COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.7.2021

COM(2021) 558 final

ANEXE

la

Propunerea de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (reformare)

{SEC(2021) 558 final} - {SWD(2021) 623 final} - {SWD(2021) 624 final} - {SWD(2021) 625 final} - {SWD(2021) 626 final} - {SWD(2021) 627 final}

⇩ nou

ANEXA I

CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE LA OBIECTIVELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ALE UNIUNII ÎN 2030, SUB FORMĂ DE CONSUM FINAL DE ENERGIE ȘI/SAU CONSUM DE ENERGIE PRIMARĂ

1.Nivelul contribuțiilor naționale se calculează pe baza formulei orientative:

Unde CEU este un coeficient de corecție, Target este nivelul de ambiție specific național, iar FECB2030 PECB2030 este scenariul de referință din 2020 utilizat ca nivel de referință pentru 2030.

2.Următoarea formulă orientativă reprezintă criteriile obiective care reflectă factorii enumerați la articolul 4 alineatul (3) litera (d) punctele (i)-(iv), fiecare fiind utilizat pentru definirea nivelului de ambiție specific național, în procente (Target) și având aceeași pondere în formulă (0,25):

(a)o contribuție forfetară („Fflat”);

(b)o contribuție în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor („Fwealth”);

(c)o contribuție în funcție de nivelul intensității energetice („Fintensity”);

(d)o contribuție a potențialului de economii de energie eficiente din punctul de vedere al costurilor („Fpotential”).

3.Fflat reprezintă obiectivul Uniunii pentru 2030 care include eforturile suplimentare necesare pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică ale Uniunii, sub formă de consum final de energie și consum de energie primară, în comparație cu previziunile pentru 2030 ale scenariului de referință din 2020.

4.Fwealth se calculează pentru fiecare stat membru, pe baza mediei pe trei ani a indicelui PIB-ului său real pe cap de locuitor dat de Eurostat, în raport cu media pe trei ani a Uniunii în perioada 2017-2019, exprimată în parități ale puterii de cumpărare (PPC).

5.Fintensity se calculează pentru fiecare stat membru, pe baza indicelui mediu pe trei ani al intensității sale energetice finale (consum final de energie sau consum de energie primară per PIB real în PPC), în raport cu media pe trei ani a Uniunii în perioada 2017-2019.

6.Fpotential se calculează pentru fiecare stat membru pe baza economiilor de energie primară sau finală în cadrul scenariului PRIMES MIX de 55 % pentru 2030. Economiile sunt exprimate în raport cu previziunile pentru 2030 ale scenariului de referință din 2020.

7.Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la punctul 2 literele (a)-(d), se aplică o limită inferioară și o limită superioară. Nivelul de ambiție pentru fiecare factor este plafonat la 50 % și la 150 % din nivelul mediu de ambiție al Uniunii pentru un factor dat.

8.Sursa datelor de intrare utilizate pentru calcularea factorilor este Eurostat, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

9.Ftotal se calculează ca suma ponderată a tuturor celor patru factori (Fflat, Fwealth, Fintensity și Fpotential). Obiectivul se calculează apoi ca produsul dintre factorul total Ftotal și obiectivul UE.

10.Un coeficient de corecție CEU pentru energia primară și finală se aplică tuturor statelor membre, pentru a calibra suma tuturor contribuțiilor naționale la obiectivele Uniunii privind consumul final de energie și consumul de energie primară în 2030. Coeficientul CEU este identic pentru toate statele membre.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

⇨ nou

ANEXA III

PRINCIPII GENERALE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE PRIN COGENERARE

Partea I

Principii generale

Valorile folosite pentru calculul energiei electrice produse prin cogenerare se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității în condiții normale de utilizare. Pentru unitățile de microcogenerare, calculul se poate baza pe valori certificate.

(a)Producția de energie electrică din cogenerare se consideră egală cu producția totală anuală de energie electrică a unității respective, măsurată la bornele generatoarelor principale ⌦ , dacă sunt îndeplinite următoarele condiții ⌫:

(i)în unitățile de cogenerare de tipurile (b), (d), (e), (f), (g) și (h) menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 75 %; și

(ii)în unitățile de cogenerare de tipurile (a) și (c) menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 80 %.

(b)În unitățile de cogenerare cu o eficiență globală anuală mai mică decât valoarea prevăzută la litera (a) punctul (i) [unități de cogenerare de tipurile (b), (d), (e), (f), (g) și (h) menționate în partea II] sau cu o eficiență globală anuală sub valoarea menționată la litera (a) punctul (ii) [unități de cogenerare de tipurile (a) și (c) menționate în partea II], ⌦ energia electrică din ⌫ cogenerarea se calculează cu următoarea formulă:

ECHP=HCHP*C

unde:

ECHP este cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare;

C este raportul dintre energia electrică și energia termică;

HCHP este cantitatea de energie termică utilă produsă prin cogenerare (calculată, în acest sens, ca producția totală de energie termică minus orice cantitate de energie termică produsă în cazane separate sau prin extracție de abur viu din generatorul de abur, înainte de turbină).

Calculul energiei electrice produse prin cogenerare trebuie să aibă la bază raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică. Dacă nu se cunoaște raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică a unei unități de cogenerare, se pot folosi următoarele valori implicite, în special pentru scopuri statistice, pentru unități de tipurile (a), (b), (c), (d) și (e) menționate în partea II, cu condiția ca energia electrică produsă în cogenerare să fie mai mică sau egală cu producția de energie electrică totală a unității:

Dacă statele membre introduc valori implicite pentru raportul dintre energia electrică și energia termică pentru unitățile de tipurile (f), (g), (h), (i), (j) și (k) menționate în partea II, aceste valori implicite trebuie să fie publicate și notificate Comisiei.

(c)Dacă o parte din conținutul de energie al cantității de combustibil din procesul de cogenerare este recuperată sub formă de produse chimice și reciclată, această parte poate fi scăzută din cantitatea de combustibil înainte de calcularea eficienței globale utilizate la literele (a) și (b).

(d)Statele membre pot determina raportul dintre energia electrică și energia termică drept raportul dintre energia electrică și energia termică utilă în cazul funcționării în regim de cogenerare la o sarcină redusă, utilizând datele operaționale ale unei unități specifice.

(e)Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare în afară de cea anuală, pentru calculele de la literele (a) și (b).

Partea II

Tehnologii de cogenerare care intră sub incidența prezentei directive

(a)Turbină cude gaz în ciclu combinat, cu recuperare de căldură

(b)Turbină cude abur decu contrapresiune

(c)Turbină cude abur decu condensație

(d)Turbină cude gaz cu recuperare de căldură

(e)Motor cu arderecombustie internă

(f)Microturbine

(g)Motoare Stirling

(h)Pile de combustie

(i)Motoare cu abur

(j)Cicluri Rankine pentru fluide organice

(k)Orice alt tip de tehnologie sau combinații ale acestora, care intră sub incidența definiției stabilite la articolul 2 punctul 30.

În momentul punerii în aplicare a principiilor generale pentru calcularea energiei electrice produse prin cogenerare, statele membre utilizează orientările detaliate prevăzute în Decizia 2008/952/CE a Comisiei din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului 1 .

_____________

🡻 2012/27/UE

ANEXA IIIII

METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE

Valorile utilizate pentru calculul eficienței cogenerării și al economiilor de energie primară se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității, în condiții normale de utilizare.

(a)Cogenerarea de înaltă eficiență

În sensul prezentei directive, cogenerarea de înaltă eficiență îndeplinește următoarele criterii:

–producția în sistem de cogenerare de la unitățile de cogenerare asigură economii de energie primară calculate în conformitate cu litera (b) de cel puțin 10 %, comparativ cu valorile de referință pentru producerea separată de energie electrică și termică;

–producția unităților de mică putere și a unităților de microcogenerare care asigură economii de energie primară poate fi considerată drept cogenerare de înaltă eficiență;.

⇩ nou

–emisiile directe de dioxid de carbon provenite din producția de cogenerare care este alimentată cu combustibili fosili sunt mai mici de 270 g CO2 per 1 kWh de energie produsă prin cogenerare (inclusiv încălzire/răcire, putere și energie mecanică).

–Atunci când o unitate de cogenerare este construită sau reabilitată substanțial, statele membre trebuie să se asigure că nu există nicio creștere a consumului de combustibili fosili, în afara gazelor naturale, în sursele de căldură existente, în comparație cu consumul anual mediu pe cei trei ani calendaristici anteriori de funcționare integrală înainte de reabilitare, și că orice noi surse de căldură din sistemul respectiv nu utilizează alți combustibili fosili decât gazele naturale. 

🡻 2012/27/UE

(b)Calculul economiilor de energie primară

Cantitatea de economii de energie primară rezultată în urma producerii în sistem de cogenerare, definită în conformitate cu anexa III, se calculează pe baza următoarei formule:

unde:

PES reprezintă economiile de energie primară;

CHP Hη reprezintă eficiența termică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie termică utilă și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare;

Ref Hη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie termică;

CHP Eη reprezintă eficiența electrică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie electrică produsă prin cogenerare și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 2414 alineatul (10);

Ref Eη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie electrică.

(c)Calculul economiilor de energie în cazul utilizării metodei de calcul alternativ

Statele membre pot calcula economiile de energie primară rezultate ca urmare a producerii de energie termică și energie electrică și mecanică după cum se indică mai jos fără a utiliza anexa III pentru a exclude din acest proces cantitățile de energie termică și energie electrică ce nu sunt rezultate din cogenerare. O astfel de producție poate fi considerată ca fiind cogenerare de înaltă eficiență, cu condiția să îndeplinească criteriile de eficiență stabilite la litera (a) din prezenta anexă și – pentru unitățile de cogenerare cu capacitate electrică mai mare de 25 MW – eficiența globală să fie peste 70 %. Cu toate acestea, specificarea cantității de energie electrică produse prin cogenerare în contextul acestei producții, pentru emiterea unei garanții de origine și în scop statistic, se determină în conformitate cu anexa III.

Dacă economiile de energie primară pentru un proces se calculează utilizând metoda de calcul alternativ indicată mai sus, economiile de energie primară se calculează pe baza formulei menționate la litera (b) din prezenta anexă, înlocuind: „CHP Hη” cu „Hη” și „CHP Eη” cu „Eη”, unde:

Hη reprezintă eficiența termică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie termică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică;

Eη reprezintă eficiența electrică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie electrică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu va crea un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 2414 alineatul (10).

(d)    Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare, în afară de cea anuală, pentru calculele efectuate în conformitate cu literele (b) și (c) din prezenta anexă.

(e)    Pentru unități de microcogenerare, calculul economiilor de energie primară se poate baza pe date certificate.

(f)Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică

Aceste valori de referință armonizate ale eficienței constau întrdintr-o matrice de valori diferențiate prin factori relevanți, printre care anul construcției și tipurile de combustibil, și trebuie să se bazeze pe o analiză bine fundamentată care să ia în considerare, între altele, datele de exploatare în condiții realiste, combinația de combustibili și condițiile climatice, precum și tehnologiile de cogenerare aplicate.

Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie termică și electrică în conformitate cu formula prezentată la litera (b) stabilesc eficiența de exploatare a producerii separate de energie termică și electrică pe care cogenerarea intenționează să o înlocuiască.

Valorile de referință ale eficienței se calculează în conformitate cu principiile următoare:

(i)1.pPentru unitățile de cogenerare, compararea cu producerea separată de energie electrică trebuie să aibă la bază principiul comparării acelorași tipuri de combustibil;.

(ii)2.fFiecare unitate de cogenerare se compară cu tehnologia cea mai bună și justificabilă din punct de vedere economic pentru producerea separată de energie termică și electrică disponibilă pe piață în anul construirii unității de cogenerare;.

(iii)3.vValorile de referință ale eficienței pentru unitățile de cogenerare mai vechi de 10 ani se stabilesc pe baza valorilor de referință pentru unitățile cu vechime de 10 ani;.

(iv)4.vValorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică reflectă diferențele climatice dintre statele membre.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

⇨ nou

ANEXA IVIII

CERINȚELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU ⌦ ACHIZIȚII PUBLICE ⌫ ACHIZIȚIONAREA DE PRODUSE, SERVICII ȘI CLĂDIRI DE CĂTRE ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ

În măsura în care acest lucru respectă raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea economică, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnică, precum și concurența suficientă, administrațiile centrale ⇨ În cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor și contractelor publice, autoritățile contractante și entitățile contractante ⇦ care achiziționează produse, servicii, sau clădiri ⇨ și lucrări ⇦:

(a)în cazul în care un produs este reglementat de un act delegat adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369Directivei 2010/30/UE sau de o directivă corespunzătoare de punere în aplicare a Comisiei, achiziționează numai produsele care respectă criteriul de apartenență la cea mai înaltă clasă de eficiență energetică posibilă din perspectiva necesității de a asigura o concurență suficientă ⌦ stabilit la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul respectiv ⌫;

(b)în cazul în care un produs nereglementat în conformitate cu litera (a) este reglementat de o măsură de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE adoptate după intrarea în vigoare a prezentei directive, achiziționează numai produse care respectă valorile de referință privind eficiența energetică specificate în respectiva măsură de punere în aplicare;

(c)achiziționează numai produsele reprezentând echipamente de birou reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou 2 care respectă cerințele privind eficiența energetică și care să fie la fel de stricte precum cele enumerate în anexa C la acordul atașat la decizia în cauză;

⇩ nou

(c)în cazul în care un produs sau un serviciu face obiectul criteriilor Uniunii privind achizițiile publice ecologice, cu relevanță pentru eficiența energetică a produsului sau a serviciului, depune toate eforturile pentru a achiziționa numai produse și servicii care respectă cel puțin specificațiile tehnice stabilite la nivelul „de bază” în criteriile relevante ale Uniunii privind achizițiile publice ecologice, inclusiv, printre altele, pentru centrele de date, sălile pentru servere și serviciile de cloud, în criteriile Uniunii privind achizițiile publice ecologice pentru iluminatul stradal și semnalizarea rutieră, în criteriile Uniunii privind achizițiile publice ecologice pentru computere, monitoare, tablete și telefoane inteligente;

🡻 2012/27/UE (adaptat)

⇨ nou

(d)achiziționează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenență la clasa cea mai ridicată de eficiență a consumului de combustibil, în conformitate cu definiția din Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali 3 Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului 4 . Această cerință nu împiedică organismele publice să achiziționeze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderență sau clasă de zgomot exterior de rulare justificată prin motive de siguranță și de sănătate publică;

(e)solicită în cadrul licitațiilor pentru contracte de servicii ca furnizorii de servicii să utilizeze, în ⌦ scopul ⌫ cadrul furnizării serviciilor în cauză, doar produse care îndeplinesc cerințele menționate la literele (a)-(d) în momentul furnizării serviciilor respective. Această cerință se aplică doar produselor noi achiziționate de furnizorii de servicii parțial sau integral în scopul furnizării serviciului în cauză;

(f)achiziționeazăsă achiziționeze sau să încheie noi acorduri de închiriere doar a clădirilor care îndeplinesc cel puțin cerințele minime privind performanța energetică, menționate la articolul 5 alineatul (1) ⇨ 4 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE ⇦, cu excepția cazului în care scopul achiziționării este:

(i)renovarea aprofundată sau demolarea;

(ii)în cazul organismelor publice, să revândă clădirea fără a o utiliza în scopurile proprii ale organismului public; sau

(iii)conservarea acesteia ca o clădire protejată oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii salelor arhitecturale sau istorice.

Gradul de respectare a acestor cerințe se verifică pe baza certificatelor de performanță energetică menționate la articolul 11 din Directiva 2010/31/UE.

_____________

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2 (adaptat)

ANEXA V

Metode și principii comune de calcul al impactului schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și al altor măsuri de politică în temeiul articolelor 87, 97a și 107b, precum și al articolului 28 alineatul (11) 20 alineatul (6)

1.Metodele de calcul al economiilor de energie, în afara celor provenite din măsuri de impozitare, în sensul articolelor 87, 97a și 107b, precum și al articolului 28 alineatul (11) 20 alineatul (6).

Părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare pot utiliza următoarele metode de calcul al economiilor de energie:

(a)economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătățirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalații similare. Abordarea generică este denumită „ex ante”;

(b)economii contorizate, în cazul cărora economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ținând seama în mod corespunzător de factori precum adiționalitatea, ocuparea, nivelurile de producție și condițiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită „ex post”;

(c)economii ponderate, în cazul cărora sunt utilizate estimări tehnice ale economiilor. Această abordare este ⌦ poate fi ⌫ utilizată doar în cazul în care determinarea unor date strict măsurate pentru o instalație specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, de exemplu înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost măsurate informații independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor și standardelor de referință stabilite la nivel național de experți calificați sau acreditați care sunt independenți față de părțile obligate, participante sau mandatate implicate;

(d)economii de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este ⌦ poate fi ⌫ utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2.La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură vizând eficiența energetică în sensul articolelor 87, 97a și 107b, precum și al articolului 28 alineatul (11) 20 alineatul (6) se aplică următoarele principii:

⇩ nou

(a)Statele membre trebuie să demonstreze faptul că măsura de politică a fost implementată cu scopul de a îndeplini obligația privind economiile de energie și de a realiza economii de energie la nivelul utilizării finale în temeiul articolului 8 alineatul (1). Statele membre trebuie să furnizeze dovezi și documente care să ateste că economiile de energie sunt generate de o măsură de politică, inclusiv de acorduri voluntare.

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

⇨ nou

(ba)economiile trebuie să fie vădit suplimentare față de cele care s-ar fi produs oricum și în absența activității părților obligate, participante sau mandatate sau a autorităților publice de punere în aplicare. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, statele membre iau în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei și cererea de energie în absența măsurii de politică în cauză, ținând cont cel puțin de factorii următori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivelul Uniunii și la nivel național;

(cb)economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum și, prin urmare, nu sunt declarate ca economii de energie în sensul articolului 87 alineatul (1). Cu titlu de derogare de la respectiva cerință, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi declarate ca economii de energie în sensul articolului 87 alineatul (1), cu condiția îndeplinirii cerinței de pertinență menționate la punctul 3 litera (h) din prezenta anexă. Economiile care rezultă din punerea în aplicare a cerințelor naționale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE pot fi declarate ca economii de energie în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), cu condiția îndeplinirii cerinței de pertinență menționate la punctul 3 litera (h) din prezenta anexă și ca economiile respective să fi fost notificate de statele membre în planurile lor de acțiune naționale privind eficiența energetică, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2); ⇨ Măsurile care promovează îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public în temeiul articolului 5 și al articolului 6 pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea cerințelor din prezenta anexă;⇦

⇩ nou

(d)măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi considerate pertinente, însă statele membre trebuie să demonstreze că acestea au ca rezultat economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea cerințelor din prezenta anexă;

(e)pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie în temeiul articolului 8 alineatul (1), statele membre nu pot lua în considerare reducerea consumului de energie în sectoare (inclusiv în sectorul transporturilor și al clădirilor) care ar fi avut loc în orice caz ca urmare a comercializării certificatelor de emisii în temeiul Directivei EU ETS. Dacă o entitate este parte obligată în cadrul unei scheme naționale de obligații în materie de eficiență energetică în temeiul articolului 9 din prezenta directivă și al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru transportul rutier [trimitere la propunere], sistemul de monitorizare și de verificare trebuie să asigure faptul că prețul carbonului transferat la eliberarea combustibilului pentru consum [în conformitate cu articolul XX din Directiva XX] este luat în considerare la calcularea și raportarea economiilor de energie ale măsurilor sale de economisire a energiei;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2 (adaptat)

⇨ nou

(fc)se poate ține cont doar de economiile care depășesc următoarele niveluri:

(i)standardele de performanță ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme și noile vehicule utilitare ușoare în urma punerii în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 5 și (UE) nr. 510/2011 ale Parlamentului European și ale Consiliului 6  Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului 7 ; ⇨ statele membre trebuie să pună la dispoziție dovezi, precum și ipotezele lor și metodologia lor de calcul, pentru a demonstra adiționalitatea la cerințele Uniunii privind emisiile de CO2 ale vehiculelor noi; ⇦

(ii)cerințele Uniunii privind eliminarea de pe piață a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE; ⇨ statele membre trebuie să pună la dispoziție dovezi, precum și ipotezele lor și metodologia lor de calcul, pentru a demonstra adiționalitatea; ⇦

(gd)sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficiență energetică a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor și combustibililor, a clădirilor și a elementelor de clădiri, a proceselor ⌦ sau ⌫ și a piețelor ⇨ , cu excepția măsurilor de politică privind utilizarea tehnologiilor de ardere directă a combustibililor fosili, care sunt implementate începând de la 1 ianuarie 2024 ⇦;

⇩ nou

(h)economiile de energie rezultate în urma măsurilor de politică privind utilizarea arderii directe a combustibililor fosili în produse, echipamente, sisteme de transport, vehicule, clădiri sau lucrări nu sunt luate în considerare pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie începând de la 1 ianuarie 2024;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

⇨ nou

(ie)măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obținere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 87 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie ⇨ la nivelul utilizării finale ⇦ care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea cerințelor din prezenta anexă;

⇩ nou

(j)măsurile care promovează instalarea unor tehnologii termosolare pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 8 alineatul (1), cu condiția să genereze economii de energie la nivelul utilizării finale care să poată fi verificate și contorizate sau estimate. Căldura ambiantă captată de tehnologiile termosolare poate fi exclusă din consumul lor de energie la nivelul utilizării finale;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2 (adaptat)

⇨ nou

(kf)în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse și vehicule mai eficiente, ⇨ cu excepția celor care privesc utilizarea arderii directe a combustibililor fosili, ⇦ se poate ține cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu condiția să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului și cu condiția ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;

(lg)atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficiența energetică, statele membre se asigură, acolo unde este cazul, că sunt menținute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii și pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;

(mh)pentru a ține seama de variațiile climatice dintre regiuni, statele membre pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească economii de energie diferite în funcție de variațiile de temperatură dintre regiuni;

(ni)calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și ⇨ sfârșitul fiecărei perioade de obligații ⇦ 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă, preconizată să obțină cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate privind energia și clima în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, celelalte metode și dispozițiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinței obligatorii de calculare.

3.Statele membre se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerințe pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 107b și al articolului 28 alineatul (11) 20 alineatul (6):

(a)măsurile de politică și acțiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;

(b)responsabilitatea fiecărei părți participante, părți mandatate sau autorități publice de punere în aplicare, după caz, este clar definită;

(c)economiile de energie care sunt obținute sau urmează a fi obținute sunt determinate într-un mod transparent;

(d)cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în termeni de consum de energie primară sau ⌦ de consum final de energie ⌫ finală, utilizând factorii ⇨ de energie primară sau puterile calorifice nete ⇦ de conversie ⌦ menționate la articolul 29 ⌫ prevăzuți în anexa IV;

(e)trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de părțile mandatate, de părțile participante și de autoritățile publice de punere în aplicare, care să fie pus la dispoziția publicului, precum și datele privind tendința anuală a economiilor de energie;

(f)monitorizarea rezultatelor și luarea de măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;

(g)economiile de energie generate de o acțiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;

(h)se demonstrează că activitățile părții participante, ale părții mandatate sau ale autorității publice de punere în aplicare au contribuit în mod esențial la realizarea economiilor de energie declarate;.

⇩ nou

(i)activitățile părții participante, ale părții mandatate sau ale autorității publice de punere în aplicare nu au efecte adverse asupra clienților vulnerabili, a persoanelor afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale.

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

⇨ nou

4.La determinarea economiilor de energie obținute în urma măsurilor de politică legate de impozitare introduse în temeiul articolului 107b, se aplică următoarele principii:

(a)se ține cont doar de economiile de energie obținute în urma măsurilor de impozitare care depășesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor în conformitate cu Directiva 2003/96/CE a Consiliului 8 sau cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului 9 ;

(b)datele privind elasticitatea cererii în funcție de preț ⇨ pe termen scurt ⇦ pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare (a energiei) trebuie să reflecte capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț și sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente și reprezentative; ⇨ care sunt aplicabile pentru statul membru și, acolo unde este cazul, bazate pe studii însoțitoare realizate de institut independent. Dacă se folosește o altă elasticitate în funcție de preț decât cele pe termen scurt, statul membru trebuie să explice modul în care îmbunătățirile în materie de eficiență energetică datorate punerii în aplicare a altor acte legislative ale Uniunii au fost incluse în nivelul de referință utilizat pentru estimarea economiilor de energie sau modul în care a fost evitată dubla contabilizare a economiilor de energie datorate altor acte legislative ale Uniunii; ⇦

(c)economiile de energie generate de instrumentele însoțitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat;.

⇩ nou

(d)pentru a se evalua economiile de energie rezultate din măsurile de impozitare și a se evita suprapunerea cu legislația Uniunii și cu alte măsuri de politică, trebuie să se utilizeze estimări privind elasticitatea pe termen scurt;

(e)statele membre trebui să determine efectele distributive ale impozitării și ale măsurilor echivalente asupra clienților vulnerabili, a persoanelor afectate de sărăcie energetică și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale și să prezinte efectele măsurilor de atenuare implementate în conformitate cu articolul 22 alineatele (1)-(3);

(f)statele membre trebuie să pună la dispoziție dovezi, incluzând metodologiile de calcul, privind faptul că, atunci când există o suprapunere a impactului măsurilor de impozitare a energiei sau a carbonului sau al comercializării certificatelor de emisii în conformitate cu Directiva EU ETS, economiile de energie nu sunt contabilizate de două ori.

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2 (adaptat)

5.Notificarea metodologiei

Statele membre notifică Comisiei, în conformitate Regulamentul (UE) 2018/1999, metodologia lor detaliată propusă pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și a măsurilor alternative menționate la articolele 97a și 107b și la articolul 28 alineatul (11) 20 alineatul (6). Cu excepția cazului impozitării, notificarea include detalii privind:

(a)nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul articolului 87 alineatul (1) primul paragraf punctul (b) sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030;

⇩ nou

(b)modul în care cantitatea calculată de noi economii de energie necesare în temeiul articolului 8 alineatul (1) primul paragraf sau de economii de energie preconizate a fi realizate va fi eșalonată pe parcursul perioadei de obligații;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

(cb)părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare;

(dc)sectoarele țintă;

(ed)măsurile de politică și acțiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;

⇩ nou

(f)informații privind măsurile de politică sau programele ori măsurile finanțate în temeiul unui fond național pentru eficiență energetică, implementate cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(g)ponderea și cantitatea economiilor de energie care trebuie realizate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

(h)dacă este cazul, informații privind indicatorii aplicați, media aritmetică ponderată și rezultatul măsurilor de politică instituite în conformitate cu articolul 8 alineatul (3);

(i)dacă este cazul, informații privind impactul și efectele adverse ale măsurilor de politică implementate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) asupra persoanelor afectate de sărăcie energetică, a clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, asupra persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

(je)durata perioadei de obligații pentru schema de obligații în materie de eficiență energetică;

⇩ nou

(k)dacă este cazul, cantitatea economiilor de energie sau obiectivele de reducere a costurilor care trebuie realizate de către părțile obligate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienților vulnerabili și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale;

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 2

(lf)acțiunile prevăzute de măsura de politică;

(mg)metodologia de calcul, inclusiv modalitățile de stabilire a adiționalității și a pertinenței, precum și metodologiile și valorile de referință care sunt folosite pentru economiile preconizate și ponderate și, dacă este cazul, puterile calorifice nete și factorii de conversie utilizați;

(nh)durata de viață a măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

(oi)abordarea aleasă pentru tratarea problemei variațiilor climatice în cadrul statului membru;

(pj)sistemele de monitorizare și de verificare a măsurilor în temeiul articolelor 97a și 107b și modul în care este asigurată independența acestora față de părțile obligate, participante sau mandatate;

(qk)în cazul impozitării:

(i)sectoarele țintă și segmentul de contribuabili;

(ii)autoritatea publică de punere în aplicare;

(iii)economiile preconizate a fi realizate;

(iv)durata măsurii de impozitare; și

(v)metodologia de calcul, inclusiv elasticitățile cererii în funcție de preț utilizateă și modul în care au fost stabilite acestea;.

⇩ nou

(vi)modul în care au fost evitate suprapunerile cu comercializarea certificatelor de emisii în conformitate cu Directiva EU ETS și în care s-a eliminat riscul dublei contabilizări.

_____________

🡻 2012/27/UE

⇨ nou

ANEXA VI

Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfășurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei

Auditurile energetice menționate la articolul 118 se bazează pe următoarele orientări ⇨ criterii ⇦:

(a)se bazează pe date operaționale actualizate, măsurate și trasabile privind consumul de energie și (pentru energia electrică) profilurile de sarcină;

(b)conțin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operațiunilor sau instalațiilor industriale, inclusiv transporturile;

⇩ nou

(c)identifică măsurile de eficiență energetică pentru reducerea consumului de energie;

(d)identifică potențialul de utilizare sau de producere eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile;

🡻 2012/27/UE

(ec)se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viață (LCCA) și nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua în considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investițiilor pe termen lung și ratele de actualizare;

(fd)sunt proporționale și suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabile a performanței energetice globale și identificarea fiabilă a celor mai semnificative oportunități de îmbunătățire.

Auditurile energetice permit calcule detaliate și validate pentru măsurile propuse, astfel încât să furnizeze informații clare cu privire la economiile potențiale.

Datele utilizate în auditurile energetice sunt stocabile în scopul analizei istorice și al urmăririi performanței.

⇩ nou

Cerințe minime pentru monitorizarea și publicarea performanței energetice a centrelor de date

Următoarele informații minime trebuie monitorizate și publicate în ceea ce privește performanța energetică a centrelor de date menționate la articolul 11 alineatul (10):

(a)numele centrului de date; numele proprietarului și al operatorilor centrului de date; municipalitatea în care se află centrul de date;

(b)suprafața centrului de date; puterea instalată; traficul anual de date primite și transmise și cantitatea de date stocate și prelucrate în cadrul centrului de date;

(c)performanța centrului de date, pe parcursul ultimului an calendaristic complet, în conformitate cu indicatorii-cheie de performanță care se referă, printre altele, la consumul de energie, utilizarea de putere, valorile stabilite pentru temperatură, utilizarea căldurii reziduale, utilizarea apei și utilizarea energiei din surse regenerabile.

_____________

🡻 2012/27/UE

ANEXA VII

🡻 2019/944 articolul 70 punctul 6

Cerințe minime privind facturarea și informațiile referitoare la facturare pe baza consumului real de gaze naturale

🡻 2012/27/UE (adaptat)

1.Cerințe minime pentru facturare

1.1.Facturarea pe baza consumului real

Pentru a permite ⌦ clienților ⌫ consumatorilor finali să-și regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui să fie efectuată pe baza consumului real, cel puțin o dată pe an, iar informațiile privind facturarea ar trebui puse la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care consumatorii au optat pentru factura electronică, sau de două ori pe an în celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gătit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerințe.

1.2.Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură, după caz, că următoarele informații sunt puse la dispoziția ⌦ clienților ⌫ consumatorilor finali, într-o formă clară și ușor de înțeles, prin intermediul facturilor, al contractelor, al tranzacțiilor și al chitanțelor emise în stațiile de distribuție:

(a)prețurile reale actuale și consumul real de energie;

(b)comparații între consumul actual de energie al ⌦ clientului ⌫ consumatorului final și consumul corespunzător aceleiași perioade a anului anterior, preferabil sub formă grafică;

(c)informații de contact pentru organizațiile ⌦ clienților ⌫ consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri webinternet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

În plus, ori de câte ori este posibil și util, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția ⌦ clienților ⌫ consumatorilor finali comparații cu un ⌦ client ⌫ utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat ⌦ de referință ⌫ , din aceeași categorie de consum, într-o formă clară și ușor de înțeles, prin intermediul sau semnalate în cadrul facturilor, al contractelor, al tranzacțiilor și al chitanțelor emise în stațiile de distribuție.

1.3.Consiliere cu privire la eficiența energetică în cadrul facturilor și alte forme de retransmitere a informațiilor către ⌦ clienții ⌫ consumatorii finali

În momentul trimiterii contractelor și a modificărilor aduse acestora, precum și în facturile trimise ⌦ clienților ⌫ consumatorilor sau prin intermediul site-urilor webinternet care se adresează ⌦ clienților ⌫ consumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distribuție și ⌦ societățile de vânzare cu amănuntul a energiei ⌫ furnizorii de energie informează clienții, într-o manieră cât mai clară și ușor de înțeles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agențiile pentru energieenergetice sau alte instituții similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde ⌦ aceștia ⌫ consumatorii pot obține consiliere cu privire la măsurile disponibile în materie de eficiență energetică, profilurile de referință privind consumul ⌦ lor ⌫ individual de energie și ⌦ specificațiile ⌫ alte specificații tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.

_____________

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 4 (adaptat)

ANEXA VIIIVIIa

Cerințe minime privind facturarea și informațiile referitoare la consum pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră

1.Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.

2.Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

⌦ Până la 31 decembrie 2021 ⌫ Începând cu 25 octombrie 2020, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere, sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică, iar în caz contrar de două ori pe an.

Începând de lacu 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin lunar. Acestea se pot pune la dispoziție, de asemenea, prin intermediul internetului și se pot actualiza cât de frecvent posibil în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Încălzirea și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara sezoanelor de încălzire/răcire.

3.Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau în documentele însoțitoare, atunci când acestea se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:

(a)prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

(b)informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de la rețeaua de ⌦ încălzire ⌫ termoficare sau de răcire ⌦ centralizată ⌫, precum și o descriere a diferitelor taxe, impozite și tarife aplicate. Statele membre pot limita domeniul de aplicare al cerinței de a oferi informații privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include numai furnizările de la rețelele de termoficare cu o putere termică instalată totală care depășește 20 MW;

(c)comparații între consumul actual de energie al utilizatorilor finali și consumul din aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, datele fiind ajustate în funcție de variațiile climatice pentru încălzire și răcire;

(d)informații de contact pentru organizațiile clienților finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;

(e)informații privind procedurile de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de soluționare a litigiilor, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în statele membre;

(f)comparații cu un utilizator final mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparații pot, în schimb, să fie puse la dispoziție online și semnalate în cadrul facturilor.

Facturile care nu au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (e).

_____________

🡻 826/2019 articolul 1 alineatul (1) și anexa I (adaptat)

ANEXA IXVIII

Potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

Evaluarea cuprinzătoare a potențialelor naționale în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire menționate la articolul 2014 alineatul (1) include și se bazează pe următoarele elemente:

Partea I

PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

1.cererea de încălzire și răcire exprimată în energie utilă estimată 10 și consumul final de energie cuantificat în GWh pe an 11 , pe sectoare:

(a)sectorul rezidențial;

(b)sectorul serviciilor;

(c)sectorul industrial;

(d)orice alt sector care consumă în mod individual mai mult de 5 % din cererea națională totală utilă de încălzire și răcire;

2.identificarea sau, în cazul punctului 2 litera (a) subpunctul (i), identificarea sau estimarea furnizării actuale de încălzire și răcire:

(a)prin tehnologie, în GWh pe an 12 , în sectoarele menționate la punctul 1, acolo unde este posibil, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile:

(i)furnizate in situ, în gospodării și în unități de servicii, prin:

–cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

–pompe de căldură;

–alte tehnologii și surse aflate in situ;

(ii)furnizate in situ, în alte locuri decât în gospodării și în unități de servicii, prin:

–cazane destinate exclusiv producerii de căldură;

–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

–pompe de căldură;

–alte tehnologii și surse ⌦ aflate ⌫ in situ;

(iii)furnizate ex situ, prin:

–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;

–căldură reziduală;

–alte tehnologii și surse ex situ;

(b)identificarea de instalații care generează căldură sau frig rezidual și a potențialului lor de a furniza servicii de încălzire sau răcire, în GWh pe an:

(i)instalații termice de generare a energiei electrice care pot furniza sau pot fi modernizate pentru a furniza căldură reziduală, cu o putere termică totală mai mare de 50 MW;

(ii)instalații de cogenerare a energiei termice și electrice care utilizează tehnologiile menționate în partea II din anexa III, cu o putere termică totală mai mare de 20 MW;

(iii)instalații de incinerare a deșeurilor;

(iv)instalații care utilizează surse de energie regenerabile cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, altele decât instalațiile menționate la punctul 2 litera (b) subpunctele (i) și (ii), care generează încălzire și răcire cu ajutorul energiei obținute din surse regenerabile;

(v)instalații industriale cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, care pot furniza căldură reziduală;

(c)ponderea raportată a energiei obținute din surse regenerabile și din căldura sau frigul rezidual din consumul ⌦ final ⌫ de energie finală al sectorului ⌦ încălzirii ⌫ termoficării și răcirii centralizate 13 în ultimii cinci ani, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001;

3.o hartă a întreg teritoriului național, în care sunt identificate (protejând totodată informațiile comerciale sensibile):

(a)zonele cu cerere de încălzire și răcire care rezultă din analiza de la punctul 1, utilizând, în același timp, criterii coerente pentru concentrarea pe zonele energetice dense din municipalități și din aglomerațiile urbane;

(b)punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire existente, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție ⌦ a încălzirii centralizate ⌫ din rețeaua de termoficare;

(c)punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire planificate, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție ⌦ a încălzirii centralizate ⌫ din rețeaua de termoficare;

4.o prognoză a tendințelor în ceea ce privește cererea de încălzire și răcire pentru a obține o perspectivă pentru următorii 30 ani, în GWh, luând în considerare anumite previziuni pentru următorii 10 ani, modificarea cererii specifice clădirilor și diferitelor sectoare industriale, precum și impactul politicilor și al strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor în temeiul Directivei (UE) 2018/844;

Partea II

OBIECTIVE, STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ

5.contribuția planificată a statului membru la obiectivele, țintele și contribuțiile sale naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, realizată prin creșterea eficienței în materie de încălzire și răcire, în special în legătură cu articolul 4 litera (b) punctele 1-4 și cu articolul 15 alineatul (4) litera (b), identificând care dintre aceste elemente este complementar în raport cu planul energetic și climatic național;

6.o vedere de ansamblu asupra politicilor și măsurilor existente, astfel cum sunt descrise în cel mai recent raport prezentat în conformitate cu articolul 3, cu articolul 20, cu articolul 21 și cu articolul 27 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999;

Partea III

ANALIZA POTENȚIALULUI ECONOMIC AL EFICIENȚEI ÎN MATERIE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

7.se efectuează o analiză a potențialului economic 14 al diferitelor tehnologii depentru încălzire și răcire pentru întreg teritoriul național, utilizându-se analiza cost-beneficiu menționată la articolul 2014 alineatul (3) și se identifică scenarii alternative pentru tehnologii mai eficiente, bazate pe surse regenerabile de încălzire și răcire, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile, dacă este cazul.

Ar trebui avute în vedere următoarele tehnologii:

(a)căldura reziduală și frigul rezidual ⌦ din industrie ⌫ industrial;

(b)incinerarea deșeurilor;

(c)cogenerarea de înaltă eficiență;

(d)sursele regenerabile de energie (cum ar fi energia geotermală, energia termică solară ⌦ termosolară ⌫ și biomasa), altele decât cele utilizate pentru cogenerarea de înaltă eficiență;

(e)pompele de căldură;

(f)reducerea pierderilor de căldură și frig din rețelele ⌦ centralizate ⌫ de termoficare existente;

8.această analiză a potențialului economic include următoarele etape și considerații:

(a)Considerații:

(i)analiza cost-beneficiu în sensul articolului 2014 alineatul (3) include o analiză economică care ia în considerare factorii socioeconomici și de mediu 15 , precum și o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor. Atât analizele economice, cât și cele financiare trebuie să utilizeze valoarea actualizată netă drept criteriu pentru evaluare;

(ii)scenariul de referință ar trebui să servească drept punct de plecare, să ia în considerare politicile existente la momentul elaborării acestei evaluări cuprinzătoare 16 și să facă legătura cu datele colectate în temeiul părții I și al punctului 6 din partea II a prezentei anexe;

(iii)scenariile alternative la scenariul de referință țin seama de obiectivele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile din Regulamentul (UE) 2018/1999. Fiecare scenariu trebuie să conțină următoarele elemente în comparație cu scenariul de referință:

–potențialul economic al tehnologiilor examinate, utilizând drept criteriu de evaluare valoarea actualizată netă;

–reducerile în materie de emisii de gaze cu efect de seră;

–economiile de energie primară în GWh pe an;

–impactul asupra ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național.

Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare națională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit și temeinic.

În cadrul scenariilor analizate, evaluarea și procesul decizional ar trebui să ia în considerare economiile de costuri și de energie generate de flexibilitatea sporită a aprovizionării cu energie și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor de energie electrică, inclusiv costurile evitate și economiile realizate prin reducerea investiției în infrastructură.

(b)Costuri și beneficii

Costurile și beneficiile menționate la punctul 8 litera (a) trebuie să includă cel puțin următoarele:

(i)Beneficii:

–valoarea producției livrate consumatorului (încălzire, răcire și energie electrică);

–beneficii externe, cum ar fi beneficiile în materie de mediu, de emisii de gaze cu efect de seră și de sănătate și siguranță, în măsura posibilului;

–efectele asupra pieței forței de muncă, a securității energetice și a competitivității, în măsura posibilului.

(ii)Costuri:

–costurile de investiții în ceea ce privește instalațiile și echipamentele;

–costurile de investiții în ceea ce privește rețele energetice asociate;

–costurile de exploatare variabile și fixe;

–costurile cu energia;

–costurile în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea și siguranța, în măsura posibilului;

–costurile în ceea ce privește piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitatea, în măsura posibilului.

(c)Scenarii relevante în raport cu scenariul de referință:

Trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referință, inclusiv rolul încălzirii și răcirii individuale eficiente.

(i)analiza cost-beneficiu poate viza un proiect sau un grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională sau națională mai largă, în scopul stabilirii soluției de încălzire sau răcire celei mai benefice și eficiente din punctul de vedere al costurilor în raport cu un scenariu de referință pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării;

(ii)statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu desfășurarea analizelor cost-beneficiu în temeiul articolului 14. Acestea furnizează metodologiile și ipotezele detaliate în conformitate cu prezenta anexă și stabilesc și fac publice procedurile pentru analiza economică.

(d)Limitele și abordarea integrată:

(i)limita geografică acoperă o zonă geografică bine definită și adecvată;

(ii)analizele cost-beneficiu iau în considerare toate resursele de aprovizionare centralizate sau descentralizate relevante disponibile în cadrul sistemului și al limitei geografice, inclusiv tehnologiile avute în vedere în conformitate cu punctul 7 din partea III a prezentei anexe, precum și tendințele și caracteristicile cererii de încălzire și răcire.

(e)Ipoteze:

(i)statele membre formulează ipoteze, în scopul analizelor cost-beneficiu, cu privire la prețurile factorilor majori de consum și de producție, precum și cu privire la rata de actualizare;

(ii)rata de actualizare utilizată în analiza economică pentru calculul valorii actualizate nete se alege în conformitate cu orientările europene sau naționale;

(iii)statele membre folosesc prognozele naționale, europene sau internaționale pentru evoluția prețurilor la energie dacă acestea corespund contextului lor național și/sau regional/local;

(iv)prețurile utilizate în analiza economică reflectă costurile și beneficiile socioeconomice. Costurile externe, cum ar fi efectele asupra mediului și asupra sănătății, ar trebui luate în considerare, în măsura posibilului, și anume atunci când există un preț de piață sau atunci când acesta este deja inclus în reglementările europene sau naționale.

(f)Analiză de sensibilitate:

(i)se include o analiză de sensibilitate pentru a evalua costurile și beneficiile unui proiect sau ale unui grup de proiecte și pentru a se baza pe factori variabili care au un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor, cum ar fi prețurile diferite la energie, nivelurile cererii, ratele de actualizare și altele.

Partea IV

NOI STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ POTENȚIALE

9.o prezentare generală a noilor măsuri de politică legislative și nelegislative 17 pentru a realiza potențialul economic identificat în conformitate cu punctele 7 și 8, împreună cu previziunile lor ⌦ referitoare la ⌫ :

(a)reducerile de emisii de gaze cu efect de seră;

(b)economiile de energie primară în GWh pe an;

(c)impactul asupra ponderii cogenerării de înaltă eficiență;

(d)impactul ⌦ asupra ⌫ ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național și în sectorularelor de ⌦ încălzire ⌫ termoficare și răcire centralizată;

(e)linkurile către ⌦ legăturile cu ⌫ programarea financiară națională și economiile de costuri pentru bugetul public și participanții la piață;

(f)estimarea măsurilor de sprijin public, după caz, cu bugetul lor anual și identificarea elementului de ajutor potențial.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

⇨ nou

ANEXA XIX

ANALIZA COSTURI-BENEFICII

Partea 2

Principii în sensul articolului 2414 alineatele (4) și (6)(5) și (7)

Analizele costuri-beneficii oferă informații în scopul realizării măsurilor menționate la articolul 2414 alineatele (45) și (67):

În cazul în care se planifică o instalație care produce exclusiv energie electrică sau o instalație fără recuperator de căldură, se realizează o comparație între instalațiile planificate sau reabilitarea planificată și o instalație echivalentă care produce aceeași cantitate de energie electrică sau de căldură de proces, dar care recuperează căldura reziduală și care furnizează căldură prin cogenerare de înaltă eficiență și/sau rețele de ⌦ încălzire ⌫ termoficare și răcire centralizată.

În cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia în considerare instalația planificată, precum și eventualele puncte cu cerere de ⌦ încălzire ⌫ energie termică ⇨ sau de răcire ⇦ existente sau potențiale corespunzătoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, ținând seama de posibilitățile raționale (de exemplu fezabilitatea tehnică și distanța).

Limita de sistem se stabilește astfel încât să includă instalația planificată și sarcinile ⌦ de încălzire ⌫ termice ⇨ și de răcire ⇦, cum ar fi clădirea/clădirile și procesul industrial. În cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a căldurii și energiei se determină pentru ambele cazuri și apoi se compară.

Sarcinile ⌦ de încălzire ⌫ termice ⇨ sau de răcire ⇦ includ sarcinile ⌦ de încălzire ⌫ termice ⇨ sau de răcire ⇦ existente, precum o instalație industrială sau un sistem de ⌦ încălzire ⌫ termoficare ⇨ sau de răcire ⇦ ⌦ centralizată ⌫ și, de asemenea, în zonele urbane, sarcina ⌦ de încălzire ⌫ termică ⇨ sau de răcire ⇦ și costurile care ar exista dacă unui grup de clădiri sau unei părți a unui oraș i s-ar furniza și/sau ar fi conectată la o nouă rețea de ⌦ încălzire ⌫ termoficare ⇨ sau de răcire ⇦ ⌦ centralizată ⌫.

Analiza costuri-beneficii se bazează pe o descriere a instalației planificate și a instalației/instalațiilor de comparație, cu referire la capacitatea electrică și termică, după caz, tipul de combustibil, utilizarea planificată și numărul de ore de operare anuale planificate, amplasarea și cererea de energie electrică și termică.

⇩ nou

Evaluarea utilizării căldurii reziduale trebuie să ia în considerare tehnologiile actuale. Evaluarea trebuie să țină seama de utilizarea directă a căldurii reziduale sau de actualizarea acesteia la niveluri de temperatură mai ridicate sau de ambele. În cazul recuperării căldurii reziduale la fața locului, trebuie evaluată cel puțin utilizarea schimbătoarelor de căldură, a pompelor de căldură și a tehnologiilor de transformare a căldurii în energie electrică. În cazul recuperării căldurii reziduale în afara amplasamentului, trebuie evaluate ca puncte de cerere potențiale cel puțin instalațiile industriale, exploatațiile agricole și rețelele de încălzire centralizată.

🡻 2012/27/UE (adaptat)

⇨ nou

În scopul comparației, sunt luate în considerare cererea de energie termică și tipurile de încălzire și răcire utilizate de punctele cu cerere de ⌦ încălzire ⌫ energie termică ⇨ sau de răcire ⇦ din vecinătate. Comparația acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalația planificată și pentru cea cu care se face comparația.

Analizele costuri-beneficii în scopul articolului 24 alineatul (4) 14 alineatul (5) includ o analiză economică, cecare vizează o analiză financiară, care reflectă tranzacțiile reale de fluxuri de lichidități din investiția în instalații individuale și din funcționarea acestora.

Proiectele cu rezultate pozitive în ceea ce privește costurile și beneficiile sunt acelea în care suma beneficiilor actualizate în cadrul analizei economice și financiare depășește suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).

Statele membre stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele și orizontul de timp pentru analiza economică.

Statele membre pot solicita întreprinderilor responsabile pentrude funcționarea instalațiilor de producere a energiei electrice și termice, întreprinderilor industriale, operatorilor rețelelor de ⌦ încălzire ⌫ termoficare și răcire centralizată sau altor părți influențate de limita de sistem definită și de limita geografică, să contribuie cu date care să fie utilizate lapentru utilizarea în evaluarea costurilor și beneficiilor unei instalații individuale.

_____________

🡻 2012/27/UE

ANEXA XIX

Garanția de origine privind energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență

(a)Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că:

(i)garanția de origine a energiei electrice produsă prin cogenerare de înaltă eficiență:

–permite producătorilor să demonstreze că energia electrică pe care o vând este produsă prin cogenerare de înaltă eficiență și este emisă în acest scop ca răspuns la o solicitare din partea producătorului;

–este corectă, fiabilă și rezistentă la contrafacere;

–este emisă, transferată și anulată electronic;

(ii)o unitate de energie produsă prin cogenerare de înaltă eficiență este luată în considerare o singură dată.

(b)Garanția de origine menționată la articolul 2414 alineatul (10) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(i)identitatea, amplasarea, tipul și capacitatea (termică și electrică) a instalației unde a fost produsă energia în cauză;

(ii)data și locul producției;

(iii)puterea calorifică inferioară a sursei de combustibil din care a fost produsă energia electrică;

(iv)cantitatea de energie termică produsă împreună cu energia electrică și utilizarea acesteia;

(v)cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, în conformitate cu anexa IIIII, pe care o reprezintă garanția;

(vi)economiile de energie primară calculate în conformitate cu anexa IIIII pe baza valorilor de referință armonizate ale eficienței menționate la anexa IIIII litera (f);

(vii)eficiența nominală de producere a energiei electrice și termice a instalației;

(viii)dacă și în ce măsură instalația a beneficiat de sprijin pentru investiții;

(ix)dacă și în ce măsură unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă națională de sprijin și tipul schemei de sprijin;

(x)data la care instalația a fost pusă în funcțiune; și

(xi)data și țara emiterii și un număr de identificare unic.

Garanția de origine trebuie să aibă dimensiunea standard de 1 MWh. Aceasta face referire la producția brută de energie electrică măsurată la limita stației și exportată către rețea.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

ANEXA XIIXI

Criterii de eficiență energetică pentru reglementarea rețelelor energetice și pentru tarifele de rețea electrică

1.Tarifele de rețea trebuie să reflecte costurile economiilor de costuri în rețele rezultate în urma măsurilor de gestionare a cererii și a răspunsului la cerere, precum și a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate în urma scăderii prețurilor de livrare sau a investițiilor în rețea și a unei exploatări mai eficiente a rețelei.

2.Reglementările privind rețelele și tarifele nu împiedică operatorii de rețea sau ⌦ comercianții cu amănuntul ⌫ furnizorii de energie să pună la dispoziție servicii de sistem pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere, gestionarea cererii și producerea distribuită privind piețele organizate de energie electrică, în special:

(a)trecerea sarcinii din perioadele de vârf în cele mai puțin aglomerate de către ⌦ clienții ⌫ consumatorii finali, luându-se în considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, a energieienergia din cogenerare și a produceriiea distribuiteă;

(b)economiile de energie din răspunsul la cerere al consumatorilor distribuiți de către agregatorii energetici;

(c)reducerea cererii din măsurile de eficiență energetică adoptate de către furnizorii de servicii energetice, inclusiv ⌦ societățile de servicii ⌫ companiile de furnizare a serviciilor energetice;

(d)racordareaconectarea și repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scăzute;

(e)racordareaconectarea surselor de producere dintr-o locație mai apropiată la consum; și

(f)stocarea energiei.

În sensul prezentei dispoziții, termenul „piețe organizate de energie electrică” include piețele nereglementate și schimburile de energie electrică pentru comercializarea energiei, a capacității, a compensațiilor și a serviciilor de sprijin în toate intervalele de timp, inclusiv piețele la termen, piețele pentru ziua următoare și piețele ⌦ intrazilnice ⌫ din aceeași zi.

3.Tarifele de rețea sau de vânzare cu amănuntul pot susține prețuri dinamice pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere adoptate de către ⌦ clienții ⌫ consumatorii finali, precum:

(a)tarifele ⌦ în funcție de ora de consum ⌫ corespunzătoare duratei de utilizare;

(b)prețurile din ⌦ perioadele de vârf critice ⌫ momentele esențiale;

(c)prețurile în timp real; și

(d)reducerile de preț pentru perioadele de vârf.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

ANEXA XIIIXII

CERINȚE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU OPERATORII SISTEMELOR DE TRANSPORT ⌦ ȘI DE SISTEM ⌫ ȘI OPERATORII SISTEMELOR DE DISTRIBUȚIE

Operatorii sistemelor de transport ⌦ și de sistem ⌫ și operatorii sistemelor de distribuție trebuie:

🡻 2018/2002 articolul 1 punctul 16 și anexa 6 (adaptat)

(a)să stabilească și să facă publice normele lor standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi racordărileconectările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, funcționarea îmbunătățită a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie ⌦ electrică ⌫ rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

🡻 2012/27/UE

(b)să pună la dispoziția noilor producători de energie electrică rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență care doresc să se conecteze la sistem informațiile cuprinzătoare și necesare solicitate de către aceștia, inclusiv:

(i)o estimare cuprinzătoare și detaliată a costurilor asociate cu conectarea;

(ii)un calendar rezonabil și precis pentru primirea și prelucrarea cererii de racordareîn ceea ce privește conectarea la rețea;

(iii)un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare la rețea. Procesul global pentru conectarea la rețea nu ar trebui să dureze mai mult de 24 de luni, ținând seama de ceea ce este realizabil în mod rezonabil și nediscriminatoriu;

(c)să furnizeze proceduri standard și simplificate în ceea ce privește conectarea producătorilor distribuiți de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență cu scopul de a facilita conectarea acestora la rețea.

Normele standard prevăzute la litera (a) se bazează pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, ținându-se în special seama de costurile și beneficiile asociate cu conectarea producătorilor respectivi la rețea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la rețea.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

ANEXA XIVXIII

Lista minimă de elemente care trebuie incluse în contractele sau în caietele de sarcini asociate privind performanța energetică încheiate cu sectorul public

⇩ nou

–Constatările/recomandările unei analize sau ale unui audit efectuat înainte de încheierea contractului care acoperă consumul de energie al clădirii în vederea implementării de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.

🡻 2012/27/UE

–Lista clară și transparentă a măsurilor privind eficiența energetică care urmează să fie puse în aplicare sau a rezultatelor în materie de eficiență care urmează să fie obținute.

–Economiile garantate care urmează să fie realizate prin punerea în aplicare a măsurilor contractului.

–Durata și etapele de referință ale contractului, termenii și perioada de preaviz.

–Lista clară și transparentă a obligațiilor fiecărei părți contractante.

–Data (datele) de referință care stabilește (stabilesc) economiile realizate.

–Lista clară și transparentă a etapelor care urmează să fie efectuate pentru a se pune în aplicare măsura sau pachetul de măsuri și, acolo unde este relevant, costurile asociate.

–Obligația de îndeplinire în totalitate a măsurilor prevăzute în contract și de documentare a tuturor schimbărilor efectuate pe parcursul proiectului.

–Reglementările care specifică includerea cerințelor echivalente în orice subcontractare către terțe părți.

–Afișarea clară și transparentă a implicațiilor financiare ale proiectului și distribuirea contribuției fiecărei părți la economiile monetare realizate (și anume, remunerarea furnizorilor de servicii).

–Dispoziții clare și transparente privind măsurarea și verificarea economiilor garantate obținute, verificările și garanțiile privind calitatea.

–Dispoziții care clarifică procedura de abordare a condițiilor de modificare a cadrului care afectează conținutul și rezultatele contractului (și anume, modificarea prețurilor la energie, intensitatea utilizării unei instalații).

–Informații detaliate privind obligațiile fiecărei părți contractante și despre sancțiunile în caz de încălcare.

_____________

🡻 2012/27/UE (adaptat)

ANEXA XV

Tabel de corespondență

🡹 

ANEXA XV

Partea A

Directiva abrogată, cu lista modificărilor sale succesive 
(menționată la articolul 36)

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern 
(menționate la articolul 36)

_____________

ANEXA XVI

Tabel de corespondență

_____________

(1)    Decizia 2008/952/CE a Comisiei din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 338, 17.12.2008, p. 55).

(2)    Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (JO L 381, 28.12.2006, p. 24).

(3)    Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali (JO L 342, 22.12.2009, p. 46).

(4)    Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).

(5)    Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 145, 31.5.2011, p. 1).

(7)    Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(8)    Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

(9)    Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(10)    Cantitatea de energie termică necesară pentru a satisface cererea de încălzire și răcire a utilizatorilor finali.

(11)    Trebuie utilizate cele mai recente date disponibile.

(12)    Trebuie utilizate cele mai recente date disponibile.

(13)    Identificarea „răcirii din surse regenerabile” se realizează conform dispozițiilor directivei menționate, după stabilirea, în conformitate cu articolul 35 din Directiva (UE) 2018/2001, a metodologiei de calcul al cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire și răcire centralizată. Până atunci, ea se efectuează în conformitate cu o metodologie națională corespunzătoare.

(14)    Analiza potențialului economic ar trebui să prezinte volumul de energie (în GWh) care poate fi generat anual de fiecare dintre tehnologiile analizate. Limitările și relațiile din cadrul sistemului energetic ar trebui, de asemenea, luate în considerare. Analiza poate utiliza modele bazate pe ipoteze care reprezintă funcționarea unor tipuri comune de tehnologii sau sisteme.

(15)    Inclusiv evaluarea menționată la articolul 15 alineatul (7) din Directiva (UE) 2018/2001.

(16)    Data-limită pentru luarea în considerare a politicilor pentru scenariul de referință este sfârșitul anului care precedăe anul până la sfârșitul căruia este scadentă evaluarea cuprinzătoare. Cu alte cuvinte, politicile adoptate în termen de un an înainte de termenul-limită pentru depunerea evaluării cuprinzătoare nu trebuie luate în considerare.

(17)    Această prezentare generală include măsurile și programele de finanțare care pot fi adoptate pe parcursul perioadei de realizare a evaluării cuprinzătoare, fără a se aduce atingere unei notificări separate a schemelor de sprijin public pentru evaluarea ajutoarelor de stat.