European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/63

15.1.2025

RECOMANDAREA (UE) 2025/63 A COMISIEI

din 15 ianuarie 2025

referitoare la analizarea investițiilor în exterior în domenii tehnologice critice pentru securitatea economică a Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia europeană pentru securitate economică (1) (denumită în continuare „strategia”) pentru a institui o abordare strategică cuprinzătoare a securității economice.

(2)

Uniunea rămâne printre destinațiile și partenerii cei mai atractivi pentru întreprinderile mondiale (2), dar și o sursă majoră de investiții în exterior. Uniunea își păstrează angajamentul pentru un mediu de investiții deschis. Cu toate acestea, în cadrul strategiei s-a recunoscut că, odată cu creșterea „tensiunilor geopolitice și cu o integrare economică globală mai profundă ca niciodată, anumite fluxuri și activități economice pot prezenta un risc pentru securitatea noastră”, în timp ce „schimbările tehnologice profunde sporesc intensitatea acestei concurențe și complexitatea provocărilor economice și de securitate”.

(3)

Strategia identifică o serie de provocări complexe pentru securitatea economică a Uniunii și a statelor sale membre, reflectând faptul că aceste provocări afectează obiective comerciale, tehnologice și de securitate care necesită un răspuns politic integrat. Abordarea riscurilor la adresa securității economice va permite Uniunii să își mențină rolul de lider tehnologic, va garanta că Uniunea este în măsură să își promoveze și să își apere interesele, să răspundă presiunilor geopolitice și să reziste la șocurile economice. Strategia se concentrează pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor în patru categorii: reziliența lanțurilor de aprovizionare, riscurile pentru securitatea fizică și securitatea cibernetică a infrastructurii critice, riscurile pentru securitatea tehnologică și riscurile de scurgeri de tehnologie, și riscurile de folosire drept armă a dependențelor economice sau a constrângerii economice.

(4)

Este probabil ca riscurile cauzate de scurgerile de tehnologie să fie deosebit de grave pentru un set restrâns de progrese tehnologice susceptibile să consolideze capacitățile militare și de informații ale actorilor care le pot utiliza pentru a submina pacea și securitatea internațională. Astfel de scurgeri nu trebuie să fie alimentate de capitalul, expertiza și cunoștințele Uniunii, inclusiv în contextul investițiilor în exterior ale Uniunii.

(5)

Pentru a veni în sprijinul evaluărilor riscurilor de scurgeri de tehnologie asociate cu investițiile în exterior, Comisia a înființat în iulie 2023 un Grup de experți pentru investiții în exterior, alcătuit din experți ai Comisiei și ai statelor membre (denumit în continuare „grupul de experți”) (3), care examinează aspectele legate de riscul de scurgeri de tehnologie critică și de know-how dinspre Uniune către țări terțe în mod intenționat sau neintenționat în contextul investițiilor în exterior.

(6)

În paralel, în Recomandarea (UE) 2023/2113 (4) privind domeniile tehnologice critice, Comisia a identificat 10 domenii tehnologice ce necesită o evaluare suplimentară a riscurilor împreună cu statele membre. În urma recomandării respective, Comisia a lansat, împreună cu statele membre, evaluări colective aprofundate ale riscurilor pentru unele dintre domeniile tehnologice identificate în aceasta. Rezultatele acestor evaluări vor sta la baza abordării Uniunii în ceea ce privește investițiile în exterior, care ar putea evolua în viitor, împreună cu o mai bună înțelegere a riscurilor.

(7)

Activitatea grupului de experți a confirmat că, în prezent, statele membre nu colectează în mod sistematic date privind tranzacțiile individuale de investiții în exterior și nu analizează aceste investiții astfel încât să se permită identificarea sau evaluarea riscurilor de securitate. În consecință, trebuie să se acorde prioritate eliminării actualei lipse de astfel de informații printr-o analiză sistematică a investițiilor în exterior ale Uniunii realizate de statele membre, pentru a putea avea o dezbatere politică în cunoștință de cauză și bazată pe fapte.

(8)

Determinarea sferei potențialelor preocupări cu privire la investițiile în exterior prezintă mai multe provocări. Printre provocările inițiale se numără înțelegerea amplorii și a naturii investițiilor în exterior ale Uniunii, colectarea de date și dovezi relevante și evaluarea măsurii în care acestea creează riscuri colective clar identificabile la adresa securității economice sau le agravează. Pentru a aborda aceste provocări, este necesar să se obțină informații cu privire la tranzacțiile individuale relevante, la tehnologia și know-how-ul asociate acestor tranzacții și, după caz, la analiza datelor sectoriale și a tendințelor în materie de investiții. Analiza tranzacțiilor individuale trebuie să ofere statelor membre și Comisiei informațiile necesare cu privire la investițiile în exterior în setul restrâns de domenii tehnologice.

(9)

Pe baza informațiilor colectate, Uniunea și statele sale membre trebuie să evalueze dacă există riscuri la adresa securității economice asociate cu investițiile în exterior și să identifice eventualele lacune din politicile existente ale UE, inclusiv în ceea ce privește controlul comerțului și al investițiilor în vederea identificării și a atenuării unor astfel de riscuri în materie de securitate. Acest lucru trebuie să permită să se stabilească dacă este nevoie de o înțelegere mai profundă a anumitor domenii tehnologice și să se conceapă răspunsuri proporționale și specifice pentru atenuarea riscurilor identificate, fie prin intermediul instrumentelor existente, fie prin instrumente noi la nivel național sau la nivelul Uniunii.

(10)

Pentru a lansa acest proces descris mai sus, Comisia a publicat la începutul acestui an o Carte albă privind investițiile în exterior (5), în care se descrie activitatea inițială a Uniunii pe această temă. Scopul Cărții albe era să invite părțile interesate să formuleze observații pentru a ajuta Comisia să definească domeniul de aplicare al unei eventuale recomandări a Comisiei privind investițiile în exterior, în strânsă cooperare cu statele membre.

(11)

Cartea albă a fost susținută de o consultare publică pentru a primi contribuții structurate și reacții la abordarea sa (6). Respondenții la această consultare au fost de acord că este necesar să se evalueze riscurile potențiale legate de investițiile în exterior. Prin urmare, Comisia își continuă abordarea treptată prin prezenta recomandare și stabilește un domeniu de aplicare comun pentru a structura analiza și evaluarea riscurilor, în timp ce statele membre vor hotărî fiecare în parte detaliile implementării ei în funcție de circumstanțele lor specifice.

(12)

În ceea ce privește domeniile tehnologice identificate în Recomandarea (UE) 2023/2113 și pe baza colaborării cu grupul de experți, a răspunsurilor la consultarea publică și a sarcinii administrative implicate pentru statele membre și pentru întreprinderi, analiza și evaluarea riscurilor de către statele membre trebuie să se axeze pe semiconductorii avansați, inteligența artificială și tehnologiile cuantice, care au fost identificate ca fiind domeniile care ar putea prezenta cele mai semnificative riscuri de scurgeri de tehnologie prin investițiile în exterior.

(13)

În ceea ce privește tipul de tranzacții de investiții în exterior, analiza trebuie să acopere o gamă largă de tranzacții, excluzând totodată tranzacțiile care este puțin probabil să permită sau să faciliteze dezvoltarea sau transferul de tehnologii critice sau de know-how.

(14)

În ceea ce privește acoperirea geografică, analiza trebuie să fie „neutră din punct de vedere al țării” și să nu excludă, a priori, destinații specifice. Cu toate acestea, statele membre pot acorda prioritate activităților lor de analiză în funcție de profilul de risc al fiecărei țări. Profilurile de risc trebuie coordonate cu alte state membre și cu Comisia și trebuie să includă, după caz, comportamentul din trecut al țării respective, inclusiv încălcările Cartei ONU.

(15)

Analiza efectuată în urma prezentei recomandări trebuie să stabilească, de asemenea, dacă investițiile în exterior ale Uniunii în țări terțe accelerează sau sporesc dezvoltarea cu succes a tehnologiilor critice în țări care ar putea utiliza astfel de tehnologii pentru a contracara sau a depăși capacitățile de securitate ale Uniunii, ale statelor sale membre și ale altor țări sau pentru a submina pacea și securitatea internațională.

(16)

Rezultatul evaluării riscurilor care urmează să fie efectuată de statele membre, cu sprijinul Comisiei, trebuie să permită o înțelegere comună a riscurilor în cadrul grupului de experți. Discuțiile din cadrul grupului de experți vor constitui un punct de referință util pentru orice alte opțiuni de politică și vor permite să se stabilească dacă este eventual nevoie de măsuri de atenuare. Comisia și statele membre se vor asigura că informațiile sensibile sunt partajate, salvate și, dacă este necesar, clasificate în condiții de siguranță pentru a asigura nivelul necesar de protecție.

(17)

Prezenta recomandare nu aduce atingere rezultatului acestor evaluări ale riscurilor și nici necesității de a lua măsuri menite să atenueze riscurile potențiale. Orice eventuale propuneri ulterioare de măsuri de atenuare pentru protejarea securității economice se vor baza pe astfel de evaluări. Orice răspunsuri politice trebuie să fie proporționale și direcționate precis pentru a aborda riscurile identificate pentru fiecare tip de investiție sau activitate în exterior și pentru fiecare domeniu tehnologic critic.

(18)

Comisia încurajează statele membre să consulte părțile interesate relevante, inclusiv mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă, ca parte a activității lor de analiză, pentru a obține o imagine completă a mediului de investiții și a riscurilor potențiale și pentru a putea acționa în interesul cetățenilor și al întreprinderilor din Uniune.

(19)

Analiza și evaluările riscurilor avute în vedere în prezenta recomandare constituie exerciții limitate în timp pentru a permite conturarea unor răspunsuri politice adecvate,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1.   Sfera tehnologiilor care trebuie analizate

Statele membre trebuie să analizeze investițiile în exterior legate de următoarele domenii tehnologice discutate mai sus:

(a)

Tehnologiile semiconductorilor, adică orice tehnologie sau know-how legat de:

(i)

proiectarea circuitelor integrate și a altor semiconductori (7), inclusiv nucleul de proprietate intelectuală al semiconductorilor aferent;

(ii)

software-ul de automatizare a proiectării electronice pentru proiectarea circuitelor integrate și a altor semiconductori sau pentru proiectarea încapsulării avansate;

(iii)

fabricarea inițială a circuitelor integrate și a altor semiconductori;

(iv)

asamblarea, testarea și încapsularea circuitelor integrate și a altor semiconductori, inclusiv a plăcilor de circuite imprimate și a încapsulării avansate;

(v)

echipamentele de fabricare a semiconductorilor, atât pentru fabricarea inițială, cât și finală a circuitelor integrate și a altor semiconductori, inclusiv instrumente pentru corodare, depunere, epitaxie, litografie, încapsulare avansată, testare sau metrologie;

(vi)

componentele principale sau software pentru echipamentele de fabricare a semiconductorilor;

(vii)

materialele utilizate la fabricarea circuitelor integrate și a altor semiconductori, în special produsele chimice speciale, gazele rare, materialele semiconductoare, substraturile sau plachetele.

(b)

Tehnologii de inteligență artificială („IA”), adică orice tehnologie sau know-how legat de un sistem bazat pe o mașină care este conceput să funcționeze cu diferite niveluri de autonomie și care poate prezenta adaptabilitate după implementare și care, urmărind obiective explicite sau implicite, deduce, din datele de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate, cum ar fi previziuni, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale („sistem de IA”), utilizate pentru următoarele aplicații:

(i)

sisteme de IA generativă antrenate utilizând mai mult de 10^25 FLOPS (operații în virgulă mobilă);

(ii)

sisteme de IA generativă antrenate într-o măsură semnificativă pe date biologice/genomice sau concepute pentru a fi utilizate într-un context biotehnologic, spațial sau de apărare.

(c)

Tehnologiile cuantice, adică orice tehnologie sau know-how legat de:

(i)

informatica cuantică;

(ii)

comunicațiile cuantice;

(iii)

detectarea cuantică.

2.   Sfera tranzacțiilor care trebuie analizate

Statele membre trebuie să analizeze investițiile în exterior (8) efectuate de persoane fizice sau juridice rezidente sau stabilite în Uniune („investitori din UE”) pentru a desfășura o activitate economică legată de un domeniu tehnologic definit la punctul 1 într-o țară terță, cum ar fi:

(a)

achiziționarea unei societăți comerciale sau a unei participații într-o societate care permite o participare efectivă la gestionarea sau controlul societății („achiziție”);

(b)

absorbția de către o societate a uneia sau mai multor societăți sau combinarea a două sau mai multe societăți pentru a forma o nouă societate („fuziune”);

(c)

transferul de active corporale sau necorporale în urma unui acord contractual, inclusiv proprietatea intelectuală sau know-how-ul specific, necesare pentru stabilirea sau menținerea unei activități economice, în cazul în care acestea constituie o parte identificabilă a operațiunilor comerciale ale unei întreprinderi, cu excepția transferului de produse sau programe informatice individuale cu dublă utilizare care fac obiectul Regulamentului (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului (9) privind produsele cu dublă utilizare și care nu fac parte din alte bunuri sau servicii mai ample („transfer de active”);

(d)

înființarea pentru prima dată a unei întreprinderi, inclusiv crearea unei filiale, a unei sucursale sau a unor întreprinderi similare („investiție de tip greenfield”);

(e)

înființarea unei întreprinderi sau investițiile într-o întreprindere care combină resurse în vederea atingerii unui obiectiv antreprenorial comun cu o altă persoană („întreprindere comună”);

(f)

furnizarea de capital, legată de anumite beneficii intangibile, cum ar fi asistența managerială, accesul la rețele de investiții și de talente, accesul pe piață și accesul sporit la finanțare suplimentară („capital de risc”), în cazul în care investitorul din UE deține cunoștințe de specialitate sau a investit anterior în firme care abandonează sau dezvoltă oricare dintre cele trei domenii tehnologice identificate la punctul 1.

Analiza trebuie să excludă investițiile care nu controlează și care se limitează la obținerea unei rentabilități a capitalului investit.

Analiza trebuie să acopere și investițiile indirecte efectuate de un investitor din UE, cum ar fi investițiile efectuate prin intermediul unei entități dintr-o țară terță care este utilizată ca vehicul de investiții, prin intermediul unei filiale existente sau în contextul unei întreprinderi comune existente cu o societate din sau într-o țară terță. Aceasta include transferul treptat de active în timp, dar efectuat în cursul perioadei de analiză, precum și investițiile menite să încalce sau să eludeze controalele existente în materie de securitate ale comerțului și investițiilor (precum și măsurile individuale specifice), inclusiv măsurile restrictive ale Uniunii în conformitate cu articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Analiza trebuie să acopere tranzacțiile noi și în curs, precum și tranzacțiile finalizate începând cu 1 ianuarie 2021, dar poate, în cazurile în care statele membre identifică tranzacții care prezintă motive de îngrijorare deosebită, să acopere și activități anterioare datei respective.

3.   Instrumente de analiză și schimburi cu părțile interesate

(a)

Statele membre trebuie să stabilească un sistem adecvat de analiză care să poată prevedea furnizarea voluntară sau obligatorie de informații privind tranzacțiile. Ele trebuie să ia în considerare adaptarea mecanismelor existente în scopul activităților de analiză prevăzute în prezenta recomandare.

(b)

Statele membre sunt încurajate să consulte părțile interesate relevante, inclusiv mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă, ca parte a activității lor de analiză.

4.   Informații de colectat

(a)

Statele membre trebuie să colecteze suficiente informații pentru a evalua riscurile care ar putea decurge din diferite tranzacții și activități, precum și din partea entităților implicate.

(b)

Informațiile menționate la litera (a) trebuie să includă următoarele:

(i)

părțile la tranzacția de investiții, inclusiv locul de constituire a persoanelor juridice și (pe baza informațiilor aflate la dispoziția statului membru) proprietarul final al oricărei părți implicate în tranzacție și țara sa de origine;

(ii)

tipul și valoarea aproximativă a investiției, inclusiv partea din capitalul propriu achiziționată (în cazul achiziționării) și drepturile de vot și de luare a deciziilor aferente;

(iii)

produsele, serviciile și tehnologiile vizate de investiție;

(iv)

orice acorduri contractuale privind cercetarea și dezvoltarea, acordarea de licențe pentru proprietatea intelectuală și circulația personalului-cheie ca parte a investiției;

(v)

data la care investiția ar urma să fie finalizată sau a fost finalizată;

(vi)

informații privind tranzacțiile anterioare și anunțate încheiate de părțile la tranzacția de investiții;

(vii)

informații privind finanțarea publică furnizată entității investitoare de către UE sau de către un stat membru, legate în mod specific de domeniile tehnologice în cauză.

(c)

Toate datele colectate trebuie protejate în mod corespunzător și, dacă este necesar, clasificate înainte de a fi comunicate Comisiei și altor state membre.

5.   Evaluarea riscurilor

Pentru fiecare tranzacție analizată, statele membre, cu sprijinul Comisiei, trebuie să efectueze evaluarea riscurilor, astfel cum se prevede la acest punct, pentru a identifica fie prezența, fie absența riscurilor la adresa securității economice.

(a)

Evaluarea riscurilor trebuie să conțină o evaluare calitativă de la caz la caz a tranzacțiilor și a activităților, acordând prioritate celor care au cel mai mare și cel mai probabil impact potențial asupra securității economice, inclusiv, după caz, participarea întreprinderii la proiecte sau programe ale UE.

(b)

Evaluarea riscurilor trebuie să identifice elementele de risc și vulnerabilitățile potențiale, în special în ceea ce privește scurgerile de tehnologie, cum ar fi principalele tipuri de amenințări și de actori care generează amenințări și orice factori geopolitici, cum ar fi tiparele istorice de achiziție de tehnologie, care sunt relevante pentru evaluarea probabilității unor efecte negative asupra securității economice.

(c)

Evaluarea riscurilor trebuie să țină seama, printre altele, de următoarele aspecte:

(i)

contextul tranzacției;

(ii)

nivelul actual de maturitate al tehnologiei;

(iii)

disponibilitatea tehnologiei în țara vizată de investiție;

(iv)

lanțul valoric și lanțul de aprovizionare al tehnologiei implicate;

(v)

evoluția riscurilor, precum și evoluțiile tehnologice și cazurile de utilizare relevante;

(vi)

interconectivitatea globală a ecosistemului tehnologiei critice în cauză, inclusiv activitățile de cercetare;

(vii)

atunci când este relevant în mod specific pentru domeniile tehnologice, participarea întreprinderii la proiecte sau programe ale UE.

(d)

Statele membre trebuie să urmeze o metodologie comună care să fie elaborată împreună cu Comisia în cadrul grupului de experți.

6.   Raportarea către Comisie și alte state membre

În cadrul grupului de experți, statele membre trebuie să facă periodic schimb de opinii cu privire la progresele analizei și trebuie să furnizeze Comisiei, până la 15 iulie 2025, o actualizare privind progresele înregistrate în activitatea lor. Până la 30 iunie 2026, statele membre trebuie să prezinte Comisiei și celorlalte state membre un raport cuprinzător cu privire la implementarea prezentei recomandări, inclusiv cu privire la rezultatul analizei și al evaluării riscurilor.

În cazul în care sunt identificate riscuri, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei detalii cu privire la combinațiile de factori de risc care caracterizează investițiile în exterior susceptibile să afecteze securitatea economică.

În această perioadă, statele membre și Comisia trebuie să continue schimbul de informații în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și cu normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (11) (dacă este cazul) și cu evaluările din cadrul grupului de experți, inclusiv de informații privind tranzacțiile individuale analizate de statele membre în scopul evaluării riscurilor menționate la punctul 5.

7.   Concluziile analizei

Pe baza informațiilor comunicate în raportul menționat la punctul 6, statele membre și Comisia trebuie să discute rezultatul acestui exercițiu pentru a ajunge la o înțelegere comună a riscurilor în cadrul grupului de experți.

8.   Autoritățile statelor membre

Statele membre trebuie să desemneze un punct de contact unic responsabil cu comunicările referitoare la orice acțiune subsecventă prezentei recomandări. După caz, ele trebuie să desemneze una sau mai multe autorități naționale responsabile cu analiza recomandată a tranzacțiilor de investiții în exterior și să se asigure că autoritățile naționale respective aplică, atunci când este posibil, instrumentele existente, inclusiv controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, pentru a contracara orice riscuri pe care le-au identificat în cadrul analizei descrise în prezenta recomandare. Ele trebuie să comunice Comisiei coordonatele punctelor de contact unice și ale autorităților desemnate până cel târziu la 15 martie 2025.

Adoptată la Bruxelles, 15 ianuarie 2025.

Pentru Comisie

Maros ŠEFČOVIČ

Membru al Comisiei


(1)  Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu privind „Strategia europeană pentru securitate economică” [JOIN(2023) 20 final].

(2)  Vă atragem atenția asupra faptului că termenii „societate”, „întreprindere”, „companie” și „firmă” sunt utilizați în mod interschimbabil în prezenta recomandare.

(3)  Registrul grupurilor de experți ai Comisiei, cod E03911.

(4)  Recomandarea (UE) 2023/2113 a Comisiei din 3 octombrie 2023 privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre (JO L, 2023/2113, 11.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2023/2113/oj).

(5)  COM(2024) 24 final.

(6)   https://policy.trade.ec.europa.eu/consultations/monitoring-and-risk-assessment-outbound-investment_en.

(7)  Conceptul de „circuite integrate și alți semiconductori” include, dar nu se limitează la microprocesoare, procesoare grafice, microcontrolere, cipuri logice, cipuri de memorie, cipuri de radiofrecvență, cipuri fotonice, cipuri analogice, cipuri cuantice, semiconductori optici, semiconductori de putere, componente discrete și senzori/microsisteme.

(8)  Termenul investiție nu include activități precum creditarea bancară, compensarea, trimiterea plăților, subscrierea, serviciile de rating al datoriei, servicii de tip prime brokerage, custodia globală, cercetarea sau analiza capitalurilor proprii și alte servicii secundare unei tranzacții.

(9)  Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (JO L 206, 11.6.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/821/oj).

(10)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj).

(11)  Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2015/444/oj).


ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2025/63/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)