<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2026-09-202609T102202401200-00-TRA-DOC-RO-ARRET-T-0120-24-202606862-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="true" name="ParExtraits_2021"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="1" name="EP_Mention"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="18/09/2026 13:38:13" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="Publication intégrale au Rec ou RecFP, mention Rec" name="Mention"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="F1BcXb9lVa09ewvTq/iD4iBjJrS+8YrR1lSY4EMYagblJl/B9sDNceBz6o68+K5JnLqxKegkwOKlJ7tZjGdBVi4r0fZKljn0MSknM2J5JN4b2Qy7Rvy0zIGtrSkBPXqHdPG2sv1Rx1jzIsESeybBsCK96dwAJVX6fUmW/Zvu1oE=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GendocTemplateSubType"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="cozonoa" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="10, 3, 0, 1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Tag"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="ffd61b9d-ff7b-4706-85a5-19b3ddb17fd9" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0120" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2024" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="cozonoa" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_T" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 24-08-26 12:14:23" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2026-09-10T10:11:34Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="Normal" name="Version"/>
    <meta content="T" name="Juridiction"/>
    <meta content="88344ebe7e4441ddb1d89450b408ada2" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0120" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="RD" name="NatureAff"/>
    <meta content="RD" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="T" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId25" style="first"/>
      <div id="rId21" style="even">Hotărârea din 2.9.2026 – Cauza T‑120/24</div>
      <div id="rId22" style="default">Global Legal Action Network și CAN‑Europe/Comisia</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a noua, judecând în complet de cinci judecători)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      2 septembrie 2026  (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Mediu – Regulamentul (UE) 2018/842 – Reducerea anuală a emisiilor de GES – Revizuirea alocărilor anuale de emisii de GES ale statelor membre pentru perioada 2023-2030 – Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1319 – Respingerea cererii de reexaminare internă – Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 – Convenția de la Aarhus – Motive de reexaminare îndreptate împotriva Regulamentelor (UE) 2021/1119 și (UE) 2023/857 de stabilire a obiectivelor UE de reducere a emisiilor de GES ale Uniunii pentru 2030 – Competența de executare a Comisiei – Articolul 291 alineatul (2) TFUE – Motive de reexaminare îndreptate împotriva unei evaluări a impactului – Inițiativă legislativă”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza T‑120/24,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      Global Legal Action Network, cu sediul în Galway (Irlanda),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      Climate Action Network Europe (CAN‑Europe), cu sediul în Bruxelles (Belgia),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-7" title="page-1">
      reprezentate de H. Leith, barrister, A. Kelly‑Desmond și R. Wall, solicitors,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-8" title="page-1">
      reclamante,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-9" title="page-1">
      împotriva
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-10" title="page-1">
      Comisiei Europene, reprezentată de D. Milanowska, G. Wils și B. De Meester, în calitate de agenți,
    </p>
    <p class="C72Alineadroite" id="para-11" title="page-1">
      pârâtă,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-12" title="page-1">
      TRIBUNALUL (Camera a noua, judecând în complet de cinci judecători),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-13" title="page-1">
      compus, la deliberări, din domnii L. Truchot, președinte (raportor), H. Kanninen, P. Nihoul, M. Sampol Pucurull și doamna T. Perišin, judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-14" title="page-1">
      grefieră: doamna M. Zwozdziak‑Carbonne, administratoare,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-15" title="page-1">
      având în vedere faza scrisă a procedurii,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-16" title="page-1">
      în urma ședinței din 24 septembrie 2025,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-17" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-18" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantele, Global Legal Action Network și Climate Action Network Europe (CAN‑Europe), solicită anularea Deciziei Ares(2023) 8595389 a Comisiei Europene din 14 decembrie 2023 prin care aceasta le‑a respins cererea de reexaminare internă a deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/1319 a Comisiei din 28 iunie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/2126 în vederea revizuirii alocărilor anuale de emisii ale statelor membre pentru perioada 2023-2030 (JO 2023, L 163, p. 9) (denumită în continuare „decizia atacată”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">I.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic al litigiului</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la Convenția‑cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și la primul obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030 față de nivelul din 1990</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 9 mai 1992 a fost adoptată la New York (Statele Unite) Convenția‑cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (JO 1994, L 33, p. 13, Ediție specială, 11/vol. 8, p. 134, denumită în continuare „CCONUSC”), al cărei obiectiv este stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. La 11 decembrie 1997 părțile la această convenție‑cadru au adoptat, în temeiul acesteia din urmă, Protocolul de la Kyoto la CCONUSC (JO 2002, L 130, p. 4).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto la această convenție, Consiliul European, în concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014, a aprobat Cadrul de politici ale Uniunii Europene privind clima și energia pentru 2030. Acest cadru a stabilit un obiectiv obligatoriu de reducere până în 2030 a emisiilor de GES cu cel puțin 40 % față de nivelul din 1990.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la Acordul de la Paris</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La finalul celei de a 21-a conferințe, care a avut loc la Paris (Franța) în perioada 30 noiembrie-12 decembrie 2015, părțile la CCONUSC au adoptat, pentru a consolida răspunsul mondial la schimbările climatice, Acordul de la Paris (JO 2016, L 282, p. 4).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris, acesta are ca scop consolidarea răspunsului global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, printre altele prin menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste aceleași niveluri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, articolul 3 din Acordul de la Paris prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-28" title="page-2">
      „În temeiul contribuțiilor stabilite la nivel național la reacția globală la schimbările climatice, toate părțile trebuie să întreprindă și să comunice eforturile ambițioase definite la articolele 4, 7, 9, 10, 11 și 13 în vederea atingerii scopului prezentului acord, astfel cum este prevăzut la articolul 2. Eforturile tuturor părților vor reprezenta o evoluție în timp, recunoscând totodată nevoia de a susține părțile care sunt țări în curs de dezvoltare în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a prezentului acord.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acordul de la Paris a fost semnat de Uniunea Europeană la 22 aprilie 2016, în conformitate cu Decizia (UE) 2016/590 a Consiliului Uniunii Europene din 11 aprilie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul CCONUSC (JO 2016, L 103, p. 1), iar ulterior a fost aprobat în conformitate cu Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul CCONUSC (JO 2016, L 282, p. 1). Acesta a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">C.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la Regulamentul (UE) 2018/842, la primul obiectiv de reducere, până în 2030, a emisiilor de GES cu 30 % sub nivelurile din 2005 și la Decizia de punere în aplicare 2020/2126</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 30 mai 2018, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO 2018, L 156, p. 26).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 1 și în conformitate cu obiectivul menționat la punctul 3 de mai sus, Regulamentul 2018/842 a stabilit obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului Uniunii de reducere, până în 2030, a emisiilor sale de GES cu 30 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele enumerate la articolul 2 din același regulament și de a contribui la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Acesta a fixat de asemenea norme pentru stabilirea alocărilor anuale de emisii de GES (denumite în continuare „alocările anuale de emisii”) și pentru evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în vederea respectării contribuțiilor lor minime.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest context, articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842 prevede adoptarea de către Comisie a unor acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii aferente fiecărui stat membru pentru anii 2021-2030 exprimate în tone de CO2 echivalent.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, la 16 decembrie 2020, Comisia a adoptat decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 (JO 2020, L 426, p. 58).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">D.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la comunicarea și la evaluarea impactului Comisiei din 17 septembrie 2020, la Legea europeană a climei și la al doilea obiectiv de reducere a emisiilor de GES cu 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea COM(2020) 562 final către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într‑un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (denumită în continuare „Comunicarea din 17 septembrie 2020”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin Comunicarea din 17 septembrie 2020 și în conformitate cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea impactului SWD(2020) 176 final din 17 septembrie 2020, care însoțește această comunicare (denumită în continuare „evaluarea impactului din 17 septembrie 2020”), Comisia a arătat că cadrul politic și de reglementare în vigoare la momentul respectiv nu permitea Uniunii să își îndeplinească angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris și a propus modificarea traiectoriei sale de reducere a emisiilor de GES în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050 și a reducerii emisiilor sale nete de GES în toate sectoarele economiei cu 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 30 iunie 2021 Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 (JO 2021, L 243, p. 1, denumită în continuare „Legea europeană a climei”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 1 din Legea europeană a climei, aceasta stabilește, pe de o parte, un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050, în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris, și, pe de altă parte, pentru 2030, un obiectiv obligatoriu al Uniunii privind reducerea internă netă a emisiilor de GES.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, în conformitate cu propunerea Comisiei care era cuprinsă în Comunicarea din 17 septembrie 2020, articolul 4 alineatul (1) din Legea europeană a climei, referitor la obiectivele climatice intermediare ale Uniunii, prevede, pentru a îndeplini obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050, un nou obiectiv climatic obligatoriu al Uniunii pentru 2030 constând într-o reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 (denumit în continuare „al doilea obiectiv 2030/1990”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">E.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la Regulamentul (UE) 2023/857, la al doilea obiectiv de reducere a emisiilor de GES cu 40 % până în 2030 sub nivelurile din 2005 și la Decizia de punere în aplicare 2023/1319</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 19 aprilie 2023, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2023/857 de modificare a Regulamentului 2018/842 și a Regulamentului (UE) 2018/1999 (JO 2023, L 111, p. 1).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În conformitate cu al doilea obiectiv 2030/1990, articolul 1 din Regulamentul 2023/857 a modificat articolul 1 din Regulamentul 2018/842 pentru a include noul obiectiv al Uniunii de reducere, până în 2030, a emisiilor sale de GES cu 40 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele enumerate la articolul 2 din acest regulament (denumit în continuare „al doilea obiectiv 2030/2005”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În temeiul Regulamentului 2018/842, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2023/857, Comisia a adoptat, la 28 iunie 2023, Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 1 din Decizia de punere în aplicare 2023/1319 prevede că anexa II la Decizia de punere în aplicare 2020/2126 se înlocuiește cu noi dispoziții care, pe de o parte, reiau alocările anuale de emisii ale statelor membre definite anterior prin Decizia de punere în aplicare 2020/2126 pentru anii 2021 și 2022 și, pe de altă parte, stabilesc, pentru fiecare stat membru, noi alocări anuale de emisii în tone de CO2 echivalent pentru anii 2023-2025.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">II.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Istoricul cauzei</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La 23 august 2023, reclamantele au adresat Comisiei o cerere de reexaminare internă a Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială 15/vol. 17, p. 126), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1767 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 (JO 2021, L 356, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul Aarhus”). În special, la punctele IV și V din această cerere, reclamantele au invocat vicii procedurale și substanțiale care afectează, în opinia lor, al doilea obiectiv 2030/1990 stabilit prin Legea europeană a climei și rezultat din evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, precum și Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin decizia atacată, datată 14 decembrie 2023, Comisia a respins cererea de reexaminare internă menționată la punctul 21 de mai sus ca inadmisibilă pentru motivul că delegarea de competențe prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, în temeiul căreia adoptase Decizia de punere în aplicare 2023/1319, avea un caracter obligatoriu. Astfel, Comisia a arătat că avea obligația legală de a defini alocările anuale de emisii pentru punerea în aplicare efectivă a acestui regulament, fără a dispune de o marjă de manevră politică sau strategică. În plus, Comisia a considerat de asemenea inadmisibile motivele de la punctul IV din cererea de reexaminare internă prin care reclamantele criticau evaluarea impactului din 17 septembrie 2020. Cu titlu subsidiar, Comisia a precizat că niciunul dintre motivele de reexaminare internă invocate de reclamante nu repunea în discuție legalitatea Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, astfel încât a respins de asemenea cererea acestora ca nefondată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">III.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluzii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Reclamantele solicită Tribunalului:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">anularea deciziei atacate;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia solicită Tribunalului:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">respingerea acțiunii;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">IV.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În drept</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea acțiunii formulate, reclamantele invocă în esență două motive, întemeiate, primul, pe erori de drept având în vedere articolul 9 alineatele (2) și (3) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (JO 2005, L 124, p. 1, Ediție specială 15/vol. 14, p. 204, denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”), articolul 2 alineatul (1) literele (f) și (g) și articolul 10 din Regulamentul Aarhus, precum și pe o eroare de apreciere în măsura în care Comisia a respins ca inadmisibile motivele de la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă și, al doilea, pe erori de drept sau pe erori vădite de apreciere în măsura în care Comisia a respins ca nefondată cererea menționată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">A.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la primul motiv, întemeiat pe erori de drept având în vedere articolul 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus, articolul 2 alineatul (1) literele (f) și (g) și articolul 10 din Regulamentul Aarhus, precum și pe o eroare de apreciere în măsura în care Comisia a respins ca inadmisibile motivele de la punctul IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea primului motiv, reclamantele invocă în esență trei aspecte, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 2 alineatul (1) literele (f) și (g) și a articolului 10 din Regulamentul Aarhus, al doilea, pe încălcarea articolului 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus și, al treilea, pe o eroare de apreciere care afectează analiza motivelor cererii de reexaminare internă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia arată că argumentația dezvoltată de reclamante nu este întemeiată și că, în plus, este în parte inadmisibilă în ceea ce privește primul și al treilea aspect.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintite motivele deciziei atacate referitoare la punctul IV din cererea de reexaminare internă înainte de a examina al treilea aspect al prezentului motiv, iar ulterior al doilea aspect al acestuia și, în sfârșit, primul aspect al acestuia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la motivele deciziei atacate referitoare la punctul IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că decizia atacată este constituită dintr‑o scrisoare a Comisiei și dintr‑o anexă intitulată „Evaluarea de către Comisie a cererii de reexaminare internă a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/1319 a Comisiei din 28 iunie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/2126 în vederea revizuirii alocărilor anuale de emisii ale statelor membre pentru perioada 2023-2030” (denumită în continuare „evaluarea contestată”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, la punctul 3.1 din evaluarea contestată, care cuprinde observații introductive referitoare la inadmisibilitatea argumentației reclamantelor îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, Comisia a considerat că motivele de la punctul IV din cererea de reexaminare internă invocate împotriva evaluării impactului menționate erau inadmisibile pentru trei motive. Primo, ea a arătat că, în măsura în care al doilea obiectiv 2030/1990 stabilit prin Legea europeană a climei decurgea din concluziile evaluării impactului menționate, exista o legătură substanțială între Decizia de punere în aplicare 2023/1319 și această evaluare a impactului, care se înscria în cadrul unei inițiative legislative, astfel încât reclamantele nu puteau susține în mod întemeiat că pretinsa insuficiență a obiectivelor de reducere a emisiilor de GES menționate în această evaluare a impactului constituia un viciu distinct de insuficiența obiectivelor luate în considerare în Decizia de punere în aplicare 2023/1319. Secundo, ea a apreciat că reclamantele nu invocaseră vicii proprii Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, interpretată în lumina Regulamentului 2018/842, care constituia, în opinia sa, dreptul mediului pertinent în vederea aprecierii legalității acestei decizii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus. Tertio, evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 constituia, potrivit Comisiei, un document de lucru lipsit de efecte juridice obligatorii, astfel încât aceasta nu avea caracterul unui act administrativ în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (g) din regulamentul menționat și, chiar presupunând contrariul, reclamantele ar fi decăzute din termenul de a o contesta ținând seama de termenul de opt săptămâni stabilit la articolul 10 alineatul (1) din acest regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, trebuie arătat că, la punctul 3.2 din evaluarea contestată, referitor la viciile de procedură și de fond invocate de reclamante împotriva Deciziei de punere în aplicare 2023/1319 considerată izolat, Comisia a răspuns la punctele 94-96 din cererea lor de reexaminare internă, în sensul că abilitarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, care constituie temeiul legal al acestei decizii, avea un caracter obligatoriu și nu autoriza această instituție să efectueze o alegere politică sau de politică publică la definirea alocărilor anuale de emisii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia a precizat de asemenea că nivelul de ambiție în ceea ce privește obiectivul de reducere a emisiilor de GES ale Uniunii până în 2030 în sectoarele reglementate de Regulamentul 2018/842 și, în consecință, nivelul contribuțiilor statelor membre la atingerea acestui obiectiv au fost stabilite de colegiuitori în regulamentul menționat, utilizând o metodologie de calcul bazată pe traiectorii liniare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia a dedus de aici că definirea cotelor anuale de emisii ale statelor membre echivala cu o operațiune aritmetică pe care trebuia să o efectueze întemeindu‑se pe datele din inventar pe care acestea le comunicaseră și al căror rezultat era ulterior formalizat într‑o decizie de punere în aplicare adoptată potrivit unei proceduri de comitologie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În urma acestui raționament, Comisia a concluzionat că abilitarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842 nu îi conferea nicio competență care să îi permită să reexamineze al doilea obiectiv 2030/1990 stabilit la articolul 4 alineatul (1) din Legea europeană a climei și că o asemenea reexaminare ar depăși competența de executare pe care o are în temeiul articolului 291 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, la punctul 3.5 din evaluarea contestată, care constituie concluzia sa generală, Comisia a amintit că abilitarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, în temeiul căreia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2023/1319, avea un caracter obligatoriu pentru definirea alocărilor anuale de emisii și nu o autoriza să efectueze o alegere politică sau de politică publică cu ocazia punerii în aplicare a acestui regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, cu titlu suplimentar, la punctul 3.4 din evaluarea contestată, referitor la viciile de procedură și de fond invocate de reclamante la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă împotriva celui de al doilea obiectiv 2030/1990, Comisia a respins această argumentație ca nefondată. Într‑adevăr, în observațiile preliminare care introduc acest punct din evaluarea contestată, Comisia, după ce s‑a referit la motivele de inadmisibilitate prezentate la punctul 3.1, a arătat că considera important să ia poziție cu privire la diferitele argumente invocate de reclamante, ținând seama de rolul fundamental al celui de al doilea obiectiv 2030/1990 pentru politicile și cadrul juridic al Uniunii în materie de climă, precum și de contribuția Uniunii la eforturile depuse la nivel mondial pentru combaterea schimbărilor climatice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Este necesar să se constate că argumentația dezvoltată de reclamante în susținerea primului motiv urmărește să conteste exclusiv motivele de inadmisibilitate amintite la punctele 30-35 de mai sus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al treilea aspect, întemeiat pe o eroare de apreciere care afectează analiza motivelor cererii de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Reclamantele arată că, contrar celor pretinse de Comisie, nu au intenționat să conteste al doilea obiectiv 2030/1990, nici Regulamentul 2018/842, nici evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, ci s‑au limitat să susțină că examinarea detaliată a cadrului juridic constituit de aceste elemente era esențială pentru susținerea cererii lor de reexaminare internă și pentru a demonstra că Decizia de punere în aplicare 2023/1319 era contrară dreptului mediului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, reclamantele susțin că cererea lor de reexaminare internă era îndreptată împotriva Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, astfel încât concluzia prin care Comisia a respins această cerere ca inadmisibilă ar rezulta dintr‑o interpretare vădit eronată a argumentației lor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia arată că argumentația dezvoltată de recurente în susținerea celui de al treilea aspect nu este întemeiată și că, în orice caz, aceasta este nouă și, prin urmare, inadmisibilă având în vedere articolul 84 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Înainte de a examina temeinicia prezentului aspect, trebuie precizată întinderea controlului jurisdicțional pe care Tribunalul trebuie să îl exercite atunci când este sesizat, precum în speță, cu o argumentație potrivit căreia instituția, organul, oficiul sau agenția Uniunii sesizată cu o cerere de reexaminare internă a săvârșit o eroare de interpretare sau o denaturare a motivelor acestei cereri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">a)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la întinderea controlului jurisdicțional</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu titlu introductiv, trebuie amintit că articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus conferă oricărei organizații neguvernamentale care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 11 din acest regulament dreptul de a introduce, la o instituție care a adoptat un act administrativ, o cerere având ca obiect reexaminarea internă a acestui act pentru motivul că este contrar dreptului mediului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2019, TestBioTech ș.a./Comisia, C‑82/17 P, EU:C:2019:719, punctul 37).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest scop, pentru a preciza motivele reexaminării interne în temeiul dreptului mediului în modul impus, solicitantul unei astfel de reexaminări este obligat să indice elementele de fapt sau argumentele de drept care pot da naștere unor îndoieli plauzibile, și anume semnificative, în ceea ce privește aprecierea efectuată de instituția vizată în actul a cărui reexaminare se solicită (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2019, TestBioTech ș.a./Comisia, C‑82/17 P, EU:C:2019:719, punctul 69, și Hotărârea din 18 octombrie 2023, TestBioTech/Comisia, T‑605/21, nepublicată, EU:T:2023:648, punctul 15 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cererea de reexaminare internă a unui act administrativ urmărește, așadar, să se constate o pretinsă nelegalitate sau lipsa temeiniciei acestui act. Solicitantul poate apoi să sesizeze, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul Aarhus coroborat cu articolul 10 din acest regulament, instanța Uniunii prin introducerea unei acțiuni pentru necompetență, încălcarea unor norme fundamentale de procedură, încălcarea tratatelor sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestora ori abuz de putere împotriva deciziei prin care a fost respinsă ca nefondată cererea de reexaminare internă (Hotărârea din 12 septembrie 2019, TestBioTech ș.a./Comisia, C‑82/17 P, EU:C:2019:719, punctul 38; a se vedea de asemenea Hotărârea din 18 octombrie 2023, TestBioTech/Comisia, T‑605/21, nepublicată, EU:T:2023:648, punctul 17 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest cadru, întinderea controlului jurisdicțional efectuat de instanța Uniunii Europene cu ocazia examinării unei acțiuni în anulare introduse în temeiul articolului 12 din Regulamentul Aarhus împotriva unei decizii privind o cerere de reexaminare internă întemeiată pe articolul 10 din același regulament nu diferă de întinderea controlului jurisdicțional pe care Tribunalul îl exercită asupra temeiniciei motivelor deciziilor atacate în mod direct în temeiul articolului 263 alineatele (2) și (4) TFUE, atunci când astfel de decizii se întemeiază pe evaluări de natură tehnică și științifică complexe (a se vedea Hotărârea din 25 iunie 2025, ClientEarth/Consiliul, T‑648/22, nepublicată, EU:T:2025:631, punctul 105 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 15 decembrie 2016, TestBioTech ș.a./Comisia, T‑177/13, nepublicată, EU:T:2016:736, punctul 81).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest sens, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, atunci când o instituție a Uniunii trebuie să efectueze evaluări complexe, aceasta dispune de o largă putere de apreciere a cărei exercitare este supusă unui control jurisdicțional care se limitează la a verifica dacă măsura în cauză nu este afectată de o eroare vădită sau de un abuz de putere ori dacă autoritatea competentă nu a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere (a se vedea Hotărârea din 25 iunie 2025, ClientEarth/Consiliul, T‑648/22, nepublicată, EU:T:2025:631, punctul 106 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 29 aprilie 2004, Italia/Comisia, C‑372/97, EU:C:2004:234, punctul 83 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, trebuie amintit că, atunci când instituțiile Uniunii dispun de o largă putere de apreciere, respectarea garanțiilor conferite de ordinea juridică a Uniunii în cadrul procedurilor administrative are cu atât mai mult o importanță fundamentală. Printre aceste garanții figurează în special obligația instituției competente de a examina, cu atenție și cu diligență, toate elementele pertinente ale cauzei pe care se întemeiază aprecierea sa (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 decembrie 2016, TestBioTech ș.a./Comisia, T‑177/13, nepublicată, EU:T:2016:736, punctul 80 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 18 octombrie 2023, TestBioTech/Comisia, T‑606/21, nepublicată, EU:T:2023:649, punctul 22 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, obligația de diligență menționată la punctul 47 de mai sus este inerentă principiului bunei administrări și se aplică în general activității administrației Uniunii în exercitarea puterii sale de apreciere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 noiembrie 2017, Comisia/Bilbaína de Alquitranes ș.a., C‑691/15 P, EU:C:2017:882, punctul 35 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 16 iunie 2022, SGL Carbon ș.a./Comisia, C‑65/21 P și C‑73/21 P‑C‑75/21 P, EU:C:2022:470, punctul 31 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, în conformitate cu obligația de diligență, instituția sesizată cu o cerere de reexaminare internă este obligată să examineze cu atenție toate elementele pertinente ale speței, în special motivele de reexaminare care sunt invocate de autorul acestei cereri, ceea ce presupune o înțelegere corectă a acestor motive de către instituția respectivă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din moment ce înțelegerea corectă a motivelor cererii de reexaminare internă condiționează examinarea atentă și diligentă a temeiniciei acestora și, prin urmare, respectarea drepturilor conferite de Regulamentul Aarhus și a principiului bunei administrări, este necesar să se statueze, pentru a garanta deplina efectivitate a acestor drepturi și a acestui principiu, că, atunci când Tribunalul este sesizat, precum în speță, cu o argumentație întemeiată pe interpretarea vădit eronată sau pe denaturarea motivelor care susțin cererea menționată, acesta este obligat să exercite un control deplin asupra aspectului dacă decizia atacată reflectă o înțelegere corectă a motivelor menționate din partea instituției în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, trebuie precizat că întregul control astfel limitat la această problemă nu afectează aplicarea jurisprudenței citate la punctul 46 de mai sus, referitoare la controlul restrâns la eroarea vădită de apreciere cu ocazia examinării de către instanța Uniunii a evaluărilor complexe pe care instituția în cauză le poate efectua cu această ocazie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acestea sunt considerațiile în lumina cărora, examinând, pe de o parte, motivele deciziei atacate și, pe de altă parte, cererea de reexaminare internă și în special punctul IV din aceasta, trebuie să se statueze cu privire la temeinicia prezentului aspect.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">b)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la temeinicia celui de al treilea aspect al primului motiv</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie să se examineze, pe de o parte, argumentația dezvoltată de reclamante în susținerea cererii lor de reexaminare internă și, pe de altă parte, sinteza acestei argumentații, astfel cum reiese din decizia atacată și din evaluarea contestată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la argumentația dezvoltată de reclamante în susținerea cererii lor de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Este necesar să se constate că punctul IV din cererea de reexaminare internă, referitor la viciile de procedură și de fond care afectează al doilea obiectiv 2030/1990, este alcătuit, pe de o parte, dintr‑o primă subparte care urmărește să demonstreze că acest obiectiv se întemeiază pe o evaluare vădit insuficientă și, pe de altă parte, dintr‑o a doua subparte care urmărește să demonstreze că acest obiectiv este el însuși vădit inadecvat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">i)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prima subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă este alcătuită dintr‑o introducere (punctele 65-70 din cererea de reexaminare internă) și din trei unități. Prima dintre aceste unități se referă la lipsa unei evaluări adecvate a reducerilor de emisii de GES necesare la nivel mondial până în 2030 (punctele 71-73 din cererea de reexaminare internă); cea de a doua se referă la lipsa unei evaluări adecvate a cotei echitabile a Uniunii în reducerile emisiilor globale de GES necesare până în 2030 (punctele 75-77), iar a treia se referă la lipsa unei evaluări adecvate a reducerilor emisiilor de GES pe care statele membre ale Uniunii le‑ar putea realiza până în 2030 (punctele 78-80).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la introducerea primei subpărți a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În introducerea primei subpărți a punctului IV din cererea de reexaminare internă, reclamantele au amintit originea celui de al doilea obiectiv 2030/1990, și anume documentul intitulat „O Uniune mai ambițioasă – Programul meu pentru Europa –Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2019-2024”, pe care doamna Ursula von der Leyen l‑a prezentat la 16 iulie 2019 în calitate de candidată la președinția Comisiei, Comunicarea COM(2019) 640 final a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 11 decembrie 2019, intitulată „Pactul ecologic european”, și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În continuare, reclamantele au susținut că al doilea obiectiv 2030/1990 a fost predeterminat de orientările politice ale doamnei von der Leyen pentru mandatul Comisiei pentru perioada 2019-2024 și de Comunicarea privind „Pactul ecologic european”, fără ca opțiunea constând în reducerea emisiilor de GES cu peste 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 să fi făcut obiectul unei discuții sau al unei justificări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, reclamantele au arătat de asemenea că evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 nu a făcut referire la drepturile fundamentale și nici la consecințele schimbărilor climatice și nu a evaluat incidența celui de al doilea obiectiv 2030/1990 asupra acestor elemente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima unitate din prima subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În prima unitate, menționată la punctul 55 de mai sus, referitoare la lipsa unei evaluări adecvate a reducerilor emisiilor de GES impuse la nivel mondial până în 2030, reclamantele au susținut că al doilea obiectiv 2030/1990 nu rezulta dintr‑o evaluare corectă a reducerilor emisiilor de GES necesare la nivel mondial pentru a se conforma obiectivului de limitare a creșterii temperaturii mondiale la 1,5 °C, pe de o parte, din cauza neluării în considerare, în evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, a riscurilor asociate tehnologiilor de eliminare a dioxidului de carbon și, pe de altă parte, din cauza lipsei unei evaluări a reducerilor emisiilor de GES necesare pentru a compensa incertitudinea inerentă traiectoriei reținute în ceea ce privește eficacitatea acesteia pentru respectarea obiectivului menționat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua unitate din prima subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În a doua unitate, menționată la punctul 55 de mai sus, referitoare la lipsa unei evaluări adecvate a cotei echitabile a Uniunii în reducerile emisiilor globale de GES necesare până în 2030, reclamantele au criticat faptul că, pentru a defini al doilea obiectiv 2030/1990, evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 s‑a întemeiat pe scenarii „costuri‑eficiență” care nu ținuseră seama de considerente de echitate și nici de posibilitatea statelor membre de a contribui la reducerea emisiilor de GES dincolo de capacitatea lor de reducere la nivel național prin finanțarea reducerilor de emisii în alte țări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a treia unitate din prima subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În a treia unitate, menționată la punctul 55 de mai sus, referitoare la lipsa unei evaluări adecvate a reducerilor emisiilor de GES pe care statele membre ale Uniunii le‑ar putea realiza până în 2030, reclamantele au reproșat Comisiei că nu a efectuat, în evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, o apreciere a posibilității unor reduceri naționale ale emisiilor mai importante decât cele avute în vedere în conformitate cu al doilea obiectiv 2030/1990. Acestea au susținut de asemenea că motivele care au determinat Comisia să excludă alegerea unui obiectiv de reducere a emisiilor de GES cu peste 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 erau insuficiente având în vedere cerințele care rezultă din articolul 191 alineatul (3) TFUE și principiul precauției.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">ii)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">A doua subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă cuprinde de asemenea două unități. Prima dintre aceste unități tinde să demonstreze că al doilea obiectiv 2030/1990 nu urmărea să pună în aplicare traiectoria de reducere a emisiilor de GES cea mai ambițioasă posibil, în timp ce a doua urmărește să stabilească faptul că al doilea obiectiv 2030/1990 era vădit inadecvat în raport cu obligația care revine Uniunii de a contribui, potrivit unei cote echitabile, la combaterea încălzirii climatice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima unitate din a doua subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În prima unitate, menționată la punctul 62 de mai sus, referitoare la lipsa de ambiție a celui de al doilea obiectiv 2030/1990, reclamantele au arătat că Uniunea ar trebui să vizeze o reducere a emisiilor de GES pentru 2030 care să corespundă unei scăderi cu 60 % sau chiar cu 65 % comparativ cu nivelurile de emisii din 1990.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua unitate din a doua subparte a punctului IV din cererea de reexaminare internă</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În a doua unitate, menționată la punctul 62 de mai sus, referitoare la contribuția echitabilă a Uniunii la combaterea încălzirii climatice, reclamantele au încercat să demonstreze că al doilea obiectiv 2030/1990 era insuficient pentru a îndeplini obligația care revenea Uniunii de a reduce emisiile de GES potrivit cotei sale echitabile.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din rezumatul punctului IV din cererea de reexaminare internă care figurează la punctele 54-64 de mai sus rezultă că motivele prezentate la acest punct critică în mod explicit al doilea obiectiv 2030/1990 și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 care se află la originea acestui obiectiv. În plus, aceste motive critică implicit al doilea obiectiv 2030/2005, din moment ce, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 18 de mai sus, acest din urmă obiectiv a fost stabilit de legiuitorul Uniunii în vederea atingerii celui de al doilea obiectiv 2030/1990.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, din motivele punctului IV din cererea de reexaminare internă rezumate la punctele 54-64 de mai sus reiese că reclamantele au susținut că al doilea obiectiv 2030/1990, rezultat din evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, era insuficient având în vedere cerințele Acordului de la Paris, în special articolul 2 alineatul (1) litera (a) din acesta, referitor la obiectivul de limitare a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, precum și obligațiile care rezultă din articolul 191 TFUE și principiul precauției.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la sinteza argumentației reclamantelor, astfel cum reiese din decizia atacată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie să se examineze sinteza argumentației reclamantelor pe care Comisia a efectuat‑o în decizia atacată, astfel cum reiese, pe de o parte, din scrisoarea de transmitere a evaluării contestate și, pe de altă parte, din această evaluare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">i)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la sinteza argumentației reclamantelor efectuată de Comisie în scrisoarea de transmitere a evaluării contestate</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea paragraf al scrisorii menționate la punctul 29 de mai sus, Comisia a arătat că cererea de reexaminare internă prezentată de reclamante se întemeia pe pretinse vicii de procedură și de fond care afectau al doilea obiectiv 2030/1990 și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020. Ea a precizat că, în esență, reclamantele susțineau că viciile de procedură și de fond afectau evaluarea menționată a impactului, care se afla la originea propunerii, formulată în Comunicarea din 17 septembrie 2020, de a reduce emisiile de GES ale Uniunii cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990, inclusiv emisiile și absorbțiile.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, potrivit Comisiei, reclamantele au arătat că, deși încălcările invocate, imputate Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, sunt dovedite prin referire la încălcările imputate celui de al doilea obiectiv 2030/1990, primele se distingeau de cele din urmă, întrucât reflectau un nivel de ambiție în materie de atenuare a schimbărilor climatice care era vădit incompatibil cu obiectivul de limitare a încălzirii globale corespunzător obiectivului de temperatură pe termen lung de 1,5 C.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">ii)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la sinteza argumentației reclamantelor efectuată de Comisie în evaluarea contestată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie să se constate că evaluarea contestată cuprinde trei părți, referitoare, prima, la examinarea admisibilității cererii de reexaminare internă prezentate de reclamante, a doua, la cadrul juridic al Uniunii referitor la reducerile obligatorii ale emisiilor de GES și, a treia, la examinarea motivelor cererii menționate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">71</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, la punctul 3.1 din evaluarea contestată, care cuprinde observații introductive referitoare la inadmisibilitatea argumentației îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, Comisia a arătat că, în esență și în special la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă, reclamantele solicitau reexaminarea menționată a Deciziei de punere în aplicare 2023/1319 ca urmare a unor pretinse vicii de procedură și de fond care afectează al doilea obiectiv 2030/1990, care fusese integrat în ordinea juridică a Uniunii prin articolul 4 alineatul (1) din Legea europeană a climei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Concluzie</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">72</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din cuprinsul punctelor 53-71 de mai sus, în special din motivele deciziei atacate rezumate la punctele 68-71 de mai sus, reiese că Comisia a considerat fără a săvârși o eroare de apreciere că cererea de reexaminare internă prezentată de reclamante se întemeia pe pretinse vicii de procedură și de fond care afectau al doilea obiectiv 2030/1990 și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 și că pretinsele încălcări, imputate Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, erau invocate prin referire la încălcări imputate celui de al doilea obiectiv 2030/1990.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">73</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, reclamantele susțin în mod eronat că Comisia a denaturat motivele cererii lor de reexaminare internă, astfel încât prezentul aspect, întemeiat pe o eroare de apreciere care afectează înțelegerea acestor motive, trebuie respins ca nefondat, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la cauza de inadmisibilitate invocată de Comisie [a se vedea Hotărârea din 21 iunie 2023, UG/Comisia, T‑571/17 RENV, EU:T:2023:351, punctul 72 (nepublicată) și jurisprudența citată].</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al doilea aspect, întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">74</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Reclamantele susțin că argumentul Comisiei potrivit căruia nu dispunea, pentru a calcula alocările anuale de emisii, de nicio putere și de nicio marjă de apreciere, în temeiul Regulamentului 2018/842, nu era de natură să determine respingerea cererii lor de reexaminare internă ca inadmisibilă, ținând seama de cerințele care rezultă din articolul 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">75</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit unei jurisprudențe constante, dispozițiile unui acord internațional la care Uniunea este parte nu pot fi invocate în susținerea unei acțiuni în anularea unui act de drept derivat al Uniunii sau a unei excepții întemeiate pe nelegalitatea unui asemenea act decât cu condiția, pe de o parte, ca natura și economia acordului în cauză să nu se opună acestei acțiuni și, pe de altă parte, ca dispozițiile respective să fie, în ceea ce privește conținutul lor, necondiționate și suficient de precise (a se vedea Hotărârea din 28 iulie 2016, Ordre des barreaux francophones et germanophone ș.a., C‑543/14, EU:C:2016:605, punctul 49 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 28 noiembrie 2024, Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics și Jushi Egypt for Fiberglass Industry/Comisia, C‑269/23 P și C‑272/23 P, EU:C:2024:984, punctul 56 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">76</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, potrivit articolului 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-128" title="page-15">
      „2. Fiecare parte, în cadrul legislației interne proprii, se asigură că membrii publicului interesat:
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-129" title="page-16">
      (a) care prezintă un interes suficient sau
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-130" title="page-16">
      (b) care mențin încălcarea unui drept, în cazul în care legea procedurală administrativă a unei părți prevede acest lucru ca o precondiție, au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judiciare și/sau a unui alt organism independent și imparțial stabilit prin lege pentru a contesta legalitatea de fond și de procedură a oricărei decizii, acțiuni sau omiteri care intră sub incidența dispozițiilor articolului 6 și, în cazul în care se prevede acest lucru în legislația internă și fără a aduce atingere alineatului (3) menționat în continuare, a altor dispoziții relevante ale prezentei convenții.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-131" title="page-16">
      Ceea ce constituie un interes suficient și încălcarea unui drept se stabilește în conformitate cu prevederile legislației interne și în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat acces larg la justiție în cadrul sferei de aplicare a prezentei convenții. În acest sens, interesul oricărei organizații neguvernamentale care îndeplinește dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (5) este considerat suficient în sensul literei (a) menționate anterior. De asemenea, astfel de organizații sunt considerate ca având drepturi la care se poate aduce atingere în sensul literei (b) menționate anterior.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-132" title="page-16">
      Dispozițiile prezentului alineat (2) nu exclud posibilitatea unei căi de atac preliminare în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere obligației de epuizare a căilor de atac administrative înainte de a face apel la căile de atac judiciare, în cazul în care există o astfel de dispoziție în legislația internă.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-133" title="page-16">
      (3) În plus față de căile de atac prevăzute la alineatele (1) și (2) și fără a le aduce atingere, fiecare parte se asigură că, în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislația internă proprie, în cazul în care acestea există, membrii publicului au acces la proceduri administrative sau judiciare pentru a contesta acțiuni și omiteri ale persoanelor fizice și ale autorităților publice care contravin dispozițiilor legislației interne proprii privind mediul.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">77</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, s‑a statuat deja că, pe de o parte, în ceea ce privește articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus, din moment ce numai „în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislația internă […] membrii publicului” sunt titulari ai drepturilor prevăzute de această dispoziție, aceasta este condiționată, în aplicarea sau în efectele sale, de intervenția unui act ulterior (a se vedea Hotărârea din 28 iulie 2016, Ordre des barreaux francophones et germanophone ș.a., C‑543/14, EU:C:2016:605, punctul 51 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">78</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, articolul 9 alineatul (2) din Convenția de la Aarhus se referă de asemenea la criterii stabilite de dreptul național. Astfel, potrivit prevederilor acestei dispoziții, căile de atac pe care le vizează trebuie să fie stabilite „în cadrul legislației interne proprii” a părților la această convenție, legiuitorul național trebuind printre altele să decidă dacă dorește să prevadă posibilitatea unei căi de atac „în fața unei instanțe judiciare sau a unui alt organism independent și imparțial stabilit prin lege”. În plus, din această dispoziție reiese că revine de asemenea dispozițiilor de drept intern sarcina de a stabili „[c]eea ce constituie un interes suficient și încălcarea unui drept” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 iulie 2016, Ordre des barreaux francophones et germanophone ș.a., C‑543/14, EU:C:2016:605, punctul 52 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">79</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că articolul 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi invocat în susținerea unei acțiuni în anularea unui act de drept derivat al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 iulie 2016, Ordre des barreaux francophones et germanophone ș.a., C‑543/14, EU:C:2016:605, punctul 53 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">80</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, reclamantele nu pot invoca în mod util o încălcare a articolului 9 alineatele (2) și (3) din Convenția de la Aarhus, iar al doilea aspect trebuie respins ca inoperant.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la primul aspect, întemeiat pe încălcarea articolului 2 alineatul (1) literele (f) și (g) și a articolului 10 din Regulamentul Aarhus</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">81</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea primului aspect, reclamantele arată în esență că respingerea ca inadmisibile a motivelor punctului IV din cererea lor de reexaminare internă este afectată de erori de drept având în vedere articolul 2 alineatul (1) literele (f) și (g) și articolul 10 din Regulamentul Aarhus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">82</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acest prim aspect este alcătuit din trei critici.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">83</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea primei critici, reclamantele pretind că Comisia a încălcat articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, respingând ca inadmisibilă cererea lor de reexaminare internă pentru motivul că abilitarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, care constituie temeiul legal al Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, avea, potrivit Comisiei, un caracter obligatoriu și nu o autoriza să efectueze o alegere politică sau de politică publică la definirea alocărilor anuale de emisii. Potrivit reclamantelor, Regulamentul Aarhus impunea Comisiei să examineze compatibilitatea celui de al doilea obiectiv 2030/1990 cu mai multe norme de drept al mediului la care ar fi fost supus acest obiectiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">84</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celei de a doua critici, reclamantele invocă o eroare de drept săvârșită de Comisie, în special având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus, întrucât a limitat dreptul mediului aplicabil numai Regulamentului 2018/842. Procedând astfel, Comisia nu ar fi respectat jurisprudența pertinentă, în special Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth (C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546), și Hotărârea din 14 martie 2018, TestBioTech/Comisia (T‑33/16, EU:T:2018:135).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">85</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celei de a treia critici, reclamantele arată că alocările anuale de emisii stabilite în Decizia de punere în aplicare 2023/1319 permit emisii semnificative de GES, fără a fi însoțite de o evaluare a impactului sau de o evaluare de natură să stabilească caracterul suficient al acestor alocări. În acest sens, ele susțin că Comisia era obligată să examineze argumentația lor îndreptată împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (g) și cu articolul 10 din Regulamentul Aarhus, din moment ce această analiză făcea parte integrantă din cadrul juridic din care decurgea Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">86</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia arată că argumentația reclamantelor nu este întemeiată și că, în plus, a treia critică este inadmisibilă având în vedere cerințele care rezultă din articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, întrucât reclamantele nu au invocat‑o în cererea lor de reexaminare internă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">87</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Este necesar să se examineze prima critică și ulterior, împreună, a doua și a treia critică.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">a)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima critică din cadrul primului aspect</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">88</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintit că, potrivit articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-148" title="page-18">
      „Orice organizație neguvernamentală sau alți membri ai publicului care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 11 sunt îndreptățiți să introducă o cerere de reexaminare internă la instituția sau organul Uniunii care a adoptat un act administrativ sau care, în cazul unei pretinse omisiuni administrative, ar fi trebuit să adopte un astfel de act, pe motiv că actul sau omisiunea respectivă contravine dreptului mediului în înțelesul articolului 2 alineatul (1) litera (f).
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-149" title="page-18">
      O astfel de cerere se formulează în scris și se introduce în termen de opt săptămâni de la data adoptării, notificării sau publicării actului administrativ, reținându‑se cea mai recentă dintre aceste date, sau, în cazul unei pretinse omisiuni administrative, în termen de opt săptămâni de la data la care ar fi trebuit să fie adoptat actul administrativ. Cererea precizează motivele pentru reexaminare.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">89</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus definește dreptul mediului, pentru aplicarea acestui regulament, ca fiind orice dispoziție legislativă a Uniunii care, indiferent de baza sa legală, contribuie la realizarea obiectivelor politicii Uniunii în domeniul mediului, astfel cum sunt prevăzute de tratatul FUE, și anume conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, protecția sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și promovarea, pe plan internațional, a măsurilor de abordare a problemelor regionale sau globale de mediu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">90</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul Aarhus definește noțiunea de „act administrativ”, pentru aplicarea acestui regulament, ca fiind orice act fără caracter legislativ adoptat de o instituție sau de un organ al Uniunii, care are efecte juridice externe și care conține dispoziții care ar putea să contravină dreptului mediului în înțelesul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din regulamentul menționat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">91</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, din cuprinsul punctelor 66 și 72 de mai sus reiese că, prin motivele prezentate la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă, reclamantele invocau insuficiența celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005 având în vedere, printre altele, cerințele Acordului de la Paris, în special articolul 2 alineatul (1) litera (a) din acesta, referitor la obiectivul de limitare a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, precum și obligațiile care rezultă din articolul 191 TFUE și din principiul precauției.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">92</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, din cuprinsul punctului 3.5 din evaluarea contestată, care constituie concluzia generală a acesteia, reiese că Comisia a respins cererea de reexaminare internă a reclamantelor pentru motivul principal că abilitarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, în temeiul căreia această instituție a adoptat Decizia de punere în aplicare 2023/1319, avea un caracter obligatoriu pentru definirea alocărilor anuale de emisii și nu o autoriza să efectueze o alegere politică sau de politică publică cu ocazia punerii în aplicare a acestui regulament, astfel încât motivele invocate de reclamante în susținerea cererii lor erau inadmisibile.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">93</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, trebuie să se constate că, astfel cum reiese din mențiunile și din considerentele sale, Decizia de punere în aplicare 2023/1319, care constituie obiectul cererii de reexaminare internă prezentate de reclamante, a fost adoptată în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2023/857.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">94</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, din articolul 1 din Regulamentul 2018/842, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2023/857, reiese că această reglementare stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea celui de al doilea obiectiv 2030/2005 și contribuie astfel la realizarea obiectivelor Legii europene a climei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">95</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, din considerentul (13) al Regulamentului 2023/857 rezultă că al doilea obiectiv 2030/2005, care privește sectoarele economice enumerate la articolul 2 din Regulamentul 2018/842, a fost stabilit în vederea atingerii celui de al doilea obiectiv 2030/1990 stabilit prin Legea europeană a climei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">96</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul 2018/842, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2023/857, prevede că Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii cuprinși în perioada 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile liniare definite la alineatul (2) al aceluiași articol, astfel încât să se atingă al doilea obiectiv 2030/2005.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">97</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel cum reiese din considerentul (19) al Regulamentului 2018/842, această competență conferită Comisiei urmărește să asigure condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor acestui regulament de stabilire a alocărilor anuale de emisii pentru statele membre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">98</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, Decizia 2023/1319 constituie un act de punere în aplicare a Regulamentului 2018/842 și, prin urmare, este reglementată de articolul 291 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">99</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, trebuie amintit că, potrivit articolului 291 alineatul (2) TFUE:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-161" title="page-20">
      „În cazul în care sunt necesare condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, aceste acte conferă Comisiei competențe de executare sau, în cazuri speciale și temeinic justificate, precum și în cazurile prevăzute la articolele 24 și 26 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliului.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">100</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, articolul 13 alineatul (2) TUE prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-163" title="page-20">
      „Fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">101</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, principiile echilibrului instituțional, cooperării loiale și atribuirii competențelor, astfel cum sunt consacrate la articolul 13 alineatul (2) TUE, presupun ca fiecare instituție să acționeze în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, cu condițiile și cu scopurile prevăzute de acestea și să își exercite astfel competențele cu respectarea competențelor celorlalte instituții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 decembrie 2020, Changmao Biochemical Engineering/Distillerie Bonollo ș.a., C‑461/18 P, EU:C:2020:979, punctul 102 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 3 septembrie 2024, Illumina și Grail/Comisia, C‑611/22 P și C‑625/22 P, EU:C:2024:677, punctul 215 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">102</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest cadru, trebuie amintit că adoptarea normelor esențiale ale unei materii este rezervată competenței legiuitorului Uniunii. Rezultă că dispozițiile care stabilesc elementele esențiale ale unei reglementări de bază, a căror adoptare necesită efectuarea unor alegeri politice care se numără printre sarcinile proprii ale acestui legiuitor, nu pot fi adoptate în acte de punere în aplicare (a se vedea hotărârea din 28 februarie 2023, Fenix International, C‑695/20, EU:C:2023:127, punctul 41 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">103</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, atunci când o competență de executare este conferită Comisiei, aceasta este chemată să precizeze conținutul actului legislativ în cauză, pentru a asigura punerea sa în aplicare în condiții uniforme în toate statele membre. Astfel, dispozițiile unui act de punere în aplicare adoptat de Comisie trebuie, pe de o parte, să respecte obiectivele generale esențiale urmărite de actul legislativ pe care trebuie să le precizeze și, pe de altă parte, să fie necesare sau utile pentru punerea în aplicare a acestuia fără să îl completeze sau să îl modifice, chiar și în ceea ce privește elementele sale neesențiale (a se vedea Hotărârea din 28 februarie 2023, Fenix International, C‑695/20, EU:C:2023:127, punctul 44 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">104</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din ansamblul acestor considerații rezultă că competența de executare conferită Comisiei și Consiliului în temeiul articolului 291 alineatul (2) TFUE presupune în esență competența de a adopta măsuri care sunt necesare sau utile pentru punerea în aplicare uniformă a dispozițiilor actului legislativ în temeiul căruia sunt adoptate și care se limitează la a preciza conținutul acestora, cu respectarea obiectivelor generale esențiale urmărite de acest act, fără a‑l modifica sau a‑l completa, în ceea ce privește elementele sale esențiale sau neesențiale (a se vedea Hotărârea din 28 februarie 2023, Fenix International, C‑695/20, EU:C:2023:127, punctul 49 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">105</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând, atât al doilea obiectiv 2030/2005, cât și al doilea obiectiv 2030/1990 au fost introduse în ordinea juridică a Uniunii prin acte adoptate potrivit procedurii legislative ordinare, și anume Regulamentul 2023/857 și Legea europeană a climei, care constituie, prin urmare, acte legislative în sensul articolului 289 alineatele (1) și (3) TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">106</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, trebuie să se constate că, la adoptarea unui act de punere în aplicare precum Decizia de punere în aplicare 2023/1319, Comisia nu era autorizată, în conformitate cu principiile jurisprudențiale enunțate la punctele 102-104 de mai sus, să stabilească alocările anuale de emisii ale statelor membre pentru perioada 2023-2030 întemeindu‑se pe obiective de reducere a emisiilor de GES ale Uniunii care ar fi fost diferite de al doilea obiectiv 2030/1990 și de al doilea obiectiv 2030/2005.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">107</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, Comisia era obligată să adopte dispozițiile care urmăreau să precizeze condițiile de punere în aplicare a celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005, fără a putea deroga de la acestea. Dacă, la adoptarea Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, Comisia s‑ar fi întemeiat pe obiective de reducere a GES ale Uniunii diferite de al doilea obiectiv 2030/1990 și de al doilea obiectiv 2030/2005, pentru motivul că considera aceste obiective ca fiind insuficiente având în vedere cerințele care rezultă din norme ale dreptului primar sau ale dreptului internațional, ea și‑ar fi depășit competența de executare și ar fi încălcat competența legiuitorului Uniunii. Dacă ar fi procedat astfel, ar fi încălcat articolul 291 TFUE și, în consecință, principiile echilibrului instituțional, cooperării loiale și atribuirii competențelor, astfel cum sunt consacrate la articolul 13 alineatul (2) TUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">108</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al patrulea rând, trebuie să se examineze aspectul dacă, în urma unei cereri de reexaminare internă îndreptate împotriva unui act administrativ adoptat de Comisie în exercitarea competenței sale de executare, precum Decizia de punere în aplicare 2023/1319, articolul 10 din Regulamentul Aarhus autorizează această instituție să admită cererea menționată pentru motivul că reglementarea de bază în temeiul căreia este adoptat acest act administrativ ar fi contrară unor norme de drept al mediului rezultate din dreptul primar al Uniunii sau din dreptul internațional.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">109</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este necesar să se constate că, în conformitate cu modul de redactare a articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, cererea de reexaminare internă împotriva unui act administrativ întemeiată pe eventuala sa contradicție cu dreptul mediului trebuie introdusă „la instituția sau organul Uniunii care a adoptat un act administrativ” și care, așadar, era competentă în acest scop.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">110</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că prin cererea de reexaminare internă a unui act administrativ se urmărește să se constate o pretinsă nelegalitate sau lipsa temeiniciei acestui act de către instituția care l‑a adoptat și care, pe cale de consecință, dispune de competența de a‑l modifica în ipoteza în care acest act ar fi contrar dreptului mediului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2019, TestBioTech ș.a./Comisia, C‑82/17 P, EU:C:2019:719, punctele 37 și 38).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">111</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, astfel cum rezultă din principiile jurisprudențiale enunțate la punctele 102-104 de mai sus, Comisia nu este autorizată, în temeiul competenței sale de executare, să modifice reglementarea de bază a unui act administrativ a cărui autoare este, precum Decizia de punere în aplicare 2023/1319, atunci când această reglementare de bază este, precum în speță, de competența altor instituții și face obiectul unei alte proceduri de adoptare decât cea prevăzută la articolul 291 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">112</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În același mod, nu se poate considera că articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus autorizează Comisia, atunci când este sesizată cu o cerere de reexaminare internă a unui act administrativ pe care l‑a adoptat în temeiul competenței sale de executare, în conformitate cu articolul 291 TFUE, să examineze temeinicia motivelor care vizează reglementarea de bază a acestui act administrativ, în condițiile în care nu este abilitată să adopte această reglementare de bază în temeiul competenței sale de executare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">113</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, în caz contrar, Comisia ar putea, cu ocazia examinării unei cereri de reexaminare internă, să repună în discuție reglementarea de bază care a fost adoptată de alte instituții ale Uniunii și pe care este obligată să o aplice în temeiul competenței sale de executare, ceea ce ar fi contrar nu numai principiilor echilibrului instituțional, cooperării loiale și atribuirii competențelor, ci și principiului securității juridice, care impune printre altele ca aplicarea normelor de drept să fie previzibilă pentru justițiabili (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 februarie 2022, Ungaria/Parlamentul și Consiliul, C‑156/21, EU:C:2022:97, punctul 223 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">114</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al cincilea rând, constatarea enunțată la punctul 112 de mai sus se impune cu atât mai mult în speță cu cât al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005 sunt stabilite prin dispoziții de natură legislativă, astfel cum a arătat Comisia în evaluarea contestată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">115</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este necesar să se arate că al doilea obiectiv 2030/1990 este stabilit la articolul 4 alineatul (1) din Legea europeană a climei, referitor la obiectivele climatice intermediare ale Uniunii, în timp ce al doilea obiectiv 2030/2005 este stabilit la articolul 1 din Regulamentul 2018/842, în redactarea acestuia rezultată din Regulamentul 2023/857.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">116</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, Legea europeană a climei și Regulamentele 2018/842 și 2023/857 au fost adoptate de Parlament și de Consiliu în conformitate cu procedura legislativă ordinară, astfel cum este definită la articolul 289 alineatul (1) TFUE, astfel încât al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005 sunt prevăzute de acte de natură legislativă, atât în sensul articolului 289 alineatele (1) și (3) TFUE, cât și în sensul Convenției de la Aarhus și al Regulamentului Aarhus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">117</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, actele legislative ale instituțiilor Uniunii în sensul articolului 289 alineatul (3) TFUE țin de exercitarea puterilor legislative prevăzute la articolul 2 alineatul (2) ultimul paragraf din Convenția de la Aarhus și la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul Aarhus (a se vedea în acest sens Ordonanța din 15 septembrie 2022, CNMSE ș.a./Parlamentul și Consiliul, C‑749/21 P, nepublicată, EU:C:2022:699, punctele 24-26 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">118</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, primo, trebuie amintit că articolul 10 din Regulamentul Aarhus trebuie coroborat cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) din același regulament. Potrivit acestei din urmă dispoziții, noțiunea de „instituție sau organism [al Uniunii]”, cărora li se aplică regulamentul în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) al acestuia, cuprinde „orice instituție publică, organism, oficiu sau agenție instituită în temeiul sau în baza tratatului, cu excepția situației în care acționează în exercitarea puterii judecătorești sau legislative” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 71).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">119</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, acțiunea instituțiilor Uniunii este exclusă din domeniul de aplicare al Regulamentului Aarhus atunci când acestea exercită puteri legislative (a se vedea în acest sens Ordonanța din 15 septembrie 2022, CNMSE ș.a./Parlamentul și Consiliul, C‑749/21 P, nepublicată, EU:C:2022:699, punctul 25 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 72).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">120</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, un act legislativ în sensul articolului 289 alineatul (3) TFUE nu poate face obiectul unei cereri de reexaminare internă, din moment ce, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (1) litera (g) coroborate cu cele ale articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, o astfel de reexaminare nu poate viza decât un „act administrativ” definit de prima dintre aceste dispoziții ca fiind orice act fără caracter legislativ adoptat de o instituție sau de un organ al Uniunii, care are efecte juridice externe și care conține dispoziții care ar putea să contravină dreptului mediului în înțelesul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din același regulament (a se vedea în acest sens Ordonanța din 15 septembrie 2022, CNMSE ș.a./Parlamentul și Consiliul, C‑749/21 P, nepublicată, EU:C:2022:699, punctul 26).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">121</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Secundo, trebuie amintit că Regulamentul Aarhus are ca obiect punerea în aplicare, în ceea ce privește instituțiile Uniunii, a dispozițiilor articolului 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus (a se vedea Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 67 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">122</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, deși, astfel cum rezultă din examinarea celui de al doilea aspect, articolul 9 alineatul (3) din Convenția de la Aarhus nu poate fi invocat în scopul aprecierii legalității unei dispoziții sau a unui act de drept al Uniunii, o asemenea constatare nu se opune ca dispozițiile Regulamentului Aarhus să fie interpretate, în măsura posibilului, în lumina acestei convenții (a se vedea Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 68 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">123</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Într‑adevăr, pe de o parte, textele din dreptul Uniunii trebuie interpretate, în măsura posibilului, în lumina dreptului internațional, în special atunci când aceste texte vizează punerea în aplicare a unui acord internațional încheiat de Uniune (a se vedea hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 66 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">124</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, efectele pe care le au, în ordinea juridică a Uniunii, prevederile unui acord încheiat de aceasta cu state terțe, precum Convenția de la Aarhus, nu pot fi stabilite făcând abstracție de originea internațională a dispozițiilor acestor convenții (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 ianuarie 2015, Consiliul ș.a./Vereniging Milieudefensie și Stichting Stop Luchtverontreiniging Utrecht, C‑401/12 P‑C‑403/12 P, EU:C:2015:4, punctul 53 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">125</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, o interpretare a Regulamentului Aarhus în lumina Convenției de la Aarhus constituie un mijloc esențial pentru a garanta, în conformitate cu voința legiuitorului Uniunii exprimată în cuprinsul considerentului (3) al regulamentului menționat, că dispozițiile dreptului Uniunii continuă să rămână compatibile cu cele ale acestei convenții (a se vedea Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 69 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">126</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, potrivit unei jurisprudențe constante, actele instituțiilor Uniunii care au fost adoptate în exercitarea puterilor legislative sunt excluse din domeniul de aplicare al Convenției de la Aarhus. Astfel, articolul 9 alineatul (3) din convenția menționată vizează actele autorităților publice, a căror definiție, la articolul 2 alineatul (2) din această convenție, nu include organisme sau instituții care acționează cu capacitate legislativă (a se vedea în acest sens Ordonanța din 15 septembrie 2022, CNMSE ș.a./Parlamentul și Consiliul, C‑749/21 P, nepublicată, EU:C:2022:699, punctul 24 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 70).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">127</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, ținând seama de excluderea actelor de natură legislativă din domeniul de aplicare al Convenției de la Aarhus și al Regulamentului Aarhus, nu se poate împiedica aplicarea principiilor enunțate la punctele 118-120 și 126 de mai sus pentru simplul motiv că, în speță, reclamantele nu au solicitat în mod direct Consiliului și Parlamentului reexaminarea internă a celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005, ci că, cu ocazia unei cereri de reexaminare internă îndreptate formal împotriva Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, ele au invocat insuficiența acestor obiective și, prin urmare, caracterul lor contrar anumitor norme de mediu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">128</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, faptul că reclamantele au adresat Comisiei cererea lor de reexaminare internă, vizând în mod formal un act fără caracter legislativ precum Decizia de punere în aplicare 2023/1319, nu are incidență asupra conținutului motivelor acestei cereri care, după cum rezultă din examinarea celui de al treilea aspect, este în realitate îndreptată împotriva dispozițiilor legislative ale Legii europene a climei care stabilesc al doilea obiectiv 2030/1990, precum și, pe cale de consecință, a dispozițiilor legislative care stabilesc al doilea obiectiv 2030/2005.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">129</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, nu se poate considera că Comisia a săvârșit o eroare de drept în raport cu articolul 10 din Regulamentul Aarhus prin respingerea ca inadmisibile, în decizia atacată, a motivelor cererii de reexaminare internă invocate de reclamante împotriva celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005 ca urmare a faptului că acestea sunt definite prin dispoziții de natură legislativă pe care Decizia de punere în aplicare 2023/1319 avea ca obiect să le pună în aplicare, fără ca Comisia să le poată modifica sau completa, în ceea ce privește elementele lor esențiale și neesențiale, având în vedere limitele care se impun oricărei competențe de executare în temeiul articolului 291 alineatul (2) TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">130</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Tertio, trebuie să se examineze eventuala incidență a articolului 277 TFUE asupra soluționării litigiului. Astfel, deși în înscrisurile lor prezentate Tribunalului reclamantele au contestat că au prezentat o excepție de nelegalitate în sensul dispoziției menționate, ele au indicat totuși, în răspuns la o întrebare a Tribunalului în ședință, că se prevalează implicit de aceasta în susținerea argumentației lor. În plus, Comisia a susținut că, în cadrul celui de al doilea motiv, reclamantele urmăreau să obțină din partea Tribunalului o apreciere a conformității celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005 cu anumite norme de drept al mediului care țin de dreptul primar al Uniunii sau de dreptul internațional.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">131</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, articolul 277 TFUE prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-195" title="page-25">
      „Sub rezerva expirării termenului prevăzut la articolul 263 al șaselea paragraf, în cazul unui litigiu privind un act cu caracter general adoptat de o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție a Uniunii, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevăzute la articolul 263 al doilea paragraf pentru a invoca în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene inaplicabilitatea respectivului act.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">132</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, articolul 277 TFUE constituie expresia unui principiu general care asigură oricărei părți dreptul de a contesta, pe cale incidentă, în vederea obținerii anulării unei decizii care îi este adresată, validitatea actelor cu caracter general care constituie temeiul unei astfel de decizii sau care au o legătură juridică directă cu aceasta (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 martie 2023, Comisia/Calhau Correia de Paiva, C‑511/21 P, EU:C:2023:208, punctele 44 și 46 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">133</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, primo, chiar presupunând că reclamantele ar fi intenționat să se prevaleze implicit de articolul 277 TFUE în cuprinsul cererii lor de reexaminare internă, trebuie să se observe că, potrivit termenilor expreși ai acestei dispoziții, numai în cadrul unui litigiu cu care este sesizată instanța Uniunii este posibil să se invoce nelegalitatea unui act cu aplicabilitate generală care constituie temeiul legal al unei dispoziții contestate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">134</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Într‑adevăr, în cadrul aprecierii unei cereri de reexaminare internă depuse în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, instituția sesizată, care nu exercită în niciun fel competențele jurisdicționale conferite în mod special instanței Uniunii de dreptul primar, este obligată să respecte principiul potrivit căruia, întrucât Uniunea se întemeiază pe statul de drept, actele instituțiilor sale beneficiază de o prezumție de legalitate. Astfel, în speță, din moment ce Legea europeană a climei și Regulamentele 2018/842 și 2023/857 intraseră în vigoare, Comisia era obligată să le respecte și să le pună în aplicare, în conformitate cu principiile atribuirii competențelor, echilibrului instituțional, precum și cooperării loiale și securității juridice (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 27 martie 2019, Comisia/Germania, C‑620/16, EU:C:2019:256, punctul 85 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">135</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, din moment ce Comisia era obligată din punct de vedere juridic să aplice, în temeiul competenței sale de executare, Legea europeană a climei și Regulamentele 2018/842 și 2023/857 și nu putea, pe cale de consecință, să dea curs motivelor cererii de reexaminare internă a reclamantelor îndreptate împotriva acestor dispoziții, nu se poate considera că ea a săvârșit o eroare de drept prin respingerea acestor motive ca inadmisibile.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">136</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Secundo, este necesar să se constate că, pe de o parte, în susținerea primului motiv invocat în fața Tribunalului, reclamantele nu au demonstrat și nici măcar nu au susținut că interpretarea articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, care constituie temeiul juridic al deciziei atacate, ar fi contrară unei norme de drept primar al Uniunii, în special articolului 277 TFUE sau dreptului la o cale de atac jurisdicțională efectivă, prevăzut la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), în măsura în care, prin această decizie, Comisia a respins ca inadmisibile motivele invocate în cererea lor de reexaminare internă împotriva dispozițiilor legislative care stabilesc al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005. Astfel, reclamantele nu au invocat în fața Tribunalului o excepție de nelegalitate în sensul articolului 277 TFUE care să poată determina anularea deciziei atacate în măsura în care prin aceasta s‑a respins ca inadmisibilă cererea lor de reexaminare internă. Pe de altă parte, chiar presupunând că argumentația invocată de reclamante în susținerea celui de al doilea motiv poate fi analizată ca o excepție de nelegalitate în sensul articolului 277 TFUE, este suficient să se constate că această argumentație nu este îndreptată împotriva motivelor deciziei atacate prin care Comisia a respins ca inadmisibilă cererea de reexaminare internă menționată. În aceste condiții, invocarea de către reclamante a articolului 277 TFUE în susținerea argumentației lor este inoperantă și nu poate fi decât respinsă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">137</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că, prin respingerea ca inadmisibile a motivelor de la punctul IV din cererea de reexaminare internă care vizează al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005, Comisia nu a încălcat articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus și, prin urmare, prima critică din cadrul primului aspect trebuie respinsă ca nefondată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">b)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua și la a treia critică din cadrul primului aspect</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">138</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Mai întâi, trebuie amintit că, la punctul 3.1 din evaluarea contestată, care cuprinde observații introductive referitoare la inadmisibilitatea argumentației îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, Comisia a considerat că motivele de la punctul IV din cererea de reexaminare internă invocate împotriva evaluării impactului menționate erau inadmisibile pentru trei motive. Primo, Comisia a arătat că, în măsura în care al doilea obiectiv 2030/1990 stabilit prin Legea europeană a climei decurgea din concluziile evaluării impactului menționate, exista o legătură substanțială între Decizia de punere în aplicare 2023/1319 și această evaluare a impactului, care se înscria în cadrul unei inițiative legislative, astfel încât reclamantele nu puteau susține în mod întemeiat că pretinsa insuficiență a obiectivelor de reducere a emisiilor de GES menționate în evaluarea impactului constituia un viciu distinct de insuficiența obiectivelor luate în considerare în Decizia de punere în aplicare 2023/1319. Secundo, Comisia a apreciat că reclamantele nu invocaseră vicii proprii Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, interpretată în lumina Regulamentului 2018/842, care constituia, în opinia sa, dreptul mediului pertinent în vederea aprecierii legalității acestei decizii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus. Tertio, evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 constituia, potrivit Comisiei, un document de lucru lipsit de efecte juridice obligatorii, astfel încât aceasta nu avea caracterul unui act administrativ în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (g) din regulamentul menționat și, chiar presupunând contrariul, reclamantele ar fi decăzute din termenul de a o contesta ținând seama de termenul de opt săptămâni stabilit la articolul 10 alineatul (1) din acest regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">139</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de o parte, în susținerea celei de a doua critici, reclamantele invocă o eroare de drept săvârșită de Comisie având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus, cu ocazia respingerii ca inadmisibile a motivelor de la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, întrucât aceasta ar fi limitat dreptul mediului aplicabil în speță numai la Regulamentul 2018/842.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">140</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, în susținerea celei de a treia critici, reclamantele critică al treilea motiv de inadmisibilitate amintit la punctul 138 de mai sus și reproșează în esență Comisiei că a respins motivele cererii lor de reexaminare internă îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, deși, în opinia lor, alocările anuale de emisii stabilite prin Decizia de punere în aplicare 2023/1319 permit emisii de GES importante, fără a fi însoțite de o evaluare a impactului sau de o evaluare de natură să stabilească caracterul suficient al acestor alocări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">141</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, reclamantele susțin că Comisia era obligată să examineze argumentația lor îndreptată împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul Aarhus, din moment ce aceasta făcea parte integrantă din cadrul juridic din care decurgea Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">142</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, în ceea ce privește al treilea motiv, trebuie amintit că, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul Aarhus, orice organizație neguvernamentală care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 11 din acest regulament poate solicita, în scris și motivat, o reexaminare internă a unui act administrativ instituției care l‑a adoptat în temeiul dreptului mediului. Articolul 2 alineatul (1) litera (g) din regulamentul menționat definește în această privință „act[ul] administrativ” ca fiind orice act fără caracter legislativ adoptat de o instituție sau de un organ al Uniunii, care are efecte juridice externe și care conține dispoziții care ar putea să contravină dreptului mediului în înțelesul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din același regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">143</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, primo, trebuie să se constate că nici modul de redactare a articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul Aarhus, care definește actul administrativ a cărui reexaminare internă se solicită, nici alte dispoziții ale acestui regulament nu se opun ca solicitantul unei reexaminări interne să invoce, cu titlu incident, în susținerea cererii sale, nelegalitatea unui act lipsit de efecte juridice și externe pe care se întemeiază actul administrativ vizat de această cerere, cu condiția, pe de o parte, ca acest act prealabil să nu fi fost adoptat în exercitarea puterilor legislative, în conformitate cu principiile amintite la punctele 119 și 126 de mai sus, și, pe de altă parte, ca nelegalitatea astfel invocată să permită să se stabilească faptul că actul administrativ a cărui reexaminare internă se solicită este contrar dreptului mediului în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din același regulament.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">144</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Secundo, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, deși măsuri de natură pur pregătitoare nu pot, în sine, să facă obiectul unei acțiuni în anulare, eventualele nelegalități care le afectează pot fi invocate în susținerea acțiunii îndreptate împotriva actului definitiv în raport cu care ele reprezintă o etapă pregătitoare (a se vedea Hotărârea din 22 aprilie 2021, thyssenkrupp Electrical Steel și thyssenkrupp Electrical Steel Ugo/Comisia, C‑572/18 P, EU:C:2021:317, punctul 50 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 11 decembrie 2024, FFPE secția Consiliu/Consiliul, T‑179/23, EU:T:2024:897, punctul 43 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">145</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, din nicio dispoziție a Regulamentului Aarhus, interpretat în lumina Convenției de la Aarhus, nu rezultă că sistemul de reexaminare internă prevăzut de aceste instrumente exclude aplicarea jurisprudenței menționate la punctul 144 de mai sus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">146</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, respingând ca inadmisibile motivele cererii de reexaminare internă a reclamantelor îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020 pentru motivul că era vorba despre un act lipsit de efecte juridice și externe în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul Aarhus, Comisia a încălcat această dispoziție, precum și articolul 10 din același regulament și a viciat decizia atacată printr‑o eroare de drept.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">147</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, în ceea ce privește a doua critică, trebuie amintit că noțiunea de „dreptul mediului” este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus în sensul că acoperă „orice dispoziție legislativă a Uniunii care, indiferent de baza sa legală, contribuie la realizarea obiectivelor politicii Uniunii în domeniul mediului, astfel cum au fost prevăzute de [t]ratatul FUE: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, protecția sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și promovarea, pe plan internațional, a măsurilor de abordare a problemelor regionale sau globale de mediu”. Așa cum reiese din considerentul (10) al acestui regulament, trimiterea la aceste obiective se justifică în măsura în care „dreptul mediului este în constantă evoluție”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">148</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din însuși modul de redactare a articolului 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus coroborat cu considerentul (10) al acestui regulament rezultă că legiuitorul Uniunii a intenționat să confere un înțeles larg noțiunii de „dreptul mediului” (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 84).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">149</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest cadru, Curtea a statuat că noțiunea de „dreptul mediului” interpretată în sens larg acoperă orice act al Uniunii care, independent de temeiul său juridic, contribuie la realizarea obiectivelor acestei politici, astfel cum sunt definite la articolul 191 alineatul (1) TFUE. Împrejurarea că, potrivit însuși textului articolului 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus, temeiul juridic prin care este adoptat un act nu este un criteriu pertinent în vederea calificării sale ca „dreptul mediului” permite să se deducă că procedura de adoptare a unui astfel de act, care determină, în conformitate cu articolul 289 TFUE, natura sa legislativă sau nelegislativă, nu este nici ea un criteriu pertinent în vederea acestei calificări (a se vedea Hotărârea din 6 iulie 2023, BEI și Comisia/ClientEarth, C‑212/21 P și C‑223/21 P, EU:C:2023:546, punctul 87 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">150</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, trebuie să se asigure că interpretarea noțiunii de „dreptul mediului”, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul Aarhus, rămâne compatibilă cu principiile enunțate la punctele 99-104 de mai sus, referitoare la stricta delimitare a competenței de executare a Comisiei care rezultă din articolul 291 TFUE și din principiile atribuirii competențelor, echilibrului instituțional, precum și cooperării loiale și securității juridice.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">151</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, este necesar să se considere că, atunci când Comisia este sesizată cu o cerere de reexaminare internă a unui act de punere în aplicare reglementat de articolul 291 TFUE, autorul acestei cereri nu poate invoca norme din dreptul mediului care ar avea ca efect, dacă o asemenea cerere ar fi admisă, să deroge de la reglementarea de bază a acestui act de punere în aplicare și, procedând astfel, să modifice această reglementare completând‑o sau modificând‑o, inclusiv în ceea ce privește elementele sale neesențiale.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">152</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, revine Tribunalului sarcina de a examina dacă reclamantele puteau invoca, în susținerea cererii lor de reexaminare internă, alte norme decât Regulamentul 2018/842 pentru a demonstra că Decizia de punere în aplicare 2023/1319 este contrară dreptului mediului, în special obiectivelor politicii Uniunii în domeniul mediului, astfel cum sunt definite la articolul 191 alineatul (1) TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">153</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este necesar să se arate că articolul 4 alineatul (3) al treilea și al patrulea paragraf din Regulamentul 2018/842, modificat prin Regulamentul 2023/857, impune Comisiei, în ceea ce privește anii 2023-2030, să determine alocările anuale de emisii de GES ale statelor membre pe baza datelor din inventarele naționale prezentate de statele membre fie în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de GES, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO 2013, L 165, p. 13), fie al articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO 2018, L 328, p. 1).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">154</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul 2018/842, modificat prin Regulamentul 2023/857, prevede că actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestui articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 14 din același regulament. Potrivit acestei din urmă dispoziții, „Comisia este asistată de Comitetul pentru schimbări climatice instituit prin Regulamentul nr. 525/2013”, „Comitetul menționat este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011” și, „[î]n cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">155</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din principiile amintite la punctele 147-149 de mai sus și din dispozițiile citate la punctele 153 și 154 de mai sus reiese că reclamantele aveau posibilitatea să invoce, în susținerea cererii lor de reexaminare internă, nelegalități care afectează Decizia de punere în aplicare 2023/1319 în raport cu anumite dispoziții ale Regulamentelor nr. 525/2013 și nr. 2018/1999, precum și cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO 2011, L 55, p. 13), aplicabile prin trimitere la regulamentele menționate, pentru a demonstra contrarietatea acestei decizii cu dreptul mediului, fără însă ca respectiva cerere să poată determina Comisia, în cazul în care ar considera întemeiat acest lucru, să deroge de la dispozițiile Legii europene a climei și ale Regulamentelor 2018/842 și 2023/857 pe care le pune în executare Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">156</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, este necesar să se constate că, prin faptul că a indicat, în decizia atacată, că Regulamentul 2018/842 constituia „dreptul mediului” în vederea aprecierii legalității Deciziei de punere în aplicare 2023/1319, Comisia a viciat decizia atacată printr‑o eroare de drept având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (f) și articolul 10 din Regulamentul Aarhus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">157</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând însă, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, în cazul unei pluralități de motive, chiar dacă unul sau mai multe dintre motivele actului a cărui anulare se solicită sunt afectate de nelegalitate, acest viciu nu poate conduce la anularea acestui act dacă unul sau mai multe dintre celelalte motive sunt suficiente pentru a justifica în mod legal actul menționat, independent de motivele afectate de nelegalitate (a se vedea Hotărârea din 21 iunie 2023, UG/Comisia, T‑571/17 RENV, EU:T:2023:351, punctul 145 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 18 iulie 2013, Comisia ș.a./Kadi, C‑584/10 P, C‑593/10 P și C‑595/10 P, EU:C:2013:518, punctul 130).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">158</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, aceasta este situația în speță. Astfel, este necesar să se constate că, potrivit primului motiv de inadmisibilitate pe care Comisia l‑a opus argumentației reclamantelor îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020 și pe care acestea din urmă nu l‑au contestat în fața Tribunalului, Comisia a menționat legătura substanțială existentă între această evaluare a impactului, Legea europeană a climei și Decizia de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">159</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În special, Comisia a indicat, în evaluarea contestată, că evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 se înscria în cadrul unei inițiative legislative care urmărea integrarea în ordinea juridică a Uniunii a celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">160</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, este adevărat că, atunci când pregătește documente de evaluare a impactului, Comisia nu acționează ea însăși în calitate de legiuitor. Astfel, atunci când procedura de evaluare a impactului se desfășoară, precum în speță, înaintea procedurii legislative în sens strict, aceasta din urmă nu începe oficial decât odată cu prezentarea de către Comisie a unei propuneri legislative (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 septembrie 2018, ClientEarth/Comisia, C‑57/16 P, EU:C:2018:660, punctul 86).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">161</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, trebuie arătat că, în temeiul articolului 17 alineatul (2) TUE, actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepția cazului în care tratatele prevăd altfel. Puterea de inițiativă recunoscută acestei instituții de această dispoziție cuprinde, pe de o parte, puterea de a decide dacă prezintă sau nu o propunere, cu excepția cazurilor în care instituția menționată are obligația de a prezenta o astfel de propunere. Pe de altă parte, puterea de inițiativă a Comisiei o include pe cea de a determina obiectul, finalitatea și conținutul unei eventuale propuneri, amintindu‑se că, în conformitate cu articolul 293 alineatul (1) TFUE, în cazul în care, în temeiul tratatelor, Consiliul hotărăște la propunerea Comisiei, acesta poate modifica această propunere numai hotărând în unanimitate, cu excepția cazurilor prevăzute de această dispoziție. Astfel, având în vedere această putere, Comisia este un actor esențial al procesului legislativ (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 septembrie 2018, ClientEarth/Comisia, C‑57/16 P, EU:C:2018:660, punctele 87 și 88 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">162</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, în speță, reclamantele nu contestă că evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 a fost realizată în vederea adoptării de către Comisie a unei inițiative legislative care a condus la Legea europeană a climei și la modificarea Regulamentului 2018/842.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">163</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Într‑adevăr, din Comunicarea din 17 septembrie 2020, la care era anexată evaluarea impactului din aceeași zi, reiese că Comisia a arătat că a examinat, în cadrul acestei evaluări a impactului, în mod aprofundat efectele asupra economiei, societății și mediului Uniunii ale unei reduceri a emisiilor de GES cu 50-55 % până în anul 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și a studiat cu atenție combinația de instrumente strategice disponibile și modul în care fiecare sector al economiei putea contribui la realizarea acestor obiective, astfel încât considera că o traiectorie echilibrată, realistă și prudentă în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 necesita un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030. În plus, ea a indicat în această comunicare că, pe cale de consecință, avea în vedere lansarea unor revizuiri ale principalelor instrumente legislative, în special Regulamentul 2018/842, pentru a concretiza această ambiție sporită.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">164</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, din considerentul (26) al Legii europene a climei rezultă că al doilea obiectiv 2030/1990 corespunde obiectivului de reducere a emisiilor de GES până în 2030 care fusese propus de Comisie în evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, care a fost considerată exhaustivă de legiuitorul Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">165</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din moment ce evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 a fost prezentată de Comisie în vederea modificării normelor legislative pentru a integra al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005 în ordinea juridică a Uniunii, această evaluare a impactului corespunde unei inițiative legislative și manifestă astfel exercitarea competențelor legislative în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul Aarhus.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">166</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, fără a săvârși o eroare de drept în raport cu dispozițiile Regulamentului Aarhus și cu principiile amintite la punctele 119 și 126 de mai sus, Comisia a respins ca inadmisibile afirmațiile reclamantelor îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, având în vedere legătura substanțială pe care această evaluare a impactului o avea cu Legea europeană a climei și cu Regulamentul 2018/842, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2023/857.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">167</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din moment ce decizia atacată, în măsura în care respinge ca inadmisibile susținerile reclamantelor îndreptate împotriva evaluării impactului din 17 septembrie 2020, cuprinde cel puțin un motiv lipsit de nelegalitate și de natură să susțină constatarea inadmisibilității la care a ajuns Comisia, erorile de drept arătate la punctele 146 și 156 de mai sus, care afectează celelalte motive ale deciziei atacate, rămân fără incidență asupra validității acesteia și nu pot determina anularea sa.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">168</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă din ceea ce precedă că Comisia nu a săvârșit o eroare de drept având în vedere articolul 10 din Regulamentul Aarhus prin respingerea ca inadmisibile a afirmațiilor reclamantelor referitoare la insuficiența evaluării impactului din 17 septembrie 2020 aflate la originea celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005, astfel încât a doua și a treia critică din cadrul primului aspect trebuie de asemenea respinse, precum și, pe cale de consecință, primul aspect al primului motiv și acest motiv în ansamblul său.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">B.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe erori de drept sau pe erori vădite de apreciere în măsura în care, prin decizia atacată, Comisia a respins cererea de reexaminare internă ca nefondată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">169</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Al doilea motiv este alcătuit în esență din următoarele patru aspecte.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">170</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea primului aspect, reclamantele invocă erori de drept având în vedere obligația Uniunii de a‑și întemeia politica de reducere a emisiilor de GES pe nivelul reducerii emisiilor globale necesare pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 C peste nivelurile preindustriale. În special, ele se prevalează de articolele 2-4 din Acordul de la Paris, de principiul prevenirii daunelor aduse mediului, de articolul 191 TFUE și de articolele 2-4, 7, 17, 21 și 24 din cartă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">171</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celui de al doilea aspect, reclamantele consideră că Comisia a viciat decizia atacată cu erori de drept sau cu erori vădite de apreciere prin faptul că a refuzat să recunoască obligația Uniunii de a‑și stabili obiectivele de emisii pentru 2030 asumându‑și o cotă echitabilă din nivelul de reducere a emisiilor la nivel mondial. În special, acestea invocă articolele 2 și 4 din Acordul de la Paris, CCONUSC, principiul prevenirii daunelor aduse mediului și principiul precauției care rezultă din articolul 191 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">172</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celui de al treilea aspect, reclamantele invocă o eroare vădită de apreciere în măsura în care Comisia a respins ca nefondate motivele cererii de reexaminare internă prin care susțineau că, pe de o parte, această instituție era obligată să evalueze posibilitatea de a realiza reduceri ale emisiilor de GES superioare celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și, pe de altă parte, acest obiectiv era vădit insuficient, deși era posibil să se atingă un nivel mai ridicat de reducere a emisiilor. În special, acestea invocă articolul 4 din Acordul de la Paris, principiul prevenirii daunelor aduse mediului și articolul 191 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">173</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În susținerea celui de al patrulea aspect, reclamantele consideră că Comisia a viciat de asemenea decizia atacată printr‑o eroare vădită de apreciere respingând ca nefondate motivele cererii de reexaminare internă prin care susțineau că evaluarea impactului din 17 septembrie 2020 nu analizase incidența celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și efectele schimbărilor climatice asupra drepturilor fundamentale garantate de articolele 2-4, 7, 17, 21 și 24 din cartă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">174</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Comisia arată că al doilea motiv este inadmisibil, în măsura în care, prin argumentația lor, reclamantele urmăresc să obțină o apreciere a conformității cu anumite norme de drept al mediului a celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005, care au un caracter legislativ și pe care Comisia nu este abilitată să le repună în discuție.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">175</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie amintit că, la punctul V din cererea lor de reexaminare internă, reclamantele au invocat „vicii de procedură și de fond care afectează Decizia de punere în aplicare 2023/1319”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">176</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acest punct V este alcătuit din trei alineate, prin care reclamantele au dezvoltat două motive de reexaminare.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">177</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit reclamantelor, în primul rând, din moment ce al doilea obiectiv 2030/1990 rezulta din evaluarea impactului din 17 septembrie 2020, Comisia ar fi trebuit, ținând seama de insuficiențele acestei evaluări a impactului, să efectueze noi evaluări înainte de adoptarea Deciziei de punere în aplicare 2023/1319.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">178</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, reclamantele au arătat că, în măsura în care alocările anuale de emisii stabilite în Decizia de punere în aplicare 2023/1319 fuseseră definite în funcție de al doilea obiectiv 2030/1990, care era vădit insuficient, aceste alocări trebuiau de asemenea să fie considerate inadecvate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">179</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, din motivele punctului V din cererea de reexaminare internă, care sunt rezumate la punctele 175-178 de mai sus, reiese că viciile de procedură și de fond invocate de reclamante la acest punct nu constituie vicii proprii Deciziei de punere în aplicare 2023/1319 care ar fi distincte de viciile invocate, la punctul IV din aceeași cerere, împotriva dispozițiilor legislative care stabilesc al doilea obiectiv 2030/1990 și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">180</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, este necesar să se constate că ansamblul argumentației prezentate formal de reclamante împotriva Deciziei de punere în aplicare 2023/1319 vizează, în realitate, dispozițiile care reglementează al doilea obiectiv 2030/1990 și al doilea obiectiv 2030/2005, precum și evaluarea impactului din 17 septembrie 2020.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">181</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, pe de o parte, din examinarea primului motiv rezultă că Comisia nu a viciat decizia atacată de o eroare de drept respingând ca inadmisibile afirmațiile formulate de reclamante în susținerea punctului IV din cererea lor de reexaminare internă împotriva celui de al doilea obiectiv 2030/1990 și a celui de al doilea obiectiv 2030/2005, precum și a evaluării impactului din 17 septembrie 2020. Pe de altă parte, din cuprinsul punctului 36 de mai sus rezultă că, cu titlu suplimentar, la punctul 3.4 din evaluarea contestată, referitor la viciile de procedură și de fond invocate de reclamante la punctul IV din cererea lor de reexaminare internă, Comisia le‑a respins argumentația ca nefondată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">182</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În acest context, trebuie amintit că un motiv îndreptat împotriva unui motiv neesențial dintr‑un act atacat este inoperant (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2024, D’Agostino și Dafin/BCE, C‑566/23 P, nepublicată, EU:C:2024:743, punctul 77 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 26 iulie 2023, Troy Chemical Company/Comisia, T‑662/21, nepublicată, EU:T:2023:442, punctele 93-96).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">183</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, într‑o asemenea ipoteză, instanța Uniunii poate, printre altele, pentru motive care țin de o administrare eficientă a justiției, să se abțină de la examinarea temeiniciei unui asemenea motiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 septembrie 2022, HIM/Comisia, C‑500/21 P, nepublicată, EU:C:2022:741, punctul 73).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">184</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă din cele ce precedă că, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la cauza de inadmisibilitate invocată de Comisie, al doilea motiv trebuie să fie respins ca inoperant. Prin urmare, acțiunea trebuie respinsă în întregime.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">V.</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">185</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Cu toate acestea, potrivit articolului 135 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, Tribunalul poate, în măsura impusă de echitate, să decidă ca o parte care cade în pretenții să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, doar o fracțiune din cheltuielile de judecată efectuate de cealaltă parte sau chiar să decidă ca ea să nu fie obligată la plata acestora.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">186</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, reclamantele au căzut în pretenții. Cu toate acestea, s‑a constatat că Comisia a viciat anumite motive ale deciziei atacate prin erori de drept, ceea ce a putut încuraja reclamantele să introducă prezenta acțiune, în vederea constatării acestor nelegalități. În aceste împrejurări, Tribunalul apreciază că este echitabil să oblige reclamantele să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și o treime din cheltuielile de judecată efectuate de Comisie.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-254" title="page-36">
      Pentru aceste motive,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-255" title="page-36">
      TRIBUNALUL (Camera a noua, judecând în complet de cinci judecători)
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-256" title="page-36">
      declară și hotărăște:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Respinge acțiunea.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Global Legal Action Network și Climate Action Network Europe (CAN‑Europe) suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, o treime din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <div class="signatures">
<p class="C77SignaturesComposition" id="para-259" title="page-36">
<span class="signatory">Truchot</span>
<span class="signatory_separator"> </span>
<span class="signatory">Kanninen</span>
<span class="signatory_separator"> </span>
<span class="signatory">Nihoul</span>
</p>
<p class="C77SignaturesComposition" id="para-260" title="page-36">
<span class="signatory">Sampol</span>
<span class="signatory_separator"> </span>
<span class="signatory">Pucurull</span>
<span class="signatory_separator"> </span>
<span class="signatory_separator"> </span>
<span class="signatory">Perišin</span>
</p>
<p class="C77SignaturesAlinea" id="para-261" title="page-36">
<span class="signatory">Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 2 septembrie 2026.</span>
</p>
<p class="C77Signatures" id="para-262" title="page-36">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    
    
    
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: engleza.</p>
</body>
</html>
