—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Liban, în special rezoluția sa din 22 mai 2008 privind situația din Liban (1),

—

având în vedere rezoluțiile anterioare ale Consiliului de Securitate al ONU, în special rezoluțiile 1559 (2004), 1701 (2006), 2539 (2020) și 2591 (2021),

—

având în vedere Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Libaneză, pe de altă parte (2),

—

având în vedere Decizia 2007/860/CE a Consiliului din 10 decembrie 2007 privind acordarea de asistență macro-financiară Libanului (3),

—

având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor din 2018,

—

având în vedere angajamentele convenite în cadrul priorităților parteneriatului UE-Liban din noiembrie 2016, al Conferinței CEDRE din 6 aprilie 2018, al Cadrului pentru reformă, redresare și reconstrucție în Liban (3RF) din decembrie 2020 și al reuniunilor Grupului internațional de sprijin pentru Liban din 11 decembrie 2019, 23 septembrie 2020 și 19 mai 2021,

—

având în vedere declarația din 5 august 2020 a comisarului pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, privind explozia care a avut loc la Beirut,

—

având în vedere Conferința internațională privind asistența și sprijinul pentru Beirut și poporul libanez din 9 august 2020, și Conferința în sprijinul populației libaneze din 2 decembrie 2020 organizată de Franța și de ONU,

—

având în vedere declarația comună din 23 septembrie 2020 a Grupului internațional de sprijin pentru Liban,

—

având în vedere declarația făcută în numele UE, la 28 septembrie 2020, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate cu privire la demisia prim-ministrului desemnat al Libanului,

—

având în vedere raportul privind cadrul de reformă, redresare și reconstrucție al Libanului (3RF), adoptat de UE, ONU și Banca Mondială în decembrie 2020,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2020 referitoare la Liban,

—

având în vedere Monitorul economic privind Libanul (LEM) al Băncii Mondiale, din 1 iunie 2021 și evaluarea rapidă a daunelor și nevoilor (RDNA) privind Beirutul, elaborată de Grupul Băncii Mondiale în cooperare cu UE și ONU,

—

având în vedere declarațiile și observațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, din 19 iunie 2021, cu ocazia vizitei sale în această țară,

—

având în vedere declarația VP/ÎR, Josep Borell, referitoare la demisia prim-ministrului desemnat Saad Hariri la 16 iulie 2021,

—

având în vedere apelul din 16 iulie 2021 al președintelui Comisiei pentru afaceri externe, David McAllister, și al președintei Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek, Isabel Santos, ca liderii politici libanezi să rezolve impasul după demisia prim-ministrului desemnat,

—

având în vedere comunicatul de presă al UNICEF din 23 iulie 2021, intitulat „Sistemele de alimentare cu apă sunt pe punctul de a se prăbuși în Liban, UNICEF avertizează”,

—

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 26 iulie 2021 privind procesul de formare a guvernului,

—

având în vedere declarația din 28 iulie 2021 a copreședinților celei de-a doua reuniuni a grupului consultativ al 3RF,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/1277 a Consiliului din 30 iulie 2021 privind adoptarea unor măsuri restrictive având în vedere situația din Liban (4),

—

având în vedere declarația VP/ÎR, Josep Borrell, din 3 august 2021 referitoare la împlinirea unui un an de la explozia din portul Beirut,

—

având în vedere Conferința de sprijinire a populației din Liban, care a avut loc la 4 august 2021 prin videoconferință, precum și declarația VP/ÎP, Josep Borrell, din cadrul conferinței,

—

având în vedere scrisoarea din 4 august 2021 a Secretarului General al ONU adresată Președintelui Consiliului de Securitate al ONU privind prelungirea mandatului Forțelor interimare ale ONU în Liban (UNIFIL),

—

având în vedere declarația Președintelui Consiliului European din 4 august 2021 cu ocazia celei de a treia conferințe internaționale în sprijinul poporului libanez, organizată la invitația comună a Secretarului General al ONU și a Președintelui Republicii Franceze,

—

având în vedere declarația din 7 august 2021 a purtătorului de cuvânt al SEAE prin care acesta a condamnat lansarea de rachete din sudul Libanului,

—

având în vedere declarația din 26 august 2021 a Secretarului General al ONU, António Guterres, privind deteriorarea situației socioeconomice din Liban,

—

având în vedere Decizia nr. 1/2016 a Consiliului de asociere UE-Liban din 11 noiembrie 2016 de aprobare a priorităților parteneriatului UE-Liban și propunerea de decizie a Consiliului privind poziția care urmează să fie luată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Consiliului de asociere înființat prin Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Libaneză, pe de altă parte, în ceea ce privește prelungirea priorităților parteneriatului UE-Liban, până când UE și Liban vor adopta noi documente comune actualizate (COM(2021)0406),

—

având în vedere incidentele din august-septembrie 2019, 14 aprilie 2020, 17 aprilie 2020, 27 iulie 2020, mai 2021, 20 iulie 2021 și 4-6 august 2021 care au avut loc peste „linia albastră”,

—

având în vedere comunicarea comună din 9 februarie 2021 intitulată „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana” (JOIN(2021)0002),

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

—

având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât situația actuală din Liban este extrem de alarmantă și profund îngrijorătoare din cauza crizei politice, economice, sociale, financiare și sanitare, precum și din cauza dezmembrării instituționale; întrucât Libanul este un partener apropiat și important al Uniunii Europene; întrucât acest parteneriat se bazează pe interese comune, vechi legături istorice și culturale, dialog politic și social regulat și contacte interpersonale ample;

B.

întrucât Libanul are o societate civilă dinamică, numeroși activiști, lideri ai comunității, cadre universitare, artiști și grupuri de tineri mobilizându-se și solicitând reforme urgente;

C.

întrucât, în 2019, situația din Liban era critică, conducând la o criză financiară la sfârșitul acestui an; întrucât, la 17 octombrie 2019, deja aveau loc proteste în masă prin care se solicitau drepturi sociale și economice, răspundere, eradicarea corupției și demisia tuturor reprezentanților politici, cunoscute și cu numele de Revoluția libaneză din octombrie; întrucât, la 29 octombrie 2019, fostul prim-ministru libanez, Saad Hariri, a anunțat demisia guvernului;

D.

întrucât, la 4 august 2020, o explozie devastatoare a unei mari cantități de nitrat amoniu în portul Beirut a provocat peste 200 de morți, peste 6 500 de răniți și deteriorarea a peste 74 000 de locuințe, afectând în mod direct 300 000 de persoane; întrucât, în urma acestui eveniment, fostul prim-ministru, Hassan Diab, și-a dat demisia; întrucât la un an de la explozie, ancheta privind cauzele sale nu este încă finalizată, în mare parte din cauza corupției, iar persoanele responsabile nu au fost identificate și trase la răspundere; întrucât un raport al Human Rights Watch, publicat la 3 august 2021, a scos la iveală date care demonstrează responsabilitatea funcționarilor în producerea exploziei; întrucât la 4 august 2021, alte proteste de masă au avut loc pe străzile din Beirut, cerând tragerea la răspundere a celor vinovați pentru explozia din port; întrucât, potrivit unor documente oficiale care au ajuns publice, autoritățile vamale, militare și de securitate libaneze, precum și sistemul judiciar, au avertizat guvernele succesive cu privire la stocul periculos de substanțe chimice explozive din portul Beirut de cel puțin 10 ori în decurs de șase ani, dar nicio măsură n-a fost luată; întrucât principalele personalități politice din Liban au obstrucționat ancheta locală privind explozia, autoritățile destituind primul judecător de instrucție după ce acesta a convocat personalități politice la audieri și respingând cererile celui de al doilea judecător de instrucție de ridicare a imunității parlamentarilor suspectați și de audiere a membrilor de rang înalt ai forțelor de securitate;

E.

întrucât corupția este una dintre principalele probleme care împiedică dezvoltarea și prosperitatea Libanului și adâncesc distanțarea și neîncrederea față de sistemul politic; întrucât corupția este larg răspândită și afectează toate nivelurile societății, după cum reiese din performanțele medii și la nivel mondial ale acestei țări în majoritatea domeniilor de guvernanță; întrucât Instituția națională anticorupție nu este încă operațională, deoarece numirea comisarilor săi nu este finalizată;

F.

întrucât Libanul a format în cele din urmă un guvern la 10 septembrie 2021, după trei prim-miniștri desemnați, Mustapha Adib, Saad Hariri și Najib Mikati; întrucât noul guvern va trebui să prezinte urgent pachetul de reforme de substanță necesar pentru ca Libanul să combată corupția și să își păstreze stabilitatea, unitatea, suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială;

G.

întrucât în mai 2022 și octombrie 2022 sunt programate alegeri municipale, parlamentare și prezidențiale în Liban; întrucât este esențial ca toți liderii politici să respecte calendarul electoral din 2022 și să asigure alegeri incluzive, transparente și corecte, cu accesul egal al tuturor la organizarea de campanii electorale și accesul la vot al tuturor cetățenilor libanezi, inclusiv al celor care locuiesc în afara țării, așa cum permite cea mai recentă lege electorală adoptată în 2017 și așa cum prevede Constituția libaneză; întrucât Comisia de supraveghere a alegerilor nu dispune de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini mandatul, ceea ce suscită îngrijorări cu privire la transparența și corectitudinea campaniei și a alegerilor programate pentru anul viitor;

H.

întrucât, imediat după explozia masivă, UE a întreprins, împreună cu Banca Mondială și ONU, o evaluare rapidă a daunelor și nevoilor, pentru a estima impactul asupra populației, activelor corporale, infrastructurii și furnizării serviciilor; întrucât s-au constatat daune în valoare de 3,8-4,6 miliarde USD, cel mai puternic fiind afectate locuințele și sectorul culturii, pierderi de 2,9-3,5 miliarde USD, cel mai afectat fiind sectorul locuințelor, urmat de sectoarele transporturilor și culturii, și întrucât s-au constatat, de asemenea, nevoi prioritare de redresare și de reconstrucție în valoare de 1,8-2,0 miliarde USD, nevoile din domeniul transporturilor fiind cele mai ridicate, urmate de cultură și locuințe; întrucât principalul rezultat a fost instituirea cadrului de reformă, redresare și reconstrucție (3RF), gestionat împreună cu guvernul libanez; întrucât nu au existat progrese privind reformele din cadrul 3RF din cauza blocajului în formarea guvernului, care a durat luni de zile; întrucât, în mai 2021, principalul producător de energie electrică din Liban, Electricité du Liban, a anunțat că nu mai are suficiente fonduri pentru a cumpăra combustibil; întrucât Libanul se adresează mai multor țări pentru a răspunde nevoilor sale energetice urgente;

I.

întrucât, în pofida suspendării legii privind secretul bancar, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește auditul judiciar al Băncii Centrale; întrucât, în urma rapoartelor unei anchete elvețiene despre tranzacții care i-ar fi implicat pe guvernatorul Băncii Centrale, Riad Salameh, și pe fratele acestuia, procurorul general libanez a lansat o anchetă, iar procurorii francezi au deschis o anchetă preliminară privind acuzațiile de spălare de bani referitoare la Salameh; întrucât guvernatorul Băncii Centrale neagă toate acuzațiile;

J.

întrucât UE și-a asumat angajamente privind stabilitatea și unitatea acestei țări prin asistență economică; întrucât UE a oferit o asistență considerabilă pentru eliminarea consecințelor imediate și satisfacerea nevoilor urgente generate de explozie; întrucât UE a mobilizat 33 de milioane EUR pentru nevoi de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre ale UE; întrucât, numai în 2021, UE a oferit Libanului ajutor umanitar în valoare de 55,5 milioane EUR; întrucât o sumă suplimentară de 5,5 milioane EUR a fost deblocată în vara anului 2021 pentru a ajuta Libanul să combată pandemia de COVID-19; întrucât, începând cu 2011, UE și statele sale membre au mobilizat 24 de miliarde EUR;

K.

întrucât pandemia de COVID-19 a exacerbat criza deja existentă și generalizată din Liban, țară în care corupția este pe larg răspândită la toate nivelurile societății; întrucât au fost grav afectate atât grupurile vulnerabile, cât și cele nevulnerabile; întrucât de la începutul pandemiei, în Liban s-au înregistrat peste 610 000 de cazuri de coronavirus și 8 150 de decese; întrucât cartierele cele mai afectate de distrugerea de locuințe cauzată de explozie au fost Gemmayze Ashrafiedh, Mar Mikhael și Rmeil Medawar, iar lipsa actuală de locuințe alternative pentru cei ale căror case au fost distruse ar putea afecta structura socială tradițională și coeziunea Libanului;

L.

întrucât Decizia Consiliului din 30 iulie 2021 a stabilit un cadru pentru sancțiuni specifice împotriva persoanelor și entităților responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban; întrucât printre acestea se numără interdicția de călătorie impusă de UE și înghețarea activelor pentru împiedicarea constantă a formării unui guvern sau subminarea gravă a organizării alegerilor, pentru obstrucționarea sau subminarea implementării planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de UE în scopul îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe, inclusiv în sectoarele bancar și financiar, sau pentru abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice, pentru acțiuni care intră sub incidența Convenției ONU împotriva corupției sau pentru exportul neautorizat de capital;

M.

întrucât Comisia Economică și Socială a Națiunilor Unite pentru Asia de Vest a constatat că, în anii 2019 și 2020, rata sărăciei crescuse deja de la 28 % la 55 %; întrucât rata sărăciei multidimensionale din Liban aproape s-a dublat, de la 42 % în 2019 la 82 % în 2021, iar sărăcia multidimensională extremă afectează în prezent 34 % din populație; întrucât rata șomajului a crescut la peste 40 % din forța de muncă și o proporție tot mai mare a gospodăriilor întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de bază, cum ar fi hrana, apa și asistența medicală; întrucât Banca Mondială a relatat, în publicația sa „Monitorul economic al Libanului” din iunie 2021, că Libanul suferă de o criză economică gravă și prelungită, care probabil va constitui unul dintre cele mai grave episoade de criză înregistrate la nivel mondial de la mijlocul secolului al XIX-lea;

N.

întrucât războiul din țara vecină, Siria, a determinat mulți sirieni să se refugieze în Liban, țară care a primit aproximativ 1,5 milioane de refugiați sirieni și aproximativ 15 800 de refugiați etiopieni, irakieni, sudanezi și de altă origine înregistrați la Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), precum și aproximativ 207 700 de refugiați palestinieni; întrucât, potrivit Programului alimentar mondial, în 2021, 22 % dintre cetățenii libanezi, 50 % dintre refugiații din Siria și 33 % dintre refugiații de alte naționalități sunt afectați de insecuritate alimentară; întrucât Libanul este una dintre cele două țări din Orientul Mijlociu care găzduiesc un număr mare de lucrători casnici migranți reglementați prin sistemul kafala; întrucât începând din 2011, UE a contribuit cu 2,4 miliarde EUR la ajutorul pentru refugiații sirieni și palestinieni prin diverse instrumente, cum ar fi Fondul fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană și Instrumentul european de vecinătate (IEV);

O.

întrucât în aprilie 2020, guvernul libanez a aprobat un plan economic și a solicitat un program al FMI pe baza reformelor necesare; întrucât discuțiile cu FMI se află încă în curs; întrucât, potrivit FMI, Libanul trebuie să inițieze urgent reforme cuprinzătoare pentru a aduce finanțele publice în ordine, pentru a restructura datoria de stat, pentru a restabili sistemul bancar, pentru a extinde măsurile de securitate socială, pentru a reforma întreprinderile de stat și pentru a îmbunătăți guvernanța; întrucât FMI a desemnat drepturi speciale de tragere în valoare de 860 de milioane USD pentru a consolida rezervele epuizate ale țării și pentru a veni în întâmpinarea numeroaselor nevoi urgente; întrucât Comisia pentru finanțe a Parlamentului libanez a respins planul guvernului privind o recapitalizare internă care ar fi permis menținerea economiilor a 98 % din populație prin garantarea activelor conturilor bancare care dețin economii de mai puțin de 500 000 USD; întrucât, în fața criticilor la care a fost supus planul său de redresare de către parlamentari, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat trei declarații de susținere a planului propus de guvern; întrucât parlamentarii care au respins planul de redresare sunt motivați să apere interesele băncilor libaneze, date fiind relațiile lor în calitate de acționari ai băncilor respective sau cu acționari ai acestora;

P.

întrucât articolul 534 din Codul penal libanez este încă utilizat pentru urmărirea penală și arestarea persoanelor LGBTI; întrucât, în unele zone ale țării, bărbații suspectați de relații cu persoane de același sex sunt arestați în mod regulat și supuși unor tratamente degradante în secțiile de poliție;

Q.

întrucât, la 30 iunie 2021, Parlamentul libanez a aprobat o lege excepțională, prin care autoriza o măsură de creditare în valoare de 556 de milioane USD cu scopul de a finanța un sistem de cartele de rație care să ofere asistență în numerar celor mai vulnerabile familii, înlocuind actualul sistem de subvenții; întrucât punerea în practică a cartelelor de rație ar trebui să respecte principiul nediscriminării;

R.

întrucât Acordul euro-mediteraneean se bazează pe respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care constituie un element esențial al acordului;

S.

întrucât cea mai recentă rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind Libanul, rezoluția nr. 2591 (2021), adoptată în unanimitate la 30 august 2021, prelungește mandatul UNIFIL cu încă un an și reamintește că trebuie impusă o încetare permanentă a focului, în concordanță cu principiile și elementele stabilite în rezoluția nr. 1701 (2006);

T.

întrucât neutralitatea Libanului este un element esențial pentru stabilitatea acestei țări în viitor; întrucât este de o importanță crucială pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pașnică a întregului Orient Mijlociu ca Libanul să fie o țară stabilă, pe deplin suverană, unită și democratică; întrucât guvernul format recent și miniștrii săi trebuie să dobândească independență politică și să reziste oricărei ingerințe externe din partea țărilor din vecinătatea Libanului sau din afara acesteia; întrucât ingerințele externe dăunează dezvoltării și stabilității Libanului; întrucât Hezbollah controlează în continuare ministerele principale din guvernul Libanului; întrucât mai multe state membre ale UE au inclus Hezbollah pe lista organizațiilor teroriste; întrucât Hezbollah și-a demonstrat încă o dată atașamentul ideologic puternic față de Iran, care destabilizează guvernul libanez și subminează coeziunea care îi este atât de necesară,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.