European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2025/4351

1.8.2025

Publicarea comunicării unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei (1)

(C/2025/4351)

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]

„Fronton”

PDO-FR-A0595-AM01 – 8.5.2025

1.   Denumirea produsului

„Fronton”

2.   Tipul indicației geografice

☒

Denumire de origine protejată (DOP)

☐

Indicație geografică protejată (IGP)

☐

Indicație geografică (IG)

3.   Sectorul

☐

Produse agricole

☒

Vinuri

☐

Băuturi spirtoase

4.   Țara căreia îi aparține arealul geografic

Franța

5.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Ministère de l’agriculture, de l’alimentation, de la pêche, de la ruralité et de l’aménagement du territoire [Ministerul agriculturii, alimentației, pescuitului, ruralității și amenajării teritoriului]

6.   Calificarea drept modificare standard

Autoritățile franceze afirmă că cererea depusă respectă cerințele din Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 și 2024/1143.

Modificările aduse prezentului caiet de sarcini sunt modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Cererea de modificare a DOP „Fronton” nu implică niciuna dintre cele trei situații care constituie o modificare la nivelul Uniunii, și anume:

(a)

nu include o modificare a denumirii sau a utilizării denumirii ori a categoriei de produs sau produse desemnate prin indicația geografică;

(b)

nu riscă să anuleze legătura cu arealul geografic;

(c)

nu presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului.

Prin urmare, autoritățile franceze consideră că această cerere vizează o modificare standard.

7.   Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate

1.   Adăugarea unor dispoziții de agromediu standard

La punctul „Alte practici de cultivare” din capitolul IV [sic] „Gestionarea plantațiilor viticole” din caietul de sarcini, au fost adăugate dispoziții referitoare la agromediu.

Aceste modificări sunt gândite astfel încât să se țină mai bine seama de cerințele societale referitoare la reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor și la nevoile mediului.

Documentul unic nu a fost modificat.

2.   Modificarea randamentelor pentru vinurile roze

Randamentele prevăzute în caietul de sarcini au fost mărite pentru vinurile roze. Încărcarea maximă medie per parcelă și încărcarea maximă medie per parcelă irigată au fost, de asemenea, aliniate la modificarea randamentelor pentru vinurile roze.

Randamentele propuse sunt în concordanță cu randamentele aferente altor denumiri din sud-vest. Între 2015 și 2020 (recoltele din perioada 2021-2023 au fost afectate de pericole climatice), randamentul mediu pentru vinurile roze cu denumirea analizată a fost de 53,17 hl/ha și, în medie, 44 % dintre vinificatori au depășit randamentul de bază stabilit în caietul de sarcini.

Punctul „Randamente maxime” din documentul unic a fost modificat.

3.   Eliminarea randamentului care implică o „pierdere a eligibilității pentru denumirea de origine protejată”

În conformitate cu modificarea anterioară (randamentele modificate pentru vinurile roze), randamentul de 70 de hectolitri per hectar la punctul „3. Pierderea eligibilității pentru denumirea de origine protejată” este prea apropiat de limita superioară propusă a randamentului (68 de hectolitri per hectar) și, prin urmare, a fost eliminat.

Documentul unic nu este vizat.

4.   Modificarea culorii vinurilor roze

În ultimii 15 ani, profilul colorimetric mediu al vinurilor roze cu DOP „Fronton” s-a schimbat. Culoarea rămâne intensă, însă tinde în mod clar spre deschidere. Scopul modificării caietului de sarcini este adaptarea la schimbările intervenite în metodele de producție utilizate în plantațiile viticole. Din punct de vedere istoric, vinurile roze din Fronton erau produse în principal prin metoda sângerării (saignée), în timp ce în prezent este utilizată pe scară largă metoda presării directe.

Punctul „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic a fost modificat.

5.   Adăugarea metodei sângerării (saignée) de producere a vinurilor roze

Metoda sângerării de producere a vinurilor roze a fost adăugată în secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din caietul de sarcini. Pe de o parte, vinificatorii utilizează această metodă pentru a produce vinuri roze cu o culoare mai intensă, datorită unei macerări mai îndelungate între pielițe și sucul de struguri. Pe de altă parte, în unele cazuri, metoda sângerării poate compensa lipsa compușilor fenolici într-o cuvă de struguri roșii. Scopul este de a proteja această metodă de producere a vinurilor roze.

Punctul „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic a fost modificat.

6.   Adăugarea soiurilor secundare

Două soiuri endemice din zonă urmează să fie incluse ca soiuri secundare:

Négret Pounjut N și Bouysselet B. Alegerea acestor soiuri se justifică prin însemnata lor valoare patrimonială și prin faptul că ele completează soiul Négrette N. Scopul este de a le integra atât în producția de vinuri roșii, cât și în cea de vinuri roze.

Organismul de protecție și de gestionare a propus astfel adăugarea unor proporții maxime de 10 % în ceea ce privește atât combinația de soiuri de struguri, cât și amestecurile pentru Négret Pounjut și Bouysselet.

Punctele „Soiul (soiurile) de struguri de vinificație” și „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic au fost modificate.

7.   Introducerea soiului Marselan N ca soi de interes utilizat în scopuri de adaptare

Această cerere vine în urma unei serii de constatări care i-au determinat pe viticultorii din Fronton să ia în considerare introducerea de noi soiuri în caietul de sarcini al produsului lor. Schimbările climatice determină perioade de secetă mai îndelungate, o frecvență mai ridicată a înghețurilor, o sensibilitate crescută la boli și un comportament fiziologic care pare să se deterioreze.

În cele din urmă, grupul viticultorilor a decis să selecteze exclusiv soiul Marselan N, datorită asemănării sale cu Cabernet Sauvignon. În timp ce soiurile Cabernet înregistrează un declin semnificativ, Marselan reprezintă o alternativă interesantă în amestecuri. În plus, acesta este cultivat pe plantații viticole de mai mulți ani (18 hectare răspândite pe 46 de parcele și cultivate de 19 operatori) și completează în mod armonios soiul Négrette N în ceea ce privește caracteristicile organoleptice.

Marselan are două avantaje: se adaptează mai bine la schimbările climatice (fiind mai puțin sensibil la îngheț) și necesită mai puține tratamente fitosanitare (datorită sensibilității reduse la boli). Marselan N va fi utilizat pentru producerea vinurilor roșii și roze.

Punctul „Soiul (soiurile) de struguri de vinificație” din documentul unic a fost modificat.

8.   Modificarea normelor privind soiurile de struguri

Proporția minimă a soiului principal Négrette N a fost menținută în caietul de sarcini, dar a fost modificată după cum urmează: mențiunea „mai mare sau egală cu 50 % din strugurii cultivați” a fost înlocuită cu „mai mare sau egală cu 51 %”. Proporțiile maxime aferente soiurilor secundare au fost eliminate.

Scopul este de a simplifica monitorizarea și respectarea normelor privind soiurile de struguri, păstrând în același timp coerența cu normele privind amestecurile.

Documentul unic nu este vizat.

9.   Modificarea capitolului IX punctul 3 „Dispoziții privind ambalarea”

Potrivit formulării din caietul de sarcini în vigoare, de fiecare dată când are loc ambalarea, operatorii trebuie să transmită organismului de control un extras din registrul de manipulare și o analiză efectuată înainte de ambalare. Grupul de viticultori aferent denumirii consideră că această obligație este prea strictă și propune utilizarea aceleiași formulări ca în alte caiete de sarcini, respectiv solicitarea ca registrul de manipulare și o analiză efectuată înainte sau după ambalare să fie puse la dispoziția organismului de control.

Documentul unic nu este vizat.

10.   Eliminarea măsurilor tranzitorii

Măsurile tranzitorii prevăzute la capitolul XI punctul 1 „Soiuri de struguri”, care au încetat în 2011 și 2018, au fost eliminate din caietul de sarcini.

Documentul unic nu este vizat.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Fronton

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

—

22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile sunt vinuri liniștite, roșii sau roze. Vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %. Vinurile roze prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 10,5 %. După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %. Fiecare lot de vin roșu prezintă, la momentul ambalării, un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,4 g/l. În etapa de ambalare: - vinurile au un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de cel mult 3 grame per litru pentru vinurile roșii și de cel mult 4 grame per litru pentru vinurile roze; - vinurile roșii prezintă un conținut de aciditate volatilă de cel mult 18 miliechivalenți per litru. Aciditatea volatilă a vinurilor roze, precum și aciditatea totală și conținutul de dioxid de sulf al vinurilor, sunt cele prevăzute de legislația UE. Implicit, celelalte caracteristici respectă normele stabilite în reglementările europene. Vinurile pot fi produse numai din soiul Négrette N sau dintr-un amestec de soiuri în care Négrette N este soiul principal. Gustul vinurilor roșii se caracterizează, în general, prin arome de fructe roșii și negre, flori, mirodenii și lemn dulce. Ele conțin taninuri care asigură structura și rotunjimea pe măsură ce îmbătrânesc. Acestea sunt consumate cu plăcere tinere, dar sunt, de asemenea, potrivite pentru învechire. Gustul vinurilor roze se caracterizează prin arome mai degrabă fructate și o aciditate scăzută. Culoarea lor este intensă și sunt consumate tinere.

Caracteristici analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: —

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Metodă de cultivare

(a)

Densitatea de plantare Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci la hectar. Distanța dintre rânduri este de maximum 2,50 metri. Între butucii de pe același rând, distanța este de cel puțin 0,80 metri.

(b)

Reguli privind tăierea Vița-de-vie este condusă fie prin metoda tăierii scurte, cu cepi de rod [metoda „Gobelet”, metoda cordon unilateral („Cordon de Royat”) sau metoda cordon bilateral], fie printr-un sistem de tăiere Guyot simplă sau dublă (cunoscut la nivel local sub denumirea de „tirette”), cu maximum 12 ochi per butuc. Indiferent de metoda de tăiere utilizată, începând cu 1 iunie, numărul de lăstari cu rod per butuc nu poate depăși 10.

Irigarea poate fi autorizată.

2.   Practică oenologică specifică

Practici oenologice: - În cazul vinurilor roșii, sunt autorizate tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri, iar nivelul maxim al concentrației parțiale în raport cu volumele utilizate este stabilit la 10 %. Pentru producerea vinurilor roze, vinificatorii pot utiliza cărbuni de uz oenologic exclusiv pentru musturile obținute prin presare și pentru vinurile noi care se află încă în curs de fermentare și într-o proporție care nu poate depăși 20 % din volumul vinurilor roze produse de vinificatorul în cauză pentru recolta și culoarea respectivă.

După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, practicile oenologice aplicate acestor vinuri trebuie să respecte cerințele prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

5.2.   Randamente maxime

1.

Vinuri roze

60 de hectolitri per hectar

2.

Vinuri roșii

50 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul următoarelor comune: - Departamentul Haute-Garonne: Bouloc, Castelnau-d’Estrétefonds, Fronton, Saint-Rustice, Vacquiers, Villaudric, Villematier, Villemur-sur-Tarn, Villeneuve-lès-Bouloc; - Departamentul Tarn-et-Garonne: Bessens, Campsas, Canals, Dieupentale, Fabas, Grisolles, Labastide-Saint-Pierre, Montbartier, Nohic, Orgueil, Pompignan.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vinificație

Bouysselet

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Gamay N

Marselan N

Mérille N

Negret Pounjut

Négrette N

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

(a)   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic al denumirii de origine protejate „Fronton” este situat la aproximativ 20 km nord de Toulouse, pe terasele formate din vechile depozite aluvionare ale râului Tarn, depuse pe substratul de molasă terțiară în timpul diferitelor glaciațiuni ale Cuaternarului. Parcelele sunt delimitate cu precizie pentru recoltarea strugurilor și se întind pe cele trei niveluri geomorfologice ale teraselor joase, medii și înalte ale râului Tarn, cu excepția câmpiei joase aferente și a solurilor dezvoltate pe molasa oligocenă din sudul și vestul zonei.

Depozitele aluvionare, provenite din Masivul Central, se caracterizează prin bogăția lor în elemente silicioase, pietriș și nisip, precum și prin absența calcarului. Solurile din terasa joasă, situate la o altitudine medie de 130 de metri, au o natură eterogenă, cu un amestec de nămoluri, nisipuri cu granulații diferite și argilă, distribuite inegal. Altitudinea terasei medii variază între 130 și 160 de metri. Solurile prezintă o alterare și o levigare mai accentuate decât pe terasa joasă. În cele din urmă, terasa înaltă, care este cea mai veche și are cea mai mică suprafață, atinge o înălțime maximă de 200 de metri. Întrucât elementele mai fine au fost erodate, aceste soluri sunt foarte pietroase și pline de pietriș.

Arealul geografic se întinde pe 20 de comune din departamentele Haute-Garonne și Tarn-et-Garonne.

Topografia peisajului este, în mare parte, plată. Variațiile peisajului se datorează dealurilor mici, rambleurilor dintre terase și pantelor domoale create de afluenții râului Tarn.

Zona Fronton are o climă oceanică, cu influențe mediteraneene. Iernile sunt relativ blânde. Primăvara se înregistrează o creștere netă a temperaturilor, iar vara este caracterizată de numeroase ore însorite și de temperaturi ridicate. Precipitațiile medii anuale variază între 650 mm și 700 mm. Acestea sunt distribuite uniform pe tot parcursul anului, cu excepția primăverii, când se înregistrează o creștere semnificativă a cantităților de precipitații. Direcția predominantă a vânturilor este dinspre vest. Sunt vânturi oceanice și aduc cu ele formațiuni noroase și precipitații. Puțin mai rar, suflă dinspre sud-est vântul cald și uscat „Autan”.

(b)   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Istoria plantațiilor viticole este strâns legată de cea a orașului Fronton, care, la începutul secolului al XII-lea, era guvernat de Ordinul Cavalerilor Ospitalieri al Sfântului Ioan din Ierusalim (astăzi Ordinul de Malta), ca urmare a donațiilor făcute de diferiți lorzi. Adrien Escudier [Histoire de Fronton et du Frontonnais (Istoria Frontonului și a regiunii Fronton), 1905 ] menționează o donație făcută în anul 1122 către Ordin de către Pons Bernard de Benque, soția sa Alamande și Payen, constând în biserică și în toate bunurile aflate sub jurisdicția acesteia, cu păstrarea dreptului de a reține a șaptea parte din recolta de struguri. Prin urmare, plantațiile viticole din „Fronton” erau deja bine dezvoltate la începutul secolului al XII-lea.

De atunci, vinurile au fost îngrijite și tratate cu deosebită atenție. Arhivele municipale ale orașului Fronton menționează numirea anuală a „opt experți însărcinați să viziteze și să verifice plantațiile viticole ale consulatului Fronton”. Astfel, era vizitat fiecare district, iar experții verificau gradul de coacere a strugurilor. Adunarea consulară primea un raport verbal care stabilea data la care putea începe recoltarea. Începerea culesului era anunțată locuitorilor de către crainic.

În 1470, Aymerie de Senergues, prepozit al abației de la Daurade din Toulouse, a acordat supușilor săi o cartă prin care îi autoriza pe toți iobagii care plantau viță-de-vie să își revendice libertatea și dreptul de proprietate asupra terenurilor curățate din Villaudric. În secolul al XVII-lea, cele două parohii, Fronton și Villaudric, concurau pentru supremația asupra teritoriului.

Plantațiile viticole au cunoscut apogeul în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, când vinurile erau expediate în întreaga Europă prin portul Bordeaux. Pierre Galet [Cépages et vignobles de France Soiuri de viță-de-vie și plantații viticole din Franța), 1962] afirmă că: „Plantațiile viticole din Fronton și Villaudric sunt de mult timp cele mai renumite din Haute-Garonne, deoarece se află în apropiere de Villemur, locul de pe râul Tarn unde vinurile erau încărcate și de unde erau transportate pe râu până la Bordeaux”.

Zona Fronton a fost afectată de filoxeră în 1878. Soiul de struguri Négrette N, cunoscut anterior la nivel local sub denumirea de „Le Négret”, era soiul principal al plantațiilor viticole înainte de a fi afectate de filoxeră. Acesta fost replantat pe scară largă după criza filoxerei, însă altoirea a favorizat o deficiență în fructificare și o sensibilitate crescută la putregaiul cenușiu. Perseverența viticultorilor, care erau atașați acestui soi istoric de struguri, le-a permis să se adapteze și să ducă mai departe tradiția cultivării sale. Vinul obținut din soiul Négrette N este, de obicei, sărac în aciditate, motiv pentru care este adesea completat cu recolta soiurilor târzii.

Denumirea de origine „Villaudric”, încadrată în categoria „Vins Délimités de Qualité Supérieure” (vinuri delimitate de calitate superioară), a fost recunoscută printr-o hotărâre a instanței civile de prim grad din Toulouse din 28 iulie 1944. Aceasta cuprinde șase comune din departamentul Haute-Garonne. Un an mai târziu, la 31 iulie 1945, a fost recunoscută denumirea de origine „Fronton” sau „Côtes de Fronton”, încadrată în categoria „Vins Délimités de Qualité Supérieure”, cu un areal geografic ce cuprinde 15 comune din departamentele Haute-Garonne și Tarn-et-Garonne. În 1970, producătorii celor două denumiri de origine controlate, conștienți de istoria și practicile lor comune, s-au reunit într-o singură asociație. Astfel, denumirea de origine controlată „Côtes du Frontonnais” a fost recunoscută prin decret la 7 februarie 1975, cu două denumiri geografice: „Fronton” și „Villaudric”. 30 de ani mai târziu, denumirea de origine controlată „Côtes du Frontonnais” a fost recunoscută în cadrul denumirii de origine controlată „Fronton” prin decretul din 31 august 2005.

Până în 2008, o suprafață de peste 1 700 de hectare era cultivată de peste 110 producători, împărțiți în 40 de crame independente, o cooperativă de vinificație și doi producători/comercianți de vin. Aproximativ o treime din producție este reprezentată de vinurile roze, iar două treimi de vinurile roșii. Vinurile pot fi produse numai din soiul Négrette N sau dintr-un amestec de soiuri în care Négrette N este soiul principal. Soiurile secundare care pot fi adăugate în amestec sunt Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N, Cinsaut N, Cot N, Fer N, Gamay N, Mérille N, Syrah N, Négret Pounjut N și Bouysselet B.

Gustul vinurilor roșii se caracterizează, în general, prin arome de fructe roșii și negre, flori, mirodenii și lemn dulce. Ele conțin taninuri care asigură structura și rotunjimea pe măsură ce îmbătrânesc. Acestea sunt consumate cu plăcere tinere, dar sunt, de asemenea, potrivite pentru învechire. Pentru a evita extragerea excesivă a taninurilor, utilizarea preselor continue este interzisă. Vinurile sunt maturate cel puțin până la data de 15 ianuarie a anului următor anului de recoltă.

Gustul vinurilor roze se caracterizează prin arome mai degrabă fructate și o aciditate scăzută. Culoarea lor variază de la nuanțe de litchi până la zmeură (potrivit graficului de culori al Centre du Rosé), în funcție de tehnica utilizată (presare directă sau sângerare) și sunt consumate cu plăcere tinere. Apreciat pentru calitățile sale aromatice, soiul de struguri Négrette N era odinioară cultivat pe scară largă în regiunea Grand Sud-Ouest. Este un soi de struguri viguros și fertil în mod natural; coaja subțire a boabelor și compacitatea ciorchinilor îl fac foarte sensibil la făinare, putregai cenușiu și acarieni. Soiul Négrette N a fost abandonat în majoritatea regiunilor din cauza dificultăților întâmpinate în cultivarea sa, însă a găsit o nișă ecologică în regiunea Fronton, unde solurile sărace și acide, bogate în oxizi metalici, determină o vigoare moderată a viței-de-vie, ceea ce reglează în mod natural randamentele și asigură o coacere optimă, o aromă intensă și complexă și taninuri foarte rafinate

Viticultorii din arealul denumirii „Fronton” au reușit să controleze acest soi emblematic de struguri și, astfel, să îi mențină cultivarea, adaptându-și know-how-ul, în special prin metode de tăiere care permit o bună distribuție a ciorchinilor și prin selecție clonală.

Condițiile pedoclimatice din arealul denumirii „Fronton” sunt deosebit de potrivite pentru cultivarea viței-de-vie, în special a soiului de struguri Négrette N. Climatul maritim face ca aerul de primăvară să fie umed; acest lucru, împreună cu o creștere semnificativă a temperaturilor, asigură o bună dezvoltare a viței-de-vie. Iarna blândă reduce riscul de înghețuri severe. În timpul verii, influența mediteraneeană aduce căldură uscată și expunere la soare, favorizând o coacere regulată și optimă a strugurilor, iar stresul hidric moderat din timpul verii contribuie la o coacere adecvată. Vântul „Autan” influențează comportamentul plantațiilor viticole de-a lungul întregului lor ciclu vegetativ, în special prin grăbirea îmbobocirii, a înfloririi și a coacerii. Uneori acesta suflă cu putere la sfârșitul verii, ceea ce favorizează coacerea strugurilor și usucă vița-de-vie după furtunile din august. Acest fenomen limitează dezvoltarea bolilor criptogamice. Sosirea tardivă a primelor valuri de ger permite lignificarea.

Reflectând utilizarea și cunoașterea mediului local, arealul parcelat delimitat favorizează solurile cu drenaj bun și care se încălzesc ușor. Aceste soluri sunt bogate în nisip și pietriș, cu un conținut variabil de mâl și argilă. Sunt excluse zonele reci, predispuse la îngheț, precum și solurile cele mai fertile.

De la obținerea denumirii de origine controlată în 1975, comunitatea locală menține renumele și reputația vinurilor „Fronton” prin dinamismul, expertiza și angajamentul său față de soiul de struguri Négrette N.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine protejată poate figura unitatea geografică superioară „Sud-Ouest”. Această unitate geografică superioară „Sud-Ouest” poate de asemenea figura pe orice fel de prospecte și de recipiente. Dimensiunile caracterelor cu care este scrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, dimensiunile caracterelor cu care este scrisă denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-c6bb8395-ee7c-45c5-b59b-dee556bb82f6


(1)  Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L, 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/4351/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)