(1)

La 21 noiembrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de alumină topită originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 9 octombrie 2024 de către Imerys S.A. (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de alumină topită din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/260 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate, invitându-i să participe la investigație.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Un importator afiliat, Reckel GmbH (denumit în continuare „Reckel”), a contestat caracterul adecvat al Mexicului, care a fost utilizat în plângere ca țară reprezentativă, afirmând că acesta nu dispune de o producție concurențială suficientă a produselor care fac obiectul investigației și de condiții de producție adecvate similare celor din China. Acesta sugerează Brazilia ca alternativă mai adecvată, având în vedere condițiile sale privind materiile prime mai comparabile cu cele ale Chinei.

(7)

Un utilizator din Uniune, RHI Magnesita GmbH, a formulat observații cu privire la deschiderea investigației antidumping, criticând alegerea Mexicului ca țară de referință pentru stabilirea valorii normale a aluminei topite. Acesta a susținut că Mexicul nu dispune de o producție concurențială suficientă, existând doar doi producători, ceea ce indică o piață necompetitivă. În plus, acesta a subliniat că Mexicul nu are condiții similare privind materiile prime cu China, care are rezerve minerale semnificative, sugerând că Brazilia ar fi o alternativă mai adecvată datorită condițiilor sale de producție comparabile.

(8)

Asociația utilizatorilor din Uniune, Verband Deutscher Schleifmittelwerke e.V. (denumită în continuare „VDS”), a prezentat observații cu privire la deschiderea investigației antidumping, opunându-se alegerii Mexicului ca țară terță reprezentativă pentru stabilirea valorii normale a aluminei topite. VDS a susținut că Mexicul nu este adecvat pentru acest rol deoarece nu dispune de o producție semnificativă a produsului care face obiectul investigației, având doar o prezență redusă a producătorilor care utilizează materii prime de diferite tipuri și mai scumpe. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că această alegere ar conduce la rezultate distorsionate și a subliniat importanța asigurării faptului că dumpingul și prejudiciul se calculează pe o bază obiectivă și echitabilă. VDS a sugerat utilizarea Indiei ca țară terță reprezentativă, subliniind că India are un peisaj de producție mai relevant și structuri de costuri mai adecvate, comparabile cu cele din China, asigurând calcule mai exacte și mai fiabile.

(9)

Un utilizator din Uniune, Wester Mineralien GmbH (denumit în continuare „Wester”), a susținut că plângerea nu demonstrează în mod convingător că are loc dumpingul, deoarece alegerea Mexicului ca țară reprezentativă pentru calcularea valorii normale este inadecvată. Wester a subliniat că metodologia utilizată, bazată pe valoarea normală construită pe baza datelor din Mexic, nu reflectă cu exactitate situația deoarece Mexicul nu dispune de o bază de producție substanțială și competitivă pentru alumina topită. Prin urmare, acesta a pledat pentru încheierea procedurii antidumping.

(10)

În etapa de deschidere a investigației, Mexicul a fost considerat o țară reprezentativă potențială, deoarece s-a considerat că are o producție a produsului care face obiectul investigației. Cu toate acestea, este important să se recunoască faptul că examinarea inițială a fost doar începutul unui proces aprofundat de investigare. Pe măsură ce investigația a progresat, alegerea de către Comisie a unei țări reprezentative a fost rafinată și evaluată pe baza unor criterii specifice în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Aceste criterii, care includ disponibilitatea și calitatea datelor și comparabilitatea mediului economic cu cel din China, au fost aplicate meticulos pentru a asigura o determinare corectă și exactă a valorii normale. Acest proces și raționamentul care stă la baza selecției finale sunt explicate în detaliu la punctul 3.2.2, subliniind angajamentul Comisiei de a menține transparența și rigoarea metodologică pe tot parcursul investigației.

(11)

Unele părți au prezentat observații cu privire la construcția numărului de control al produsului („NCP”) cu privire la anumite aspecte tehnice și caracteristici lipsă. Unii utilizatori au susținut că nu este necesară distincția dintre alumina topită maro de clasa întâi și cea de clasa a doua reflectată în NCP deoarece este legată de conținutul de oxid de aluminiu (Al2O3) și de oxid de fier (III) (Fe2O3), care sunt deja luate în considerare separat. Comisia a luat notă de toate observațiile tehnice prezentate. Investigația a stabilit că distincția dintre alumina topită maro de calitatea întâi și de calitatea a doua în NCP este artificială, nu reflectă standardele recunoscute de industrie și face obiectul interpretării. Astfel, a fost necesară o ajustare a NCP în ceea ce privește alumina topită maro. Comisia a considerat că, atunci când se compară produsele, elementele critice sunt conținutul de Al2O3 și Fe2O3, care se reflectă în valorile A1/A2 și F1/F2 din NCP. Astfel, au fost comparate NCP-urile B2GA2F1 și B1GA2F1 pentru a stabili marja de prejudiciu, astfel cum se detaliază la punctul 6.1. În ceea ce privește caracteristicile tehnice suplimentare a căror includere a fost propusă, Comisia a observat că structura NCP existentă acoperea suficient toate caracteristicile relevante în scopul investigației.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește dimensiunea producției și cantitatea vânzărilor produsului care face obiectul investigației în perioada 1 octombrie 2023-30 septembrie 2024 și localizarea geografică. Acest eșantion a constat în doi producători ai Uniunii situați în două state membre diferite. Pe baza informațiilor disponibile în etapa respectivă, producătorii din Uniune incluși în eșantion, au reprezentat aproape 50 % din producția totală estimată și peste 40 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(14)

Din cauza faptului că una dintre societățile incluse în eșantion, MOTIM Electrocorundum Ltd. (Ungaria) nu a răspuns la chestionar, Comisia a propus înlocuirea societății cu un alt producător din Uniune, Alteo Fuse Alumina (Franța), care și-a exprimat, de asemenea, interesul de a participa la eșantion. Pe baza informațiilor disponibile în etapa respectivă, eșantionul a reprezentat peste 44 % din producția totală estimată a Uniunii și peste 38 % din cantitatea totală estimată a vânzărilor produsului similar în Uniune și a asigurat, de asemenea, o bună distribuție geografică.

(15)

Eșantionul a fost confirmat și este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Zece importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din doi importatori neafiliați pe baza celui mai mare volum de importuri și de vânzări ale produsului în cauză în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului.

(18)

Un utilizator din Uniune, Tyrolit, o asociație de utilizatori din Uniune, VDS, și un importator afiliat, Reckel, au formulat observații cu privire la eșantionul de importatori neafiliați, indicând că au fost incluși în eșantion numai comercianții de materii prime, și nu producătorii care prelucrează materiile prime. În plus, ambele părți au susținut că importatorii incluși în eșantion se concentrează în principal pe importurile de produse de bază, cum ar fi alumina topită maro și alumina topită albă („ATM” și „ATA”), cu o implicare limitată în importul de clase de specialitate. Prin urmare, aceștia au susținut că eșantionul nu este reprezentativ. Comisia a observat că mai multe părți care au participat la exercițiul de eșantionare au fost clasificate mai exact ca utilizatori decât ca importatori neafiliați. Comisia a clarificat faptul că orice societate, indiferent dacă achiziționează direct din țara în cauză sau prin intermediul unui furnizor sau comerciant, este considerată „utilizator din Uniune” dacă ulterior încorporează produsul care face obiectul investigației în propriul proces de producție. Includerea utilizatorilor direcți în exercițiul de eșantionare a importatorilor nu servește scopului investigării importatorilor. În schimb, interesele utilizatorilor sunt evaluate separat. În ceea ce privește afirmația privind clasele de specialitate, Comisia a observat că toate tipurile de alumină topită au caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază similare. Întrucât cei doi importatori incluși în eșantion reprezentau peste 63 % din volumul importurilor produsului care face obiectul investigației din China și 71 % din importurile produsului care face obiectul investigației de toate originile, pe baza observațiilor părților care au participat la exercițiul de eșantionare, Comisia a confirmat eșantionul selectat la 17 decembrie 2024.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(20)

Douăzeci și doi de producători-exportatori din țara în cauză, reprezentând 16,7 % din volumul total al exporturilor de alumină topită din China către Uniune, au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion provizoriu de trei producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care puteau fi investigați în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Observațiile primite sunt rezumate și abordate mai jos.

(21)

Dengfeng Wudu Abrasives Co. Ltd. (denumită în continuare „Wudu”), o societate selectată în eșantionul provizoriu, a retransmis datele referitoare la exporturile sale ale produsului care face obiectul investigației către Uniune și a raportat volume mai mici ale exporturilor. Comisia a solicitat informații suplimentare din partea Dengfeng Wudu Abrasives Co. Ltd. pentru a fi considerată producător-exportator cooperant în cadrul prezentei proceduri. Cu toate acestea, Dengfeng Wudu Abrasives Co. Ltd. nu a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit.

(22)

Având în vedere volumul mai mic actualizat al exporturilor raportat de Wudu și în absența unui răspuns la solicitarea de informații suplimentare a Comisiei, Comisia a considerat că această societate nu mai coopera în cadrul investigației și, prin urmare, nu mai făcea parte din eșantion și nu mai era un producător-exportator cooperant.

(23)

Shanxi Lvliangshan Minerals Co. Ltd (denumită în continuare „Lvliangshan”) a susținut că eșantionul provizoriu de trei producători-exportatori nu a fost reprezentativ, deoarece reprezenta doar 6,2 % din volumul total al exporturilor de alumină topită din China către Uniune. În plus, aceasta a susținut că exportatorii incluși în eșantion trebuie să fie producători-exportatori veritabili, capabili să furnizeze date fiabile privind costurile de producție și vânzările la export. Shanxi Lvliangshan Minerals Co., Ltd a propus ca selectarea eșantionului să se bazeze pe cel mai mare volum de producție.

(24)

Art Abrasives (Guizhou) Co., Ltd. a solicitat să fie inclus în eșantionul final, deoarece este singurul producător din RPC care utilizează atât alumina, cât și bauxita ca materii prime pentru fabricarea aluminei topite semifriabile, bazându-se în același timp pe o serie cuprinzătoare de tratamente avansate pentru acest tip de produs.

(25)

Tyrolit a susținut că pentru selectarea eșantionului ar trebui luați în considerare, de asemenea, factori suplimentari, cum ar fi nivelurile de calitate ale produsului în cauză și specificațiile de tratare. Tyrolit și VDS au solicitat, de asemenea, includerea a cel puțin unui producător-exportator suplimentar pentru a spori reprezentativitatea eșantionului. În mod alternativ, Tyrolit a considerat că investigația ar trebui să se limiteze la produsele de bază (în special alumina topită maro și alumina topită albă), care ar reprezenta 75-80 % din volumul total de alumină topită.

(26)

În ceea ce privește reprezentativitatea eșantionului și cererea de adăugare a unui producător-exportator (a mai multor producători-exportatori), Comisia a considerat că nivelul general scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, fragmentarea industriei interne chineze și dimensiunea relativă a societăților care și-au manifestat disponibilitatea nu justifică includerea unui producător-exportator suplimentar în eșantion și că eșantionul selectat a fost suficient de reprezentativ, deoarece reprezenta 6,1 % din totalul importurilor. În ceea ce privește afirmațiile referitoare la aspectele legate de calitate și la utilizarea diferitelor procese de producție sau materii prime, Comisia a reamintit că acestea nu sunt criterii juridice în selectarea eșantionului în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a considerat că un eșantion bazat pe volumul exporturilor către UE a fost mai reprezentativ decât atunci când s-a bazat pe volumul producției, având în vedere că investigația se axează pe practicile de export ale operatorilor chinezi. În plus, Lvliangshan nu a furnizat elemente de probă din care să rezulte că societățile incluse în eșantion în mod provizoriu nu erau producători-exportatori veritabili. În paralel, Comisia a considerat, de asemenea, că investigația actuală a fost deschisă în urma unei plângeri al cărei domeniu de aplicare nu se limitează la produsele din alumină topită. Din aceste motive, afirmațiile referitoare la aceste aspecte au fost respinse.

(27)

În plus, s-a constatat că utilizarea aluminei și a bauxitei de către Art Abrasives (Guizhou) Co. se referea la un singur tip de produs (alumină semifriabilă), în timp ce aceasta produce o gamă mult mai largă de tipuri de produse care intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații. În plus, o astfel de afirmație nu a fost confirmată de „informațiile privind factorii de producție” prezentate de această parte, care conțineau informații contradictorii. De asemenea, adăugarea unei societăți care dispune de tehnici de fabricație „unice” nu ar face eșantionul mai reprezentativ pentru operatorii chinezi în ansamblu, ci dimpotrivă. Pe această bază, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(28)

Pe baza celor de mai sus, în urma observațiilor primite cu privire la selectarea eșantionului și din cauza lipsei de cooperare din partea Wudu, astfel cum se explică în considerentul 21, Comisia a decis să limiteze eșantionul definitiv la doi producători-exportatori. Pe această nouă bază, eșantionul definitiv reprezintă 4,5 % din totalul importurilor produsului în cauză și 26,6 % din importurile produsului în cauză în Uniune, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori cooperanți.

(29)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(30)

În plus, plângerea conținea suficiente dovezi prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC aferente produsului în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă în cazul RPC se aplică dispozițiile de la articolul 7 alineatele (2) și (2a) din regulamentul de bază. Din acest motiv, Comisia a trimis Guvernului RPC un chestionar în această privință.

(31)

Comisia a publicat online (4) chestionarele pentru producătorii-exportatori, utilizatori, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune.

(32)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare sau verificări încrucișate la distanță în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la următoarele societăți:

(33)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2023 și 30 septembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(34)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este corindonul artificial, cu compoziție chimică definită sau nu, cunoscut și sub denumirea de alumină topită (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(35)

Tipurile de corindon artificial sunt cunoscute, de asemenea, sub denumirea de alumină topită albă („ATA”), alumină topită roz, alumină topită rubinie, alumină topită maro („ATM”), sol-gel etc. Sunt incluse toate, indiferent de denumirea lor comercială, cu condiția să îndeplinească proprietățile sau specificațiile stabilite în descrierile codurilor TARIC relevante.

(36)

Alumina topită este produsă prin topirea bauxitei sau a oxidului de aluminiu la temperaturi foarte ridicate (aproximativ 2 000 °C) într-un cuptor cu arc electric și apoi prin răcirea și zdrobirea materialului rezultat.

(37)

Datorită durității și rezistenței sale termice, alumina topită este utilizată în principal în două sectoare industriale, ale materialelor abrazive și refractare. În industria materialelor abrazive, este utilizată într-o gamă largă de aplicații, inclusiv măcinare, lustruire, tăiere și sablare. În industria materialelor refractare, aceasta funcționează ca material refractar în condiții de temperatură înaltă, cum ar fi căptușelile cuptoarelor, creuzetele și cărămizile refractare. Pe lângă aceste utilizări principale, alumina topită este utilizată, de asemenea, la fabricarea ceramicii tehnice și ca aditiv rezistent la uzură în straturile de acoperire de suprafață din industria produselor laminate.

(38)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codurile NC 2818 10 11 , 2818 10 19 , ex 2818 10 91 și 2818 10 99 (codurile TARIC 2818 10 91 20, 2818 10 91 90) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(39)

Cu toate acestea, corindonul artificial clasificat în prezent la codul TARIC 2818 10 91 30 [și anume corindonul sinterizat cu structură microcristalină format din oxid de aluminiu (CAS RN 1344-28-1) și aluminat de magneziu (CAS RN 12068-51-8), cu un conținut în greutate (calculat ca oxizi) de 92 % sau mai mult, dar nu mai mult de 94 % oxid de aluminiu și de 7 % (± 1 %) oxid de magneziu] nu face parte din produsul care face obiectul investigației. Nici amestecurile mecanice de corindon artificial și de alte substanțe, clasificate în prezent la poziția 3824 , nu fac parte din produsul care face obiectul investigației.

(40)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(41)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(42)

Mai multe părți, în special utilizatorii din Uniune din industria materialelor refractare, au susținut că nu a existat o substituire între alumina topită de tip abraziv și cea de tip refractar, pe baza caracteristicilor fizice, a proprietăților, a aplicațiilor și a percepției diferite a consumatorilor. Mulți utilizatori au subliniat diferența în ceea ce privește distribuția granulometrică între alumina topită de tip abraziv și cea de tip refractar, susținând că alumina topită de tip abraziv trebuie să respecte anumite standarde emise de Federation Européenne des Fabricants de Produits Abrasifs („FEPA”), care se bazează pe calibrul de granulație. Dimpotrivă, alumina de tip refractar utilizează intervale mai mari în ceea ce privește dimensiunea particulelor și cerințe mai puțin stricte pentru uniformitatea dimensiunilor particulelor. În plus, mai mulți utilizatori au susținut că aceste tipuri nu sunt interschimbabile din perspectiva costurilor și a utilizării finale, deoarece utilizarea aluminei topite de tip abraziv în industria materialelor refractare ar fi prea costisitoare, în timp ce alumina topită de tip refractar nu este adecvată din punct de vedere tehnic pentru utilizarea în materialele abrazive.

(43)

Utilizatorii din industria materialelor refractare au susținut, de asemenea, că industria Uniunii s-a axat în principal pe producția de alumină topită de tip abraziv, doar 20-30 % din producția Uniunii fiind dedicată aluminei topite de tip refractar. Prin urmare, aceștia au susținut că nu există o capacitate suficientă în Uniune pentru a satisface cererea de alumină topită de tip refractar. În plus, aceștia au susținut că, întrucât alumina topită de tip refractar reprezintă o parte atât de mică din producția industriei Uniunii, excluderea acestei categorii din definiția produsului nu ar compromite efectele taxelor avute în vedere.

(44)

Comisia a observat că alumina topită de tip abraziv și alumina topită de tip refractar au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază. Ambele tipuri constau în 90-99 % oxid de aluminiu, au o duritate ridicată, o densitate ridicată și un punct de topire ridicat, se caracterizează printr-un nivel scăzut de impurități, o rezistență puternică la șocuri termice și o rezistență substanțială la uzură. În ceea ce privește distribuția granulometrică, Comisia a observat că variația dimensiunii particulelor rezultă din procesele de clasificare ulterioare topirii, cum ar fi cernerea, și nu reflectă nicio distincție inerentă în natura produsului. În plus, Comisia a observat că există o suprapunere semnificativă a dimensiunilor particulelor care ar permite utilizarea interschimbabilă a ambelor tipuri pentru anumite aplicații. Investigația a stabilit că, deși achiziționează predominant produse cu particule de dimensiuni încadrate în intervale mai largi, utilizatorii din industria materialelor refractare au achiziționat, de asemenea, și produse cu particule de dimensiuni încadrate în intervale mai mici, care se suprapun într-o măsură suficientă cu distribuția granulometrică asociată în mod tipic cu alumina topită de tip abraziv. De asemenea, din punct de vedere tehnic și astfel cum a confirmat Asociația Germană a Materialelor Abrazive, VDS, utilizatorii din industria materialelor abrazive ar putea să utilizeze granule de dimensiuni care sunt utilizate în general în industria materialelor refractare, chiar și în cazul în care o astfel de utilizare nu este conformă cu standardele FEPA, în special în contextul aplicațiilor abrazive mai puțin exigente. Investigația a stabilit că respectarea standardelor FEPA nu este o obligație legală și nu este întotdeauna aplicată în toate utilizările. În ceea ce privește diferența de cost, Comisia a observat că diferențele de preț nu sunt considerate o bază suficientă pentru excluderea produselor în absența unor dovezi clare ale unor diferențe semnificative în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice sau tehnice. Comisia a considerat că absența interschimbabilității totale între toate tipurile de alumină topită, care este adesea imputabilă unor considerente de cost din partea utilizatorilor din industria materialelor refractare sau cerințelor de calitate din anumite aplicații de vârf din partea utilizatorilor de materiale abrazive, nu infirmă concluzia potrivit căreia diferitele tipuri de alumină topită intră în definiția aceluiași produs. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(45)

Comisia abordează argumentele privind producția Uniunii de alumină topită de tip refractar la punctul 7 de mai jos.

(46)

Potrivit afirmațiilor unora dintre părți, corindonul sol-gel și alumina topită au o substituibilitate foarte limitată și, în timp ce alumina topită este produsă din bauxită și alumină, corindonul sol-gel este produs din boehmit de înaltă puritate. Potrivit Tyrolit, corindonul sol-gel nu este produs printr-un proces de fuziune precum alumina topită, ci urmează un proces de producție diferit, care include formarea unui sol-gel prin dispersarea boehmitului și a aditivilor în apă acidifiată. În plus, având în vedere prețul ridicat al materiei sale prime, boehmitul, potrivit Tyrolit, corindonul sol-gel era de aproximativ zece ori mai scump decât alumina topită și că înlocuirea sa într-o formulă cu un alt tip de alumină topită, deși teoretic posibilă, ar avea un impact semnificativ asupra calității abrazivilor legați sau acoperiți care rezultă. Prin urmare, unele părți au solicitat excluderea corindonului sol-gel din domeniul de aplicare al investigației.

(47)

Potrivit Comisiei, corindonul sol-gel are caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază similare cu alte tipuri de alumină topită. Atât tipul sol-gel, cât și alte tipuri de produse de alumină topită, inclusiv alumină topită albă și alumină topită maro, constau în principal în oxid de aluminiu (Al2O3) și demonstrează niveluri comparabile de duritate, rezistență termică și stabilitate chimică, care le fac adecvate pentru aplicații industriale similare. Deși alumina sol-gel este fabricată mai degrabă printr-un proces distinct de sinteză chimică decât printr-o fuziune convențională și provine dintr-o materie primă diferită, diferențele în ceea ce privește procesul de producție și materiile prime nu sunt în sine relevante pentru a determina dacă un tip de produs este un produs distinct atunci când această divergență în ceea ce privește metodologia de producție nu afectează în mod semnificativ proprietățile funcționale ale produsului final. În mod similar, diferențele de costuri și de prețuri nu justifică, în sine, concluzia că tipul sol-gel ar trebui considerat un produs diferit. Faptul că Tyrolit recunoaște că alumina topită albă ar putea înlocui teoretic tipul sol-gel, deși cu performanțe reduse în aplicații mai exigente, demonstrează că diferitele tipuri de alumină topită au caracteristici funcționale esențiale comune într-o măsură suficientă. Comisia a considerat că, pentru majoritatea aplicațiilor abrazive, există un nivel semnificativ de interschimbabilitate între alumina sol-gel și alte tipuri de alumină topită.

(48)

În consecință, Comisia a concluzionat că observațiile privind definiția produsului nu au furnizat o justificare suficientă pentru excluderile produsului. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(49)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(50)

Prin urmare, cu scopul a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea aluminei topite. 10 producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(51)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații.

(52)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(53)

La data de 21 ianuarie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației în RPC. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative adecvate, și anume Mexic și Brazilia. Toate observațiile au fost abordate mai jos la punctul 3.2.2.1.

(54)

La 5 martie 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Mexicul ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza datelor privind ELMET, S.A. DE C.V.

(55)

Observațiile cu privire la cele două note au fost rezumate și abordate la punctul 3.2.2.

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(57)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(58)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(59)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul metalurgic și al substanțelor chimice din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) (5), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(60)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (6). În particular, Comisia a concluzionat că, în sectoarele metalurgic și al produselor chimice, nu numai că guvernul Chinei („GC”) continuă să dețină în proprietate o mare parte din acest sector, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (7), dar GC este, în plus, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul întreprinderilor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (8). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (9). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (10). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectoarele metalurgic și al produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (11), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (12).

(61)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectoarele metalurgic și al produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în plângere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (13) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(62)

În plângere s-a susținut că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în China, prețurile și costurile interne ale industriei metalurgice și a produselor chimice din China nu pot fi utilizate în cazul de față. Pentru a-și susține poziția, reclamantul a făcut trimitere la raport, în special la punctele referitoare la sectorul produselor chimice (14), la investigațiile anterioare ale Comisiei privind produsele chimice și metalurgice din aval (15), precum și la legislația chineză.

(63)

Mai precis, plângerea a subliniat că sistemul economic chinez se bazează pe conceptul de „economie de piață socialistă”, economia de stat fiind „forța conducătoare în economia națională” (16). Constituția Chinei și legislația în materie de proprietate consolidează controlul necontestat și din ce în ce mai mare al Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) asupra sistemului economic al RPC, care depășește cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general. Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă, utilizând diverse instrumente precum planificarea industrială, sistemele financiare și mediul de reglementare pentru a controla economia (17). Esențial este faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în acestea (18).

(64)

Piața produselor chimice, în special sectorul aluminei, face obiectul unei intervenții semnificative din partea GC, astfel cum se descrie pe larg în raport. Controlul statului este exercitat, de asemenea, prin diverse documente de planificare și de reglementare, împreună cu intervenții generale de politică ad-hoc, vizând sectorul produselor chimice și permițând statului să își urmeze viziunea și să facă ajustările necesare (19). În ceea ce privește alumina, o materie primă pentru producția de alumină topită, aceasta este identificată în planuri precum cel de al 14-lea plan cincinal al municipalității Chongqing privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare (denumit în continuare „Planul Chongqing”), care urmărește să consolideze proiectele privind alumina și să construiască un sistem de aprovizionare local (20).

(65)

Referindu-se din nou la raport, plângerea a subliniat că piața în cauză este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. Partidul de stat nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile deținute de stat individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional în cadrul întreprinderilor deținute de stat. Acest lucru se realizează, de obicei, prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților, precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS. În schimb, IDS se bucură de o serie de beneficii economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare. Având în vedere nivelul ridicat al intervenției statului în industria produselor chimice și o pondere ridicată a IDS în sector în raport cu producția globală, chiar și producătorii privați ai produsului care face obiectul investigației sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Mai mult, atât întreprinderile publice, cât și cele private, din sectorul produselor chimice fac probabil obiectul supravegherii și al îndrumării de către GC în privința politicilor.

(66)

Prezența statului în cadrul firmelor îi permite să intervină în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor. În acest sens, plângerea a făcut trimitere la raport, subliniind că, deși dreptul de a numi și de a revoca personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante (în conformitate cu legislația chineză) poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC atât din cadrul întreprinderilor deținute de stat, cât și din cadrul celor private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretenția de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat în scopul urmăririi obiectivelor guvernamentale. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În plus, prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței.

(67)

De asemenea, politicile sau măsurile publice din China sunt discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Există planuri relevante la toate nivelurile de guvernare și acestea acoperă practic toate sectoarele economice, în special pe cele considerate „strategice”. Autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor respective. Prin urmare, sistemul de planificare economică din China conduce la direcționarea resurselor către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, inclusiv către sectorul produselor chimice, care afectează industriile din aval, printre care producția de alumină topită.

(68)

Legislația privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea nu se aplică sau aplicarea sa este discriminatorie sau asigurarea respectării acestei legislații este inadecvată. Deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor din alte țări, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. Statul joacă un rol puternic și activ în procedurile de insolvență, având adesea o influență directă asupra rezultatului acestora (21). În plus, în China, toate terenurile sunt deținute de statul chinez, iar alocarea lor depinde exclusiv de stat. Prin urmare, legislația chineză privind falimentul și proprietatea duce la distorsiuni prin menținerea întreprinderilor insolvabile și prin nefurnizarea de terenuri în condiții de piață.

(69)

Costurile salariale din China sunt, de asemenea, distorsionate, deoarece China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă. În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii la rezidenții dintr-o anumită zonă administrativă.

(70)

Accesul la finanțare este acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică și acționează în mod dependent de stat. Sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat, care rămân conectate cu statul, nu numai prin proprietate, ci și prin relații personale și, la fel ca întreprinderile nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice desemnate de guvern. În plus, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel mic pentru a stimula creșterea investițiilor. Deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. În esență, în pofida măsurilor luate pentru liberalizarea pieței, sistemul de credite corporative din China este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiuni care rezultă din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(71)

În plus, distorsiunile de pe piața chineză au un caracter sistematic. În ceea ce privește producția de alumină topită, implicarea guvernului în sectorul energetic este deosebit de relevantă. Din cauza nivelurilor ridicate de temperatură necesare pentru producția de alumină topită (peste 2 000 °C), producția implică un consum ridicat de energie. În plus, piața energiei electrice din China se caracterizează printr-o implicare puternică a întreprinderilor deținute de stat în diferite stadii ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, GC se implică puternic în special în stabilirea prețurilor la energie, inclusiv prin acordarea de prețuri preferențiale ale energiei electrice pentru anumite industrii la nivel provincial.

(72)

În concluzie, plângerea a susținut că prețurile sau costurile nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(73)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(74)

În consecință, atunci când a examinat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în plângere, precum și în raport. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(75)

În sectorul produsului care face obiectul investigației, persistă un grad substanțial de proprietate, control, supraveghere în privința politicilor sau îndrumare de către GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. În China, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a IDS (22). Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (23), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării.

(76)

Investigația a stabilit că sectorul produsului care face obiectul investigației este deservit atât de întreprinderile deținute de stat, cât și de societăți private (24). De exemplu, Chinalco, o IDS în cadrul SASAC (25), și China Henan International Cooperation Group Co. Ltd. (26), o IDS deținută de Guvernul Henan, se numără printre cei mai mari furnizori de bauxită (27), bauxita fiind un factor de producție esențial pentru producția de alumină topită. În plus, deși mai mulți producători sunt privați, cum ar fi Zhengzhou Yufa Abrasives Co. Ltd. (o filială a Zhengzhou Yufa Group) (28) și Saite (29), o filială a Bosai Group, și aceștia își desfășoară activitatea sub supravegherea și îndrumarea autorităților chineze (a se vedea considerentele 85 și 86).

(77)

În plus, GC îndrumă întreprinderile inclusiv prin stabilirea unor obiective și politici specifice pentru sectoarele metalurgic și al produselor chimice, pe care toți participanții din industrie, indiferent de natura lor privată sau publică, sunt obligați să le respecte.

(78)

Pentru a da un exemplu, Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului (30) (denumite în continuare „condițiile standard”), emise de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MIIT”) în 2020, au stabilit cadrul general pentru funcționarea industriei aluminiului la nivel central. Nominal, condițiile standard urmăresc, drept obiectiv: „[p]romovarea reformei structurale a industriei aluminiului la nivelul ofertei, promovarea dezvoltării tehnologice a industriei și promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei” și prevăd că: „[p]roducția minieră de bauxită, alumină, aluminiu electrolitic și aluminiu secundar trebuie să respecte politicile industriale naționale și locale, planurile privind resursele minerale, legile, reglementările și politicile privind protecția mediului și conservarea energiei, legile, reglementările și politicile în domeniul mineritului, legile, reglementările și politicile privind siguranța producției, reglementările și politicile, planurile de dezvoltare industrială și alte cerințe” (31).

(79)

În plus, alumina este inclusă în Catalogul din 2025 al industriilor încurajate din regiunile occidentale (32).

(80)

Mai recent, GC a publicat Planul de punere în aplicare pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei aluminiului (33) (denumit în continuare „Planul privind aluminiul”), care prevede că: „Pentru a promova dezvoltarea de înaltă calitate a industriei aluminiului, pentru a sprijini mai bine lanțurile industriale de producție esențiale, […] am formulat prezentul plan pentru perioada 2025-2027 […]. Urmând orientările Xi Jinping incluse în «Thought on Socialism with Chinese Characteristics for a New Era» (Reflecții asupra socialismului cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră), trebuie să punem în aplicare pe deplin principiile directoare ale celui de al 20-lea Congres Național al [PCC] și ale celei de a doua și a treia sesiuni plenare ale celui de al 20-lea Comitet Central al PCC și să acționăm în conformitate cu deciziile reuniunii naționale privind promovarea unei noi industrializări. […] Vom depune eforturi pentru a spori în mod semnificativ reziliența și nivelul de securitate al lanțurilor industriale și de aprovizionare până în 2027, lanțul industrial situându-se pe primul loc în lume. Capacitatea de securitate a resurselor de aluminiu va fi îmbunătățită substanțial, urmărind o creștere de 3 %-5 % a resurselor interne de bauxită și o producție anuală de aluminiu reciclat de peste 15 milioane de tone. Structura industrială va fi optimizată, iar clusterele industriei de prelucrare a aluminiului vor fi îmbunătățite.”

(81)

Cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei aluminiului (34) (denumit în continuare „planul Shandong”)enumeră următoarele obiective: „[p]ână în 2025, capacitatea de producție de aluminiu electrolitic și alumină va fi controlată […]. Provincia va evolua pentru a deveni un important cluster industrial al aluminiului, cu o influență semnificativă pe plan intern și extern” (35).

(82)

În septembrie 2022, Comitetul permanent al Congresului Popular din regiunea autonomă Guangxi Zhuang a emis Decizia privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei aluminiului (36) (denumită în continuare „Decizia Guangxi”) și a precizat obiectivele în ceea ce privește cultivarea întreprinderilor de vârf și orientarea traiectoriei de dezvoltare a întreprinderilor deținute de stat în provincie: „Cultivarea și introducerea unui grup de întreprinderi de vârf cu competitivitate de bază. Instituirea unui sistem de «lider în lanțul industrial» în industria aluminiului, pentru întreprinderile care sunt lideri în lanțurile industriale ale aluminei și aluminiului electrolitic, pentru a pune în aplicare un mecanism cuprinzător de evaluare a eficienței energetice și de stimulare care să acopere întreaga industrie […]. Îmbunătățirea calității și eficienței dezvoltării întreprinderilor de stat legate de aluminiu, sprijinirea Guangxi Investment Group și a altor întreprinderi de stat să își optimizeze și să își integreze activitățile interne din sectorul aluminiului; preluarea și utilizarea de capital pentru a dezvolta lanțul industrial al aluminiului în provincii și țări prin fuziuni și achiziții, participând sau controlând participații în capitalurile proprii sau alte metode, astfel încât să pună în aplicare dezvoltarea coordonată a întregului lanț industrial și să construiască întreprinderi de vârf în industria aluminiului, cu influență națională și competitivitate internațională” (37).

(83)

Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante. Efectiv, asociațiile industriale chineze trebuie să garanteze că industria pune în aplicare politicile GC. Această responsabilitate este confirmată de faptul că, în activitatea lor, acestea colaborează îndeaproape cu autoritățile de stat, ceea ce se reflectă în statutul lor.

(84)

De exemplu, Asociația industriei producătoare de metale neferoase din China (China Non-Ferrous Metals Fabrication Industry Association – „CNFA”) (38) prevede clar la articolul 3 din statutul său că organizația „[a]deră la conducerea generală a [PCC], înființează o organizație a [PCC], desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” și „acceptă orientările profesionale, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (39). Potrivit articolului 6 din statutul său, domeniul de activitate al asociației este, printre altele, următorul: „[î]n conformitate cu politica generală și cu sarcina generală de a institui un sistem economic de piață socialist susținut de partid și de stat și având în vedere situația reală a industriei, prezentarea în mod activ de sugestii și opinii privind dezvoltarea industriei, politicile industriale, actele cu putere de lege și normele administrative” (40). Mai mult decât atât, condițiile pentru ca o persoană să fie eligibilă ca reprezentant al asociației sunt, printre altele: să adere la conducerea Partidului Comunist Chinez, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice (41).

(85)

Unii furnizori de bauxită, de exemplu Chinalco, sunt membri ai CNFA.

(86)

În mod similar, Asociația Industriei Materialelor Refractare din China (Association of China Refractory Industry – „ACRI”) (42) prevede la articolul 3 din statutul său că organizația „[a]deră la conducerea generală a [PCC], înființează o organizație a [PCC], desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” și „acceptă orientările profesionale, supravegherea și gestionarea de către Ministerul Afacerilor Civile”. În plus, activitatea de partid a asociației „acceptă orientarea unificată a departamentului de activități ale societății din cadrul Comitetului central al PCC” (43).

(87)

Grupul Bosai, precum și Grupul Zhengzhou Yufa sunt membri ai ACRI (44).

(88)

De asemenea, statutul Asociației de Mașini-Unelte din aval din China (China Machine Tool Industry Association – „CMTBA”) (45), care are totuși o sucursală care se ocupă în mod specific de materiale abrazive, conține același articol 3 (46), declarând respectarea de către asociație a conducerii PCC și acceptarea de către aceasta a supravegherii și gestionării de către Ministerul Afacerilor Civile și de către Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat în ceea ce privește activitățile CMTBA de consolidare a partidului (47).

(89)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. În cursul investigației, Comisia a stabilit existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul investigației și PCC, cum ar fi membrii PCC în cadrul conducerii superioare sau printre membrii consiliului de administrație dintr-o serie de societăți care fabrică produsul care face obiectul investigației.

(90)

De exemplu, președintele Chinalco și directorul și directorul general al Chinalco sunt secretarul de partid și, respectiv, secretarul adjunct de partid al organizației de partid a Chinalco. În plus, în 2024, toate unitățile Grupului Chinalco au lansat Studiul disciplinar și educația de partid: „[r]euniunea de prezentare a studiului disciplinar și educației de partid a Grupului Chinalco a subliniat că organizațiile de partid de la toate nivelurile ar trebui să consolideze combinația dintre învățare și aplicare, să combine Studiul disciplinar și educația de partid cu implementarea sistemului anual de punere în aplicare a planificării strategice a «proiectelor-cheie anuale 4 + 4 + N +» ale Grupului Chinalco și să depună eforturi pentru a atinge obiectivele și sarcinile anuale, precum și să transforme în mod eficace rezultatele învățării într-o forță motrice inepuizabilă pentru accelerarea construirii unei societăți excelente de talie mondială în domeniul aluminiului, cu avantaje competitive cuprinzătoare puternice și să ofere garanții politice solide pentru unui nou capitol de modernizare a Chinalco” (48).

(91)

De asemenea, întreprinderile private din industria aluminei fac obiectul intervenției partidului. De exemplu, președintele Grupului Bosai îndeplinește, de asemenea, funcția de „președinte al Conferinței consultative politice a poporului chinez din districtul Nachuan, Chongqing” și a câștigat titlul onorific de „constructor remarcabil al socialismului caracteristic al Chinei” (49). În plus, directorul general adjunct al grupului îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al Comitetului de partid al grupului și a participat la o reuniune cu „Grupul de propagandă al Comitetului municipal de partid din Chongqing pentru a studia și a pune în aplicare spiritul celei de a treia sesiuni plenare a celui de al 20-lea Comitet central al PCC” (50).

(92)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul investigației sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(93)

Industria metalurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie esențială (51). Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente care vizează alumina, emise la nivel național, provincial și municipal, care au fost documentate în detaliu în investigațiile anterioare ale Comisiei din acest sector (52), precum și în raport (53).

(94)

La nivel național, de exemplu, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime („Planul privind materiile prime”) (54) include dispoziții de „încurajare a zonelor costiere să organizeze în mod ordonat alumina și alte proiecte care utilizează resurse de peste mări”. De asemenea, planul solicită controlul capacității în sectorul aluminiului în general, inclusiv în sectorul aluminei: „Controlul strict al creșterii recente a capacității de producție. […] Prevenirea dezvoltării dezordonate a […] și a aluminei”.

(95)

În plus, Planul privind aluminiul prevede că GC „va depune eforturi pentru a spori în mod semnificativ reziliența și nivelul de securitate al lanțului industrial și de aprovizionare până în 2027 și pentru a se asigura că dezvoltarea lanțului industrial atinge un nivel de vârf la nivel mondial. Capacitatea de securitate a resurselor de aluminiu va fi îmbunătățită substanțial, urmărind o creștere de 3 %-5 % a resurselor interne de bauxită”. Dincolo de acest accent pe factorii de producție de bauxită, GC intenționează, de asemenea, „să construiască proiecte privind alumina într-un mod constant și prudent. Vom consolida planificarea științifică a proiectelor privind alumina […] cu bauxită ca materie primă […] Proiectele noi vor fi dezvoltate cu prudență. Proiectele recent modificate sau extinse privind alumina trebuie să respecte cu strictețe politicile relevante privind industria […]” (55).

(96)

Astfel cum se poate observa din documentele de mai sus, sectorul aluminei este monitorizat îndeaproape și direcționat de administrația centrală, iar sectorul, inclusiv întregul lanț industrial al aluminei topite, este modelat în mare măsură de intervenția guvernului, mai degrabă decât de forțele de pe piața liberă.

(97)

La nivel local, amploarea ingerinței Chinei în industria aluminei este mai evidentă. Un astfel de exemplu este Planul Shandong, care, pe lângă obiectivele descrise în considerentul 81, stabilește măsuri de sprijin pentru întreprinderile locale din sectorul aluminiului: „Sporirea sprijinului în materie de politici și reglementare. Punerea în aplicare în mod activ a diferitor politici de sprijin la nivel național și la nivel de provincie, oferirea de sprijin clusterelor industriale eligibile, produselor esențiale și tehnologiilor-cheie. Sprijinirea întreprinderilor care se angajează în proiecte naționale și provinciale majore” (56).

(98)

În Yunnan, Planul de acțiune al provinciei Yunnan privind remodelarea întregului lanț al metalelor neferoase și al industriilor materialelor noi cu noi avantaje 2021-2023 (57) (denumit în continuare „Planul Yunnan”) urmărește „[d]ezvoltarea producției inteligente: […] promovarea transformării metodelor de producție în tehnologii inteligente, flexibile și rafinate și desfășurarea de demonstrații pilot ale producției inteligente în industria metalelor neferoase. În domeniile miniere ale [… bauxitei, […] vom promova un set complet de sisteme inteligente bazate pe colaborare în domeniul tehnologiei miniere […] și vom construi mine digitale bazate pe principalele întreprinderi magistrale din industrie și vom desfășura demonstrații industriale. […] promovarea întreprinderilor să își îmbunătățească nivelul de informații în ceea ce privește optimizarea proceselor […] și producția sigură și îmbunătățirea capacității acestora de a răspunde rapid și la costuri reduse nevoilor utilizatorilor” (58).

(99)

Planul Yunnan conține, de asemenea, măsuri de reducere a costurilor de funcționare ale industriei aluminei prin intermediul unor politici fiscale preferențiale: „Punerea în aplicare de politici fiscale preferențiale pentru dezvoltarea regiunii occidentale și investigarea și înregistrarea în mod corespunzător a întreprinderilor relevante pentru […] industria aluminiului verde și industria de înaltă prelucrare a metalelor neferoase enumerate în catalogul industriilor încurajate din regiunile de vest; furnizarea de consiliere și servicii nesolicitate pentru a ajuta întreprinderile să își reducă sarcina fiscală” (59).

(100)

Decizia Guangxi, astfel cum s-a indicat deja în considerentul 82, stabilește mai multe obiective pentru dezvoltarea industriei aluminiului în provincie. În plus, aceasta prevede că: „[D]epartamentele competente ale regiunii autonome, cum ar fi Departamentul de dezvoltare și reformă, Departamentul de industrie și tehnologia informației, Departamentul de ecologie și mediu, ghidează și sprijină întreprinderile producătoare de alumină și aluminiu electrolitic să utilizeze procese noi, noi tehnologii și tehnologii verzi și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru a realiza transformări care economisesc energie […]” (60).

(101)

În Henan, China Henan International Cooperation Group Co., Ltd. și Sanmenxia Municipality State-owned Assets Operation and Management Co., Ltd. (întreprindere deținută de stat a Municipalității Sanmenxia), au semnat Acordul de cooperare comercială internațională privind bauxita. Potrivit acordului, „[î]n viitor, Comitetul de partid al Municipalității Sanmenxia și guvernul municipal vor include materiale noi pe bază de aluminiu într-unul dintre cele 12 lanțuri industriale esențiale pe a căror dezvoltare se va concentra orașul. Ca întreprindere platformă importantă pentru deschiderea și cooperarea provinciei, China Henan International Cooperation Group Co., Ltd. deservește și garantează strategiile-cheie ale provinciei […]. În calitate de întreprindere municipală deținută de stat, Sanmenxia State-owned Assets Operation and Management Co., Ltd. […] depune eforturi pentru a cultiva o nouă productivitate de calitate, s-a dezvoltat profund în domeniul industriei aluminiului de mulți ani, depune eforturi pentru a obține noi progrese în ceea ce privește extinderea lanțului industrial bazat pe aluminiu și explorează în mod activ noi căi de inovare și dezvoltare. Cooperarea dintre cele două părți în vederea desfășurării de activități comerciale internaționale privind bauxita nu este doar o măsură importantă de punere în aplicare a strategiei naționale, de extindere a domeniului cooperării economice externe și de promovare a dezvoltării de înaltă calitate a economiei locale, ci și o practică vie de aprofundare a reformei și a dezvoltării inovatoare a întreprinderilor de stat ale orașului, ceea ce are o mare importanță și un impact major asupra soluționării problemei aprovizionării limitate cu bauxită la nivel local cu care se confruntă orașul și a dezvoltării industriei aluminiului în prezent și în viitor” (61).

(102)

La nivel local, în 2021, Zona de înaltă tehnologie Fuling (districtul Fuling este situat în zona municipalității Chongqing) a declarat că „a cheltuit 185 de milioane RMB pentru inovare științifică și tehnologică, ceea ce a fost cu 10,9 puncte procentuale mai mult decât rata de creștere a cheltuielilor bugetului public general al întregii regiuni” și a adăugat că „prin construirea de platforme și prin sprijinul politic, zona a promovat în mod eficace aglomerarea elementelor inovatoare în lanțul industriei materialelor noi, iar multe realizări inovatoare au eliminat decalajul intern. De exemplu, […] producția anuală de alumină topită maro a Saite din Fuling [Chongqing] a depășit 200 000 de tone, devenind cea mai mare întreprindere din lume producătoare de monomer de alumină topită maro. Până la sfârșitul anului 2021, districtul Fuling a dezvoltat 98 de întreprinderi private de înaltă tehnologie” (62).

(103)

În plus, băncile deținute de stat sprijină, de asemenea, unii producători de alumină topită, cum ar fi, de exemplu, sucursala Chongqing a Export and Import Bank of China, care „a introdus o serie de măsuri pentru a ajuta Chongqing să facă tot posibilul pentru a stabiliza piața de bază a comerțului exterior și a investițiilor străine și pentru a promova noua dezvoltare a economiei deschise a Chongqing […] și a consolidat sprijinul financiar comercial, […] a furnizat servicii de decontare, […] acreditive și finanțare comercială pentru multe întreprinderi orientate spre producție și spre comerț, cum ar fi [Chongqing] Saite Corundum și Chongqing International Trade” (63). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalilor factori de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(104)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul aluminei nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(105)

Produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, mai sus în considerentul 60. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(106)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 60 de mai sus. Chiar și la nivel de politici, guvernul reglementează în profunzime măsurile financiare. De exemplu, Planul privind materiile prime prevede că „[c]analele de finanțare existente vor fi utilizate pe deplin pentru a sprijini proiectele majore implicate în plan. [GC] va aprofunda cooperarea dintre sectoarele industrial și financiar și va mobiliza rolul platformelor naționale de cooperare între sectorul industrial și cel financiar pentru a oferi un sprijin puternic proiectelor în acord cu planul prin intermediul serviciilor financiare și al investițiilor de capital” (64).

(107)

Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(108)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(109)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(110)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată la punctul următor.

(111)

La 31 ianuarie 2025, Runbao și Saite au transmis un set de observații ca răspuns la prima notă, inclusiv cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(112)

În primul rând, Runbao și Saite au considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este aplicabil, deoarece industria chineză a aluminei topite funcționează în condiții orientate spre piață. În acest sens, Runbao și Saite au susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să accepte prețurile și costurile de pe piața internă raportate de ambele societăți, deoarece acestea se află în proprietate privată.

(113)

Acest argument nu a putut fi acceptat. Astfel cum se descrie în detaliu în considerentele 74-110 de mai sus, sectorul produsului care face obiectul investigației este afectat de numeroase distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Deși aceste distorsiuni iau diferite forme, iar prezența întreprinderilor deținute de stat în acest sector indică existența unor distorsiuni semnificative, intervenția statului care afectează forțele pieței nu se limitează la operatorii economici deținuți de stat, ci se extinde și la societățile private (a se vedea în special considerentul 91 de mai sus).

(114)

În al doilea rând, Runbao și Saite au susținut că, chiar dacă Comisia ar constata existența unor distorsiuni semnificative, evaluarea relevantă trebuie efectuată individual pentru Runbao și Saite, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) al treilea paragraf din regulamentul de bază.

(115)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative într-un sector definitiv, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulament se aplică a priori tuturor producătorilor-exportatori din sectorul în cauză din RPC și se referă la toate costurile aferente factorilor lor de producție. Deși aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, pe baza unor elemente de probă exacte și adecvate, s-a stabilit că niciun cost intern nu este nedistorsionat. În special, producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi precise și adecvate cu privire la prețurile și costurile nedistorsionate, aceștia s-au limitat la afirmația generală menționată mai sus, potrivit căreia industria aluminei topite funcționează în condiții de piață.

(116)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(117)

Astfel cum se explică în considerentele 53 și 54, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 21 ianuarie 2025 (denumită în continuare „prima notă”) și a doua notă privind factorii de producție din 5 martie 2025 (denumită în continuare „a doua notă”). Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a utiliza Mexicul drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În urma observațiilor și a elementelor de probă justificative primite de la părțile interesate cu privire la absența unei producții reale a produsului care face obiectul investigației în Mexic, Comisia a considerat că Brazilia este țara reprezentativă cea mai adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(118)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Mexicul și Brazilia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației.

(119)

În observațiile sale, Tyrolit a propus trei țări potențiale – Brazilia, Kazahstan și India – ca țări reprezentative adecvate pentru prezenta investigație. VDS a susținut că India ar fi cea mai adecvată alegere, invocând prezența a numeroși producători ai produsului care face obiectul investigației. În plus, VDS a susținut că India oferă o reflectare realistă a prețurilor materiilor prime și că prețurile sale la energie sunt mai comparabile cu cele din China.

(120)

Comisia a observat că, spre deosebire de țara în cauză, Kazahstanul și India nu se încadrează în categoria țărilor cu „venituri medii superioare” în conformitate cu clasificarea Băncii Mondiale și, prin urmare, nu se califică drept țări reprezentative posibile având în vedere nivelul lor de dezvoltare economică, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În consecință, Kazahstanul și India nu pot fi utilizate ca țări reprezentative. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(121)

În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume Brazilia și Mexic, disponibilitatea datelor trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației.

(122)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia nu a putut găsi, în această etapă, situații financiare ușor accesibile (consolidate sau nu) pentru Elfusa Geral de Eletro Fusão, singura societate cunoscută care fabrică produsul care face obiectul investigației în Brazilia. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu putea utiliza datele acestei societăți în cadrul procedurii. În consecință, Comisia a concluzionat că Brazilia nu poate fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(123)

În ceea ce privește Mexicul, Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile pentru Elmet, care indică un nivel rezonabil de profitabilitate în anul 2022, dar care nu acoperă perioada de investigație.

(124)

Comisia a analizat importurile principalilor factori de producție în Mexic și Brazilia. Reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie privind existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește alumina topită în China. Prin urmare, în cazul în care se confirmă existența unor astfel de distorsiuni, importurile din China ar urma să fie excluse din calculul prețurilor de referință pentru materiile prime din țările reprezentative. Comisia a examinat, de asemenea, importurile din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (66). În toate cazurile, aceste importuri au fost fie inexistente, fie minime (sub 1 %) în cursul perioadei de investigație. În consecință, atât Mexicul, cât și Brazilia au putut fi considerate țări reprezentative adecvate (67).

(125)

Tyrolit și VDS au afirmat că există indicii solide care sugerează că Elmet, un producător identificat din Mexic, funcționează în principal ca importator și distribuitor de materii prime pentru industria materialelor refractare și industria metalurgică, mai degrabă decât să producă orice tip de alumină topită. Aceștia au afirmat, de asemenea, că Brazilia are o producție internă a produsului care face obiectul investigației, Elfusa Geral de Eletro Fusão (denumită în continuare „Elfusa”) fiind un producător bine-cunoscut din rândul membrilor VDS.

(126)

Comisia a observat că Tyrolit și VDS nu au furnizat elemente de probă din care să rezulte că Elmet nu produce produsul care face obiectul investigației. Dimpotrivă, site-ul Elmet precizează în mod explicit că societatea produce ATM și exploatează propriul cuptor. De asemenea, acest element nu a fost contrazis de alte părți interesate care iau în considerare existența acestui producător în Mexic. În plus, situațiile financiare ale Elmet sunt ușor accesibile prin intermediul Orbis, în timp ce situațiile financiare ale producătorului brazilian Elfusa nu sunt ușor accesibile și nu au fost prezentate de Tyrolit și/sau VDS. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(127)

Utilizatorii din Uniune, Vesuvius Poland Sp. z o.o. (denumită în continuare „Vesuvius”) și Calderys și asociația utilizatorilor din Uniune, Asociația Producătorilor Europeni de Materiale Refractare (European Refractories Producers’ Association – „PRE”) s-au manifestat în sprijinul alegerii Mexicului ca țară reprezentativă în această etapă. Potrivit Vesuvius, Brazilia este o țară reprezentativă inadecvată, deoarece există date insuficiente și „inadecvate” pentru factorii-cheie de producție, deoarece importurile acestor materiale în Brazilia sunt limitate, în special atunci când sunt excluse cele de origine chineză. În plus, pe baza cunoștințelor Vesuvius, materialele importate nu corespund celor utilizate în mod obișnuit în producția de alumină topită. În schimb, aceste importuri constau în principal din calități specializate de bauxită destinate unor aplicații specifice, care este puțin probabil să fie utilizate pentru producția de alumină topită. În plus, nu sunt disponibile date financiare pentru producătorii de alumină topită din Brazilia. Prin urmare, Vesuvius a recomandat ca, în cazul în care Comisia ar selecta Brazilia ca țară reprezentativă, aceasta să se bazeze mai degrabă pe datele privind exporturile decât pe datele privind importurile, astfel cum s-a procedat în investigațiile anterioare, pentru a asigura o determinare corectă și exactă a valorii normale. Calderys a sprijinit selectarea Mexicului ca țară reprezentativă datorită disponibilității datelor financiare pentru un producător identificat de alumină topită din Mexic. În plus, modelele de import din Mexic indică o expunere mai scăzută la factori de producție importați care pot fi distorsionați și respectarea unor standarde sociale și de mediu mai stricte. PRE a remarcat că Brazilia este unul dintre cei mai mari producători de bauxită din lume și, prin urmare, este un exportator net. În consecință, PRE a susținut că este posibil ca prețul unitar de import al bauxitei în Brazilia să nu reflecte cu exactitate piața internă, fie din cauza volumului scăzut al importurilor, fie din cauza faptului că produsele importate sunt specializate, concentrându-se pe clase de specialitate cu valoare mai mare. În plus, precum Comisia, PRE nu a fost în măsură să găsească situații financiare disponibile pentru Elfusa.

(128)

Tyrolit și Reckel au afirmat că factorii de producție pentru fabricarea aluminei topite pe bază de alumină și a corindonului sol-gel nu au fost enumerați în prima notă. Între timp, Reckel a susținut că factorii de producție identificați de Comisie ar trebui reanalizați, deoarece nu reflectă cu acuratețe materiile prime principale utilizate pentru producerea corindonului sol-gel. Ambele societăți au îndemnat Comisia fie să ajusteze factorii de producție identificați, fie să excludă corindonul sol-gel din domeniul de aplicare al investigației.

(129)

Ca răspuns la observațiile prezentate de Tyrolit și Reckel, a fost luat în considerare, de asemenea, un factor de producție suplimentar utilizat la fabricarea sol-gel – un tip de produs inclus în produsul care face obiectul investigației, deoarece a fost raportat de unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Comisia a calculat marjele de dumping pe baza datelor colectate și verificate în cursul investigației, asigurându-se că sunt luați în considerare toți factorii de producție necesari pentru producția diferitelor tipuri de alumină topită de către cei doi producători incluși în eșantion.

(130)

Saite și Runbao au susținut că statisticile GTA privind importurile nu reprezintă o bază adecvată pentru determinarea costurilor cu materiile prime ale valorii normale, cu excepția cazului în care se efectuează ajustările necesare în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază pentru a se asigura că prețurile de referință sunt comparabile cu prețurile reale plătite de producătorii-exportatori chinezi. Aceștia au afirmat că societățile chineze se aprovizionează cu o parte semnificativă a materiilor lor prime și a altor factori de producție de pe piața internă, ceea ce înseamnă că prețurile factorilor de producție în cauză nu includ costuri precum transportul oceanic, asigurarea și taxele de import. Prin urmare, aceștia au susținut că, atunci când utilizează datele GTA privind importurile, Comisia ar trebui să ajusteze prețurile de referință pentru a reflecta condițiile reale de achiziție ale producătorilor chinezi, inclusiv modul de transport, distanța de transport și aplicabilitatea unor costuri precum asigurarea, taxele de import și TVA.

(131)

Comisia a observat că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile”. În acest caz, prețurile de import din țările reprezentative potențiale sunt ușor accesibile, iar Comisia utilizează datele GTA ca sursă pentru prețurile respective. Dacă elementele de probă confirmă baza de aplicare a metodologiei de la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia ajustează în continuare aceste prețuri de import (de exemplu prin adăugarea taxelor vamale relevante) pentru a ajunge la un substituent rezonabil care reprezintă un preț intern nedistorsionat în aceste țări. În plus, Comisia a exclus datele privind importurile din China în țara reprezentativă pentru a stabili valorile de referință relevante. Atât timp cât cantitățile importate ale factorilor de producție sunt considerate de Comisie suficient de reprezentative la prețuri nedistorsionate și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă inadecvate, nu există niciun motiv obiectiv pentru a le exclude. Prin urmare, în absența unor elemente de probă care să demonstreze contrariul, Comisia a respins această afirmație.

(132)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Mexicul ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. La stabilirea valorilor rezonabile pentru costurile VAG și profit, Comisia a propus inițial utilizarea datelor financiare ale Elmet, care erau disponibile în baza de date ORBIS pentru o perioadă anterioară PI.

(133)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Mexicului ca țară reprezentativă și al întreprinderii Elmet ca producător din țara reprezentativă.

(134)

Saite și Runbao au subliniat importanța ajustării datelor GTA privind importurile pentru a exclude costuri precum transportul oceanic, asigurarea și taxele la import, deoarece acestea nu sunt suportate atunci când se aprovizionează cu materii prime pe piața internă din China. Aceștia au susținut că includerea unor astfel de costuri ar denatura comparația dintre prețurile de export și valoarea normală, deoarece au îndemnat Comisia să se asigure că sursele valorii normale reflectă condițiile reale de achiziție ale producătorilor chinezi pentru a asigura o comparație echitabilă. În plus, Runbao s-a opus utilizării statisticilor GTA privind importurile Braziliei de carbură de siliciu, astfel cum se sugerează în a doua notă, recomandând, în schimb, Turcia datorită volumelor mai mari ale importurilor și a datelor mai fiabile care reflectă un nivel comparabil de dezvoltare economică.

(135)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 110, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative pe piața internă chineză, Comisia are dreptul să construiască valoarea normală exclusiv pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În această privință, Comisia nu a putut identifica prețurile interne predominante pe piața internă și a trebuit să recurgă la statistici privind importurile, inclusiv costurile de transport și taxele de import, după caz, pentru a reflecta prețurile interne din țara reprezentativă care ar fi plătibile de către un producător local. Prin urmare, acest argument este respins. Afirmația specifică referitoare la carbura de siliciu a fost luată în considerare și abordată în considerentul 154.

(136)

Wester a susținut că Elmet este prea mică, cu date financiare fluctuante, pentru a fi reprezentativă pentru industria Mexicului în acest scop. În plus, nu există nicio confirmare că Elmet produce ATM în Mexic, deoarece site-ul societății nu sprijină afirmația Comisiei. Chiar dacă Elmet produce ATM, Wester a subliniat că aceasta este o parte minoră din gama de produse a Elmet, iar datele financiare furnizate de Elmet reflectă în principal celelalte tranzacții ale sale, ceea ce o face inadecvată pentru determinarea valorii normale a ATM. Wester a îndemnat Comisia să reconsidere utilizarea datelor financiare ale Elmet și, în cazul în care nu sunt disponibile alte date adecvate, să reconsidere utilizarea unei țări reprezentative în ansamblu.

(137)

Traxys a contestat selectarea Elmet din Mexic ca producător reprezentativ, furnizând dovezi că Elmet nu fabrică ATM pentru industria materialelor refractare, ci funcționează mai degrabă ca un importator-comerciant care se aprovizionează din RPC. Aceasta a susținut că utilizarea datelor Elmet ar denatura calculele valorii normale, deoarece nu reflectă în mod corespunzător procesele de producție, structura costurilor sau strategiile de stabilire a prețurilor relevante pentru produsul care face obiectul investigației. Traxys a subliniat, de asemenea, că transportul oceanic are un impact semnificativ asupra costurilor, ceea ce face ca prețurile de vânzare din Mexic să nu fie adecvate pentru o comparație adecvată cu piața UE. Aceasta a sugerat că Elfusa din Brazilia ar putea fi un producător mai reprezentativ din cauza producției sale locale de ATM și a similarității costurilor de transport în comparație cu RPC. Traxys a subliniat că selecția actuală nu dispune de dovezi suficiente și poate conduce la stabilirea inexactă a valorii normale, afectând echitatea procedurală și interesele europene.

(138)

Verband Deutscher Schleifmittelwerke e.V. (VDS) a pus sub semnul întrebării alegerea Mexicului ca țară reprezentativă, susținând că Elmet nu produce produsul care face obiectul investigației. Aceasta a susținut că Elmet importă ATM din RPC, ceea ce ar putea conduce la calcule distorsionate dacă sunt utilizate ca valoare de referință. Potrivit afirmațiilor VDS, Comisia nu a examinat suficient ipotezele prezentate de reclamanți și a neglijat argumentele importante ale părților interesate.

(139)

În urma afirmațiilor de mai sus și a elementelor de probă prezentate, Comisia a investigat în continuare dacă Elmet era un producător veritabil al produsului care face obiectul investigației în Mexic, ale cărui situații financiare ar putea fi utilizate pentru stabilirea unor sume rezonabile pentru costurile VAG și pentru profit în țara reprezentativă. În urma cercetărilor sale, Comisia a confirmat că Elmet nu este un producător veritabil. În plus, Comisia a obținut o scrisoare din partea Elmet în care se clarifică faptul că societatea nu fabrică produsul care face obiectul investigației. În absența unei producții reale a produsului care face obiectul investigației, Comisia a trebuit să reconsidere alegerea unei țări reprezentative adecvate.

(140)

Imerys și VDS au făcut, de asemenea, afirmații privind prețul energiei electrice în Mexic, statisticile GTA privind importurile de alumină și bauxită în Mexic. VDS a reiterat faptul că India ar trebui utilizată ca țară reprezentativă. Având în vedere absența unei producții autentice în Mexic, aceste afirmații au fost considerate discutabile. În plus, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 120, India nu aparține aceluiași grup de venituri ca RPC și nu poate fi luată în considerare pentru selectarea unei țări reprezentative adecvate.

(141)

Atunci când a reexaminat selectarea unei țări reprezentative adecvate, Comisia s-a bazat pe informațiile cuprinse în prima și a doua notă la dosar și pe observațiile primite în acest sens. În prima și a doua notă, Comisia identificase Mexicul și Brazilia ca potențiale țări reprezentative. Deși nu au existat factori decisivi care să favorizeze alegerea Braziliei sau a Mexicului în ceea ce privește producția produsului care face obiectul investigației, statisticile privind importurile, forța de muncă sau energia, Comisia a selectat Mexicul pe baza disponibilității situațiilor financiare. Având în vedere observațiile primite care indică absența unei producții reale în Mexic – spre deosebire de Brazilia - și absența situațiilor financiare pentru producătorii produsului care face obiectul investigației din Brazilia, Comisia a examinat disponibilitatea situațiilor financiare pentru societățile care își desfășoară activitatea în același sector NACE ca alumina topită în Brazilia. În acest context, Comisia a identificat trei societăți care își desfășoară activitatea în sectorul NACE C 23.9 – Fabricarea produselor abrazive și a produselor din minerale nemetalice în Brazilia, cu situații financiare disponibile pentru anii 2023 și 2024, și anume care acoperă parțial perioada de investigație. Acest sector a fost considerat reprezentativ, deoarece include societăți ale căror procese industriale sunt apropiate de cele ale producătorilor produsului care face obiectul investigației, deoarece etapele de producție, cum ar fi prelucrarea la temperatură înaltă, măcinarea mecanică și sistemele de clasificare, sunt aliniate fundamental între aceste societăți și fabricarea de alumină topită. Pe această bază, Comisia a considerat că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată în sensul prezentei investigații.

(142)

După ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(143)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(144)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori cooperanți pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor accesibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(145)

În aceeași notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În a doua notă, Comisia a enumerat anumite surse pentru costul forței de muncă și energie. Având în vedere schimbarea preconizată în ceea ce privește țara reprezentativă adecvată, aceste surse privind forța de muncă și energia nu vor mai fi utilizate în cazul în care Brazilia ar fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată. În schimb, Comisia va utiliza surse braziliene pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (68) și ale energiei (69).

(146)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul materialelor consumabile din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(147)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai aluminei topite

(148)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a exprimat cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime utilizate și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține cheltuielile indirecte de fabricație nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, s-ar putea folosi, în mod rezonabil, raportul dintre costul materiilor prime și cheltuielile indirecte de fabricație raportate de producătorul-exportator drept indicație pentru estimarea cheltuielilor indirecte de fabricație, atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(149)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 110 și 115 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(150)

Potrivit observațiilor Imerys și Tyrolit, codul SA pentru bauxita calcinată pare a fi incorect, deoarece ar trebui să se încadreze la același cod NC ca bauxita – în mod specific, toate minereurile de aluminiu și concentratele lor fiind clasificate la codul SA 2606 . În plus, Tyrolit a remarcat că bauxita calcinată nu este o marfă omogenă, prețurile unitare variind semnificativ. Prin urmare, Tyrolit a recomandat utilizarea datelor privind stabilirea prețurilor provenite din surse renumite, cum ar fi CM Group sau Fastmarkets, adăugarea costurilor de transport, după caz, sau efectuarea de verificări încrucișate prin compararea prețurilor de import din GTA cu prețurile de piață ușor accesibile pentru a evita abateri semnificative de la prețurile preconizate. În final, Tyrolit a afirmat că pulberea de oxid de aluminiu, denumită în mod obișnuit alumină, este principala materie primă pentru producerea a diferite tipuri de alumină topită și nu ar trebui considerată un produs secundar rezidual al procesului de fuziune care implică bauxită calcinată.

(151)

În ceea ce privește afirmația privind clasificarea bauxitei calcinate, Comisia a confirmat că, în conformitate cu Nomenclatura combinată (NC) și cu Sistemul armonizat (SA), toate minereurile de aluminiu și concentratele lor, inclusiv bauxita calcinată, se încadrează la codul NC 2606 . Nu au fost furnizate dovezi care să demonstreze că această clasificare a fost incorectă sau că utilizarea sa a condus la date nefiabile. În ceea ce privește sugestia de a utiliza date privind stabilirea prețurilor din surse precum CM Group sau Fastmarkets, părțile interesate nu au prezentat niciun fel de date concrete din aceste surse și nici nu au justificat motivul pentru care astfel de date ar fi mai fiabile decât statisticile GTA privind importurile. Deși Comisia are acces la Fastmarkets, informațiile conținute în aceasta nu au fost considerate o bază adecvată pentru a determina valoarea de referință pentru acest factor de producție, deoarece fie nu corespundeau factorului de producție în cauză, fie se refereau la o cotație a prețurilor în porturile chineze. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(152)

În ceea ce privește pulberea de oxid de aluminiu, având în vedere valoarea absolută și valoarea relativă neglijabilă a acestui factor de producție în costul total de producție, aceasta a fost mutată la categoria consumabile în scopul construirii valorii normale. Prin urmare, această afirmație a devenit irelevantă.

(153)

Astfel cum se explică în considerentul 127, mai multe părți interesate au susținut că, în cazul în care Brazilia ar fi selectată ca țară reprezentativă adecvată, prețul nedistorsionat pentru bauxită și bauxită calcinată ar trebui să se bazeze mai degrabă pe statisticile privind exporturile decât pe statisticile privind importurile, deoarece acestea ar corespunde formelor specializate de bauxită destinate unor aplicații specifice. Comisia a observat că valoarea de referință s-a situat, de fapt, în intervalul prețului plătit de producătorii din Uniune pentru același factor de producție. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(154)

Runbao s-a opus utilizării statisticilor GTA privind importurile Braziliei pentru carbura de siliciu pentru a determina valoarea acestui factor de producție, susținând că volumele importurilor Braziliei în cursul perioadei de investigație au fost prea scăzute pentru a fi considerate reprezentative și că există o dispersie semnificativă a prețurilor între sursele de import ale Braziliei. Ca alternativă, Runbao a propus utilizarea Turciei ca sursă pentru prețul de referință, citând volumul semnificativ mai mare al Turciei privind importurile de carbură de siliciu, un număr mai mic de furnizori minori și clasificarea ca țară cu venituri medii superioare comparabile cu China. Runbao a susținut, de asemenea, că datele privind importurile Turciei sunt disponibile public și sunt mai fiabile și a prezentat date din Trade Map în sprijinul afirmației sale.

(155)

După revizuirea statisticilor privind importurile braziliene, Comisia a observat că o cotă marginală din cantitatea importurilor din țări a prezentat prețuri unitare de import anormal de ridicate, de câteva sute de ori mai mari decât prețul mediu ponderat stabilit. Având în vedere că aceste volume trebuie să corespundă unui produs diferit de factorul de producție relevant inclus în același cod SA, Comisia a decis să excludă cantitățile în cauză. Prin urmare, prețul de referință s-a bazat pe un procent de peste 91 % din volumul importurilor în Brazilia în cursul perioadei de investigație. În ceea ce privește propunerea de utilizare a Turciei ca sursă alternativă, Comisia a observat că Turcia nu a fost reținută ca țară reprezentativă adecvată în cadrul prezentei investigații din cauza absenței producției produsului care face obiectul investigației. Prin urmare, datele privind importurile Turciei nu au putut fi utilizate în scopul stabilirii prețurilor de referință, iar afirmația a fost respinsă.

(156)

În absența unor statistici disponibile privind importurile în Brazilia pentru „Zgură, cenușă și reziduuri”, care să reflecte produsul secundar specific generat în procesul de producție a produsului care face obiectul investigației de către un producător-exportator cooperant, Comisia a trebuit să se bazeze pe o metodă alternativă pentru a stabili prețul nedistorsionat pentru „Zgură, cenușă și reziduuri”. În această privință, Comisia a calculat un raport între prețul de vânzare pe piața internă din RPC pentru acest produs secundar și costul total al materialelor. Acest raport a fost apoi aplicat costului total nedistorsionat al materialelor calculat, iar valoarea rezultată a fost apoi împărțită la cantitatea reală vândută pentru a se ajunge la prețul unitar nedistorsionat. Din motive de confidențialitate, valoarea de referință calculată este raportată sub formă de intervale în tabelul 1. Cu toate acestea, ea a fost comunicată producătorului-exportator în cauză în comunicarea sa specifică.

(157)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a adăugat taxele de import relevante la valoarea CIF înregistrată în statisticile privind importurile din țara reprezentativă, disponibile în GTA.

(158)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(159)

Insitituto Brasileiro de Geografia e Estatística (IBGE) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 privind costul mediu al forței de muncă în legătură cu activitatea economică 23.91 „Fabricação de produtos cerâmicos refratários”, în conformitate cu clasificarea braziliană CNAE 2.0. Statisticile IBGE furnizează informații cu privire la salariile anuale totale și la taxele aferente, precum și cu privire la numărul de angajați pe sector de activitate economică pentru anul 2022. Au fost luate în considerare numai informațiile referitoare la personalul legat de producție. Valorile au fost indexate pentru perioada de investigație utilizând indicele național al prețurilor de consum (71).

(160)

Prețul energiei electrice și al gazelor naturale pentru societățile (utilizatorii industriali) din Brazilia este publicat de Ministerul minelor și energiei din Brazilia (72) pentru perioada de investigație. Cotele publicate în buletinul lunar includeau „Imposto sobre Circulação de Mercadorias e Serviços” (denumită în continuare „ICMS”), o taxă percepută de statele braziliene pe circulația mărfurilor și pe furnizarea de servicii de transport și comunicații interstatale și intercomunale. Rambursarea acestei taxe putea fi solicitată de utilizatorii industriali și a fost dedusă din valoarea de referință stabilită. Întrucât ICMS a fost colectată de statele braziliene la o rată cuprinsă între 17 % și 18 %, în funcție de stat, în cursul perioadei de investigație, Comisia a recalculat valoarea de referință pentru energia electrică și gaze, scăzând, în medie, 17,5 % pentru ICMS. Valoarea de referință recalculată pentru energia electrică este un tarif industrial mediu pentru perioada de investigație și este de 0,98 CNY/kWh, în timp ce valoarea de referință pentru gaze este de 4,32 CNY/m3.

(161)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(162)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(163)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru anii 2023 sau 2024, în funcție de disponibilitatea datelor societăților, pentru trei societăți braziliene care își desfășoară activitatea sub codul NACE 23.9. Aceste societăți sunt Bozel Brasil S.A., Trevo Industrial de Acartonados S/A și Technosulfur Sistema de tratamento de metais liquidos Ltda, extrase din Orbis. Greca Distribuidora de Asflatos Ltda, identificată, de asemenea, la codul NACE 23.9, nu a fost luată în considerare, deoarece cele mai recente situații financiare ușor accesibile identificate au fost cele din 2022, adică din afara perioadei de investigație.

(164)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(165)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție ale producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate de producătorii cooperanți au fost verificate în cursul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în considerentele 144-146.

(166)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 162.

(167)

Costurile VAG și profitul determinate pe baza situațiilor financiare ale unui număr de trei societăți, astfel cum se explică în considerentul 163, au fost aplicate sumei costurilor de fabricație nedistorsionate și a cheltuielilor indirecte de fabricație, și anume costurilor de producție.

(168)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 13,25 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 19,68 %.

(169)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(170)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importatori.

(171)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(172)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator cu sediul în Uniune, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale importatorului afiliat suportate efectiv, precum și un profit [de (4-6) % (73)] care a fost obținut de la cei doi importatori neafiliați din Uniune incluși în eșantion.

(173)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(174)

Astfel cum se explică în considerentul 169, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(175)

În ceea ce privește luarea în considerare a diferențelor, Comisia a constatat că codului SA la care produsul care face obiectul investigației este clasificat pentru exporturi în RPC i se aplică o taxă pe valoarea adăugată nerambursabilă de 13 %, în timp ce valoarea normală a fost construită fără TVA. Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, s-a efectuat o ajustare ascendentă a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori care fac obiectul acestei TVA. Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua alte ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(176)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(177)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: cheltuieli de transport, asigurare, manipulare și încărcare, de ambalare, costuri de creditare și comisioane bancare. De asemenea, s-a efectuat o ajustare pentru comisioanele prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comerciantul afiliat al Runbao prin deducerea unui comision construit [pe baza costurilor VAG ale comerciantului afiliat și a unui profit teoretic de [4-6 %] utilizat prin analogie cu unul aplicat importatorilor afiliați, astfel cum se explică în considerentul 172 de mai sus.

(178)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(179)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(180)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, pe baza unei medii ponderate.

(181)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 118,88 %.

(182)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. Astfel cum s-a menționat în considerentul 20, în acest caz, nivelul de cooperare a fost foarte scăzut, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat mai puțin de 20 % din totalul importurilor în Uniune din cursul PI.

(183)

Comisia a reamintit că punctul 10 din avizul de deschidere (74) a informat părțile interesate că lipsa cooperării sau cooperarea doar parțială ar putea conduce la constatări bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, ceea ce s-ar putea solda cu rezultate mai puțin favorabile pentru părțile respective. Având în vedere că părțile interesate au fost avertizate în mod clar cu privire la consecințele lipsei de cooperare și că nivelul de cooperare în acest caz a fost deosebit de scăzut, Comisia a considerat oportun să stabilească taxa reziduală de dumping pe baza comportamentului de dumping observat în legătură cu un subset de vânzări efectuate de Saite – producătorul-exportator inclus în eșantion cu cea mai mare marjă de dumping – care reprezintă 7 % din volumul total al exporturilor către Uniune ale tuturor societăților incluse în eșantion în cursul perioadei de investigație. Aceste vânzări au fost considerate un indicator rezonabil și reprezentativ pentru comportamentul de dumping al exportatorilor necooperanți.

(184)

Prin urmare, marja reziduală de dumping a fost stabilită la 136,36 %.

(185)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(186)

Produsul similar a fost fabricat de nouă producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(187)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 131 810 tone pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi datele cuprinse în răspunsul la chestionar al reclamantului referitor la toți producătorii din Uniune și răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică în considerentul 14, producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 44 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(188)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza (a) datelor prezentate de reclamant cu privire la vânzările de produs similar ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune, astfel cum au fost verificate încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; (b) importurilor de produs care face obiectul investigației din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(189)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(190)

Consumul în Uniune a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate. Consumul în Uniune a scăzut cu 3 % între 2021 și 2022, urmat de o scădere semnificativă de 19 puncte procentuale în 2023. Din 2023 până în perioada de investigație, consumul a crescut cu 2 puncte procentuale, dar a rămas cu 20 % sub nivelul de la începutul perioadei examinate.

(191)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(192)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(193)

Importurile din țara în cauză au crescut de la 140 372 de tone la 160 549 de tone în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 14 %. După o creștere semnificativă de 25 % în 2022, când importurile au atins un nivel maxim de 175 343 de tone, volumele au scăzut în 2023 la 151 650 de tone înainte de a se redresa parțial în cursul perioadei de investigație. Creșterea globală în cursul perioadei de investigație a fost de 14 %.

(194)

Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 37 % la 53 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 42 % într-o perioadă de scădere constantă a consumului din Uniune.

(195)

Comisia a stabilit prețurile la import pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți ale căror importuri au reprezentat 4 % din importurile chineze în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(196)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(197)

Prețul mediu de import din China a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Prețurile au crescut mai întâi cu aproximativ 44 %, ajungând la 1 169 EUR/tonă în 2022. Această creștere a fost urmată de o scădere de 37 de puncte procentuale în 2023, prețurile scăzând la 865 EUR/tonă, înainte de a crește ușor la 878 EUR/tonă în cursul perioadei de investigație. Fluctuația prețurilor a fost influențată în principal de fluctuațiile costului materiilor prime.

(198)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada de investigație, comparând prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, și prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor de la producătorii chinezi incluși în eșantion către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe baza CIF (cost, asigurare și navlu), cu ajustări corespunzătoare pentru a se ține seama de taxele vamale și de costurile ulterioare importului.

(199)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. A fost necesară o ajustare a NCP, având în vedere o inconsecvență identificată în descrierea NCP privind alumina topită maro, astfel cum se detaliază în considerentul 11. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 42,94 % și 61,37 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a constatat că aproximativ 99,9 % din volumele importurilor de la producătorii-exportatori incluși în eșantion au subcotat prețurile industriei Uniunii.

(200)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PI în conformitate cu evoluția costurilor de producție și pentru a atinge un nivel rezonabil al profitului, astfel cum se prevede în tabelul 8 de mai jos. Blocarea semnificativă a prețurilor este confirmată de datele din tabelele 4 și 8, precum și de subcotarea prețurilor constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(201)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(202)

Astfel cum se menționează la punctul 1.5, pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(203)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al reclamantului referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(204)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(205)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(206)

Per total, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(207)

În cursul perioadei examinate, volumul de producție al industriei Uniunii a înregistrat o scădere constantă și semnificativă de 37 %. Din 2021 până în 2022, producția a scăzut cu 11 %. Această tendință descendentă s-a accelerat în 2023, producția scăzând cu 34 % față de 2021. Scăderea a continuat în cursul perioadei de investigație, ajungând la un nivel scăzut de 131 810 tone, ceea ce reprezintă o scădere de 37 % față de volumul inițial.

(208)

În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a industriei Uniunii a rămas stabilă, la un nivel de 305 500 de tone. Având în vedere scăderea volumului de producție în perioada examinată, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut brusc de la 69 % în 2021 la 43 % în PI.

(209)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(210)

În cursul perioadei examinate, volumul de vânzări al industriei Uniunii a scăzut semnificativ cu 37 %, iar piața sa a scăzut cu 22 %, reducându-și cota de piață de la 41 % în 2021 la 32 % în PI.

(211)

În contextul scăderii consumului la nivelul Uniunii, industria Uniunii a suferit scăderi semnificative ale producției, ale volumului vânzărilor și ale cotei de piață care au depășit contracția generală a pieței Uniunii. Performanța industriei Uniunii s-a deteriorat mai puternic decât piața, evidențiind poziția deosebit de vulnerabilă a industriei în cursul perioadei examinate și creșterea negativă.

(212)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(213)

Industria Uniunii a înregistrat o scădere a ocupării forței de muncă de 16 % în cursul perioadei examinate, numărul total de angajați scăzând de la 1 145 în 2021 la 962 în cursul perioadei de investigație.

(214)

Având în vedere scăderea producției și a ocupării forței de muncă, productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în tone per angajat pe an, a scăzut cu 25 % în perioada examinată. Productivitatea a crescut cu 3 % între 2023 și perioada de investigație, această îmbunătățire marginală nu s-a datorat unei redresări a producției, ci mai degrabă unei reduceri suplimentare a forței de muncă.

(215)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(216)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(217)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru clienții neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(218)

Prețurile de vânzare pe piața Uniunii către părți neafiliate au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În 2022, prețul a crescut cu 39 %, reflectând creșterea costurilor factorilor de producție. Totuși, acest lucru nu a fost susținut. În 2023, prețul mediu a scăzut și a continuat să scadă în cursul perioadei de investigație, ajungând la [1 446-1 692] EUR pe tonă.

(219)

În aceeași perioadă, costul de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 29 %. Din 2021 până în 2022, s-a înregistrat o creștere semnificativă de 49 %. Această tendință a continuat în 2023, cu o creștere suplimentară de 5 puncte procentuale, înainte de a scădea în perioada de investigație. Creșterea generală a prețurilor din Uniune a fost determinată în principal de evoluția prețurilor materiilor prime și de incapacitatea societăților de a profita pe deplin de economiile de scară din cauza unei reduceri a vânzărilor și a producției.

(220)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(221)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(222)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(223)

În termeni absoluți, stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, această reducere globală conține fluctuații semnificative în cursul perioadei. Mai precis, nivelurile stocurilor au crescut cu 6 % între 2021 și 2022, fiind urmate de o scădere pronunțată de 20 de puncte procentuale în 2023. Ulterior, din 2023 până în perioada de investigație, stocurile au crescut din nou cu 4 puncte procentuale.

(224)

Atunci când se iau în considerare nivelurile de producție, procentul stocurilor finale ca procent din producție a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. În special, acest raport a crescut cu 38 % între 2021 și 2023, ceea ce indică o discrepanță substanțială între producție și lichidarea stocurilor. Deși industria Uniunii a reușit să realinieze parțial nivelurile stocurilor la producție din 2023 până în PI, rata stocurilor finale a rămas cu 12 % mai mare decât în 2021.

(225)

Această tendință indică faptul că, în pofida eforturilor de aliniere a producției, acumularea stocurilor nevândute, în special în perioadele de scădere a producției, reflectă dificultățile de acces la piața Uniunii.

(226)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(227)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri rezultată din vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, scăzând de la aproape [2-6] % în 2021 la aproximativ [(– 14)-(– 10)] % în cursul perioadei de investigație. Profitabilitatea a crescut temporar în 2022 la [3-7] %, urmată de o scădere bruscă la o pierdere de [(– 17)-(– 13)] % în 2023. În pofida unei redresări parțiale care a urmat, profitabilitatea a rămas negativă în cursul perioadei de investigație.

(228)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a fost negativ pe parcursul perioadei examinate, deteriorându-se și mai mult din cauza cheltuielilor de investiții și a creșterii pierderilor operaționale. Acest flux negativ persistent de lichidități a fost susținut de sprijinul financiar din partea acționarilor finali ai producătorilor din Uniune, care au continuat să sprijine programele de investiții ale societăților, în pofida mediului financiar dificil.

(229)

Nivelul investițiilor anuale a crescut în cursul perioadei examinate cu 30 %, în special între 2021 și 2022 a crescut cu 171 %, pentru a scădea ulterior în perioada următoare, până la PI. Creșterea investițiilor a vizat în principal menținerea capacităților existente și înlocuirea activelor de producție esențiale. Investițiile au continuat în pofida concurenței grave, a pierderii cotei de piață și a unei situații dificile din punct de vedere financiar.

(230)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a scăzut în cursul perioadei examinate cu 287 %, de la [(– 10)-(– 8)] % în 2021 la [(– 41)-(– 35)] % în perioada de investigație. Această evoluție negativă a arătat că, deși investițiile au continuat pentru a menține competitivitatea, rentabilitatea investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată.

(231)

Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capital, astfel cum se explică în considerentul 227, s-a bazat pe sprijinul financiar din partea acționarilor finali ai producătorilor din Uniune, care au continuat să sprijine investițiile societăților.

(232)

În contextul unei scăderi substanțiale a consumului la nivelul Uniunii (– 20 %), importurile din China au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (+ 14 %), la prețuri care au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria Uniunii. Acest lucru a permis producătorilor-exportatori din China să atingă o cotă de piață de 53 % în PI (în creștere de la 37 % în 2021).

(233)

În aceste circumstanțe, situația economică a industriei Uniunii s-a înrăutățit, astfel cum indică toți principalii macroindicatori, care prezintă o tendință negativă: producția (– 37 %), vânzările Uniunii (– 37 %) și o reducere semnificativă a cotei sale de piață (de la 41 % la 32 %) în perioada examinată.

(234)

Ca reacție la presiunea exercitată de prețurile scăzute la import din China, industria Uniunii a încercat să reducă costurile și s-au efectuat ajustări la nivelul ocupării forței de muncă (– 16 %). Investițiile au continuat în cursul perioadei examinate, în încercarea de a menține competitivitatea. Cu toate acestea, ca urmare a presiunii exercitate de importurile din China care fac obiectul unui dumping în ceea ce privește creșterea volumelor și prețurile scăzute, vânzările în Uniune, productivitatea și randamentul investițiilor au scăzut rapid în perioada examinată.

(235)

Costul de producție al industriei Uniunii a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (+ 29 %), în principal din cauza unei creșteri puternice a prețurilor materiilor prime.

(236)

Costul industriei Uniunii a crescut mai mult decât prețurile de vânzare. În consecință, profitabilitatea s-a prăbușit în perioada examinată, de la o situație moderată (+[2-6] %) în 2021 la un scenariu nesustenabil care generează pierderi ([(– 14)-(– 10)] %) în cursul PI.

(237)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(238)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, scăderea consumului în UE, creșterea prețurilor la energie în Uniune, dezavantajul concurențial în ceea ce privește utilizarea principalei materii prime, lipsa unui nivel adecvat al investițiilor, autoimporturile de alumină topită din China.

(239)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu pătrunderea semnificativă și în creștere pe piață a importurilor din China care fac obiectul unui dumping, care au subcotat în mod considerabil prețurile practicate de industria Uniunii și au condus la blocarea prețurilor. În acest sens, evoluția volumului importurilor din China și a prețurilor, astfel cum se reflectă în tabelele 3 și 4, a blocat nivelurile prețurilor practicate de industria Uniunii, stabilind o legătură cauzală între cele două.

(240)

Importurile din China au crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 140 372 de tone în 2021, reprezentând o cotă de piață de 37 %, la 160 549 de tone în cursul PI, reprezentând o cotă de piață de 53 %. Aceste importuri în creștere la prețuri mici au împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile în concordanță cu creșterea costului de producție. În mod similar, scăderea cotei de piață și a volumului vânzărilor, care, la rândul său, a condus la o scădere a producției, a avut un efect negativ asupra costurilor unitare de producție ale industriei din cauza reducerii economiilor de scară.

(241)

Acest lucru a avut un impact negativ puternic asupra industriei Uniunii. Într-o situație de creștere a costurilor și de presiune asupra prețurilor exercitată de importurile din China care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețuri și volume de producție la niveluri sustenabile, ceea ce a dus la o scădere foarte puternică a profitabilității de la 4 % la pierderi (– 13 %) și la deteriorarea în consecință a indicatorilor săi financiari.

(242)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din China care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în ceea ce privește prețul și volumul.

(243)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(244)

În comparație cu China, celelalte țări terțe au avut o prezență limitată pe piața Uniunii în perioada examinată. În perioada examinată, cotele de piață ale celor mai mari alte țări terțe, Ucraina, Statele Unite, Brazilia și Bahrain, au rămas stabile, cu variații minime sau inexistente, la un nivel de 5 %, 2 %, 2 % și, respectiv, 2 % în PI. Cota de piață combinată a importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei, a scăzut de la 22 % în 2021 la 15 % în PI.

(245)

În cursul perioadei examinate, Ucraina a vândut la prețuri mai mici decât China. Bahrain a vândut la prețuri ușor inferioare prețurilor practicate de China doar în cursul anului 2022 și al perioadei de investigație, în timp ce toate celelalte țări au menținut niveluri mai ridicate ale prețurilor pe parcursul perioadei examinate. În pofida prețurilor mai mici pe care le-a practicat, Ucraina a avut o cotă de piață de doar 5 %, cu mult mai puțin decât cota dominantă de 53 % a Chinei în PI. Cota de piață a Bahrainului a fost și mai mică, situându-se la doar 2 %. Această prezență limitată pe piață a altor țări terțe indică faptul că, deși Ucraina și Bahrain au oferit prețuri mai mici la un moment dat, impactul lor global a fost insuficient pentru a slăbi legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(246)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul importurilor din alte țări nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(247)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(248)

Volumele exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 40 % în cursul perioadei examinate, scăzând de la 26 049 de tone în 2021 la 15 649 de tone în cursul perioadei de investigație. Prețurile medii ale exporturilor au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(249)

Astfel cum a explicat industria Uniunii, scăderea rezultatelor la export ale producătorilor din Uniune se explică prin presiunea exercitată de producătorii chinezi pe alte piețe din țări terțe, care, la rândul său, a cauzat o scădere a exporturilor producătorilor din Uniune. Pierderea volumului vânzărilor la export în termeni absoluți este semnificativ mai mică decât pierderea vânzărilor în Uniune. În plus, prețul mediu de export pentru vânzările către țări terțe a fost semnificativ mai mare cu 21 % decât pentru vânzările Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(250)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul rezultatelor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(251)

Unele părți au susținut că reducerea consumului la nivelul Uniunii a fost o sursă a prejudiciului.

(252)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, acest lucru nu a făcut decât să intensifice impactul importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Vânzările producătorilor din Uniune au scăzut mai mult decât consumul la nivelul Uniunii. Consumul a scăzut cu 20 %, în timp ce vânzările producătorilor din Uniune au scăzut cu 37 % în cursul perioadei examinate. În mod similar, importurile din toate celelalte țări terțe au scăzut, de asemenea, în mod semnificativ. În schimb, în aceeași perioadă, cota de piață a Chinei a crescut de la 37 % la 53 % ca urmare a importurilor sale la prețuri scăzute.

(253)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul reducerii consumului la nivelul Uniunii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(254)

Unele părți au susținut că sursa prejudiciului a fost creșterea prețurilor la energie în Uniune.

(255)

Energia este una dintre principalele componente de cost ale producției de alumină topită. Cu toate acestea, investigația a arătat că, în 2022, când prețurile la energie au fost semnificativ mai mari decât în restul perioadei examinate, producătorii din Uniune au fost în continuare în măsură să genereze profituri și chiar și-au îmbunătățit profitabilitatea în comparație cu anul precedent. Acest lucru a fost posibil deoarece o parte din creșterea costurilor cu energia a putut fi transferată utilizatorilor.

(256)

În special, în 2023 și în perioada de investigație, când prețurile la energie au scăzut la niveluri semnificativ mai mici în comparație cu 2022, industria Uniunii nu a mai fost în măsură să își ajusteze prețurile în consecință, iar profitabilitatea s-a prăbușit. Acest lucru indică faptul că, deși prețurile la energie influențează costurile de producție, problema principală a apărut atunci când producătorii din Uniune au fost împiedicați să își alinieze prețurile la evoluția costurilor din cauza concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din China.

(257)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul prețurilor la energie în Uniune nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(258)

Unele părți au susținut că sursa prejudiciului a fost rezultatul diferențelor în ceea ce privește originea și costul materiilor prime utilizate de producătorii europeni și chinezi, făcând distincție în mod specific între bauxită și alumină.

(259)

În ceea ce privește presupusul dezavantaj legat de materiile prime, investigația a stabilit că nu există diferențe semnificative între procesele de producție și materiile prime utilizate de producătorii chinezi și de cei din Uniune. În ceea ce privește costurile materiilor prime, astfel cum se detaliază la punctul 3.2.1 de mai sus, s-a constatat că piața chineză a materiilor prime a fost distorsionată.

(260)

Unele părți au susținut că industria Uniunii a suferit de pe urma lipsei investițiilor și a instalațiilor de producție depășite și că aceasta a fost o sursă a prejudiciului.

(261)

Cu toate acestea, investigația a arătat că producătorii din Uniune au investit în instalații noi în ultimii ani. În plus, astfel cum se arată în tabelul 11, nivelurile anuale ale investițiilor au crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică faptul că activitatea de investiții a continuat în pofida mediului financiar dificil.

(262)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că presupusa lipsă a investițiilor nu corespunde realității și nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(263)

Unele părți au susținut că industria Uniunii a importat ea însăși alumină topită chineză și că aceasta a fost o sursă a prejudiciului.

(264)

Investigația a concluzionat că industria Uniunii a importat anumite cantități de produs în cauză din China. Cu toate acestea, volumul acestor importuri a fost limitat, și anume [2 800-3 800] de tone, reprezentând aproximativ 1 % din consumul Uniunii în cursul PI. Investigația a concluzionat, de asemenea, că industria Uniunii nu doar a revândut produsele importate, ci mai degrabă le-a prelucrat înainte de a le revinde. Acest lucru a oferit valoare adăugată. Vânzările acestor importuri nu au subcotat producția proprie a producătorului din Uniune și au fost nesemnificative ca volum.

(265)

În plus, faptul că importurile din China au crescut indiferent de evoluția autoimporturilor producătorului din Uniune arată că importurile din China ar fi crescut și ar fi preluat cota de piață a UE chiar și în absența autoimporturilor din China ale producătorului din Uniune.

(266)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul autoimporturilor din China ale producătorilor din uniune nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(267)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China care au blocat prețurile pieței din Uniune. Ca urmare a creșterii semnificative a importurilor din China care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețurile și volumele de producție la niveluri sustenabile, ceea ce a dus la deteriorarea puternică a situației sale economice.

(268)

Declinul economic al industriei Uniunii a coincis cu o creștere bruscă a importurilor din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping. Aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile din Uniune, exercitând o presiune puternică în sensul scăderii prețurilor de pe piață, ceea ce a condus la blocarea prețurilor. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile în concordanță cu creșterea costurilor de producție. Acest lucru a condus la scăderea vânzărilor, la scăderea producției și la o scădere semnificativă a profitabilității. Calendarul și amploarea acestor evoluții stabilesc o legătură clară de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(269)

Comisia a examinat factori alternativi care ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Printre aceștia s-au numărat importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, o scădere a consumului din Uniune, creșterea costurilor energiei, aprovizionarea cu materii prime și costul acestora, o presupusă lipsă a investițiilor și autoimportul de alumină topită chineză. Cu toate acestea, s-a constatat că niciunul dintre aceștia nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(270)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(271)

În cazul de față, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime pentru bauxită și alumină, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei vamale necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu, a se vedea considerentele 280-282.

(272)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(273)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (R&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(274)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Profitul de bază a fost stabilit pe baza profitabilității istorice a industriei Uniunii incluse în eșantion în perioada 2014-2020, înainte de perturbarea cauzată de pandemia de COVID-19. Această marjă de profit a fost stabilită la 7 %.

(275)

Unul dintre cei doi producători din Uniune incluși în eșantion a furnizat dovezi conform cărora nivelul propriu de investiții, de cercetare și dezvoltare (R&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat evidențele interne ale societății referitoare la planurile de investiții, deciziile de gestiune și situațiile financiare și a constatat că afirmațiile erau justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, R&D și inovare („IRI”) în PI și nivelul la care ar fi putut ajunge în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de IRI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost stabilită între 1 % și 3,06 % pentru fiecare dintre societățile incluse în eșantion.

(276)

Acest procent a fost adăugat la profitul de bază de 7 %, menționat în considerentul 273, ceea ce a condus la un profit indicativ de 7 % și de 10,06 %, în funcție de situația producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(277)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază, care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar de 89,34 EUR pe tonă, din care a dedus costul real al respectării acestor convenții în cursul PI, și anume 72,26 EUR pe tonă, ceea ce a condus la un rezultat de 17,08 EUR pe tonă. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil.

(278)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil mediu de 1 880 EUR pe tonă al produselor similare pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 275) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(279)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(280)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți.

(281)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(282)

Cu toate acestea, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului erau mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect. În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(283)

În urma evaluării de mai sus, este necesar ca taxele antidumping provizorii să fie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(284)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(285)

Industria Uniunii cuprinde nouă societăți, distribuite geografic în întreaga Europă, care angajează în mod direct aproximativ 962 de lucrători. Majoritatea acestor producători din Uniune și-au exprimat sprijinul pentru plângere și niciunul nu s-a opus deschiderii investigației.

(286)

Nivelurile actuale de profitabilitate sunt nesustenabile. Se preconizează că instituirea de măsuri va permite industriei Uniunii să recupereze o parte din cota de piață pierdută și să stabilească prețuri la niveluri care să acopere cel puțin costurile.

(287)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor și o reducere suplimentară a vânzărilor, ceea ce se traduce prin mai multe pierderi și prin închiderea probabilă a instalațiilor de producție, prin concedieri și, în cele din urmă, prin închiderea unor întreprinderi întregi. Astfel de evoluții ar putea duce la întreruperea producției europene, cu implicații pe termen lung pentru reziliența și autonomia industrială a Uniunii, în special având în vedere că alumina topită, esențială pentru producerea oțelului, a altor metale, a sticlei și a materialelor conexe, a fost considerată, din punct de vedere istoric, un produs sensibil.

(288)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei Uniunii.

(289)

12 importatori neafiliați s-au făcut cunoscuți, iar două răspunsuri au fost transmise în afara termenului-limită. Au fost primite, de asemenea, o serie de informații și de observații. Astfel cum s-a menționat la punctul 1.5, Comisia a selectat un eșantion de doi importatori, care au transmis răspunsuri la chestionare.

(290)

Mai mulți importatori au susținut că instituirea de taxe antidumping va crește costurile materialelor atât pentru ei, cât și pentru clienții lor. Aceste costuri suplimentare ar fi dificil de acoperit și, prin urmare, ar amenința profitabilitatea și competitivitatea lor. Au fost formulate afirmații suplimentare cu privire la lipsa capacității industriei Uniunii de a satisface cererea din Uniune, susținând, prin urmare, că măsurile ar genera un deficit pe piață. În plus, au fost formulate afirmații cu privire la lipsa de interes a producătorilor din Uniune de a furniza anumite materiale.

(291)

Comisia a observat că instituirea de taxe nu ar trebui să conducă la eliminarea tuturor importurilor din RPC. Instituirea de măsuri este menită să asigure condiții de concurență echitabile, după care producătorii-exportatori chinezi pot continua să exporte în Uniune la prețuri echitabile. În al doilea rând, deși instituirea de măsuri poate avea un efect negativ asupra importatorilor care importă numai din RPC, având în vedere creșterea probabilă a importurilor din alte țări terțe, astfel cum se menționează la punctul 7.4 de mai jos, importatorii ar trebui să fie în măsură să își schimbe sursele de aprovizionare.

(292)

În ceea ce privește presupusa lipsă de interes a producătorilor din Uniune de a furniza anumite materiale, Comisia a observat că industria Uniunii a produs o gamă largă de produse din alumină topită. În cursul perioadei de investigație, precum și în anii precedenți, industria Uniunii a furnizat în mod constant alumină topită într-o gamă largă de clase și calități, adaptate pentru a satisface cerințele specifice ale diferitelor industrii utilizatoare.

(293)

În ceea ce privește lipsa de capacitate a industriei Uniunii, Comisia abordează această afirmație la punctul 7.4 de mai jos.

(294)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că se estimează că orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați, în ansamblul lor, va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(295)

Aproximativ 50 de utilizatori și asociații de utilizatori s-au făcut cunoscuți. 18 utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar și mai mulți au prezentat observații.

(296)

Au fost formulate afirmații prin care s-a susținut că instituirea de taxe antidumping va crește costurile pentru utilizatori, ceea ce ar fi dificil de transferat asupra clienților și, prin urmare, ar amenința profitabilitatea și competitivitatea acestora. Potrivit unora dintre utilizatori, creșterea costurilor legată de instituirea de taxe le-ar putea pune în pericol sustenabilitatea operațională. Unii utilizatori au susținut că, prin urmare, viabilitatea continuă a anumitor activități de producție în cadrul Uniunii ar putea fi pusă în pericol, ceea ce ar putea duce la reducerea dimensiunii, la relocarea în afara Uniunii și/sau la închiderea întreprinderilor.

(297)

Comisia a observat că utilizatorii sunt activi în principal în producția de materiale abrazive și refractare, pentru care alumina topită este o materie primă esențială. Conform informațiilor furnizate de asociații, în ceea ce privește consumul, industria materialelor refractare achiziționează aproximativ 80 000 de tone anual. Consumul industriei materialelor abrazive este estimat între 200 000 și 250 000 de tone pe an. Acest sector reprezintă aproximativ 60 %-70 % din cererea totală de alumină topită din Uniune. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, industria materialelor refractare are aproximativ 20 000 de angajați în Europa, în timp ce industria materialelor abrazive reprezintă aproximativ 8 400 de locuri de muncă numai în Germania și Italia. În ceea ce privește cifra de afaceri, industria materialelor refractare generează venituri anuale estimate la 4 miliarde EUR în Europa. Industria materialelor abrazive generează venituri anuale de aproximativ 2,3 miliarde EUR numai în Germania și Italia.

(298)

Pe baza informațiilor furnizate în chestionarele utilizatorilor, s-a stabilit că, în cursul PI, activitatea legată de produsul care face obiectul investigației a variat ca proporție din activitatea lor totală și s-a situat între 5 % și 30 % din cifra de afaceri totală a industriei materialelor refractare și între 25 % și 85 % din cifra de afaceri totală pentru industria materialelor abrazive. În medie, în PI, activitatea legată de produsul în cauză a reprezentat aproximativ 15 % din activitatea totală a utilizatorilor cooperanți din industria materialelor refractare și aproximativ 53 % din utilizatorii cooperanți din industria materialelor abrazive.

(299)

Utilizatorii care au răspuns la chestionar au reprezentat aproximativ 20 % din consumul total al Uniunii de alumină topită și aproximativ 25 % din importurile Uniunii din China. Dintre aceste răspunsuri, aproximativ 50 % din alumina topită utilizată în industria materialelor abrazive provenea din China, în timp ce ponderea originii chineze a fost de aproximativ 65 %-69 % în industria materialelor refractare.

(300)

Comisia a estimat că, în cazul în care taxele sunt instituite la nivelul propus și toți ceilalți factori rămân constanți, costul de producție pentru utilizatori ar putea crește cu un procent între 10 % și 30 %, în funcție de societatea în cauză. Mai precis, pentru industria materialelor refractare, creșterea estimată a costurilor de producție ar varia de la 10 % la 30 %, în timp ce, pentru industria materialelor abrazive, creșterea este preconizată să varieze de la 10 % la 23 %. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că aceste estimări se bazează pe ipoteza că întreaga alumină topită este de origine chineză. În realitate, aprovizionarea industriilor din aval este mai diversificată. Pentru cei care au răspuns la chestionar, aproximativ 50 % din alumina topită utilizată în industria materialelor abrazive și aproximativ 65 % din alumina topită utilizată în industria materialelor refractare proveneau din China. Acest lucru sugerează că o parte semnificativă a aprovizionării provine din alte surse decât China, ceea ce ar atenua impactul global al taxelor asupra costurilor. În plus, efectul real asupra costurilor de producție va varia în funcție de mixul specific de surse de aprovizionare al fiecărei societăți. Este probabil ca societățile cu o dependență mai scăzută de sursele chineze să se confrunte cu o creștere mai limitată a costurilor, în timp ce societățile cu o dependență mai mare ar putea fi mai afectate. Prin urmare, impactul taxelor propuse ar trebui evaluat în lumina acestor strategii de aprovizionare diverse.

(301)

În ceea ce privește efectul potențial al măsurilor asupra profitabilității, situația este complexă din cauza diversității întreprinderilor implicate. Profitabilitatea în rândul utilizatorilor a variat atât de la un sector la altul, cât și de la o societate la alta, unele raportând marje pozitive, în timp ce altele au funcționat în pierdere.

(302)

Comisia a considerat că impactul asupra profitabilității utilizatorilor ar depinde în mare măsură de doi factori-cheie: capacitatea utilizatorilor de a transfera creșterile costurilor către clienții lor și capacitatea de a înlocui factorii de producție achiziționați în prezent din China cu factori de producție achiziționați de la alți furnizori, cu condiția ca prețurile acestor aprovizionări, după instituirea taxelor la importurile din China, să fie în măsură să atenueze impactul asupra prețurilor.

(303)

În ceea ce privește capacitatea de a transfera creșterile costurilor, este necesară o evaluare suplimentară. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că este mai probabil ca societățile care își desfășoară activitatea pe segmente cu marje mai mari și care produc produse mai specializate să fie în măsură să transfere costuri suplimentare clienților lor. În schimb, se preconizează că întreprinderile care fabrică produse mai puțin specializate și care fac obiectul unei concurențe mai ample se vor confrunta cu dificultăți mai mari în acest sens. Acest lucru este deosebit de relevant pentru întreprinderile care își desfășoară deja activitatea în pierdere, ceea ce sugerează că acestea nu au fost în măsură să crească prețurile nici înainte de instituirea măsurilor.

(304)

În ceea ce privește disponibilitatea altor surse de aprovizionare, astfel cum se explică în detaliu la punctul 7.4, investigația a stabilit că industria Uniunii a rămas o sursă fiabilă de aprovizionare cu alumină topită, cu o capacitate suficientă pentru a satisface cererea utilizatorilor din Uniune. Aceasta a stabilit, de asemenea, că utilizatorii din Uniune nu depind exclusiv de importurile din China. Alte țări terțe, cum ar fi Bahrain, Brazilia, Statele Unite și Ucraina, astfel cum se menționează la punctul 5.2.1, sunt deja prezente pe piața Uniunii și este probabil să își sporească exporturile către Uniune, reducând și mai mult dependența de importurile din China.

(305)

În plus, astfel cum s-a stabilit în considerentul 244, importurile din Bahrain și Ucraina au fost, în cursul PI, la un preț mai mic decât importurile din China, oferind alternative competitive pentru utilizatorii din Uniune. Disponibilitatea importurilor la prețuri mai mici din aceste țări sporește diversitatea ofertei și contribuie, de asemenea, la atenuarea impactului potențial al măsurilor asupra importurilor din China, asigurând faptul că utilizatorii din Uniune continuă să aibă acces la surse de alumină topită viabile din punct de vedere economic.

(306)

Aceste constatări sugerează că instituirea de măsuri nu ar duce la deficite de aprovizionare și că disponibilitatea aprovizionării din țări terțe și din Uniune, la prețuri echitabile, ar atenua, într-o anumită măsură, potențialul impact negativ asupra utilizatorilor. Cu toate acestea, consecințele economice pentru industriile utilizatorilor pot varia în mod semnificativ, în funcție de poziționarea lor specifică pe piață, de structurile costurilor și de capacitatea lor de a absorbi sau de a transfera creșterile costurilor. Acest impact va fi investigat în continuare de către Comisie.

(307)

Unele părți au afirmat că industria Uniunii nu este în măsură să aprovizioneze piața Uniunii cu cantitățile cerute și, prin urmare, în cazul în care se vor institui taxe antidumping, există un risc major de penurie în Uniune, inclusiv pentru tipurile specifice ale produsului în cauză.

(308)

Investigația a constatat că acest argument este nejustificat. Industria Uniunii și-a utilizat în mod insuficient capacitatea de producție pe parcursul perioadei examinate. În cursul PI, rata de utilizare a capacității de producție a Uniunii a fost de 43 %, cu o capacitate neutilizată suplimentară de aproximativ 180 000 de tone. Investigația a stabilit că majoritatea capacității neutilizate fie este disponibilă imediat, fie poate deveni operațională într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu investiții minime. De asemenea, potrivit investigației, capacitatea neutilizată a industriei Uniunii permite fabricarea tuturor tipurilor principale de produs în cauză. Capacitatea de producție a industriei Uniunii corespunde, în linii mari, consumului din Uniune de 305 360 de tone în cursul PI.

(309)

În plus, investigația a arătat că, deși producția de alumină topită este concentrată în câteva regiuni-cheie din lume, capacitatea existentă a producției din afara Chinei în afara Uniunii poate completa capacitatea de producție deja substanțială din Uniune. Astfel cum se detaliază în tabelul 12, importurile din țări terțe sunt deja prezente pe piața Uniunii. Comisia a considerat că este probabil ca aceste importuri să crească în cazul în care importurile din China care fac obiectul unui dumping ar scădea. Prin urmare, se concluzionează că, pentru satisfacerea consumului din Uniune, este suficientă capacitatea neutilizată totală a producătorilor din Uniune și din țări terțe din afara Uniunii.

(310)

Unele părți au susținut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping asupra produsului în cauză va crea un risc de concentrare a pieței, ceea ce ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor produsului în cauză.

(311)

Comisia a observat că, deși este adevărat că normele Uniunii în materie de concurență impun standarde mai stricte de comportament pentru o societate care deține o cotă de piață semnificativă este, în cele din urmă, sarcina autorităților competente în materie de concurență să determine dacă există o poziție dominantă și dacă aceasta este utilizată în mod abuziv. În cadrul procedurilor antidumping, Comisia examinează preocupările în materie de concurență pentru a stabili dacă, în ansamblu, ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii să se instituie măsuri antidumping. O astfel de analiză nu poate include o evaluare a concurenței în sens strict juridic, aceasta putând fi realizată doar de către o autoritate competentă în materie de concurență. În orice caz, nu au fost furnizate dovezi solide care să sugereze că reclamantul s-ar angaja într-un comportament anticoncurențial în cazul în care ar fi instituite măsuri antidumping, pe lângă poziția sa deja puternică pe piață și implicarea sa în practici comerciale considerate în general standard, cum ar fi stabilirea diferențiată a prețurilor legată de volumele de achiziții și natura relațiilor de afaceri existente. Se reamintește că scopul instituirii de măsuri antidumping este de a restabili condiții de concurență echitabile care au fost denaturate de practicile comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori chinezi. Scopul măsurilor antidumping nu este de a obliga producătorii-exportatori chinezi să iasă de pe piața Uniunii, ci mai degrabă de a crea condiții în care producătorii din Uniune și producătorii din țări terțe să concureze în condiții echitabile.

(312)

Unele părți au susținut că procesul de certificare a materialelor utilizate în producția lor, atât la nivel intern, cât și de către clienții lor, este îndelungat și complex. Acesta implică proceduri riguroase de testare și aprobare pentru a asigura conformitatea cu cerințele clienților. Dacă se instituie măsuri, acest lucru ar putea implica necesitatea de a schimba furnizorii sau materialele, ceea ce ar putea necesita un proces de recertificare și o întârziere a producției, ceea ce ar putea afecta obligațiile contractuale.

(313)

Comisia a observat mai mulți factori atenuanți care reduc în mod semnificativ acest risc. Atât industria Uniunii, cât și mai mulți furnizori din țări terțe sunt producători consacrați de alumină topită. Acești furnizori au mulți ani de experiență pe piață, furnizând materiale care respectă standardele industriei. În mod similar, industria Uniunii este recunoscută ca producător de calitate care are capacitatea de a îndeplini cerințe stricte de certificare. Produsele sale sunt adesea primele certificate în Uniune, după care sunt luate în considerare surse alternative. În plus, investigația a fost deschisă în urmă cu câteva luni, oferind utilizatorilor timp pentru a se pregăti pentru eventuale modificări, pentru a evalua furnizorii alternativi și pentru a iniția procese de certificare, dacă este necesar.

(314)

Comisia recunoaște preocupările legitime exprimate de industriile utilizatoare, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a absorbi sau de a transfera creșterile costurilor și de a menține profitabilitatea. Prin urmare, Comisia consideră că este oportun să examineze aceste aspecte mai în profunzime. În acest scop, în cursul etapei definitive a investigației, Comisia va evalua în continuare amploarea și impactul acestor preocupări, asigurându-se că orice măsuri definitive adoptate se bazează pe o înțelegere cuprinzătoare a implicațiilor economice mai ample.

(315)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, în pofida preocupărilor legitime ale industriilor utilizatoare, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de alumină topită originare din Republica Populară Chineză. Măsurile sunt considerate justificate din punct de vedere juridic și proporționale, deoarece sunt necesare pentru a preveni un prejudiciu suplimentar pentru industria Uniunii, pentru a menține viabilitatea producției Uniunii și pentru a asigura o concurență loială în Uniune. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să instituie măsuri provizorii în această etapă a investigației, angajându-se, în același timp, să evalueze în continuare impactul asupra industriilor utilizatoare.

(316)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(317)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs originar din țara în cauză, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în considerentele 280 și 281 că este necesar ca nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului să fie marja de dumping.

(318)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(319)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din RPC”. Ele trebuie să nu fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(320)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din RPC”.

(321)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(322)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare cauzată de instituirea măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Această investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxelor și, ca urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(323)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(324)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze/să fie întreruptă.

(325)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat/nu se poate lua nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(326)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(327)

Nu s-au primit observații cu privire la acuratețea calculelor.

(328)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(329)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,