COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

Bugetul pe termen lung al UE la răscruce

1.

salută intenția Comisiei Europene de a avea un buget mai bine orientat, bazat într-o măsură mai mare pe politici, mai simplu și mai flexibil, cu un impact mai mare, astfel cum se subliniază în Comunicarea Calea către următorul cadru financiar multianual (CFM), precum și lansarea unei consultări publice la nivelul UE;

2.

subliniază că multe rapoarte recente (Letta, Draghi, Niinistö) au subliniat că UE suferă de un deficit enorm de investiții în ceea ce privește realizarea ambițiilor sale tot mai mari, de la reziliența civilă și climatică, securitate, apărare și disponibilitatea/pregătirea militară la necesitatea de a recâștiga competitivitatea și de a pune în aplicare obiectivele verzi și digitale; subliniază că regiunile și orașele sunt conștiente de rolul esențial pe care îl joacă în realizarea obiectivelor politice ale unei UE competitive;

3.

afirmă cu fermitate că noile priorități trebuie să însemne noi surse de finanțare, dat fiind că necesitățile politicii de coeziune, finanțate din programele europene actuale continuă să existe și trebuie să aibă întâietate și, prin urmare, invită de urgență UE să se doteze cu mijloace financiare suficiente pentru a-și îndeplini noile obiective extrem de importante într-un context geopolitic dificil, fără a pune în pericol prioritățile sale de lungă durată și obiectivele tratatului

4.

consideră că bugetul UE ar trebui să fie finanțat din ce în ce mai mult din noi surse de finanțare identificate în Foaia de parcurs privind resursele proprii (1); îndeamnă Consiliul să ajungă, fără întârziere, la un acord cu privire la pachetul de propuneri prezentat de Comisie;

5.

solicită un efort suplimentar extraordinar de ajustare a cheltuielilor publice în UE. Europenii trebuie să perceapă în mod clar că resursele lor sunt gestionate cu cea mai mare eficacitate și că instituțiile UE sunt austere și eficiente. Prin urmare, înainte de a vorbi deschis despre noi resurse suplimentare pentru creșterea veniturilor, trebuie să se demonstreze că instituțiile sunt cumpătate;

Un CFM post-2027 construit împreună cu autoritățile locale și regionale ca parteneri strategici

6.

subliniază că CFM post-2027 trebuie să reflecte principiul subsidiarității active și să țină seama de o mai bună legiferare; consideră că acesta poate fi expresia unei noi culturi a încrederii, în care autoritățile locale și regionale (ALR) sunt văzute ca parteneri de încredere și indispensabili în realizarea agendei strategice a UE, dată fiind înțelegerea unică de către acestea a nevoilor de investiții locale;

7.

se opune, prin urmare, oricărei măsuri directe sau indirecte de centralizare în cadrul politicii de coeziune și este pregătit să exploreze orice mijloace juridice, în special în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și al articolului 263 din TFUE, pentru a bloca orice încercare în această direcție; pledează pentru instituirea mai multor garanții juridice în cadrul de după 2027, pentru a asigura o mai mare descentralizare și o implicare cuprinzătoare a autorităților locale și regionale în procesele decizionale; sprijină, în acest sens, angajamentul public al Comisiei potrivit căruia „prioritățile UE trebuie stabilite și puse în aplicare împreună cu statele membre și regiunile care modelează investițiile pe teren”; în special, acest plan național unic trebuie negociat între Comisie, statul membru și regiune. Experiența dobândită în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență arată că planificarea centralizată consolidează rigiditățile de proiectare, stabilește obiective în afara nevoilor regionale și face imposibilă transferarea resurselor de la liniile de acțiune nesolicitate la cele de succes;

8.

subliniază că punerea în practică deplină și corectă a principiului parteneriatului necesită o punere în aplicare simultană și tridimensională: la nivel orizontal (cu implicarea tuturor partenerilor relevanți ai programului, inclusiv a societății civile și a actorilor socioeconomici); la nivel vertical (prin intermediul unei veritabile guvernanțe pe mai multe niveluri, care să asigure implicarea activă a tuturor nivelurilor de guvernare, în special a autorităților locale și regionale) și teritorial (prin coordonare coerentă și sinergii între toate programele UE care se desfășoară în aceeași zonă geografică, evitând compartimentările și consolidând dezvoltarea teritorială integrată);

9.

este preocupat de faptul că utilizarea instrumentului de coordonare a competitivității sau a procesului semestrului european ca mecanisme de orientare pentru a corela prioritățile UE cu bugetul UE ar putea duce la o centralizare mai extinsă și la marginalizarea guvernelor subnaționale, subminând asumarea responsabilității la nivel local și, prin urmare, calitatea punerii în aplicare; își reiterează solicitarea formulată în avizele anterioare privind un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale în contextul semestrului european. Semestrul european ar trebui să devină mai transparent, mai incluziv și mai democratic prin implicarea autorităților locale și regionale;

10.

își reafirmă poziția potrivit căreia un pact european de parteneriat, astfel cum este definit în avizele anterioare ale CoR (2), ar trebui să fie un instrument obligatoriu și strategic pentru a asigura aplicarea efectivă a principiului parteneriatului și pentru a crea sinergii între politicile UE și acțiunea financiară a UE;

11.

solicită Comisiei să recunoască în mod explicit, în următorul CFM (3) , caracteristicile specifice ale autorităților locale și regionale, care sunt mult mai mult decât simple părți interesate sau beneficiari ai fondurilor UE, și cooperarea teritorială europeană ca prioritate și exemplul cel mai valoros de valoare adăugată europeană; nerecunoașterea acestora le afectează capacitatea de a contribui în mod eficace la realizarea obiectivelor UE; în special regiunile dezavantajate din punct de vedere geografic și economic și cele cu declin demografic adesea nu dispun de resursele și/sau de capacitatea administrativă necesare pentru a pune în aplicare aceste obiective;

12.

consideră că autoritățile locale și regionale competente trebuie să fie recunoscute în mod explicit în Regulamentul financiar și implicate sistematic pe tot parcursul programării, punerii în aplicare și monitorizării tuturor fondurilor UE cu o dimensiune teritorială, inclusiv a celor care fac obiectul gestiunii directe (4);

13.

insistă asupra faptului că problema principală rămâne conceperea și mecanismele de punere în aplicare a diverselor programe financiare multianuale integrate în CFM; susține că numărul de programe cu toate formele de gestionare nu ar trebui să fie prestabilit în mod artificial, ci mai degrabă dezvoltat în funcție de contextul politic adecvat și de nivelul teritorial optim, evitând, în același timp, proliferarea programelor și a inițiativelor bugetare;

14.

este de acord cu necesitatea de a consolida programele, atât timp cât acest lucru reduce efectiv suprapunerile și contribuie la o simplificare reală, inclusiv în ceea ce privește cerințele de raportare, în funcție de nevoile și capacitățile beneficiarilor;

15.

consideră că următorul CFM ar trebui să faciliteze și mai mult combinarea, coordonarea și complementaritatea programelor multianuale, precum și sinergiile dintre politicile regionale, naționale și ale UE și sursele de finanțare, pentru a spori impactul general și coerența sprijinului financiar al UE;

16.

subliniază că CFM nu trebuie să sprijine proiecte sau măsuri care contravin obiectivelor climatice și de mediu ale Uniunii sau obiectivelor sale politice pe termen lung, cum ar fi neutralitatea climatică până în 2050, și solicită garanții solide pentru a asigura coerența între toate instrumentele de finanțare;

17.

o armonizare a normelor aplicabile fondurilor într-un cadru unic poate fi benefică indiferent de numărul fondurilor, cu condiția ca armonizarea să nu afecteze guvernanța pe mai multe niveluri a viitoarei politici de coeziune;

18.

subliniază că punerea în aplicare a unei abordări elaborate mai în amănunt și orientate mai mult spre rezultate în următorul CFM necesită un proces decizional politic solid, bazat pe dovezi și pe impact, sprijinit de o mai bună colectare, analiză și evaluare a datelor la nivel european, național și regional, pentru a se asigura că diversitatea teritorială se reflectă în obiectivele de investiții și în indicatorii de evaluare, precum și integrarea analizei prospective strategice și promovarea ecosistemelor dinamice de inovare bazate pe realitatea zonei se reflectă în programare; subliniază că autoritățile locale și regionale nu trebuie să fie trase la răspundere pentru neîndeplinirea obiectivelor naționale, în special în cazul în care nu dispun de competențele, resursele sau puterile decizionale necesare pentru a influența rezultatele;

19.

avertizează cu privire la o abordare conform căreia accelerarea execuției financiare a bugetului UE ar fi principalul obiectiv; regretă creșterea bruscă a proporției programelor financiare multianuale gestionate la nivel central „nelocalizate din punct de vedere spațial” în cadrul CFM 2021-2027; subliniază că, până la sfârșitul perioadelor de programare, nu există diferențe semnificative în execuția bugetară între fondurile care fac obiectul gestiunii partajate și fondurile care fac obiectul gestiunii directe, în pofida faptului că fondurile care fac obiectul gestiunii partajate au un calendar diferit de execuție bugetară;

20.

consideră că următorul CFM ar trebui să evalueze și să identifice mijloacele și stimulentele adecvate pentru a atrage capital privat, a dezvolta parteneriate public-privat și a încuraja colaborarea dintre sectorul public și cel privat pentru a mobiliza finanțarea UE în vederea atingerii obiectivelor de politică; invită Comisia să prezinte o evaluare exhaustivă a diverselor tipuri de mecanisme de combinare puse în aplicare până în prezent, ținând seama în special de accesibilitatea și impactul lor pentru toate tipurile de autorități locale și regionale;

Un nou CFM bazat pe principii transversale, care să țină seama de realitățile de pe teren

21.

salută introducerea unor principii transversale integrate în toate fondurile din actualul CFM 2021-2027 (climă, biodiversitate, gen, ODD), dar consideră că măsurarea impactului acestor principii asupra diverselor zone geografice poate fi îmbunătățită în continuare; solicită aplicarea în continuare a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și introducerea unor măsuri clare pentru a detecta și a preveni practicile de dezinformare ecologică în punerea în aplicare a programelor de finanțare ale UE;

22.

subliniază că, în conformitate cu articolul 3 din TUE, „coeziunea economică, socială și teritorială” este un obiectiv fundamental al UE; subliniază că, deși Comisia a lansat în dezbaterea publică principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii” , până în prezent nu a reușit să îl operaționalizeze; invită Comisia să utilizeze în mod sistematic evaluările impactului teritorial și evaluarea impactului rural și să integreze principii transversale, cum ar fi egalitatea de gen și nediscriminarea atunci când concepe și pune în aplicare programe de finanțare multianuale pentru perioada de după 2027;

23.

sprijină opinia Comisiei potrivit căreia nu ar trebui cheltuit niciun euro pentru activități în care principiile statului de drept sau protecția intereselor financiare ale UE nu sunt protejate; insistă asupra punerii stricte în aplicare a Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept [Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 (5)], în special a dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (2), care impun autorităților statelor membre să continue punerea în aplicare a programelor afectate de suspendarea finanțării din partea UE, protejând astfel beneficiarii finali la nivel regional și local; în acest sens, insistă asupra faptului că protejarea principiilor statului de drept și protejarea intereselor financiare ale UE sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede, astfel încât, cu cât standardele democratice ale statelor membre sunt mai ridicate, cu atât sunt mai mari garanțiile că interesele financiare ale UE vor fi protejate;

Agilitatea CFM post-2027

24.

împărtășește evaluarea generală a Comisiei potrivit căreia bugetul UE trebuie să fie mai agil pentru a răspunde mai rapid la evenimente neprevăzute și la prioritățile politice în schimbare; subliniază, cu toate acestea, că o mai mare flexibilitate trebuie să meargă mână în mână cu transparența, responsabilitatea și implicarea timpurie a autorităților locale și regionale pentru a se asigura că răspunsurile rămân echilibrate din punct de vedere teritorial;

25.

este de acord că trebuie revizuite actualele mecanisme de flexibilitate integrate, atât la nivelul Regulamentului privind CFM, cât și la nivelul fiecărui program multianual (după caz);

26.

propune, prin urmare, ca un fond de urgență mult mai mare și un pachet general de rezerve de flexibilitate suplimentat să fie integrate încă de la început în Regulamentul privind CFM, pentru a răspunde șocurilor neprevăzute și provocărilor emergente; subliniază, în acest context, că politica de coeziune trebuie să se concentreze în continuare pe obiectivele sale de dezvoltare pe termen lung și nu trebuie utilizată ca instrument de gestionare a crizelor;

27.

subliniază că răspunsul la șocurile neprevăzute și la noile provocări nu ar trebui să utilizeze resursele pentru politicile și fondurile existente, cum ar fi cele pentru coeziune și agricultură, ca pe o variabilă de ajustare, așa cum este cazul în prezent, ceea ce subminează realizarea obiectivelor lor bazate pe tratate și stabilitatea în materie de reglementare în detrimentul autorităților de management și al beneficiarilor;

28.

este de acord că, având în vedere contextul geopolitic, este necesar să se găsească un nou echilibru între flexibilitate și stabilitate în cadrul CFM; este deschis la soluții inovatoare, atât timp cât programele care sprijină investițiile și obiectivele pe termen lung sunt menținute și nu fac obiectul unor modificări legislative recurente și al reorientării;

Construirea unui viitor durabil împreună: coeziune pentru o Europă competitivă și favorabilă incluziunii  (6)

29.

solicită ca politica de coeziune să rămână un pilon fundamental al modelului de creștere al UE și politica de investiții descentralizate pe termen lung pentru toate regiunile în cadrul CFM post-2027, cu o alocare financiară în termeni reali mai mare decât cea din cadrul actualului CFM; accentuează că prioritățile acesteia au fost aliniate întotdeauna la prioritățile generale ale UE; își reiterează recomandările anterioare privind reforma cuprinzătoare a politicii de coeziune, în vederea consolidării rolului său vizionar fără a pune sub semnul întrebării principiile sale fundamentale; subliniază că realizarea obiectivelor politicii de coeziune face deja obiectul unui cadru de performanță foarte sofisticat și crede că abordarea bazată pe performanță, care vizează promovarea inovării societale și a progresului durabil, poate fi consolidată și mai mult, astfel încât politica să fie mai relevantă, mai eficientă și cu mai mult impact, iar dimensiunea sa teritorială să fie îmbinată cu un accent mai puternic pe rezultate (7);

30.

subliniază că alți actori majori de la nivel mondial au adoptat recent politici la scară largă bazate pe realitatea zonei pentru a-și consolida industriile; consideră că Comisia ar trebui să urmeze exemplul unor inițiative recente ale OCDE, cum ar fi „Politici locative pentru viitor” și Recomandarea Consiliului OCDE privind investițiile publice eficace la toate nivelurile administrative (8) , în vederea elaborării unor orientări ale UE privind investițiile publice la toate nivelurile de guvernare, asigurării unei descentralizări eficace și elaborării de orientări pentru o finanțare eficace bazată pe realitatea zonei;

31.

consideră că este necesar ca CFM și instrumentele de finanțare ale politicii comune să se concentreze asupra domeniilor în care se poate crea un nivel ridicat de valoare adăugată europeană; subliniază, în acest context, că programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională sunt deosebit de importante pentru crearea de valoare adăugată europeană;

32.

accentuează nevoia de a intensifica eforturile de creare a unor ecosisteme de cercetare și inovare bazate pe realitatea locului, cu scopul de a aborda disparitățile în materie de inovare și de a elimina decalajul în materie de inovare atât în interiorul Europei, cât și între UE și SUA, precum și China și alte regiuni emergente; scoate în evidență necesitatea unei abordări diferențiate bazate pe nevoile fiecărei regiuni, cu sprijin pentru excelență și sprijin structural; susține că este important să se mențină procedura competitivă care și-a dovedit calitățile, bazată pe principiul excelenței, în finanțarea cercetării de către UE; subliniază necesitatea ca bugetul pe termen lung al UE să investească în programe inteligente care să sprijine crearea de economii locale și regionale prospere, bazate pe lanțuri valorice industriale interregionale și pe ecosisteme de inovare regionale consolidate; în acest sens, menționează că strategiile de specializare inteligentă (S3/S4) sunt factori de excelență puternici pentru ecosistemele de inovare locale și regionale și că programarea strategică a sprijinului pentru cercetare și inovare în Europa trebuie să creeze interfețe mai eficace cu aceste strategii; pune în evidență nevoia de sprijini specific pentru extinderea pieței și de a adopta tehnologii generice esențiale, cum ar fi produsele de tehnologie curată și materiale inovatoare în cadrul economiei circulare;

33.

reamintește nevoia continuă de instrumente puternice și ambițioase ale UE, inclusiv Fondul social pentru climă, LIFE și programele de asistență pentru preaderare, în cadrul unui CFM orientat spre viitor, pentru a continua pe calea către neutralitatea climatică până în 2050 – asigurându-se, în același timp, că toți cetățenii, întreprinderile și teritoriile beneficiază de asistență adecvată în tranziție;

34.

în plus, subliniază rolul esențial al cercetării și inovării în consolidarea competitivității europene, astfel cum au demonstrat constant programele-cadru de cercetare și inovare de-a lungul a patru decenii. Solicită un program de sine stătător în cadrul PC10, cu un buget majorat și sprijin pentru ecosistemele regionale, acordând prioritate finalizării Spațiului european de cercetare (SEC) prin dezvoltarea continuă a centrelor SEC, libera circulație a cercetătorilor și implicarea structurată a autorităților locale și regionale în guvernanța SEC, în special prin intermediul Forumului SEC. Pledează pentru promovarea inovării și a colaborărilor transfrontaliere, respectând principiul specializării inteligente (S3) și sinergiile sale cu alte fonduri ale UE;

35.

sprijină solicitarea Parlamentului European (9) de a se îmbunătăți în mod semnificativ conceperea și punerea în aplicare a misiunilor UE, cum ar fi misiunea privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei; subliniază că actuala abordare nu permite punerea unui accent suficient pe încurajarea ideilor revoluționare și ascendente în domeniul cercetării și inovării și că misiunile UE trebuie reorientate, astfel încât să stimuleze creativitatea, experimentarea și cercetarea inovatoare care abordează direct provocările societale presante; subliniază că implicarea activă a ALR este esențială pentru succesul misiunilor UE, dat fiind rolul lor în punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe realitatea zonei și în implicarea părților interesate de la nivel local; atrage atenția asupra necesității de a pune accentul pe rezultate practice și măsurabile, deoarece aceste inițiative pot impulsiona o transformare sistemică, consolidând în același timp competitivitatea globală a UE;

36.

În ceea ce privește crearea unui Fond european pentru competitivitate ca element esențial al următorului buget al UE, solicită includerea regiunilor în conceperea și gestionarea acestui fond, având în vedere că autoritățile regionale sunt adevărate canale de difuzare a unor proiecte-far și generează valoare adăugată;

37.

subliniază că toate domeniile din UE se află în plină tranziție triplă (verde, digitală și demografică); consideră că următorul CFM trebuie să se bazeze pe o strategie integrată și holistică pentru o tranziție justă, adaptată la nevoile și circumstanțele specifice ale fiecărui domeniu și dotată cu finanțare suficientă; subliniază impactul asimetric al acestor tranziții la nivel subnațional și solicită un sprijin personalizat și suplimentar, în special în regiunile și orașele dependente de industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi sectorul autovehiculelor, precum și în alte regiuni care se confruntă cu provocări semnificative în materie de tranziție; subliniază necesitatea de a pune la dispoziția autorităților locale și regionale resurse adecvate pentru punerea în aplicare pe teren;

38.

este convins că bugetul UE poate aduce valoare adăugată pentru a valorifica întregul potențial de afaceri și beneficiile pe piața forței de muncă ale tranziției curate prin abordarea unor aspecte precum dezvoltarea competențelor (recalificare și perfecționare specifică), învățarea pe tot parcursul vieții și locuri de muncă de înaltă calitate; subliniază că mai multe regiuni ale UE se confruntă cu provocări demografice, cum ar fi îmbătrânirea forței de muncă, exodul creierelor și declinul populației și sprijină propunerea privind „libertatea de a rămâne” inclusă în raportul Letta de a stimula creșterea investițiilor în serviciile publice pentru a sprijini bunăstarea tuturor; subliniază, de asemenea, valoarea indispensabilă a unor programe solide de cooperare transfrontalieră în abordarea acestor probleme în regiunile de frontieră;

39.

solicită Comisiei Europene să recunoască deficiențele planurilor naționale din cadrul politicii agricole comune (PAC), care au condus la o orientare regională mai restrânsă, mai puțină adaptabilitate la diferențele teritoriale și mai puțină flexibilitate pentru a răspunde crizelor și evenimentelor neprevăzute; susține cu fermitate necesitatea unei PAC descentralizate post-2027, axată pe fermieri și sustenabilă, bazată pe strategii regionale pentru securitate alimentară și dezvoltare rurală care prevăd condiții ecologice și sociale eficace, permițând în același timp tuturor producătorilor să primească o remunerație echitabilă pentru munca lor; solicită menținerea legăturii dintre primul și al doilea pilon al PAC pentru a menține coerența generală;

40.

reafirmă că principiile guvernanței pe mai multe niveluri și ale parteneriatului ar trebui respectate și în aplicarea măsurilor legate de azil, migrație, integrare și securitate internă; consideră că resursele pentru sporirea securității frontierelor externe și a regiunilor frontaliere ale UE ar trebui majorate și solicită un rol mai important pentru autoritățile locale și regionale în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), care ar trebui să fie conceput astfel încât să abordeze vulnerabilitățile legate de migrație și să sprijine eforturile eficace, adaptate nevoilor locale, inclusiv răspunsul în situații de criză, atunci când este necesar; solicită ca autoritățile locale și regionale să fie consultate atunci când se stabilesc prioritățile și acțiunile facilității tematice, în special cele gestionate de Comisia Europeană, preconizându-se sprijinirea autorităților locale și regionale în integrarea resortisanților țărilor terțe;

41.

subliniază importanța deosebită a asistenței financiare acordate de UE autorităților locale și regionale din țările candidate și potențial candidate pentru îmbunătățirea capacităților lor administrative și, în general, a instrumentelor de sprijinire a cooperării descentralizate în cadrul acțiunilor externe ale UE;

42.

solicită ca politica de coeziune, ca parte integrantă a CFM, să fie ferm ancorată într-o abordare întemeiată pe o guvernanță bazată pe realitatea zonei, pe mai multe niveluri și care respectă principiile gestiunii partajate și parteneriatului. Deși sprijinim eforturile Comisiei de a consolida implicarea regională prin intermediul planurilor de parteneriat naționale și regionale, trebuie să tragem învățăminte din deficiențele altor instrumente recente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență și rezerva de ajustare la Brexit, din care autoritățile regionale au fost în mare măsură excluse. Asigurarea participării regionale este esențială pentru îmbunătățirea asumării responsabilității, a eficacității și a impactului teritorial;

Construirea de alianțe cu instituții care împărtășesc aceeași viziune și solicitarea unui proces decizional transparent

43.

invită solemn Consiliul European și diversele formațiuni ale Consiliului să se angajeze înainte de următoarele negocieri privind CFM într-un dialog structurat și transparent cu autoritățile locale și regionale și să valorifice pe deplin competențele Comitetului Regiunilor, ca reprezentant instituțional al autorităților subnaționale și facilitator al guvernanței pe mai multe niveluri;

44.

subliniază că cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională este una dintre pietrele de temelie ale integrării europene și, prin urmare, ar trebui să beneficieze de cel puțin aceeași atenție ca în prezent și de suficientă flexibilitate la punerea în aplicare;

45.

se angajează să sprijine o colaborare consolidată cu Parlamentul European cu privire la eforturile sale recurente de a face negocierile mai transparente și mai incluzive;

46.

evidențiază apelul comun din martie 2024 al #CohesionAlliance privind „O politică de coeziune reînnoită după 2027, care să nu lase pe nimeni în urmă” și invită publicul larg, sindicatele, întreprinderile și organizațiile neguvernamentale și ale societății civile să îl semneze pentru a asigura în comun un CFM post-2027 care să nu lase pe nimeni în urmă (10);

47.

o mandatează pe președintă să transmită prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, președințiilor poloneză și daneză ale Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

---

(1)  Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii ( JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28).

(2)   COTER-VII/030.Viitorul politicii de coeziune după 2027 .Raportori: Emil Boc (RO-PPE) și Vasco Alves Cordeiro (PT-PSE). Adoptat la 29 noiembrie 2023 (JO C, C/2024/1041, 9.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1041/oj) și COTER-VII/41 Bugetul UE și politicile bazate pe realitatea zonei: propuneri pentru noi mecanisme de concepere și de punere în aplicare în CFM post-2027.Raportoare: Marie-Antoinette Maupertuis (FR-AE). Adoptat în sesiunea plenară din 19 noiembrie 2024 (JO C, C/2025/279, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/279/oj).

(3)   A se vedea punctul 52 din Avizul COTER-VII/040 (JO C, C/2025/285, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/285/oj).

(4)   COTER-VII/041.Bugetul UE și politicile locale: propuneri de noi mecanisme de concepere și punere în aplicare în CFM post-2027.Raportoare: Marie-Antoinette Maupertuis (FR-AE). Adoptat în sesiunea plenară din 19 noiembrie 2024 (JO C, C/2025/279, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/279/oj).

(5)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii ( JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(6)  Raportul Grupului la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c6e97287-cee3-11ee-b9d9-01aa75ed71a1/language-en.

(7)   COTER-VII/40.O politică de coeziune reînnoită după 2027 care nu lasă pe nimeni în urmă, raportori: Emil Boc (RO-PPE) și Vasco Alves Cordeiro (PT-PSE).Adoptare la 20 noiembrie 2024.

(8)  A se vedea https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-0402.

(9)   Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2025 referitoare la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont Europa în vederea evaluării intermediare a acestuia și recomandări privind cel de Al 10-lea program-cadru pentru cercetare [2024/2109(INI)].

(10)   https://dyn.cor.europa.eu/cohesionalliancejointcallro/.