<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2025-04-202504C110202304810-00-TRA-DOC-RO-ARRET-C-0481-23-202503313-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="30/04/2025 10:21:47" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="3Z/Xkzy7c16+FXyo1cHpJRpNunAemk0j5Qnhaokf+1ub3yObr+c/xzX+956RD7fkpKLa0v2zDVxw87rOVisaCZ1kagZ50fjnwm2wROKtR63/0lfKYrADL/CPgBDFg8FdSIBsASXYUu6t9IHFJs57ylZMcPfrVsB+CQqrwjwkiMo=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="chivaio" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="c4cb80a6-3961-4342-9665-a1cafb661ba7" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0481" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2023" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="chivaio" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 03-04-25 23:08:03" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2025-04-11T05:28:12Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="dcb064fd58ec45899799e586105aa7a6" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0481" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="RP" name="NatureAff"/>
    <meta content="RP" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId24" style="first"/>
      <div id="rId20" style="even">Hotărârea din 10.4.2025 – Cauza C‑481/23</div>
      <div id="rId21" style="default">Sangas</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      10 aprilie 2025 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Trimitere preliminară – Cooperarea judiciară în materie penală – Decizia‑cadru 2002/584/JAI – Mandat european de arestare – Articolul 4 punctele 4 și 6 – Motive de neexecutare facultativă – Condiție potrivit căreia faptele sunt de competența statului membru de executare, în conformitate cu dreptul său penal – Condamnare nedefinitivă – Mandat european de arestare emis în scopul urmăririi penale”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza C‑481/23 [Sangas] (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-2" href="#t-2">i</a>
</span>),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Audiencia Nacional (Curtea Centrală, Spania), prin decizia din 24 iulie 2023, primită de Curte la 26 iulie 2023, în procedura referitoare la executarea mandatului european de arestare emis împotriva lui
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      JMTB,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-7" title="page-1">
      cu participarea:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-8" title="page-1">
      Ministerio Fiscal,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-9" title="page-1">
      Abogado del Estado,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-10" title="page-1">
      CURTEA (Camera a cincea),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      compusă din doamna M. L. Arastey Sahún, președintă de cameră, și domnii D. Gratsias, E. Regan (raportor), J. Passer și B. Smulders, judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-12" title="page-1">
      avocat general: domnul J. Richard de la Tour,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-13" title="page-1">
      grefier: doamna L. Carrasco Marco, administratoare,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-14" title="page-1">
      având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 13 noiembrie 2024,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-15" title="page-1">
      luând în considerare observațiile prezentate:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru Ministerio Fiscal, de R. de Miguel Morante, în calitate de agent;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul spaniol, de L. Aguilera Ruiz, A. Gavela Llopis și P. Pérez Zapico, în calitate de agenți;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul lituanian, de K. Dieninis și V. Kazlauskaitė‑Švenčionienė, în calitate de agenți;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul austriac, de A. Posch, J. Schmoll și C. Leeb, în calitate de agenți;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru Comisia Europeană, de J. Baquero Cruz, H. Leupold și J. Vondung, în calitate de agenți,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-21" title="page-1">
      având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-22" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-23" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 4 punctele 4 și 6 din Decizia‑cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO 2002, L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Decizia‑cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 (JO 2009, L 81, p. 24) (denumită în continuare „Decizia‑cadru 2002/584”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această cerere a fost prezentată în cadrul unei proceduri referitoare la executarea unui mandat european de arestare emis împotriva lui JMTB.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 1 din Decizia‑cadru 2002/584, intitulat „Definiția mandatului european de arestare și obligația de executare a acestuia”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-29" title="page-1">
      „(1) Mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de un stat membru în vederea arestării și a predării de către un alt stat membru a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-30" title="page-2">
      (2) Statele membre execută orice mandat european de arestare, pe baza principiului recunoașterii reciproce și în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii‑cadru.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-31" title="page-2">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 3 din această decizie‑cadru enumeră motivele de neexecutare obligatorie a mandatului european de arestare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 din decizia‑cadru menționată, intitulat „Motive de neexecutare facultativă a mandatului european de arestare”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-34" title="page-2">
      „Autoritatea judiciară de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-35" title="page-2">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-36" title="page-2">
      4. atunci când s‑a prescris acțiunea penală sau pedeapsa, în conformitate cu dreptul statului membru de executare, iar faptele sunt de competența acestui stat membru, în conformitate cu dreptul său penal;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-37" title="page-2">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-38" title="page-2">
      6. în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, atunci când persoana căutată rămâne în statul membru de executare, este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajează să execute această pedeapsă sau măsură de siguranță în conformitate cu dreptul său intern;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-39" title="page-2">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4a din aceeași decizie‑cadru prevede alte împrejurări în care autoritatea judiciară de executare poate refuza executarea unui mandat european de arestare, iar articolul 5 din aceasta privește garanțiile pe care trebuie să le ofere statul membru emitent în cazuri speciale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul român</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 99 alineatul (2) literele c) și g) și alineatul (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală din 28 iunie 2004 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004), republicată (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019), prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-43" title="page-2">
      „(2) Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-44" title="page-2">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-45" title="page-3">
      c) când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-46" title="page-3">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-47" title="page-3">
      g) când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s‑a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-48" title="page-3">
      […]
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-49" title="page-3">
      (3) În situația în care, în cauză, este incident exclusiv cazul prevăzut la alineatul (2) litera c), anterior pronunțării hotărârii prevăzute la articolul 109, autoritatea judiciară română de executare solicită autorității judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum și orice alte informații necesare, informând autoritatea judiciară emitentă cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. Recunoașterea hotărârii penale străine de condamnare se face, pe cale incidentală, de instanța de judecată în fața căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte. În cazul în care autoritatea judiciară română de executare a recunoscut hotărârea penală străină de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronunțării hotărârii prevăzute la articolul 109.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Procedura principală și întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin hotărârea din 21 februarie 2022, precizată printr‑o ordonanță din 3 martie 2022 (denumită în continuare „hotărârea din 21 februarie 2022”), Audiencia Nacional (Curtea Centrală, Spania) l‑a condamnat pe JMTB (denumit în continuare „inculpatul”), un resortisant spaniol care locuiește în România, în calitate de coautor a trei infracțiuni fiscale și al unei infracțiuni de spălare a banilor. Pe de o parte, în ceea ce privește acuzația de săvârșire a fiecăreia dintre aceste trei infracțiuni fiscale, inculpatul a fost condamnat la doi ani de închisoare, precum și la o amendă de 23 de milioane de euro pentru exercițiul 2011, la o amendă de 135 de milioane de euro pentru exercițiul 2012 și la o amendă de 140 de milioane de euro pentru exercițiul 2013, pe lângă sancțiuni accesorii. Pe de altă parte, în ceea ce privește acuzația de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor, el a fost condamnat la șase ani de închisoare și la o amendă de 54 de milioane de euro.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Faptele care au stat la baza condamnării inculpatului au constat în esență în crearea mai multor societăți în Spania, conduse de terți care acționau în calitate de administratori fictivi, pentru a eluda plata în Spania, pentru exercițiile financiare 2011-2013, a taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferente vânzării de hidrocarburi, în valoare totală de peste 100 de milioane de euro.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În urma anunțului formulării de către inculpat a unui recurs împotriva hotărârii din 21 februarie 2022, acestuia din urmă i‑a fost refuzată încuviințarea deplasării în România. Cu toate acestea, după localizarea inculpatului la frontiera croată în timp ce se deplasa către România, instanța de trimitere a adoptat, la 6 aprilie 2022, o decizie referitoare la acesta, însoțită de un mandat european de arestare și de un mandat internațional de arestare împotriva sa, prin care a dispus căutarea, arestarea și detenția sa preventivă (denumită în continuare „decizia din 6 aprilie 2022”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Printr‑o scrisoare din 4 aprilie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia (România) a comunicat o copie a hotărârii prin care refuzase executarea acestui mandat european de arestare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din această hotărâre ar reieși că este cert că niciunul dintre motivele de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3 din Decizia‑cadru 2002/584 nu era aplicabil mandatului european de arestare emis împotriva inculpatului. Cu toate acestea, în ceea ce privește motivele de neexecutare facultativă prevăzute la articolul 4 din această decizie‑cadru, Curtea de Apel Alba Iulia ar fi constatat, pe de o parte, că inculpatul furnizase documente justificative care atestă o ședere continuă și legală pe teritoriul român pe o perioadă de cel puțin cinci ani și, pe de altă parte, că acesta declarase că nu dorea să fie predat autorităților judiciare spaniole, ceea ce ar echivala cu un refuz al executării pedepsei în statul membru emitent, astfel încât ar exista un motiv care justifică refuzul predării persoanei în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, Curtea de Apel Alba Iulia ar fi considerat că infracțiunile pentru care inculpatul fusese condamnat în primă instanță de autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare erau definite de legislația spaniolă drept infracțiuni de evaziune fiscală și de spălare a banilor, pasibile de pedepse cu închisoarea de la trei la zece ani, astfel încât, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților judiciare române, termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiuni similare ar fi fost de zece ani de la data ultimei acțiuni sau a ultimei omisiuni.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, arătând că cele trei infracțiuni de evaziune fiscală pentru care inculpatul fusese condamnat fuseseră săvârșite în cursul exercițiilor financiare 2011-2013, Curtea de Apel Alba Iulia ar fi dedus de aici că termenul de prescripție începuse să curgă cel târziu la 31 decembrie 2013. Apreciind, în plus, că de la săvârșirea acestor trei infracțiuni nu ar fi existat o cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, Curtea de Apel Alba Iulia ar fi concluzionat că acest termen se împlinise.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere hotărârea menționată, instanța de trimitere observă că, pentru a refuza predarea inculpatului, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut existența a două motive de neexecutare facultativă a mandatului european de arestare în discuție în litigiul principal, referitoare, pe de o parte, la prescripția acțiunii penale în temeiul dreptului român și, pe de altă parte, la reședința inculpatului în România.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, în ceea ce privește prescripția acțiunii penale în temeiul dreptului român, instanța de trimitere arată că decizia prin care se refuză predarea inculpatului a fost adoptată în temeiul normelor privind prescripția infracțiunilor prevăzute de dreptul român, în condițiile în care toate faptele în discuție în litigiul principal fuseseră săvârșite în Spania și constituiau infracțiuni de evaziune fiscală care aduc atingere intereselor economice ale Regatului Spaniei, ceea ce ar implica faptul că autoritățile judiciare române nu ar fi în niciun caz competente să judece aceste infracțiuni și, prin urmare, să se prevaleze de articolul 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește reședința inculpatului în România, instanța de trimitere observă că articolul 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584 nu permite refuzul predării persoanei căutate decât dacă sunt îndeplinite trei condiții cumulative, și anume, în primul rând, mandatul european de arestare trebuie să fi fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, în al doilea rând, persoana în cauză trebuie să rămână sau să aibă reședința în statul membru de executare sau să fie resortisant al acestuia și, în al treilea rând, statul de executare trebuie să se angajeze să execute această pedeapsă sau această măsură de siguranță în conformitate cu dreptul său intern. Or, în speță, prima dintre aceste condiții nu ar fi îndeplinită, întrucât inculpatul nu a fost condamnat decât în primă instanță, iar un recurs este în curs împotriva acestei condamnări. În plus, chiar presupunând că inculpatul este considerat rezident în România, refuzul predării acestuia nu a fost însoțit de niciun angajament al autorităților române de a executa în România pedeapsa care i‑ar putea fi aplicată definitiv persoanei în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit instanței de trimitere, un asemenea refuz nu se justifică în lumina jurisprudenței Curții rezultate din Hotărârea din 31 ianuarie 2023, Puig Gordi ș.a. (C‑158/21, EU:C:2023:57). Astfel, după cum ar reieși în esență din cuprinsul punctelor 75 și 76 din acea hotărâre, a admite că un stat membru poate adăuga la motivele de neexecutare a unui mandat european de arestare enunțate la articolele 3, 4 și 4a din Decizia‑cadru 2002/584 alte motive, întemeiate pe dreptul național, care permit să nu se dea curs acestui mandat de arestare ar împiedica buna funcționare a sistemului simplificat de predare a persoanelor instituit în această decizie‑cadru.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, Audiencia Nacional (Curtea Centrală) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-63" title="page-6">
      „1) În măsura în care articolul 4 punctul 6 din [Decizia‑cadru 2002/584] prevede ca motiv de neexecutare facultativă a unui mandat european de arestare faptul că acest mandat european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, persoana căutată rămâne în statul membru de executare, este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajează să execute această pedeapsă sau măsură de siguranță în conformitate cu dreptul său intern:
    </p>
    <p class="C11Marge1avecretrait" id="para-64" title="page-6">
      a) Se poate extinde aplicarea acestui motiv de neexecutare facultativă a predării la cazurile în care nu s‑a pronunțat încă o sentință definitivă împotriva persoanei căutate?
    </p>
    <p class="C11Marge1avecretrait" id="para-65" title="page-6">
      b) În ipoteza în care această posibilitate ar fi admisă, se poate refuza predarea persoanei căutate pentru motivul că aceasta din urmă este considerată rezident al statului membru de executare fără ca acest stat să se angajeze să execute el însuși această pedeapsă sau măsura de siguranță în conformitate cu dreptul său intern?
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-66" title="page-6">
      2) În măsura în care articolul 4 punctul 4 din [Decizia‑cadru 2002/584] prevede ca motiv de neexecutare facultativă a unui mandat european de arestare faptul că s‑a prescris acțiunea penală sau pedeapsa, în conformitate cu dreptul statului membru de executare, iar faptele sunt de competența acestui stat membru, în conformitate cu dreptul său penal, se poate extinde acest motiv de neexecutare facultativă la cazurile în care se consideră că acțiunea penală sau pedeapsa s‑a prescris, în conformitate cu dreptul statului membru de executare, chiar dacă faptele nu sunt de competența instanțelor acestui stat?”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima întrebare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584 trebuie interpretat în sensul că autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții atunci când mandatul de arestare menționat nu a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, întrucât inculpatul nu a fost încă condamnat definitiv, iar statul membru de executare nu s‑a angajat să execute, în conformitate cu dreptul său intern, pedeapsa sau măsura de siguranță privative de libertate care ar putea fi pronunțată definitiv împotriva acestei persoane.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie să se precizeze că un mandat european de arestare poate viza, astfel cum prevede articolul 1 alineatul (1) din Decizia‑cadru 2002/584, două situații. Astfel, acest mandat de arestare poate fi emis, pe de o parte, pentru efectuarea urmăririi penale sau, pe de altă parte, în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate (Hotărârea din 21 octombrie 2010, B., C‑306/09, EU:C:2010:626, punctul 49).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Deși principiul recunoașterii reciproce stă la baza economiei Deciziei‑cadru 2002/584, această recunoaștere nu implică totuși o obligație absolută de executare a mandatului de arestare emis, această decizie‑cadru enunțând explicit motivele de neexecutare obligatorie (articolul 3) și facultativă (articolele 4 și 4a) a unui mandat european de arestare, precum și garanțiile pe care trebuie să le ofere statul membru emitent în cazuri speciale (articolul 5) [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 octombrie 2010, B., C‑306/09, EU:C:2010:626, punctul 50, precum și Hotărârea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficiențe ale sistemului judiciar), C‑216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 42 și jurisprudența citată].</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, sistemul Deciziei‑cadru 2002/584, astfel cum rezultă acesta printre altele din aceste articole, lasă statelor membre posibilitatea de a permite, în situații specifice, autorităților judiciare competente să decidă că o pedeapsă aplicată trebuie să fie executată pe teritoriul statului membru de executare (Hotărârea din 21 octombrie 2010, B., C‑306/09, EU:C:2010:626, punctul 51, și Hotărârea din 13 decembrie 2018, Sut, C‑514/17, EU:C:2018:1016, punctul 30).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, articolul 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584 prevede că autoritatea judiciară de executare poate refuza executarea unui mandat european de arestare în cazul în care acesta a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, atunci când persoana căutată rămâne în statul membru de executare, este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajează să execute această pedeapsă sau măsură de siguranță în conformitate cu dreptul său intern.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, reiese din însuși modul de redactare a articolului 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584 că, pentru a intra în domeniul de aplicare al acestei dispoziții, persoana căutată trebuie să facă obiectul unui mandat european de arestare emis „în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate”, și anume a doua dintre situațiile evocate la punctul 21 din prezenta hotărâre. Astfel, numai în această situație este susceptibilă să fie îndeplinită ultima condiție prevăzută de această dispoziție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, din cererea de decizie preliminară reiese însă că, chiar dacă, prin hotărârea din 21 februarie 2022, inculpatul a fost condamnat în primă instanță la mai multe pedepse în calitate de autor a trei infracțiuni fiscale și al unei infracțiuni de spălare a banilor, acesta a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, astfel încât procesul penal referitor la această condamnare este încă în curs în fața instanțelor spaniole. Or, din elementele de care dispune Curtea reiese că, în temeiul dreptului spaniol, hotărârea menționată nu este executorie din cauza introducerii acestui recurs.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, din aceste elemente rezultă că decizia instanței de trimitere pe care se întemeiază mandatul european de arestare în discuție în litigiul principal nu este hotărârea din 21 februarie 2022, ci decizia din 6 aprilie 2022, prin care au fost dispuse căutarea, arestarea și detenția preventivă a inculpatului. Astfel, această din urmă decizie a fost adoptată de instanța menționată întrucât inculpatul nu s‑a conformat măsurilor preventive la care era supus în cadrul procesului penal inițiat împotriva sa. În special, în timp ce inculpatul se afla în libertate condiționată, cu interdicția expresă de a ieși de pe teritoriul spaniol și obligația de a se înfățișa la ședințe, el a fost localizat la frontiera croată, deplasându‑se către România. Decizia din 6 aprilie 2022 și mandatul european de arestare emis în temeiul acesteia din urmă au fost, prin urmare, adoptate în vederea asigurării în continuare a prezenței inculpatului la acest proces.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, astfel cum susțin Ministerio Fiscal (Ministerul Public, Spania), guvernul spaniol, precum și Comisia Europeană și după cum arată în esență instanța de trimitere în cererea de decizie preliminară, mandatul european de arestare în discuție în litigiul principal nu a fost adoptat „în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate”, în sensul articolului 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584, ci în scopul celeilalte situații prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Decizia‑cadru 2002/584 și amintite la punctul 21 din prezenta hotărâre, și anume efectuarea urmăririi penale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că situația inculpatului nu intră în domeniul de aplicare al articolului 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584, astfel încât un refuz de executare a mandatului european de arestare emis împotriva acestuia nu se poate întemeia pe această dispoziție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere tot ceea ce precedă, se impune ca la prima întrebare să se răspundă că articolul 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584 trebuie interpretat în sensul că autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții atunci când mandatul de arestare menționat nu a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua întrebare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584 trebuie interpretat în sensul că autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții, chiar dacă faptele nu sunt de competența statului membru de executare în conformitate cu dreptul său penal, pentru motivul că acțiunea penală sau pedeapsa ar fi fost prescrisă dacă dreptul acestui stat membru ar fi fost aplicabil.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie amintit că articolul 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584 permite autorității judiciare de executare să refuze executarea unui mandat european de arestare atunci când s‑a prescris acțiunea penală în conformitate cu dreptul statului membru de executare, iar faptele sunt de competența acestui stat membru, în conformitate cu dreptul său penal.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Reiese astfel din însuși modul de redactare a articolului 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584 că cele două condiții pe care le enunță se aplică cumulativ. Rezultă că autoritatea judiciară de executare nu se poate prevala de motivul de neexecutare facultativă a unui mandat european de arestare prevăzut de această dispoziție atunci când faptele care fac obiectul acțiunii penale sau al pedepsei nu sunt de competența acestui stat membru potrivit propriului drept penal, chiar dacă această acțiune sau această pedeapsă ar fi fost prescrisă dacă acest drept ar fi fost aplicabil.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere cele ce precedă, se impune ca la a doua întrebare să se răspundă că articolul 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584 trebuie interpretat în sensul că autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții atunci când faptele nu sunt de competența statului membru de executare în conformitate cu dreptul său penal, și aceasta chiar dacă acțiunea penală sau pedeapsa ar fi fost prescrisă dacă dreptul acestui stat membru ar fi fost aplicabil.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-87" title="page-9">
      Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 punctul 6 din Decizia‑cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia‑cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, </p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-89" title="page-9">
      trebuie interpretat în sensul că 
    </p>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-90" title="page-9">
      autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții atunci când mandatul de arestare menționat nu a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 4 punctul 4 din Decizia‑cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată prin Decizia‑cadru 2009/299,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-92" title="page-9">
      trebuie interpretat în sensul că
    </p>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-93" title="page-10">
      autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare în temeiul acestei dispoziții atunci când faptele nu sunt de competența statului membru de executare în conformitate cu dreptul său penal, și aceasta chiar dacă acțiunea penală sau pedeapsa ar fi fost prescrisă dacă dreptul acestui stat membru ar fi fost aplicabil.
    </p>
    <div class="signatures">
<p class="C77Signatures" id="para-94" title="page-10">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: spaniola.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-2" href="#c-2">i</a>
</span>) Numele prezentei cauze este un nume fictiv. El nu corespunde numelui real al niciuneia dintre părțile la procedură.</p>
</body>
</html>
