COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.7.2024
COM(2024) 349 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Punerea în aplicare a Regulamentului privind măsurile tehnice [articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/1241]
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.7.2024
COM(2024) 349 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Punerea în aplicare a Regulamentului privind măsurile tehnice [articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/1241]
Cuprins
1.Introducere
2.Punerea în aplicare a regulamentului
2.1.Măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor
2.2.Punerea în aplicare la nivel regional
2.2.1.Marea Baltică
2.2.2.Apele occidentale
2.2.3.Marea Nordului
2.2.4.Marea Mediterană și Marea Neagră
2.3.Alte aspecte legate de punerea în aplicare
2.3.1.Norme de punere în aplicare
2.3.2.Pescuitul dirijat
3.Inovare și cercetare științifică
3.1.Activitățile desfășurate de CSTEP
3.2.Recomandarea ICES privind uneltele de pescuit inovatoare
3.3.Pescuitul în scopuri științifice
3.4.Cheltuieli pentru inovare
4.Concluzii
1.Introducere
Articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului 1 („regulamentul”) prevede obligația Comisiei de a prezenta, o dată la trei ani, un raport cu privire la punerea în aplicare a regulamentului.
Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu cu privire la punerea în aplicare a regulamentului în ultimii trei ani și se bazează pe primul raport adoptat 2 în septembrie 2021, precum și pe raportul privind utilizarea competențelor delegate adoptat în septembrie 2023 3 . Acesta este elaborat pe baza măsurilor luate și a evoluțiilor științifice, a avizelor Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), precum și a contribuțiilor statelor membre, ale consiliilor consultative și ale altor părți interesate care au răspuns la consultarea publică (atașate sub forma anexei I la prezentul raport). De asemenea, prezentul raport analizează eforturile depuse în materie de cercetare și inovare ca potențial de continuare a progreselor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor regulamentului.
2.Punerea în aplicare a regulamentului
Scopul regulamentului este de a contribui la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului („PCP”), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 („Regulamentul privind PCP”), și de a contribui la atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în legislația de mediu, asigurând în același timp echilibrul adecvat între obiectivele economice, sociale și de mediu din cadrul PCP. Pescuitul la nivelul randamentului maxim sustenabil (MSY) și măsurile tehnice adecvate aduc o contribuție importantă la sporirea gradului de sustenabilitate a activităților pe mare, precum și a nivelului de reziliență și competitivitate al unui sector al pescuitului care produce alimente de calitate 4 . Utilizarea unor practici de pescuit mai selective și mai respectuoase cu mediul contribuie la creșterea randamentului pentru stocurile de pește vizate, reducând în același timp capturile (accidentale) nedorite și impactul asupra habitatelor sensibile.
Sustenabilitatea resurselor marine implică protejarea ecosistemelor marine și limitarea impactului pescuitului asupra acestor ecosisteme. Măsurile tehnice contribuie în mod eficace la atingerea obiectivelor legislației de mediu. Ele sunt concepute și reglementate cu scopul de a limita impactul asupra speciilor și habitatelor sensibile protejate în temeiul Directivelor Păsări și Habitate, cum ar fi zonele Natura 2000, și de a reduce impactul asupra ecosistemelor marine, ca o contribuție la punerea în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD). Acest lucru este deosebit de relevant având în vedere obiectivele Strategiei UE privind biodiversitatea 5 și ale Planului de acțiune pentru mediul marin 6 .
Actualul regulament a preluat elementele esențiale existente ale reglementărilor tehnice anterioare și a oferit Comisiei posibilitatea de a defini măsurile necesare pentru o punere în aplicare coerentă. În plus, regulamentul invită statele membre să colaboreze, în cadrul grupurilor regionale, pentru a defini măsurile relevante la nivel regional pe care Comisia le poate adopta prin intermediul actelor delegate, și le oferă statelor membre posibilitatea de a adopta în mod individual măsuri naționale pentru apele sau flotele lor.
Regulamentul menționat reprezintă un instrument important pentru a contribui la atenuarea provocărilor legate de climă și biodiversitate și, prin urmare, este esențial pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru mediul marin, adoptat în februarie 2023 ca rezultat al Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și prezentat ca parte a „pachetului privind pescuitul și oceanele” 7 .
2.1. Măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor
Prezentul raport analizează punerea în aplicare la nivel regional a măsurilor pentru a contribui la atingerea obiectivelor regulamentului: optimizarea modelelor de exploatare, contribuția la reducerea la minimum a capturilor accidentale de specii marine sensibile și a impactului negativ de mediu exercitat de pescuit asupra habitatelor marine, precum și instituirea unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării directivelor privind mediul 8 .
Pentru a măsura dacă modelele de exploatare sunt optimizate, în 2020, CSTEP a revizuit indicatorul cel mai adecvat care trebuie utilizat. Respectiva revizuire a fost completată, în februarie 2024, de JRC 9 , care a analizat 34 de stocuri de pește ce corespund speciilor enumerate în regulament. Această analiză a arătat că, în Oceanul Atlantic, selectivitatea agregată s-a îmbunătățit în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2021, puțin sub jumătate din stocurile evaluate de ICES au prezentat o îmbunătățire a selectivității (și anume un grad mai mare de protecție a puietului) decât cea corespunzătoare randamentului maxim echilibrat în condițiile ratei actuale de mortalitate prin pescuit. În ceea ce privește Marea Mediterană, două din zece stocuri au prezentat o selectivitate mai bună decât cea corespunzătoare randamentului maxim echilibrat în condițiile ratei actuale de mortalitate prin pescuit.
În ceea ce privește obiectivele legate de legislația de mediu, țintele concrete rezultă din Directivele Păsări și Habitate, care includ o protecție specifică pentru zonele Natura 2000 și pentru anumite specii, precum și din valorile-prag adoptate în cadrul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD). În ultimii ani, s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește adoptarea unor astfel de praguri, în special în ceea ce privește descriptorii, pentru a stabili dacă habitatele de pe fundul mării se află într-o stare ecologică bună 10 . Valorile-prag prevăzute în MSFD legate de capturile accidentale de specii marine sensibile nu au fost încă adoptate și, prin urmare, nu sunt încă disponibile ținte concrete pentru acest obiectiv.
Deși țintele măsurabile nu sunt în totalitate disponibile, avizele științifice oferă informații relevante cu privire la situația delicată a anumitor specii și habitate și, prin urmare, la elementele necesare pentru a sprijini adoptarea de măsuri concrete.
2.2.Punerea în aplicare la nivel regional
Punerea în aplicare la nivel regional este piatra de temelie a acestui regulament, înregistrează progrese într-un ritm și la un nivel diferite și vizează nevoile și circumstanțele din fiecare bazin maritim. Măsurile pot fi adoptate sub forma unor măsuri naționale sau sub forma unui act delegat pe baza unei recomandări comune prezentate de statele membre în cauză.
În ceea ce privește măsurile naționale, toate statele membre au informat Comisia cu privire la adoptarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare de flotele lor pentru a îndeplini obiective concrete în apele aflate sub suveranitatea sau în jurisdicția lor.
Raportul din septembrie 2023 privind utilizarea delegării de competențe în temeiul regulamentului a subliniat că, în perioada 14 august 2019-30 iunie 2023, au fost adoptate 12 acte delegate, iar unul era în curs de adoptare. De atunci, au fost adoptate alte două acte delegate, numărul total fiind în prezent de 14 acte delegate adoptate cu privire la o gamă largă de măsuri.
Abordarea, ritmul și conținutul punerii în aplicare la nivel regional variază foarte mult ca urmare a circumstanțelor și provocărilor destul de diferite din fiecare bazin maritim, precum și a domeniului de aplicare și a potențialului pe care îl oferă procesul de regionalizare. De exemplu, în Marea Mediterană și Marea Neagră, cea mai eficientă abordare este ca măsurile să fie adoptate de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) și să se aplice tuturor statelor limitrofe mărilor respective, asigurând, astfel, condiții de concurență echitabile. Prin urmare, există o nevoie sau un spațiu limitat pentru utilizarea regionalizării în temeiul Regulamentului privind PCP. Statele membre au recurs în cea mai mare parte la măsuri naționale, atunci când acest lucru a fost necesar pentru transpunerea măsurilor adoptate de CGPM sau pentru completarea respectivelor măsuri. În ceea ce privește Marea Nordului și apele occidentale, situația este diferită. Deși recursul la regionalizare este pe deplin posibil, statele membre, precum și consiliile consultative relevante, salută lucrările tehnice în desfășurare dintre UE și Regatul Unit cu privire la măsurile tehnice.
Recomandările comune ale statelor membre se pot întemeia atât pe articolul 11 din Regulamentul privind PCP, cât și pe Regulamentul privind măsurile tehnice, ambele având ca scop să contribuie la atingerea obiectivelor PCP și, prin urmare, la punerea în aplicare a legislației de mediu și, de exemplu, să limiteze impactul pescuitului asupra habitatelor marine sensibile sau să reducă la minimum capturile accidentale de specii sensibile. În privința acestora din urmă, regulamentul prevede, de asemenea, posibilitatea ca statele membre să prezinte recomandări comune pentru punerea în aplicare a unor măsuri de atenuare în vederea protejării speciilor sensibile, așa cum a fost cazul pentru protejarea marsuinilor baltici.
În plus, regulamentul oferă o protecție specială pentru anumite specii de pești enumerate în anexa I prin interzicerea pescuitului acestora. Deși există posibilitatea de a modifica lista și de a adăuga specii suplimentare, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Ca răspuns la consultările întreprinse pentru prezentul raport, consiliile consultative au contribuit cu informații detaliate cu privire la activitatea desfășurată în cursul acestei perioade de raportare pentru a demonstra implicarea și angajamentul atât în ceea ce privește adoptarea de măsuri voluntare, cât și în cadrul procesului de regionalizare.
Unele dintre părțile interesate au indicat că regionalizarea nu avansează în ritmul potrivit, în timp ce altele au subliniat complexitatea regulamentului.
2.2.1.Marea Baltică
În ceea ce privește selectivitatea, cooperarea regională privind uneltele selective pentru reducerea drastică a capturilor accidentale de cod din Marea Baltică și adoptarea actului delegat și a actului de punere în aplicare aferent sunt iminente datorită cooperării strânse dintre statele membre și Consiliul consultativ pentru Marea Baltică (BSAC).
În ceea ce privește reducerea la minimum a capturilor accidentale de specii sensibile, au continuat lucrările în vederea unei mai bune protecții a marsuinilor din Marea Baltică (au fost prezentate două recomandări comune în acest scop), inclusiv adoptarea de măsuri de control suplimentare. Se are în vedere, de asemenea, elaborarea de măsuri pentru estul Mării Baltice, cu închideri în timp real. În plus, unele state membre lucrează la măsuri care să reducă la minimum impactul atacurilor prădătoare ale focilor și al interacțiunii acestora cu pescarii și au luat măsuri voluntare pentru a limita impactul pescuitului asupra speciilor sensibile. BSAC a informat, de asemenea, că membrii săi pescari participă în mod individual la proiecte de cercetare.
În ceea ce privește contribuția mai amplă la atingerea obiectivelor de mediu și la protejarea habitatelor de pe fundul mării, statele membre din regiunea Mării Baltice pun în aplicare anumite restricții naționale privind pescuitul de fund și utilizarea plaselor fixe în zonele Natura 2000. În plus, unele state membre au pregătit o recomandare comună de protejare a fundului mării în partea germană a Mării Baltice (act delegat în curs de elaborare pe baza unei recomandări comune de protejare a șase zone marine protejate în zona economică exclusivă germană a Mării Baltice).
În prezent, statele membre lucrează la două recomandări comune în care propun măsuri de conservare pentru aproximativ 25 de situri Natura 2000 sau zone din Marea Nordului și Marea Baltică prevăzute în MSFD (pe termen scurt, mediu și lung).
2.2.2.Apele occidentale
Pentru a contribui la selectivitate, statele membre au pus în aplicare măsuri de reducere la minimum a capturilor accidentale de cod în Marea Celtică și, în legătură cu rezultate similare din Marea Nordului, sunt în curs discuții pentru creșterea dimensiunii ochiurilor de plasă în cadrul activităților de pescuit de calmar (de la 40 mm la 80 mm sau 90 mm, în funcție de locul de pescuit). Au fost puse în aplicare măsuri suplimentare prin intermediul unor acte delegate pentru a spori protecția pagelului argintiu în Golful Biscaya (creșterea dimensiunilor minime de referință pentru conservare și a duratei închiderilor).
În ceea ce privește necesitatea de a reduce la minimum capturile accidentale de specii sensibile în Golful Biscaya, Franța și Spania au adoptat în 2021 măsuri naționale pentru a proteja delfinul comun, utilizând dispozitive acustice de intimidare în Golful Biscaya pentru anumite traulere. Pe lângă utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare pe traulere, Franța utilizează din ce în ce mai mult camere la bord și alte măsuri de monitorizare pentru a îmbunătăți cunoștințele cu privire la populația de delfini din Golful Biscaya. Franța lucrează, de asemenea, la mai multe proiecte privind măsuri tehnice pentru a evita capturarea accidentală în setci a delfinilor. Portugalia și Spania lucrează la măsuri tehnice de atenuare, cum ar fi dispozitive acustice de intimidare pentru setci în cadrul proiectului Cetambicion 11 . Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare, deoarece adoptarea de măsuri regionale în toate zonele ar îmbunătăți conservarea delfinului comun.
Statele membre organizează, de asemenea, cursuri și sesiuni de formare pentru industria pescuitului în vederea îmbunătățirii nivelului de înțelegere și de recunoaștere în ceea ce privește capturile accidentale asociate anumitor activități de pescuit.
În ceea ce privește proiectele viitoare de protecție a speciilor sensibile, mai multe state membre sunt implicate în proiectul CIBBRiNA 12 și în diferite activități de cercetare care vizează protecția speciilor sensibile în cadrul activităților de pescuit reglementate de organizații regionale de gestionare a pescuitului, cum ar fi Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic. De asemenea, unele state membre au raportat cu privire la un proiect care va include studii privind acidul dezoxiribonucleic (ADN) și monitorizarea acustică pasivă.
În ceea ce privește contribuția la protecția mediului, statele membre au extins actualele zonele marine protejate și colaborează cu autoritățile de mediu în vederea elaborării planurilor de gestionare pentru mai multe zone marine protejate din cadrul rețelei Natura 2000.
2.2.3.Marea Nordului
Statele membre din regiunea Mării Nordului au pus în aplicare o serie de măsuri privind selectivitatea pentru a completa exceptările de la obligația de debarcare. Recent, Comisia a adoptat o perioadă de interzicere a pescuitului în intervalul de vârf al sezonului de reproducere a halibutului de Atlantic 13 . În plus, statele membre au pus în aplicare alte măsuri privind flotele lor, care depășesc actualele dispoziții obligatorii (de exemplu, utilizarea panourilor flamande în cazul beam-traulerelor care vizează creveții, un program suplimentar de eșantionare în comun pentru monitorizarea capturilor accidentale de specii care fac obiectul cotelor în cadrul activităților de pescuit de creveți).
Statele membre din regiunea Mării Nordului au raportat o serie de măsuri naționale menite să reducă impactul asupra speciilor sensibile, cum ar fi măsuri spațio-temporale în zonele marine protejate sau limitarea utilizării anumitor unelte. S-a raportat, de asemenea, o prezență sporită a observatorilor pentru a putea beneficia de date solide și fiabile.
Statele membre din regiunea Mării Nordului participă la proiectul CIBBRiNA (care include, de asemenea, Polonia, Portugalia și Spania), al cărui scop principal este de a reduce mortalitatea în cazul capturilor accidentale de specii sensibile. Acest proiect a început în decembrie 2023 și se va derula până în 2029.
În ceea ce privește contribuția la protecția mediului, au fost adoptate două acte delegate pe baza a cinci recomandări comune care propun măsuri de conservare pentru 18 situri Natura 2000 sau zone care intră sub incidența Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” din Marea Nordului: Regulamentul delegat (UE) 2022/952 și Regulamentul delegat (UE) 2023/340.
Discuțiile actuale dintre statele membre se axează pe patru recomandări comune: una prezentată de Germania și Țările de Jos pentru Doggerbank (evaluată recent de CSTEP în cadrul sesiunii plenare de primăvară – PLEN 24-01 14 ), o alta în curs de elaborare de către Țările de Jos pentru șase zone marine protejate din partea neerlandeză a Mării Nordului (Klaverbank, partea de sud a Doggerbank, Centrale Oestergronden, zona MSFD Friese Front, Brown Ridge și Borkum Riffgrund), una în curs de elaborare de către Belgia pentru trei zone de gestionare din partea belgiană a Mării Nordului și una în curs de elaborare de către Danemarca pentru cinci situri Natura 2000 în Marea Nordului și strâmtoarea Skagerrak.
2.2.4.Marea Mediterană și Marea Neagră
În ceea ce privește selectivitatea, statele membre care au interese în domeniul pescuitului în Marea Neagră pun în aplicare măsurile adoptate la nivelul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), prin intermediul recomandărilor CGPM, inclusiv perioade de interzicere a pescuitului cu traule în scopul protejării puietului și utilizarea setcilor monofilament.
În Marea Mediterană, statele membre au pus în aplicare o gamă largă de măsuri tehnice naționale pentru a proteja speciile exploatate în scopuri comerciale, cum ar fi măsuri spațiale și temporale pentru protejarea zonelor de reproducere ale principalelor specii (merluciu, langustină), limitări în ceea ce privește traularea de fund, ca urmare a recomandărilor CGPM sau în conformitate cu gestionarea planului multianual pentru vestul Mării Mediterane 15 , precum și norme mai stricte privind specificațiile uneltelor de pescuit (unele state membre impun dimensiuni mai mari ale ochiurilor de plasă pentru pescuitul speciilor pelagice de talie mică), interzicând chingile de întărire și centurile pentru aducerea sacilor pe punte și impunând o lungime minimă a sacului de traul de 3 m.
În perioada 2022-2024, statele membre au început să efectueze teste pentru a dezvolta unelte mai selective și mai eficiente; aceste teste vor produce rezultate în următoarea perioadă de raportare. Aceste studii includ testarea unor configurații diferite în ceea ce privește dimensiunile ochiurilor de plasă în cazul uneltelor de pescuit demersale și al plaselor fixe sau chiar a unor unelte inovatoare complet noi. Se are în vedere, de asemenea, o creștere a prezenței observatorilor și a gradului de utilizare a informațiilor furnizate de camerele REM/TVCI.
În ceea ce privește speciile sensibile, CGPM a adoptat mai multe recomandări privind cetaceele, elasmobranhiile, păsările marine și țestoasele, planificarea proiectelor-pilot, adoptarea de măsuri de atenuare și a unui plan de acțiune regional pentru monitorizarea și atenuarea interacțiunilor dintre activitățile de pescuit și speciile vulnerabile din Marea Mediterană și Marea Neagră 16 . Acest plan vizează dezvoltarea unor sisteme de monitorizare adecvate, precum și testarea unor măsuri de reducere a capturilor accidentale de specii vulnerabile și a atacurilor prădătoare ale megafaunei marine asupra uneltelor de pescuit.
În plus, pentru a reduce la minimum impactul pescuitului asupra marsuinilor, statele membre din regiunea Mării Negre au pus în aplicare mai multe măsuri naționale, cum ar fi utilizarea setcilor monofilament în cadrul activităților de pescuit de calcan, care are ca scop reducerea capturilor accidentale de cetacee și a necesitat o perioadă de 2 ani de implementare treptată și campanii de sensibilizare pentru protecția marsuinilor din Marea Neagră. Mai multe zone marine protejate sunt, de asemenea, instituite în apele naționale în care utilizarea setcilor pentru pescuitul de calcan va fi autorizată numai atunci când aceste plase sunt echipate cu dispozitive acustice de intimidare. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că toate măsurile care vizează atingerea acestui obiectiv ar trebui plasate într-un context regional, în special activitățile în desfășurare ale CGPM, pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu alte țări riverane.
Pentru a proteja speciile sensibile din Marea Mediterană, statele membre înregistrează progrese în ceea ce privește legislația națională pentru protejarea speciilor expuse unui risc mai ridicat (cum ar fi furtunarul de Baleare), inclusiv în ceea ce privește măsurile de gestionare a pescuitului și identificarea siturilor Natura 2000, precum și ZEPAS (ariile de protecție specială a păsărilor) și urmează să stabilească măsuri de gestionare pentru aceste zone.
În completarea măsurilor adoptate de CGPM și de statele membre, părțile interesate și statele membre sunt implicate în proiecte de sensibilizare privind capturile accidentale, în diseminarea de bune practici în rândul pescarilor, în elaborarea și traducerea de ghiduri de bune practici privind reducerea capturilor accidentale, în testarea unor dispozitive pentru alungarea păsărilor (zmeie și balize) și în activități de cercetare privind dispozitivele pentru alungarea păsărilor utilizate pe navele britanice care pescuiesc merluciu în Gran Sol 17 .
În ceea ce privește contribuția la protecția mediului în Marea Mediterană și în Marea Neagră, diverse state membre pun în aplicare o interdicție privind traularea de fund și dragarea în zonele marine protejate, iar datorită celor 10 zone de pescuit cu acces restricționat stabilite de CGPM, o suprafață de peste 1,75 milioane km² de habitate marine din Marea Mediterană și Marea Neagră este protejată. Aproximativ 31 000 km² de habitate bentonice sunt protejate în Marea Mediterană, la care se adaugă o zonă de pescuit cu acces restricționat de mare adâncime, reprezentând aproximativ 60 % din suprafața totală a fundului Mării Mediterane în care este interzisă utilizarea dragelor și a traulelor în toate apele cu o adâncime mai mare de 1 000 de metri, pentru a proteja habitatele bentonice de adâncime. Sunt interzise traulele în toate apele cu o adâncime mai mare de 1 000 de metri pentru a proteja habitatele bentonice de adâncime.
Se lucrează în prezent la stabilirea unor noi zone de pescuit cu acces restricționat, precum și la modificarea în viitor a limitei de adâncime pentru zona de pescuit cu acces restricționat de adâncime la 800 m, pe baza rezultatelor unui proiect-pilot al CGPM. În paralel, se depun eforturi pentru crearea de rețele coerente și eficace de zone marine protejate, iar CGPM a lansat o evaluare internă în vederea implementării Convenției ONU privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale (BBNJ).
2.3.Alte aspecte legate de punerea în aplicare
2.3.1.Norme de punere în aplicare
Pe lângă punerea în aplicare regionalizată, regulamentul acordă, de asemenea, Comisiei anumite competențe de executare pentru stabilirea caracteristicilor specifice ale anumitor elemente care sunt relevante sau necesare 18 pentru menținerea standardelor de selectivitate.
Aceste norme detaliate sunt în curs de elaborare și sunt importante pentru a asigura condiții de concurență echitabile între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a regulamentului și pentru a asigura un control coerent și eficace. Ele se referă la specificațiile dispozitivelor utilizate pentru a evita capturile de puiet și la cele ale anumitor dispozitive care sunt utilizate pentru a preveni uzura uneltelor tractate.
Scopul lor este de a restabili unele dintre condițiile aplicate anterior care sunt esențiale pentru punerea în aplicare eficientă a regulamentului. Pentru a ține seama de cele mai recente avize științifice și în urma discuțiilor tehnice cu statele membre, CSTEP a fost consultat cu privire la unele dintre aceste elemente și a emis un aviz în martie 2024 19 .
Sunt în desfășurare consultări cu statele membre pentru a prezenta fără întârziere proiectul de regulament de punere în aplicare Comitetului pentru pescuit și acvacultură.
2.3.2.Pescuitul dirijat
Un alt aspect important pentru punerea în aplicare a regulamentului este definirea în detaliu a termenului „pescuit dirijat” pentru anumite specii, astfel cum se prevede la articolul 6 punctul 3 și la articolul 27 alineatul (7) din regulament: „un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii și poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate [..].”
Acest lucru este relevant pentru numeroase activități de pescuit, deși nu pentru toate. În cazul anumitor activități de pescuit, standardele sunt clare și nu există riscuri ca practicile de punere în aplicare să reducă standardele de selectivitate, de exemplu prin utilizarea unei site de sortare sau a oricărui alt dispozitiv de selecție. În cazul activităților de pescuit pentru care nu există standarde sau dispoziții suplimentare care să reglementeze utilizarea celor mai mici dimensiuni ale ochiurilor de plasă, la articolul 27 alineatul (7), regulamentul impune statelor membre care au un interes direct de gestionare în activitățile de pescuit în cauză să trimită recomandări comune, pentru prima dată cel târziu la 15 august 2020 20 .
Regulamentul stabilește o dimensiune de bază a ochiurilor de plasă, considerată cea mai adecvată pentru a oferi cele mai bune standarde de selectivitate, și prevede două opțiuni de derogare de la aceasta: statele membre pot fie să definească modificări ale selectivității cu aceleași standarde (minime) de selectivitate ca cele prevăzute în legislația actuală și evaluate de CSTEP, fie, pentru anumite activități de pescuit și în măsura în care sunt respectate condițiile și componența capturilor prevăzute în regulament, să definească dimensiuni specifice ale ochiurilor de plasă (de obicei, dispozitive de selecție).
Grupurile regionale ale statelor membre lucrează pe această temă, iar Comisia a consultat CSTEP în numeroase rânduri pentru a ajuta autoritățile naționale să înregistreze progrese și în urma prezentării de recomandări comune de către patru dintre grupurile regionale ale statelor membre. Cu toate acestea, până în prezent, nu există măsuri care să fie confirmate științific și adoptate sub forma unor acte legislative.
Un alt aspect care ar putea avea un impact asupra îndeplinirii globale a obiectivelor se referă la faptul că nu există aproape niciun regim de autorizare pentru nicio dimensiune specifică a ochiurilor de plasă în nicio regiune. În absența unor regimuri de autorizare care să reglementeze utilizarea unor dimensiuni specifice ale ochiurilor de plasă, toate navele de pescuit sunt autorizate în mod implicit să utilizeze orice dimensiune specifică a ochiurilor de plasă în orice moment.
Aceste aspecte pot avea consecințe semnificative asupra conservării și, prin urmare, Comisia încurajează statele membre să abordeze în continuare aceste aspecte în cadrul grupurilor lor regionale și, în ceea ce privește chestiunea autorizațiilor, la nivel național.
3.Inovare și cercetare științifică
Provocările actuale care afectează ecosistemele noastre marine nu pot fi abordate doar cu unelte de pescuit tradiționale. Inovarea este esențială în acest sens, iar regulamentul oferă o bază solidă pentru impulsionarea acestei schimbări, deoarece permite statelor membre să instituie derogări pentru a testa noi tehnologii și, ulterior, pentru a elabora măsuri aplicabile în cadrul regionalizării.
Implicarea și participarea tuturor operatorilor care își desfășoară activitatea în mediul marin sunt extrem de importante și esențiale pentru obținerea de rezultate. Părțile interesate care au participat la consultare (state membre, consilii consultative, organizații neguvernamentale și alte asociații) și-au subliniat angajamentul de a participa la activitățile de cercetare și inovare.
Proiecte precum CIBBRiNA (care vizează reducerea la minimum a impactului asupra speciilor sensibile), „Marine Beacon” 21 (al cărui obiectiv este de a dezvolta și testa instrumente și tehnici inovatoare pentru o mai bună monitorizare a speciilor importante și atenuarea riscurilor de capturi accidentale) și „DecarbonyT” 22 (evaluarea utilizării unor unelte optimizate de traulare în Marea Mediterană și în Marea Neagră pentru a reduce consumul de combustibil) reprezintă exemple bune de proiecte paneuropene care reunesc institute științifice, organizații și părți interesate din domeniul pescuitului.
Aceste proiecte vor indica modalități de îmbunătățire a tehnicilor actuale de pescuit (de la modificări ale uneltelor de pescuit la măsuri temporale și spațiale) pentru a reduce la minimum impactul activității de pescuit asupra mediului. Rezultatele proiectelor vor fi disponibile în următoarea perioadă de raportare.
3.1.Activitățile desfășurate de CSTEP
De la adoptarea regulamentului, prin intermediul unui grup de lucru specializat, CSTEP se reunește anual pentru a discuta, a evalua și a oferi recomandări cu privire la punerea în aplicare a măsurilor tehnice ca mijloc de creare a bazei științifice pentru îmbunătățirea punerii în aplicare.
În cadrul recomandărilor formulate de CSTEP, activitățile în acest domeniu au continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește indicatorii de selectivitate (a se vedea secțiunea 2.1), analizând în același timp discrepanța dintre selectivitatea actuală și cea optimă care asigură cel mai ridicat randament sustenabil posibil. În 2021 23 , CSTEP a evaluat selectivitatea în funcție de vârsta populației pentru speciile relevante 24 și a comparat-o cu cea optimă (și anume cea care generează cele mai ridicate randamente pe termen lung). În 2022 25 , CSTEP s-a axat pe evaluarea selectivității în funcție de dimensiunea populației pentru aceste specii, pentru a o corela cu selectivitatea efectivă a uneltelor de pescuit bazată pe dimensiune și a oferi soluții de optimizare.
CSTEP lucrează în prezent la aceste soluții de optimizare, deoarece este necesară stabilirea eventualelor modificări necesare (și fezabile) pentru a atinge aceste randamente maxime. Abordarea care trebuie urmată în viitor ar trebui să identifice etapele necesare pentru operaționalizarea unei evaluări bioeconomice a modificărilor în ceea ce privește tehnicile/modelele de pescuit care sunt fezabile și eventualele consecințe ale acestora (socioeconomice, modificări la nivelul capturilor, al valorii capturilor și al mediului).
3.2.Recomandarea ICES privind uneltele de pescuit inovatoare
La cererea Comisiei, în 2023, ICES și-a actualizat catalogul de unelte de pescuit inovatoare din 2020 26 și a furnizat o evaluare a nivelului de utilizare a uneltelor inovatoare de către industria UE (pentru fiecare bazin maritim și activitate de pescuit). Pentru inovațiile care nu au fost puse în aplicare, ICES a identificat principalii factori care au împiedicat utilizarea lor, incluzând o analiză a compromisurilor socioeconomice, și a propus modalități de facilitare a punerii lor în aplicare. Acest aviz 27 oferă concluzii foarte relevante, în special în ceea ce privește adoptarea de către industrie. De exemplu, în cazul unei treimi din tehnologiile inovatoare prezentate, uneltele necesită investiții reduse și conduc la un randament pozitiv al investițiilor, ceea ce înseamnă că sunt viabile din punct de vedere economic.
Pentru a evalua barierele și oportunitățile în ceea ce privește utilizarea sistematică a uneltelor inovatoare, ICES a utilizat cadrul PESTEL 28 , analizând următorii factori:
•Factori politici: nivelul de sprijinire a politicilor de către pescari și nivelul de legitimitate a politicilor perceput de către aceștia, reglementările descendente, absența unor condiții de concurență echitabile atunci când uneltele sunt utilizate în mod voluntar.
•Factori economici: costul de achiziționare a echipamentelor, disponibilitatea capitalului care poate fi utilizat pentru investiții, modificarea costurilor de funcționare și a veniturilor, acordarea de prioritate beneficiilor pe termen scurt în raport cu beneficiile pe termen lung ale utilizării noilor unelte, prezența granturilor sau a subvențiilor, reziliența financiară.
•Factori sociali: reticența la schimbare, adoptarea uneltelor de către alții, eficacitatea acțiunilor de informare cu privire la noile unelte, lipsa motivării din cauza evoluțiilor politicilor, diferențe de înțelegere a problemei între pescari și alte părți interesate (de exemplu, capturile aruncate înapoi în mare, impactul traulelor de fund), implicarea în procesul decizional, încrederea dintre pescari și alte părți interesate (de exemplu, factori de decizie politică sau oameni de știință).
•Factori tehnologici: cunoștințe tehnice; uneltele sunt dificil de utilizat sau necesită cunoștințe sau formare de specialitate; este nevoie de timp pentru configurarea și reglarea uneltelor, astfel încât să funcționeze eficient; gradul de adaptabilitate al uneltelor la diferite modele de nave.
•Factori de mediu: reducerea consumului de combustibil, a capturilor accidentale nedorite de pește, a capturilor nedorite de alte specii marine (bentos, mamifere marine, păsări marine) și a impactului asupra fundului mării.
•Factori juridici: unelte de pescuit care nu sunt permise în prezent (de exemplu, testate în temeiul unei derogări, restricții la nivel regional), cerințe pentru respectarea standardelor juridice minime privind uneltele și existența unor măsuri adecvate de asigurare a respectării acestora.
Deși recomandarea ICES oferă indicații importante, este evident că nivelul efectiv de adoptare a uneltelor de către industrie nu a fost încă identificat. În cadrul răspunsurilor la consultare, statele membre și părțile interesate au semnalat dificultatea adoptării de tehnologii inovatoare. Deși sunt de acord că regionalizarea este esențială în acest sens și preferată abordărilor voluntare, acestea consideră că tranziția către utilizarea unor unelte noi este în continuare prea lungă și complicată. În medie, utilizarea regionalizării presupune o durată de doi ani pentru adoptarea uneltelor, inclusiv procesul de negociere în cadrul grupurilor regionale, consultarea CSTEP și procesul de adoptare.
3.3.Pescuitul în scopuri științifice
Articolul 25 din regulament prevede posibilitatea ca statele membre să permită derogări de la norme pentru desfășurarea de activități de pescuit în scopuri științifice. Scopul acestui articol este de a stimula operatorii să participe la activitățile de cercetare științifică. Deși există alte articole 29 în regulament care pot fi utilizate pentru a introduce soluții inovatoare, articolul 25 este cel mai utilizat în acest scop.
Activitățile de cercetare sunt organizate, efectuate și finalizate de către o instituție științifică din statele membre. În ultimii trei ani, s-a înregistrat o creștere a nivelului de participare a navelor comerciale din statele membre la activitățile de cercetare științifică, iar Comisia a organizat, la 6 iulie 2023, o reuniune tehnică cu statele membre pentru a spori gradul de transparență între acestea și pentru a le reaminti obligația de a prezenta Comisiei rapoarte cu privire la anchetele efectuate.
Majoritatea proiectelor notificate analizează metode alternative de reducere la minimum a capturilor de puiet și sunt dedicate găsirii unor soluții de atenuare a impactului asupra speciilor sensibile sau de reducere a efectelor negative asupra mediului.
În timp ce articolul 25 acționează ca un factor pozitiv pentru stimularea activităților de cercetare și testare a tehnologiilor inovatoare prin derogare de la cerințele tehnice prevăzute în regulament, statele membre și părțile interesate au remarcat lipsa unor astfel de posibilități din alte regulamente privind PCP, ceea ce, în unele cazuri, poate limita posibilitățile și poate întârzia introducerea unor modificări. Ele remarcă, de exemplu, că nu este posibilă acordarea de derogări în scopuri de cercetare de la permisiunea de a captura, a reține la bord sau a debarca biban-de-mare cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile minime de referință pentru conservare, nici măcar atunci când acest lucru este de dorit pentru programele de monitorizare.
În plus, statele membre, consiliile consultative și părțile interesate au remarcat procesul greoi care trebuie urmat din momentul dezvoltării unei noi tehnici sau tehnologii pentru uneltele de pescuit până la adoptarea sa finală prin intermediul actelor legislative.
3.4.Cheltuieli pentru inovare
În timp ce articolul 25 prezintă modul în care regulamentul poate stimula participarea la activitățile de cercetare științifică, utilizarea fondurilor UE oferă o perspectivă mai amplă a proiectelor în care sunt implicate nave comerciale, depășind derogarea de la măsurile tehnice. Aceasta este legată mai degrabă de varietatea măsurilor pe care statele membre le pun în aplicare ca mijloc de a contribui la realizarea obiectivelor PCP și de rolul său în sprijinirea punerii în aplicare a legislației de mediu.
Activitățile de cercetare și inovare în scopul testării desfășurate în temeiul regulamentului sunt în prezent sprijinite financiar prin Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), fiind sprijinite anterior prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Aceste fonduri conțin o varietate de oportunități de a oferi sprijin financiar în scopul încurajării inovării în sectorul pescuitului, prin proiecte de inovare, sprijin pentru crearea de parteneriate între oamenii de știință și pescari, prin sprijinirea proiectării și punerii în aplicare a măsurilor de conservare și a cooperării regionale, în scopul limitării impactului pescuitului asupra mediului marin, precum și în scopul contribuirii la punerea în aplicare a legislației de mediu (inclusiv pentru siturile Natura 2000).
Rezultatele acestor proiecte vor urmări să ofere soluții noi și inovatoare cu privire la modul în care activitatea de pescuit poate reduce la minimum impactul asupra mediului.
În perioada de programare a FEPAM (2014-2020), a fost angajată o sumă totală de 438 038 353 EUR pentru măsuri de inovare în domeniul pescuitului, reprezentând 7,87 % din totalul angajamentelor din cadrul FEPAM, distribuită după cum urmează:
În total, în cadrul FEPAM, au fost sprijinite financiar 5 592 de proiecte în care au fost implicate aproximativ 2 000 de nave.
|
Măsură (articol) |
Număr de operațiuni |
Numărul de nave finanțate în temeiul articolului |
Sume angajate în cadrul FEPAM (EUR) |
|
Articolul 26: Inovarea |
336 |
130 |
51 038 696 |
|
Articolul 28: Parteneriatele |
200 |
128 |
54 311 695 |
|
Articolul 37: Măsuri de conservare și cooperare regională |
373 |
1 |
32 563 570 |
|
Articolul 38: Mediul marin, protecția speciilor |
1 774 |
1 545 |
23 865 290 |
|
Articolul 39: Inovarea legată de conservare |
195 |
66 |
40 103 657 |
|
Articolul 40 alineatul (1) literele (b)-(g) și (i): Protecția și refacerea biodiversității marine |
2 714 |
38 |
236 155 446 |
|
Total: |
5 592 |
- |
438 038 353 |
Pentru a sprijini întocmirea prezentului raport, FAMENET a elaborat, de asemenea, fișe informative care prezintă câteva exemple de inovare în curs de dezvoltare și direct legate de obiectivele regulamentului 30 .
Noile programe FEAMPA ale statelor membre 31 , adoptate pentru perioada 2021-2027, oferă oportunități vaste de sprijinire a diferitelor tipuri de acțiuni care vizează cercetarea și inovarea și ar putea sprijini punerea în aplicare a regulamentului. Prin urmare, Comisia încurajează statele membre să își intensifice eforturile în acest sens.
În completarea măsurilor specifice în domeniul pescuitului, statele membre au analizat și alte oportunități de finanțare. Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027) sprijină acțiunile de cercetare și inovare pentru activități de pescuit și acvacultură sustenabile. Printre acestea se numără, de exemplu, tranziția digitală care oferă sprijin pentru inspecția și controlul activităților de pescuit, vizând reducerea impactului uneltelor de pescuit asupra mediului, reducerea la minimum a impactului schimbărilor climatice asupra activităților de pescuit și înțelegerea și reducerea capturilor accidentale de specii protejate.
Programul anterior Orizont 2020, programul UE de finanțare a cercetării și inovării pentru perioada 2014-2020, a contribuit la îmbunătățirea pescuitului sustenabil. Într-adevăr, în evaluarea finală a programului Orizont 2020 , adoptată la 29 ianuarie 2024, se menționează faptul că fondul a contribuit în mod semnificativ la impactul social în numeroase domenii, demonstrându-și influența și eficacitatea pe scară largă, printre care pescuitul sustenabil prin îmbunătățirea metodelor de pescuit și reducerea capturilor aruncate înapoi în mare, ceea ce a contribuit la practici de pescuit mai sustenabile, asigurând un echilibru între interesele economice și conservarea mediului.
În fine, misiunea UE „Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030” 32 sprijină acțiunile de cercetare și inovare, de exemplu în ceea ce privește uneltele de pescuit inteligente și cu impact redus asupra mediului și flotele de pescuit la scară mică eficiente din punct de vedere energetic. Programul de lucru al misiunii pentru 2024, care urmează să fie adoptat în curând, va continua să sprijine activitățile demonstrative in situ pentru a reconcilia activitățile de pescuit cu protecția mediului marin.
4.Concluzii
În cadrul procesului de îndeplinire a obiectivelor regulamentului, statele membre au subliniat că adoptă măsuri naționale, sectorul a indicat o utilizare din ce în ce mai mare a măsurilor voluntare, iar unele părți interesate au subliniat necesitatea de a menține nivelul de ambiție.
Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor regulamentului nu se bazează (și nu ar trebui să se bazeze) doar pe adoptarea legislației secundare. Sporirea cunoștințelor și a schimburilor de cunoștințe, angajamentul și implicarea părților interesate și inițiativele voluntare rămân esențiale și completează adoptarea de norme comune prin intermediul regionalizării. În plus, este necesar ca modificările și provocările activității de pescuit să fie abordate într-un mod dinamic, prin urmare dezbaterea permanentă și analizarea celor mai adecvate măsuri sunt indispensabile.
Inovarea este esențială, nu numai pentru a îndeplini obiectivele regulamentului, ci și pentru un sector al pescuitului din UE rezilient și competitiv, care să ofere consumatorilor europeni produse pescărești de cea mai înaltă calitate.
Statele membre și părțile interesate investesc în dezvoltarea de noi tehnologii pentru a îndeplini obiectivele regulamentului. Deși rezultate mai remarcabile vor fi observate abia în următoarea perioadă, Comisia, statele membre și părțile interesate ar trebui să colaboreze în continuare pentru a găsi cele mai eficiente căi de urmat pentru a desfășura și a sprijini în continuare activitățile de cercetare și inovare în domeniul uneltelor, precum și adoptarea și utilizarea efectivă a acestora pe teren.
ANEXA I: SINTEZA CONSULTĂRII
1. Strategia de consultare
Consultarea a avut ca obiectiv colectarea de opinii ale părților interesate relevante în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1241, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 31 alineatul (1). Pentru a asigura un feedback complet, consultarea statelor membre și a consiliilor consultative a fost completată de o consultare specifică online.
2. Metodologia și instrumentele de prelucrare a datelor
Metodologia utilizată a variat în funcție de tipologia părții interesate consultate.
Statele membre sunt autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a regulamentului și asigurarea respectării acestuia. Prin urmare, a fost trimis un chestionar specific 33 .
De asemenea, având în vedere rolul specific al consiliilor consultative în procesul de regionalizare și calitatea acestora de principale organisme reprezentative în cadrul PCP, a fost trimis un chestionar specific 34 .
Consultarea online s-a desfășurat prin intermediul platformei „EUSurvey” 35 . În acest caz, informarea s-a realizat prin intermediul site-ului web al DG MARE, al buletinului informativ și al rețelelor de socializare ale DG MARE, cum ar fi Twitter.
Pentru toate cele trei cazuri, consultarea a fost lansată la 2 octombrie 2023 și s-a încheiat la 24 noiembrie 2023.
În toate cele trei cazuri, a fost oferită posibilitatea de a include documente justificative.
3. Rezultate
S-au primit răspunsuri din partea a 18 state membre, a 5 consilii consultative și a altor 10 organizații (prin intermediul consultării online).
Având în vedere scopul raportului, răspunsurile primite au fost sintetizate și, în măsura posibilului, aspectele de fond ale acestora au fost incluse în raport. Răspunsurile individuale nu sunt prezentate, având în vedere că acest lucru nu a fost menționat în mod specific în scrisorile trimise atât statelor membre, cât și consiliilor consultative.
Răspunsurile statelor membre și ale consiliilor consultative sunt prezentate cu mențiunea specifică „SM”/„CC”. În cazurile în care observațiile provin din consultarea online specifică, acestea sunt însoțite de mențiunea „părți interesate”.