(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii de deficit excesiv (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, să aprobe setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 10 octombrie 2024, Finlanda a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia.

(6)

Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Finlandei traiectoria de referință (5). Comisia a publicat traiectoria de referință la 10 octombrie 2024 (6). Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Traiectoria de referință a Finlandei prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024 și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, creșterea cheltuielilor nete nu ar trebui să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 1,5 % pe durata perioadei de ajustare (2025-2031) și de 1,5 % pe durata perioadei vizate de plan (2025-2028).

Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Finlandei la 21 iunie 2024

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Finlanda și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iunie-septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Finlanda și pe ipotezele care stau la baza acesteia, pe setul preconizat de angajamente în materie de reforme și investiții care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare, inclusiv reforme și investiții (cum ar fi reforma cuprinzătoare a securității sociale care să includă o prestație generală de asigurări sociale și reforma cuprinzătoare a asistenței sociale), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală echitabile, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

În octombrie 2024, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate de Finlanda în planul său, aceasta s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă (inclusiv, de exemplu, cu partenerii sociali și administrația regională) și cu Consiliul Economic al Finlandei (7). Potrivit informațiilor furnizate de Finlanda în planul său, planul a fost discutat de Consiliul economic la 2 octombrie 2024. Societatea civilă a fost invitată la o audiere deschisă la 3 octombrie 2024.

(9)

Planul a fost dezbătut în cadrul parlamentului național la 2 octombrie 2024.

(10)

La 10 octombrie 2024, Finlanda și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 26 noiembrie 2024 (8) C(2024) 9054 final..

(11)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Finlandei o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european (9).

(12)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(13)

Activitatea economică din Finlanda a scăzut cu 1,2 % în 2023, deoarece creșterile prețurilor de consum și ale dobânzilor au afectat consumul și investițiile, în special în sectorul construcțiilor. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va scădea cu 0,3 % în 2024, ca urmare a stagnării consumului și a reducerii investițiilor în prima jumătate a anului. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,5 % în 2025, întrucât se estimează că consumul privat și investițiile se vor redresa datorită creșterilor salariului real și costurilor de finanțare mai mici, în timp ce creșterea exporturilor ar urma să se redreseze în funcție de creșterea cererii externe. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,6 %, întrucât se preconizează că redresarea generalizată va continua. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că PIB-ul potențial al Finlandei va crește în medie cu 0,6 % în fiecare an din 2024 până în 2026, ca urmare a acumulării de capital și a creșterii productivității totale a factorilor. Rata șomajului a fost de 7,2 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 8,2 % în 2024, la 7,9 % în 2025 și la 7,5 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 3,9 % în 2023 la 1,4 % în 2024 și va ajunge la 2,1 % în 2025 și la 1,9 % în 2026.

(14)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public al Finlandei a fost de 3,0 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 3,7 % din PIB în 2024, urmând să se reducă la 3,0 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 2,5 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Finlandei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna septembrie. Datoria publică era de 77,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 82,6 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va crește în continuare, ajungând la 84,7 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 85,3 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(15)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Finlandei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani.

(16)

Planul conține informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(17)

Planul se angajează să respecte traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 2,2 % în perioada 2025-2028. În plus, Finlanda se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere medie a cheltuielilor nete de 2,4 %. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este mai mare decât traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024. Planul se bazează pe ipoteza unei creșteri uniformizate a PIB-ului potențial de 0,9 % pentru fiecare an al perioadei de ajustare. De asemenea, în plan se estimează o creștere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 1,7 % în 2024 la 2,1 % în 2025, aceasta urmând să crească treptat în continuare până la 2,4 % până la sfârșitul perioadei de ajustare.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Finlandei

(18)

Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar scădea, potrivit planului, de la 81,7 % din PIB în 2024 la 78,2 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare, în 2031, conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2041), se preconizează că ponderea datoriei va scădea în continuare conform planului, ajungând în 2039 sub valoarea de 60 % din PIB și atingând 52,7 % din PIB în 2041.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Finlandei

Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să fie adusă sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria ar urma să ajungă sub 60 % din PIB până în 2041 potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(19)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă sub 3 % din PIB în primul an al perioadei de ajustare (și anume 2025) și ar continua să se reducă ulterior, transformându-se în excedent în 2031. Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(20)

Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurate ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este concentrat la începutul perioadei, comparativ cu traiectoria liniară menționată ca regulă la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Acest lucru se datorează consolidării bugetare mai ample care va avea loc în 2025 și înregistrării în conturile naționale a achizițiilor în domeniul apărării din 2025 și 2027, ceea ce duce la abateri suplimentare de la profilul liniar. Drept urmare, ajustarea bugetară din primii patru ani ai planului este mai mult decât proporțională cu efortul total de ajustare. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu principiul privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzut la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul Finlandei

(21)

În cazul în care ipotezele și angajamentele planului se materializează, deficitul structural ar rămâne sub 1,5 % din PIB pe tot parcursul perioadei de ajustare. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, marja comună de reziliență menționată la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1263 va continua să fie respectată și, prin urmare, nu este necesară îmbunătățirea suplimentară a soldului primar structural menționată la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(22)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât datoria publică va fi între 60 % și 90 % din PIB în perioada de ajustare potrivit planului, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an până când va scădea sub 60 % din PIB. Această scădere medie se calculează pe parcursul perioadei 2024-2031 și se ridică la 0,5 puncte procentuale în plan. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei.

(23)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Finlandei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru poziția inițială din 2024, creșterea PIB-ului potențial și ajustările datorie-deficit. În plus, ajustarea bugetară este concentrată la începutul perioadei. Este necesară o evaluare atentă a acestor diferențe între ipoteze pentru a exista siguranța că acestea sunt susținute prin argumente economice fiabile și bazate pe date, cu atât mai mult cu cât creșterea medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan este mai mare decât în traiectoria de referință. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.

Diferența rămasă între ipoteze se referă la poziția inițială revizuită din 2024 și corespunde unui deficit primar structural ușor mai mic decât se preconizase în primăvară. Acest lucru nu are un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. În ansamblu, diferența dintre traiectoria cheltuielilor nete din plan și traiectoria de referință se explică prin diferențe între ipoteze care sunt justificate în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 13 litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului mai mare decât cea din traiectoria de referință. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.

(24)

Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete vor fi îndeplinite atât prin limitarea cheltuielilor, cât și prin creșteri discreționare ale veniturilor. Guvernul pune în aplicare două pachete de măsuri care sunt estimate a avea un randament fiscal de 9 miliarde EUR (3,8 % din PIB). Acestea sunt împărțite, în linii mari, în 3,5 miliarde (1,5 % din PIB) ca urmare a creșterii veniturilor (venituri directe din creșterea TVA și venituri indirecte din creșterea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale ca urmare a creșterii ocupării forței de muncă generate de alte măsuri) și 5,5 miliarde (2,3 % din PIB) ca urmare a reducerii cheltuielilor (economii provenite din crearea regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării, reducerea prestațiilor sociale și reducerea altor cheltuieli). Majoritatea măsurilor de politică aferente acestor două pachete de consolidare sunt deja adoptate, altele urmează să fie confirmate sau ajustate și cuantificate în bugetele anuale. Au fost deja adoptate mai multe măsuri, atât în ceea ce privește veniturile, cât și în ceea ce privește cheltuielile, cu un impact considerabil în 2025. În același timp, există riscuri pentru punerea în aplicare a strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din posibilitatea realizării unor economii mai mici decât se preconizase prin măsuri care vizează regiunile de servicii de asigurare a bunăstării și din efectele mai scăzute decât se preconizase asupra ocupării forței de muncă ale reformelor guvernului privind piața forței de muncă. În plus, proiectul de plan bugetar pentru 2025 reflectă măsurile discreționare de politică prin care se sprijină realizarea angajamentului pentru 2025 privind cheltuielile nete (10).

(25)

În plan, Finlanda se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani. Setul de reforme și investiții este alcătuit dintr-o serie de angajamente din planul de redresare și reziliență (PNRR); un angajament din PNRR cu specificații suplimentare pentru a limita depășirile bugetare, precum și două reforme noi. Sunt incluse următoarele măsuri:

(26)

Măsurile care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare și care fac parte din PNRR (inclusiv specificația suplimentară privind reînnoirea sarcinilor legale și a procedurilor administrative ale regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării) sunt conforme cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, deoarece sunt suficient de detaliate, concentrate la începutul perioadei, încadrate în timp și verificabile. Nu s-a legiferat încă asupra celor două măsuri privind reforma cuprinzătoare a asistenței sociale și introducerea unei prestații generale de asigurări sociale, prin urmare, în stadiul actual, ele nu sunt detaliate. Planul prevede un calendar orientativ pentru adoptarea acestora și indicatorii-țintă calitativi pentru monitorizarea punerii lor în aplicare.

(27)

Angajamentele din PNRR care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, Finlanda se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PNRR (a se vedea tabelul 5 de mai jos). Angajamentele vor fi monitorizate pe tot parcursul punerii în aplicare a planului. În consecință, angajamentele din cadrul PNRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(28)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei Finlandei într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Se preconizează că măsurile vor îmbunătăți funcționarea pieței forței de muncă, vor sprijini inovarea, vor îmbunătăți accesul la asistență medicală și la bunăstare socială și vor moderniza securitatea socială, îmbunătățind astfel potențialul de creștere și reziliență al economiei finlandeze. Se preconizează că reformele propuse ale pieței forței de muncă vor sprijini șomerii în găsirea unui loc de muncă și vor crește ratele de activitate în rândul lucrătorilor în vârstă. Planul estimează că cele două măsuri ar putea crea aproximativ 20 000 de locuri de muncă în perioada 2025-2029. Se preconizează că investițiile în cercetare și dezvoltare cuprinse în PNRR vor îmbunătăți atât potențialul de creștere, cât și reziliența Finlandei, prin creșterea productivității (planul estimează în mod prudent că o creștere cu 1 % a investițiilor în C&D crește productivitatea cu 0,02 %), prin atragerea investițiilor private și prin sprijinirea tranziției verzi și a decarbonizării sistemului energetic. Potrivit guvernului finlandez, se preconizează că înființarea regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării și dezvoltarea serviciilor de e-sănătate vor îmbunătăți accesul la asistență medicală, ceea ce este deosebit de important deoarece nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală se situează peste media UE, iar Finlanda este o societate care îmbătrânește rapid. Reformele care vizează introducerea unei prestații generale de asigurări sociale și reforma asistenței sociale sunt menite să optimizeze politica socială, să reducă costurile administrative, să facă securitatea socială mai echitabilă și să sporească stimulentele pentru muncă, sprijinind astfel ocuparea forței de muncă. Efectele asupra coeziunii sociale ar trebui să fie monitorizate. În plus, impactul reformei privind piața forței de muncă asupra ocupării forței de muncă sau creșterea productivității în urma investițiilor în cercetare și dezvoltare încă nu s-au materializat. De asemenea, regiunile de servicii de asigurare a bunăstării se confruntă cu mai multe dificultăți în primii lor ani de activitate, iar guvernul a prezentat în plan specificații suplimentare referitoare la un angajament din PNRR privind reînnoirea sarcinilor legale și a procedurilor administrative ale regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării pentru a-și reduce deficitul. În general, ipotezele privind impactul asupra creșterii al reformelor și investițiilor care stau la baza prelungirii, luate împreună, par plauzibile, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluțiilor viitoare și a impactului exact. Acest lucru necesită, de asemenea, consultări semnificative cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile, precum și o evaluare a efectelor distributive și cumulative ale măsurilor.

(29)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va sprijini sustenabilitatea bugetară, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Aceste măsuri sunt complementare pachetelor privind consolidarea bugetară deja adoptate, astfel cum s-a menționat mai sus cu ocazia prezentării strategiei bugetare. Se preconizează că principalul efect direct al acestor măsuri suplimentare va decurge din punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a deficitului regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării, care s-a ridicat la 1,4 miliarde EUR în 2023, prin reînnoirea obligațiilor legale și a procedurilor administrative ale regiunilor respective. Mai precis, guvernul adoptă măsuri de reducere a cheltuielilor regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării cu 685 de milioane EUR în perioada 2025-2028, iar regiunile respective intenționează să pună în aplicare măsuri prin care să își reducă cheltuielile cu 874 de milioane EUR până în 2028. În plus, guvernul preconizează că va realiza economii anuale de 100 de milioane EUR ca urmare a reformei asistenței sociale. Alte economii directe pot proveni din costurile administrative mai mici pentru fiecare cerere de prestații ca urmare a adoptării modelului de cerere unică de prestații și din plățile mai mici ca urmare a eliminării zilelor suplimentare de indemnizație de șomaj. Economiile bugetare indirecte sunt legate în principal de impactul pozitiv preconizat asupra ocupării forței de muncă produs de reformele privind piața forței de muncă (și anume introducerea modelului nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă și eliminarea zilelor suplimentare de indemnizație de șomaj), care ar spori creșterea potențială și ar genera venituri fiscale. Reforma cuprinzătoare a securității sociale, care să includă o prestație generală de asigurări sociale, precum și reforma cuprinzătoare a asistenței sociale pot avea și un impact asupra ocupării forței de muncă prin creșterea stimulentelor pentru muncă și, prin urmare, un impact bugetar pozitiv indirect. Deși economiile realizate în urma măsurilor ar putea fi mai mici decât se preconizase, este probabil ca economiile bugetare care decurg din specificația suplimentară din PNRR privind reînnoirea sarcinilor legale și a procedurilor administrative ale regiunilor de servicii de asigurare a bunăstării să nu fie neglijabile, având în vedere amploarea estimărilor privind economiile (1,6 miliarde EUR). În general, realizarea economiilor indirecte depinde în mod esențial de impactul reformelor privind piața forței de muncă asupra ocupării forței de muncă.

(30)

Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează prioritățile comune ale UE, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Reformele în domeniul securității sociale și al pieței forței de muncă contribuie la reziliența socială, în special prin respectarea principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, cum ar fi sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă, protecția socială și indemnizațiile de șomaj. Se preconizează că investițiile din PNRR în cercetare și dezvoltare pentru tranziția verde vor spori inovarea în domeniul tehnologiilor și al infrastructurilor energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, contribuind astfel la o tranziție verde echitabilă și la asigurarea securității energetice. Introducerea inovării digitale în domeniul asistenței sociale și medicale contribuie la o tranziție digitală echitabilă prin creșterea digitalizării serviciilor publice. Cealaltă prioritate comună a UE, și anume consolidarea capabilităților de apărare, nu este abordată de setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii.

(31)

Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii dă curs recomandărilor specifice de țară (CSR) relevante (11) emise în cadrul semestrului european, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează următoarele recomandări specifice de țară, care vizează:

(32)

Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național realizate în medie în perioada acoperită de planul de redresare și reziliență, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 5: Investiții publice finanțate la nivel național în plan (% din PIB)

(33)

În cele din urmă, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PNRR și acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Introducerea modelului cererii unice de prestații și reforma asistenței sociale nu contravin angajamentelor din PNRR, iar celelalte măsuri decurg direct din angajamentele asumate în cadrul PNRR.

(34)

În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la patru la șapte ani, astfel cum se propune în plan.

(35)

Pe lângă setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică privind alte reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul cuprinde zece reforme și investiții.

(36)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde o reformă menită să crească cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 4 % din PIB până în 2030, o treime din finanțare provenind din surse publice, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 280 de milioane EUR pe an până în 2030. Finanțările publice suplimentare pentru cercetare și dezvoltare vor fi alocate sprijinirii cercetării și dezvoltării în întreprinderi, cooperării dintre întreprinderi și cercetători, finanțării proiectelor de cercetare și infrastructurilor de cercetare, printre altele. Această măsură dă curs recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 legate de cercetare și inovare și este în concordanță cu Busola pentru dimensiunea digitală a Finlandei și cu Foaia de parcurs strategică națională a țării privind deceniul digital.

(37)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde măsuri de reducere a prestațiilor care descurajează munca (de exemplu, modificări ale indemnizației de șomaj care se preconizează că vor crește ocuparea forței de muncă cu 40 000 de lucrători în cursul mandatului guvernamental și reduceri ale indicelui prestațiilor de securitate socială, care se preconizează că vor crește ocuparea forței de muncă cu 18 600 de lucrători în aceeași perioadă), măsuri de atenuare a deficitului de competențe (de exemplu, creșterea atât a finanțării, cât și a locurilor de muncă disponibile în domenii care se confruntă cu un deficit de forță de muncă, cum este medicina), precum și măsuri de îmbunătățire a accesului la asistență medicală și de reducere a listelor de așteptare (de exemplu, prin creșterea finanțării pentru rambursarea cheltuielilor cu asistența medicală privată). Aceste măsuri dau curs recomandărilor specifice de țară din 2019, 2020, 2022 și 2023 privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă, stimulentele pentru creșterea participării pe piața muncii, asistența medicală și educația.

(38)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul nu include alte reforme și investiții.

(39)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include reforme și investiții substanțiale.

(40)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Finlandei. Planul face o referire adecvată la Programul național de reformă pentru 2024 al Finlandei, care descrie sinergiile și complementaritatea cu politica de coeziune și cu PNRR.

(41)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Finlandei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, planul subliniază necesitatea unor investiții în energia curată pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și în tehnologii disruptive, cum ar fi inteligența artificială, pentru a consolida și mai mult tranziția verde. În ceea ce privește reziliența socială și economică, planul subliniază necesitatea unor investiții legate de creșterea nivelului de instruire și de învățarea continuă. În ceea ce privește securitatea energetică, planul subliniază necesitatea unor investiții menite să reducă dependența UE de țările terțe. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, planul subliniază necesitatea unor investiții pentru consolidarea capabilităților de apărare ale Finlandei, în conformitate cu angajamentele NATO.

(42)

În ansamblu, Comisia consideră că planul Finlandei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(43)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Finlandei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(44)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(45)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. Consiliul salută faptul că înainte de prezentarea planului au fost implicate, la nivel național, părțile interesate relevante. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare. În special, Consiliul ia act de faptul că înrăutățirea mediului de securitate din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact asupra economiei, cu repercusiuni asupra finanțelor publice din Finlanda.

(46)

Consiliul se așteaptă ca Finlanda să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(47)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(48)

Consiliul aprobă setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de Finlanda în planul său pe termen mediu, care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, și salută eforturile de cuantificare a impactului asupra creșterii și sustenabilității bugetare. Consiliul este de acord cu Comisia că setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de Finlanda justifică o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică îndeplinirea, în ansamblu, a criteriilor prevăzute la articolul 14, ținând seama, de asemenea, de dispoziția tranzitorie de la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263, prin setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică faptul că se preconizează că angajamentele în materie de reformă și investiții vor îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei într-un mod durabil și vor sprijini sustenabilitatea bugetară. Consiliul recomandă Finlandei să implementeze pe deplin setul de angajamente în materie de reforme și investiții pentru a păstra prelungirea perioadei de ajustare.

(49)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, pe lângă evaluarea setului de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(50)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Finlandei privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european, precum și în privința implementării setului de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare.

(51)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Finlandei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani.

1.

2.