COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.6.2021

COM(2021) 295 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind rezultatele proiectului-pilot referitor la utilizarea Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în domeniul comerțului electronic

Cuprins

1.    Introducere    

2.    Informații generale cu privire la IMI    

3.    Domeniul de aplicare al proiectului-pilot - Dispoziții legislative sprijinite de IMI        

4.    Pregătirea și lansarea proiectului-pilot    

5.    Autoritățile competente    

6.    Utilizarea IMI pe parcursul derulării proiectului-pilot    

7.    Feedback din partea statelor membre    

8.    Protecția datelor    

9.    Funcționalități de traducere    

10.    Concluzie    

1.Introducere

Prezentul raport include rezultatele proiectului-pilot referitor la utilizarea Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în scopul sprijinirii cooperării administrative, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind comerțul electronic) 1 . Raportul se fundamentează pe articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul IMI”) 2 . Conform articolului menționat, Comisia trebuie să transmită Parlamentului European și Consiliului o evaluare a rezultatelor proiectului-pilot, inclusiv a aspectelor privind protecția datelor și a funcționalităților efective de traducere. Prin urmare, prezentul raport vizează evaluarea rezultatelor proiectului-pilot privind utilizarea IMI pentru punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a schimbului de informații între autoritățile naționale și Comisie. Raportul are ca scop efectuarea acestei evaluări în cadrul mecanismului de cooperare administrativă prevăzut la articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic. Prezentul raport nu evaluează funcționarea în general a sistemului de cooperare administrativă, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, aceasta făcând obiectul unei evaluări specifice în contextul raportului de evaluare a Directivei privind comerțul electronic 3 . În mod similar, prezentul raport nu vizează mecanismul specific de cooperare administrativă aplicabil intermediarilor, astfel cum este propus în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale 4 , care - după adoptare - ar trebui să se aplice în mod specific asigurării respectării acestor norme armonizate privind furnizarea de servicii intermediare în cadrul pieței interne.

2.Informații generale cu privire la IMI

IMI a fost instituit în temeiul Regulamentului IMI și dezvoltat de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre (sistemul este utilizat și de țările SEE: Norvegia, Islanda și Liechtenstein). Acesta este un instrument informatic securizat, multilingv și flexibil. Acesta este, de asemenea, ușor de utilizat și respectă normele în materie de protecție a datelor. IMI reprezintă, de asemenea, alegerea implicită pentru numeroase inițiative de pe piața internă care implică un sistem de cooperare administrativă. IMI ajută autoritățile să își îndeplinească obligațiile de cooperare administrativă transfrontalieră în numeroase domenii de politică privind piața unică, iar, în prezent, sprijină procedurile de cooperare administrativă în 17 domenii de politică diferite. În ianuarie 2021, erau înregistrate în sistem peste 12 000 de autorități publice care cooperează între ele. IMI poate fi adaptat, cu un efort minim sau fără niciun fel de efort în ceea ce privește dezvoltarea, pentru a sprijini alte domenii de politică. Acesta a reușit să modernizeze cooperarea administrativă transfrontalieră și să asigure funcționarea efectivă a pieței unice. Cu toate că utilizatorii finali ai sistemului sunt autorități publice naționale, beneficiarii acestei cooperări îmbunătățite sunt întreprinderile și cetățenii.

IMI poate fi utilizat în toate limbile UE: conținutul standardizat, întrebările, răspunsurile, mesajele și câmpurile formularelor sunt toate pretraduse. În plus, traducerea automată este pusă la dispoziție pentru informațiile furnizate în câmpurile pentru „text liber” (unde utilizatorii pot introduce text în mod direct, fără să trebuiască să aleagă dintr-un număr stabilit de opțiuni). Sistemul este flexibil și poate găzdui orice structură administrativă națională: centralizată, complet descentralizată sau de altă natură. Schimbul de informații prin intermediul IMI este complet securizat și respectă toate normele în materie de protecție a datelor. În plus, toți utilizatorii pot beneficia de rețeaua existentă de coordonatori IMI naționali pentru instruire și asistență. Utilizarea sistemului nu generează costuri legate de tehnologia informației pentru statele membre și țările SEE. Toate proiectele-pilot din IMI, inclusiv proiectul-pilot privind comerțul electronic, fac obiectul unei evaluări.

3.Domeniul de aplicare al proiectului-pilot - Dispoziții legislative sprijinite de IMI

Ca dispoziție generală, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul IMI, Comisia poate derula proiecte-pilot pentru a evalua eficacitatea IMI pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind cooperarea administrativă ale actelor UE care nu figurează în anexa la regulamentul menționat.

Directiva privind comerțul electronic constituie cadrul juridic pentru furnizarea de servicii ale societății informaționale pe piața internă. Scopul directivei este de a elimina barierele din calea furnizării transfrontaliere a acestor servicii în UE și de a oferi securitate juridică întreprinderilor și cetățenilor. Directiva stabilește norme armonizate cu privire la aspecte precum: (i) cerințele în materie de transparență și de informare pentru furnizorii de servicii ale societății informaționale; (ii) comunicările comerciale; (iii) contractele electronice; și (iv) limitările răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Aceasta îmbunătățește, de asemenea, cooperarea administrativă între statele membre și facilitează autoreglementarea.

În ceea ce privește cooperarea administrativă, articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic stabilește un mecanism de cooperare între autoritățile naționale competente atunci când iau în considerare restrângerea liberei circulații a serviciilor societății informaționale transfrontaliere. Acest mecanism de cooperare funcționează împreună cu alte instrumente aplicabile cerințelor și măsurilor naționale privind serviciile societății informaționale (care implică adesea diferiți actori din statele membre), cum ar fi TRIS (Sistemul de informații al reglementărilor tehnice) sau CPC (rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului), ambele înființate și/sau dezvoltate ulterior adoptării Directivei privind comerțul electronic.

Articolul 3 alineatele (4), (5) și (6) din Directiva privind comerțul electronic face obiectul proiectului-pilot. Dispozițiile de la articolul menționat reglementează procedura prin care un stat membru poate lua măsuri restrictive împotriva unui anumit serviciu al societății informaționale care nu este stabilit pe teritoriul său. Adoptarea unor astfel de măsuri restrictive face obiectul unor cerințe de fond și procedurale. Cerințele de fond sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (4) litera (a) din Directiva privind comerțul electronic. În ceea ce privește condițiile procedurale, care sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (4) litera (b) din Directiva privind comerțul electronic, înainte de a lua măsurile respective și fără a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor preliminare și acțiunilor desfășurate în cadrul unei anchete penale, statul membru trebuie să ceară statului membru de stabilire să ia măsuri împotriva unui anumit serviciu al societății informaționale. În cazul în care măsurile luate sunt inadecvate sau dacă statul membru de stabilire nu ia măsuri, statul membru care intenționează să adopte măsuri restrictive trebuie să notifice atât Comisiei, cât și statului membru de stabilire intenția sa de a lua astfel de măsuri. Articolul 3 alineatul (5) stabilește condițiile pentru procedura de urgență. Cererile de măsuri și notificările prevăzute la articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic sunt în prezent integrate în IMI: sistemul sprijină cooperarea administrativă prin mijloace tehnice în cadrul unui modul de cerere și al unui modul de notificare. Modulul de notificare acoperă, de asemenea, notificarea măsurilor în cadrul procedurii de urgență.

Lansarea unui proiect-pilot în domeniul de aplicare al Directivei privind comerțul electronic a fost convenită înainte de adoptarea Regulamentului IMI. Din acest motiv, proiectul-pilot nu a fost lansat în mod obișnuit prin adoptarea unui act de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul IMI. În schimb, în mod excepțional, proiectul-pilot este menționat în mod direct la articolul 29 alineatul (1) din regulament, conform căruia Comisia poate lansa un proiect-pilot pentru a evalua dacă IMI reprezintă un instrument eficace, eficient din punct de vedere al costurilor și ușor de folosit în vederea punerii în aplicare a articolului 3 alineatele (4), (5) și (6) din Directiva privind comerțul electronic.

Prezentul raport se fundamentează pe: (i) informații statistice preluate din IMI; (ii) feedbackul primit de la membrii grupului de experți responsabili cu domeniul comerțului electronic; și (iii) răspunsurile la chestionarele adresate statelor membre de către Comisie în 2017 și 2019 în cadrul a două anchete privind utilizarea sistemului.

4.Pregătirea și lansarea proiectului-pilot

Proiectul-pilot privind utilizarea IMI pentru cooperarea administrativă în domeniul comerțului electronic a fost lansat la sfârșitul lunii noiembrie 2013.

Formularele structurate din IMI privind conținutul schimburilor din sistem (de exemplu, câmpurile pentru informații care trebuie introduse de către expeditorii și destinatarii cererilor și ai notificărilor) au fost elaborate de Comisie. Au fost concepute două formulare pentru schimbul de informații: un formular de cerere pentru măsurile care trebuie luate de statul membru de stabilire și un alt formular pentru notificarea măsurilor (inclusiv în cazul de urgență) de către statul membru de destinație.

Statele membre au fost consultate cu privire la formularele propuse de Comisie. Pe baza feedbackului primit, formularele au fost finalizate, traduse în toate limbile oficiale și integrate în modulele IMI corespunzătoare.

Înainte de lansarea proiectului-pilot, Comisia a organizat, la 14 octombrie 2013, o sesiune de instruire pentru experții implicați în modulul de comerț electronic din statele membre. Începând cu această dată, serviciul de asistență IMI al Comisiei oferă asistență tehnică și asistență pentru utilizatori. Comisia a informat, de asemenea, în mod regulat statele membre cu privire la stadiul proiectului-pilot.

5.Autoritățile competente

În domeniul comerțului electronic, există în prezent 80 de autorități competente înregistrate în IMI cu acces la modulul de cereri, inclusiv coordonatori IMI naționali 5 din mai multe țări. În general, statele membre înregistrează între una și patru autorități competente în acest domeniu. Cu toate acestea, unele țări înregistrează un număr mai mare. De exemplu, Croația a înregistrat cinci autorități competente pentru cereri, în timp ce Cipru a înregistrat 11.

Pentru modulul de notificare, statele membre au înregistrat 68 de autorități competente, inclusiv 17 coordonatori IMI naționali. Majoritatea țărilor au înregistrat între una și patru autorități competente, însă Germania a înregistrat șapte autorități, iar Cipru a înregistrat 11.

Sunt înregistrate mai multe autorități competente pentru ambele module (cerere și notificare). Acest lucru înseamnă că sunt înregistrate, în total, 85 de autorități competente diferite pentru acest domeniu de politică, inclusiv 27 de coordonatori IMI naționali.

6.Utilizarea IMI pe parcursul derulării proiectului-pilot

Datele statistice extrase din sistem arată că utilizarea IMI pe parcursul derulării proiectului-pilot a fost destul de limitată, ceea ce înseamnă că s-a înregistrat un volum redus de schimburi.

În perioada 2013-2019, numărul total de schimburi efectuate de statele membre a fost de 255, dintre care 149 au fost cereri și 106 au fost notificări. Anexa la prezentul raport include statistici detaliate cu privire la numărul de schimburi efectuate până la sfârșitul anului 2019.

Pe parcursul derulării proiectului-pilot, 72 % din cereri au fost depuse de Regatul Unit, în timp ce Spania a depus 19 % din cereri. Alte trei state membre (Belgia, Germania și Irlanda) au fost, de asemenea, expeditori relativ activi. Fiecare dintre aceste țări a trimis 3 % din cereri (și anume un total combinat de 9 % din cereri au fost trimise de aceste trei țări). Cele trei state membre care au primit cele mai multe cereri au fost Cipru (33 % din totalul cererilor), Germania (17 %) și Țările de Jos (17 %).

În cadrul modulului de notificare, Italia a fost cea care a transmis cel mai mare număr de notificări (58 % din notificările transmise), urmată de Regatul Unit cu 35 % din notificările transmise. Belgia a notificat măsuri în 4 % din cazurile înregistrate în sistem, în timp ce Irlanda a transmis 2 % din notificări.

Statisticile arată că unele state membre nu au participat încă la niciun schimb prin IMI. Există, de asemenea, țări care nu au fost implicate în notificările privind comerțul electronic transmise prin IMI.

În ceea ce privește situația cazurilor din modulul de cereri, 74 % din cererile trimise până la 31 decembrie 2019 (110) au primit răspuns și au fost închise în mod oficial. În plus, 9 % din cereri au fost refuzate, iar 8 % au fost retrase.

În cadrul modulului de notificare, toate schimburile au fost închise în mod oficial. În ceea ce privește măsurile notificate, durata acestora a fost una permanentă în 94 % din cazuri și temporară în 4 % din cazuri.

Cifrele din 2020 nu indică o creștere semnificativă a utilizării sistemului. În 2020, 16 cereri de măsuri și 18 notificări noi au fost transmise prin intermediul IMI. Germania a trimis șase cereri de măsuri, Regatul Unit cinci cereri, Italia trei cereri, în timp ce Țările de Jos au trimis două cereri. Statele membre care au primit aceste cereri sunt variate: Irlanda, Italia, Cipru și Luxemburg au primit câte două cereri, în timp ce Franța, Austria, Portugalia, Germania, Țările de Jos, Regatul Unit, Luxemburg și Belgia au primit câte o cerere. Italia a rămas cel mai activ expeditor de notificări transmițând 15 dintre cele 18 notificări, în timp ce Țările de Jos au transmis două notificări, iar Regatul Unit a transmis o notificare. Până la începutul anului 2021, cinci cereri au fost închise, în timp ce cinci cereri au fost acceptate, cinci cereri au fost retrase și o cerere aștepta acceptarea. În ceea ce privește situația notificărilor, 12 au fost închise, două au rămas deschise pentru observații și patru au intrat în stadiul „date cu caracter personal ascunse-inactiv”.

7.Feedback din partea statelor membre

De la începerea proiectului-pilot în 2013, Comisia a efectuat două anchete în rândul utilizatorilor privind utilizarea IMI, una în 2017 și una în 2019. Scopul acestor anchete a fost de a se asigura că feedbackul primit din partea statelor membre putea fi luat în considerare în cadrul evaluării proiectului-pilot. În ambele cazuri, statelor membre li s-a solicitat să trimită un singur răspuns la anchetă care să rezume feedbackul autorităților lor înregistrate pentru modulele de comerț electronic din IMI.

În 2017, 18 state membre au răspuns la anchetă, iar 12 dintre acești 18 respondenți au declarat că au utilizat IMI pentru schimbul de informații în domeniul comerțului electronic. Dintre răspunsuri, 55 % au evaluat experiența generală în ceea ce privește schimbul de informații prin intermediul sistemului ca fiind pozitivă sau oarecum pozitivă. Cu toate acestea, 38 % dintre respondenți au afirmat că, din 2014, au utilizat și alte mijloace de comunicare decât IMI: (i) pentru a solicita statului membru de stabilire să ia măsuri privind activitatea unui furnizor de servicii ale societății informaționale; sau (ii) atunci când au notificat o măsură privind activitatea unui furnizor de servicii ale societății informaționale.

Conform sondajului, 11 % dintre respondenți au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește luarea unei decizii cu privire la oportunitatea transmiterii unei notificări: (i) în IMI, în temeiul articolului 3 din Directiva privind comerțul electronic; (ii) prin utilizarea modalităților de notificare prevăzute în Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului 6 ; sau (iii) prin utilizarea modalităților de notificare prevăzute în Directiva privind transparența pieței unice 7 .

Ancheta a arătat că 77 % dintre statele membre au fost de acord sau parțial de acord că proiectul-pilot a demonstrat că IMI este un instrument adecvat pentru sprijinirea cooperării administrative în temeiul articolului 3 alineatele (4), (5) și (6) din Directiva privind comerțul electronic 8 . 83 % au fost de părere că proiectul-pilot referitor la utilizarea IMI în domeniul comerțului electronic ar trebui continuat, dar cu unele îmbunătățiri, cum ar fi sporirea asistenței pentru utilizatori.

Comisia a lansat cea de-a doua anchetă online în 2019, la care au răspuns 25 de state membre și Norvegia.

Conform răspunsurilor la această a doua anchetă, 16 țări (61 %) au utilizat IMI pentru schimbul de informații solicitate, în temeiul Directivei privind comerțul electronic. Țările care nu au utilizat sistemul în acest scop au indicat ca un eventual motiv în acest sens este faptul că autoritățile pur și simplu nu aveau nevoie să utilizeze IMI în acest domeniu.

Dintre respondenții la cea de a doua anchetă, 57 % (15 țări) au declarat că au primit cereri în IMI pentru luarea de măsuri împotriva unor furnizori de servicii ale societății informaționale, iar 11 dintre cele 15 țări au evaluat experiența generală în ceea ce privește schimbul de informații ca fiind pozitivă sau oarecum pozitivă. Dintre țările care au răspuns la cea de-a doua anchetă, opt au primit notificări prin intermediul IMI referitoare la măsurile luate pe plan național în ceea ce privește activitatea unui furnizor de servicii ale societății informaționale și 50 % dintre cele opt (și anume patru țări) au evaluat experiența generală în ceea ce privește utilizarea IMI ca fiind pozitivă sau oarecum pozitivă. Dintre respondenții la cea de a doua anchetă, 53 % (14 țări) și-au exprimat acordul sau și-au exprimat acordul total cu faptul că sistemul IMI oferă o soluție securizată pentru schimbul de informații cu alte țări.

În cadrul celei de a doua anchete, șase țări (23 % dintre respondenți) au declarat că au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește luarea unei decizii cu privire la oportunitatea transmiterii unei notificări: (i) în IMI; (ii) prin utilizarea modalităților de notificare prevăzute în Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului; sau (iii) prin utilizarea modalităților de notificare prevăzute în Directiva privind transparența pieței unice.

18 țări (66 % dintre cele care au răspuns la cea de a doua anchetă) au fost de acord sau parțial de acord cu afirmația că proiectul-pilot a demonstrat că IMI este un instrument adecvat pentru a sprijini cooperarea administrativă, în temeiul articolului 3 alineatele (4), (5) și (6) din Directiva privind comerțul electronic. 14 dintre țările care au răspuns la cea de a doua anchetă au fost de părere că proiectul-pilot referitor la utilizarea IMI în domeniul comerțului electronic ar trebui continuat, dar cu sporirea asistenței pentru utilizatori și cu unele îmbunătățiri.

La 8 octombrie 2019, în cadrul reuniunii grupului de experți pentru comerțul electronic, Comisia a adresat statelor membre întrebări cu privire la experiența lor practică cu IMI. Comisia a întrebat statele membre: (i) dacă au observat limitări în ceea ce privește cooperarea în temeiul articolelor menționate din Directiva privind comerțul electronic; (ii) dacă au sugestii de îmbunătățire a mecanismului de cooperare prevăzut în directivă; și (iii) cu privire la ideile lor pentru posibile dispoziții de cooperare în cadrul unei potențiale inițiative juridice noi.

Contribuțiile statelor membre la discuțiile din cadrul reuniunii au evidențiat următoarele puncte:

-Utilizarea IMI în domeniul de politică al comerțului electronic a fost limitată până în prezent.

-O cauză a faptului că unele state membre nu au utilizat niciodată sistemul ar putea fi lipsa de conștientizare în rândul acestora. Cu toate acestea, unele state membre au subliniat faptul că nu a existat nicio măsură pentru care să fie notificate și nici nu a fost necesar să solicite măsuri.

-Este necesară clarificarea situațiilor în care trebuie utilizate diferitele mecanisme de cooperare (IMI/CPC/TRIS).

-Statele membre au salutat și au sprijinit cu fermitate extinderea IMI la rețeaua CPC începând cu 2020. Acestea se așteptă ca această extindere să contribuie la clarificarea diferenței dintre schimburile din modulul comerțului electronic al IMI și tipurile similare de cooperare în cadrul rețelei CPC.

-Multe state membre au considerat că sistemul este util și ușor de utilizat. Totuși, au afirmat că s-ar putea să nu fie întotdeauna clar pentru utilizatori care sunt contactele IMI în alte state membre sau care sunt coordonatorii IMI naționali (acești coordonatori IMI naționali ar putea oferi asistență pentru problemele specifice domeniului comerțului electronic).

-Unele dintre statele membre au considerat că utilizarea IMI ar putea fi împovărătoare, în special pentru autoritățile locale, deoarece acestea nu cunosc sistemul. Cu toate acestea, respectivele state membre au considerat că buna funcționare a oricărui instrument ar putea fi asigurată printr-o gestionare adecvată, de exemplu, de către o „autoritate centrală” responsabilă pentru modulul specific de comerț electronic.

-Unele dintre statele membre au afirmat că utilizarea eficientă și cu succes a IMI este o chestiune de organizare și de gestionare internă.

8.Protecția datelor

Prelucrarea datelor cu caracter personal în IMI se efectuează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor, RGPD) 9 și ale Regulamentului (UE) 2018/1725 (Regulamentul intern privind protecția datelor, RIPD) 10 . Prelucrarea securizată a datelor cu caracter personal este asigurată în temeiul articolului 14 din Regulamentul IMI, care prevede termene clare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în sistem. Prin urmare, schimbul de informații prin IMI garantează protecția datelor cu caracter personal și este conform cu RGPD, deoarece Regulamentul IMI însuși garantează conformitatea necesară.

Capitolul III din Regulamentul IMI include principalele dispoziții privind prelucrarea datelor cu caracter personal și securitatea în cadrul IMI. Conform acestor dispoziții, actorii IMI (autoritățile competente, coordonatorii IMI, Comisia și organismele, oficiile și agențiile Uniunii) trebuie să facă schimb de date cu caracter personal și să le prelucreze numai în scopurile definite în dispozițiile relevante ale actelor Uniunii care vizează domeniile de politică sprijinite de sistem. Datele transmise IMI de către persoanele vizate trebuie utilizate numai pentru scopurile pentru care datele au fost transmise.

În plus, datele cu caracter personal prelucrate în IMI trebuie blocate (cele existente încă în sistem, dar indisponibile pentru vizualizare) în sistem de îndată ce nu mai sunt necesare în scopul pentru care au fost colectate, în funcție de specificitățile fiecărui tip de cooperare administrativă. Ca regulă generală, datele cu caracter personal prelucrate în IMI trebuie blocate nu mai târziu de șase luni de la închiderea oficială a procedurii de cooperare administrativă. Sistemul elimină automat datele cu caracter personal din cereri și din notificări. Aceasta înseamnă că datele blocate sunt șterse în mod automat în IMI după trei ani de la închiderea oficială a procedurii de cooperare administrativă.

În plus, în conformitate cu RGPD, actorii IMI sunt responsabili pentru luarea tuturor măsurilor procedurale și organizatorice necesare pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal pe care aceștia le prelucrează în IMI.

Pe parcursul proiectului-pilot, nu a fost solicitată eliminarea înainte de termen a datelor pentru niciun schimb în domeniul comerțului electronic. Comisia nu a fost contactată pentru a oferi acces la date blocate (conform Regulamentului IMI) sau pentru a corecta datele cu caracter personal stocate în IMI.

Declarația de confidențialitate a sistemului este publicată pe pagina de pornire a IMI 11 .

9.Funcționalități de traducere

IMI este un instrument multilingv. Acesta facilitează schimbul de informații cu ajutorul unor formulare pretraduse, seturi de câmpuri, întrebări, răspunsuri și mesaje. Toate schimburile din sistem pot fi completate cu informații sub formă de text liber, pentru care sistemul oferă traducere automată.

În domeniul comerțului electronic, textul liber din formularele pretraduse este utilizat în principal pentru furnizarea de informații cu privire la descrierea detaliată a măsurilor sau la testul de proporționalitate.

Funcționalitatea integrată pentru traducerea textului liber s-a îmbunătățit semnificativ de la lansarea proiectului-pilot ca urmare a dezvoltării serviciului anterior mt@EC conectat la serviciul actual de traducere electronică 12 .

E-Translation a fost introdus în IMI în 2014. De atunci, calitatea rezultatelor traducerii și timpul de răspuns al serviciului s-au îmbunătățit în permanență. Traducerea automată este oferită pentru toate perechile posibile de limbi oficiale ale UE.

În IMI, au fost introduse mai multe îmbunătățiri ale sistemului pentru a facilita utilizarea mecanismului integrat de traducere automată:

-traducerile de text liber sunt în prezent afișate în contextul lor (mai exact, textul original este afișat pe ecran);

-toate textele libere din cadrul unui schimb de informații pot fi traduse în limba preferată a utilizatorului IMI cu un singur clic/o singură operațiune;

-stocarea temporară a traducerilor asigură și permite un răspuns prompt la cererile de traducere.

Sunt planificate și alte îmbunătățiri în viitor, cum ar fi includerea rezultatelor traducerii automate în rapoarte (diferențiate din punct de vedere vizual de conținutul pretradus) sau traducerea automată a atașamentelor. Cu toate acestea, îmbunătățirile și funcționalitățile nu vor fi specifice pentru modulul de comerț electronic al sistemului, ci vor reprezenta caracteristici generale ale întregului sistem.

10.Concluzie

Din 2013, IMI este sistemul tehnic care sprijină mecanismul de cooperare prevăzut la articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic. Acesta a permis autorităților competente din diferite state membre: (i) să comunice direct, rapid și ușor prin intermediul unei platforme online securizate; și (ii) să depășească barierele lingvistice prin furnizarea de seturi pretraduse ale întrebărilor și răspunsurilor standard 13 .

Pe baza informațiilor furnizate în prezentul raport, Comisia poate trage următoarele concluzii.

-IMI a fost până în prezent un instrument securizat și multilingv pentru: (i) gestionarea și stocarea cererilor și notificărilor transmise între autoritățile naționale implicate în mecanismul de cooperare administrativă prevăzut la articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic; și (ii) monitorizarea interacțiunilor dintre autorități în acest context.

-În cadrul actual de reglementare, proiectul-pilot referitor la utilizarea IMI în domeniul de aplicare al Directivei privind comerțul electronic ar trebui să continue.

-Ar trebui aduse îmbunătățiri de natură tehnică pentru a spori ușurința de utilizare a procedurilor de cerere și de notificare de măsuri, în conformitate cu sistemul general de cooperare prevăzut în Directiva privind comerțul electronic și luând în considerare experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei directive 14 .

-Comisia ar trebui să coopereze cu statele membre pentru desfășurarea de activități de sensibilizare cu privire la proiectul-pilot și pentru sporirea asistenței pentru utilizatorii IMI.

Aplicarea următoarelor îmbunătățiri de natură tehnică ar trebui analizată și investigată pe baza caracteristicilor generale ale sistemului:

-restructurarea informațiilor din interfață;

-mementouri pentru răspunsurile în așteptare la cereri (neacceptate și/sau fără răspuns);

-indicații mai bune cu privire la momentul în care se așteaptă ca respondentul să furnizeze un răspuns;

-îmbunătățirea funcției de căutare a cererilor;

-o funcționalitate pentru copierea datelor din cereri în notificări;

-o eventuală conexiune cu alte schimburi din IMI.

În ceea ce privește ultimul punct de acțiune menționat anterior, începând cu luna ianuarie 2020, IMI a fost utilizat ca instrument informatic nou pentru rețeaua CPC. Încă de la lansarea sa, sistemul sprijină, de asemenea, îndeplinirea obligației de notificare în temeiul Directivei privind serviciile. Aceste domenii sprijinite de sistem indică faptul că există sinergii care ar trebui explorate și exploatate pe parcursul celei de-a doua faze a proiectului-pilot. Sinergiile cu CPC pot oferi cu siguranță mai multe clarificări cu privire la procedura care trebuie utilizată în domeniul comerțului electronic.

Asistența acordată utilizatorilor IMI implicați în proiectul-pilot ar putea fi sporită prin:

-monitorizarea structurată a schimburilor;

-raportarea statistică regulată a cererilor și notificărilor;

-instruirea și îndrumarea utilizatorilor.

Prin prezentul raport, Comisia îndeplinește cerința de raportare prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 1024/2012.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ia act de prezentul raport.

(1)

 Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (JO L 178, 17.7.2000, pp. 1-16).

(2)

 Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).

(3)

A se vedea SWD(2020) 348 final, partea 2 anexa 5 pentru Raportul de evaluare generală a Directivei privind comerțul electronic și anexa 8 referitoare, în special, la mecanismul de cooperare transfrontalieră.

(4)

 A se vedea Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE, COM/2020/825 final. 

(5)

 În sistemul IMI, fiecare stat membru are un coordonator IMI național, ale cărui responsabilități sunt prevăzute la articolul 6 din Regulamentul IMI. Coordonatorii IMI naționali sunt principalele puncte de contact pentru actorii IMI din statul membru al acestora. Rolul acestora este de a se asigura că IMI funcționează fără probleme, printre altele, prin: (i) înregistrarea autorităților competente; (ii) gestionarea accesului la diferite module; (iii) acordarea de asistență utilizatorilor; și (iv) asigurarea funcționării eficiente a IMI.

(6)

 Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, pp. 1-26).

(7)

Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1-15).

(8)

Aceste cifre nu se referă la evaluarea normelor de bază, ci mai degrabă la aspectele tehnice ale sistemului IMI.

(9)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, pp. 1-88).

(10)

 Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, pp. 39-98).

(11)

  https://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/_docs/data_protection/privacy_statement_ro.pdf .

(12)

 E-Translation este un element al Mecanismului „Conectarea Europei” (MCE). Scopul său principal este de a ajuta administrațiile publice europene și naționale din UE să facă schimb de informații dincolo de barierele lingvistice. Cu ajutorul acestuia, administrațiile publice, cetățenii și întreprinderile din UE vor putea utiliza serviciile digitale în limba dorită. https://ec.europa.eu/cefdigital/wiki/display/CEFDIGITAL/eTranslation .

(13)

 Trebuie menționat faptul că aceste caracteristici de bază ale mecanismului de cooperare sunt prevăzute în Directiva privind comerțul electronic, dar nu fac obiectul prezentului raport. A se vedea, de asemenea, nota de subsol 3 de mai sus.

(14)

În acest sens, raportul de evaluare al Directivei privind comerțul electronic a indicat necesitatea clarificării anumitor aspecte ale sistemului de notificare. Prin urmare, viitoarele ajustări de natură tehnică ale IMI ar trebui să permită furnizare clarificărilor necesare cu privire la funcționarea acestui sistem de notificare.