22.1.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 24/38


Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 24/18)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„SAINT-MONT”

PDO-FR-A0711-AM01

Data comunicării: 3.11.2020

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic delimitat

Comuna Riscle a fost înlocuită cu „Riscle (fosta comună Riscle)” în urma fuziunii dintre localitățile Riscle și Cannet.

Această modificare implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

2.   Soiul de viță-de-vie

Soiurile de viță-de-vie se specifică în funcție de culoarea vinului.

La soiurile de viță-de-vie utilizate pentru obținerea vinurilor roșii și roze au fost adăugate, în scopul adaptării, soiurile Manseng N și Tardif N. Aceste două soiuri autohtone din regiunea Piemontului Pirineilor răspund schimbărilor climatice, de mediu și evoluției tehnice. Maturitatea târzie a soiului Tardif N, precum și aromele sale piperate și taninurile sale mătăsoase reprezintă un atu în contextul încălzirii globale. În plus, acest soi de viță-de-vie nu prezintă o sensibilitate deosebită la Botrytis. Soiul Manseng N prezintă un interes cert în ceea ce privește maturitatea sa, acesta fiind caracterizat de un volum mai scăzut de alcool. Aceste două soiuri de viță-de-vie au capacitatea de a aduce echilibru (mai multe arome și un conținut mai mic de alcool) asamblărilor.

În ceea ce privește soiurile de viță-de-vie pentru vinurile roze, soiurile complementare Cabernet Sauvignon și Fer N devin soiuri principale pentru a fi prezente mai mult. Soiurile albe incluse inițial în normele privind proporțiile soiurilor de viță-de-vie, dar care nu erau enumerate în această rubrică, sunt adăugate la lista soiurilor de viță-de-vie accesorii, pe lângă soiurile Cabernet Franc N și Merlot N prezente deja: „Manseng B, Arrufiac B, Petit Courbu B, Courbu B, Petit Manseng B”.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

3.   Proporția în cadrul exploatației

Ca urmare a modificării soiurilor de viță-de-vie, normele privind proporțiile sunt descrise în funcție de culoarea vinului.

În cazul vinurilor roșii și roze, se adaugă norme privind proporția legate de adăugarea unor soiuri noi în scopul adaptării: „Proporția soiurilor de viță-de-vie accesorii Tardif N și Manseng N este mai mică sau egală cu 5 %.”

În cazul vinurilor albe, soiul de struguri principal este scos în evidență prin creșterea prezenței minime de la 50 % la 60 % din soiurile de viță de vie.

Se adaugă dispoziții speciale pentru micii producători de struguri: „În ceea ce privește fiecare culoare (alb sau roșu), cu excepția dispozițiilor referitoare la proporția soiurilor utilizate în scopul adaptării Tardif N și Manseng N, dispozițiile privind proporția nu se aplică viticultorilor care produc struguri fără însă a produce vin din producția proprie și care exploatează mai puțin de 1,5 hectare pentru fiecare culoare din denumirea de origine controlată „Saint-Mont” și a căror exploatație respectă o proporție de soiuri de viță-de-vie principale mai mare sau egală cu 50 % din soiurile de viță-de-vie, pentru culoarea avută în vedere. ”. Într-adevăr, 98 % dintre viticultori sunt cooperatori. Faptul de a le impune acestor viticultori să aibă toate soiurile de viță-de-vie menționate în caietul de sarcini pe suprafețe atât de mici riscă să îi facă vulnerabili, din cauza dificultății de a pune în aplicare aceste proporții atât de mari în raport cu suprafața lor. În plus, există o structură de tip cramă colectivă care ar permite tocmai respectarea normelor privind asamblările, în funcție de soiurile de viță-de-vie prezente în teritoriu.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

4.   Distanța dintre butuci

Distanța minimă dintre butucii de pe același rând a fost redusă de la 0,90 m la 0,80 m.

Această măsură permite creșterea densității prin scăderea distanței minime dintre butuci. Creșterea densității duce la o concurență mai mare între butuci, care vor dezvolta un sistem radicular mai adânc, ceea ce permite o reflectare mai marcată a terroir-ului.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

5.   Producția maximă pe parcelă

Producția maximă pentru vinurile roze este aliniată la cea a vinurilor roșii, așadar trece de la 10 000 kg/ha la 9 500 kg/ha. În consecință, parcelele pentru vinurile roze și roșii vor fi gestionate în același mod la nivelul dispozițiilor controlate de planul de control, adică producție maximă medie și recoltare. Având în vedere că greutatea recoltei este aceeași pentru vinurile roșii și cele roze (9 500 kg), cele două culori se diferențiază numai în funcție de metoda de recoltare.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

6.   Practici de cultivare

Dispoziția următoare: „Pentru a menține caracteristicile solurilor care constituie un element fundamental al terroir-ului, se păstrează un strat vegetal pe spațiile de întoarcere care înconjoară parcelele viticole ce aparțin arealului parcelat delimitat.” se înlocuiește cu „Erbicidarea spațiilor de întoarcere este interzisă.” pentru a permite controlul mai adecvat al practicilor.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

7.   Dispoziții privind vița-de-vie veche

Pentru a păstra anumite culturi de viță-de-vie care prezintă interes istoric și genetic și care ar putea fi defrișate în perioada 2021-2040, deoarece acestea nu vor mai respecta densitățile impuse în caietul de sarcini, au fost adăugate dispoziții speciale:

„Parcelele viticole existente la data omologării prezentului caiet de sarcini, care prezintă o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar, nu respectă una dintre dispozițiile referitoare la distanța dintre rânduri și distanța dintre butucii de pe același rând și care sunt înscrise în registrul de «viță-de-vie veche» pentru denumirea de origine controlată «Saint-Mont», beneficiază, în ceea ce privește recoltarea, de un drept la denumirea de origine controlată până la defrișare. Registrul de „viță-de-vie veche” face obiectul unei revizuiri anuale în funcție de următoarele criterii:

—

vița-de-vie este plantată înainte de 1982;

—

vița-de-vie este condusă obligatoriu în sistemul de palisare „în plan ridicat”, iar înălțimea frunzișului ridicat pe spalier este cel puțin egală cu de 0,6 ori distanța dintre rânduri;

—

randamentul maxim este de 50 hl/ha pentru parcelele cu o densitate de plantare de peste 3 600 de butuci pe hectar;

—

randamentul maxim este de 45 hl/ha pentru parcelele cu o densitate de plantare mai mică de 3 600 de butuci pe hectar și de peste 3 200 de butuci pe hectar;

—

randamentul maxim este de 40 hl/ha pentru parcelele cu o densitate de plantare mai mică de 3 200 de butuci pe hectar și de peste 2 600 de butuci pe hectar.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

8.   Conținutul de zahăr al strugurilor

Ca urmare a adăugării de soiuri de viță-de-vie, conținutul de zahăr este specificat pentru aceste soiuri de viță-de-vie pentru vinurile roșii și roze.

Tardif N, Manseng N 189 de grame de zahăr pe litru de must pentru vinurile roșii

Tardif N, Manseng N 180 de grame de zahăr pe litru de must pentru vinurile roze

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

9.   Asamblarea

În ceea ce privește vinurile roze și vinurile roșii se adaugă normele privind asamblarea pentru soiurile utilizate în scopul adaptării: „Vinurile sunt obținute prin asamblare, proporția soiurilor de interes utilizate în scopul adaptării, Tardif N și Manseng N fiind mai mică sau egală cu 10 %”.

În asamblarea vinurilor roșii, soiul Tannat este scos în evidență prin creșterea procentului minim de la 50 % la 60 %.

În asamblarea vinurilor albe, soiul Gros Manseng este scos în evidență prin creșterea procentului minim de la 50 % la 60 %.

În asamblarea vinurilor roze:

—

Următoarea regulă: „Vinurile sunt obținute printr-o asamblare în care sunt prezente cel puțin soiul principal și soiurile complementare” devine „Vinurile sunt obținute printr-o asamblare în care sunt prezente cel puțin două soiuri principale.”. Într-adevăr, în unii ani de recoltă, soiul Tannat nu este adecvat pentru a obține vin roze (diferență între maturitatea fenolică/tehnologică, echilibru greu de găsit între TAV/aciditate). În schimb, soiurile Cabernet Sauvignon și Fer N ar fi mai potrivite pentru producția de vinuri roze (TAV inferioară). Această nouă regulă de asamblare oferă mai multă flexibilitate în fabricarea vinurilor roze.

—

Soiurile de viță-de-vie albe sunt descrise după cum urmează: „Vinurile sunt obținute printr-o asamblare în care proporția de soiuri albe Manseng B, Arrufiac B, Petit Courbu B, Courbu B, Petit Manseng B este mai mică sau egală cu 10 %”.

—

Se elimină următoarele reguli: „În asamblare, niciun soi nu poate depăși 70 %” și „În asamblare, proporția soiului principal este cea mai mare”.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

10.   Cărbuni de uz oenologic

Utilizarea cărbunelui interzisă anterior este introdusă într-un mod controlat și limitat: „Pentru elaborarea vinurilor roze, utilizarea cărbunilor de uz oenologic este autorizată pentru musturi, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de vinificatorul în cauză pentru recolta avută în vedere.” Scopul este acela de a concentra utilizarea acestora pe loturi care prezintă o calitate organoleptică sau analitică mai mică (modificarea aromei în special în legătură cu fenomene de oxidare), fără a modifica, totuși, caracteristicile tipice ale produsului.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

11.   Circulația între antrepozitarii autorizați

La capitolul 1 secțiunea IX punctul 5 se elimină litera (b) referitoare la data punerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

12.   Ținerea registrului

Registrul de „viță-de-vie veche” se adaugă pe lista registrelor obligatorii ca urmare a adăugării unei dispoziții speciale pentru păstrarea anumitor parcele viticole care prezintă interes genetic.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

13.   Declarație de renunțare la producție

Paragraful privind renunțarea la producție este simplificat pentru a nu face distincție între culorile vinurilor.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

14.   Punctele principale care trebuie să facă obiectul controlului

Pentru așa-numitele parcele de viță-de-vie veche se adaugă un control al documentelor și pe teren.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Saint-Mont

2.   Tipul indicației geografice:

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului(vinurilor)

Vinuri roșii

Vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %

Orice lot de vin gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

—

o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 13,5 % pentru vinurile roșii;

—

pentru vinurile roșii, un conținut de acid malic de cel mult 0,4 grame pe litru;

—

un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) de cel mult;

—

3 grame pe litru pentru vinurile roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de cel mult 14 %;

—

4 grame pe litru pentru vinurile roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de peste 14 %.

Aciditatea totală, aciditatea volatilă și conținutul de dioxid de sulf total sunt cele stabilite de reglementările comunitare.

Vinurile roșii au o culoare intensă. În general, acestea se caracterizează printr-o concentrație plăcută de arome la degustare, adesea cu note de fructe roșii și negre. Structura tanică le conferă acestor vinuri un potențial de păstrare bun, care le permite să dobândească arome complexe de fructe confiate și mirodenii, asociate adesea cu note lemnoase legate de elevajul în butoaie.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum):

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum):

 

Aciditatea totală minimă:

 

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):

 

Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru):

 

Vinuri albe și roze

Vinurile albe și roze prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11,50 %.

Orice lot de vin gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

—

o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 12,5 % pentru vinurile albe și roze;

—

un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) de cel mult:

—

4 grame pe litru pentru vinurile albe și roze;.

Aciditatea totală, aciditatea volatilă și conținutul de dioxid de sulf total sunt cele stabilite de reglementările comunitare.

Vinurile roze au o culoare uneori intensă și, din punct de vedere olfactiv, sunt caracterizate, în general, de note de fructe roșii. La degustare, finalul lor este intens, acestea fiind vinuri armonioase, care prezintă un bun echilibru între onctuozitate și aciditate.

Vinurile albe sunt foarte aromate, onctuoase și echilibrate datorită prezenței soiului de viță-de-vie Gros Manseng B.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum):

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum):

 

Aciditatea totală minimă:

 

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):

 

Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru):

 

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice specifice

Practică oenologică specifică

—

Vinurile roze se obțin prin presare directă.

—

În ceea ce privește elaborarea vinurilor roze, utilizarea cărbunilor de uz oenologic este autorizată pentru musturi, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de vinificatorul în cauză pentru recolta avută în vedere.

—

Îmbogățirea prin concentrarea mustului de struguri este autorizată pentru vinurile roșii, iar nivelul maxim al concentrației parțiale în raport cu volumele utilizate este stabilit la 10 %.

—

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 % în cazul vinurilor roșii și de 12,5 % în cazul vinurilor albe și roze.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

Practică de cultivare

—   Densitatea de plantare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de 4 000 de butuci pe hectar.

Distanța dintre rânduri este mai mică sau egală cu 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,80 metri și 1,10 metri.

Aceste dispoziții nu se aplică vițelor-de-vie plantate pe terase.

În cazul vițelor-de-vie plantate pe terase, distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie între 0,90 și 1,10 metri.

—   Reguli privind tăierea

Vița-de-vie este tăiată fie în sistem Guyot simplu sau dublu, fie prin metoda tăierii scurte (prin metoda „cordon de Royat”), cu un număr maxim de:

—

12 ochi pe butuc, pentru soiul Tannat N;

—

18 ochi pe butuc, pentru soiurile Petit Courbu B și Petit Manseng B;

—

16 ochi pe butuc, pentru alte soiuri.

Indiferent de tehnica de tăiere utilizată, numărul de lăstari cu rod pe butuc, în etapa de „pârgă”, nu poate depăși:

—

10 pentru soiul Tannat N;

—

16 pentru soiurile Petit Courbu B și Petit Manseng B;

—

12 pentru alte soiuri;

—

irigarea poate fi permisă;

—

soiul Tannat N și soiurile destinate elaborării de vinuri roșii se recoltează manual.

(b)   Randamente maxime

Vinuri roșii

63 de hectolitri pe hectar

Vinuri roze

68 de hectolitri pe hectar

Vinuri albe

69 de hectolitri pe hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul sau pe o parte din teritoriul următoarelor comune din departamentul Gers:

Comunele al căror teritoriu face parte în totalitate din arealul geografic: Aignan, Arblade-le-Bas, Armous-et-Cau, Aurensan, Beaumarchès, Bernède, Bouzon-Gellenave, Castelnavet, Caumont, Corneillan, Couloumé-Mondebat, Courties, Fusterouau, Gazax-et-Baccarisse, Ju-Belloc, Labarthète, Ladevèze-Ville, Ladevèze-Rivière, Lannux, Lasserrade, Lelin-Lapujolle, Louslitges, Loussous-Débat, Lupiac, Margouët-Meymes, Maulichères, Peyrusse-Grande, Peyrusse-Vieille, Plaisance, Pouydraguin, Projan, Riscle (fosta comună Riscle), Sabazan, Saint-Aunix-Lengros, Saint-Mont, Saint-Pierre-d’Aubézies, Sarragachies, Tasque, Termes-d’Armagnac, Tieste-Uragnoux, Tourdun, Verlus.

Comunele al căror teritoriu face parte parțial din arealul geografic: Averon-Bergelle, Dému, Marciac, Seailles.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vin principal(e)

Arrufiac B – Arrufiat

Cabernet Franc N

Cabernet-Sauvignon N

Courbu B – Gros Courbu

Fer N – Fer Servadou, Braucol, Mansois, Pinenc

Gros Manseng B

Merlot N

Petit Courbu B

Petit Manseng B

Tannat N

8.   Descrierea legăturii(legăturilor)

Arealul geografic este situat la o distanță egală, de aproximativ 100 km, de Pirinei, la sud și de Oceanul Atlantic, la vest. Acesta se întinde pe un sector de coline situat pe ambele laturi ale văii fluviului Adour și a afluentului său, Arros.

Parcelele viticole se întind pe versanți, în centrul unei regiuni agricole utilizate pentru culturile agricole mixte și creșterea animalelor, în care cultivarea porumbului ocupă un loc important.

Arealul acoperă teritoriul a 46 de comune.

Temperaturile, în general blânde, sunt destul de omogene în întregul areal geografic. Precipitațiile prezintă un gradient puternic, de la vest la est, de la 1 000 mm pe an la 800 mm pe an.

Vara și începutul toamnei sunt calde și adesea uscate, în special sub acțiunea vântului dinspre sud, de tip „Foehn”, care suflă frecvent în această perioadă.

Substratul geologic este variat. La vest, acesta este reprezentat în principal de „nisipuri roșiatice” („sables fauves”), o formațiune marină din era terțiară, a cărei limită sudică coincide cu limita arealului geografic. Deasupra acestora se află straturi aluvionare acvifere antice, ai căror galeți formează coluvii pe versanți.

Mai spre est, nisipurile roșiatice dispar și sunt înlocuite de molasă, cu bancuri calcaroase care marchează în mod clar peisajul.

Solurile dezvoltate pe acest substrat sunt:

—

fie soluri argilo-calcaroase, dezvoltate pe molasă;

—

fie soluri levigate acide, dezvoltate pe „nisipurile roșiatice” și pe coluvii cu galeți.

Aceste soluri sunt sărace în elemente minerale.

Drenarea excesului de apă este asigurată de pantă și, în partea de vest a arealului, de textura nisipoasă și pietroasă a solului.

Structura complexă a reliefului de-a lungul axelor principale (Adour/Arros), adesea ghidate de tectonică, apoi decuparea în creste secundare, formează un mozaic de amplasamente cu orientări extrem de variate.

Morfologia văilor este în mod clar asimetrică. Versantul orientat spre vest este adesea abrupt, spre deosebire de versantul orientat spre est, care este ușor înclinat.

De la sfârșitul Evului Mediu, pe lângă vinurile roșii și cele „clairet”, produse într-o parte importantă a bazinului fluviului Adour și destinate muntenilor din Pirinei, în vestul arealului geografic există o producție de vinuri albe, care sunt exportate în nordul Europei încă din secolul XVII.

Apariția succesivă a făinării, a manei și a filoxerei, precum și cererea mare de vinuri pentru distilare în vederea obținerii de Armagnac, au condus la o reducere considerabilă a suprafețelor viticole destinate producției de vinuri de calitate, îl locul cărora vor fi preferate soiurile „Piquepoules”, vițe-de-vie joase utilizate pentru fabricarea vinurilor pentru distilare.

În cele din urmă, mecanizarea agriculturii, la mijlocul secolului XX, a dus la extinderea suprafețelor cultivate cu porumb și la accentuarea scăderii suprafețelor viticole.

Prima asociație pentru protejarea vinurilor „Saint-Mont” a fost înființată în 1957. Aceasta a inițiat reînnoirea, în 1970, a unei podgorii plantate pe bază de soiuri de viță-de-vie locale, precum soiurile negre, Tannat N, Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N și Fer N sau soiurile albe, Arrufiac B, Courbu B, Gros Manseng B și Petit Manseng B.

Denumirea de origine controlată „Saint-Mont” a fost recunoscută în 2011.

Vinurile roșii au o culoare intensă. În general, acestea se caracterizează printr-o concentrație plăcută de arome la degustare, adesea cu note de fructe roșii și negre. Structura tanică le conferă acestor vinuri un potențial de păstrare bun, care le permite să dobândească arome complexe de fructe confiate și mirodenii, asociate adesea cu note lemnoase legate de elevajul în butoaie.

Vinurile roze au o culoare uneori intensă și, din punct de vedere olfactiv, sunt caracterizate, în general, de note de fructe roșii. La degustare, finalul lor este intens, acestea fiind vinuri armonioase, care prezintă un bun echilibru între onctuozitate și aciditate.

Vinurile albe sunt foarte aromate, onctuoase și echilibrate datorită prezenței soiului de viță-de-vie Gros Manseng B.

Podgoria este situată pe parcelele cele mai favorabile, grupate în insule, repartizate pe pante bine orientate și care prezintă soluri sărace în elemente minerale și bine drenate.

Arealul geografic face parte din bazinul hidrografic al fluviului Adour, cu plantații dominate de soiul Tannat N și de soiurile Gros Manseng B și Petit Manseng B, adaptate în special la clima mai degrabă umedă a arealului geografic și la solurile adânci. Însă amplasarea sa la răscruce între mai multe regiuni viticole a îmbogățit podgoria prin aportul regiunilor înconjurătoare și, mai exact, în ceea ce privește patrimoniul său vegetal, cu cele trei soiuri din bazinul hidrografic al fluviului Garonne, Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N și Merlot N, a căror cultivare este, de asemenea, favorizată de influența climatului oceanic.

Practicile puse în aplicare de către viticultori au dus la obligația de recoltare manuală a soiurilor de viță-de-vie destinate producției de vinuri roșii.

A fost impusă o perioadă de elevaj în cuvă, după fermentare, pentru a obține un vin roșu cu arome complexe dar, mai ales, pentru ca taninurile să devină rotunde și mătăsoase. Așadar, elevajul vinurilor are loc cel puțin până la data de 1 martie a anului următor celui al recoltei.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea de origine controlată Saint-Mont poate fi completată cu denumirea complementară care menționează unitatea geografică mai mare, „Sud-Ouest” (sud-vest), în conformitate cu dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-81a8636c-9714-494d-aae4-be44e3f2820d


(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.