COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.2.2026
COM(2026) 75 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Irlandei
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.2.2026
COM(2026) 75 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Irlandei
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Irlandei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)Cadrul de guvernanță economică al UE 1 urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și (ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta rate maxime de creștere a cheltuielilor nete 2 , care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM), precum și modul în care statul membru intenționează să abordeze prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară se extinde pe o durată de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește ratele maxime de creștere a traiectoriei cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
PROCESELE CONEXE, INCLUSIV TRAIECTORIA CHELTUIELILOR NETE RECOMANDATĂ ANTERIOR ȘI EVALUAREA ACESTEIA
(5)La 15 octombrie 2024, Irlanda și-a prezentat planul bugetar-structural național pe termen mediu, care acoperă perioada 2025-2029. La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de aprobare a planului din octombrie 2024 3 . Pentru a evalua conformitatea în 2025, rata maximă de creștere a cheltuielilor nete stabilită prin Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 rămâne relevantă. Comisia va evalua conformitatea, pe baza datelor privind rezultatul bugetar, în contextul pachetului privind semestrul european din primăvara anului 2026.
(6)La 25 noiembrie 2025, ca parte a pachetului privind semestrul european din toamna anului 2025, Comisia a publicat cea mai recentă evaluare a respectării de către Irlanda a ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu în ianuarie 2025 4 . Potrivit estimărilor Comisiei, rata de creștere a cheltuielilor nete ale Irlandei în 2025 a depășit nivelul maxim recomandat, ceea ce corespunde unei abateri preconizate de 0,5 % din PIB. Luând în considerare împreună anii 2024 și 2025, s-a preconizat că rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete va depăși, de asemenea, rata maximă de creștere cumulată recomandată, ceea ce corespunde totuși unei abateri mai mici: 0,2 % din PIB.
(7)Această evaluare a ținut seama de proiectul de plan bugetar pentru anul 2026 pe care Irlanda l-a prezentat la 15 octombrie 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 25 noiembrie 2025 5 . Comisia a considerat că proiectul de plan bugetar al Irlandei a respectat obligațiile de politică bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere, întrucât se preconiza că poziția bugetară pentru 2026 va fi excedentară, contribuind astfel la o reducere a ponderii datoriei publice în PIB. În același timp, în avizul său, Comisia a remarcat abaterea descrisă mai sus și riscurile de abatere de la creșterea maximă a cheltuielilor nete din Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025.
(8)La 8 iulie 2025, Consiliul a adresat Irlandei o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european 6 .
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL IRLANDEI
(9)În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul 2024/1263, în cazul în care a fost numit un guvern nou, un stat membru poate prezenta un plan bugetar-structural pe termen mediu revizuit. În urma alegerilor generale din noiembrie 2024, la 23 ianuarie 2025 a fost constituit un nou guvern. La 9 ianuarie 2026, Irlanda a prezentat Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit (denumit în continuare „planul”). Planul acoperă perioada 2026-2030.
Proces anterior prezentării planului din ianuarie 2026
(10)Irlanda era eligibilă pentru a primi informații tehnice 7 din partea Comisiei, dar nu le-a solicitat. La 19 decembrie 2025, Comisia a furnizat Irlandei principalele condiții inițiale și ipoteze subiacente utilizate în cadrul proiecțiilor privind datoria publică pe termen mediu al Comisiei 8 , astfel cum se menționează în considerentul 25 din Regulamentul (UE) 2024/1263, și le-a publicat la 12 ianuarie 2026 9 .
(11)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Irlanda și Comisia au purtat un dialog tehnic în octombrie și decembrie 2025. Dialogul tehnic s-a axat pe ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete avute în vedere de Irlanda și pe ipotezele care stau la baza acestora, precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(12)În iunie 2025, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Irlanda s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă, partenerii sociali, autoritățile regionale și alte părți interesate relevante. Potrivit informațiilor furnizate de Irlanda în planul său, guvernul a găzduit Dialogul economic național (NED), un eveniment anual care oferă părților interesate un forum pentru schimbul de opinii cu guvernul cu privire la prioritățile economice și sociale. Discuțiile din cadrul NED 2025 s-au axat pe tema planificării bugetare pe termen mediu în contextul obligațiilor care îi revin Irlandei în temeiul cadrului bugetar revizuit al UE.
(13)Consiliul consultativ bugetar irlandez (IFAC) a emis un aviz cu privire la previziunile macroeconomice și la ipotezele macroeconomice care stau la baza traiectoriei cheltuielilor nete din plan. Planul se bazează pe previziunile macroeconomice care stau la baza bugetului național pentru 2026 din perioada 2025-2030 și care au fost aprobate de IFAC la 26 septembrie 2025. IFAC a constatat că previziunile se situau „într-un interval acceptabil”.
(14)Planul a fost adoptat de guvern la 19 decembrie 2025 și prezentat parlamentului național la 9 ianuarie 2026.
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(15)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul din ianuarie 2026 după cum urmează:
Contextul: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(16)PIB-ul real al Irlandei a crescut cu 2,6 % în 2024, ca urmare a creșterii exporturilor, în special în anumite sectoare dominate de întreprinderi multinaționale. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2025, se preconizează că economia a crescut cu 10,7 % în 2025, datorită exporturilor puternice de produse farmaceutice, reflectând parțial concentrarea la începutul perioadei, înainte de modificările preconizate ale politicii tarifare a SUA. Se preconizează că cererea internă modificată, care reflectă mai bine activitatea economică internă din Irlanda, a crescut cu 3,4 %. În 2026, se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,2 %, fiind afectat negativ de încetarea concentrării la începutul perioadei în 2025, dar susținut de creșterea exportului de servicii și a cererii interne. În 2027, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,9 %, reflectând contribuțiile pozitive atât ale exporturilor, cât și ale cererii interne. În perioada analizată în previziuni (și anume 2025-2027), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Irlanda va înregistra o scădere ușoară de la 4,5 % în 2025 la 3,5 % în 2027, ca urmare a unei contribuții mai mici a forței de muncă. Rata șomajului a fost de 4,3 % în 2024. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2025, se preconizează că aceasta a fost de 4,6 % în 2025 și că va fi de 4,7 % în 2026 și 2027. Se estimează că inflația (deflatorul PIB) a scăzut de la 4,5 % în 2024 la 2,1 % în 2025 și se preconizează că va ajunge la 2,0 % în 2026 și la 1,8 % în 2027.
(17)În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2024, excedentul public al Irlandei s-a ridicat la 4,0 % din PIB. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2025, acesta este estimat la 1,5 % din PIB în 2025 și se preconizează că va scădea în continuare la 1,0 % din PIB în 2026 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 0,8 % din PIB în 2027. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2025 iau în considerare proiectul de buget al Irlandei pentru 2026 pe care guvernul l-a propus în octombrie 2025 și care a fost adoptat între timp de parlamentul național. Datoria publică era de 38,3 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2025, se preconizează că ponderea datoriei a scăzut la 33,1 % din PIB la sfârșitul anului 2025. Se estimează că aceasta va scădea în continuare la 32,5 % din PIB la sfârșitul anului 2026 și la 31,3 % din PIB la sfârșitul anului 2027.
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice prevăzute în planul din ianuarie 2026
(18)Planul include perioada 2026-2030 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.
(19)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(20)Planul prevede angajamentul de a respecta ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete indicate în tabelul 1 de mai jos, care corespund unei creșteri medii anuale a cheltuielilor nete de 6,7 % în perioada 2026-2030.
Tabelul 1: Creșterea maximă a cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Irlandei
|
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2026-2030 |
Media pe perioada de ajustare 2026-2029 |
|
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
6,6 |
6,0 |
7,6 |
6,7 |
6,4 |
6,7 |
6,7 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
16,5 |
23,5 |
32,9 |
41,7 |
50,9 |
– |
– |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
1,0 |
4,6 |
3,6 |
3,6 |
3,6 |
3,3 |
3,2 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
2,0 |
2,1 |
2,2 |
2,2 |
2,3 |
2,2 |
2,1 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Irlandei (ianuarie 2026) și calculele Comisiei.
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de referință 2024, ultimul an pentru care institutul național de statistică și Eurostat au publicat date fiscale privind rezultatul bugetar. Pentru 2025, planul preconizează o creștere a cheltuielilor nete de 9,3 %. Soldul cumulat al contului de control pentru primul an (2026) și anii următori ai planului din ianuarie 2026 va include diferența dintre proiecția respectivă și datele privind rezultatul bugetar pentru 2025.
(21)Potrivit estimărilor din plan, rata de creștere a cheltuielilor nete în 2025 a fost de 9,3 %. Această rată de creștere este relevantă pentru definirea ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete pentru perioada 2026-2030 prezentate în tabelul 1, întrucât anul de referință al planului este 2024, ultimul an pentru care au fost publicate date privind rezultatul bugetar de către institutul național de statistică și Eurostat. Dacă datele privind rezultatul bugetar pentru 2025 disponibile în primăvara anului 2026 sunt în concordanță cu rata de creștere a cheltuielilor nete estimată în plan, acest lucru ar însemna că, în comparație cu Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025, Irlanda ar înregistra o abatere anuală de 0,8 % din PIB și o abatere cumulată de 0,5 % din PIB (a se vedea tabelul 2). În același timp, dacă raportul dintre datoria publică și PIB nu depășește valoarea de referință de 60 % din PIB în 2025, astfel cum este raportată în plan, Comisia nu ar pregăti un raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE 10 . Potrivit autorităților, creșterea mai mare a cheltuielilor nete în 2025 în comparație cu estimarea Comisiei publicată în avizul Comisiei privind proiectul de plan bugetar pentru 2026 al Irlandei se explică prin rezultatele mai recente ale cheltuielilor estimate în 2025, astfel cum au fost publicate în volumul estimărilor revizuite pentru serviciile publice din 2026.
Tabelul 2: Creșterea cheltuielilor nete în 2025
|
|
Rata de creștere a cheltuielilor nete, % |
Abateri preconizate față de recomandarea din ianuarie 2025, % din PIB |
|
|
|
2024 |
2025 |
2025 |
|
Rata maximă de creștere, anuală (Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025) |
9,8(*) |
5,1 |
- |
|
Rata maximă de creștere, cumulată (Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025) |
- |
15,4 |
- |
|
Anuală (previziunile Comisiei din toamna anului 2025) |
8,0 |
7,7 |
0,5 |
|
Cumulată (previziunile Comisiei din toamna anului 2025) |
- |
16,3 |
0,2 |
|
Anuală (estimare în planul revizuit din ianuarie 2026) |
7,9 |
9,3 |
0,8 |
|
Cumulată (pe baza estimării creșterii cheltuielilor nete din planul revizuit din ianuarie 2026) |
- |
17,9 |
0,5 |
Sursa: previziunile Comisiei din toamna anului 2025, planul bugetar-structural pe termen mediu al Irlandei (ianuarie 2026) și calculele serviciilor Comisiei.
(*) Rata de creștere din 2024 care este implicită în rata de creștere cumulată.
(22)Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să le respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de 0,9 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare de 4 ani (2029) și de 1,1 % din PIB în 2030. Valoarea este mai mare decât raportul dintre PIB și soldul primar structural din 2029 care, pe baza ipotezelor Comisiei, ar asigura conformitatea cu cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263 11 .
(23)Planul preconizează o creștere a PIB-ului potențial de la 1 % în 2026 la 4,6 % în 2027 și o stabilizare la 3,6 % începând din 2028. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea la 2,3 % în 2030 (de la 2,0 % în 2026).
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(24)Pe baza ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, excedentul public ar urma să scadă treptat de la 1,5 % din PIB în 2025 la 0,5 % din PIB în 2029. Astfel, conform planului, la sfârșitul perioadei de ajustare 2029 nu ar exista niciun deficit public care să depășească valoarea de referință de 3 % din PIB. În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2039), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(25)Dacă se materializează ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar scădea treptat, conform planului, de la 33,0 % din PIB în 2025 la 30,0 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2029), astfel cum se arată în tabelul de mai jos. După perioada de ajustare de 4 ani, pe termen mediu (și anume până în 2039), se preconizează că ponderea datoriei va continua să scadă și că va fi mult sub 60 % din PIB, ajungând la 23,7 % din PIB până în 2039. Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Irlandei
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2039 |
|
|
Datoria publică (% din PIB) |
38,3 |
33,0 |
32,4 |
31,5 |
30,7 |
30,0 |
28,8 |
23,7 |
|
Soldul bugetar (% din PIB) |
4,0 |
1,5 |
0,8 |
1,0 |
0,7 |
0,5 |
0,5 |
-0,8 |
Sursa: Planul bugetar-structural pe termen mediu al Irlandei (ianuarie 2026)
Ipotezele macroeconomice ale planului
(26)Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Irlandei la 19 decembrie 2025. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru opt variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural din 2025), creșterea PIB-ului potențial, creșterea PIB-ului real și reducerea deviației PIB-ului, creșterea deflatorului PIB, elasticitatea veniturilor la PIB-ul potențial nominal, ajustarea datorie-deficit și ratele nominale implicite ale dobânzii. Este necesară o evaluare atentă a acestor diferențe între ipoteze, cu atât mai mult cu cât creșterea maximă medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan este mai mare decât cea care ar rezulta din ipotezele Comisiei. Diferențele dintre ipoteze cu cel mai semnificativ impact asupra plafonului mediu de creștere a cheltuielilor nete sunt enumerate și evaluate mai jos.
·Planul se bazează pe ipoteza unui sold primar structural mai mare pentru 2025, și anume un excedent de 1,1 % din PIB, deși în previziunile din toamna anului 2025, Comisia preconiza că acesta va fi echilibrat (la 0 % din PIB). În același timp, soldul global estimat pentru 2025 în plan, și anume un excedent de 1,5 % din PIB, este în concordanță cu previziunile Comisiei din toamna anului 2025. Ipoteza mai favorabilă privind punctul de plecare din plan în ceea ce privește soldul primar structural se explică prin faptul că planul se bazează pe un concept național al deviației PIB-ului, care diferă de metodologia stabilită de comun acord la nivelul UE și implică o contribuție ciclică mai mică. Deși evaluarea națională a deviației PIB-ului se abate conceptual de la metodologia stabilită de comun acord la nivelul UE, există indicii clare că deviația pozitivă a PIB-ului care rezultă din metodologia stabilită de comun acord la nivelul UE este excesiv de mare. Se preconizează că PIB-ul Irlandei a înregistrat o rată excepțională de creștere de peste 10 % în 2025, parțial datorită creșterii bruște a exporturilor conexe sectorului farmaceutic după anunțarea de către administrația SUA a unei creșteri viitoare a tarifelor ( 12 ). Estimările privind declinul persistent de pe piața forței de muncă și presiunile de capacitate în economie ( 13 ), combinate cu reducerea inflației interne ( 14 ), nu sunt în concordanță cu o deviație pozitivă semnificativă a PIB-ului. În plus, având în vedere soldul primar structural din 2024 (3,1 %) și din 2026 (1,4 %) indicat în previziunile Comisiei din toamna anului 2025, ipoteza din plan privind un excedent primar structural de 1,1 % din PIB în 2025 ar putea fi considerată o ipoteză prudentă. În consecință, diferența din această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător. Analizată individual, ea ridică plafonul creșterii medii a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în comparație cu ipotezele Comisiei.
·În plan, creșterea PIB-ului potențial pe parcursul perioadei vizate de plan este mai mică, în medie, cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu ipotezele Comisiei. În consecință, planul se bazează, de asemenea, pe ipoteza unei creșteri mai mici a PIB-ului real. Planul se bazează pe ipoteza eliminării deviației PIB-ului până în 2031, și anume cu un an mai devreme decât în ipotezele Comisiei. În consecință, aceste ipoteze sunt considerate prudente și, prin urmare, justificate în mod corespunzător. Împreună, ele contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în cadrul planului mai mică decât cea din ipotezele Comisiei.
·Planul se bazează pe ipoteza unei creșteri a deflatorului PIB mai mare cu 0,3 puncte procentuale în perioada 2027-2030 decât în ipotezele Comisiei. Diferența dintre previziunile de creștere a deflatorului PIB în 2027 (2,1 % în plan față de 1,8 % în previziunile Comisiei din toamna anului 2025) pare să fie determinată în principal de o rată mai mare de creștere a deflatorului pentru consumul public. Acest lucru reflectă în principal informațiile mai recente privind factorii de cost în furnizarea de servicii publice, inclusiv nivelurile preconizate de personal și de remunerare, ceea ce duce la o creștere mai mare a cheltuielilor publice cu remunerarea angajaților decât se preconizase în previziunile Comisiei din toamna anului 2025. Această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător. Pentru perioada 2028-2030, creșterea deflatorului PIB este, de asemenea, mai mare cu 0,3 puncte procentuale decât în ipotezele Comisiei și cu 0,1 puncte procentuale decât ceea ce ar fi necesar în temeiul cadrului comun pentru evaluarea sustenabilității datoriei, utilizând o previziune actualizată pentru 2027 în concordanță cu planul (și anume presupunând o convergență liniară începând de la rata de creștere a deflatorului prevăzută în plan în 2027 către ratele anticipate ale inflației bazate pe piață pentru 2036). În previziunile macroeconomice ale planului, o creștere mai mare a deflatorului PIB este determinată de tendințele de creștere a deflatorului consumului privat și public, precum și de activitatea internă puternică preconizată pe termen mediu. În ansamblu, ipotezele pentru perioada 2028-2030 nu sunt în concordanță cu cadrul comun de evaluare a sustenabilității datoriei. Luate separat, acestea contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare mai mare decât cea din ipotezele Comisiei.
·Planul se bazează pe ipoteza unei elasticități mai mari a veniturilor în raport cu creșterea PIB-ului potențial nominal decât în ipotezele Comisiei. Acest lucru reflectă diferențe între metodologiile utilizate. Ipotezele planului sunt elaborate pe baza unei abordări ascendente, cu o evaluare detaliată a evoluțiilor preconizate ale veniturilor publice, în timp ce previziunile pe termen mediu ale Comisiei presupun o elasticitate unitară a veniturilor. În același timp, guvernul intenționează să continue transferurile către cele două fonduri de economii instituite în 2024 (Fondul pentru viitorul Irlandei și Fondul pentru infrastructură, climă și natură). Acest lucru se reflectă în ajustările datorie-deficit mai mari în cadrul planului decât în ipotezele Comisiei. În ansamblu, aceste ipoteze privind veniturile sunt considerate a fi justificate în mod corespunzător.
Diferențele rămase (ipotezele privind rata nominală implicită a dobânzii) nu au un impact semnificativ asupra plafonului mediu de creștere a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei.
În ansamblu, diferențele dintre ipoteze luate împreună conduc la un plafon teoretic al creșterii medii a cheltuielilor nete care este mai mare decât ceea ce este necesar pentru a respecta regulile fiscale aplicabile pe baza ipotezelor Comisiei din toamna anului 2025. În ansamblu, impactul comun al unor ipoteze mai prudente și al diferențelor dintre ipoteze care sunt considerate justificate în mod corespunzător depășește impactul comun al diferențelor dintre ipoteze care nu sunt în concordanță cu cadrul de evaluare a sustenabilității datoriei. În plus, Irlanda se angajează în planul său să respecte o traiectorie a cheltuielilor nete mai mică decât acest plafon teoretic.
Evaluarea Comisiei potrivit căreia planul îndeplinește cerințele legale este valabilă chiar și atunci când nu se ia în considerare ipoteza planului potrivit căreia soldul primar structural crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB în 2030, ceea ce constituie o abatere de la ipoteza „menținerii politicii bugetare actuale” din cadrul comun de evaluare a sustenabilității datoriei (în temeiul căreia soldul primar structural rămâne constant la nivelul său din ultimul an al perioadei de ajustare, 2029).
Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale respectării ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete.
Strategia bugetară a planului
(27)Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete sunt în concordanță cu creșteri suplimentare ale cheltuielilor publice, în special pentru a furniza servicii publice suplimentare pentru a răspunde nevoilor unei populații în creștere rapidă și pentru a crește semnificativ rata investițiilor din sectorul public, într-un mod care să alinieze mai îndeaproape creșterea cheltuielilor la creșterea veniturilor economice și fiscale pe termen mediu și lung. Acestea vor fi completate de reforme structurale menite să reducă întârzierile și să îmbunătățească realizarea proiectelor majore de infrastructură, astfel cum se subliniază în „Planul de acțiune pentru accelerarea infrastructurii”. Pentru a constitui rezerve bugetare, Irlanda intenționează să continue efectuarea de transferuri către cele două vehicule de economisire înființate în 2024 menționate mai sus. Deși planul nu prezintă nicio măsură privind veniturile, se preconizează că soldul global va rămâne excedentar pe întreaga perioadă a planului, datorită impactului semnificativ al veniturilor excepționale din impozitul pe profit. Specificarea măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. În același timp, există riscuri pentru scenariul macroeconomic și bugetar care stă la baza strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din gradul ridicat de deschidere a economiei irlandeze și din concentrarea acesteia în câteva sectoare dominate de întreprinderi multinaționale, ceea ce o face vulnerabilă la evoluțiile internaționale negative, cum ar fi reorientarea politicilor comerciale și fiscale ale SUA sau a normelor fiscale de la nivel mondial. Bugetul Irlandei pentru 2026 precizează măsurile de politică prin care se va realiza angajamentul pentru 2026 privind cheltuielile nete 15 .
Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(28)Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, astfel cum se prevede în special în recomandările specifice de țară din 2025 și în concordanță cu prioritățile Comunicării intitulate „O Busolă pentru competitivitatea UE” 16 . Planul include 20 de domenii de reforme și investiții, dintre care 12 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență, iar 10 prin fondurile politicii de coeziune.
(29)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul prezintă un set consistent de reforme și investiții. Măsurile privind apa și apele uzate includ proiecte de infrastructură critică, precum și acțiuni prezentate în Planul de acțiune privind apa pentru 2024. Planul se referă la măsuri privind gestionarea deșeurilor și stimularea economiei circulare, care vor fi stabilite în viitorul Plan de acțiune privind deșeurile pentru o economie circulară, precum și în viitoarea Strategie guvernamentală privind economia circulară pentru perioada 2026-2028. Măsurile legate de transportul durabil includ acțiuni în cadrul politicii privind combustibilii regenerabili pentru transport în perioada 2025-2027, precum și proiecte de investiții de capital în cadrul planului național de dezvoltare. Măsurile privind instalarea de puncte publice de încărcare pentru vehiculele cu emisii zero sunt incluse în Planul de încărcare a vehiculelor electrice din rețeaua națională de drumuri pentru perioada 2024-2030 și în planurile regionale corespunzătoare.
(30)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul prezintă măsuri de creștere a ofertei de locuințe sociale și la prețuri accesibile prin punerea în aplicare a Planului privind construirea de locuințe și consolidarea comunităților pentru perioada 2025-2030. În plus, printre măsurile de abordare a constrângerilor de capacitate din sectorul construcțiilor rezidențiale se numără reforma în curs a planificării, creșterea investițiilor în cadrul Planului național de dezvoltare actualizat, extinderea competențelor agenției pentru amenajarea teritoriului [unele acțiuni sunt incluse în Planul de redresare și reziliență al Irlandei (PRR)], introducerea unei taxe pe terenurile destinate construcțiilor de locuințe, precum și o reformă a sectorului închirierilor. Măsurile de sprijinire a cercetării și inovării includ acțiuni în cadrul strategiei Impact 2030, aflată în prezent în curs de revizuire strategică în vederea orientării punerii sale în aplicare viitoare, alături de alte măsuri din Planul de acțiune privind competitivitatea și productivitatea. În ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, planul prezintă măsuri de consolidare a pieței forței de muncă și a incluziunii sociale a persoanelor cu handicap și a părinților unici susținători ai familiei monoparentale. Măsurile includ acțiuni prezentate în Strategia națională privind drepturile omului pentru persoanele cu handicap în perioada 2025-2030, subvenții acordate prin intermediul sistemului național de îngrijire a copiilor și un angajament de a introduce un plafon în ceea ce privește taxele pentru serviciile de învățământ de la vârste mici și de îngrijire pentru copiii preșcolari.
(31)În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul prezintă măsuri privind utilizarea surselor regenerabile de energie, inclusiv o schemă de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, instituirea Grupului operativ pentru furnizarea de energie eoliană offshore, acțiuni în viitorul cadru pentru energia din surse regenerabile offshore, precum și pregătirea Planului național privind zonele maritime desemnate. Planul prezintă, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a flexibilității rețelei de energie electrică și de modernizare și extindere a capacității pentru a reduce restricționarea prin dezvoltarea conectorilor la rețea cu Irlanda de Nord și cu Franța. Planul prezintă, de asemenea, investiții de capital suplimentare în dezvoltarea rețelei în perioada 2026-2030. Măsurile privind eficiența energetică includ acțiuni prezentate în planul național privind energia și clima și în planurile de acțiune privind clima.
(32)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul prezintă măsuri de consolidare a cheltuielilor generale pentru apărare și securitate și a gradului de pregătire prin intermediul unui plan detaliat actualizat de punere în aplicare pentru a aborda restul recomandărilor incluse în Raportul Comisiei privind forțele de apărare, precum și acțiuni de sprijinire a recrutării și păstrării personalului din domeniul apărării și de îmbunătățire a mediului de lucru fizic și a echipamentelor.
(33)În plus, planul prezintă alte măsuri de politică care depășesc prioritățile comune ale UE, inclusiv cele destinate creșterii eficienței sistemului de sănătate din punctul de vedere al costurilor prin punerea în aplicare a măsurilor privind economiile și productivitatea incluse în planurile de acțiune ale Grupului operativ pentru productivitate și economii și ale Grupului operativ pentru sustenabilitatea medicamentelor, prin digitalizarea în continuare a dosarelor medicale și a sistemelor de informații, prin dezvoltarea unei asistențe medicale primare și comunitare îmbunătățite (unele acțiuni incluse în PNRR) și prin restructurarea conducerii serviciilor de sănătate în șase regiuni operaționale din domeniul sănătății. Planul conține, de asemenea, măsuri care îmbunătățesc sustenabilitatea fondului de asigurări sociale și extind acoperirea oferită de fondurile de pensii. În plus, deși nu sunt menționate măsuri recente de extindere a bazei de impozitare, planul prezintă măsuri preliminare de revizuire a domeniului de aplicare și a impactului cheltuielilor fiscale prin publicarea de orientări pentru îmbunătățirea transparenței și a raportării cheltuielilor fiscale.
(34)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Irlandei. Planul include informații privind dimensiunea și obiectivele diferitelor fonduri ale politicii de coeziune. Planul cuprinde, de asemenea, un tabel care prezintă reformele structurale și prioritățile de investiții care vor fi abordate parțial prin măsuri incluse în PNRR al Irlandei sau în fondurile politicii de coeziune.
(35)Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Irlandei legate de prioritățile comune ale Uniunii. Cuantumurile investițiilor publice se bazează pe actualizarea din 2025 a planului național de dezvoltare. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, planul oferă o prezentare generală a capitalului de investiții care urmează să fie pus la dispoziție până în 2030 pentru infrastructura de gestionare a apelor și a apelor uzate, precum și pentru transporturi. În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, planul oferă o prezentare generală a capitalului de investiții care urmează să fie pus la dispoziție până în 2030 pentru locuințe, precum și pentru obiectivele în materie de locuințe, în urma unei evaluări a nevoilor. În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul oferă o prezentare generală a capitalului de investiții care urmează să fie pus la dispoziție până în 2030 pentru infrastructura energetică și de energie electrică. În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include un obiectiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare.
Concluzia evaluării Comisiei
(36)În ansamblu, Comisia consideră că planul Irlandei din ianuarie 2026 îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
CONCLUZIE GENERALĂ
(37)Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea din 21 ianuarie 2025. Cu toate acestea, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru 2025, în termeni anuali și cumulativi, prevăzute în anexa I la Recomandarea din 21 ianuarie 2025 rămân relevante pentru evaluarea conformității până în 2025, inclusiv.
(38)În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Irlandei ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în planul din ianuarie 2026.
RECOMANDĂ ca Irlanda:
1.să se asigure că o creștere a cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Irlanda
|
Anii |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
|
|
Ratele de creștere (%) |
Anuală |
6,6 |
6,0 |
7,6 |
6,7 |
6,4 |
|
Cumulată (*) |
16,5 |
23,5 |
32,9 |
41,7 |
50,9 |
|
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2024. Ratele de creștere cumulate sunt utilizate în monitorizarea anuală a conformității ex post din contul de control. Observație: Pentru 2025, ratele maxime anuale și cumulate de creștere a cheltuielilor nete stabilite prin Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 rămân relevante și vor face obiectul unor evaluări ale conformității de către Comisie pe baza datelor privind rezultatul bugetar. |
||||||
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele