(3)

Produsul supus înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de produsele laminate plate din oțeluri inoxidabile, chiar sub formă de rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, fiind excluse produsele nerulate, cu o lățime de 600 mm sau mai mult și cu o grosime de peste 10 mm. Aceste produse se încadrează în prezent la codurile SA 7219 11, 7219 12, 7219 13, 7219 14, 7219 22, 7219 23, 7219 24, 7220 11 și 7220 12. Aceste coduri SA sunt menționate doar cu titlu informativ.

(4)

Reclamantul solicitase deja în plângerea sa înregistrarea importurilor. La data de 31 octombrie 2019, reclamantul a depus o cerere de înregistrare separată referitoare la importurile care fac obiectul prezentei proceduri, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor. La 22 noiembrie și 10 decembrie 2019, au fost comunicate noi elemente în sprijinul acestei cereri.

(5)

La data de 14 noiembrie 2019, Marcegaglia Specialties (denumit în continuare „Marcegaglia”), un utilizator al produsului în cauză care cooperează în cadrul procedurii antidumping, a transmis observații privind cererea reclamantului de înregistrare a importurilor.

(6)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să dea instrucțiuni autorităților vamale cu privire la luarea măsurilor corespunzătoare pentru a înregistra importurile, astfel încât să poată fi aplicate măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune.

(7)

Potrivit reclamantului, înregistrarea este justificată deoarece produsul în cauză originar din RPC, din Taiwan și din Indonezia face obiectul unui dumping. Acesta a susținut că industria din Uniune înregistrează prejudicii importante cauzate de o creștere a importurilor la prețuri reduse care va compromite efectul corectiv al eventualelor taxe definitive, permițând constituirea de stocuri.

(8)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Comisia a verificat dacă importatorii știau sau dacă ar fi trebuit să știe despre existența dumpingului în ceea ce privește amploarea acestuia și prejudiciul pretins sau constatat. Ea a analizat, de asemenea, dacă s-a înregistrat o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de perioada în care a avut loc, de volumul său și de alte circumstanțe, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care trebuie să fie aplicată.

(9)

Avizul de deschidere pentru prezenta procedură, publicat la 12 august 2019, a evidențiat faptul că marjele de dumping calculate sunt semnificative pentru toate țările. În ansamblu, și dată fiind amploarea marjelor de dumping pretinse, cuprinse între 15,1 % și 54,3 %, elementele de probă furnizate în plângere sunt suficiente în acest stadiu pentru a susține faptul că producătorii-exportatori practică dumpingul.

(10)

Plângerea a furnizat, de asemenea, suficiente elemente de probă privind prejudiciul pretins care afectează industria din Uniune, inclusiv o scădere a cotei de piață și o evoluție negativă a altor indicatori-cheie de performanță ai industriei din Uniune.

(11)

Prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, avizul de deschidere este un document public, accesibil tuturor importatorilor. Mai mult, în calitate de părți interesate în cadrul anchetei, importatorii au acces la versiunea neconfidențială a plângerii și la dosarul neconfidențial. Prin urmare, Comisia a considerat că, din aceste motive, importatorii, care sunt profesioniști cu experiență, știau sau ar fi trebuit să știe de existența practicilor de dumping pretinse, de amploarea acestora și de prejudiciul pretins (5).

(12)

Astfel, aceasta a concluzionat că primul criteriu privind înregistrarea a fost îndeplinit.

(13)

Comisia a analizat acest criteriu pe baza datelor statistice disponibile în baza de date Surveillance 2, în conformitate cu informațiile colectate privind produsul în cauză. La analiza volumelor importurilor în scopul cererii de înregistrare, au fost disponibile date statistice complete până în luna noiembrie 2019, inclusiv. Comisia a considerat că este necesar să se țină seama de nivelul importurilor înregistrat începând din august 2019, luna în care a fost deschisă ancheta, și până la cea mai recentă perioadă, și anume noiembrie 2019, și că volumele respective ar trebui să fie comparate cu volumele importurilor înregistrate în perioada de anchetă. S-a considerat că nu este adecvat să se compare nivelurile importurilor înregistrate în perioada august 2019 - noiembrie 2019 cu nivelurile importurilor înregistrate în cursul acelorași luni din anul precedent întrucât nu existau la dosar indicii conform cărora importurile de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald fac obiectul unor fluctuații sezoniere. Importurile din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Volumele importurilor din țările în cauză (tone)

(14)

Pe baza acestor date statistice, Comisia a constatat că volumul lunar mediu al importurilor de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald din țările în cauză către Uniune în perioada septembrie 2019-noiembrie 2019, și anume după deschiderea procedurii, a fost cu 10 % mai mare decât volumul lunar mediu al importurilor către Uniune din perioada de anchetă.

(15)

În anchetele care implică mai multe țări în cauză, cumularea importurilor din aceste țări în scopul analizei descrise în considerentele de mai sus depinde de decizia Comisiei de a cumula importurile respective în ancheta aferentă. Comisia a remarcat, de asemenea, că în hotărârea sa din cauza Stemcor, Tribunalul a statuat că „o nouă creștere substanțială a importurilor” în sensul articolului 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază trebuie să fie evaluată în ansamblu pentru a determina dacă importurile, luate în ansamblu, sunt de natură să compromită grav efectul corectiv al taxelor definitive și să cauzeze, astfel, un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune, fără a lua în considerare poziția individuală și subiectivă a importatorilor în cauză (6). Astfel cum reiese din tabelul de mai sus, este de necontestat faptul că importurile cumulate din țările în cauză au înregistrat o nouă creștere suplimentară substanțială.

(16)

Marcegaglia a susținut că cererea transmisă de reclamant nu a evidențiat o nouă creștere substanțială a importurilor și că o astfel de creștere este improbabilă deoarece contingentele tarifare de salvgardare (denumite în continuare „contingentele”) aplicabile anumitor produse din oțel (7), care acoperă, printre altele, produsul în cauză, sunt stabilite, pentru fiecare dintre țările în cauză, la niveluri care se situează cu mult sub volumele de export observate în cursul perioadei de anchetă. Orice cantitate importată peste contingente face obiectul unei taxe de salvgardare de 25 %. Prin urmare, conform Marcegaglia, importurile produsului în cauză ar putea scădea până la nivelul stabilit prin contingente, care este cu 25 % sub volumul importurilor observate în perioada de anchetă. Marcegaglia a adăugat că, în pofida faptului că în iulie și august 2019 sau, în general, în orice altă lună, volumul importurilor ar fi depășit (eventual) aceste medii lunare, acest fapt nu ar trebui să justifice concluzia conform căreia importurile sunt susceptibile să crească.

(17)

Comisia reamintește faptul că contingentele în cauză sunt contingente tarifare, care prevăd că un import ce depășește pragul stabilit de acestea nu este interzis, dar face obiectul unei taxe ad valorem suplimentare de 25 %. Aceasta înseamnă că importatorii sunt autorizați să importe volume care depășesc cu mult pragurile aplicabile, sub rezerva achitării taxei de salvgardare. În orice caz, faptul că produsul în cauză este supus unor contingente tarifare este legat de necesitatea evitării unui prejudiciu grav pentru industria din Uniune. Aceeași creștere a importurilor după deschiderea prezentei anchete poate determina necesitatea colectării retroactive a eventualelor taxe din pricina prejudiciului important constatat și necesitatea unei căi de atac eficiente. În plus, având în vedere marjele de dumping și de prejudiciu care au fost estimate de către reclamant (a se vedea considerentul 30 de mai jos), taxa de salvgardare de 25 % poate să nu fie suficientă pentru a remedia în întregime efectele dumpingului și ale prejudiciului. Prin urmare, o taxă de 25 % nu-i va descuraja, foarte probabil, pe importatori să importe cantități suplimentare.

(18)

Ca răspuns la observațiile transmise de Marcegaglia, Comisia reamintește, de asemenea, faptul că prezentul regulament se referă la înregistrarea importurilor și nu aduce atingere deciziei privind colectarea sau nu a taxelor antidumping, care este luată doar în etapa instituirii măsurilor definitive.

(19)

Prin urmare, având în vedere noua creștere substanțială a importurilor din țările în cauză, Comisia a concluzionat că este îndeplinit și al doilea criteriu de înregistrare.

(20)

Comisia dispune, în această etapă, de suficiente elemente de probă conform cărora un prejudiciu suplimentar a fost deja cauzat de creșterea continuă a importurilor la prețuri în continuă scădere.

(21)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 14 și 15, există suficiente elemente de probă care indică o creștere substanțială a importurilor produsului în cauză.

(22)

În plus, nu există la dosar elemente de probă conform cărora prețurile de import ar fi crescut de la deschiderea anchetei. Dimpotrivă, conform bazei de date Surveillance 2, disponibilă publicului larg, valoarea unitară medie a produsului în cauză provenit din importurile din țările în cauză a fost cu 1 % mai mică în perioada august - noiembrie 2019 în comparație cu perioada de anchetă.

(23)

De asemenea, în cererea sa de înregistrare, reclamantul a indicat faptul că deteriorarea rapidă a situației industriei din Uniune observată în plângere în cea de a doua jumătate a anului 2018 a continuat în prima jumătate a anului 2019, cu o scădere suplimentară a nivelurilor de producție și o creștere a subcotării exercitate de importuri. În cererea sa, reclamantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă care arată că situația s-a înrăutățit de atunci, indicând printre altele patru anunțuri importante privind diferite tipuri de restructurare publicate de către diverși producători din Uniune începând cu iulie 2019, care au afectat locurile de muncă ale sute de membri ai personalului lor.

(24)

Pe această bază, perioada producerii noii creșteri substanțiale a importurilor, astfel cum se explică în considerentele 14 și 15 compromite deja în mod grav efectul corectiv al oricărei taxe definitive, cu excepția cazului în care o astfel de taxă ar fi aplicată retroactiv.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că a fost îndeplinit și cel de-al treilea criteriu pentru înregistrare în ceea ce privește partea din cerere care se referă la dumping.

(26)

În consecință, Comisia a concluzionat că există suficiente elemente de probă pentru a justifica supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(27)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să pună la dispoziție elemente de probă în sprijinul acestora. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare scrisă din care să reiasă că au motive speciale în baza cărora ar trebui să fie audiate.

(28)

În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile de produs în cauză trebuie să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care ancheta ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe antidumping și/sau compensatorii, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

(29)

Orice eventuală taxă viitoare ar fi stabilită în funcție de constatările prezentei anchete. În această etapă, nu este posibil să se estimeze cuantumul eventualei taxe.

(30)

În ceea ce privește importurile din RPC, afirmațiile din plângerea prin care solicită deschiderea unei anchete antidumping estimează o marjă de dumping medie de 54,3 % și o marjă de subcotare medie de 29,1 % pentru produsul în cauză. Cuantumul eventualei taxe viitoare ar putea fi stabilit la valoarea cea mai scăzută a nivelurilor respective, și anume la 29,1 %, ca proporție din valoarea CIF la import a produsului în cauză. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) și la articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, și anume că marja de dumping poate fi considerată a reflecta prejudiciul suferit de industria din Uniune, cuantumul eventualei taxe viitoare ar putea fi stabilit la nivelul marjei de dumping de 54,3 %, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. În ceea ce privește importurile din Indonezia, afirmațiile din plângerea prin care solicită deschiderea unei anchete antidumping estimează o marjă de dumping medie de 32,2 % și o marjă de subcotare medie de 39,8 % pentru produsul în cauză. Cuantumul eventualei taxe viitoare este stabilit la valoarea cea mai scăzută a nivelurilor respective, și anume la 32,2 % ca proporție din valoarea CIF la import a produsului în cauză. În cazul în care Comisia constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) și la articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, și anume că marja de dumping poate fi considerată a reflecta prejudiciul suferit de industria din Uniune, cuantumul eventualei taxe viitoare ar putea fi stabilit la nivelul marjei de dumping. În ceea ce privește importurile din Taiwan, afirmațiile din plângerea prin care solicită deschiderea unei anchete antidumping estimează o marjă de dumping medie de 15,1 % și o marjă de subcotare medie de 20,7 % pentru produsul în cauză. Cuantumul eventualei taxe viitoare este stabilit la valoarea cea mai scăzută a nivelurilor respective, și anume la 15,1 % ca proporție din valoarea CIF la import a produsului în cauză.

(31)

Orice date cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (8),