COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.7.2026
COM(2026) 373 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, în conformitate cu articolul 118, pentru perioada 2020-2024
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, în conformitate cu articolul 118, pentru perioada 2020-2024
1.Introducere și context
Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului
(denumit în continuare „Regulamentul privind controlul”) prevede un sistem UE de control al pescuitului pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului
(PCP). Împreună cu Regulamentul privind pescuitul ilegal, nereglementat și nedeclarat (INN)
și cu Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe
, Regulamentul privind controlul stabilește norme și măsuri de control, inspecție și asigurare a respectării normelor bazate pe o abordare integrată la nivel mondial. Regulamentul privind controlul este un pilon fundamental al PCP, care oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a se asigura că această politică este pusă în aplicare pe deplin și în mod eficace.
Guvernanța și punerea în aplicare a sistemului de control al pescuitului în UE implică statele membre, Comisia Europeană, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA)
și operatorii comerciali. Regulamentul privind controlul se aplică întregului lanț de activități de pescuit, de la capturare până la consumatorul final.
Prezentul document răspunde obligației legale a Comisiei de a raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea Regulamentului privind controlul în statele membre, o dată la cinci ani [articolul 118 alineatul (2) din Regulamentul privind controlul].
În 2017 și 2021, Comisia a adoptat rapoartele privind punerea în aplicare și evaluarea Regulamentului privind controlul, care acoperă perioadele de 5 ani, 2010-2014 și 2015-2019
. Raportul a arătat că Regulamentul privind controlul este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor PCP și pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare. Principiile și dispozițiile Regulamentului privind controlul au ca scop să abordeze aspecte care au condus în trecut la o respectare deficitară a normelor în domeniul pescuitului și la un pescuit excesiv la scară mare. Cu toate acestea, auditurile și verificările efectuate de Comisie au identificat deficiențe semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor esențiale ale UE. Aceste deficiențe ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor pe termen lung ale PCP. De asemenea, deși Regulamentul privind controlul a contribuit la îmbunătățirea atât a sistemului de control al pescuitului, cât și a respectării normelor PCP, acesta nu era pe deplin adecvat scopului (a se vedea secțiunea 3.1). Pentru a contribui la remedierea deficiențelor identificate, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a sistemului UE de control al pescuitului
. Regulamentul de modificare a fost adoptat în 2023 (denumit în continuare „Regulamentul revizuit privind controlul”). Multe dintre modificările introduse prin revizuirea din 2023 se aplică abia din ianuarie 2026 și, prin urmare, nu sunt luate în considerare pentru acest exercițiu de raportare. De la intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit privind controlul, Comisia a acordat prioritate pregătirii și adoptării legislației secundare necesare. Totuși, acest lucru va avea loc în principal după perioada de raportare.
Adoptarea Regulamentului revizuit privind controlul reprezintă o evoluție politică majoră în perioada acoperită. Este un pas esențial către un control mai eficace, mai modern și mai coerent în sprijinul gestionării pescuitului. Acesta abordează deficiențele de lungă durată în ceea ce privește colectarea datelor privind capturile și activitățile navelor prin utilizarea extinsă a sistemelor digitale de înregistrare și a monitorizării electronice la distanță (REM), îmbunătățind în mod semnificativ acuratețea și transparența și creând condiții de concurență echitabile. Prin digitalizare, cadrul revizuit urmărește să consolideze punerea în aplicare a obligației de debarcare și să sprijine respectarea obiectivelor de conservare. Acesta a introdus, de asemenea, o monitorizare mai structurată și digitală a navelor cu o lungime totală (LOA) mai mică de 12 metri și a pescuitului recreativ prin intermediul sistemelor digitale de înregistrare a capturilor și a îmbunătățit sistemul de sancționare și condițiile de punere în aplicare a acestuia în statele membre și la nivelul acestora. Acesta a promovat simplificarea administrativă și reducerea costurilor, în special prin înlocuirea procedurilor pe suport de hârtie cu soluții digitale, în beneficiul atât al autorităților, cât și al operatorilor.
Acest al treilea raport oferă o imagine de ansamblu asupra aplicării principalelor dispoziții ale Regulamentului privind controlul pentru perioada 2020-2024. Informațiile prezentate provin de la: (i) datele raportate de statele membre în temeiul articolului 118 din Regulamentul privind controlul
; (ii) informații provenite din audituri, verificări și inspecții; și (iii) discuțiile purtate în cadrul grupurilor de experți privind controlul pescuitului și conformitatea.
2.Punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul de către statele membre
Statele membre sunt responsabile de asigurarea punerii corecte în aplicare a sistemului de control al pescuitului. În perioada 2020-2024, statele membre au continuat să îmbunătățească punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul, deși au fost identificate deficiențe semnificative în mai multe state membre în cursul perioadei de raportare, în special în ceea ce privește dispozițiile esențiale privind cântărirea și înregistrarea capturilor. Aceste aspecte sunt abordate mai detaliat în cele ce urmează.
2.1.Condiții de acces la ape și resurse și controlul gestionării flotei
Alinierea activităților de pescuit la normele PCP presupune ca aceste activități să fie efectuate cu o licență de pescuit și, atunci când se aplică anumite condiții, cu o autorizație de pescuit. În cursul perioadei de raportare, numărul total de licențe de pescuit valabile raportate de statele membre a scăzut cu 6 %, de la 72 562 în 2020 la 68 085 în 2024. În aceeași perioadă, statele membre au raportat 1 669 de licențe de pescuit suspendate temporar și 6 368 retrase definitiv. Numărul autorizațiilor de pescuit a scăzut, de asemenea, cu 8 %, de la 35 128 în 2020 la 32 474 în 2024, 99 fiind suspendate temporar și 1 664 retrase definitiv.
Pentru a asigura un control eficace, statele membre trebuie să opereze un sistem de monitorizare a navelor (VMS). Navele de pescuit cu o lungime totală de cel puțin 12 metri trebuie să fie echipate cu un dispozitiv care să permită autorităților competente să le localizeze și să le identifice în mod automat. O analiză a datelor raportate arată că acoperirea VMS a fost de 98 % pentru navele cu o lungime mai mare de 15 metri în 2020, scăzând ușor la 96 % în 2024. S-a înregistrat o creștere a numărului de nave cu o lungime totală cuprinsă între 12 și 15 metri echipate cu VMS, de la 36 % în 2020 la 48 % în 2024. Statele membre au raportat, de asemenea, o creștere a procentului de nave cu o lungime totală mai mare de 15 metri echipate cu sisteme de identificare automată (AIS), de la 80 % în 2020 la 84 % în 2024.
VMS este o componentă esențială pentru monitorizarea și controlul activităților de pescuit, implicând utilizarea sistemelor de urmărire prin satelit pentru a monitoriza poziția și deplasarea navelor de pescuit. Regulamentul revizuit privind controlul a extins utilizarea VMS la categoriile de flote care nu erau acoperite integral și a introdus un sistem mai puțin strict pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri începând din 2028. Abordarea lipsei de acoperire a acestei categorii foarte mari de nave este o realizare semnificativă. Regulamentul revizuit privind controlul a specificat, de asemenea, modul în care datele colectate de VMS și de alte sisteme de urmărire ar trebui raportate și utilizate de autorități în scopuri de control și inspecție.
Un element-cheie al sistemului UE de control al pescuitului este controlul puterii motorului. Puterea motorului și tonajul brut sunt cei doi indicatori de capacitate gestionați prin sistemul de intrare/ieșire, PCP stabilind limite pentru ambele. Prin urmare, gestionarea capacității flotei, inclusiv sistemul de intrare/ieșire pentru registrul flotei de pescuit a UE, se bazează pe înregistrarea precisă și fiabilă a acestor parametri. În urma identificării deficiențelor sistemelor de control al puterii motorului ale statelor membre, evidențiate de studiul Comisiei din 2019, Comisia a inițiat dialoguri cu statele membre, inclusiv 15 dialoguri prealabile procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Multe state membre și-au intensificat eforturile pentru a îndeplini obligația de certificare și verificare a puterii motorului. Ca răspuns la cererile de sprijin suplimentar, în septembrie 2022, a fost înființat un grup tehnic de lucru, alcătuit din experți ai statelor membre și sprijinit de un expert extern în puterea motoarelor, pentru a da curs concluziilor studiului din 2019. Regulamentul revizuit privind controlul abordează deficiențele identificate. Cerința de monitorizare continuă a puterii motoarelor navelor cu risc ridicat intră în vigoare la 10 ianuarie 2028. Grupul de lucru a elaborat specificații tehnice pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare această cerință. Aceste documente de orientare sunt concepute pentru a ajuta statele membre să se pregătească pentru punerea lor în aplicare cu succes și în timp util. Ambele documente de orientare sunt accesibile publicului prin intermediul Oficiului pentru Publicații al Comisiei, facilitând pregătirile statelor membre pentru noile norme care intră în vigoare în 2028. Menținerea unei legături continue și schimbul de informații vizează asigurarea gradului de pregătire și a conformității.
Pentru a îmbunătăți monitorizarea datelor privind flota și a capacității la nivelul UE, Comisia ține un registru al flotei UE
. Acest registru include o bază de date care este parțial accesibilă publicului.
2.2.Instrumente de raportare a capturilor, cântărire și trasabilitate
Pentru a facilita monitorizarea efectivă, navele de pescuit ale UE cu o lungime totală de cel puțin 10 metri au obligația să țină un jurnal de pescuit. Pentru navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri, acesta trebuie să fie electronic (jurnal de bord electronic), deși, în cursul perioadei de raportare, o derogare a permis anumitor nave cu o lungime totală cuprinsă între 12 și 15 metri să utilizeze un jurnal de bord pe suport de hârtie
. Datele arată o tendință generală de scădere a utilizării jurnalelor de bord pe suport de hârtie. Procentul navelor cu o lungime totală mai mare de 12 metri care aveau un jurnal de bord electronic a fost de 94 % în 2020 și de peste 95 % în 2024. În plus, procentul navelor cu o lungime totală între 10 și 12 metri care utilizează jurnale de bord electronice a crescut de la aproximativ 49 % în 2020 la 66 % în 2024.
Monitorizarea capturilor pentru navele cu o lungime totală mai mică de 10 metri a trebuit să fie efectuată prin intermediul planurilor de eșantionare, a jurnalelor de pescuit pe suport de hârtie sau a notelor de vânzare. Proporția navelor care fac obiectul fiecăreia dintre aceste metode de monitorizare a fost destul de stabilă pe parcursul perioadei de raportare, variind cu doar câteva puncte procentuale de-a lungul anilor. Planurile de eșantionare au fost cel mai frecvent utilizat tip de metodă de monitorizare. Pe lângă aceste forme de control, utilizarea jurnalelor de bord electronice a crescut de la 537 în 2020 la 1 743 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 225 %.
Regulamentul revizuit privind controlul va sprijini această tendință prin extinderea treptată a utilizării jurnalelor de bord electronice la toate navele de toate dimensiunile.
Cântărirea și înregistrarea exactă a capturilor stau la baza gestionării pescuitului. Cântărirea și înregistrarea capturilor sunt esențiale în scopuri de control, pentru obținerea de date științifice, pentru monitorizarea utilizării cotelor și pentru prevenirea pescuitului excesiv. În cursul perioadei de raportare, Comisia a efectuat numeroase verificări ale cântăririi și înregistrării capturilor în statele membre în mai multe bazine maritime. În multe cazuri, constatările evaluărilor Comisiei au confirmat deficiențe considerabile în ceea ce privește cântărirea și înregistrarea capturilor, în special pentru capturile sortate și nesortate din Marea Baltică, Marea Nordului și apele occidentale. Multe dintre aceste deficiențe sunt probleme de lungă durată care au fost identificate în evaluările anterioare ale Comisiei. Situațiile variază de la un stat membru la altul, dar deficiențele detectate includ cântărirea cu utilizarea sistemelor neaprobate, necântărirea tuturor produselor pescărești, neîndepărtarea apei și a gheții de pe capturi înainte de cântărire, deduceri neconforme din rezultatele cântăririi, lipsa unui control și a unei aplicări eficace și înregistrarea arbitrară a capturilor după cântărire. Aceste deficiențe subminează realizarea obiectivelor PCP și, în unele cazuri, contribuie la declinul stării biologice a stocurilor. Comisia a colaborat cu statele membre în cauză pentru a discuta acțiunile ulterioare, inclusiv prin stabilirea unor planuri de acțiune pentru remedierea problemelor identificate.
Regulamentul revizuit privind controlul va contribui, de asemenea, la abordarea acestei situații. Potrivit acestuia, cântărirea trebuie să fie efectuată de operatori autorizați care utilizează sisteme aprobate de statele membre. Derogările de la cerința de cântărire a tuturor capturilor la debarcare înainte de transport, prin eșantionare, control și programe comune de control, rămân în vigoare, dar vor fi armonizate de Comisie prin intermediul legislației secundare.
În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește trasabilitatea, persistă preocupări, întrucât statele membre continuă să exploreze diverse soluții pentru a asigura trasabilitatea produselor pescărești. S-au înregistrat diferite grade de progres în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor de trasabilitate de lungă durată pentru produsele pescărești, respectând cadrele de reglementare care vizează asigurarea transparenței originii produselor și a responsabilității de-a lungul întregului lanț de aprovizionare pentru produsele proaspete și congelate. Unele state membre au adoptat sisteme digitale de înregistrare și urmărire a produselor pescărești de la punctele lor de captură până la punctul de vânzare cu amănuntul, îmbunătățind astfel trasabilitatea și conformitatea.
Mai multe state membre au raportat că sistemele de trasabilitate sunt integrate în sistemele naționale de informații privind pescuitul, permițând urmărirea digitală eficientă a produselor pescărești. Platformele digitale permit introducerea de date în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la pescarii care raportează capturile până la prelucrare și distribuție, utilizând identificatori unici sau coduri QR, pentru a menține evidențe complete accesibile pentru verificare.
Între timp, alte state membre au introdus îmbunătățiri tehnologice, cum ar fi aplicații mobile și programe de software special concepute pentru a îmbunătăți trasabilitatea. Aceste instrumente facilitează schimbul de informații între operatorii din domeniul pescuitului, inspectori și cumpărători și sprijină monitorizarea aprofundată în timpul inspecțiilor, permițând generarea de rapoarte în timp real pentru a asigura integritatea lanțului de aprovizionare. Există în continuare provocări, în special în ceea ce privește asigurarea conformității depline de-a lungul lanțului de aprovizionare, fiind necesară standardizarea în sectoarele comerțului cu amănuntul și cu ridicata. Unele state membre ezită să asigure o conformitate cuprinzătoare până la obținerea coerenței în întreaga UE, observându-se disparități în ceea ce privește adoptarea tehnologiei și punerea în aplicare a politicilor. Întreprinderile multinaționale întâmpină, de asemenea, dificultăți în alinierea operațiunilor la nivel transfrontalier, ceea ce subliniază necesitatea unor reglementări armonizate.
Regulamentul revizuit privind controlul va contribui la abordarea acestor preocupări. Acesta a introdus treptat digitalizarea pentru cerințele de trasabilitate existente și a extins aceste cerințe la produsele proaspete și congelate începând cu 2029, sub rezerva unor norme mai detaliate care urmează să fie adoptate prin intermediul legislației secundare.
2.3.Programe specifice de control și inspecție (PSCI)
Programele specifice de control și inspecție (PSCI) adoptate de Comisie pentru șase bazine maritime ale UE
au fost puse în aplicare de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) și de statele membre la nivel național. EFCA a asigurat coordonarea operațională a activităților de inspecție la nivel regional prin intermediul planurilor de desfășurare comune (PDC). Numărul total de inspecții efectuate de statele membre și de EFCA în cadrul PDC în perioada 2020-2024 a fost de peste 230 000, cu peste 45 000 de inspecții efectuate în 2024. Procentul de încălcări suspectate
din partea operatorilor atât pentru inspecțiile pe mare, cât și pentru cele pe uscat a fost, în medie, de 8 %, mediile pe ani și bazine maritime variind între 2 % și peste 50 %
. Majoritatea încălcărilor suspectate din partea operatorilor, identificate în timpul inspecțiilor PDC pe mare și pe uscat, au fost legate de raportarea eronată a capturilor și de nerespectarea normelor privind măsurile tehnice. În 2024, încălcările suspectate din partea operatorilor legate de raportarea eronată au reprezentat peste 40 % din numărul total de încălcări suspectate în toate domeniile, cu excepția Mării Mediterane. Încălcările legate de înregistrări eronate au ajuns la aproape 80 % din încălcările suspectate din partea operatorilor, în Marea Baltică, și au crescut la 50 % în PDC pentru apele occidentale ale Atlanticului de Nord-Est. În cadrul PDC pentru Marea Mediterană, încălcările suspectate legate de nerespectarea de către operatori a normelor privind măsurile tehnice și raportarea eronată au reprezentat 30 % din totalul încălcărilor suspectate, restul de 70 % din încălcările suspectate fiind legate de nerespectarea altor norme sau de trasabilitate.
În ultimii ani, controlul pescuitului a beneficiat de utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi tehnologiile de observare a Pământului. Prin cooperarea cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), EFCA oferă Comisiei și autorităților statelor membre (sistemul de gestionare a informațiilor) o imagine a situației maritime, iar EFCA a utilizat teledetecția prin satelit pentru detectarea navelor, identificarea țintelor și alte sarcini specifice de monitorizare.
2.4.Controlul obligației de debarcare
Obligația de debarcare, care a intrat pe deplin în vigoare în ianuarie 2019, este una dintre componentele principale ale PCP reformate. De la introducerea sa treptată începând cu ianuarie 2015, statele membre au înregistrat puține progrese în ceea ce privește controlul și asigurarea aplicării sale. Comisia a efectuat o serie de audituri pentru a evalua măsurile adoptate de statele membre pentru a asigura controlul și punerea în aplicare a obligației de debarcare, precum și documentarea exactă a tuturor capturilor. Constatările acestor audituri (împreună cu alte rapoarte, cum ar fi rapoartele de evaluare elaborate de EFCA în cooperare cu grupurile regionale de experți în materie de control
și rapoartele statelor membre) au indicat că există aruncări masive, ilegale și nedocumentate ale capturilor înapoi în mare în mai multe bazine maritime. Au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a cinci state membre pentru că nu au adoptat măsurile necesare pentru a asigura controlul și aplicarea obligației de debarcare. Aceste proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor au fost închise în 2024, având în vedere dispozițiile Regulamentului revizuit privind controlul, care a introdus noi norme menite să consolideze controlul eficace și asigurarea respectării obligației de debarcare. Printre acestea se numără sisteme îmbunătățite și digitalizate de înregistrare și raportare a capturilor, un sistem de sancționare mai strict pentru cazurile de neconformitate și instalarea obligatorie până la 10 ianuarie 2028 a unor sisteme de monitorizare electronică la distanță (REM) la bord, inclusiv televiziune cu circuit închis (TVCI). Acestea pot include, de asemenea, alte instrumente și/sau echipamente pentru navele de capturare cu o lungime totală de cel puțin 18 metri care prezintă un risc ridicat de nerespectare a obligației de debarcare.
REM, care încorporează CCTV și senzori, s-a dovedit a fi mijlocul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor pentru ca statele membre să asigure controlul și punerea în aplicare a activităților de pescuit pe mare. În 2024, în cooperare cu statele membre, EFCA și-a actualizat orientările tehnice și specificațiile minime pentru REM
.
Înainte de termenul din 2028, Comisia a colaborat cu EFCA pentru a elabora o metodologie de evaluare a riscurilor cu scopul de a determina segmentele de flotă cu risc ridicat pentru instalarea REM. Vor fi elaborate norme detaliate și specificații tehnice pentru instalarea și exploatarea REM, ținând seama de orientările tehnice ale EFCA.
2.5.Inspecțiile și măsurile de punere în aplicare
Numărul persoanelor autorizate de statele membre să efectueze inspecții în domeniul pescuitului a rămas stabil, de la 13 449 în 2020 la 13 490 în 2024. Este dificil să se evalueze o creștere reală a efectivelor de personal dedicate controlului pescuitului, deoarece competențele inspectorilor variază de la un stat membru la altul
.
Statele membre au raportat un total de 367 227 de inspecții în perioada 2020-2024. Comparând proporția inspecțiilor în cele patru situri principale, 50 % au fost efectuate în port/la debarcare, 25 % pe mare, 21 % pe piață și 4,5 % în timpul transportului.
Statele membre au raportat 1 061 de nave de patrulare utilizate pentru inspecția pescuitului în 2020, număr care a crescut la 1 015 în 2024, cu un total de peste 115 000 de zile de patrulare pe mare în perioada de raportare 2020-2024, comparativ cu cele aproape 100 000 de zile de patrulare pe mare raportate pentru perioada 2015-2019. Statele membre raportaseră, de asemenea, un total de 72 de aeronave de supraveghere dedicate controlului și supravegherii pescuitului până în 2024, cu un total de aproape 33 000 de ore de supraveghere în cursul perioadei de cinci ani. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a utilizării noilor tehnologii de supraveghere. Până în 2024, șapte state membre raportaseră utilizarea a 56 de drone, ceea ce reprezintă o creștere față de raportarea anterioară, când 39 de dispozitive au fost raportate ca fiind operaționale până în 2019.
În perioada 2020-2024, statele membre au raportat peste 551 500 de încălcări suspectate ale operatorilor. Numărul de încălcări grave a avut o tendință generală de creștere, de la aproximativ 1 445 în 2020 la 1 979 în 2024. În medie, aproximativ 1 din 8 încălcări suspectate au condus la încălcări confirmate.
Cele mai frecvente încălcări suspectate de către operatori au fost cele legate de jurnalul de pescuit și declarația de debarcare (26 %), trasabilitate (25 %) și navele de pescuit care nu au obligația de a utiliza un jurnal de bord sau de a îndeplini cerințele privind declarația de debarcare (8 %). Numărul de încălcări suspectate în temeiul fiecărui titlu din regulamentul privind controlul a fost: 53 % pentru titlul IV: Controlul pescuitului; 41 % pentru titlul V: Controlul comercializării și 6 % pentru titlul III: Condiții generale pentru accesul la ape și resurse.
În 2019, Comisia a lansat un studiu privind sistemele de sancțiuni ale statelor membre
. Obiectivul a fost de a furniza o analiză și o evaluare aprofundate ale funcționării sistemelor naționale de sancțiuni, precum și în ceea ce privește sancțiunile aplicate de statele membre pentru încălcări în perioada 2015-2019. Studiul a constatat că, în cea mai mare parte, cadrul juridic necesar în statele membre a fost aproape finalizat și că multe state membre și-au îmbunătățit cadrul juridic în comparație cu ultimii cinci ani. Cu toate acestea, studiul a evidențiat, de asemenea, că, în unele state membre, punerea în aplicare a sistemului de puncte a fost întârziată sau nu era încă operațională, împreună cu alte deficiențe de punere în aplicare, cum ar fi durata procedurilor pentru procesul de sancționare și nivelul sancțiunilor impuse. Aceste constatări au arătat că, deși situația s-a îmbunătățit în perioada 2015-2019 comparativ cu perioada 2010-2014, ar fi trebuit depuse mai multe eforturi pentru a asigura condiții de concurență echitabile și eficacitatea, caracterul disuasiv și proporționalitatea sancțiunilor aplicate în fiecare stat membru. Pe baza constatărilor studiului și a altor date relevante, Comisia a lansat 15 dialoguri specifice prealabile procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu statele membre în cauză. Trebuie să se țină seama de modificările substanțiale aduse de Regulamentul revizuit privind controlul, care, începând cu 10 ianuarie 2026, consolidează și armonizează în continuare sistemele statelor membre de asigurare a respectării legii și de sancționare a infracțiunilor din domeniul pescuitului. Aceste modificări vor contribui la abordarea deficiențelor rămase în ceea ce privește asigurarea respectării normelor de către statele membre, inclusiv prin armonizarea sancțiunilor administrative minime, prin extinderea listei încălcărilor grave și prin consolidarea normelor existente privind sistemul de puncte pentru comandanți.
2.6.Date și informații
Statele membre raportează periodic Comisiei date privind capturile și efortul de pescuit. Acest lucru permite monitorizarea capturilor totale admisibile și a consumului de cote. Asigurarea calității datelor este un element-cheie al activității desfășurate de statele membre și de Comisie pentru a îmbunătăți monitorizarea cotelor, calitatea datelor fiind asigurată prin validarea adecvată a datelor și prin verificarea încrucișată. În ceea ce privește obligația de a institui un sistem automatizat de verificare încrucișată și de validare a datelor, 8 din cele 22 de state membre au pus în aplicare pe deplin verificări automate și controale încrucișate. Majoritatea statelor membre nu au pus încă în aplicare pe deplin validarea automată și verificarea încrucișată a datelor privind pescuitul prevăzute la articolul 109 din Regulamentul privind controlul. Deși majoritatea statelor membre au instituit sistemele informatice necesare, multe dintre acestea nu dispun de proceduri sistematice și documentate pentru a identifica și a urmări anomaliile datelor, cum ar fi discrepanțele din documentația privind capturile și datele neplauzibile privind capturile. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare până la 10 ianuarie 2027 pentru a respecta condițiile uniforme pentru validarea datelor și verificarea încrucișată prevăzute la articolele 49-52 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2196 al Comisiei. Trei state membre efectuează în prezent verificări încrucișate parțial automatizate în paralel cu verificări manuale, în timp ce șapte state membre nu au instituit încă sisteme automatizate de verificare încrucișată.
Pentru a îmbunătăți eficacitatea și eficiența schimbului de date, în 2016, Comisia a stabilit un calendar obligatoriu pentru ca statele membre să introducă standardul UN/FLUX (protocolul universal al ONU pentru schimbul de date privind pescuitul) pentru gestionarea datelor în domeniul pescuitului. Cu standardul UN/FLUX, organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și țările din întreaga lume pot utiliza pentru prima dată un standard unic și universal pentru automatizarea colectării și difuzării datelor lor privind capturile de pește. Standardul este, de asemenea, armonizat cu standardele privind schimbul electronic de date din alte sectoare utilizând standardele ONU/CEFACT (Centrul Organizației Națiunilor Unite pentru facilitarea comerțului și a tranzacțiilor electronice), de exemplu pentru taxe și trasabilitatea alimentelor. În cursul perioadei de raportare, Comisia a colaborat intens cu statele membre pentru a se asigura că acestea pun în aplicare UN/FLUX. Sistemul de schimb FLUX Transportation Layer (FLUX TL) este acum operațional în cadrul Comisiei și în toate cele 23 de state membre în cauză. Toate schimburile de date privind pescuitul au loc prin intermediul unei platforme centrale de schimb de date găzduite de DG MARE. Această platformă poate fi utilizată, de asemenea, pentru a trimite Comisiei date și conținut validate în formate standard. În prezent, toate statele membre fac schimb de date agregate cu Comisia, privind capturile, de date privind poziția navelor și de date privind flota în cadrul UN/FLUX.
3.Măsurile luate de Comisie
În cursul perioadei de raportare, Comisia a continuat să joace un rol central în sprijinirea și supravegherea punerii în aplicare a sistemului Uniunii de control al pescuitului. Aceasta a inclus menținerea structurilor care permit schimbul de date privind pescuitul, efectuarea de audituri și verificări, furnizarea de orientări statelor membre și convocarea unor grupuri de experți pentru a clarifica aspectele tehnice ale normelor de control. Aceste acțiuni au consolidat punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul și au contribuit la un sistem de control mai coerent și mai eficace în întreaga Uniune.
3.1.Elaborarea legislației și a politicilor
O evoluție majoră pe parcursul perioadei de raportare a fost acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul, care a condus la adoptarea Regulamentului revizuit privind controlul pescuitului, în vigoare din ianuarie 2024. Revizuirea răspunde provocărilor de lungă durată identificate în evaluări, audituri și consultări cu părțile interesate și reflectă recunoașterea faptului că un control eficace este esențial pentru un pescuit sustenabil, pentru o concurență loială și pentru încrederea consumatorilor.
Revizuirea ține seama, de asemenea, de noile cunoștințe științifice și tehnologice. Aceasta consolidează capacitatea Uniunii de a preveni pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), în conformitate cu angajamentele internaționale. Concurența loială între statele membre și tratamentul egal al operatorilor sunt esențiale pentru sistemul revizuit, care aliniază definițiile în cadrul PCP și al legislației alimentare și extinde normele de control la o gamă mai largă de activități și nave. Revizuirea a acordat prioritate simplificării și reducerii sarcinii administrative, în mare parte prin digitalizare și treptat, pe o perioadă de cinci ani.
Noul cadru introduce o modernizare cuprinzătoare a controlului de la plasă la consumator. Raportarea digitală devine norma pentru toate navele, jurnalele de bord electronice, declarațiile de debarcare și notele de vânzare oferind informații mai complete și în timp util. Datele privind poziția navelor vor fi transmise în timp real, iar trasabilitatea digitală se va aplica de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv produselor importate, astfel încât toate produsele pescărești și de acvacultură să poată fi urmărite până la sursa lor. Sistemul extinde monitorizarea la pescuitul recreativ și la pescuitul la scară mică și impune o mai bună înregistrare a capturilor accidentale de specii sensibile. De asemenea, acesta consolidează normele privind returnarea și raportarea uneltelor de pescuit scoase din uz pentru a contribui la limitarea deșeurilor marine.
Monitorizarea obligației de debarcare poate fi îmbunătățită prin REM, inclusiv CCTV, pentru navele cu o lungime totală mai mare de 18 metri evaluate ca prezentând un risc ridicat. Cadrul de asigurare a respectării legislației a fost actualizat și simplificat, cu o definiție mai clară a încălcărilor grave, un sistem de puncte mai armonizat și mai transparent și registre naționale îmbunătățite ale încălcărilor care sprijină schimbul sistematic de informații. Împreună, aceste modificări creează un mediu de punere în aplicare mai coerent și mai previzibil și sporesc încrederea în PCP.
Revizuirea se bazează, de asemenea, pe constatările evaluării REFIT a Regulamentului anterior privind controlul, care a evidențiat necesitatea unor norme mai simple și mai eficiente. Accentul pus pe simplificare se reflectă în întregul cadru nou. Comisia a continuat să aplice principiile REFIT în cursul elaborării legislației secundare, acordând o atenție deosebită simplificării, proporționalității și implementării practice. Multe dispoziții tehnice vor fi, de asemenea, consolidate treptat și actualizate printr-un set de acte de punere în aplicare și acte delegate, care se preconizează că vor reduce numărul de articole și anexe existente în actul de punere în aplicare din 2011 și vor oferi orientări mai clare și mai operaționale. În conformitate cu Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare, revizuirea reduce sarcina administrativă inutilă, înlocuiește procesele pe suport de hârtie cu instrumente digitale, simplifică cerințele de raportare și trasabilitate și clarifică definițiile și procedurile pentru a asigura o mai mare securitate juridică.
Odată cu adoptarea Regulamentului revizuit privind controlul, se pune accentul pe punerea în aplicare. Comisia pregătește un set cuprinzător de acte de punere în aplicare și acte delegate pentru a furniza specificațiile tehnice necesare pentru aplicarea treptată a noilor norme în 2024, 2026, 2027 și 2028. Domeniul de aplicare al acestor acte acoperă, printre altele, cerințe detaliate privind raportarea electronică, trasabilitatea digitală, instrumentele de geopoziționare pentru navele mai mici, REM și procedurile de cântărire și eșantionare. Comisia a lansat consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate pentru a se asigura că legislația secundară este operațională, proporțională și coerentă cu controlul bazat pe riscuri.
Legislația revizuită oferă un cadru de control mai modern, mai eficient și mai transparent, care sprijină pescuitul sustenabil, concurența loială și consumatorii informați. În următorii ani, Comisia se va concentra pe asigurarea faptului că noul sistem este pus în aplicare pe deplin și în mod consecvent în întreaga Uniune, astfel încât obiectivele PCP să fie atinse în practică. Eforturile sale vor fi determinate de obiectivul de a asigura simplificarea și reducerea sarcinii administrative. Statele membre joacă, de asemenea, un rol extrem de important în punerea în aplicare și trebuie să utilizeze pe deplin numeroasele perioade de tranziție prevăzute de cadrul revizuit pentru a pregăti punerea în aplicare respectivă la nivelul lor.
3.2.Date și informații
În perioada 2020-2024, Comisia a continuat să dezvolte și să întrețină infrastructura informatică necesară pentru a permite statelor membre să facă schimb de date privind pescuitul în format UN/FLUX. Software-ul FLUX TL a fost adus la nivel de maturitate tehnologică, fiind capabil să gestioneze volumul schimbului de date, care va crește și mai mult pe măsură ce obligațiile de raportare VMS și a jurnalului de bord electronic vor fi extinse la toate navele în temeiul Regulamentului revizuit privind controlul.
Comisia a continuat să propună documente de punere în aplicare, sub forma unor acte de punere în aplicare și a unor acte delegate care conțin norme detaliate privind schimburile de date atât în cadrul UE, cât și cu partenerii internaționali. Aceste documente sunt convenite cu statele membre prin intermediul grupului de experți pentru sistem electronic de înregistrare și raportare și gestionarea datelor.
De asemenea, Comisia a elaborat formate standardizate pentru schimbul de date privind autorizațiile de pescuit și rapoartele de inspecție. Sistemul LICENCE pentru schimbul de autorizații de pescuit între statele membre, părțile terțe și Comisie a devenit operațional în decembrie 2020. Dezvoltarea sa a continuat să cuprindă toate autorizațiile pentru flotele de pescuit externe. În prezent, comunicarea dintre statele membre și Comisie este în întregime electronică pentru toate autorizațiile, cu excepția ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic) și a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană. Există un schimb complet electronic între Comisie și partea terță pentru Norvegia, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest și NEAFC (Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est).
Pescuitul recreativ, anterior un unghi mort din punct de vedere normativ, a fost abordat în prezent de Regulamentul revizuit privind controlul, eliminând o lacună semnificativă în ceea ce privește raportarea capturilor și înțelegerea impactului pescuitului recreativ asupra anumitor stocuri. La solicitarea Parlamentului European, Comisia a lansat un proiect-pilot în noiembrie 2019 pentru a elabora și testa un „sistem de control pentru capturile recreative de biban-de-mare european”
. Un contractant extern a dezvoltat un instrument informatic integrat care permite pescarilor de agrement să informeze rapid autoritățile naționale cu privire la capturile lor zilnice, prin înregistrarea capturilor respective. O platformă web a fost dezvoltată pentru a primi datele privind capturile (RecFishing.eu), aceasta fiind extinsă în continuare, având în vedere succesul proiectului-pilot, ca bază pentru soluția de raportare de la un capăt la altul prevăzută în Regulamentul revizuit privind controlul Rezultatele au fost prezentate în cadrul webinarului „Monitorizarea și controlul pescuitului recreativ” din decembrie 2020
.
3.3.Activitățile Comisiei de verificare și de monitorizare
Statele membre trebuie să se asigure că dispun de sisteme eficace de control al pescuitului. Comisia este responsabilă de supravegherea aplicării Regulamentului privind controlul și a normelor PCP de către statele membre. Pentru a verifica eficacitatea sistemelor lor de control și respectarea normelor PCP de către statele membre, Comisia efectuează audituri, verificări și inspecții autonome.
În cursul perioadei de raportare, pandemia de COVID-19 a afectat în mod semnificativ capacitatea Comisiei de a efectua audituri și verificări. În pofida acestor provocări, au fost efectuate aproximativ 50 de audituri și verificări, inclusiv monitorizarea planurilor de acțiune în curs (a se vedea mai jos). În această perioadă, accentul principal a fost pus pe cântărirea debarcărilor și pe raportarea capturilor în cele opt state membre de la Marea Baltică, precum și în Franța, Spania, Irlanda și Țările de Jos. În mai multe dintre aceste state membre, auditul și verificările au scos la iveală deficiențe grave care ar putea duce la raportări eronate semnificative ale capturilor și, prin urmare, ar putea contribui la pescuitul excesiv. Colaborarea cu aceste state membre pentru a stabili acțiuni corective în vederea remedierii deficiențelor a reprezentat o prioritate. De asemenea, au fost efectuate o serie de audituri pentru a evalua punerea în aplicare a planului multianual pentru Mediterana de Vest în Italia, Spania și Franța, precum și îndeplinirea obligației de debarcare în Spania, Franța, Belgia, Irlanda și Țările de Jos.
În multe cazuri, constatările auditurilor și verificărilor au fost abordate cu succes de statele membre în cadrul schimburilor bilaterale informale.
Între 2020 și 2024, Comisia a inițiat 37 de dialoguri prealabile procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind controlul pescuitului cu 21 de state membre, toate fiind închise. Patru dialoguri prealabile procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate în 2019 erau încă în desfășurare la sfârșitul perioadei de raportare.
În cazul în care Comisia identifică deficiențe ale sistemelor de control ale statelor membre care necesită mai mult efort și mai mult timp din partea acestora pentru remediere, poate recurge la elaborarea de planuri de acțiune împreună cu respectivele state membre. Între 2020 și 2024, Comisia a elaborat trei noi planuri de acțiune, numărul total al planurilor de acțiune în curs ajungând astfel la cincisprezece. Principalele lor obiective sunt de a remedia deficiențele identificate în sistemul de înregistrare a capturilor, de a îmbunătăți sistemele de sancționare, de a îmbunătăți procesul de gestionare a riscurilor și de a consolida sistemele de validare a datelor și de trasabilitate.
În cele din urmă, în perioada 2020-2024, Comisia a inițiat 10 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre în ceea ce privește controlul pescuitului. Aceste proceduri se refereau la: (i) controlul fermelor piscicole de ton roșu; (ii) respectarea obligațiilor privind controlul și asigurarea respectării obligației de debarcare
; (iii) respectarea legislației UE privind flota externă
; (iv) respectarea legislației UE privind cântărirea și înregistrarea capturilor
; și (v) conformitatea cu legislația UE în ceea ce privește cântărirea, înregistrarea capturilor, transportul și trasabilitatea
. Nouă dintre aceste proceduri au fost închise, în timp ce una era încă în desfășurare la sfârșitul perioadei de raportare
. O procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care a fost lansată în 2014 cu privire la respectarea anumitor dispoziții privind cântărirea și raportarea capturilor a fost închisă
. De asemenea, a fost închisă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind sistemul de puncte pentru încălcările grave.
4.Controlul pescuitului și punerea în aplicare a PCP și FEPAM/FEAMPA
Regulamentul privind controlul este unul dintre pilonii principali ai punerii în aplicare a PCP, în special deoarece stabilește normele de raportare a capturilor. Aceste norme sunt esențiale pentru verificarea respectării limitelor de captură adoptate anual. În 2024, Comisia a pus în aplicare un nou sistem informatic pentru raportarea agregată a capturilor și a efortului de pescuit, dezvoltându-și capacitățile de monitorizare a limitelor de captură și de raportare în temeiul acordurilor internaționale. Actualitatea și exhaustivitatea raportării de către statele membre s-au îmbunătățit în cursul perioadei, dar persistă unele deficiențe în acest domeniu. Lipsa unei raportări prompte și exacte împiedică monitorizarea consumului de cote și a funcționării transferurilor și deducerilor.
Utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) a fost esențială pentru sprijinirea eforturilor de control al pescuitului ale mai multor state membre, ceea ce face ca FEPAM și FEAMPA să fie piloni esențiali ai cadrului UE de control al pescuitului. În cadrul FEPAM, statele membre au raportat cheltuieli eligibile în cadrul FEPAM în valoare de 418 milioane EUR pentru operațiuni de control și de asigurare a respectării legislației în perioada 2014-2023. Printre numeroasele tipuri de investiții, primele trei au fost: (i) achiziționarea, instalarea și dezvoltarea tehnologică (95 de milioane EUR); (ii) achiziționarea altor mijloace de control (87 de milioane EUR); și (iii) costuri operaționale (82 de milioane EUR). Aceste trei tipuri de investiții au reprezentat împreună aproximativ 63 % din totalul cheltuielilor eligibile în cadrul FEPAM legate de control și de asigurarea respectării legislației.
În cadrul FEAMPA, statele membre au indicat 479 de milioane EUR în programe pentru tipul de intervenție „Control și asigurarea respectării legislației” din cadrul OS1.4 (Promovarea unui control și a unei asigurări a respectării normelor eficiente în domeniul pescuitului, inclusiv combaterea pescuitului INN, precum și date fiabile pentru procesul decizional bazat pe cunoaștere). La sfârșitul anului 2024, în cadrul tipului de intervenție „Control și asigurarea respectării legislației”, statele membre au raportat sprijin în cadrul FEAMPA (sume angajate pentru beneficiari) în valoare de 118 milioane EUR și cheltuieli eligibile în cadrul FEAMPA în valoare de 26 de milioane EUR. Din sprijinul FEAMPA în valoare de 118 milioane EUR, 99,2 milioane EUR, adică 84 %, au fost raportate în cadrul tipului de operațiune „Control și asigurare a respectării legislației (public)”. Celelalte tipuri de operațiuni au fost cooperarea (8,7 milioane EUR), inspecțiile (3,9 milioane EUR), IT – software (3,1 milioane EUR), controlul și asigurarea respectării legii (privat), evenimentele, guvernanța, dezvoltarea și întreținerea sistemului informatic, schimbul de cunoștințe și coordonarea observării.
5.Coordonarea cu statele membre, cu EFCA și cu partenerii din afara UE în cadrul forumurilor internaționale
Aplicarea eficace și eficientă a sistemului de control al pescuitului necesită o interacțiune și o colaborare constante între statele membre, Comisie și EFCA. Aceasta necesită și cooperare la nivel internațional cu țările din afara UE și cu organizațiile regionale de gestionare a pescuitului.
Comisia discută periodic punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul cu statele membre și cu EFCA în cadrul grupului de experți privind controlul pescuitului. Aspectele legate de asigurarea respectării normelor sunt discutate în cadrul grupului de experți privind conformitatea, în timp ce evoluțiile și implementarea sistemelor informatice sunt discutate în cadrul grupului de experți privind sistemele ERS și gestionarea datelor.
La nivelul UE, Comisia și EFCA colaborează îndeaproape pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sistemului de control al pescuitului, schimbul de informații și de date, precum și participarea la diverse reuniuni privind controlul pescuitului. În special, Comisia a fost implicată în: (i) activitățile organizate de grupurile de experți regionale pentru control și de consiliile consultative, după caz; (ii) activitățile organizate de EFCA pentru punerea în aplicare a PDC; și (iii) grupul de lucru EFCA privind rapoartele electronice de inspecție și supraveghere.
În calitate de lider mondial în guvernanța oceanelor și de prim combatant împotriva pescuitului INN, UE este activă în promovarea unei mai bune guvernanțe a oceanelor, inclusiv a măsurilor de control. În conformitate cu agenda internațională privind guvernanța oceanelor
, Comisia colaborează îndeaproape cu parteneri din întreaga lume, cum ar fi organizațiile regionale de gestionare a pescuitului
și organizațiile internaționale
. De asemenea, UE a colaborat bilateral și multilateral cu țări costiere din afara UE din vecinătatea sa, de exemplu Regatul Unit, țări care au colaborat cu UE în cadrul acordurilor de pescuit
și țări din afara UE care participă la dialoguri privind pescuitul INN
, pentru: (i) îmbunătățirea condițiilor de concurență echitabile în ceea ce privește controlul pescuitului; (ii) asigurarea conformității activităților de pescuit; (iii) aplicarea celor mai recente standarde pentru controlul pescuitului și schimbul de date
; și (iv) asigurarea unei monitorizări adecvate a neconformității.
6.Concluzie
Punerea în aplicare și evaluarea Regulamentului privind controlul au subliniat rolul vital pe care îl joacă controlul pescuitului în atingerea obiectivelor PCP. În cursul recentei perioade de raportare, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește modernizarea sistemului de control al pescuitului printr-o revizuire majoră a regulamentului său de bază, care va consolida conformitatea și va sprijini în continuare pescuitul sustenabil. Eforturile Comisiei de a dezvolta infrastructura informatică, de a efectua audituri și de a oferi orientări de specialitate au ajutat statele membre să pună în aplicare Regulamentul privind controlul într-un mod mai eficace. Aceste inițiative au condus la îmbunătățiri în ceea ce privește schimbul de date și punerea în aplicare a măsurilor de conservare și au raționalizat procesul transferurilor de cote, conducând la o mai mare transparență și eficiență.
Utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii de supraveghere, cum ar fi dronele și sistemele sofisticate de raportare electronică, a sporit eficacitatea inspecțiilor și a monitorizării activităților de pescuit, contribuind astfel la o mai bună conformitate și la practici de pescuit mai sustenabile. Statele membre au alocat, de asemenea, resurse pentru îmbunătățirea capacităților de raportare și inspecție, cu o creștere semnificativă a numărului de zile de patrulare pe mare – în pofida pandemiei de COVID-19 care a avut loc în perioada de raportare – și a utilizării operaționale a aeronavelor de supraveghere.
Cu toate acestea, persistă o serie de deficiențe și provocări care necesită o atenție neîntreruptă din partea statelor membre. Printre problemele persistente se numără deficiențele în ceea ce privește cântărirea și înregistrarea capturilor, dificultățile în ceea ce privește controlul și asigurarea respectării obligației de debarcare fără utilizarea REM și dependența de sisteme nefiabile pe suport de hârtie. De asemenea, este necesar să se abordeze deficiențele sistemelor de validare și trasabilitate a datelor și sancțiunile aplicate pentru încălcări, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între operatori și pentru a îmbunătăți dispozițiile de asigurare a respectării legislației.
Pentru a aborda aceste provocări, statele membre trebuie să colaboreze pentru a pune în aplicare acțiuni corective care să consolideze sistemele de control al pescuitului. Planurile de acțiune ale Comisiei, alături de auditurile și verificările în curs, oferă un cadru pentru aceste îmbunătățiri. Asigurarea respectării legislației UE în ceea ce privește cântărirea, înregistrarea capturilor, transportul și trasabilitatea este esențială pentru sustenabilitatea pe termen lung a pescuitului.
Privind în perspectivă, punerea în aplicare a legislației revizuite privind controlul pescuitului va face parte integrantă din răspunsul UE la aceste provocări, inclusiv prin utilizarea sporită a instrumentelor digitale pentru a simplifica activitățile statelor membre și ale operatorilor și pentru a reduce sarcina administrativă aferentă. Consolidarea dispozițiilor de asigurare a respectării legislației, asigurarea calității și a schimbului de date privind pescuitul, precum și realizarea de sinergii cu alte politici sunt, în egală măsură, esențiale. Viitoarea instalare a REM va permite, de asemenea, autorităților competente să identifice capturile aruncate înapoi în mare ilegale și să abordeze cazurile de neconformitate. Prin aceste măsuri, UE urmărește să joace în continuare un rol de lider în guvernanța globală a oceanelor, promovând în același timp transformarea ecologică necesară pentru viitorul pescuitului sustenabil.
Regulamentul revizuit privind controlul a deschis un nou capitol în controlul pescuitului la nivelul UE. Acesta garantează că toți pescarii, în toate bazinele maritime, respectă aceleași norme. Acesta protejează operatorii onești și consolidează cooperarea și încrederea între statele membre. Acesta integrează tehnologia pentru a reduce sarcina administrativă pentru statele membre și operatori. Anii următori vor fi esențiali pentru punerea sa în aplicare, în ceea ce privește legislația secundară care urmează să fie adoptată de Comisie, punerea în aplicare de către statele membre și asigurarea respectării legislației în toate bazinele maritime și în activitățile de pescuit. În acest sens, vor fi necesare angajamentul politic continuu și implicarea tehnică a statelor membre. Aceste eforturi vor fi esențiale pentru succesul revizuirii Regulamentului privind controlul și pentru asigurarea atingerii nivelului de ambiție stabilit de colegiuitori, în special în ceea ce privește consolidarea controlului pescuitului și simplificarea prin utilizarea instrumentelor digitale. Comisia se angajează să continue să colaboreze în mod transparent și colaborativ cu statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul.