CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
DOMNUL ANDREA BIONDI
prezentate la 11 decembrie 2025(1)
Cauza C‑468/24
SR
împotriva
Netz Niederösterreich GmbH
[cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht St. Pölten (Tribunalul Regional din St. Pölten, Austria)]
„ Trimitere preliminară – Energie – Furnizarea de energie electrică – Mijloace de măsurare – Contoare inteligente – Dreptul de refuz al consumatorului – Securitatea datelor transmise de contoarele inteligente ”
I. Cadrul juridic
A. Dreptul Uniunii
1. Articolul 20 literele (b) și (c) din Directiva 2019/944(2), intitulat „Funcționalitățile sistemelor de contorizare inteligentă”, prevede:
„În cazul în care introducerea sistemelor de contorizare inteligentă este evaluată pozitiv în urma evaluării cost‑beneficiu menționate la articolul 19 alineatul (2) sau în cazul în care sistemele de contorizare inteligentă au fost introduse în mod sistematic după 4 iulie 2019, statele membre introduc sistemele de contorizare inteligentă în conformitate cu standardele europene, cu anexa II și cu următoarele cerințe:
[…]
(b) securitatea sistemelor de contorizare inteligentă și a comunicațiilor de date este conformă cu normele aplicabile ale Uniunii în domeniul securității, acordându‑se atenția cuvenită celor mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea celui mai înalt nivel de protecție în materie de securitate cibernetică și ținând seama în același timp de costuri și de principiul proporționalității;
(c) protecția vieții private și a datelor clienților finali este conformă cu normele aplicabile ale Uniunii în domeniul protecției datelor și a vieții private;
[…]”
2. Articolul 21 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2019/944, intitulat „Dreptul de a beneficia de un contor inteligent”, prevede:
„(1) În cazul în care introducerea sistemelor de contorizare inteligentă a fost evaluată negativ în urma evaluării cost‑beneficiu menționate la articolul 19 alineatul (2) și în cazul în care sistemele de contorizare inteligentă nu au fost introduse în mod sistematic, statele membre se asigură că fiecare client final are dreptul, la cerere și dacă suportă costurile aferente, de a beneficia de instalarea sau, după caz, de modernizarea, în condiții echitabile, rezonabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, a unui contor inteligent care respectă următoarele cerințe:
(a) atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, este dotat cu funcționalitățile menționate la articolul 20 sau cu un set minim de funcționalități care trebuie definite și publicate de statele membre la nivel național și în conformitate cu anexa II;
[…]”
3. Articolul 22 alineatul (1) din aceeași directivă, intitulat „Contoare convenționale”, prevede:
„(1) În cazul în care clienții finali nu dispun de contoare inteligente, statele membre se asigură că acestora li se furnizează contoare convenționale individuale care măsoară cu acuratețe consumul lor real.”
4. Articolul 23 alineatul (3) din directiva menționată, intitulat „Gestionarea datelor”, prevede:
„(3) Normele privind accesul la date și stocarea datelor în temeiul prezentei directive sunt conforme cu dreptul relevant al Uniunii.
Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei directive se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.”
5. Articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE(3), intitulat „Confidențialitatea comunicațiilor”, prevede:
„(3) Statele membre se asigură că stocarea de informații sau dobândirea accesului la informațiile deja stocate în echipamentul terminal al unui abonat sau utilizator este permisă doar cu condiția ca abonatul sau utilizatorul în cauză să își fi dat acordul, după ce a primit informații clare și complete, în conformitate cu Directiva 95/46/CE, inter alia, cu privire la scopurile prelucrării. Aceasta nu împiedică stocarea sau accesul tehnic cu unicul scop de a efectua transmisia comunicării printr‑o rețea de comunicații electronice sau în cazul în care acest lucru este strict necesar în vederea furnizării de către furnizor a unui serviciu al societății informaționale cerut în mod expres de către abonat sau utilizator.”
6. Articolul 5 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul 2016/679(4), intitulat „Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, prevede:
„(1) Datele cu caracter personal sunt:
[…]
(f) prelucrate într‑un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecția împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare («integritate și confidențialitate»).”
7. Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679, intitulat „Informații care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, prevede:
„(1) În cazul în care datele cu caracter personal referitoare la o persoană vizată sunt colectate de la aceasta, operatorul, în momentul obținerii acestor date cu caracter personal, furnizează persoanei vizate toate informațiile următoare:
(a) identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale reprezentantului acestuia;
(b) datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, după caz;
(c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării;
[…]”
8. Articolul 32 alineatul (2) din același regulament, intitulat „Securitatea prelucrării”, prevede:
„(2) La evaluarea nivelului adecvat de securitate, se ține seama în special de riscurile prezentate de prelucrare, generate în special, în mod accidental sau ilegal, de distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într‑un alt mod.”
B. Dreptul austriac
9. Articolul 83 alineatul (3) din Elektrizitätswirtschafts- und‑organisationsgesetz (ElWOG)(5) (Legea austriacă privind gospodărirea și organizarea energiei, denumită în continuare „ElWOG”) prevede:
„(3) Afișajul mijlocului de măsurare inteligent se configurează în mod standard astfel încât să poată fi citit numai indexul actual. În scopul verificării altor valori stocate în mijlocul de măsurare și care sunt relevante pentru facturare, afișajul mijlocului de măsurare se modifică la cererea clientului astfel încât verificarea acestor valori să fie posibilă cu ajutorul afișajului mijlocului de măsurare inteligent însuși. Această modificare se realizează gratuit și nu implică eforturi suplimentare disproporționate din partea consumatorului final.
[…]”
10. Articolul 84a alineatul (1) din aceeași lege prevede:
„(1) Citirea și utilizarea valorilor măsurate ale consumatorului final la fiecare 15 minute de către operatorul de sistem sunt permise numai cu acordul expres al consumatorului final sau în scopul executării obligațiilor ce decurg dintr‑un contract de furnizare ales de client și care se bazează pe valori măsurate la fiecare 15 minute. Prin excepție, în cazuri speciale locale justificate, operatorii de sistem pot citi aceste date din mijloacele de măsurare inteligente și în lipsa acordului consumatorului final, dacă acest lucru este indispensabil pentru menținerea operării sigure și eficiente a sistemului. Datele respective se șterg neîntârziat de îndată ce nu mai sunt utile pentru realizarea obiectivului. […] Consumatorul final este informat fără întârziere despre citirea în lipsa acordului său a valorilor măsurate la fiecare 15 minute.”
11. Articolul 1 din Intelligente Messgeräte‑Einführungsverordnung(6) (Regulamentul privind introducerea mijloacelor de măsurare inteligente, denumit în continuare „Regulamentul IME‑VO”) prevede:
„(1) Fiecare operator de sistem [...] are obligația:
1) […]
2) să instaleze, în limitele fezabilității tehnice, în cel puțin 95 % din punctele de contorizare racordate la sistemul lor, mijloace de măsurare inteligente până la sfârșitul anului 2024 [articolul 7 alineatul (1) punctul 31 din ElWOG 2010] în conformitate cu dispozițiile […] [Regulamentului IMA‑VO](7), ținând seama de transmiterea realizată prin cablu.
[…]
(4) Operatorii de sistem informează de îndată consumatorii finali despre instalarea unui mijloc de măsurare inteligent, precum și despre condițiile‑cadru ale instalării. […]
[…]
(6) Dacă consumatorul final refuză măsurarea prin intermediul unui mijloc de măsurare inteligent, operatorul de sistem respectă voința consumatorului. În acest caz, operatorul de sistem configurează mijloacele de măsurare inteligente care urmează să fie instalate sau care au fost instalate astfel încât valorile măsurate lunar, zilnic și la fiecare 15 minute să fie stocate și transmise, iar funcția de oprire și funcția de limitare a puterii să fie dezactivate. Configurația respectivă a funcțiilor trebuie să poată fi vizibilă pentru consumatorul final pe mijlocul de măsurare. Citirea și transmiterea indexului, necesare în scopul facturării sau pentru limitarea consumului, precum și, în măsura în care mijlocul de măsurare are capacitatea tehnică necesară, ale sarcinii medii în interval de 15 minute (puterea) trebuie să fie posibile într‑o perioadă de un an calendaristic. Mijloacele de măsurare digitale cu o asemenea configurație fac parte din obligațiile‑țintă stabilite la alineatul (1) al prezentului articol, dacă îndeplinesc cerințele [Regulamentului IMA‑VO] pentru activarea sau programarea care se realizează neîntârziat la solicitarea consumatorului final.
[…]”
II. Litigiul principal și întrebările preliminare
12. Netz Niederösterreich GmbH, intimată în apel, este un operator de rețea de energie electrică din Austria. SR, apelanta, achiziționează energie electrică de la o întreprindere terță, prin intermediul rețelei gestionate de intimată.
13. Apelanta avea un contor analogic de energie electrică, dar calibrarea acestuia a expirat în luna decembrie 2023. Din cererea de decizie preliminară reiese că respectivul contor trebuie înlocuit cu un sistem de măsurare inteligent care corespunde prevederilor legale (denumit în continuare și „contorul inteligent”).
14. Întrucât apelanta s‑a opus dezinstalării contorului analogic deținut anterior, intimata a introdus o acțiune în fața Bezirksgericht Tulln (Tribunalul Districtual din Tulln, Austria), solicitând autorizarea dezinstalării contorului vechi. Apelanta a contestat hotărârea instanței de fond în fața Landesgericht St. Pölten (Tribunalul Regional din St. Pölten), instanța de trimitere.
15. Instanța de trimitere a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții șase întrebări preliminare:
„1) Articolul 22 din [Directiva 2019/944] coroborat cu anexa II la această directivă trebuie interpretat în sensul că operatorul de sistem trebuie să respecte voința consumatorului final de a nu instala un mijloc de măsurare inteligent și că este obligat în acest caz să pună la dispoziția clientului final un contor convențional în locul unui sistem de măsurare inteligent?
2) Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare (denumită în continuare «Directiva 2014/32/UE privind mijloacele de măsurare»)(8), care definește mai precis «mijlocul de măsurare» în sensul anexelor III-XII specifice mijloacelor de măsurare (contoarele de energie electrică activă [MI‑003]), coroborat cu articolul 20 literele (b) și (c) și cu articolul 23 alineatul (3) din [Directiva 2019/944] trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții de drept național [articolul 7 alineatul (1) punctul 31 din ElWOG (Legea privind gospodărirea și organizarea energiei din 2010), astfel cum a fost publicată în BGBl I. nr. 17/2021] care nu prevede cerințe concrete pentru securitatea datelor din mijloacele de măsurare?
3) În scopul interpretării articolului 20 literele (b) și (c), a articolului 21 alineatul (1) litera (a) și a articolului 23 alineatul (3) din [Directiva 2019/944] trebuie să se aibă în vedere și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 85/374/CEE (Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defecte)(9), astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/34/CE(10)?
4) Articolul 5 alineatul (3) din [Directiva 2002/58] trebuie interpretat în sensul că noțiunea de «rețea de comunicații electronice» se aplică și unei rețele electrice prin care se transmit date (date privind consumul, metadate, coduri de identificare personală) în scopurile prevăzute la articolul 20 literele (b) și (c), la articolul 21 alineatul (1) litera (a) și la articolul 23 alineatul (3) din [Directiva 2019/944]?
5) Articolul 5 alineatul (1) litera (f), articolul 13 și articolul 32 alineatul (2) din [Regulamentul 2016/679], precum și articolul 7 și articolul 8 alineatele (1) și (2) din [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene] trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale [articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul IME‑VO] potrivit căreia numai configurația intervalului de citire trebuie să fie vizibilă de consumatorul final, iar nu informația referitoare la aspectul dacă operatorul de sistem a identificat un «caz special justificat» [articolul 84a alineatul (1) din ElWOG] și a consultat datele consumatorului final înainte de intervalul stabilit?
6) Ținând seama de articolul 52 alineatul (3) din cartă, de al cincilea considerent al preambulului și de explicațiile referitoare la articolul 7 din cartă, pentru interpretarea articolului 20 literele (b) și (c), a articolului 21 alineatul (1) litera (a) și a articolului 23 alineatul (3) din [Directiva 2019/944] este necesar să se aibă în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la articolul 8 din CEDO?”
16. La cererea Curții, prezentele concluzii privesc a patra și a cincea întrebare preliminară.
17. Părțile din litigiul principal, guvernele austriac și finlandez, precum și Comisia au prezentat observații scrise și au fost ascultate în ședința din 24 septembrie 2025.
III. Analiză
Observații introductive
Cu privire la eficiența energetică și protecția datelor
18. Cauza se înscrie într‑un context normativ și tehnologic specific, în care digitalizarea sectorului energetic este considerată un element indispensabil pentru realizarea obiectivelor de eficiență și de durabilitate a mediului consacrate în dreptul Uniunii.
19. În special, Directiva 2019/944 privind piața internă a energiei electrice încurajează statele membre să introducă sisteme de contorizare inteligentă(11) (denumite în continuare și „contoare inteligente”) pentru a permite consumatorilor să aibă acces la informații în timp real sau aproape în timp real cu privire la consumul lor de energie, precum și pentru a încuraja participarea activă la tranziția energetică(12).
20. Legiuitorul Uniunii a urmărit de asemenea responsabilizarea consumatorilor în legătură cu propriul consum energetic, pentru a le permite o participare mai activă pe piață, garantându‑le totodată libertatea de alegere a furnizorilor(13). Pentru a implica efectiv consumatorii, sunt necesare tehnologii precum sistemele de contorizare inteligentă. În special, aceste sisteme permit operatorilor să aibă o vizibilitate mai bună asupra rețelelor lor și să își reducă costurile de funcționare și de întreținere(14). În această privință, Directiva 2019/944 prevede de asemenea drepturi și obligații pentru operatorii de distribuție(15).
21. Sistemul de contorizare inteligentă presupune colectarea de diferite tipuri de date, de la date cu privire la consum până la date cu caracter personal. Pentru acest motiv, legiuitorul Uniunii a subliniat importanța prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu „RGPD”)(16).
22. În acest context, prezenta cauză oferă ocazia de a verifica modul în care statele membre gestionează relația dintre eficiența energetică și protecția datelor.
Cu privire la admisibilitate
23. Intimata și guvernul austriac contestă admisibilitatea celei de a patra și a celei de a cincea întrebări preliminare. Aceste părți susțin că întrebările preliminare sunt ipotetice, întrucât privesc situația în care contorul inteligent este instalat, în timp ce litigiul principal privește dezinstalarea contorului analogic anterior.
24. În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, „întrebările referitoare la interpretarea dreptului Uniunii adresate de instanța națională în cadrul normativ și factual pe care îl definește sub răspunderea sa și a cărui exactitate Curtea nu are competența să o verifice beneficiază de o prezumție de pertinență”(17). Această prezumție nu poate fi răsturnată decât în împrejurări excepționale, atunci când este evident că întrebarea adresată nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util la aceasta(18).
25. În plus, spiritul de cooperare care stă la baza mecanismului trimiterii preliminare implică faptul că revine instanței naționale sarcina de a aprecia, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea unei decizii preliminare, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează. În cazul în care întrebările adresate au ca obiect interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este în principiu obligată să se pronunțe(19).
26. În speță, reiese din dosar că instanța de trimitere urmărește să clarifice domeniul de aplicare al anumitor dispoziții ale dreptului Uniunii în vederea unei interpretări conforme a dreptului național. Aceasta a motivat pertinența întrebărilor în raport cu obiectul litigiului, arătând în ce măsură răspunsul la aceste întrebări poate avea o incidență asupra soluției pronunțate în litigiul principal.
27. Rezultă că întrebările adresate nu pot fi considerate pur ipotetice.
A. Cu privire la a patra întrebare preliminară
28. Prin intermediul celei de a patra întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă condițiile pentru stocarea informațiilor sau pentru accesul la informațiile din aparatul terminal conectat la o rețea de comunicații electronice, prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58, se pot aplica unei rețele electrice prin care datele cu caracter personal pot fi transmise în sensul articolului 20 literele (b) și (c), al articolului 21 alineatul (1) litera (a) și al articolului 23 alineatul (3) din Directiva 2019/944.
29. În primul rând, subliniem că, în opinia noastră, articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2019/944 nu este relevant în prezenta cauză, întrucât reglementează situația în care introducerea sistemelor de contorizare inteligentă a fost evaluată negativ într‑un anumit stat membru. Din dosar reiese că, în Austria, introducerea unor astfel de sisteme a fost evaluată pozitiv, în urma evaluării cost‑beneficiu(20), pe baza căreia a fost adoptat ulterior Regulamentul IME‑VO.
30. În aceste condiții, pentru a răspunde la această întrebare preliminară, trebuie în esență să se verifice dacă noțiunea de „rețea electrică” poate intra sub incidența noțiunii de „rețea de comunicații electronice”(21).
31. În această privință, trebuie arătat că cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58 nu privesc decât informațiile stocate în echipamentul terminal al unui abonat sau utilizator(22).
32. De asemenea, trebuie remarcat faptul că articolul 1 punctul 1 litera (a) din Directiva 2008/63(23) privind echipamentele terminale pentru comunicații definește echipamentul terminal ca fiind echipamentul racordat în mod direct sau indirect la interfața unei rețele publice de telecomunicații, în scopul trimiterii, prelucrării sau recepționării de informații(24).
33. Este deopotrivă adevărat că Regulamentul de punere în aplicare 2023/1162 privind cerințele de interoperabilitate(25) prevede că, „având în vedere că contoarele inteligente sunt considerate echipamente terminale, se aplică, de asemenea, [Directiva 2002/58], inclusiv […] articolul 5 alineatul (3)”(26). Cu toate acestea, regulamentul menționat nu precizează dacă asimilarea contoarelor inteligente cu echipamentele terminale trebuie considerată relevantă în cazul unei rețele electrice publice sau nu. Dacă s‑ar considera că contoarele inteligente constituie echipamente terminale indiferent de caracterul public sau nu al rețelei electrice, ar exista riscul, în opinia noastră, de a ajunge la o soluție dificil de conciliat cu celelalte dispoziții ale dreptului Uniunii menționate anterior.
34. Pornind de la aceste considerații, se poate deduce că, pentru ca articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58 să se aplice în speță, trebuie în esență să fie îndeplinite două condiții: (a) contorul inteligent trebuie fie proprietatea consumatorului și (b) acesta trebuie să fie conectat la o rețea publică(27), cu condiția ca respectivul contor inteligent să poată fi considerat echipament terminal.
35. În ședință a reieșit că de fapt în Austria rețeaua de energie electrică nu este publică, iar contorul inteligent nu este proprietatea consumatorului.
36. În special, astfel cum subliniază guvernul austriac, scopul principal al rețelei de energie electrică în speță este de a furniza energie electrică, iar nu de a transmite semnale, cum este cazul unei rețele de comunicații electronice(28).
37. Rezultă că în speță cele două condiții menționate mai sus nu pot fi îndeplinite pentru ca cerințele de stocare prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58 să fie considerate aplicabile. Revine, în orice caz, instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă aceste condiții sunt îndeplinite în speță.
38. Prin urmare, sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58 nu s‑ar aplica în cazul în care contorul nu este proprietatea consumatorului și este conectat la o rețea privată.
B. Cu privire la a cincea întrebare preliminară
39. Prin intermediul celei de a cincea întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 5 alineatul (1) litera (f), articolul 13 și articolul 32 alineatul (2) din RGPD, precum și articolul 7 și articolul 8 alineatele (1) și (2) din cartă se opun reglementării austriece [în speță articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul IME‑VO și articolul 84a alineatul (1) din ElWOG] potrivit căreia consumatorul final trebuie să poată vizualiza numai configurația intervalului de citire, iar nu și dacă operatorul de sistem a identificat un „caz special justificat” și a accesat date ale consumatorului înainte de intervalul stabilit.
40. Cu titlu introductiv, trebuie să se observe că atât intimata, cât și guvernul austriac au arătat în ședință că articolul 84a alineatul (1) din ElWOG privind accesul operatorilor la datele din contoarele inteligente în cazuri speciale justificate nu se aplică atunci când contorul este configurat în modul „opt‑out”(29). Acest lucru se datorează faptului că valorile consumului de energie nu sunt înregistrate, ceea ce face imposibilă consultarea valorilor în cazul menționat la articolul 84a din ElWOG.
41. În aceste condiții, vom efectua analiza celei de a cincea întrebări preliminare verificând dacă dispozițiile RGPD se opun articolului 84a alineatul (1) din ElWOG.
42. Mai întâi, trebuie menționat că, astfel cum se arată în considerentul (91) al Directivei 2019/944, „[p]rezenta directivă respectă drepturile fundamentale și este în conformitate cu principiile recunoscute în cartă”. În plus, [e]ste esențial ca orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentei directive să respecte [RGPD] […]”(30).
43. Potrivit articolului 23 din Directiva 2019/944, intitulat „Gestionarea datelor”, statele membre sunt obligate să precizeze normele privind accesul la datele clientului final de către părțile eligibile și să organizeze gestionarea datelor astfel încât să asigure un acces la date și un schimb de date care să fie eficiente și securizate, precum și protecția datelor și securitatea acestora.
44. În ceea ce privește articolul 5 alineatul (1) litera (f), articolul 13 și articolul 32 alineatul (2) din RGPD, a căror interpretare este solicitată de instanța de trimitere în cadrul celei de a cincea întrebări preliminare, nu suntem pe deplin convinși că articolul 5 alineatul (1) litera (f) și articolul 32 alineatul (2) sunt relevante în speță.
45. Astfel, articolul 5 alineatul (1) litera (f) din RGPD stabilește principiile integrității și confidențialității, care impun operatorului să instituie măsuri pentru a asigura un nivel de securitate corespunzător riscului(31). Articolul 32 din RGPD precizează obligațiile operatorului în ceea ce privește securitatea prelucrării. Alineatul (2) al acestui articol precizează că, la evaluarea acestui nivel de securitate, trebuie să se țină seama de „riscurile prezentate de prelucrare, generate în special, în mod accidental sau ilegal, de distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal”(32).
46. În speță, întrebarea adresată de instanța de trimitere privește obligația operatorului de a informa consumatorul atunci când consultă datele într‑un „caz special justificat”. În consecință, având în vedere lipsa de relevanță, în speță, a articolului 5 alineatul (1) litera (f) și a articolului 32 alineatul (2) din RGPD, ne vom concentra analiza asupra articolului 13.
47. Acest articol enumeră informațiile pe care operatorul (în speță operatorul de rețea) trebuie să le furnizeze persoanei vizate (consumatorul) „în momentul obținerii acestor date”. Printre informațiile care trebuie furnizate figurează și scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării(33). Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din RGPD, această obligație de informare nu se aplică dacă și în măsura în care persoana vizată deține deja informațiile respective.
48. În ceea ce privește dispoziția austriacă, articolul 84a alineatul (1) din ElWOG prevede în mod expres scopul pentru care operatorii de rețea pot avea acces la aceste date prin intermediul contorului inteligent, în cazuri „speciale justificate”. Scopul este acela de a asigura funcționarea sigură și eficientă a rețelei. În plus, această dispoziție prevede că „[d]atele respective se șterg neîntârziat de îndată ce nu mai sunt utile pentru realizarea obiectivului. […] Consumatorul final este informat fără întârziere despre citirea în lipsa acordului său a valorilor măsurate la fiecare 15 minute”.
49. Astfel cum a arătat intimata în observațiile sale, articolul 84a alineatul (1) din ElWOG este reprodus în condițiile generale privind accesul la rețeaua de distribuție a Netz Niederösterreich GmbH(34), care pot fi considerate ca fiind preluate în contractul încheiat cu consumatorul în momentul instalării contorului inteligent sau anterior acestui moment.
50. În opinia noastră, articolul 84a alineatul (1) din ElWOG consacră obligația prevăzută la articolul 23 din Directiva 2019/944 de gestionare a datelor astfel încât să se asigure un acces la date și un schimb de date care să fie eficiente și securizate.
51. Astfel, articolul 84a prevede în mod expres scopul pentru care ar avea loc accesul și prevede că datele sunt șterse dacă nu mai sunt necesare. În acest sens, articolul 84a ar asigura că accesul la date și schimbul de date sunt securizate. Totodată, acesta ar garanta protecția datelor, întrucât prevede obligația informării prompte a consumatorului în situația în care acesta nu și‑a dat consimțământul.
52. Rezultă că dispoziția austriacă, în speță articolul 84a alineatul (1) din RGPD, nu este contrară RGPD, cu condiția informării consumatorului cu privire la scopul specific vizat la articolul 84a alineatul (1). Pentru aceleași motive, considerăm că dispoziția austriacă nu este contrară articolului 7 și articolului 8 alineatele (1) și (2) din cartă.
53. Astfel cum s‑a subliniat de asemenea în ședință, suntem conștienți de faptul că consumatorul poate fi îngrijorat cu privire la protecția efectivă a datelor cu caracter personal, în special atunci când acestea sunt transmise prin intermediul unor dispozitive precum contoarele de energie. În această privință, considerăm că este relevant să menționăm că legiuitorul Uniunii a consolidat recent nivelul de protecție a datelor cu caracter personal ale consumatorilor prin adoptarea Regulamentului (UE) 2023/2854(35), care, deși se aplică de la 12 septembrie 2025, oferă utilizatorilor „produselor conectate” garanții suplimentare(36), asigurându‑le un acces prompt la datele generate de astfel de dispozitive.
54. În concluzie, considerăm că articolul 13 din RGPD, precum și articolul 7 și articolul 8 alineatele (1) și (2) din cartă nu se opun unei reglementări naționale potrivit căreia consumatorul final trebuie să poată vizualiza numai configurația respectivă a intervalului de citire, iar nu și faptul că operatorul de sistem a identificat un „caz special justificat” [articolul 84a alineatul (1) din ElWOG] și a accesat date ale consumatorului final înainte de intervalul stabilit, cu condiția ca consumatorul să fie informat în prealabil și cu privire la acest scop specific.
IV. Concluzie
55. Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, propunem Curții să răspundă la întrebările adresate de Landesgericht St. Pölten (Tribunalul Regional din St. Pölten, Austria) după cum urmează:
Articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice trebuie interpretat în sensul că
noțiunea de „rețea de comunicații electronice” nu se aplică unei rețele electrice prin care sunt transmise date (date privind consumul, metadate, coduri de identificare personală) în sensul articolului 20 literele (b) și (c) și al articolului 23 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE în cazul în care rețeaua de energie electrică nu este publică, iar contorul inteligent nu este proprietatea consumatorului.
Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, citit în lumina articolului 7 și a articolului 8 alineatele (1) și (2) din cartă, trebuie interpretat în sensul că
nu se opune unei dispoziții naționale potrivit căreia consumatorul final trebuie să poată vizualiza numai configurația respectivă a intervalului de citire, iar nu și faptul că operatorul de sistem a identificat un „caz special justificat” și a accesat date ale consumatorului final înainte de intervalul stabilit, în cazul în care consumatorul a fost informat în prealabil cu privire la acest scop specific.
1 Limba originală: italiana.
2 Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (reformare) (JO 2019, L 158, p. 125).
3 Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO 2002, L 201, p. 37, Ediție specială, 13/vol. 36, p. 63), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (JO 2009, L 337, p. 11).
4 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”).
5 Bundesgesetz, mit dem die Organisation auf dem Gebiet der Elektrizitätswirtschaft neu geregelt wird (Elektrizitätswirtschafts- und‑organisationsgesetz 2010 – ElWOG 2010). BGBl. I Nr. 110/2010.
6 Verordnung des Bundesministers für Wirtschaft, Familie und Jugend, mit der die Einführung intelligenter Messgeräte festgelegt wird (Intelligente Messgeräte‑Einführungsverordnung – IME‑VO). BGBl. II Nr. 138/2012.
7 Verordnung der E‑Control, mit der die Anforderungen an intelligente Messgeräte bestimmt werden (Intelligente Messgeräte‑AnforderungsVO 2011 – IMA‑VO 2011). BGBl. II Nr. 339/2011 (denumit în continuare „Regulamentul IMA‑VO”).
8 JO 2014, L 96, p. 149.
9 Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect (JO 1985, L 210, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 183).
10 Directiva 1999/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 1999 de modificare a Directivei 85/374/CEE a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defecte (JO 1999, L 141, p. 20, Ediție specială, 15/vol. 5, p. 34).
11 Articolul 2 punctul 23 din Directiva 2019/944 definește „sistemul de contorizare inteligentă” ca fiind „un sistem electronic care poate măsura cantitatea de energie electrică introdusă în rețea sau consumul de energie electrică din rețea și care oferă mai multe informații decât un contor convențional și poate transmite și primi date în scopuri de informare, monitorizare și control, utilizând o formă de comunicații electronice”. Sistemul de contorizare inteligentă se distinge de „contorul convențional” prin faptul că, potrivit definiției de la articolul 2 punctul 22 din aceeași directivă, acesta din urmă este „un contor analog [a se citi «analogic»] sau electronic care nu are capacitatea atât de a transmite, cât și de a primi date”.
12 A se vedea în special considerentele (10), (49), (52) și (54) ale Directivei 2019/944.
13 A se vedea considerentele (11) și (12) ale Directivei 2019/944.
14 A se vedea considerentul (52) al Directivei 2019/944.
15 A se vedea considerentul (45) al Directivei 2019/944.
16 A se vedea considerentul (91) al Directivei 2019/944.
17 A se vedea Hotărârea din 17 mai 2023, BK și ZhP (Suspendare parțială a procedurii principale) (C‑176/22, EU:C:2023:416, punctul 19 și jurisprudența citată).
18 A se vedea Hotărârea din 22 decembrie 2008, Régie Networks (C‑333/07, EU:C:2008:764, punctul 46).
19 A se vedea Hotărârea din 25 iunie 2024, Ilva ș.a. (C‑626/22, EU:C:2024:542, punctul 46 și jurisprudența citată).
20 PWC Austria pentru autoritatea de reglementare în domeniul energiei electrice, E‑Control, Studie zur Analyse der Kosten-Nutzen einer österreichweiten Einführung von Smart Metering, iunie 2010, disponibil la adresa: https://www.e-control.at/documents/1785851/1811528/pwc-austria-smart-metering-e-control-06-2010.pdf/b68eb019-b6bf-444d-b4fb-95f3d05727ca?t= 1413906565472b68eb019-b6bf-444d-b4fb-95f3d05727ca.
21 Noțiunea de „rețea de comunicații electronice” este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare) (JO 2018, L 321, p. 36).
22 Sublinierea noastră. Printre altele, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea din 1 octombrie 2019, Planet49 (C‑673/17, EU:C:2019:80), protecția prevăzută la articolul 5 alineatul (3) se aplică oricărei informații stocate în echipamentul terminal, indiferent dacă este vorba sau nu despre date cu caracter personal (punctele 68-70).
23 Directiva 2008/63/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 privind concurența pe piețele echipamentelor terminale pentru telecomunicații (JO 2008, L 162, p. 20).
24 Sublinierea noastră.
25 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1162 al Comisiei din 6 iunie 2023 privind cerințele de interoperabilitate și procedurile nediscriminatorii și transparente de accesare a datelor înregistrate de contoare și a datelor privind consumul (JO 2023, L 154, p. 10).
26 A se vedea considerentul (16) al Regulamentului de punere în aplicare 2023/1162.
27 Articolul 2 punctul 8 din Directiva 2018/1972 definește „rețeaua publică de comunicații electronice” ca fiind „o rețea de comunicații electronice utilizată în întregime sau în principal pentru furnizarea unor servicii de comunicații electronice destinate publicului, care permite transferul de informații între punctele terminale ale rețelei”.
28 A se vedea articolul 2 punctul 1 din Directiva 2018/1972.
29 Din motive de exhaustivitate, precizăm că din dosar reiese că valorile consumului pot fi transmise prin intermediul uneia dintre cele trei configurații diferite: configurație „standard”, configurație „opt‑in” sau configurație „opt‑out”. Configurația „standard” constă în transmiterea valorilor consumului zilnic. Configurația „opt‑in” implică transmiterea valorilor consumului la intervale de 15 minute, în plus față de valorile consumului zilnic. În schimb, configurația „opt‑out” operează în sens opus celorlalte două, întrucât contorul configurat astfel stochează și transmite exclusiv consumul anual. Dacă se activează configurația opt‑out, contorul nu mai măsoară energia electrică ca un contor inteligent și funcționează în schimb ca un contor digital.
30 A se vedea și articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2019/944.
31 A se vedea Hotărârea din 21 decembrie 2023, Krankenversicherung Nordrhein (C‑667/21, EU:C:2023:1022, punctul 68).
32 A se vedea Hotărârea din 25 ianuarie 2024, MediaMarktSaturn (C‑687/21, EU:C:2024:72, punctul 37).
33 A se vedea de asemenea Hotărârea din 11 iulie 2024, Meta Platforms Ireland (Acțiune în reprezentare) (C‑757/22, EU:C:2024:598, punctul 54).
34 După cum a menționat Netz Niederösterreich GmbH în observațiile sale prezentate în fața Curții, punctul XIV din condițiile generale privind accesul la rețeaua de distribuție a Netz Niederösterreich GmbH [Allgemeine Bedingungen für den Zugang zum Verteilernetz der Netz Niederösterreich GmbH] prevede în mod expres că: „[î]n scopul garantării unei funcționări sigure și eficiente a rețelei, în cazuri specifice justificate, valorile pot fi înregistrate la fiecare 15 minute chiar și fără consimțământul clientului rețelei, situație în care clientul este informat în mod prompt. În plus, valorile la 15 minute pot fi colectate la cererea BMWFW [Bundesministerium für Wissenschaft, Forschung und Wirtschaft] sau a autorității de reglementare, în scopurile prevăzute la articolul 84a alineatul (1) din ElWOG 2010, cu condiția ca aceste date să fie imediat agregate după citire și ulterior anonimizate” (traducere liberă). Netz Niederösterreich GmbH arată de asemenea că contractul încheiat cu consumatorul este conform cu condițiile generale menționate care au fost autorizate de autoritatea de reglementare în domeniul energiei electrice, E‑Control, la 18 iunie 2014.
35 Regulamentul (UE) 2023/2854 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele) (JO 2023, L 2023/2854).
36 A se vedea articolul 2 punctul 5 din Regulamentul 2023/2854 pentru definiția „produsului conectat”.