C-391/0462004J03910003.000237591377416CJHOTĂRÂREA DIN 10.5.2007 — CAUZA C-391/04GEORGAKIS<TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Camera a treia)</P><P><DATE ISO="20070510">10 mai 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: greaca.</P></NOTE></P></TI>

În cauza C-391/04,

având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Symvoulio tis Epikrateias (Grecia), prin decizia din 6 iulie 2004, primită de Curte la 14 septembrie 2004, în procedura

Ypourgos Oikonomikon,

Proîstamenos DOY Amfissas

împotriva lui

Charilaos Georgakis,

CURTEA (Camera a treia),

compusă din domnul A. Rosas, preşedinte de cameră, domnii A. Borg Barthet şi U. Lõhmus (raportor), judecători,

avocat general: domnul P. Mengozzi,

grefier: doamna L. Hewlett, administrator principal,

având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din 13 iulie 2006,

luând în considerare observaţiile prezentate:

pentru domnul Georgakis, de N. Korogiannakis şi A. Mouzaki, dikigoroi;

pentru guvernul elen, de domnii M. Apessos şi S. Spyropoulos, precum şi de doamnele S. Trekli şi M. Tassopoulou, în calitate de agenţi;

pentru guvernul italian, de domnul L M. Braguglia, în calitate de agent, asistat de domnul P. Gentili, avvocato dello Stato;

pentru Comisia Comunităţilor Europene, de domnii G. Braun şi G. Zawos, în calitate de agenţi,

după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din 26 octombrie 2006,

pronunţă prezenta

<TI><P>Hotărâre</P></TI>1Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte interpretarea articolelor 1-4 din Directiva 89/592/CEE a Consiliului din 13 noiembrie 1989 de coordonare a reglementărilor referitoare la utilizările abuzive ale informaţiilor privilegiate (JO L 334, p. 30).2Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Ypourgos Oikonomikon (ministrul finanţelor) şi Proïstamenos DOY Amfissas (administraţia fiscală din Amphissa), pe de o parte, şi domnul Georgakis, pe de altă parte, cu privire la exploatarea de către acesta din urmă a unei informaţii privilegiate ca urmare a participării sale, împreună cu ceilalţi principali acţionari şi membri ai consiliului de administraţie ai unei societăţi, la o serie de tranzacţii bursiere convenite în prealabil între aceştia care urmăreau să crească în mod artificial preţul valorilor mobiliare ale acestei societăţi.<TI><P>Cadrul juridic</P></TI><TI><P>Reglementarea comunitară</P></TI>3Articolul 1 din Directiva 89/592 prevede:

„în sensul prezentei directive, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

(1)informaţie privilegiată înseamnă orice informaţie care nu a fost făcută publică, cu caracter precis şi care se referă la unul sau mai mulţi emitenţi de valori mobiliare ori la una sau la mai multe valori mobiliare şi care, în cazul în care ar fi făcută publică, ar fi susceptibilă să influenţeze în mod semnificativ cursul acestei sau acestor valori mobiliare;(2)valori mobiliare înseamnă:

(a)acţiunile şi obligaţiunile, precum şi valorile asimilabile acţiunilor şi obligaţiunilor;

[...]atunci când sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi supravegheată de autorităţi recunoscute de către organele statului, care funcţionează regulat şi care este accesibilă în mod direct sau indirect publicului." [traducere neoficială]

4Potrivit articolului 2 alineatul (1) din această directivă:

Fiecare stat membru interzice persoanelor care:

datorită calităţii de membri ai unor organe de administrare, de conducere sau de supraveghere a emitentului;

datorită participării la capitalul emitentului sau

datorită faptului că au acces la această informaţie ca urmare a exercitării activităţii profesionale, a profesiei sau a funcţiilor lor,

dispun de o informaţie privilegiată să achiziţioneze sau să cesioneze pentru sine sau pentru un terţ, în mod direct sau indirect, valorile mobiliare ale emitentului sau ale emitenţilor la care se referă această informaţie, prin exploatarea în cunoştinţă de cauză a acestei informaţii privilegiate. [traducere neoficială]

5Conform articolului 3 din Directiva 89/592:

Fiecare stat membru interzice persoanelor care se află sub incidenţa prevederilor restrictive de la articolul 2 şi care dispun de o informaţie privilegiată:

(a)să comunice această informaţie privilegiată unui terţ, cu excepţia situaţiei în care aceasta are loc în cadrul normal al exercitării activităţii profesionale, profesiei sau funcţiilor lor;(b)să recomande unui terţ să achiziţioneze sau să cesioneze ori să achiziţioneze sau să cesioneze prin mijlocirea unui terţ, pe baza acestei informaţii privilegiate, valori mobiliare astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 2 in fine. [traducere neoficială]

6Articolul 4 din această directivă prevede:

Fiecare stat membru impune interdicţia prevăzută la articolul 2 şi oricărei persoane, alta decât cele menţionate la respectivul articol, care, în cunoştinţă de cauză, deţine o informaţie privilegiată a cărei sursă directă sau indirectă nu ar putea fi decât una dintre persoanele menţionate la articolul 2. [traducere neoficială]

<TI><P>Reglementarea naţională</P></TI>7Directiva 89/592 a fost transpusă în dreptul elen prin Decretul prezidenţial nr. 53/1992 privind activităţile persoanelor care deţin informaţii privilegiate (denumit în continuare decretul). Acesta urmăreşte să asigure conformitatea legislaţiei referitoare la bursele de valori cu această directivă.8Articolele 2, 3 şi 4 din decret reiau articolele 1, 2 şi, respectiv, 3 din Directiva 89/592.9Articolul 5 din decret, bazat pe articolul 4 din această directivă, prevede:

Interdicţiile prevăzute la articolele 3 şi 4 din prezentul decret se aplică şi în cazul oricărei persoane, alta decât cele menţionate la respectivul articol, care, în cunoştinţă de cauză, deţine o informaţie privilegiată a cărei sursă directă sau indirectă nu ar putea fi decât una dintre persoanele menţionate la articolul 3.

10Articolul 11 din decret prevede:

În cazul încălcării dispoziţiilor articolului 3 alineatele 1 şi 2 şi ale articolelor 4 şi 5 din prezentul decret, pe lângă sancţiunile prevăzute la articolul 30 alineatele 1 şi 3 din Legea nr. 1806/1988, comisia pieţei de capital aplică o amendă cuprinsă între 10 milioane GRD şi 1 miliard GRD sau o amendă al cărei cuantum este echivalent cu de cinci ori beneficiul realizat de către persoana care a exploatat informaţiile privilegiate.

11Articolul 34 din Legea nr. 3632/1928 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare şi cu amendă de până la 50000 GRD sau numai cu una dintre aceste două pedepse:

a)fapta persoanei care exploatează în mod intenţionat mijloace specifice de natură să inducă în eroare publicul pentru a influenţa cursul bursei, în vederea obţinerii unui avantaj ilicit [...]

12Articolul 72 alineatul 1 din Legea nr. 1969/1991 prevede:

Oricine răspândeşte în mod intenţionat, prin intermediul presei sau prin orice alt mijloc, informaţii false sau inexacte susceptibile să influenţeze cursul uneia sau [al] mai multor valori mobiliare tranzacţionate la bursă se pedepseşte cu închisoare şi cu amendă de până la 100 de milioane GRD.

13Articolul 76 alineatul 10 din această lege prevede:

Fără a aduce atingere dispoziţiilor penale generale, comisia pieţei de capital poate să aplice o amendă de până la 100 de milioane GRD întreprinderilor care încalcă dispoziţiile legale referitoare la piaţa de capital sau deciziile respectivei comisii.

14Articolul 30 din Legea nr. 1806/1988 instituie sancţiuni penale pentru deţinătorii de informaţii privilegiate care le utilizează în mod ilicit.<TI><P>Acţiunea principală şi întrebarea preliminară</P></TI>15În urma crizei bursiere din luna noiembrie 1996, Direcţia pieţelor de capital şi a burselor de valori mobiliare din cadrul Ministerului Economiei a efectuat o serie de controale cu privire la tranzacţiile cu acţiunile societăţilor Parnassos şi Atemke. Persoanelor în legătură cu care existau indicii serioase că ar fi încălcat dispoziţiile legale referitoare la piaţa de capital li s-a solicitat să prezinte explicaţii scrise.16Potrivit informaţiilor de care dispune Bursa din Atena, în august 1996, domnul Georgakis şi membri ai familiei sale (denumiţi în continuare grupul Georgakis) erau principalii acţionari ai societăţii Parnassos. în aceeaşi perioadă, Parnassos şi filiala sa, societatea Syrios AVEE, deţineau majoritatea acţiunilor societăţii Atemke. În toate aceste cazuri, era vorba de acţiuni nominative. Atât domnul Georgakis, cât şi majoritatea membrilor respectivului grup făceau parte din consiliul de administraţie al societăţilor Parnassos şi Atemke, societăţi în cadrul cărora exercitau funcţii de conducere.17La recomandarea consilierilor lor financiari, membrii grupului Georgakis au luat decizia de a susţine cursul acţiunilor societăţii Parnassos într-o perioadă în care se făceau simţite tendinţe de depreciere a acestor valori. Prin urmare, au recurs la diferite tranzacţii de vânzare, cumpărare şi răscumpărare de acţiuni Parnassos şi Atemke, efectuate între aceştia, societatea Parnassos şi un investitor instituţional străin.18Comisia pieţei de capital a considerat că domnul Georgakis a efectuat astfel tranzacţii cu valori mobiliare prin exploatarea unor informaţii privilegiate şi i-a aplicat o amendă de 70000000 GRD. Decizia acesteia a fost confirmată de Trimeles Dioikitiko Protodikeio Livadias (Tribunalul Administrativ de Primă Instanţă din Livadia).19Tranzacţiile imputate domnului Georgakis constau în special în cesiunea a 92000 de acţiuni Parnassos şi a 11100 de acţiuni Atemke, precum şi în participarea în calitate de cumpărător la una dintre cele douăzeci şi şase de tranzacţii litigioase cu acţiuni Parnassos şi participarea în calitate de vânzător a unora dintre cele 112500 de acţiuni Atemke cumpărate de la anumiţi membri ai grupului de către unul dintre membrii săi. Cu ocazia acestor tranzacţii, nicio acţiune nu ar fi fost difuzată pe piaţa liberă, toate fiind vândute şi cumpărate în principal între membrii grupului Georgakis. Aceste tranzacţii ar fi fost convenite în prealabil, deoarece respectivii membri au vândut şi au cumpărat în urma deciziei lor de a susţine acţiunile Parnassos. Tranzacţiile ar fi urmărit să crească în mod artificial volumul schimburilor de acţiuni Parnassos, pentru a crea o imagine înşelătoare a valorii acestora, fără legătură cu valoarea care ar fi fost atinsă în absenţa acestor tranzacţii artificiale.20Domnul Georgakis a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, acesta fiind admis de Dioikitiko Efeteio Peiraios (Curtea Administrativă de Apel din Pireu).21Ypourgos Oikonomikon şi Proïstamenos DOY Amfissas au declarat recurs la Symvoulio tis Epikrateias, solicitând casarea acestei hotărâri.22În aceste condiţii, Symvoulio tis Epikrateias a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea întrebare preliminară:

în cazul în care între persoane sau grupuri de persoane care au una dintre calităţile menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/592 [...] sunt efectuate tranzacţii bursiere convenite în prealabil care conduc la creşterea artificială a preţului valorilor mobiliare cesionate, părţile la aceste tranzacţii trebuie sau nu să fie considerate deţinătoare de informaţii privilegiate în sensul articolelor 1 şi 2 din respectiva directivă, astfel încât să le fie aplicabilă interdicţia, prevăzută la articolele 2, 3 şi 4 din directivă, de a exploata informaţiile privilegiate?

<TI><P>Cu privire la întrebarea preliminară</P></TI>23Prin intermediul întrebării formulate, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă articolele 1 şi 2 din Directiva 89/592 trebuie interpretate în sensul că, atunci când principalii acţionari şi membri ai consiliului de administraţie ai unei societăţi se înţeleg să efectueze între ei tranzacţii bursiere cu valori mobiliare ale acestei societăţi în scopul de a le susţine în mod artificial cursul, aceştia dispun de o informaţie privilegiată pe care o exploatează în cunoştinţă de cauză atunci când efectuează tranzacţiile menţionate.24Pentru a stabili dacă, în circumstanţe precum cele din cauza ce formează obiectul acţiunii principale, un grup de persoane acţionează pe baza unei informaţii privilegiate de care dispun membrii acestui grup, trebuie să se examineze în prealabil dacă decizia de a efectua tranzacţiile bursiere a fost luată pe baza unor informaţii comunicate în mod direct sau indirect de o persoană care se încadrează într-una dintre categoriile menţionate la articolul 2 din Directiva 89/592 şi care dispune de o informaţie privilegiată în sensul articolului 1 alineatul (1) din această directivă.25Din decizia de trimitere reiese că decizia adoptată de membrii grupului Georgakis de a acţiona pe piaţa secundară a valorilor mobiliare în mod organizat, în scopul de a susţine cursul acţiunilor societăţii Parnassos, ai cărei principali acţionari şi membri ai consiliului de administraţie erau, a fost luată în urma recomandărilor consilierilor lor financiari.26Din modul de redactare a articolului 1 alineatul (1) din Directiva 89/592 rezultă că informaţia privilegiată, pentru a putea fi considerată ca atare, trebuie să întrunească mai multe condiţii, şi anume să nu fi fost făcută publică, să aibă un caracter precis, să se refere la un emitent de valori mobiliare sau la valori mobiliare ca atare şi să fie susceptibilă să influenţeze în mod semnificativ cursul valorilor respective în cazul în care ar fi făcută publică.27Prin urmare, o simplă recomandare de a adopta anumite măsuri, făcută doar pe baza unei cunoaşteri aprofundate a subiectului în cauză, nu poate fi considerată ca întrunind aceste condiţii.28Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/592 interzice persoanelor care, în special datorită calităţii acestora de membri ai organelor de administrare sau ca urmare a exercitării activităţii profesionale, profesiei sau funcţiilor lor, dispun de o informaţie privilegiată referitoare la una sau la mai multe valori mobiliare să exploateze această informaţie prin achiziţionarea sau cesionarea respectivelor valori mobiliare (a se vedea hotărârea din 22 noiembrie 2005, Grøngaard şi Bang, 0384/02, Rec, p. I-9939, punctul 23).29Articolul 3 din Directiva 89/592 le interzice aceloraşi persoane să comunice o asemenea informaţie unui terţ şi să îi recomande unui terţ să achiziţioneze sau să cesioneze, în mod direct sau indirect, valori mobiliare pe baza acestei informaţii privilegiate, în timp ce articolul 4 din această directivă impune oricărei alte persoane interdicţia de a exploata o informaţie privilegiată transmisă de o persoană care face parte dintr-una dintre categoriile menţionate la articolul 2 alineatul (1) din directivă.30Or, astfel cum reiese din decizia de trimitere, consilierii financiari ai grupului Georgakis nu se găseau într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 2 alineatul (1) şi nici recomandarea acestora referitoare la susţinerea acţiunilor societăţii Parnassos în momentul în care se făceau simţite tendinţe de depreciere a acestor valori nu fusese întemeiată pe o informaţie care le-ar fi fost transmisă de o persoană aflată într-una dintre acele situaţii.31În consecinţă, urmând recomandările consilierilor lor financiari, membrii grupului Georgakis nu au fost îndemnaţi să efectueze tranzacţiile care formează obiectul acţiunii principale pe baza unei informaţii care întruneşte condiţiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/592. Totodată, aceştia nu au acţionat nici în temeiul uneia sau mai multor informaţii obţinute în mod direct de la una dintre categoriile de persoane menţionate la articolul 2 din această directivă sau în mod indirect, prin intermediul unor terţi.32Este necesar să se stabilească apoi dacă, în circumstanţele descrise mai sus, membrii respectivului grup dispuneau de o informaţie privilegiată, în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 89/592, ca urmare a faptului că au participat la adoptarea unei decizii precum cea în cauză în acţiunea principală.33Decizia membrilor grupului Georgakis referitoare la susţinerea acţiunilor Parnassos pare să fi stabilit o poziţie comună în cadrul acestui grup cu privire la tranzacţiile ce trebuie efectuate între membrii săi în vederea creşterii în mod artificial a cursului valorilor mobiliare ale societăţii Parnassos. Cunoaşterea existenţei unei asemenea decizii, precum şi a conţinutului său constituie, pentru cei care au participat la adoptarea sa, o informaţie privilegiată în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 89/592.34Într-adevăr, este vorba de o informaţie care nu a fost făcută publică, cu caracter precis, care se referă la valori mobiliare şi care, dacă ar fi fost făcută publică, risca să influenţeze în mod semnificativ cursul acţiunilor Parnassos, putând chiar determina prăbuşirea bursieră a acestora.35Rezultă că persoanele precum membrii grupului Georgakis, ca urmare a faptului că au fost autorii unei asemenea informaţii privilegiate şi au dispus de aceasta în calitatea lor de principali acţionari ai societăţii Parnassos şi de membri ai consiliului de administraţie al acesteia, sunt supuse interdicţiei stabilite la articolul 2 din Directiva 89/592 de a exploata acea informaţie în cunoştinţă de cauză.36În final, trebuie să se examineze dacă, punând în aplicare o decizie precum cea adoptată în cadrul grupului Georgakis, şi anume prin efectuarea tranzacţiilor bursiere convenite, membrii unui astfel de grup au exploatat informaţia privilegiată pe care o deţineau, în sensul articolului 2 din Directiva 89/592. într-adevăr, reiese din această dispoziţie, precum şi din al doisprezecelea considerent al acestei directive că utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate presupune nu doar deţinerea unor asemenea informaţii, ci şi exploatarea acestora.37Astfel cum reiese din al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea considerent al Directivei 89/592, aceasta urmăreşte să asigure buna funcţionare a pieţei secundare de valori mobiliare şi să menţină încrederea investitorilor, care se bazează în special pe faptul că se află pe poziţii de egalitate şi că vor fi protejaţi împotriva utilizării ilicite a informaţiilor privilegiate (hotărârea Grøngaard şi Bang, citată anterior, punctul 33).38Prin urmare, obiectivul urmărit de interdicţia prevăzută la articolul 2 din Directiva 89/592 este acela de a asigura egalitatea dintre cocontractanţi în cadrul unei tranzacţii bursiere, evitând ca unul dintre aceştia, care deţine o informaţie privilegiată şi se plasează, datorită acestui fapt, într-o poziţie avantajoasă în raport cu ceilalţi investitori, să profite de această informaţie în detrimentul celorlalţi, care nu o cunosc.39Astfel, atunci când, într-o cauză precum cea care face obiectul acţiunii principale, toţi cocontractanţii deţin aceeaşi informaţie, aceştia se află pe poziţii de egalitate şi informaţia încetează să mai fie privilegiată pentru ei în cadrul executării deciziei adoptate în interiorul grupului. în aceste condiţii, deoarece niciunul dintre aceştia nu are posibilitatea de a obţine un avantaj în raport cu ceilalţi, tranzacţiile efectuate între membrii grupului pe baza acestei informaţii nu constituie o exploatare în cunoştinţă de cauză a unei informaţii privilegiate în sensul articolului 2 din Directiva 89/592.40Guvernele elen şi italian consideră totuşi că punerea în aplicare a unei decizii precum cea care formează obiectul acţiunii principale nu ar putea fi exclusă din domeniul de aplicare al Directivei 89/592. în opinia acestora, atunci când decizia prealabilă de a efectua o tranzacţie este însoţită de o încercare de a îi induce în eroare pe ceilalţi investitori de pe piaţă, pune în pericol funcţionarea pieţei de valori mobiliare şi este motivată de intenţia de a obţine un câştig determinat, informaţia referitoare la aceasta are o importanţă decisivă, exploatarea sa putând da o lovitură serioasă transparenţei pieţei.41În cazul de faţă, este adevărat că recurgerea la practici ce urmăresc să provoace o creştere artificială a preţurilor anumitor valori mobiliare prin intermediul unor tranzacţii organizate este de natură să determine o pierdere a încrederii investitorilor în integritatea pieţelor financiare. Cu toate acestea, nu este mai puţin adevărat că domeniul de aplicare al Directivei 89/592, care constituie singurul act comunitar aplicabil în ceea ce priveşte faptele cauzei ce formează obiectul acţiunii principale, este limitat la exploatarea unei informaţii privilegiate de către persoane care au acces la astfel de informaţii sau la comunicarea de către aceste persoane a informaţiei către terţi. Prin urmare, dispoziţiile acestei directive nu sunt aplicabile în cazul unor operaţiuni al căror scop este acela de a stabili în mod artificial şi organizat cursul anumitor valori mobiliare.42Această interpretare este confirmată de considerentul (11) al Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor [privilegiate] şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă) (JO L 96, p. 16, Ediţie specială, 06/vol. 5, p. 210), în care se afirmă că, la data adoptării sale, cadrul juridic comunitar destinat să protejeze integritatea pieţelor financiare era incomplet, unele state membre nedispunând de legislaţie în domeniul manipulării cursului şi al difuzării de informaţii înşelătoare. Totodată, această interpretare este confirmată chiar de obiectivul acestei directive, care este prevenirea şi sancţionarea comiterii de abuzuri de piaţă, atât a celor care îmbracă forma utilizărilor abuzive ale informaţiilor privilegiate, cât şi a celor care constau în manipulări ale pieţei, a căror definiţie figurează la articolul 1 alineatul (2) din directiva menţionată.43În sfârşit, trebuie menţionat că necesitatea asigurării transparenţei tranzacţiilor efectuate de persoanele cu responsabilităţi de conducere în cadrul emitenţilor de valori şi, atunci când este cazul, de persoanele care le sunt asociate nu figura ca atare în Directiva 89/592, în condiţiile în care reiese din considerentele (15), (26) şi (27) ale Directivei 2003/6 că noţiunea de transparenţă a fost introdusă în cadrul comunitar referitor la protecţia pieţelor de instrumente financiare, ca măsură de prevenire a abuzurilor de piaţă, prin adoptarea, în 2003, a acestei din urmă directive, care a abrogat la data intrării sale în vigoare Directiva 89/592.44Prin urmare, trebuie să se răspundă întrebării adresate Curţii că articolele 1 şi 2 din Directiva 89/592 trebuie interpretate în sensul că, atunci când principalii acţionari şi membri ai consiliului de administraţie ai unei societăţi se înţeleg să efectueze între ei tranzacţii bursiere cu valori mobiliare ale acestei societăţi în scopul de a le susţine în mod artificial cursul, aceştia dispun de o informaţie privilegiată pe care nu o exploatează în cunoştinţă de cauză atunci când efectuează tranzacţiile menţionate.<TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI>45Întrucât, în privinţa părţilor din acţiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanţa de trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaţii Curţii, altele decât cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară:

Articolele 1 şi 2 din Directiva 89/592/CEE a Consiliului din 13 noiembrie 1989 de coordonare a reglementărilor referitoare la utilizările abuzive ale informaţiilor privilegiate trebuie interpretate în sensul că, atunci când principalii acţionari şi membri ai consiliului de administraţie ai unei societăţi se înţeleg să efectueze între ei tranzacţii bursiere cu valori mobiliare ale acestei societăţi în scopul de a le susţine în mod artificial cursul, aceştia dispun de o informaţie privilegiată pe care nu o exploatează în cunoştinţă de cauză atunci când efectuează tranzacţiile menţionate.

Semnături