|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/2378 |
27.3.2024 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(C/2024/2378)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Dealurile Munteniei”
PGI-RO-A1085-AM02
Data comunicării: 05.01.2024
DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE
Modificarea ariei geografice delimitate în sensul lărgirii ariei IG
Este necesar să se completeze arealul geografic delimitat al indicației geografice IG Dealurile Munteniei stabilit inițial în caietul de sarcini în sensul lărgirii ariei geografice delimitate IG cu unele comune/sate localizate administrativ în județele Olt respectiv Buzău, astfel:
|
— |
judet Olt, Comuna Spineni cu satele Spinei și Optășani. |
|
— |
judet Buzău, Comuna Smeeni cu satele Călțuna și Moisica. |
|
I. |
Comuna Spineni cu satele componente Spineni și Optășani beneficiază de condițiile ecopedoclimatice propice cultivării viței de vie care sunt similare celor intâlnite in arealul IGP Dealurile Munteniei, avand parametri climatici ai pretabilității culturii viței-de vie in concordanță cu cei specifici ai centrului viticol Dobroteasa față de care este localizată la 26 km, Dobroteasa fiind o localitate inclusă în aria IG Dealurile Munteniei.
Partea de vest a masivului viticol ce cuprinde IG Dealurile Munteniei (întins pe o lungime de cca 65 km şi cu o lăţime ce variază între 3 şi 12 km) prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi în proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate. Aceste soluri brune, au un conţinut ridicat în oxizi de fier și sunt indicate pentru obținerea vinurilor roşii in special, a celor precum Cabernet Sauvignon. Comuna este pozitionată in relieful deluros de trecere de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă numită Piscul Dobrei (383 m), cu pante domoale usoare fara exces de apa cu expoziție sudică, un regim aerohidric si termic favorabil culturii soiurilor roșii, cu Ph in ju de 6-7, cu un aport prin râul Vedea ca afluent al Oltului, cu soluri slab acide, de culoare brună-ruginie datorată prezenței pe adâncimea profilului a oxizilor de fier liberi slab hidratați. Condițiile climatice relieful și litologia localităților învecinate Dobroteasa (26 km) și Vulpești (30 km) se mențin și în localitatea Spineni astfel că prin lărgirea ariei IG cu comuna Spineni poate să fie asigurată în special o valorificare a vinurilor roșii care să conserve trăsăturile și calitațile caracteristice specifice vinurilor datorate originii geografice. Prin lărgirea ariei delimitate cu comuna Spineni nu se afectează legătura dintre arie si vinul obținut în IG Dealurile Munteniei intrucat condițiile pedoclimatice ale acestei localități au potențialul de a imprima vinurilor calități specifice datorate de originea geografică, includerea comunei Spineni care are grad de favorabilitate pentru obținerea unor vinurile de calitate IG, cu calități de compoziție şi organoleptice care valorifică originea geografică, repectiv zona de producție Spineni, prin trăsături de sol si climă care determină vinuri colorate de un roșu-rubiniu și cu note de fructe roșii de pădure, cu finețe, taninuri lejere și moi, o excelentă extractivitate și culoare intensă influențată de solurile brun-roșcate, bogate în săruri ferice și cu textura ușoară. Comuna Spineni cu satele Spineni si Optășani, județul Olt este încadrată în regiunea viticolă III. REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MUNTENIEI ŞI OLTENIEI, centrul viticol Dobroteasa, podgoria Sâmbureşti (Spineni localizată la 26 km de localitatea Dobroteasa inclusă în arealul IG), în nominalizarea arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1205/2018 , https://www.onvpv.ro/sites/default/files/ordin_madr_84_2023_modif_om_1205_2018_areale_viticole.pdf |
|
II. |
In localitățile Călțuna și Moisica aparținând comunei Smeeni din județul Buzău se identifică unele condiții naturale favorabile cultivării viței-de-vie, condițiile agro-pedologice și climatice similare arealului în ansamblu fiind pretabile pentru obținerea vinurilor IG cu caracteristici imprimate de originea geografică, comuna Smeeni fiind situată la 23 km de localitatea Merei care este inclusă în aria IG Dealurile Munteniei . Un istoric al cultivării viței de vie pe teritoriul comunei Smeeni indică plantații de vie existente în acea zonă care erau întreținute de către forma de organizare agricolă de tipul cooperativei care funcționa în perioada regimului communist și care se preocupa de înființarea și administrarea la acea vreme a acelor suprafețe plantate cu viță de vie .
Factorii de climă și relief se reflectă în trăsături ale vinurilor roşii - fineţe, taninuri lejere, culoare vie, robustețe, precum ale vinurilor provenite de pe teritoriul localităților Merei ori Valea Călugărească, acolo unde pentru acestea din urmă se constată și o influenţă a solurilor brun-roşcate, bogate în săruri ferice. Surplusul de resurse heliotermice ca și solurile cu textură ușoară se identifică în calitate a vinurilor. O serie de parametri fizico-chimici pentru unele soiuri care se cultivă în arealul comunei Smeeni, precum Cabernet Sauvignon și Fetească regală sunt - de tipul concentrațiilor alcoolice - valori între 11,48%vol. la Fetească regală (2014, 2015) - 12,13% vol. la Cabernet Sauvignon 12,13 % vol. (2016), aciditate totală (ac. tartric de min. 4,5% g/l) . Vinurile din soiurile Fetească regală și Cabernet Sauvignon prezintă - prospețime, aromă caracteristică de soi, florală, valorificate ca vinuri seci, demiseci, dulci, cu bună aciditate, cu culoare galben-pai-verzui ori roșu intens cu tentă violacee/rubinie, aromă de vegetație sălbatică, echilibru între alcool, aciditate și tanin ca în cazul vinului Cabernet Sauvignon. Cu factori de ecosistem viticol enumerați ce indică buna pretabilitate pentru cultură și dezvoltare a viței de vie pentru plantațiile de viță de vie situate pe teritoriul comunei Smeeni, similari cu cei întâlniți în aria delimitată IG Dealurile Munteniei, este favorabilă includerea în arealul delimitat al acestei indicații și a comunei Smeeni cusate Călțuna, Moisica de unde se realizeză productie viticolă/vinicolă cu trăsături datorate originii geografice. Modificarea caietului de sarcini prin lărgirea ariei delimitate cu comuna Smeeni nu este de natură să anuleze legătura arie-produs întrucat vinurile obținute pe teritoriul Smeeni prezintă favorabilitate de calitate printr-un potențial alcoolic dobândit optim pentru note florale și fructat-proaspete dar și o bună aciditate, intensitate colorantă medie, cu valori aromatice florale mediu-intense, cu echilibru alcool-aciditate-taninuri. Ca urmare se modifică Cap.III din caietul de sarcini și sectiunea 7 din Documentul unic. |
DOCUMENT UNIC
1. Denumire/Denumiri
Dealurile Munteniei
2. Tip de indicație geografică:
IGP – Indicație geografică protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
4. Descrierea vinului/vinurilor
1. Caracteristici analitice- vinurile albe și rose - determină modificarea documentului unic
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Vinurile albe se remarcă prin extractivitate, o structură echilibrată şi o bună aciditate, imprimate de expoziţia sud-estică a versanţilor dar şi de practicile culturale, care menţin producţiile la nivele moderate. Posedă o culoare galben-limonie cu reflexe verzi, care la maturare devine galben-pai (aurie). Buchetul complex și elegant cu note de flori de câmp, fructe proaspete de pădure și minerale de piatră de silex (variabile în dependenţă de soi si tehnologia de vinificaţie utilizată), gust savuros, fructuos cu multă prospeţime și mineralitate pronunţată în final. Atentia este atrasă de suplețea, finețea și mai ales de buchetul floral care după degustare se resimte gustul plăcut, persistent și îmbietor. Caracteristicile fizico-chimice și însușirile organoleptice deosebite plasează vinurile albe printre vinurile de marcă ale ariei geografice “Dealurile Munteniei”. Vinurile roze, deși minoritare din punct de vedere cantitativ, în general au o culoare roz-palid cu reflexe ale nuanţelor de zmeură și petalelor de măceş, buchetul este marcat prin arome de fructe proaspete (piersic, caise, pomuşoare de pădure). Gustul este moale, fructuos, proaspăt şi răcoros.
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum) |
15 |
|
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum) |
9,0 |
|
Aciditate totală minimă |
4,5 în miliechivalenți pe litru |
|
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
18 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
250 |
2. Caracteristici organoleptice- vinuri roșii - determină modificarea documentului unic
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Vinurile roșii sunt caracteristice acestei zone. Acestea, datorită condițiilor specifice acestui areal, ca produs final sunt ușor de recunoscut, aromele facându-le ușor de identificat ca provenind din acest areal. Acestea se caracterizează prin culoare roșie-rubinie (sau nuanțe de vișine, rodie) cu reflexe violacee care virează spre cărămizii în urma maturării. Buchet original și fin, cu note de fructe roșii de pădure, coacază neagră, mure, vișine și prune sălbatice) și condimente dulci (scortișoară, piper roșu), gust lejer, suplu, rotund și catifelat. Ele sunt recunoscute pentru finețe, taninuri lejere dar de calitate, o excelentă extractivitate, culoare vie, iar influența solurilor brun-roșcate, bogate în săruri ferice este evidentă. În același timp, vinurile roșii sunt mai robuste, viguroase cu intensitate colorantă sporită, caractere imprimate de un plus al resurselor heliotermice cât și de solurile cu textură ușoară. Vinurile roșii, în general seci, transmit impresia că te afli in fața unui patrimoniu național care apartțne in egală măsură naturii și omului. Vinurile roșii exploatează cel mai bine condițiile ecopedoclimatice specifice acestui areal.
|
Caracteristici analitice generale |
|
|
Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum) |
15 |
|
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum) |
9,0 |
|
Aciditate totală minimă |
4,5 în miliechivalenți pe litru |
|
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru) |
20 |
|
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru) |
200 |
5. Practici enologice
5.1. Practici oenologice specifice
1. Practici culturale si caracteristici ale plantatiilor
Practică de cultivare
|
— |
densitatea plantaţiei - numărul minim de 3 000 butuci plantaţi la hectar; |
|
— |
recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu indicaţie geografică. |
|
— |
irigarea; executarea irigării este permisă numai în anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V. |
5.2. Producții maxime
1. Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Traminer roz, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Barbera
|
|
12 000 kilograme de struguri pe hectar |
2. Cabernet Sauvignon, Negru aromat
|
|
12 000 kilograme de struguri pe hectar |
3. Chardonnay, Pinot blanc, Fetească albă, Sauvignon, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese
|
|
14 000 kilograme de struguri pe hectar |
4. Novac, Petit verdot, Nebbiolo, Negru de Drăgăşani, Pinot noir, Fetească neagră
|
|
14 000 kilograme de struguri pe hectar |
5. Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crâmpoşie selecţionată, Riesling de Rhin
|
|
16 000 kilograme de struguri pe hectar |
6. Fetească regală, Syrah, Trebbiano, Portugais bleu, Zweigelt
|
|
18 000 kilograme de struguri pe hectar |
7. Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Barbera, Traminer, Grasă de Cotnari,Pinot gris
|
|
90 hectolitri pe hectar |
8. Cabernet Sauvignon, Negru aromat
|
|
90 hectolitri pe hectar |
9. Chardonnay, Pinot blanc, Fetească albă, Sauvignon, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese
|
|
105 hectolitri pe hectar |
10. Novac, Petit verdot, Nebbiolo, Negru de Drăgăşani, Pinot noir, Fetească neagră
|
|
105 hectolitri pe hectar |
11. Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crâmpoşie selecţionată, Riesling de Rhin
|
|
120 hectolitri pe hectar |
12. Fetească regală, Syrah, Trebbiano, Portugais bleu, Zweigelt
|
|
135 hectolitri pe hectar |
6. Aria geografică delimitată
Localități din judeţul Buzău:
|
— |
comuna Săpoca, satele Săpoca, Măteşti |
|
— |
comuna Cernăteşti, satul Cernăteşti |
|
— |
comuna Racoviţeni, satul Racoviţeni |
|
— |
comuna Poşta Câlnău, satul Poşta Câlnău |
|
— |
comuna Blăjani, satele Blăjani şi Soreşti |
|
— |
comuna Zărneşti, satele Comisoaia, Vadu Soreşti, Zărneşti, Fundeni, Pruneni |
|
— |
comuna Breaza, satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti |
|
— |
comuna Năieni, satele Năieni, Finţeşti, Fântânele, Proşca,Vârf |
|
— |
comuna Săhăteni, satele Săhăteni, Istriţa de Jos |
|
— |
comuna Pietroasele, satele Pietroasele, Şarânga, Dara, Pietroasa Mică, Clondiru de Sus,Câlţeşti |
|
— |
comuna Merei, satele Merei, Dealul Viei, Izvorul Dulce, Gura Sărăţii,Nenciuleşti, Dobrileşti,Valea Puţului, Ciobănoaia, Ogrăzile, Sărata Monteoru |
|
— |
comuna Verneşti, satele Verneşti, Zoreşti, Cândeşti, Nişcov, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Săsenii pe Vale, Cârlomăneşti, Nenciu. |
|
— |
comuna Smeeni, satele Călțuna, Moisica. |
Localități din judeţul Prahova:
|
— |
oraşul Boldeşti Scăieni, Seciu |
|
— |
comuna Bucov, satele Bucov şi Pleaşa |
|
— |
comuna Plopu, satele Gâlmeia şi Plopu |
|
— |
comuna Bucov, satele Bucov, Chiţorani, Valea Orlei, Bighilin |
|
— |
comuna Valea Călugărească, satele Valea Călugărească, Valea Popii, Valea Săracă,Răchieri,Valea Mantei, Valea Poienii, Valea Largă, Vârfurile, Schiau, Valea Mieilor |
|
— |
comuna Albeşti Paleologu, satul Albeşti Paleologu |
|
— |
oraşul Urlaţi cu Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Mărunţiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului,Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Valea Mieilor, Jercălăi |
|
— |
comuna Ceptura, satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti |
|
— |
comuna Fântânele, satele Fântânele, Vadu Săpat, Ghionoaica, Bozieni |
|
— |
comuna Gura Vadului, satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani |
|
— |
comuna Călugăreni, satele Călugăreni, Valea Scheilor |
|
— |
comuna Jugureni, satele Jugureni, Boboci |
|
— |
comuna Apostolache, satele Apostolache, Buzota, Valea Cricovului, Mârlogea, Udreşti |
|
— |
comuna Gornet-Cricov, satele Gornet-Cricov, Priseaca, Valea Seacă, Dobrota, Coşerele,Ţărculeşti |
|
— |
comuna Chiojdeanca, satele Chiojdeanca, Trenu, Nucet |
|
— |
comuna Sângeru, satele Sângeru, Tisa, Mireşu Mare, Mireşu Mic |
|
— |
comuna Tătaru, satele Tătaru, Siliştea, Podgoria |
|
— |
comuna Podenii Noi, satele podenii Noi, Valea Dulce, Popeşti |
|
— |
comuna Iordăcheanu, satele Iordăcheanu, Valea Cucului, Moceşti, Străoşti, Plavia. |
Localități din judeţul Argeş:
|
— |
comuna Ştefăneşti, satele Valea Mare-Podgoria, Ştefăneştii noi, Izvorani, Ştefăneşti, Viişoara, Goleşti, Enculeşti, Zăvoi |
|
— |
comuna Călineşti, satele Ciocăneşti, Văleni-Podgoria, Radu-Negru, Vrăneşti, Gorganu, Călineşti, Râncciov, Urlucea,Glodu, Udeni-Zăvoi, Cârstieni |
|
— |
oraşul Topoloveni cu Ţigăneşti, Boţârcani, Crinteşti, Gorăneşti |
|
— |
comuna Priboieni, satele Priboieni, Sămăila, Valea Mare, Pitoi, Valea Popii, Paraschiveşti, Valea Nenii |
|
— |
comuna Leordeni, satele Leordeni, Băila, Budişteni, Ciulnişa, Cârciumăreşti, Glâmbocata, Schitu Scoiceşti, Ciolceşti, Bântău, Glodu, Moara Mocanului |
|
— |
comuna Bogaţi, satele Glâmboceiu, Chiţeşti, Bogaţi, Glâmbocel, Bârloi |
|
— |
oraşul Costeşti cu Broşteni, Stârci, Smei, Podu Broşteni, Lăceni, Pârvu Roşu |
|
— |
comuna Lunca Corbului, satele Lunca Corbului, Silişteni, Lăngeşti, Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Catane, Cieşti, Pădureţi |
|
— |
comuna Stolnici, satele Stolnici, Vlăşcuţa, Fâlfani, Izbăşeşti, Cotmeana, Cochineşti |
|
— |
comuna Buzoieşti, satele Buzoieşti, Vulpeşti, Redea, Ioneşti, Tomşanca, Bujoreni, Şerboieni, Cornăţel, Curteanca, Podeni,Vlăduţa |
|
— |
comuna Suseni, satele Suseni, Ţuţuleşti, Odăieni, Strâmbeni, Cerşani, Burdeşti, Găleşeşti |
|
— |
comuna Miroşi, satele Miroşi, Surduleşti |
|
— |
comuna Negraşi, satele Negraşi, Bârlogu, Mozacu |
|
— |
comuna Ungheni, satele Ungheni, Colţu, Satu Nou, Găujani, Humele |
|
— |
comuna Recea, satele Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos |
|
— |
comuna Izvoru, satul Izvorul |
|
— |
comuna Popeşti, satele Popeşti, Palanga, Slobozia, Purcăreni, Bucov, Râca, Adunaţi |
|
— |
comuna Căldăraru, satele Strâmbeni, Căldăraru, Burdea |
|
— |
comuna Rociu, satele Rociu, Gliganu de Sus, Şerbăneşti. |
Localități din judetul Dâmboviţa
|
— |
comuna Valea Mare, satele Valea Mare, Feţeni, Saru, Valea Caselor, Livezile, Gârleni |
|
— |
comuna Gura Foii, satele Gura Foii, Catanele, Făgetu |
|
— |
comuna Dragodana, satele Dragodana, Cuparu, Străoşti, Burduca. |
|
— |
comuna Bucşani, satul Bucşani |
|
— |
comuna Răzvad, satele Răzvad, Valea Voievozilor. |
Localități din judetul Olt:
|
— |
comuna Sâmbureşti, satele Sâmbureşti, Mănuleşti |
|
— |
comuna Dobroteasa, satele Dobroteasa, Vulpeşti, Câmpu Mare, Batia. |
|
— |
comuna Spineni, satele Spineni, Optășani. |
7. Soiul/soiurile de struguri de vinificație
|
|
Aligoté B - Plant de trois, Plant gris, Vert blanc, Troyen blanc |
|
|
Barbera N |
|
|
Burgund Mare N - Grosser burgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka, Limberger |
|
|
Busuioacă de Bohotin Rs - Schwarzer Muscat, Muscat fioletovîi, Muscat violet cyperus, Muscat rouge de Frontignan |
|
|
Băbească neagră N - Grossmuttertraube, Hexentraube, Crăcana, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia |
|
|
Cabernet Franc N |
|
|
Cabernet Sauvignon N - Petit Vidure, Bourdeos tinto |
|
|
Chardonnay B - Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay |
|
|
Crâmpoşie selecţionată B |
|
|
Fetească albă B - Păsărească albă, Poama fetei, Madchentraube, Leanyka, Leanka |
|
|
Fetească neagră N - Schwarze Madchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii |
|
|
Fetească regală B - Konigliche Madchentraube, Konigsast, Ktralyleanka, Dănăşană, Galbenă de Ardeal |
|
|
Grasă de Cotnari B - Dicktraube,Grasă, Köver szölö |
|
|
Grenache Noir N |
|
|
Merlot N - Bigney rouge, Plant Medoc |
|
|
Mourvedre N |
|
|
Muscat Ottonel B - Muscat Ottonel blanc |
|
|
Nebbiolo N |
|
|
Negru Aromat N |
|
|
Negru de Drăgăşani N |
|
|
Novac N |
|
|
Petit Verdot N |
|
|
Pinot Gris G - Affumé,Grau Burgunder,Grauburgunder,Grauer Mönch,Pinot cendré,Pinot Grigio,Ruländer |
|
|
Pinot Blanc B - Weisser Burgunder, Weiss Burgunder, Pinot Bianco, Weissurgunder, Weisser Burgunder |
|
|
Pinot Noir N - Blauer Spätburgunder, Blauer Burgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir |
|
|
Pinot noir N - Spätburgunder, Pinot nero |
|
|
Portugais Bleu N - Blauer Portugieser, Oporto, Portugieser; |
|
|
Riesling de Rhin B - Weisser Riesling, White Riesling, Riesling Renano, Rheinriesling |
|
|
Riesling italian B - Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling |
|
|
Saint Emilion B - Trebbiano Toscano, Ugni blanc, Trebbiano |
|
|
Sangiovese N - Brunello di Montalcino, Morellino |
|
|
Sauvignon B - Sauvignon Blanc |
|
|
Syrah N - Shiraz, Petit Syrah |
|
|
Traminer Roz Rs - Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer |
|
|
Tămâioasă românească B - Busuioacă de Moldova,Muscat blanc à petit grains |
|
|
Tămâioasă românească B - Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka, Tămâioasă albă de Drăgășani |
|
|
Viognier B - Bergeron, Barbin, Rebolot, Greffou, Picotin Blanc, Vionnier |
|
|
Zweigelt N - Blauerzweigelt,Negru de Zweigelt,Zweigelt blau |
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Legătura cu aria delimitată
Influența factorilor umani bazată pe tradiție
Existența viilor în acest areal este confirmată de săpaturile arheologice, resturile ceramice și toponimia care atestă prezența plantațiilor viticole din cele mai vechi timpuri.
Mărturiile ne sunt oferite de documente aparținând arheologiei, paleontologiei, mitologiei, numismaticii, lingvisticii istoriei scrise și orale, care vorbesc în primul rând , despre existența în această parte a lumii a unor condiții natural deosebit de prielnice pentru dezvoltarea și cultivarea viței de vie, această activitate intrând în credințele, obiceiurile și în întreaga viață a locuitorilor acestui areal.
Se admite că pe acest teritoriu existau forme din care au derivat specii ale genului Vitis încă de la începutul erei neozoice.
Primele documente scrise despre existența culturii viței de vie în această parte a țării datează din secolele XIV și XV. Din aceste documente reiese că Ceptura, Valea Călugărească, Valea Mantei și Valea Popii erau localități cunoscute și apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.
Importanța viticolă a acestui areal era dată la acea vreme de suprafețele mari de vii altoite și de imensitatea acestuia, fiind considerată “cea mai întinsă și cea mai compactă dintre podgoriile țării în jurul căreia gravitează întreaga economie viticolă a țării.
Hrisoavele străvechi spun ca în acest areal se producea un vin ”uleios”, tare și durabil, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în alte țări.
Producerea vinurilor constituie o îndeletnicire care-i obligă pe podgoreni să-și creeze mijioacele tehnice necesare realizării lor la un nivel calitativ cât mai înalt.
În decursul timpului, viticultura din țările române și-a accentuat trasăturile particulare, diferențiate pe podgorii, potrivit unei tradiții transmise de-a lungul generațiilor. S-au conturat astfel sortimentele, constituite din soiuri bine adaptate condițiilor locale, s-au împământenit practici de cultură diferențiate pe regiuni, mai cu seamă sub aspectul formelor de conducere a butucilor și a tăierilor, s-au accentuat însușirile specifice ale vinurilor.
S-au înființat plantații cu soiuri valoroase, au fost promovate tehnici de cultură noi bazate pe mecanizare, au fost construite capacități moderne de vinificare, depozitare și condiționare a vinurilor, s-a înregistrat un salt al calității vinurilor
Viticultorul trăieste bucuria de a le culege roadele și este animat de ambiția de a face un vin bun, caracterizat de tipicitatea imprimată de areal.
Calitatea excepțională și distinctivă a vinurilor din aria gerografică delimitată Dealurile Munteniei este asigurată de munca calificată , de tradiții și de implementarea rațională a tehnologiillor noi de cultivare a strugurilor și de producer a vinurilor.
Influențele facturilor naturali
Dezvoltarea viticulturii se datorează condițiilor foarte prielnice pe care vița de vie le găsește pe tot cuprinsul țării.Clima dealurilor noastre, favorabilă pentru viticultură, este asigurată de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetație a viței de vie (lunile aprilie - octombrie), de toamnele lungi și însorite, de lipsa precipitațiilor în exces, mai ales în lunile de vară și toamnă și, în general, de absența oricăror excese climatice care ar putea crea probleme în realizarea calității vinurilor.
Aria geografică delimitată Dealurile Munteniei, se caracterizeză prin diversitatea solurilor. În cadrul arealului delimitat se evidențiază soluri formate din argile roșii, marne și redus nisipuri fine roșcate , soluri indicate pentru cultura soiurilor de struguri pentru vinurile roșii.
Relieful.
Masivul deluros este brăzdat de numeroase văi cu deschidere generală spre sud-est, care delimitează o serie de dealuri aproape paralele. Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brun-roşcate de pădure erodate iar in zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, în măsură mai mică, solurile nisipoase solificate. În anumite centre se întâlnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adâncime şi cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor roșii și a celor aromate.
Orientarea generală a văilor pe direcţia crează condiţii foarte favorabile culturii viţei de vie. Cultura viţei de vie se face, în cea mai mare parte, pe versanţii a căror pantă variază intre 8%şi 30% şi în măsură mai mică pe pante cu inclinaţii mai mari.
Râurile principale au debite importante chiar și în sezoanele cu precipitaţii reduse; în ansamblu, putem considera că podgoria dispune de rezerve suficiente de apă, de bună calitate.
Relieful , mai ales expoziția predominant sudică a terenului generează microclimate de mare favorabilitate culturii soiurilor pentru vinuri roșii.
Climatul.
Temperatura medie anuală oscilează in partea de vest a podgoriei in jurul valorii de 10,8°C iar in partea de est in jurul valorii de 11,2°C.Iernile sunt relativ scurte, temperatura medie a celei mai reci luni este de –2,1°C,iartemperatura medie a lunii celei mai călduroase este de +22,4°C,
În general, resursele heliotermice sunt ridicate, favorizand o bună coacere a rodului şi lemnului viţei de vie.Pe deal temperaturile minime sunt mai ridicate cu circa 3oC faţă de şes iar frecvenţa iernilor geroase este mult mai mică. Din această cauză viile cultivate pe deal pot ierna neprotejate.
Regimul precipitaţiilor este mai bogat in partea de vest a podgoriei –587,7 mm şi descreştespre est -508 mm.Apa care se inmagazinează in sol in timpul iernii favorizează in prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la inceputul verii stimulează creşterea boabelor.In faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse,favorizand coacerea.
În acest areal datorita climatului prielnic, se produc cele mai bune vinuri rosii românești, colorate și corpolente dar și vinuri albe superioare, pline de atractivitate.
Aciditatea totală a mustului este influențată puternic de către resursele termice sporite.
Pe măsura creșterii indicatorului termic, pot fi obținute concentrații mai ridicate în zaharuri, arome, culoare, substanțe fenolice.
8.2. Legătura cauzală
Climatul prezent în arealul delimitat, unul favorabil culturii viței de vie asigură necesarul prin resursa heliotermică bogată din perioada de vegetație a viței de vie (aprilie-octombrie), toamnele lungi și însorite și lipsa precipitațiilor în exces, mai ales în lunile de vară și toamnă dar și absența oricăror excese climatice care ar putea crea probleme, se reflectă în calitatea vinurilor sub aspectul aromelor, catifelării vinurilor roșii, rotunjimii sau prospețimii vinurilor albe.
Expoziția predominant sudică are mare favorabilitate pentru cultura soiurilor pentru obținerea de vinuri albe si roșii. La aceasta contribuie și diversitatea solurilor, mai ales a celor formate din argile roșii, marne și soluri fine roșcate indicate mai ales pentru obținerea vinurilor roșii.
Solurile cu straturi de argilă, cu un conţinut ridicat în oxizi de fier, prezente pe partea de vest a masivului viticol (plantaţiile viticole ocupând versanţii colinelor şi depresiunile acestora - Ceptura, Valea Călugărească, Valea Mantei şi Valea Popii) sunt de asemenea foarte indicate pentru cultura soiurilor de vinificație pentru vinuri roşii. Deși într-o mică proporție, pe teritoriul anumitor localități se identifică și prezența solurilor scheletice cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează și obţinerea vinurilor aromate (persistență aromatică).
Resursele heliotermice fiind ridicate și potrivite pentru o bună coacere, în zona dealurilor temperaturile minime fiind mai ridicate cu circa 3oC faţă de şes, iar frecvenţa iernilor geroase fiind mult mai mică, există condiții ca soiurile cultivate pe deal să poată ierna neprotejate, lucru care determină obținerea de niveluri optime de producție calitativă.
În faza de maturare a strugurilor (august-septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse și este favorizată coacerea în bune condiții. Pe măsura creșterii indicatorului termic, pot fi obținute concentrații mai ridicate în zaharuri, arome, culoare, substanțe fenolice. Recoltarea se face in bune condiții raportate la gradul de maturitate necesar pentru obținerea calității și mai ales evidențierea aromatică a soiurilor, în special a celor cu potential mai ridicat, obținându-se vinuri cu un constant echilibru al acidității, cu identitate, expresivitate și originalitate, păstrarea specificității florale sau fructate a vinurilor, după caz.
9. Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
—
Link către caietul de sarcini al produsului
https://www.onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_ig_dl_munteniei_modif_cf_cererii_1628_21.08.2023_notrack_changes.pdf
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2378/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)