțelor civile, penale și administrative
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației speciale care reglementează recrutarea în cadrul Planului național de redresare și reziliență
|
|
|
M1C1-54
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Finalizarea recrutării de experți pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
|
|
M1C1-55
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Extinderea la bugetul național a metodologiei aplicate planului de redresare și reziliență al Italiei pentru a spori absorbția investițiilor
|
|
|
M1C1-68
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Sistemul de repertorii pentru audit și controale: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
|
|
|
M1C1-71
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor actelor legislative, a reglementărilor și a actelor de punere în aplicare necesare (inclusiv a legislației secundare) pentru sistemul de achiziții publice
|
|
|
M1C1-100
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a dispozițiilor legislative care îmbunătățesc eficacitatea analizei cheltuielilor – Consolidarea Ministerului de Finanțe
|
|
|
M1C1-101
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unei revizuiri a posibilelor acțiuni de reducere a evaziunii fiscale
|
|
|
M1C2-1
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru punerea creditelor fiscale de tranziție 4.0 la dispoziția potențialilor beneficiari și instituirea Comitetului științific
|
|
|
M1C3-8
|
Investiție – 4.1 Centrul de turism digital
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru dezvoltarea Portalului digital pentru turism
|
|
|
M2C2-7
|
Reforma 2 Noua legislație pentru promovarea producției și consumului de gaze din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret legislativ pentru promovarea utilizării gazelor din surse regenerabile pentru utilizarea biometanului în sectoarele transporturilor, industriale și rezidențiale și a unui decret de punere în aplicare care să stabilească condițiile și criteriile de utilizare a acestuia și noul sistem de stimulente.
|
|
|
M2C2-37
|
Reforma 5: Proceduri mai inteligente de evaluare a proiectelor în sectorul sistemelor de transport public local cu instalații fixe și în sectorul transportului rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret-lege
|
|
|
M2C2-41
|
Investiția 5.3: Autobuze electrice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial care identifică volumul resurselor disponibile pentru atingerea scopului intervenției (lanțul de aprovizionare cu autobuze)
|
|
|
M2C3-1
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a prelungirii Superbonus
|
|
|
M2C4-3
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților depline de gestionare a serviciilor integrate de apă”
|
Etapă de referință
|
Reforma cadrului juridic pentru o mai bună gestionare și o utilizare durabilă a apei
|
|
|
M3C2-3
|
Reforma 2.1 – Punerea în aplicare a ghișeului unic pentru vămi („Sportello Unico Doganale”)
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului privind biroul vamal unic (Sportello Unico Doganale)
|
|
|
M4C1-1
|
Reforma 1.5: Reforma grupurilor universitare; Reforma 1.6: Facilitarea reformei diplomelor universitare; Reforma 4.1: Ph.D. Programe de reformă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformelor sistemului de învățământ terțiar în vederea îmbunătățirii rezultatelor educaționale (legislația primară) privind: a) permiterea diplomelor universitare; b) grupuri de diplome universitare; reforma programelor doctorale
|
|
|
M4C1-2
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministeriale de reformă a burselor pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar
|
|
|
M5C1-1
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului interministerial de instituire a unui program național pentru garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor (GOL) și a unui decret interministerial de stabilire a unui plan național pentru noi competențe
|
|
|
M5C2-1
|
Reforma 1 – Legea-cadru privind handicapul
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii-cadru pentru consolidarea autonomiei persoanelor cu handicap.
|
|
|
M5C2-5
|
Investiția 1 – Sprijinirea persoanelor vulnerabile și prevenirea instituționalizării
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului operațional
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
2.1.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M2C4-5
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării administrative și a dezvoltării serviciilor digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate
|
|
|
M5C2-9
|
Investiția 3 – Locuințe pe primul loc și stații poștale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului operațional privind proiectele privind „Locuința pe primul loc” și „Stațiile Poștale”, care definește cerințele proiectelor care pot fi prezentate de entitățile locale și lansarea unei cereri de propuneri
|
|
|
M1C1-33
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Începerea procedurilor de recrutare a instanțelor administrative
|
|
|
M1C1-56
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de abilitare pentru reforma ocupării forței de muncă în sectorul public
|
|
|
M1C1-70
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a revizuirii Codului achizițiilor publice (D.Lgs. n. 50/2016)
|
|
|
M1C1-103
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare și a dispozițiilor de reglementare și finalizarea proceselor administrative pentru încurajarea conformității fiscale și îmbunătățirea auditurilor și controalelor
|
|
|
M1C1-104
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unor obiective de economisire pentru analizele cheltuielilor pentru perioada 2023-2025
|
|
|
M1C3-11
|
Investiția 1.3 – Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor: îmbunătățirea eficienței energetice în zonele culturale
|
|
|
M2C1-1
|
Reforma 1.1 – Strategia națională pentru economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Decretului ministerial pentru adoptarea Strategiei naționale pentru economia circulară
|
|
|
M2C1-2
|
Reforma 1.3 – Sprijin tehnic pentru autoritățile locale
|
Etapă de referință
|
Aprobarea acordului pentru elaborarea planului de acțiune privind consolidarea capacităților în vederea sprijinirii autorităților publice locale
|
|
|
M2C1-11
|
Investiția 3.3: Cultura și sensibilizarea cu privire la subiecte și provocări de mediu
|
Etapă de referință
|
Lansarea platformei web și a contractelor cu autorii
|
|
|
M2C2-18
|
Investiția 3.5 – Cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor publice de C &D pentru proiecte de cercetare în domeniul hidrogenului
|
|
|
M2C2-21
|
Reforma 4 Măsuri de promovare a competitivității pe bază de hidrogen
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a stimulentelor fiscale
|
|
|
M2C2-38
|
Investiția 5.1: Surse regenerabile de energie și baterii
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial
|
|
|
M2C2-42
|
Investiția 5.4: Injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Semnarea acordului financiar
|
|
|
M2C3-4
|
Reforma 1.1: Simplificarea și accelerarea procedurilor pentru intervențiile în materie de eficiență energetică
|
Etapă de referință
|
Simplificarea și accelerarea procedurilor pentru intervențiile în materie de eficiență energetică
|
|
|
M2C4-1
|
Reforma 2.1. Simplificarea și accelerarea procedurilor de punere în aplicare a intervențiilor împotriva instabilității hidrogeologice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării cadrului juridic pentru o mai bună gestionare a riscurilor hidrologice
|
|
|
M2C4-4
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților manageriale depline pentru serviciile integrate de alimentare cu apă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a noului cadru juridic pentru irigații
|
|
|
M4C1-3
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei privind profesia de cadru didactic.
|
|
|
M4C1-4
|
Investiția 3.2: Școala 4.0: școli inovatoare, cablaje, noi săli de clasă și ateliere
|
Etapă de referință
|
Se adoptă Planul școlar 4.0 de promovare a tranziției digitale a sistemului școlar italian
|
|
|
M4C2-4
|
Reforma 1.1: Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru C &D în vederea promovării simplificării și a mobilității
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministeriale privind simplificarea C &D și mobilitatea legate de fondul de finanțare obișnuit.
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
3.1.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M2C4-2
|
Reforma 4.2 „Măsuri de asigurare a capacităților depline de gestionare a serviciilor integrate de apă”
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei menite să asigure capacități manageriale depline pentru serviciile integrate de apă
|
|
|
M1C1-3
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Etapă de referință
|
Finalizarea programului Polo Strategico Nazionale (PSN)
|
|
|
M1C1-4
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Etapă de referință
|
Platforma națională de date digitale operațională
|
|
|
M1C1-5
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Crearea noii Agenții Naționale de Securitate Cibernetică
|
|
|
M1C1-6
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Implementarea inițială a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
|
|
M1C1-7
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Înființarea rețelei de laboratoare de verificare și certificare în materie de securitate cibernetică
|
|
|
M1C1-8
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Activarea unei unități centrale de audit pentru măsurile de securitate ale PSNC &NIS
|
|
|
M1C1-9
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Țintă
|
Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T1
|
|
|
M1C1-10
|
Reforma 1.2: Sprijin pentru transformare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a înființării echipei de transformare și a NewCo
|
|
|
M1C1-34
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru biroul de judecată al instanțelor civile și penale
|
Țintă
|
Începerea procedurilor de recrutare a instanțelor civile și penale
|
|
|
M1C1-35
|
Reforma 1.7: Reforma instanțelor fiscale
|
Etapă de referință
|
Reforma cuprinzătoare a instanțelor fiscale de prim și de al doilea grad de jurisdicție
|
|
|
M1C1-36
|
Reformele 1.4, 1.5 și 1.6: Reforma justiției civile și penale și reforma în materie de insolvență
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor delegate pentru reformele justiției civile și penale și ale reformei în materie de insolvență
|
|
|
M1C1-57
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a procedurilor administrative pentru reforma de simplificare care vizează punerea în aplicare a MRR
|
|
|
M1C1-102
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport privind eficacitatea practicilor utilizate de administrațiile publice selectate pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de economisire
|
|
|
M1C1-105
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Număr mai mare de „scrisori de conformitate”
|
|
|
M1C1-106
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea numărului de „scrisori de conformitate” fals pozitive
|
|
|
M1C1-107
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”
|
|
|
M1C2-6
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2021
|
|
|
M1C2-7
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare legate de energie și a legislației secundare (dacă este necesar)
|
|
|
M1C2-8
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea eficace a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2021
|
|
|
M1C3-6
|
Reformă – Criterii minime de mediu pentru evenimentele culturale din 3.1
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret de definire a criteriilor sociale și de mediu în cadrul licitațiilor de achiziții publice privind evenimentele culturale finanțate din fonduri publice
|
|
|
M2C1-3
|
Investiția 2.1: Plan logistic pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Publicarea clasamentului final în cadrul sistemului de stimulente logistice
|
|
|
M2C1-4
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
|
|
M2C2-8
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru creșterea capacității rețelei
|
|
|
M2C2-12
|
Investiția 2.2 Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Etapă de referință
|
Atribuirea proiectelor de creștere a rezilienței rețelei de energie electrică
|
|
|
M3C2-1
|
Reforma 1.1 – Simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de simplificarea procedurilor pentru procesul de planificare strategică
|
|
|
M3C2-2
|
Reforma 1.2 – Atribuirea competitivă a concesiunilor în porturile italiene
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului privind concesiunile portuare
|
|
|
M3C2-4
|
Reforma 1.3 – Simplificarea procedurilor de autorizare pentru plantele de călcat la rece
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării procedurilor de autorizare pentru plantele de călcat la rece
|
|
|
M4C1-5
|
Reforma 1.3: Reorganizarea sistemului școlar; Reforma 1.2: Reforma sistemului de formare profesională terțiară (STI); Reforma 1.1: Reforma institutelor tehnice și profesionale; Reforma 1.4: Reforma sistemului de „orientare”
|
Repere
|
Intrarea în vigoare a reformelor sistemului de învățământ primar și secundar în vederea îmbunătățirii rezultatelor școlare
|
|
|
M4C1-6
|
Reforma 2.2: Învățământ superior avansat și formare continuă pentru managerii de școli, profesori, personalul administrativ și tehnic
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației care vizează crearea unui sistem de formare de calitate pentru școli.
|
|
|
M4C2-1
|
Investiția 1.2: Finanțarea proiectelor prezentate de tinerii cercetători
|
Țintă
|
Numărul de studenți cărora li s-a acordat un grant de cercetare
|
|
|
M5C1-2
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare la nivel regional a tuturor planurilor pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
|
|
M5C1-6
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) pun în aplicare activitățile prevăzute în planul de consolidare pentru perioada de trei ani 2021-2023
|
|
|
M5C1-8
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui plan național și punerea în aplicare a foii de parcurs pentru combaterea muncii nedeclarate în toate sectoarele economice.
|
|
|
M5C1-12
|
Investiția 2 – Sistemul de certificare a egalității de gen
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a sistemului de certificare a egalității de gen și a mecanismelor de stimulare aferente pentru întreprinderi
|
|
|
M5C2-7
|
Investiția 2 – Modele de autonomie pentru persoanele cu handicap
|
Țintă
|
Districtele sociale au realizat cel puțin un proiect în ceea ce privește renovarea spațiilor de locuit și/sau furnizarea de dispozitive TIC pentru persoanele cu handicap, însoțit de cursuri de formare privind competențele digitale
|
|
|
M5C3-1
|
Investiția 1.1.1: Consolidarea internă a serviciilor și infrastructurilor sociale comunitare
|
Etapă de referință
|
|
|
|
M6C2-1
|
Reforma 1: Revizuirea și actualizarea cadrului juridic actual al Institutelor științifice pentru spitalizare și îngrijire (IRCCS) și a politicilor de cercetare ale Ministerului Sănătății pentru a consolida legătura dintre cercetare, inovare și asistența medicală
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului legislativ care prevede reorganizarea reglementărilor privind institutele științifice de spitalizare și îngrijire (IRCSS)
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
4.1.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-11
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Țintă
|
Poliția financiară – Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor T1
|
|
|
M1C1-72
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Sunt aprobate măsuri de reducere a întârzierilor în efectuarea plăților de la administrația publică către întreprinderi
|
|
|
M1C1-73
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei Codului achizițiilor publice
|
|
|
M2C2-14
|
Investiția 3.3 Testarea hidrogenului pentru transportul rutier
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru dezvoltarea stațiilor de reîncărcare pe bază de hidrogen
|
|
|
M2C2-16
|
Investiția 3.4 Testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
Etapă de referință
|
Alocarea resurselor pentru testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
|
|
M2C2-20
|
Reforma 3 Simplificarea administrativă și reducerea barierelor de reglementare din calea implementării hidrogenului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a acțiunilor legislative necesare
|
|
|
M5C2-3
|
Reforma 2 – Reforma pentru persoanele în vârstă neautonome
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei legi-cadru care consolidează acțiunile în favoarea lipsei de autonomie a persoanelor în vârstă
|
|
|
M1C1-37
|
Reformele 1.4 și 1.5: Reforma justiției civile și penale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei justiției civile și penale
|
|
|
M1C1-58
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru reforma ocupării forței de muncă în sectorul public
|
|
|
M1C1-74
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare și a legislației secundare necesare pentru reforma privind simplificarea codului achizițiilor publice
|
|
|
M1C1-109
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Trimiterea primelor declarații de TVA precompletate
|
|
|
M2C2-27
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare M1
|
|
|
M2C2-33
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și a serviciului universal
|
|
|
M2C3-2
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Țintă
|
Superbonus T1 pentru renovarea clădirilor
|
|
|
M4C1-9
|
Investiția 1.1: Plan pentru creșe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
Etapă d e referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea, renovarea și asigurarea siguranței creșelor, a grădinițelor și a serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
|
|
M5C3-8
|
Investiția 1.3: Intervenții socio-educaționale structurate pentru combaterea sărăciei educaționale în sud, sprijinind sectorul terțiar
|
Țintă
|
Sprijin educațional pentru minori (primul lot)
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
5.1.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
M1C2-4
|
Reforma 1: Reforma sistemului de proprietate industrială
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret legislativ care vizează reformarea Codului italian al proprietății industriale și a actelor de punere în aplicare relevante
|
|
M1C3-4
|
Investiție – 1.3 Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Țintă
|
Încheierea intervențiilor privind muzeele și siturile culturale de stat, sălile de teatru și cinematografele (primul lot)
|
|
M1C1-12
|
Investiția 1.3.2: Portalul digital unic
|
Țintă
|
Portalul digital unic
|
|
M1C1-13
|
Investiția 1.4.6: Mobilitatea ca serviciu pentru Italia
|
Etapă de referință
|
Mobilitatea ca soluții de servicii M1
|
|
M1C1-38
|
Reforma 1.8: Digitalizarea justiției
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea sistemului de justiție
|
|
M1C1-59
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
|
M1C1-73quater
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a orientărilor privind achizițiile publice sub pragul UE
|
|
M1C1-75
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Funcționarea deplină a sistemului național de achiziții publice electronice
|
|
M1C1-84
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului
|
|
M1C1-86
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
|
M1C1-87
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Autoritățile contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziții
|
|
M1C1-110
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Reclasificarea bugetului general de stat, cu referire la cheltuielile de mediu și la cheltuielile care promovează egalitatea de gen
|
|
M1C2-9
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2022
|
|
M1C2-10
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a tuturor măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea eficace a măsurilor care decurg din Legea anuală a concurenței din 2022
|
|
M1C3-7
|
Investiție – 3.3 Consolidarea capacităților operatorilor din domeniul culturii pentru a gestiona tranziția digitală și tranziția verde.
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice cu organizația/beneficiarii de implementare pentru toate intervențiile de gestionare a tranziției digitale și verzi a operatorilor culturali
|
|
M2C1-5
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
|
M2C2-22
|
Investiția 4.1 Investiții în mobilitatea ușoară (Planul național al traseului ciclului)
|
Țintă:
|
Benzi pentru biciclete T1
|
|
M4C1-10
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice; Reforma 1.3: Reorganizarea sistemului școlar; Reforma 1.2: Reforma sistemului de formare profesională terțiară (STI); Reforma 1.4: Reforma sistemului de „orientare”; Reforma 1.5: Reforma grupurilor universitare; Reforma 1.6: Facilitarea reformei diplomelor universitare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a regulamentelor pentru punerea în aplicare și aplicarea efectivă a tuturor măsurilor privind reformele învățământului primar, secundar și terțiar, acolo unde este necesar
|
|
M4C1-11
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Bursă universitară acordată
|
|
M5C3-3
|
Investiția 2: Proximitatea teritorială a unităților sanitare
|
Țintă
|
|
|
M1C1-113
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Număr mai mare de „scrisori de conformitate”
|
|
M1C1-114
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Creșterea veniturilor fiscale generate de „scrisorile de conformitate”
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
3 621 492 701
|
6.1.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-14bis
|
Reforma 1.9a: Reformă pentru accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației naționale pentru accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune
|
|
|
M1C1-15
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Țintă
|
Poliția financiară – Achiziționarea de servicii profesionale de știință a datelor T2
|
|
|
M1C1-37bis
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a măsurilor menite să reducă restanțele
|
|
|
M1C1-72bis
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Acțiuni legislative și specifice pentru reducerea întârzierilor în efectuarea plăților la nivel central/local
|
|
|
M1C1-85
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
|
|
M1C1-99
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Autoritățile contractante care utilizează sisteme dinamice de achiziții
|
|
|
M2C2-6
|
Reforma 1 Simplificarea procedurilor de autorizare pentru centralele terestre și offshore din surse regenerabile și noul cadru juridic pentru sprijinirea producției din surse regenerabile și prelungirea duratei și a eligibilității schemelor de sprijin actuale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui cadru juridic pentru simplificarea procedurilor de autorizare pentru construirea de structuri pentru energia din surse regenerabile onshore și offshore
|
|
|
M4C1-8
|
Investiția 1.3: Planul de îmbunătățire a infrastructurii sportive școlare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru intervenții pentru construirea și renovarea instalațiilor sportive și a sălilor de sport pentru uz școlar
|
|
|
M5C1-9
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Etapă de referință
|
Desfășurarea de acțiuni de combatere a muncii nedeclarate
|
|
|
M5C2-4
|
Reforma 2 – Reforma pentru persoanele în vârstă neautonome
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative care dezvoltă dispozițiile prevăzute de legea-cadru pentru a consolida acțiunile în favoarea lipsei de autonomie a persoanelor în vârstă
|
|
|
M7-9
|
Reforma 5: Plan pentru noi competențe – Tranziții
|
Etapă de referință
|
Adoptarea și publicarea noului plan pentru competențe – Tranziții și a foii de parcurs pentru punerea în aplicare
|
|
|
M7-32
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
|
|
M1C1-39
|
Investiția 1.8: Procedurile de recrutare a instanțelor civile și penale
|
Țintă
|
Încheierea procedurilor de recrutare a instanțelor civile și penale și a serviciilor teritoriale și centrale ale Ministerului Justiției responsabile cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență
|
|
|
M1C1-40
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Încheierea procedurilor de recrutare pentru instanțele administrative
|
|
|
M1C1-41
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele administrative regionale
|
|
|
M1C1-42
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat
|
|
|
M1C1-59 BIS
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
|
|
M1C1-73bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unei circulare care să ofere orientări privind sistemul de calificare pentru autoritățile contractante
|
|
|
M1C1-108
|
Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică
|
Etapă de referință
|
Aprobarea cadrului conceptual, a setului de standarde de contabilitate pe bază de angajamente și a diagramei multidimensionale a conturilor
|
|
|
M1C1-111
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2023, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 pentru 2023
|
|
|
M1C1-112
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea capacității operaționale a administrației fiscale în conformitate cu obiectivele de angajare indicate în „Planul de performanță pentru perioada 2021-2023” al Agenției pentru Venituri
|
|
|
M1C2-2
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Țintă
|
Credite fiscale de tranziție 4.0 acordate firmelor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2022
|
|
|
M1C3-9
|
Investiția 4.1 Centrul de turism digital
|
Țintă
|
Implicarea operatorilor turistici în centrul de turism digital
|
|
|
M1C3-10
|
Reforma din 4.1 Regulamentul privind reglementarea profesiilor de ghizi turistici.
|
Etapă de referință
|
Definirea unui standard național pentru ghizii turistici
|
|
|
M2C1-6
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
|
|
M3C2-5
|
Investiția 2.1 – Digitalizarea lanțului logistic
|
Țintă
|
Digitalizarea lanțului logistic
|
|
|
M5C2-2
|
Reforma 1 – Legea-cadru privind handicapul
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor legislative de dezvoltare a dispozițiilor prevăzute de Legea-cadru pentru consolidarea autonomiei persoanelor cu handicap
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
7.1.A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-17
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Țintă
|
Migrația către Polo Strategico Nazionale T1
|
|
M7-7
|
Reforma 4: Atenuarea riscului financiar asociat CAEE-urilor din surse regenerabile (contracte de achiziție de energie electrică)
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare
|
|
M7-14
|
Investiția 4: Legătură tireniană
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
|
M3C2-7
|
Investiția 2.3: Călcat la rece
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice
|
|
M1C1-18
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Țintă
|
API în platforma națională de date digitale T1
|
|
M1C1-19
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Țintă
|
Sprijin pentru modernizarea structurilor de securitate T2
|
|
M1C1-20
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Implementarea integrală a serviciilor naționale de securitate cibernetică
|
|
M1C1-21
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Finalizarea rețelei de laboratoare de screening și certificare de securitate cibernetică, centre de evaluare
|
|
M1C1-22
|
Investiția 1.5: Securitatea cibernetică
|
Etapă de referință
|
Funcționarea deplină a Unității centrale de audit pentru măsurile de securitate ale PSNC &NIS, fiind finalizate cel puțin 30 inspecții
|
|
M1C1-43
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele civile ordinare (prima instanță)
|
|
M1C1-44
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Curtea civilă de apel (a doua instanță)
|
|
M1C1-60
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Simplificarea și/sau digitalizarea a 200 de proceduri critice care afectează cetățenii și întreprinderile
|
|
M1C1-72ter
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Creșterea resurselor umane care se ocupă de plăți
|
|
M1C1-72quater
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Adoptarea planului de acțiune
|
|
M1C1-73ter
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Stimulente pentru calificarea și profesionalizarea autorităților contractante.
|
|
M1C1-73quinquies
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale privind finanțarea proiectelor
|
|
M1C1-75bis
|
Investiția 1.10: Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
Etapă de referință
|
Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
|
M1C1-84bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Etapă de referință
|
Măsuri de îmbunătățire a vitezei decizionale în atribuirea contractelor de către autoritățile contractante
|
|
M1C1-98
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
|
M1C2-11
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2023
|
|
M1C2-12
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a măsurilor de punere în aplicare (inclusiv a legislației secundare, dacă este necesar) pentru punerea în aplicare și aplicarea măsurilor stabilite în Legea anuală a concurenței din 2023 și în alte legislații primare
|
|
M2C1-6bis
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Alocarea resurselor către beneficiari ca% din resursele financiare totale alocate investiției
|
|
M2C1-7
|
Investiția 2.3: Inovarea și mecanizarea în sectoarele agricol și alimentar
|
Țintă
|
Publicarea clasificărilor finale cu identificarea destinatarilor finali.
|
|
M2C2-28
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor de achiziții publice pentru instalarea infrastructurilor de încărcare
|
|
M4C1-12
|
Investiția 4.1: Extinderea numărului și a oportunităților de carieră ale doctoratelor (orientate spre cercetare, administrație publică și patrimoniu cultural)
|
Țintă
|
Programe de burse de doctorat acordate pe an (pe o perioadă de trei ani)
|
|
M4C1-14
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Cadrele didactice recrutate în cadrul sistemului de recrutare reformat
|
|
M4C1-15
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Acordarea de burse pentru accesul la universități
|
|
M4C2-3
|
Investiția 3.3: Acordarea de burse de doctorat în colaborare cu întreprinderile și promovarea angajării cercetătorilor de către întreprinderi
|
Țintă
|
Numărul de burse de doctorat acordate
|
|
M5C1-15bis
|
Investiția 4 – Funcția publică universală
|
Etapă de referință
|
Să întreprindă acțiuni de creștere a participării tinerilor, de simplificare a procedurilor și de îmbunătățire a calității proiectelor privind serviciul public universal (UCS);
|
|
M7-1
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Identificarea „zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”
|
|
M7-4
|
Reforma 2: Reducerea subvențiilor dăunătoare mediului
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport guvernamental care să prezinte rezultatul unei consultări guvernamentale cu părțile interesate în vederea definirii foii de parcurs pentru reducerea subvențiilor dăunătoare mediului.
|
|
|
|
|
|
|
M7-16
|
Investiția 5: SA.CO.I.3
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
|
M4C1-10 bis
|
Reforma 1.1: Reforma institutelor tehnice și profesionale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare.
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
8.1.A opta tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-23
|
Investiția 1.4.6: Mobilitatea ca serviciu pentru Italia
|
Etapă de referință
|
Mobilitatea ca soluții de servicii M2
|
|
M1C1-76
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-77
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-78
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-79
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile din domeniul sănătății publice trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-80
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice centrale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-81
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice regionale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-82
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice locale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-83
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice din domeniul sănătății în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-25
|
Investiția 1.6.6: Digitalizarea Poliției Financiare
|
Etapă de referință
|
Să dezvolte sistemele de informații operaționale utilizate pentru combaterea criminalității economice
|
|
M1C1-62
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Creșterea absorbției investițiilor
|
|
M1C1-97
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
|
M1C1-115
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2024, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022 și în 2023 pentru 2024
|
|
M1C2-3
|
Investiția 1: Tranziția 4.0
|
Țintă
|
Credite fiscale de tranziție 4.0 acordate firmelor pe baza declarațiilor fiscale prezentate în perioada 2021-2023
|
|
M4C1-16
|
Investiția 3.1: Noi competențe și noi limbi
|
Țintă
|
Școli care au activat proiecte de orientare STIM în 2024 și 2025
|
|
M4C1-17
|
Investiția 3.1: Noi competențe și noi limbi
|
Țintă
|
Cursuri de limbă și metodologice oferite profesorilor
|
|
M4C2-1 bis
|
Investiția 1.2: Finanțarea proiectelor prezentate de tinerii cercetători
|
Țintă
|
Numărul de studenți cărora li s-a acordat un grant de cercetare
|
|
M6C2-2
|
Investiția 2.1: Consolidarea și consolidarea cercetării biomedicale NHS
|
Țintă
|
Proiecte de cercetare finanțate privind PoC (validarea conceptului) și formele rare de cancer și boli
|
|
M6C2-3
|
Investiția 2.1: Consolidarea și consolidarea cercetării biomedicale NHS
|
Țintă
|
Proiecte de cercetare finanțate în domeniul bolilor cu impact ridicat asupra sănătății
|
|
M7-2
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare (Testo Unico)
|
|
M7-18
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea interconexiunii Italia – Austria „Somplago – Würmlach”
|
|
M7-25
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Etapă de referință
|
Publicarea raportului privind nevoile viitoare de materii prime critice și potențialul proiectării ecologice de a reduce cererea de materii prime critice
|
|
M7-30
|
Investiția 10: Proiect-pilot privind competențele „Crescere verde”
|
Țintă
|
Beneficiarii care finalizează modulele de formare
|
|
M7-34
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Ministerul a finalizat investiția
|
|
M1C2-14bis
|
Reforma 3: Raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi.
|
Etapă de referință
|
Publicarea raportului de evaluare a tuturor stimulentelor pentru întreprinderi
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
9.1.A noua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
M4C1-7
|
Investiția 1.4: Intervenție extraordinară care vizează reducerea decalajelor teritoriale în ciclurile I și II ale învățământului secundar și combaterea abandonului școlar
|
Țintă
|
Studenți sau tineri care au participat la activități de mentorat sau la cursuri de formare
|
|
M4C1-14 bis
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Cadrele didactice recrutate în cadrul sistemului de recrutare reformat
|
|
M7-6
|
Reforma 3: Reducerea costurilor de racordare la rețeaua de gaze a biometanului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de reducere a costurilor de racordare la rețeaua de gaze a instalațiilor de producție a biometanului
|
|
M7-10
|
Reforma 5: Plan pentru noi competențe – Tranziții
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legilor regionale
|
|
M7-20
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru construirea unei interconexiuni între Italia și Slovenia: „Redipuglia – Vrtojba”
|
|
M1C1-24
|
Investiția 1.7.1: Funcția publică digitală
|
Țintă
|
Cetățeni care participă la inițiative de educație digitală și/sau de facilitare oferite de organizații înregistrate în registrul național al organizațiilor serviciului public universal
|
|
M1C1-96
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre publicare și atribuirea contractului
|
|
M1C1-98bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Funcționari publici formați prin intermediul Strategiei de profesionalizare a achizitorilor publici
|
|
M1C1-99bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice Investiții 1.10: Sprijin pentru calificare și achiziții publice electronice
|
Țintă
|
Competențele digitale ale autorităților contractante
|
|
M1C1-116
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de evaziune”
|
|
M1C2-5
|
Investiția 6: Investiții în sistemul proprietății industriale
|
Țintă
|
Proiecte sprijinite prin oportunități de finanțare legate de proprietățile industriale
|
|
M1C2-13
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a Legii anuale a concurenței din 2025
|
|
M1C2-14
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Țintă
|
Implementarea a milioane de contoare inteligente 2G.
|
|
M1C3-1
|
Investiția 1.1 – Strategia digitală și platforme pentru patrimoniul cultural
|
Țintă
|
Utilizatori formați prin intermediul platformei de învățare online privind patrimoniul cultural
|
|
M1C3-2
|
Investiții – Strategia digitală 1.1 și platforme pentru patrimoniul cultural
|
Țintă
|
Resurse digitale produse și publicate în Biblioteca digitală
|
|
M1C3-5
|
Investiție – 1.3 Îmbunătățirea eficienței energetice în cinematografe, teatre și muzee
|
Țintă
|
Se încheie intervenții privind muzeele și siturile culturale de stat, sălile de teatru și cinematografele (al doilea lot)
|
|
M2C2-29
|
Investiția 4.3 Instalarea infrastructurilor de încărcare
|
Țintă
|
Numărul de stații de reîncărcare rapidă
|
|
M2C2-30
|
Investiția 4.5 – Program de reînnoire a parcului de vehicule utilitare ușoare și private cu vehicule electrice
|
Țintă
|
Numărul de vehicule achiziționate
|
|
M2C3-3
|
Investiția 2.1 – Consolidarea Ecobonus pentru eficiența energetică
|
Țintă
|
Superbonus T2 pentru renovarea clădirilor
|
|
M4C1-13
|
Investiția 2.1: Predarea și formarea digitală integrată privind transformarea digitală pentru personalul școlar;
|
Țintă
|
Formarea managerilor școlari, a cadrelor didactice și a personalului administrativ
|
|
M4C1-15 bis
|
Investiția 1.7: Burse pentru accesul la universități
|
Țintă
|
Acordarea de burse pentru accesul la universități
|
|
M4C1-19
|
Investiția 3.2: Școala 4.0: școli inovatoare, cablaje, noi săli de clasă și ateliere
|
Țintă
|
Cursurile sunt transformate în medii de învățare inovatoare datorită Școlii 4.0
|
|
M4C1-20 bis
|
Investiția 1.5: Dezvoltarea sistemului de formare profesională terțiară (ITS)
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a noului sistem național de monitorizare
|
|
M4C1-25
|
Investiția 1.4: Intervenție extraordinară care vizează reducerea decalajelor teritoriale în ciclurile I și II ale învățământului secundar și combaterea abandonului școlar
|
Țintă
|
Decalajul în ceea ce privește rata abandonului școlar în învățământul secundar
|
|
M4C2-2bis
|
Investiția 2.2 bis: Acorduri de inovare
|
Țintă
|
Încheierea acordurilor de inovare
|
|
M5C1-3
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Persoanele vizate de programul „Garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor” (GOL)
|
|
M5C1-4
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Capacitatea de inserție profesională garantată a beneficiarilor lucrătorilor a participat la formarea profesională
|
|
M5C1-5
|
Reforma 1 – politicile active în domeniul pieței forței de muncă și formarea profesională
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) din fiecare regiune au îndeplinit criteriile privind nivelul esențial al serviciilor SPOFM, astfel cum este definit în programul „Garantarea capacității de inserție profesională a lucrătorilor” (GOL)
|
|
M5C1-7
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat activitățile prevăzute în planul de consolidare
|
|
M5C1-10
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Țintă
|
Creșterea numărului de inspecții la locul de muncă
|
|
M5C1-15
|
Investiția 3 – Consolidarea sistemului dual
|
Țintă
|
Persoane care au participat la sistemul dual și au obținut certificarea relevantă în perioada de cinci ani 2021-2025
|
|
M5C3-9
|
Investiții1.3: Intervenții socio-educaționale structurate pentru combaterea sărăciei educaționale în sud, sprijinind sectorul terțiar
|
Țintă
|
Sprijin educațional pentru minori (al doilea lot)
|
|
M7-3
|
Reforma 1: Simplificarea procedurilor de autorizare pentru energia din surse regenerabile
|
Etapă de referință
|
Instituirea și operaționalizarea platformei digitale cu o singură intrare pentru autorizațiile legate de sursele regenerabile de energie
|
|
M7-5
|
Reforma 2: Reducerea subvențiilor dăunătoare mediului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare.
|
|
M7-26
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Țintă
|
Sistemul de informații geografice (GIS) privind deșeurile extractive pentru aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
|
M1C1-38bis
|
Reforma 1.8: Digitalizarea justiției
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea sistemului de justiție
|
|
M1C1-72quinquies
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Executarea plăților în sistemul informatic
și măsuri orizontale de reducere a întârzierilor în efectuarea plăților de la AP către întreprinderi
|
|
M1C1-72șici
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Etapă de referință
|
Adoptarea raportului final de audit al planului de audit
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
7 670 089 282 MIL.
|
10.1.A zecea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-88
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice centrale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-89
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice regionale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-90
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile publice locale trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-91
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile în care administrațiile din domeniul sănătății publice trebuie să plătească întreprinderilor este redus
|
|
M1C1-92
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice centrale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-93
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice regionale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-94
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice locale în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-95
|
Reforma 1.11: Reducerea întârzierilor în efectuarea plăților de către administrațiile publice și autoritățile din domeniul sănătății
|
Țintă
|
Numărul mediu de zile de întârziere pentru administrațiile publice din domeniul sănătății în ceea ce privește plata către întreprinderi este redus
|
|
M1C1-97bis
|
Reforma 1.10: Reforma cadrului legislativ privind achizițiile publice
|
Țintă
|
Durata medie dintre atribuirea contractului și realizarea infrastructurii
|
|
M1C1-117
|
Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică
|
Țintă
|
Entități publice instruite pentru tranziția către noul sistem de contabilitate pe bază de angajamente
|
|
M1C1-119
|
Reforma 1.14: Reforma cadrului bugetar subnațional
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional
|
|
M1C1-120
|
Reforma 1.14: Reforma cadrului bugetar subnațional
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare pentru punerea în aplicare a federalismului fiscal regional
|
|
M3C2-6
|
Investiția 2.2: Digitalizarea managementului traficului aerian
|
Etapă de referință
|
Digitalizarea managementului traficului aerian: punerea în funcțiune a noilor instrumente
|
|
M5C1-11
|
Reforma 2 – Munca nedeclarată
|
Țintă
|
Întreprinderea de acțiuni suplimentare de combatere a muncii nedeclarate
|
|
M5C2-6
|
Investiția 1 – Sprijinirea persoanelor vulnerabile și prevenirea instituționalizării
|
Țintă
|
Districtele sociale obțin cel puțin unul dintre următoarele rezultate: (I) sprijin pentru părinți, (ii) autonomia persoanelor în vârstă, (iii) servicii la domiciliu pentru persoanele în vârstă sau (iv) să favorizeze asistenții sociali pentru a preveni epuizarea
|
|
M5C2-8
|
Investiția 2 – Modele de autonomie pentru persoanele cu handicap
|
Țintă
|
Persoanele cu handicap au beneficiat de renovarea spațiilor de locuit și/sau de furnizarea de dispozitive TIC. Serviciile sunt însoțite de cursuri de formare privind competențele digitale.
|
|
M5C2-10
|
Investiția 3 – Locuințe pe primul loc și stații poștale
|
Țintă
|
Persoanele care trăiesc în condiții de deprivare materială severă sunt preluate de proiectele privind „Locuința mai întâi” timp de cel puțin șase luni și de posturile poștale
|
|
M7-33
|
Investiția 12 Instrumentul financiar pentru dezvoltarea unei poziții de lider la nivel internațional, industrial și în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul autobuzelor cu emisii zero
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
|
M3C2-12
|
Investiția 2.3: Călcat la rece
|
Țintă
|
Punerea în funcțiune a infrastructurilor de călcat la rece.
|
|
M1C1-26
|
Investiția 1.1: Infrastructură digitală
|
Țintă
|
Migrația către Polo Strategico Nazionale T2
|
|
M1C1-27
|
Investiția 1.3.1: Platforma națională de date digitale
|
Țintă
|
API în platforma națională de date digitale T2
|
|
M1C1-28
|
Investiția 1.7.2: Rețeaua de servicii digitale de facilitare
|
Țintă
|
Numărul de cetățeni care participă la noi inițiative de educație digitală și/sau de facilitare oferite de centrele digitale de facilitare
|
|
M1C1-45
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea duratei procedurilor civile
|
|
M1C1-46
|
Reformare1.5: Reforma justiției penale
|
Țintă
|
Reducerea duratei procedurilor penale
|
|
M1C1-47
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele civile ordinare (prima instanță)
|
|
M1C1-48
|
Reforma 1.4: Reforma justiției civile
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Curtea civilă de apel (a doua instanță)
|
|
M1C1-49
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru instanțele administrative regionale (prima instanță)
|
|
M1C1-50
|
Investiția 1.8: Proceduri de recrutare pentru instanțele administrative
|
Țintă
|
Reducerea numărului de cauze nesoluționate pentru Consiliul de Stat
|
|
M1C1-59ter
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Punerea în aplicare a gestionării strategice a resurselor umane în administrația publică
|
|
M1C1-63
|
Reforma 1.9: Reforma administrației publice
|
Etapă de referință
|
Finalizarea simplificării și crearea unui registru al tuturor procedurilor simplificate și al regimurilor administrative corespunzătoare cu valabilitate juridică deplină pe întreg teritoriul național
|
|
M1C1-66
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
|
M1C1-67
|
Investiția 1.9: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
|
M1C1-118
|
Reforma 1.15: Reforma normelor de contabilitate publică
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei contabilității de angajamente pentru cel puțin 90 % din întregul sector public.
|
|
M1C1-121
|
Reforma 1.12: Reforma administrației fiscale
|
Țintă
|
Reducerea evaziunii fiscale, astfel cum este definită de indicatorul „tendința de evaziune”
|
|
M1C1-122
|
Reforma 1.13: Reforma cadrului de revizuire a cheltuielilor
|
Etapă de referință
|
Finalizarea analizei anuale a cheltuielilor pentru 2025, cu referire la obiectivul de economisire stabilit în 2022, 2023 și 2024 pentru 2025.
|
|
M1C2-13bis
|
Reforma 2: Legislația anuală în domeniul concurenței
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației (inclusiv a legislației secundare și a actelor de punere în aplicare referitoare la Legea anuală a concurenței pentru 2025) privind căile ferate regionale și transferul de tehnologie
|
|
M1C3-3
|
Investiție – 1.2 Eliminarea barierelor fizice și cognitive din muzee, biblioteci și arhive pentru a permite un acces mai larg la cultură și o participare mai largă la cultură
|
Țintă
|
Intervenții pentru îmbunătățirea accesibilității fizice și cognitive în locurile culturale
|
|
M1C3-9bis
|
Investiția 4.1 Centrul de turism digital
|
Țintă
|
Înregistrarea operatorilor de turism în Centrul de turism digital și accesul la serviciile furnizate de platformă
|
|
M2C1-8
|
Investiția 2.3: Inovarea și mecanizarea în sectoarele agricol și alimentar
|
Țintă
|
Sprijin pentru investiții în inovare în economia circulară și în bioeconomie
|
|
M2C1-9
|
Investiția 2.2: Parcul agrosolar
|
Țintă
|
Producția de energie agrofotovoltaică
|
|
M2C1-10
|
Investiția 2.1: Plan logistic pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Intervenții pentru îmbunătățirea logisticii în sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
|
M2C1-12
|
Investiția 3.3: Cultura și sensibilizarea cu privire la subiecte și provocări de mediu
|
Țintă
|
Materiale audiovizuale privind tranziția ecologică
|
|
M2C2-23
|
Investiția 4.1 Investiții în mobilitatea ușoară (Planul național al traseului ciclului)
|
Țintă
|
Benzi pentru biciclete T2
|
|
M3C2-5bis
|
Investiția 2.1 – Digitalizarea lanțului logistic
|
Țintă
|
Digitalizarea lanțului logistic
|
|
M4C1-18
|
Investiția 1.1: Plan pentru creșe, grădinițe și servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
|
Țintă
|
Noi locuri activate pentru servicii educaționale și de îngrijire a copiilor preșcolari (de la zero la șase ani)
|
|
M4C1-20
|
Investiția 1.5: Dezvoltarea sistemului de formare profesională terțiară (ITS)
|
Țintă
|
Numărul de studenți înscriși în sistemul de formare profesională (STI)
|
|
M4C1-21
|
Investiția 1.2: Planul de prelungire a programului cu normă întreagă
|
Țintă
|
Structuri pentru găzduirea elevilor dincolo de timpul școlar
|
|
M4C1-22
|
Investiția 1.3: Planul de îmbunătățire a infrastructurii sportive școlare
|
Țintă
|
Sqm construit sau renovat ca săli de sport sau instalații sportive
|
|
M4C1-23
|
Investiția 3.4: Predare și competențe universitare avansate
|
Țintă
|
Noi doctorate acordate pentru o perioadă de trei ani în cadrul programelor dedicate tranziției digitale și de mediu
|
|
M4C1-23 bis
|
Investiția 3.4: Predare și competențe universitare avansate
|
Etapă de referință
|
Finalizarea punerii în aplicare a submăsurilor privind predarea și competențele universitare avansate
|
|
M4C1-24
|
Investiția 1.6: Orientare activă în tranziția de la școală la universitate.
|
Țintă
|
Adeverințe de prezență care au fost eliberate pentru cursuri de tranziție școlare și universitare
|
|
|
|
|
|
|
M4C1-26
|
Investiția 3.3: Planul de securitate și reabilitare structurală a clădirilor școlare
|
Țintă
|
M² de clădiri școlare renovate
|
|
M4C2-3bis
|
Investiția 3.3: Acordarea de burse de doctorat în colaborare cu întreprinderile și promovarea angajării cercetătorilor de către întreprinderi
|
Țintă
|
Numărul de cercetători recrutați de întreprinderi prin intermediul sistemului de stimulente
|
|
M5C1-7bis
|
Investiția 1 – Consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
|
Țintă
|
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au finalizat activitățile prevăzute în planul de consolidare
|
|
M5C1-14
|
Investiția 2 – Sistemul de certificare a egalității de gen
|
Țintă
|
Întreprinderile au obținut certificarea privind egalitatea de gen
|
|
M5C1-16
|
Investiția 4 – Funcția publică universală
|
Țintă
|
Cetățenii au participat la proiectele de serviciu public universal lansate în perioada de patru ani 2021-2024 și au obținut certificarea corespunzătoare
|
|
M5C3-4
|
Investiția 2: Proximitatea teritorială a unităților sanitare
|
Țintă
|
Sprijin pentru farmaciile rurale din municipalități, ciocane sau așezări cu mai puțin de 5 000 de locuitori (al doilea lot)
|
|
M7-11
|
Investiția 1: Măsură extinsă: Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Electrificarea rețelelor inteligente pentru consumul de energie
|
|
M7-12
|
Investiția 2: Măsură extinsă: Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Țintă
|
Creșterea rezilienței rețelei de energie electrică
|
|
M7-13
|
Investiția 3: Măsură extinsă: Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Țintă
|
Finalizarea proiectului privind producția de hidrogen în zonele industriale
|
|
M7-15
|
Investiția 4: Legătură tireniană
|
Țintă
|
511 km de cablu amenajat
|
|
M7-17
|
Investiția 5: SA.CO.I.3
|
Etapă de referință
|
Finalizarea cojilor stațiilor de transformare din Sardinia (Codrongianos) și Toscana (Suvereto)
|
|
M7-19
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Țintă
|
Creșterea capacității nominale de interconectare între Italia și Austria ca urmare a finalizării interconexiunii
|
|
M7-21
|
Investiția 6: Proiecte transfrontaliere de interconectare electrică între Italia și țările învecinate
|
Țintă
|
Creșterea capacității nominale de interconectare între Italia și Slovenia la finalizarea lucrărilor
|
|
M7-22
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Instalarea de echipamente 5G sau de arhitectură TIC în stații
|
|
M7-23
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Noul sistem de gestionare și control al rețelei
|
|
M7-24
|
Investiția 7: Rețeaua națională inteligentă de transport
|
Țintă
|
Internetul obiectelor industriale
|
|
M7-27
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de C &D privind proiectarea ecologică și mineritul urban, pentru aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
|
M7-28
|
Investiția 8: Aprovizionarea durabilă, circulară și sigură cu materii prime critice
|
Țintă
|
Echipamente ale laboratoarelor aparținând centrului tehnologic pentru minerit urban și proiectare ecologică
|
|
M7-29
|
Investiția 9: Măsură extinsă: Furnizarea de asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Italiei
|
Țintă
|
Educație și formare
|
|
M7-31
|
Investiția 11: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero și numărul de transporturi pentru serviciul universal
|
|
M1C2-14ter
|
Reforma 3: raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi.
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare pentru raționalizarea stimulentelor ferme
|
|
M4C1-14ter
|
Reforma 2.1: Recrutarea cadrelor didactice
|
Țintă
|
Candidații care au reușit la concursul public pentru a deveni profesori în urma reformei sistemului de recrutare.
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
2.Sprijin sub formă de împrumut
Tranșele menționate la articolul 3 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
11.1.Prima tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M4C2-10
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Lansarea cererii de exprimare a interesului pentru identificarea proiectelor naționale, inclusiv a proiectelor privind PIIEC microelectronic
|
|
|
M1C2-26
|
Investiția 5.1: Refinanțarea și remodelarea fondului 394/81 gestionat de SIMEST
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a refinanțării Fondului 394/81 și adoptarea politicii de investiții
|
|
|
M2C1-14
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente; Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial.
|
|
|
M2C4-8
|
Investiția 1.1. Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză
|
Etapă de referință
|
Plan operațional pentru un sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice
|
|
|
M5C1-17
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Etapă de referință
|
Se adoptă Fondul pentru sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor
|
|
|
M1C2-27
|
Investiția 5.1: Refinanțarea și remodelarea fondului 394/81 gestionat de SIMEST
|
Țintă
|
IMM-urile care au primit sprijin din partea Fondului 394/81
|
|
|
M1C3-22
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor din domeniul turismului
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru: Fondul tematic al Băncii Europene de Investiții;
|
|
|
M1C3-23
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru Fondul Național pentru Turism;
|
|
|
M1C3-24
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru: Fondul de garantare pentru IMM-uri;
|
|
|
M1C3-25
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Politica de investiții pentru Fondo Rotativo
|
|
|
M1C3-26
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului de punere în aplicare a creditului fiscal pentru reamenajarea facilităților de cazare.
|
|
|
M2C4-7
|
Reforma 3.1: Adoptarea programelor naționale privind controlul poluării atmosferice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui program național de control al poluării atmosferice
|
|
|
M2C4-12
|
Investiția 2.1.b. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a cadrului juridic revizuit pentru intervenții împotriva riscurilor de inundații și hidrogeologice
|
|
|
M2C4-18
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a modificărilor juridice revizuite pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane
|
|
|
M3C1-1
|
Reforma 1.1 – Accelerarea procesului de aprobare a contractului dintre MIT și RFI
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei modificări legislative privind procesul de aprobare a Contratti di Programma (CdP)
|
|
|
M3C1-2
|
Reforma 1.2 – Accelerarea procesului de autorizare a proiectelor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unei modificări normative care reduce durata de autorizare a proiectelor de la 11 la șase luni
|
|
|
M3C1-21
|
Reforma 2.1 – Punerea în aplicare a recentului „decret privind simplificarea” (transformat în Legea nr. 120 din 11 septembrie 2020) prin emiterea unui decret privind adoptarea „Orientărilor pentru clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a „Orientărilor privind clasificarea și gestionarea riscurilor, evaluarea securității și monitorizarea podurilor existente”
|
|
|
M3C1-22
|
Reforma 2.2 – Transferul proprietății podurilor și viaductelor de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior
|
Etapă de referință
|
Transferul dreptului de proprietate asupra podurilor, viaductelor și trecerilor superioare de la drumurile de nivel inferior la drumurile de rang superior (autostrăzi și drumuri naționale principale)
|
|
|
M4C1-27
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației de modificare a normelor actuale privind locuințele pentru studenți.
|
|
|
M5C3-10
|
Reformare1: Simplificarea procedurilor și consolidarea comisarului în zonele economice speciale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a regulamentului doar în ceea ce privește procedurile și consolidarea rolului comisarului în zonele economice speciale
|
|
|
M5C3-11
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretelor ministerului de aprobare a planurilor operaționale pentru toate cele opt zone economice speciale
|
|
|
M6C2-4
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Plan de reorganizare aprobat de Ministerul Sănătății/Regiunile italiene
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
12.1.A doua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M1C2-28
|
Investiția 5.2: Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a unui decret care include politica de investiții a contractelor de dezvoltare
|
|
|
M2C4-27
|
Reforma 4.1. Simplificarea legislației și consolidarea guvernanței pentru punerea în aplicare a investițiilor în infrastructurile de alimentare cu apă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a simplificării legislației privind intervențiile în infrastructura primară de apă pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
|
|
M5C2-11
|
Investiția 4 – Investiții în proiecte de regenerare urbană care vizează reducerea situațiilor de marginalizare și de degradare socială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru investiții în regenerarea urbană pentru a reduce situațiile de marginalizare și degradare socială, cu proiecte în conformitate cu obiectivele MRR, inclusiv cu principiul DNSH
|
|
|
M5C2-15
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Depășirea așezărilor ilegale pentru combaterea exploatării prin muncă în agricultură
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de stabilire a cartografierii așezărilor ilegale este adoptată de „Tavolo di contrasto allo sfruttamento lavorativo in agricoltura” și se adoptă decretul ministerial de alocare a resurselor
|
|
|
M5C2-19
|
Investiția 6 – Programul de inovare pentru calitatea locuințelor
|
Etapă de referință
|
Regiunile și provinciile autonome (inclusiv municipalitățile și/sau orașele metropolitane situate în aceste teritorii) au semnat acorduri pentru redezvoltarea și creșterea locuințelor sociale
|
|
|
M1C2-16
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte de conectare mai rapide
|
|
|
M1C3-12
|
Investiția 2.1 – Atractivitatea unui mic oraș istoric
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii privind alocarea resurselor către municipalități pentru atractivitatea orașelor istorice mici
|
|
|
M1C3-13
|
Investiția 2.2 – Protecția și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor: pentru protejarea și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
|
|
M1C3-14
|
Investiția 2.3 – Programe de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor: pentru proiecte de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
|
|
M1C3-15
|
Investiția 2.4 – Siguranța seismică a lăcașurilor de cult, restaurarea patrimoniului FEC și adăposturi pentru opere de artă
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului Ministerului Culturii pentru alocarea resurselor: pentru siguranța seismică în locul de cult și restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto)
|
|
|
M1C3-35
|
— Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Etapă de referință
|
Semnarea fiecărui acord pentru șase proiecte între un minister al turismului și beneficiari/organisme de punere în aplicare
|
|
|
M2C1-13
|
Reforma 1.2 – Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial privind Programul național de gestionare a deșeurilor
|
|
|
M2C2-52
|
Investiția 5.2 Hidrogen
|
Etapă de referință
|
Producția de electrolizoare
|
|
|
M4C2-11
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actului juridic național de alocare a fondurilor necesare pentru a oferi sprijin participanților la proiect.
|
|
|
M4C2-17
|
Investiția 3.1: Fond pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare; Investiții
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru proiectele privind: a) sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
|
|
M4C2-18
|
Invesment1.5: Instituirea și consolidarea „ecosistemelor de inovare pentru durabilitate”, crearea unor „lideri teritoriali ai C &D ”
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru proiecte privind ecosistemele de inovare;
|
|
|
M4C2-19
|
Investiția 1.4: Consolidarea structurilor de cercetare și sprijinirea creării unor „lideri naționali în domeniul C &D ” cu privire la unele tehnologii generice esențiale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea de contracte pentru proiecte privind lideri naționali în domeniul C &D în domeniul tehnologiilor generice esențiale
|
|
|
M4C2-20
|
Investiția 3.2: Injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Acordul dintre guvernul IT și partenerul de implementare Cassa Depositi e Prestiti (CDP) de instituire a instrumentului financiar semnat
|
|
|
M6C1-1
|
Reforma 1: Definirea unui nou model organizațional pentru rețeaua teritorială de asistență medicală
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației secundare (decretul ministerial) care prevede reforma organizării asistenței medicale.
|
|
|
M6C1-2
|
Investiția 1.1: Casele comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale
|
Etapă de referință
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională
|
|
|
M6C1-4
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Etapă de referință
|
Aprobarea orientărilor care conțin modelul digital pentru punerea în aplicare a serviciilor de îngrijire la domiciliu
|
|
|
M6C1-5
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Etapă de referință
|
Contract de dezvoltare instituțională aprobat de Ministerul Sănătății și Regiunilor
|
|
|
M6C1-10
|
Investiția 1.3: Consolidarea asistenței medicale intermediare și a facilităților sale (spitalele comunitare)
|
Etapă de referință
|
Aprobarea unui contract de dezvoltare instituțională (Contratto Istituzionale di Sviluppo)
|
|
|
M6C2-5
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Aprobarea contractului de dezvoltare instituțională
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
13.1.A treia tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M2C1-18
|
Investiția 3.1: Insulele verzi
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a decretului director
|
|
|
M2C1-20
|
Investiția 3.2: Comunitățile verzi
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) contractelor de achiziții publice pentru selectarea comunităților verzi
|
|
|
M5C2-17
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Fondul BEI din afara fondului
|
Etapă de referință
|
Strategia de investiții a fondului este aprobată de Ministerul Finanțelor (MEF)
|
|
|
M1C1-123
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – servicii/conținut T1 cu „un singur clic după concepție”
|
|
|
M1C1-124
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – Angajați cu competențe îmbunătățite în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) T1
|
|
|
M1C3-30
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
|
|
|
M1C3-31
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
|
|
|
M2C3-9
|
Investiția 3.1: Promovarea încălzirii centralizate eficiente
|
Etapă de referință
|
Contractele pentru îmbunătățirea rețelelor de încălzire sunt atribuite de Ministerul Tranziției Ecologice în urma unei proceduri de licitație publică
|
|
|
M2C4-19
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T1
|
|
|
M2C4-24
|
Investiția 3.4. Reabilitarea „solului din siturile orfane”
|
Etapă de referință
|
Cadrul juridic pentru reabilitarea siturilor orfane
|
|
|
M3C1-3
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului (contractelor) pentru construirea unei căi ferate de mare viteză pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania
|
|
|
M3C1-12
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor pentru Sistemul european de management al transportului feroviar
|
|
|
M3C2-8
|
Investiția 1.1: Porturi verzi: intervenții în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice în porturi
|
Țintă
|
Porturi verzi: atribuirea lucrărilor
|
|
|
M4C1-29
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a reformei legislației privind locuințele pentru studenți.
|
|
|
M5C2-13
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – proiecte generale
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a planului de investiții pentru proiecte de regenerare urbană în zonele metropolitane
|
|
|
M6C2-7
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
14.1.A patra tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-125
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea (tuturor) cererilor publice pentru facilitarea cloud computingului pentru licitațiile administrației publice locale
|
|
|
M1C2-22
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru tehnologii prin satelit și proiecte spațiale
|
|
|
M2C2-48
|
Investiția 3.1 Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiectele de producere a hidrogenului în centrele industriale abandonate
|
|
|
M2C2-50
|
Investiția 3.2 Utilizarea hidrogenului în industria greu de decarbonizat
|
Etapă de referință
|
Acord pentru promovarea tranziției de la metan la hidrogenul verde
|
|
|
M5C2-21
|
Investiția 7 – Proiectul pentru sport și incluziune socială
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru proiecte privind sportul și incluziunea socială în urma unei cereri publice de propuneri
|
|
|
M1C3-20
|
Investiția – 3.2 Dezvoltarea industriei cinematografice (proiectul Cinecittà)
|
Etapă de referință
|
Semnarea contractelor dintre entitatea de punere în aplicare Cinecittà SPA și societăți în legătură cu construirea a nouă studiouri
|
|
|
M2C4-21
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Etapă de referință
|
Revizuirea cadrului juridic pentru intervențiile pentru renaturificarea zonei Po
|
|
|
M4C1-28
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor inițiale pentru crearea de unități de dormit suplimentare (paturi).”
|
|
|
M4C2-12
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Etapă de referință
|
Lista participanților la proiectele PIIEC este finalizată până la 30/06/2023
|
|
|
M4C2-16
|
Investiția 3.1: Fondul pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
Țintă
|
Numărul de infrastructuri finanțate
|
|
|
M5C1-18
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Țintă
|
Sprijinul financiar pentru întreprinderi a fost angajat
|
|
|
M6C2-14
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Se acordă burse pentru formare specifică în medicină generală.
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
15.1.A cincea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M2C3-5
|
Investiția 1.1: Construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor pentru modernizarea energetică a clădirilor școlare, în urma unei proceduri de achiziții publice
|
|
|
M2C4-28
|
Investiția 4.1. Investiții în infrastructurile de apă primară pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare pentru toate proiectele (pentru investiții în infrastructura de apă primară și pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
|
|
M2C4-30
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare tuturor proiectelor pentru intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
|
|
M1C1-14
|
Investiția 1.6.5: Digitalizarea Consiliului de Stat
|
Țintă
|
Consiliul de Stat – Documente ale instanței disponibile pentru analiză în depozitul de date T1
|
|
|
M1C1-16
|
Investiția 1.6.5: Digitalizarea Consiliului de Stat
|
Țintă
|
Consiliul de Stat – Documente ale instanței disponibile pentru analiză în depozitul de date T2
|
|
|
M1C1-126
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării serviciilor de platformă PagoPA T1
|
|
|
M1C1-127
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării aplicației „IO” T1
|
|
|
M1C1-128
|
Investiția 1.4.5 – Digitalizarea anunțurilor publice
|
Țintă
|
Adoptarea pe scară mai largă a anunțurilor publice digitale T1
|
|
|
M1C1-129
|
Investiția 1.6.1 – Digitalizarea Ministerului de Interne
|
Țintă
|
Ministerul de Interne – Procese T1 reconcepute integral și digitalizate
|
|
|
M1C1-130
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Dosare judiciare digitalizate T1
|
|
|
M1C1-131
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Etapă de referință
|
Sistemele T1 de cunoștințe privind lacurile de date privind justiția
|
|
|
M1C1-132
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – servicii/conținut T2 cu „un singur clic după concepție”
|
|
|
M1C1-133
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INPS – Angajați cu competențe îmbunătățite în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) T2
|
|
|
M1C1-134
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INAIL – Procese/servicii T1, reproiectate integral și digitalizate
|
|
|
M1C1-135
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Digitalizarea procedurilor T1
|
|
|
M1C1-136
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Digitalizarea certificatelor T1
|
|
|
M1C1-137
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Etapă de referință
|
Ministerul Apărării – Desemnarea portalurilor web instituționale și a portalurilor de intranet
|
|
|
M1C1-138
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Migrarea aplicațiilor critice care nu sunt de misiune în Soluția pentru protecția completă a informațiilor prin deschiderea infrastructurii (S.C.I.P.I.O.) T1
|
|
|
M1C2-29
|
Investiția 5.2: Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare
|
Țintă
|
Contracte de dezvoltare aprobate
|
|
|
M2C1-15bis
|
Reforma 1.2 Programul național de gestionare a deșeurilor: Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Reducerea depozitelor neregulamentare de deșeuri (T2)
|
|
|
M2C1-15ter
|
Reforma 1.2 Programul național de gestionare a deșeurilor: Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Diferențe regionale în ceea ce privește colectarea separată
|
|
|
M2C1-15 quater
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a obligației de colectare separată a deșeurilor biologice
|
|
|
M2C2-24
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de metrouri, tramvaie, troleibuze și zone metropolitane pe cablu
|
|
|
M2C2-32
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru consolidarea parcului de autobuze regionale de transport public cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
|
|
M2C3-7
|
Investiția 1.2 – Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare ale administrării justiției
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de clădiri noi, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare ale administrării justiției sunt semnate de autoritatea contractantă în urma unei proceduri de achiziții publice.
|
|
|
M2C4-33
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Etapă de referință
|
Acordarea de finanțare pentru toate proiectele de reziliență a agrosistemului de irigații în vederea unei mai bune gestionări a resurselor de apă
|
|
|
M2C4-36
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru canalizare și purificare
|
|
|
M3C1-4
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului de construire a unei căi ferate de mare viteză pe liniile Salerno Reggio Calabria
|
|
|
M3C1-17
|
Investiția 1.7 – Modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud
|
Țintă
|
150 km de lucrări finalizate legate de modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud, pregătiți pentru etapele de autorizare și de exploatare.
|
|
|
M4C2-5
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare atribuite
|
|
|
M6C1-8
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Cel puțin un proiect de telemedicină atribuit fiecărei regiuni (luând în considerare atât proiectele care vor fi puse în aplicare în fiecare regiune, cât și cele care pot fi dezvoltate ca parte a unor consorții între regiuni)
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
16.1.A șasea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M3C1-10
|
Investiția 1.3 – Conexiuni Diagonale
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractului (contractelor) de construire a legăturilor pe liniile Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
|
|
M7-35
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea și actualizarea evaluărilor relevante ale impactului asupra mediului (VIncA)
|
|
|
M7-40
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a actului juridic de stabilire a criteriilor intervențiilor eligibile
|
|
|
M2C1-15
|
Reforma 1.2 Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Țintă
|
Reducerea depozitelor neregulamentare de deșeuri (T1)
|
|
|
M2C1-16bis
|
Reforma 1.2 Programul național de gestionare a deșeurilor
|
Țintă
|
Depozite de deșeuri neregulamentare
|
|
|
M2C1-22
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
|
|
M2C2-31
|
Investiția 4.4.3: Reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
|
|
M2C4-6
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Țintă
|
Simplificarea administrativă și dezvoltarea serviciilor digitale pentru vizitatorii parcurilor naționale și ai zonelor marine protejate
|
|
|
M3C2-10
|
Reforma 2.2: Instituirea unei platforme logistice digitale naționale, pentru a introduce digitalizarea serviciilor de transport de marfă și/sau de călători
|
Etapă de referință
|
Platforma națională de logistică digitală
|
|
|
M6C2-15
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Se acordă burse suplimentare pentru formare specifică în medicină generală.
|
|
|
M7-36
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
|
|
M7-38
|
Investiția 14: Infrastructura de export transfrontalier de gaze
|
Etapă de referință
|
Atribuirea contractelor
|
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
|
17.1.A șaptea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-139
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Țintă
|
Facilitarea cloud pentru administrația publică locală T1
|
|
M2C2-25
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru achiziționarea de material rulant cu emisii zero și intervenții pentru modernizarea infrastructurii sistemelor de transport rapid de masă
|
|
M2C4-11
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Identificarea intervențiilor prin ordonanța (ordonanțele) comisarului pentru situații de urgență
|
|
M7-46
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Definirea obiectivului mandatului
|
|
M1C1-140
|
Investiția 1.4.1 – Experiența cetățenilor – Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale T1
|
|
M1C1-141
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Digitalizarea procedurilor Ministerului Apărării T2
|
|
M1C1-142
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Digitalizarea certificatelor Ministerului Apărării T2
|
|
M1C1-143
|
Investiția 1.6.4 – Digitalizarea Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Ministerul Apărării – Migrarea aplicațiilor critice și necritice pentru misiuni în Soluția pentru protecția completă a informațiilor prin deschiderea infrastructurii (S.C.I.P.I.O.) T2
|
|
M1C2-19
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Insule care beneficiază de conectivitate în bandă ultralargă
|
|
M1C3-27
|
Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Țintă
|
Numărul de situri culturale și turistice a căror recalificare a ajuns, în medie, la 50 % din Stato Avanzamento Lavori (SAL) (primul lot)
|
|
M2C1-16ter
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Diferențe regionale în ceea ce privește ratele de colectare separată
|
|
M2C1-25
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Etapă de referință
|
Ministerul a transferat valoarea totală a resurselor
|
|
M2C2-9
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – Creșterea capacității rețelelor de distribuție a energiilor regenerabile
|
|
M2C2-34
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Țintă
|
Numărul de autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero înmatriculate T1
|
|
M2C2-34bis
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero
|
|
M2C2-38bis
|
Investiția 5.1: Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a acordului de punere în aplicare
|
|
M2C2-39
|
Investiția 5.1. Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența aprovizionării strategice
|
Etapă de referință
|
Italia transferă 3 500 000 000 EUR către Invitalia pentru instrument.
Din care:
— 3 000 000 000 EUR pentru subinvestiția 1 Tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;
— 500 000 000 EUR pentru subinvestiția 2 Competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice.
|
|
M2C2-42bis
|
Investiția 5.4 – injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde
|
|
M2C2-44
|
Investiția 1.1 Dezvoltarea sistemelor agrofotovoltaice
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru instalarea de panouri solare fotovoltaice în sistemele agrofotovoltaice
|
|
M2C4-22
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Țintă
|
Reducerea artificialității albiei râului pentru renaturalizarea zonei Po T1
|
|
M2C4-31
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Țintă
|
Intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor T1
|
|
M2C4-34
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T1
|
|
M2C4-35
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T1
|
|
M3C1-15
|
Investiția 1.5 – Consolidarea nodurilor metropolitane și a legăturilor naționale esențiale
|
Țintă
|
700 km de tronsoane de linie modernizate construite pe noduri metropolitane și legături naționale esențiale
|
|
M3C1-19
|
Investiția 1.8 – Modernizarea gărilor feroviare (gestionarea RFI; în sud)
|
Țintă
|
Gări feroviare modernizate și accesibile
|
|
M4C2-21bis
|
Investiția 3.2 – injecție de capital în Fondul pentru tranziția digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Injecție de capital în Fondul pentru tranziție digitală
|
|
M5C3-12
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Țintă
|
Începerea lucrărilor pentru proiecte de intervenții de infrastructură în zonele economice speciale
|
|
M6C1-7
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Centre de coordonare complet operaționale (al doilea lot)
|
|
M7-43
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
|
M7-44
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Etapă de referință
|
Ministerul Întreprinderilor și al Întreprinderilor din Italia a finalizat transferul de fonduri către Invitalia
|
|
M2C4-20
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T2
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
18.1.A opta tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M7-47
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Acord de punere în aplicare
|
|
M7-48
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Etapă de referință
|
Ministerul a finalizat investiția
|
|
M1C3-16
|
Investiție – 2.1 Caracterul atractiv al orașelor istorice de mici dimensiuni
|
Țintă
|
Intervenții încheiate pentru consolidarea siturilor culturale sau turistice
|
|
M1C3-18
|
Investiția 2.3 Programe de consolidare a identității locurilor, parcurilor și grădinilor istorice
|
Țintă
|
Numărul de parcuri și grădini istorice recalificate
|
|
M2C1-23
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
|
M2C4-9
|
Investiția 1.1. Punerea în aplicare a unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză
|
Țintă
|
Implementarea unui sistem avansat și integrat de monitorizare și prognoză pentru identificarea riscurilor hidrologice
|
|
M2C4-26
|
Investiția 3.5. Refacerea și protejarea fundului mării și a habitatelor marine
|
Țintă
|
Refacerea și protecția fundului mării și a habitatelor marine
|
|
M3C1-13
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
|
|
M4C2-6
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare atribuite
|
|
M4C2-7
|
Investiția 1.1: Proiecte de cercetare de interes național semnificativ (PRIN)
|
Țintă
|
Numărul cercetătorilor angajați cu contract pe durată determinată
|
|
M4C2-8
|
Investiția 1.3: Parteneriate extinse la universități, centre de cercetare, întreprinderi și finanțarea proiectelor de cercetare fundamentală
|
Țintă
|
Numărul de cercetători cu durată determinată angajați pentru parteneriatele de cercetare de bază avute în vedere, semnate între institute de cercetare și întreprinderi private
|
|
M4C2-22
|
Investiția 2.1: PIIEC
|
Țintă
|
Numărul de proiecte care au beneficiat de sprijin
|
|
M2C4-37
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Țintă
|
Intervenții pentru canalizare și purificare T1
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
19.1.a noua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M1C1-145
|
Investiția 1.4.4 – Actualizarea adoptării platformei naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)
|
Țintă
|
Platforma națională de identitate digitală (CIE) și registrul național (ANPR)
|
|
M1C1-144
|
Investiția 1.4.2 – Incluziunea cetățenilor – Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale/intervențiilor puse în aplicare
|
Țintă
|
Îmbunătățirea accesibilității serviciilor publice digitale
|
|
M1C1-146
|
Investiția 1.4.4 – Adoptarea pe scară mai largă a platformelor naționale de identitate digitală (SPID, CIE) și a registrului național (ANPR)
|
Țintă
|
Platforma națională pentru identitatea digitală (CIE)
|
|
M1C3-17
|
Investiții – 2.2 Protecția și îmbunătățirea arhitecturii rurale și a peisajului
|
Țintă
|
Încheierea intervențiilor pentru protejarea și consolidarea arhitecturii rurale și a peisajului
|
|
M1C3-19
|
Investiție – 2.4 Siguranța seismică a lăcașurilor de cult, restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto) și adăposturi pentru opere de artă (Recuperarea Artei)
|
Țintă
|
Intervenții pentru siguranța seismică în lăcașurile de cult, restaurarea patrimoniului FEC (Fondo Edifici di Culto) și adăposturi pentru lucrări de artă finalizate
|
|
M1C3-28
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi de turism sprijinite prin creditul fiscal pentru infrastructuri și/sau servicii;
|
|
M1C3-32
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi din domeniul turismului care urmează să fie sprijinite prin Fondul de garantare pentru IMM-uri
|
|
M1C3-34
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de proprietăți imobiliare reamenajate pentru turism de către Fondul Național pentru Turism
|
|
M2C1-17
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a deșeurilor municipale în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17bis
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a deșeurilor de ambalaje în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17ter
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din lemn în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17quater
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din metale feroase în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17 chinquies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor de aluminiu – Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
Sexele M2C1-17
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din sticlă în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17 septies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a hârtiei și a cartonului în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17 octies
|
Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Țintă
|
Ratele de reciclare a ambalajelor din plastic în Planul de acțiune pentru economia circulară
|
|
M2C1-17 non-ies
|
Reforma din 1.1 a Programului național pentru economia circulară; Investiția 1.2 – Proiecte-pilot „emblematice” privind economia circulară
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a colectării separate pentru fracțiunile de deșeuri periculoase produse de gospodării și textile
|
|
M2C2-46
|
Investiția 1.2 Promovarea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru atribuirea granturilor pentru punerea în aplicare a intervențiilor pentru comunitățile energetice
|
|
M2C4-11bis
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice pentru intervenții în Emilia-Romagna, Toscana și Marche
|
|
M3C1-5
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari și Palermo-Catania
|
|
M3C1-23
|
Investiția 1.9 Conexiuni interregionale
|
Țintă
|
Investiția 1.9 Conexiuni interregionale
|
|
M3C1-25
|
Reforma 1.3 – Stimularea eficienței infrastructurii feroviare în Italia
|
Etapă de referință
|
Studiu de fezabilitate pentru instalarea unui vehicul de stat
|
|
M4C2-13
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
Numărul de noi centre care urmează să fie create
|
|
M6C1-6
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Persoane tratate în îngrijire la domiciliu
|
|
M6C1-9
|
Investiția 1.2: Domiciliul ca prim loc de îngrijire și telemedicină
|
Țintă
|
Numărul de persoane asistate de instrumente de telemedicină (al treilea lot)
|
|
M6C2-8
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Spitalele sunt digitalizate (DEA – Departamentul pentru situații de urgență și de admisie – nivelul I și nivelul II)
|
|
M6C2-11
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Țintă
|
Medicii generaliști care alimentează dosarul electronic de sănătate.
|
|
M1C3-33
|
Investiția 4.2 Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de întreprinderi care urmează să fie sprijinite prin Fondo Rotative (primul lot)
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
20.1.A zecea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/ Obiectiv
|
Nume
|
|
|
|
|
|
|
M2C3-6
|
Investiția 1.1: Construirea de noi școli prin înlocuirea clădirilor
|
Țintă
|
|
|
M2C3-8
|
Investiția 1.2 – Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției
|
Țintă
|
Construirea de clădiri, recalificarea și consolidarea activelor imobiliare publice utilizate parțial sau integral de administrarea justiției
|
|
M2C3-10
|
Investiția 3.1: Promovarea încălzirii centralizate eficiente
|
Țintă
|
Construirea sau extinderea rețelelor de termoficare pentru a reduce consumul de energie
|
|
M2C4-23
|
Investiția 3.3 Renaturificarea zonei Po
|
Țintă
|
Reducerea artificialității albiei râului pentru renaturalizarea zonei Po T2
|
|
M2C4-25
|
Investiția 3.4. Reabilitarea „solului din siturile orfane”
|
Țintă
|
Revitalizarea siturilor orfane
|
|
M2C4-29
|
Investiția 4.1. Investiții în infrastructurile de apă primară pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
Țintă
|
Investiții în infrastructura primară de apă pentru securitatea aprovizionării cu apă
|
|
M2C4-32
|
Investiția 4.2. Reducerea pierderilor în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor
|
Țintă
|
Intervenții în rețelele de distribuție a apei, inclusiv digitalizarea și monitorizarea rețelelor T2
|
|
M2C4-35bis
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T2
|
|
M2C4-38
|
Investiția 4.4 Investiții în canalizare și purificare
|
Țintă
|
Intervenții pentru canalizare și purificare T2
|
|
M5C2-20
|
Investiția 6 – Programul de inovare pentru calitatea locuințelor
|
Țintă
|
Numărul de unități locative care beneficiază de sprijin (atât în ceea ce privește construcția, cât și reabilitarea) și numărul de metri pătrați ai spațiilor publice care beneficiază de sprijin
|
|
M1C1-147
|
Investiția 1.2 – Facilitarea cloud computingului pentru agențiile de plăți locale
|
Țintă
|
Facilitarea cloud pentru administrația publică locală T2
|
|
M1C1-148
|
Investiția 1.4.1 – Experiența cetățenilor – Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității și a capacității de utilizare a serviciilor publice digitale T2
|
|
M1C1-149
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării serviciilor de platformă PagoPA T2
|
|
M1C1-150
|
Investiția 1.4.3 – Adoptarea extinderii serviciilor de platformă PagoPA și a aplicației „IO”
|
Țintă
|
Extinderea adoptării aplicației „IO” T2
|
|
M1C1-151
|
Investiția 1.4.5 – Digitalizarea anunțurilor publice
|
Țintă
|
Adoptarea pe scară mai largă a anunțurilor publice digitale T2
|
|
M1C1-152
|
Investiția 1.6.1 – Digitalizarea Ministerului de Interne
|
Țintă
|
Ministerul de Interne – Procese T2 reconcepute integral și digitalizate
|
|
M1C1-153
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Dosare judiciare digitalizate T2
|
|
M1C1-154
|
Investiția 1.6.2 – Digitalizarea Ministerului Justiției
|
Țintă
|
Sistemele T2 de cunoștințe privind lacurile de date privind justiția
|
|
M1C1-155
|
Investiția 1.6.3 – Digitalizarea Institutului Național de Securitate Socială (INPS) și a Institutului Național de Asigurări pentru Accidente la Muncă (INAIL)
|
Țintă
|
INAIL – procese/servicii reconcepute și digitalizate T2
|
|
M1C2-15
|
Investiția 2: Inovarea și tehnologia microelectronicii
|
Țintă
|
Capacitatea de producție a substraturilor din carbură de siliciu
|
|
M1C2-17
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Numere de locuințe furnizate cu conectivitate de 1 Gbps
|
|
M1C2-18
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Clădiri școlare și unități medicale cu conectivitate de 1 Gbps
|
|
M1C2-20
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Drumuri și coridoare extraurbane facilitate cu acoperire 5G
|
|
M1C2-21
|
Investiția 3: Conexiuni rapide la internet (bandă ultrarapidă și 5G)
|
Țintă
|
Zonele afectate de disfuncționalități ale pieței cu acoperire 5G
|
|
M1C2-23
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Telescoape terestre fabricate; Desfășurarea centrului SST, a fabricii spațiale și a demonstratorului de propulsie lichidă
|
|
M1C2-24
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Constelații sau validarea conceptului de constelații desfășurate
|
|
M1C2-25
|
Investiția 4: Tehnologia satelitară și economia spațială
|
Țintă
|
Servicii furnizate administrațiilor publice
|
|
M1C3-21
|
Investiția – 3.2 Dezvoltarea industriei cinematografice (proiectul Cinecittà)
|
Țintă
|
Numărul de studiouri ale căror lucrări de recalificare, modernizare, construcție sunt finalizate
|
|
M1C3-36
|
— Investiții – 4.3 Caput Mundi-Next Generation EU pentru evenimente turistice importante
|
Țintă
|
Numărul de situri culturale și turistice a căror recalificare se încheie
|
|
M2C1-16
|
Investiția 1.1 – Implementarea de noi instalații de gestionare a deșeurilor și modernizarea instalațiilor existente
|
Țintă
|
Depozite de deșeuri neregulamentare
|
|
M2C1-19
|
Investiția 3.1: Insulele verzi
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a proiectelor integrate în insulele mici
|
|
M2C1-21
|
Investiția 3.2: Comunitățile verzi
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a intervențiilor prezentate în planurile comunităților verzi
|
|
M2C1-24
|
Investiția 3.4: Fondo Contratti di Filiera (FCF) pentru a sprijini contractele privind lanțurile de aprovizionare pentru sectorul agroalimentar, al pescuitului și acvaculturii, al silviculturii, al floriculturii și al pepinierelor vegetale
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
|
M2C2-3
|
Investiția 1.4 Dezvoltarea biometanului, în conformitate cu criteriile de promovare a economiei circulare
|
Țintă
|
Înlocuirea tractoarelor agricole
|
|
M2C2-5
|
Investiția 1.4 Dezvoltarea biometanului, în conformitate cu criteriile de promovare a economiei circulare
|
Țintă
|
Producția suplimentară de biometan
|
|
M2C2-10
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – Creșterea capacității rețelelor de distribuție a energiilor regenerabile
|
|
M2C2-11
|
Investiția 2.1 Consolidarea rețelelor inteligente
|
Țintă
|
Rețele inteligente – electrificarea consumului de energie
|
|
M2C2-13
|
Investiția 2.2 Intervenții pentru creșterea rezilienței rețelei electrice
|
Țintă
|
Creșterea rezilienței rețelei de energie electrică
|
|
M2C2-15
|
Investiția 3.3 Testarea hidrogenului pentru transportul rutier
|
Țintă
|
Dezvoltarea stațiilor de reîncărcare pe bază de hidrogen
|
|
M2C2-17
|
Investiția 3.4 Testarea hidrogenului pentru mobilitatea feroviară
|
Țintă
|
Numărul de stații de realimentare cu hidrogen
|
|
M2C2-19
|
Investiția 3.5 – Cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
Țintă
|
Numărul de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul hidrogenului
|
|
M2C2-25bis
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Cel puțin 5 intervenții pentru modernizarea infrastructurii sistemelor rapide de transport în masă
|
|
M2C2-25ter
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Achiziționarea a cel puțin 85 de unități de material rulant pentru transportul rapid de masă
|
|
M2C2-26
|
Investiția 4.2 Dezvoltarea sistemelor de transport rapid în masă
|
Țintă
|
Numărul de km de infrastructură de transport public
|
|
M2C2-35
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu autobuze cu pardoseală joasă cu emisii zero
|
Țintă
|
Numărul de autobuze cu pardoseală cu emisii zero înmatriculate T2
|
|
M2C2-35 ter
|
Investiția 4.4.1: Consolidarea parcului de autobuze pentru transportul public regional cu vehicule pe bază de combustibili ecologici
|
Țintă
|
Numărul de stații de încărcare pentru autobuzele cu pardoseală joasă și cu emisii zero
|
|
M2C2-35 bis
|
Investiția 4.4.2: Consolidarea parcului feroviar regional de transport public cu trenuri cu emisii zero și serviciu universal
|
Țintă
|
Numărul de trenuri cu emisii zero și numărul de transporturi pentru serviciul universal
|
|
M2C2-36
|
Investiția 4.4.3: Reînnoirea flotei de comandă a brigăzii naționale de pompieri
|
Țintă
|
Numărul de vehicule nepoluante pentru reînnoirea parcului de vehicule pentru comanda națională de pompieri
|
|
M2C2-40
|
Investiția 5.1. Sprijin pentru sistemul de producție pentru tranziția ecologică, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și competitivitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare strategice
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
|
M2C2-43
|
Investiția 5.4 – injecție de capital în Fondul pentru o tranziție verde („GTF”)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport
|
|
M2C2-45
|
Investiția 1.1 Dezvoltarea sistemelor agrofotovoltaice
|
Țintă
|
Instalarea de panouri solare fotovoltaice în sistemele agrofotovoltaice
|
|
M2C2-47
|
Investiția 1.2 Promovarea surselor regenerabile de energie pentru comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează împreună
|
Țintă
|
Instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile în comunitățile energetice și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acționează în comun
|
|
M2C2-49
|
Investiția 3.1 Producția de hidrogen în situri dezafectate (văi de hidrogen)
|
Țintă
|
Finalizarea proiectului privind producția de hidrogen în zonele industriale
|
|
M2C2-51
|
Investiția 3.2 Utilizarea hidrogenului în industria greu de decarbonizat
|
Țintă
|
Introducerea hidrogenului în procesul industrial
|
|
M2C2-53
|
Investiția 5.2 Hidrogen
|
Țintă
|
Instalație industrială construită
|
|
M2C4-6bis
|
Investiția 3.2: Digitalizarea parcurilor naționale
|
Țintă
|
Finalizarea intervenției
|
|
M2C4-11ter
|
Investiția 2.1.a. Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic – intervenții în Emilia Romagna, Toscana și Marche
|
Etapă de referință
|
Finalizarea proiectelor
|
|
M2C4-13
|
Investiția 2.1b – Măsuri de reducere a riscului de inundații și hidrogeologic
|
Țintă
|
Finalizarea intervențiilor de tip D și E
|
|
M2C4-20bis
|
Investiții. 3.1: Protejarea și consolidarea pădurilor urbane și periurbane
|
Țintă
|
Arbori vegetali pentru protecția și valorificarea zonelor verzi urbane și periurbane T3
|
|
M2C4-34bis
|
Investiția 4.3 Investiții în reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă
|
Țintă
|
Intervenții pentru reziliența agrosistemului de irigații pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă T1
|
|
M3C1-6
|
Investiția 1.1 – Legături feroviare de mare viteză cu sudul pentru călători și mărfuri
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Napoli-Bari, Salerno-Reggio Calabria, Palermo-Catania
|
|
M3C1-24
|
Investiția 1.9 Conexiuni interregionale
|
Țintă
|
Investiția 1.9 Conexiuni interregionale
|
|
M3C1-9
|
Investiția 1.2 – Linii de mare viteză din nord care leagă de restul Europei
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe liniile Brescia-Verona-Vicenza-Padova; Liguria-Alpi.
|
|
M3C1-11
|
Investiția 1.3 – Conexiuni Diagonale
|
Țintă
|
Calea ferată de mare viteză atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, pe linia Orte-Falconara și Taranto -Metaponto-Potenza-Battipaglia
|
|
M3C1-14
|
Investiția 1.4 – Introducerea Sistemului european de management al transportului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
|
|
M3C1-16
|
Investiția 1.5 – Consolidarea nodurilor metropolitane și a legăturilor naționale esențiale
|
Țintă
|
|
|
M3C1-17bis
|
Investiția 1.7 – Modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud
|
Țintă
|
650 km de lucrări finalizate legate de modernizarea, electrificarea și reziliența căilor ferate din sud, pregătiți pentru etapele de autorizare și de exploatare.
|
|
M3C1-18
|
Investiția 1.6 – Consolidarea liniilor regionale – Modernizarea căilor ferate regionale (gestionare RFI)
|
Țintă
|
Linii regionale modernizate, gata pentru autorizare și etape operaționale
|
|
M3C1-20
|
Investiția 1.8 – Modernizarea gărilor feroviare (gestionarea RFI; în sud)
|
Țintă
|
Gări feroviare modernizate și accesibile
|
|
M3C1-26
|
Reforma 1.3 – Stimularea eficienței infrastructurii feroviare în Italia
|
Etapă de referință
|
Intrarea în vigoare a legislației primare secundare (și adoptarea actelor de punere în aplicare)
|
|
M4C1-30
|
Reforma 1.7: Reforma reglementărilor privind locuințele pentru studenți și investițiile în locuințele pentru studenți
|
Țintă
|
Crearea de unități de cazare pentru studenți, în conformitate cu legislația relevantă
|
|
M4C2-9
|
Investiția 1.4: Consolidarea structurilor de cercetare și sprijinirea creării unor „lideri naționali în domeniul C &D ” cu privire la unele tehnologii generice esențiale
|
Țintă
|
Centrele naționale sunt operaționale, iar activitățile sunt puse în aplicare de centrele naționale în domeniul tehnologiilor generice esențiale
|
|
M4C2-14
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
|
|
M4C2-15
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Țintă
|
Numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin
|
|
M4C2-15 bis
|
Investiția 2.3: Consolidarea și extinderea sectorială/teritorială a centrelor de transfer de tehnologie pe segmente industriale
|
Etapă de referință
|
Finalizarea pachetelor de lucru EDIH și TEF
|
|
M4C2-16 bis
|
Investiția 3.1: Fondul pentru construirea unui sistem integrat de infrastructuri de cercetare și inovare
|
Țintă
|
Numărul de infrastructuri de cercetare și inovare care au fost create sau care și-au finalizat activitățile
|
|
M4C2-18 Bis
|
Invesment1.5: Instituirea și consolidarea „ecosistemelor de inovare pentru durabilitate”, crearea unor „lideri teritoriali ai C &D ”
|
Țintă
|
Activități puse în aplicare de ecosistemele de inovare
|
|
M4C2-21
|
Investiția 3.2 – injecție de capital în Fondul pentru tranziția digitală („DTF”)
|
Etapă de referință
|
Adoptarea unui raport
|
|
M5C1-19
|
Investiția 5 – Crearea de întreprinderi ale femeilor
|
Țintă
|
Întreprinderile, astfel cum sunt definite în politica de investiții relevantă, au primit sprijin financiar
|
|
M5C2-12
|
Investiția 4 – Investiții în proiecte de regenerare urbană care vizează reducerea situațiilor de marginalizare și de degradare socială
|
Țintă
|
Proiecte pentru intervenții de regenerare urbană care vizează municipalități
|
|
M5C2-14
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – proiecte generale
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de planificare integrată în orașele metropolitane
|
|
M5C2-16
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Depășirea așezărilor ilegale pentru combaterea exploatării prin muncă în agricultură
|
Țintă
|
Activitățile proiectului sunt finalizate în zonele identificate ca așezări ilegale în planurile locale
|
|
M5C2-18
|
Investiția 5 – Planuri urbane integrate – Fondul BEI din afara fondului
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali pentru o valoare de investiții a proiectelor subiacente de cel puțin 545 000 000 EUR
|
|
M5C2-22
|
Investiția 7 – Proiectul pentru sport și incluziune socială
|
Țintă
|
Intervenții legate de contractele privind facilitățile sportive
|
|
M5C3-13
|
Investiția 1.4: Investiții în infrastructură pentru zona economică specială
|
Țintă
|
Finalizarea intervențiilor de infrastructură în zonele economice speciale.
|
|
M6C1-3
|
Investiția 1.1: Casele comunitare de sănătate pentru îmbunătățirea asistenței sanitare teritoriale
|
Țintă
|
Case de sănătate comunitare puse la dispoziție și echipate din punct de vedere tehnologic (primul lot)
|
|
M6C1-11
|
Investiția 1.3: Consolidarea asistenței medicale intermediare și a facilităților sale (spitalele comunitare)
|
Țintă
|
Spitale comunitare renovate, interconectate și echipate din punct de vedere tehnologic (primul lot)
|
|
M6C2-6
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Echipamente sanitare de mari dimensiuni operaționale
|
|
M6C2-9
|
Investiția 1.1: Actualizarea digitală a echipamentelor tehnologice ale spitalelor
|
Țintă
|
Paturi suplimentare prevăzute în UIC și în terapie subintensivă
|
|
M6C2-10
|
Investiția 1.2: Către un spital sigur și durabil
|
Țintă
|
Intervențiile antiseismice în unitățile spitalicești sunt finalizate
|
|
M6C2-10 bis
|
Investiția 1.2: Către un spital sigur și durabil
|
Țintă
|
Plata resurselor MRR pentru proiecte în temeiul articolului 20 din Legea financiară nr. 67/88 – Construirea asistenței medicale
|
|
M6C2-12
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Etapă de referință
|
Sistemul de carduri de asigurări de sănătate și infrastructura pentru interoperabilitatea dosarului electronic de sănătate sunt operaționale.
|
|
M6C2-13
|
Investiția 1.3: Consolidarea infrastructurii tehnologice și a instrumentelor de colectare, prelucrare, analiză și simulare a datelor
|
Țintă
|
Toate regiunile au adoptat și utilizează DES
|
|
M6C2-16
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Formare privind competențele manageriale și digitale oferite angajaților Serviciului Național de Sănătate
|
|
M6C2-17
|
Investiția 2.2: Dezvoltarea competențelor tehnico-profesionale, digitale și manageriale ale profesioniștilor din sistemul de sănătate
|
Țintă
|
Numărul de contracte de formare medicală – de specialitate finanțate
|
|
M7-37
|
Investiția 13: Faza 1 a liniei adriatice (stația de compresoare de la Sulmona și conducta de gaz Sestino-Minerbio)
|
Etapă de referință
|
Finalizarea lucrărilor
|
|
M7-39
|
Investiția 14: Infrastructura de export transfrontalier de gaze
|
Etapă de referință
|
Finalizarea lucrărilor
|
|
M7-41
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Țintă
|
Acordarea resurselor MRR
|
|
M7-42
|
Investiția 15: Transizione 5.0 verde
|
Țintă
|
Economii de energie de 0.4 Mtep la nivelul consumului final de energie în perioada 2024-2026
|
|
M7-45
|
Investiția 16: Sprijin pentru IMM-uri pentru producția proprie din surse regenerabile de energie
|
Țintă
|
Acorduri juridice cu beneficiarii finali
|
|
M7-49
|
Investiția 17: Instrument financiar pentru renovarea energetică a locuințelor rezidențiale publice
|
Țintă
|
Acorduri juridice semnate cu beneficiarii finali
|
|
M1C3-29
|
Investiția 4.2: Fonduri pentru competitivitatea întreprinderilor de turism
|
Țintă
|
Numărul de proiecte din domeniul turismului care urmează să fie sprijinite prin intermediul fondurilor tematice ale Băncii Europene de Investiții
|
|
M3C2-9
|
Investiția 1.1: Porturi verzi: intervenții în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice în porturi
|
Țintă
|
Porturi verzi: finalizarea lucrărilor
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
|
SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE
1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Italiei se efectuează în conformitate cu următoarele măsuri.
În conformitate cu Decretul-lege nr. 77 din 31 mai 2021, astfel cum a fost modificat prin Decretul-lege nr. 13 din 24 februarie 2023, se creează o serie de structuri de coordonare pentru monitorizarea și punerea în aplicare a planului. Este vorba în special despre: (I) un comitet director la nivel înalt („cabina di regia”) instituit în cadrul președinției Consiliului de Miniștri, cu sarcina principală de a conduce și de a coordona punerea în aplicare a planului; (II) o structură a misiunilor instituită în cadrul președinției Consiliului de Miniștri, cel puțin pe durata planului, împuternicită să acționeze ca structură centrală de coordonare pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului; (III) o structură tehnică la Ministerul Economiei și Finanțelor, care să efectueze monitorizarea operațională a implementării planului, controlul regularității procedurilor și cheltuielilor și raportarea, precum și sprijinul tehnic și operațional pentru faza de implementare. Structura misiunii în cadrul președinției Consiliului de Miniștri acționează ca punct unic de contact la nivel național pentru Comisia Europeană. Ministerul Economiei și Finanțelor asigură evaluarea rezultatelor planului. Partenerii sociali și alte părți interesate participă la reuniuni specifice ale „cabina di regia” pentru a asigura implicarea lor în punerea în aplicare a planului. În plus, se identifică structuri de coordonare la nivelul fiecărei administrații centrale responsabile de măsurile incluse în plan, însărcinate cu gestionarea, monitorizarea, raportarea și controlul intervențiilor relevante, inclusiv în ceea ce privește supravegherea punerii în aplicare și progresele înregistrate în direcția atingerii jaloanelor și a țintelor. În fine, sunt avute în vedere mecanisme asigurare a punerii în aplicare în cazul unor probleme de această natură, inclusiv prin activarea competențelor de substituire în raport cu administrațiile responsabile cu măsurile prevăzute în plan, cu scopul de a garanta realizarea la timp și eficace a proiectelor și se instituie mecanisme ex ante pentru soluționarea conflictelor.
Pentru a consolida capacitatea administrativă de monitorizare și punere în aplicare, se are în vedere recrutarea de personal temporar, inclusiv în cadrul administrațiilor centrale responsabile cu intervențiile cuprinse în plan și Ministerul Economiei și Finanțelor (inclusiv în cadrul structurii centrale de coordonare și al Departamentului de contabilitate de stat), astfel cum se prevede în Decretul-lege nr. 80 din 9 iunie 2021, precum și în cadrul administrațiilor din sudul Italiei, care se preconizează că vor consolida capitalul uman implicat în planificarea și cheltuirea fondurilor UE, astfel cum se prevede în special în Legea nr. 178 din 2020. În plus, sunt alocate resurse pentru structura misiunii instituită în cadrul președinției Consiliului de Miniștri pentru a asigura funcționarea eficientă a acesteia, astfel cum se prevede în Decretul-lege nr. 13 din 24 februarie 2023. În fine, se are în vedere acordarea de sprijin tehnic și operațional administrațiilor centrale și locale în punerea în aplicare a proiectelor, inclusiv prin utilizarea companiilor cu capital de stat, a unui grup de experți pentru asistență tehnică și a posibilității de a recurge la expertiză externă. Aceste acțiuni sunt însoțite de punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a birocrației și de simplificare a procedurilor administrative, astfel cum se prevede în Decretul-lege nr. 77 din 31 mai 2021 și în Decretul-lege nr. 13 din 24 februarie 2023.
Acordurile prevăd, de asemenea, utilizarea unui sistem informatic integrat („ReGiS”). Serviciul de audit existent Inspectoratul General pentru Relațiile Financiare cu Uniunea Europeană (IGRUE), din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, are sarcina de a coordona sistemele de audit și de a efectua controalele cu sprijinul Biroului de conturi teritoriale de stat (STR). Rămân în vigoare acordurile consolidate cu Guardia di Finanza și cu autoritățile independente relevante, cum ar fi agenția națională anticorupție ANAC, consolidându-se astfel rolul pe care sistemul juridic italian îl atribuie deja acestor autorități în ceea ce privește protecția finanțelor publice, inclusiv a celor provenind de la UE.
2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a oferi Comisiei acces deplin la datele subiacente relevante, Italia ia următoarele măsuri.
Ministerul Economiei și Finanțelor acționează ca structură tehnică pentru monitorizare, inclusiv în ceea ce privește progresele înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele, și, după caz, pentru punerea în aplicare a activităților de control și audit, precum și pentru furnizarea de rapoarte și cereri de plată. Acesta coordonează raportarea obiectivelor de etapă și a țintelor, a indicatorilor relevanți, dar și a informațiilor financiare calitative și a altor date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Încodarea datelor are loc la nivelul administrațiilor centrale responsabile cu măsurile planului, care raportează datele solicitate Ministerului Economiei și Finanțelor. În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Italia prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului. Italia se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.