<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-389/20</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62020CC0389</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:777">EU:C:2021:777</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>23</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>23</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Concluziile domnului Szpunar – Cauza C‑389/20</HT></P><P><HT TYPE="SC">TGSS (Șomajul lucrătorilor casnici)</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Domnul Maciej Szpunar</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20210930">30 septembrie 2021</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: franceza.</P></NOTE></P></TI><STI><P><HT TYPE="BOLD">Cauza C‑389/20</HT></P><P>CJ</P><P>împotriva</P><P>Tesorería General de la Seguridad Social (TGSS)</P><P><HT TYPE="NORMAL">[cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n<HT TYPE="SUP">o</HT> 2 de Vigo (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 2 din Vigo, Spania)]</HT></P></STI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Trimitere preliminară</KEYWORD><KEYWORD>Egalitate de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 79/7/CEE</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 4 alineatul (1)</KEYWORD><KEYWORD>Interzicerea oricărei discriminări pe criterii de sex</KEYWORD><KEYWORD>Lucrători casnici</KEYWORD><KEYWORD>Protecție privind riscul de șomaj</KEYWORD><KEYWORD>Excludere</KEYWORD><KEYWORD>Dezavantaj special pentru lucrătorii de sex feminin</KEYWORD><KEYWORD>Obiective legitime de politică socială</KEYWORD><KEYWORD>Proporționalitate</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><CONTENTS.CONCLUSION><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">I.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Introducere</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>Astfel cum a declarat deja Curtea, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0001" ID="QS0001"/>dreptul de a nu fi discriminat pe criterii de sex constituie unul dintre drepturile fundamentale ale persoanei umane, a cărui respectare trebuie asigurată de Curte<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19960430">30 aprilie 1996</DATE>, <NAME.CASE>P./S.</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑13/94</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1996:170">EU:C:1996:170</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0019">19</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Prin prezenta trimitere preliminară, Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n<HT TYPE="SUP">o</HT> 2 de Vigo (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 2 din Vigo, Spania) adresează Curții întrebări având ca obiect printre altele interpretarea articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CEE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P>Directiva Consiliului din <DATE ISO="19781219">19 decembrie 1978</DATE> privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="006" PAGE.FIRST="24" DATE.PUB="1979">JO 1979, L 6, p. 24</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 192).</P></NOTE>, în contextul unei dispoziții naționale în temeiul căreia prestațiile de șomaj sunt excluse de la prestațiile acordate de un sistem legal de securitate socială unei categorii de lucrători în ansamblu. În speță, activitatea lucrătorilor casnici, un grup compus în foarte mare parte din persoane de sex feminin, se află în centrul întrebărilor instanței de trimitere.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>Există în cauză o discriminare indirectă, interzisă de Directiva 79/7? Tocmai la această întrebare urmărim să răspundem în prezentele concluzii.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="2"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">II.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">A.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Dreptul Uniunii</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Directiva 79/7</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Al doilea considerent al Directivei 79/7 are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><CONSID><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0002" ID="QS0002"/>[Î]ntrucât este necesară punerea în aplicare a principiului egalității de tratament în domeniul securității sociale în primul rând în cadrul regimurilor juridice care asigură protecția împotriva riscurilor de boală, invaliditate, limită de vârstă, accident de muncă, boală profesională și șomaj, precum și în sistemul de asistență socială, în măsura în care acestea sunt destinate să completeze sau să suplinească regimurile menționate anterior;<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/></P></CONSID></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 1 din această directivă prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0003" ID="QS0003"/>Obiectul prezentei directive îl constituie aplicarea treptată, în domeniul securității sociale și al altor elemente ale protecției sociale prevăzute la articolul 3, a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale, denumit în continuare principiul egalității de tratament.<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 3 alineatul (1) din directiva menționată prevede:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0004" ID="QS0004"/>Prezenta directivă se aplică:</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>regimurilor juridice care asigură protecția împotriva următoarelor riscuri:</TXT><P>[…]</P><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>șomaj;</P></ITEM></LIST></P><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/></P></NP></ITEM></LIST></P></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>Articolul 4 alineatul (1) din aceeași directivă prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0005" ID="QS0005"/>Principiul egalității de tratament presupune inexistența oricărei discriminări pe criterii de sex, în raport, direct sau indirect, în special cu starea civilă sau familială, îndeosebi în ceea ce privește:</P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>domeniul de aplicare al regimurilor și condițiile de acces la acestea;</P></ITEM><ITEM><P>obligația de a cotiza și calculul cotizațiilor,</P></ITEM></LIST><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="3"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Directiva 2006/54/CE</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Articolul 1 din Directiva 2006/54<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20060705">5 iulie 2006</DATE> privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="204" PAGE.FIRST="23" DATE.PUB="2006">JO 2006, L 204, p. 23</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262).</P></NOTE>, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0006" ID="QS0006"/>Obiect<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="201D" ID="QE0006"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0007" ID="QS0007"/>Prezenta directivă își propune să garanteze punerea în aplicare a principiului șanselor egale și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de muncă.</P><P>În acest scop, aceasta conține dispoziții destinate punerii în aplicare a principiului egalității de tratament în ceea ce privește:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>accesul la muncă, inclusiv promovare, și la formarea profesională;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>condițiile de muncă, inclusiv remunerația;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(c)</NO.P><TXT>sistemele profesionale de securitate socială.</TXT></NP></ITEM></LIST><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>Articolul 2 din această directivă, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0008" ID="QS0008"/>Definiții<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/>, prevede la alineatul (1):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0009" ID="QS0009"/>În sensul prezentei directive se înțelege prin:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(f)</NO.P><TXT><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0010" ID="QS0010"/>sisteme profesionale de securitate socială<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="00BB" ID="QE0010"/>: sistemele care nu sunt reglementate de Directiva [79/7], care au ca obiect furnizarea către lucrători, salariați sau lucrătorii care desfășoară activități independente, grupați în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi, al unei ramuri economice sau sector profesional sau interprofesional, prestații destinate să completeze prestațiile sistemelor de securitate socială prevăzute de lege sau să se substituie acestora, indiferent dacă afilierea la aceste sisteme este obligatorie sau facultativă.<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="4"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">B.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Dreptul spaniol</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">LGSS</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>Articolul 251 din Ley General de la Seguridad Social (Legea generală privind securitatea socială), în versiunea sa consolidată aprobată prin Real Decreto Legislativo 8/2015 por el que se aprueba el texto refundido de la Ley General de la Seguridad Social (Decretul regal legislativ 8/2015 de aprobare a textului codificat al Legii generale privind securitatea socială) din <DATE ISO="20151030">30 octombrie 2015</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P>BOE nr. 261 din <DATE ISO="20151031">31 octombrie 2015</DATE>, p. 103291, și rectificare în BOE nr. 36 din <DATE ISO="20160211">11 februarie 2016</DATE>, p. 10898.</P></NOTE> (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0011" ID="QS0011"/>LGSS<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/>), intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0012" ID="QS0012"/>Protecția<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0013" ID="QS0013"/>Lucrătorii incluși în sistemul special pentru lucrătorii casnici au dreptul la prestații de securitate socială potrivit termenilor și condițiilor prevăzute de prezentul sistem general de securitate socială, cu următoarele particularități:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>d)</NO.P><TXT>Protecția conferită de sistemul special pentru lucrătorii casnici nu include protecția privind șomajul.<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>Articolul 264 din LGSS, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0014" ID="QS0014"/>Persoanele protejate<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/>, prevede la alineatul 1:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0015" ID="QS0015"/>Sunt acoperiți de protecția privind șomajul, cu condiția să se prevadă că plătesc contribuții cu acest titlu:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>lucrătorii salariați care intră sub incidența sistemului general de securitate socială;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>lucrătorii salariați care intră sub incidența sistemelor speciale de securitate socială care acoperă acest risc, cu particularitățile stabilite prin norme administrative;</TXT></NP></ITEM></LIST><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Decretul regal 625/1985</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>Articolul 19 din Real Decreto 625/1985, por el que se desarrolla la Ley 31/1984, de 2 de agosto, de Protección por Desempleo (Decretul regal 625/1985 de punere în aplicare a Legii 31/1984 din <DATE ISO="19840802">2 august 1984</DATE> privind protecția împotriva șomajului) din <DATE ISO="19850402">2 aprilie 1985</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>BOE nr. 109 din <DATE ISO="19850507">7 mai 1985</DATE>, p. 12699, și rectificare în BOE nr. 134 din <DATE ISO="19850605">5 iunie 1985</DATE>, p. 16992.</P></NOTE>, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0016" ID="QS0016"/>Contribuții<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/>, prevede la alineatul 1:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0017" ID="QS0017"/>Sunt obligați să contribuie cu titlu de risc de șomaj toate întreprinderile și lucrătorii care sunt incluși în sistemul general și în sistemele speciale de securitate socială care oferă protecție împotriva acestui risc. Baza de calcul al contribuției pentru riscul de șomaj este aceeași cu cea prevăzută pentru accidente de muncă și boli profesionale.<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="5"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">III.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Situația de fapt din litigiul principal, întrebările preliminare și procedura în fața Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>CJ este lucrătoare casnică și muncește pentru un angajator persoană fizică. Din luna ianuarie 2011, aceasta este înregistrată în sistemul special de securitate socială pentru lucrătorii casnici (denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0018" ID="QS0018"/>sistemul special pentru lucrătorii casnici<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20191108">8 noiembrie 2019</DATE>, CJ a solicitat Tesorería General de la Seguridad Social (Trezoreria Generală pentru Securitate Socială, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0019" ID="QS0019"/>TGSS<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/>) să contribuie la asigurarea împotriva riscurilor de șomaj pentru a dobândi dreptul la indemnizația de șomaj. Cererea menționată a fost însoțită de consimțământul scris al angajatorului său privind plata contribuției solicitate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Prin decizia din <DATE ISO="20191113">13 noiembrie 2019</DATE>, TGSS i‑a respins cererea pentru motivul că, întrucât CJ a fost înregistrată în sistemul special pentru lucrătorii casnici, posibilitatea de a contribui la acest sistem pentru a obține o protecție împotriva riscului de șomaj era exclusă în mod expres prin articolul 251 litera d) din LGSS. Această decizie a fost confirmată de TGSS prin decizia sa din <DATE ISO="20191219">19 decembrie 2019</DATE>, adoptată în urma unui recurs ierarhic introdus de CJ.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20200605">5 iunie 2020</DATE>, CJ a introdus o acțiune împotriva celei de a doua decizii a TGSS la Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n<HT TYPE="SUP">o</HT> 2 de Vigo (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 2 din Vigo, Spania), arătând în esență că această dispoziție națională (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0020" ID="QS0020"/>dispoziția în discuție în litigiul principal<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/>) îi plasează pe lucrătorii casnici într‑o situație de dificultate socială atunci când raportul lor de muncă încetează pentru motive care nu le sunt imputabile. Această situație s‑ar traduce prin imposibilitatea de a avea acces nu numai la prestația de șomaj, ci și la celelalte ajutoare sociale subordonate condiției stingerii dreptului la această prestație.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>În aceste condiții, Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n<HT TYPE="SUP">o</HT> 2 de Vigo (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 2 din Vigo), prin decizia din <DATE ISO="20200729">29 iulie 2020</DATE>, primită de grefa Curții la <DATE ISO="20200814">14 august 2020</DATE>, a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0021" ID="QS0021"/>1)</NO.P><TXT>Articolul 4 alineatul (1) din [Directiva 79/7], referitor la egalitatea de tratament care exclude orice discriminare pe criterii de sex, fie directă, fie indirectă, în ceea ce privește obligația de a plăti contribuții sociale, și articolul 5 litera (b) din [Directiva 2006/54], care prevede aceeași interzicere a discriminării directe sau indirecte pe criterii de sex, în ceea ce privește domeniul de aplicare al regimurilor sociale și condițiile de acces la acestea, precum și obligația de a contribui și calculul contribuțiilor, trebuie interpretate în sensul că se opun unei norme naționale precum articolul 251 litera d) din LGSS, potrivit căruia [<QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0022" ID="QS0022"/>][p]rotecția conferită de sistemul special pentru lucrătorii casnici nu include protecția privind șomajul<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="00BB" ID="QE0022"/>?</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, dispoziția menționată trebuie considerată un exemplu de discriminare interzisă, în sensul articolului 9 alineatul (1) literele (e) și/sau (k) din Directiva [2006/54], în măsura în care destinatarele normei în cauză, articolul 251 litera d) din LGSS, sunt aproape în exclusivitate femei?<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>TGSS, guvernul spaniol, precum și Comisia Europeană au depus observații scrise. Au fost prezentate observații orale în numele lui CJ, al TGSS, al guvernului spaniol, precum și al Comisiei în ședința care a avut loc la <DATE ISO="20210630">30 iunie 2021</DATE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="6"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">IV.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Analiză</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">A.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cu privire la admisibilitate</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>În observațiile lor scrise, TGSS și guvernul spaniol pun în discuție admisibilitatea cererii de decizie preliminară și a întrebărilor pe care aceasta le cuprinde.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>Mai întâi, TGSS arată că litigiul principal este artificial, în sensul că CJ ar fi sesizat instanța de trimitere pe baza unor motive false. Astfel, litigiul nu ar privi un pretins drept de a contribui, ci recunoașterea dreptului de securitate socială la prestațiile de șomaj.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>În continuare, TGSS și guvernul spaniol susțin că această recunoaștere este de competența instanțelor care judecă în materie de asigurări sociale și că, în consecință, instanța de trimitere, în calitate de instanță de contencios administrativ, nu este competentă să soluționeze litigiul în cauză. Prin urmare, potrivit acestui guvern, nu ar exista nicio legătură între soluționarea prezentei cereri de decizie preliminară și cea a litigiului principal.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>TGSS susține de asemenea că, în cazul în care litigiul principal ar privi efectiv recunoașterea unui drept de a contribui, interpretarea Directivei 79/7 nu ar fi necesară pentru a permite instanței de trimitere să se pronunțe cu privire la această cerere. Astfel, problema întinderii protecției acordate de sistemul special pentru lucrătorii casnici ar fi diferită de cea a finanțării acestui sistem.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>În sfârșit, fără a invoca în mod expres o excepție de inadmisibilitate, guvernul spaniol afirmă că Directiva 79/7 nu este aplicabilă în litigiul principal. În plus, acesta arată că întrebările preliminare trebuie să fie declarate inadmisibile în măsura în care privesc Directiva 2006/54. Fără a invoca în mod formal o cauză de inadmisibilitate, Comisia arată la rândul ei că această din urmă directivă nu este aplicabilă în speță.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>Considerăm că respectivele argumente, cu excepția celui referitor la Directiva 2006/54, trebuie înlăturate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>În primul rând, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia litigiul principal ar fi artificial, iar întrebările preliminare ipotetice, trebuie amintit că întrebările preliminare privind dreptul Uniunii beneficiază de o prezumție de pertinență<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150616">16 iunie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Gauweiler și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑62/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:400">EU:C:2015:400</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20181210">10 decembrie 2018</DATE>, <NAME.CASE>Wightman și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑621/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:999">EU:C:2018:999</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere arată că acest litigiu privește recunoașterea, în favoarea lucrătorilor casnici, a dreptului de securitate socială la prestații de șomaj. Astfel, prin acțiunea sa, CJ contestă respingerea de către TGSS a unei cereri de contribuții pentru a acoperi riscul de șomaj nu în temeiul exercitării unui pretins drept de a contribui, ci <HT TYPE="ITALIC">pentru</HT> a dobândi dreptul la prestații de șomaj. Din decizia de trimitere reiese că această respingere se întemeiază pe o decizie de politică legislativă care constă în neacordarea lucrătorilor casnici a posibilității de a avea acces la prestațiile sociale de șomaj<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>Din decizia de trimitere reiese că TGSS a concluzionat, în decizia sa din <DATE ISO="20191113">13 noiembrie 2019</DATE>, că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0023" ID="QS0023"/>acest grup de lucrători și de lucrătoare nu are în prezent posibilitatea de a contribui la sistemul de securitate socială <HT TYPE="ITALIC">pentru a obține o protecție împotriva șomajului</HT><QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/>. Sublinierea noastră.</P></NOTE>. Astfel, potrivit instanței de trimitere, din moment ce articolul 251 litera d) din LGSS, care pune în aplicare această decizie, se aplică unui grup de lucrători care intră sub incidența sistemului special pentru lucrătorii casnici alcătuit aproape exclusiv din femei, această<?PAGE NO="7"?> dispoziție este, în ceea ce privește domeniul de aplicare al unui sistem de securitate socială prevăzut de lege, susceptibilă să constituie o discriminare indirectă pe criterii de sex, interzisă de Directiva 79/7.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>În măsura în care decizia de trimitere cuprinde precizări ample cu privire la pertinența întrebărilor adresate, Curtea nu poate respinge, în opinia noastră, cererea preliminară pentru motivul că este evident că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea ori cu obiectul litigiului principal<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>A se vedea în acest sens în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150616">16 iunie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Gauweiler și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑62/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:400">EU:C:2015:400</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20181210">10 decembrie 2018</DATE>, <NAME.CASE>Wightman și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑621/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:999">EU:C:2018:999</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>În al doilea rând, afirmația potrivit căreia instanța de trimitere nu ar fi competentă, în temeiul normelor dreptului național, să soluționeze acest litigiu, în măsura în care se referă la recunoașterea dreptului de securitate socială în privința prestațiilor de șomaj și ține, în consecință, de competența instanțelor sociale, nu poate fi suficientă pentru a determina inadmisibilitatea cererii de decizie preliminară, întrucât nu este de competența Curții să repună în discuție aprecierea de către instanța de trimitere a normelor naționale de organizare judecătorească și de procedură judiciară<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200930">30 septembrie 2020</DATE>, <NAME.CASE>CPAS de Liège</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑233/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:757">EU:C:2020:757</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. Astfel, ea trebuie să rămână fidelă deciziei de trimitere provenite de la o instanță a unui stat membru, atât timp cât nu a fost revocată în cadrul căilor de atac prevăzute eventual de dreptul național<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200716">16 iulie 2020</DATE>, <NAME.CASE>Governo della Repubblica italiana (Statutul judecătorilor de pace italieni)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑658/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:572">EU:C:2020:572</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0061">61</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. În această privință amintim că, referitor la interpretarea dispozițiilor dreptului național, Curtea trebuie în principiu să se întemeieze pe calificările rezultate din decizia de trimitere, dat fiind că, potrivit unei jurisprudențe constante, Curtea nu este competentă să interpreteze dreptul intern al unui stat membru<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151006">6 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Târșia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑69/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:662">EU:C:2015:662</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0013">13</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20191016">16 octombrie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Glencore Agriculture Hungary</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑189/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:861">EU:C:2019:861</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0029">29</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>În al treilea și ultimul rând, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia întrebările preliminare nu ar fi admisibile, întemeiat pe presupusa neaplicabilitate a Directivelor 79/7 și 2006/54 în litigiul principal, este necesar să se constate că, în măsura în care acest litigiu privește, după cum arată instanța de trimitere, existența unei pretinse discriminări indirecte pe criterii de sex, Directiva 79/7 este aplicabilă litigiului principal. Astfel, această discriminare privește domeniul de aplicare al sistemului spaniol de securitate socială prevăzut de lege care asigură o protecție referitoare printre altele la riscul de șomaj.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>În schimb, Directiva 2006/54 nu este aplicabilă în speță. Într‑adevăr, din articolul 1 din directiva menționată reiese că aceasta își propune să garanteze punerea în aplicare a principiului șanselor egale și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de muncă și conține dispoziții pentru punerea în aplicare a acestui principiu în ceea ce privește printre altele condițiile de muncă, inclusiv remunerațiile. În noțiunile de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0024" ID="QS0024"/>condiții de muncă<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="201D" ID="QE0024"/> și <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0025" ID="QS0025"/>remunerații<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/> nu pot fi incluse regimurile sau prestațiile de securitate socială, precum prestația de șomaj, reglementate direct de lege cu excluderea oricărui element de concertare în cadrul întreprinderii sau al ramurii profesionale interesate și aplicabile în mod obligatoriu unor categorii generale de lucrători<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20121122">22 noiembrie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Elbal Moreno</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑385/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:746">EU:C:2012:746</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0020">20</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. În plus, din coroborarea articolului 1 al doilea paragraf litera (c) și a articolului 2 alineatul (1) litera (f) din directiva menționată rezultă că aceasta nu se aplică sistemelor juridice, ci sistemelor profesionale de securitate socială.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="8"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>În lumina acestor observații, apreciem că a doua întrebare preliminară trebuie respinsă ca inadmisibilă. Cu toate acestea, propunem Curții să considere că prezenta cerere de decizie preliminară este admisibilă.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">B.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cu privire la fond</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Reformularea primei întrebări preliminare</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>Pentru motivele expuse la punctul 30 din prezentele concluzii, propunem Curții să răspundă numai la prima întrebare preliminară, reformulând‑o însă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>Astfel, se solicită Curții să se pronunțe în esență cu privire la aspectul dacă articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7 trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care exclude de la prestațiile acordate de un sistem de securitate socială prevăzut de lege lucrătorilor casnici prestațiile de șomaj, atunci când se constată că acești lucrători sunt aproape exclusiv femei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Pentru a propune un răspuns util la această întrebare, vom examina, în primul rând, dacă dispoziția în discuție în litigiul principal intră în domeniul de aplicare al Directivei 79/7 (secțiunea 2). În măsura în care rezultă că prestațiile de șomaj intră sub incidența acestei directive, vom examina, în al doilea rând, dacă excluderea acestor prestații de la cele acordate de sistemul special pentru lucrătorii casnici prevăzută la articolul 251 litera d) din LGSS constituie, după cum sugerează instanța de trimitere, o discriminare indirectă pe criterii de sex, interzisă de această directivă (secțiunea 3).</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dispoziția în discuție în litigiul principal intră în domeniul de aplicare al Directivei 79/7?</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>Ținând seama de considerațiile formulate în cadrul analizei admisibilității cererii de decizie preliminară, vom fi succinți în ceea ce privește această întrebare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>În primul rând, subliniem că, prin acțiunea sa, CJ contestă respingerea de către TGSS a cererii sale de a contribui pentru a acoperi riscul de șomaj <HT TYPE="ITALIC">în scopul</HT> <HT TYPE="ITALIC">dobândirii dreptului la prestații de șomaj</HT>. În al doilea rând, dorim să subliniem că aceste prestații intră în domeniul de aplicare material al Directivei 79/7 întrucât se înscriu în cadrul unui sistem juridic de protecție împotriva unuia dintre riscurile enumerate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din această directivă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Potrivit articolului 2 din Directiva 79/7, aceasta se aplică populației active, în consecință o lucrătoare casnică precum CJ intră în domeniul de aplicare personal al acestei directive.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>În consecință, considerăm că dispoziția în discuție în litigiul principal intră în domeniul de aplicare material al Directivei 79/7.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="9"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">3.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Excluderea prestațiilor de șomaj din prestațiile acordate de sistemul special de securitate socială aplicabil lucrătorilor casnici prevăzută de dispoziția în discuție în litigiul principal constituie o discriminare indirectă pe criterii de sex în sensul Directivei 79/7?</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere are îndoieli cu privire la compatibilitatea articolului 251 litera d) din LGSS cu dreptul Uniunii. Astfel, grupul de lucrători incluși în sistemul special pentru lucrătorii casnici ar fi constituit aproape exclusiv din persoane de sex feminin. Prin urmare, această dispoziție ar constitui o discriminare indirectă pe criterii de sex, întrucât ar refuza femeilor care fac parte din acest grup posibilitatea de a avea acces la prestația socială de șomaj, împiedicându‑le să contribuie pentru acoperirea acestui risc.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>Părțile din litigiul principal și persoanele interesate au păreri divergente cu privire la aspectul dacă există o asemenea discriminare indirectă în privința lucrătorilor casnici. Guvernul spaniol susține că diferența de tratament care constă în excluderea de la sistemul special pentru lucrătorii casnici a protecției privind riscul de șomaj nu constituie o discriminare indirectă pe criterii de sex. TGSS nu contestă existența unei asemenea discriminări, dar o consideră justificată și susține că dispoziția națională în discuție în litigiul principal este proporțională<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>Întrucât guvernul spaniol a susținut că nu există o discriminare indirectă, numai cu titlu subsidiar a apărat această poziție privind justificarea inegalității de tratament și proporționalitatea dispoziției în discuție în litigiul principal.</P></NOTE>. În ceea ce privește Comisia, aceasta arată că dispoziția menționată constituie în mod vădit o discriminare indirectă și are îndoieli atât cu privire la unele temeiuri ale justificării, cât și cu privire la proporționalitate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>Pentru a stabili dacă dispoziția în discuție în litigiul principal constituie o discriminare indirectă pe criterii de sex în sensul Directivei 79/7, vom aborda mai întâi problema dacă această dispoziție instituie o inegalitate de tratament în fapt pe criterii de sex. Vom examina apoi dacă o astfel de inegalitate poate fi justificată în mod obiectiv în raport cu dispozițiile Directivei 79/7 și, în sfârșit, după caz, dacă aceasta este proporțională.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">a)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dispoziția în discuție în litigiul principal instituie o inegalitate de tratament pe criterii de sex?</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>Amintim de la bun început că Curtea a statuat în mai multe rânduri că, în exercitarea competenței lor de a‑și organiza sistemele de securitate socială și de a stabili, în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii, condițiile de acordare a prestațiilor în materie de securitate socială, statele membre trebuie să respecte dreptul Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P>În cadrul Directivei 79/7, a se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20171109">9 noiembrie 2017</DATE>, <NAME.CASE>Espadas Recio</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑98/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2017:833">EU:C:2017:833</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 1 din Directiva 79/7, obiectul acesteia îl constituie aplicarea treptată, în domeniul securității sociale și al altor elemente ale protecției sociale prevăzute la articolul 3, a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P>Din jurisprudență reiese că Directiva 79/7 nu este decât expresia, în domeniul în cauză, a principiului egalității, unul dintre principiile fundamentale de drept. A se vedea prin analogie Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19960430">30 aprilie 1996</DATE>, <NAME.CASE>P./S.</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑13/94</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1996:170">EU:C:1996:170</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0018">18</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea Lenaerts, K., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0026" ID="QS0026"/>L’égalité de traitement en droit communautaire. Un principe unique aux apparences multiples<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/>, <HT TYPE="ITALIC">Cahiers de droit européen</HT>, 1991, p. 3-41.</P></NOTE>. Articolul 4 alineatul (1) din această directivă prevede că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0027" ID="QS0027"/>[p]rincipiul egalității de tratament presupune inexistența oricărei discriminări pe criterii de sex, în raport, direct sau indirect […], îndeosebi în ceea ce privește […] domeniul de aplicare al regimurilor și condițiile de acces la acestea<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="201D" ID="QE0027"/>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="10"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>Rezultă că articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, care pune în aplicare principiul nediscriminării pe criterii de sex în materie de securitate socială, trebuie respectat de statele membre atunci când își exercită competența în materie de securitate socială și în special de prestații de șomaj.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">1)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la argumentul guvernului spaniol referitor la lipsa comparabilității situațiilor</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>Amintim de la bun început că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, o discriminare constă în aplicarea unor reguli diferite unor situații comparabile sau în aplicarea aceleiași reguli unor situații diferite<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19950214">14 februarie 1995</DATE>, <NAME.CASE>Schumacker</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑279/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:31">EU:C:1995:31</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0030">30</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20040330">30 martie 2004</DATE>, <NAME.CASE>Alabaster</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑147/02</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2004:192">EU:C:2004:192</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20090716">16 iulie 2009</DATE>, <NAME.CASE>Gómez‑Limón Sánchez‑Camacho</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑537/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:462">EU:C:2009:462</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0056">56</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Praxair MRC</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑486/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:379">EU:C:2019:379</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0073">73</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În această privință, trebuie să se precizeze că, în sensul obiectivelor dreptului social al Uniunii, noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0028" ID="QS0028"/>discriminare indirectă<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="201D" ID="QE0028"/> are legătură mai ales cu tratamentul diferit al unor situații comparabile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P>Tobler, C., <HT TYPE="ITALIC">Limites et potentiel du concept de discrimination indirecte</HT>, Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse (Comisia Europeană), 2009, p. 1-85, în special p. 24.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>Guvernul spaniol apreciază, întemeindu‑se pe Hotărârea MB (Schimbare de sex și pensie pentru limită de vârstă)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180626">26 iunie 2018</DATE> (<NO.CASE>C‑451/16</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:492">EU:C:2018:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0042">42</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, că situația lucrătorilor casnici nu este comparabilă cu cea a celorlalți lucrători din sistemul general și, în consecință, nu există nicio discriminare indirectă pe criterii de sex.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>Acest argument nu ne convinge. Nu numai că este necesar să se constate că cele două situații vizate sunt comparabile din punctul de vedere al drepturilor la prestații de șomaj, dar guvernul spaniol, făcând trimitere la această hotărâre, pare să confunde noțiunile de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0029" ID="QS0029"/>discriminare directă<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/> și de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0030" ID="QS0030"/>discriminare indirectă<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>Noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0031" ID="QS0031"/>discriminare directă<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/> este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/54 ca fiind <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0032" ID="QS0032"/>situația în care o persoană este tratată într‑un mod mai puțin favorabil din cauza sexului în comparație cu o altă persoană care este, a fost sau ar fi într‑o situație comparabilă<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="201D" ID="QE0032"/>. În jurisprudența sa, Curtea a arătat că această noțiune trebuie să fie înțeleasă în același mod în contextul Directivei 79/7. În această privință, ea a precizat că, în cazul în care un astfel de tratament mai puțin favorabil este bazat pe sex și poate constitui o discriminare directă, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, mai trebuie să se verifice și dacă cele două situații examinate sunt comparabile. A se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180626">26 iunie 2018</DATE>, <NAME.CASE>MB (Schimbare de sex și pensie pentru limită de vârstă)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑451/16</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:492">EU:C:2018:492</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Rezultă că, în cazul în care situațiile examinate nu sunt comparabile, diferența de tratament nu constituie o discriminare directă. În plus, trebuie să se facă distincție între noțiunile de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0033" ID="QS0033"/>discriminare directă<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/> și de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0034" ID="QS0034"/>discriminare indirectă<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="201D" ID="QE0034"/> la nivelul justificării. Astfel, în timp ce prima noțiune nu poate fi justificată decât în temeiul unor motive specifice prevăzute în mod expres de lege, cea de a doua poate fi justificată de <HT TYPE="ITALIC">motive obiective</HT>. Prin urmare, problema dacă o discriminare poate fi <HT TYPE="ITALIC">justificată în mod obiectiv</HT> se ridică numai în cadrul examinării discriminărilor indirecte.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>Ținem să amintim că din decizia de trimitere reiese că dispoziția în discuție în litigiul principal nu ar constitui o discriminare directă, ci o discriminare indirectă pe criterii de sex, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7. Spre deosebire de cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea MB (Schimbare de sex și pensie pentru limită de vârstă)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180626">26 iunie 2018</DATE> (<NO.CASE>C‑451/16</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:492">EU:C:2018:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>): <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0035" ID="QS0035"/>Prin urmare, trebuie să se constate că reglementarea națională în discuție în litigiul principal rezervă un tratament mai puțin favorabil <HT TYPE="ITALIC">bazat direct pe sex</HT> unei persoane care și‑a schimbat sexul după ce s‑a căsătorit decât unei persoane care și‑a păstrat sexul de la naștere și care este căsătorită, chiar dacă aceste persoane se află în situații comparabile.<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/> Sublinierea noastră.</P></NOTE>, din prezenta decizie de trimitere reiese că dispoziția în discuție în litigiul principal este formulată în mod neutru. Astfel, această dispoziție se aplică fără deosebire lucrătorilor casnici de un sex sau altul și, prin urmare, nu constituie o discriminare directă pe criterii de sex care ar putea fi pusă în discuție prin lipsa comparabilității situației lucrătorilor casnici cu cea a altor lucrători<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P>A se vedea în special, în cadrul egalității de remunerație între lucrătorii de sex masculin și lucrătorii de sex feminin, Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19990511">11 mai 1999</DATE>, <NAME.CASE>Angestelltenbetriebsrat der Wiener Gebietskrankenkasse</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑309/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:241">EU:C:1999:241</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0021">21</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>În consecință, argumentul guvernului spaniol trebuie înlăturat.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">2)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la existența unui dezavantaj special pentru persoanele de un anumit sex în raport cu persoane de celălalt sex</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>Guvernul spaniol susține că diferența de tratament instituită prin clauza de excludere nu determină un prejudiciu pentru lucrătorii în cauză<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>Potrivit guvernului spaniol, o asemenea abordare decurge din Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150414">14 aprilie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Cachaldora Fernández</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑527/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:215">EU:C:2015:215</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0031">31</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și din Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20171109">9 noiembrie 2017</DATE>, <NAME.CASE>Espadas Recio</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑98/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2017:833">EU:C:2017:833</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0041">41</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT>Trebuie amintit însă, astfel cum a considerat o parte a doctrinei, că existența unui prejudiciu nu este o condiție a existenței discriminării indirecte. Așadar, chiar dacă un prejudiciu poate fi adeseori indiciul unei discriminări, noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0036" ID="QS0036"/>discriminare<QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="201D" ID="QE0036"/> nu implică în sine existența acestuia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0025"><P>Geulette, A., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0037" ID="QS0037"/>De la discrimination indirecte telle qu’appréhendée par la Cour de justice des communautés européennes au regard du règlement 1408/71/CEE et de la directive 79/7/CEE<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/>, <HT TYPE="ITALIC">Revue belge de sécurité sociale</HT>, al doilea trimestru, 2003, p. 541-582, în special p. 554 și doctrina citată. În această privință, Curtea a statuat deja că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0038" ID="QS0038"/>noțiunea de discriminare nu implică, prin definiție, faptul că a fost cauzat un prejudiciu direct [și] că această noțiune presupune înainte de toate să fi fost prevăzute condiții inegale pentru situații comparabile<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/>. Cu toate acestea, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0039" ID="QS0039"/>aplicarea unor condiții inegale poate determina prejudicii care pot fi considerate consecința revelatoare a unei discriminări<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="201D" ID="QE0039"/>. A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19600510">10 mai 1960</DATE>, <NAME.CASE>Barbara și alții/Înalta Autoritate</NAME.CASE> (<NO.CASE>3/58-18/58, 25/58 și 26/58</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1960:18">EU:C:1960:18</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, p. 404).</P></NOTE>. Prin urmare, trebuie să se stabilească dacă o anumită măsură națională poate avea un <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0040" ID="QS0040"/>efect prejudiciabil sau disparat<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/> asupra persoanelor care aparțin unui grup în raport cu efectul pe care îl are asupra persoanelor care aparțin unui alt grup<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0026"><P>Cu privire la influența doctrinei americane referitoare la <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0041" ID="QS0041"/>disparate impact<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/> în cadrul discriminărilor indirecte în dreptul social al Uniunii, a se vedea în special Tobler, C., <HT TYPE="ITALIC">Indirect Discrimination. A Case Study into the Development of the Legal Concept of Indirect Discrimination under EC Law</HT>, Intersentia, Antwerpen‑Oxford, 2005, p. 91-96. A se vedea în această privință Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19810331">31 martie 1981</DATE>, <NAME.CASE>Jenkins</NAME.CASE> (<NO.CASE>96/80</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1981:80">EU:C:1981:80</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, p. 925, punctul 13), precum și Concluziile avocatului general Warner prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Jenkins</NAME.CASE> (<NO.CASE>96/80</NO.CASE>, nepublicate, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1981:21">EU:C:1981:21</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, p. 936 și 937).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>Acestea fiind precizate, considerăm că guvernul spaniol a intenționat să afirme că dispoziția în discuție în litigiul principal nu instituie un <HT TYPE="ITALIC">dezavantaj</HT> special pentru lucrătorii casnici.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>Nu suntem de acord cu acest argument. Considerăm, dimpotrivă, că dispoziția în discuție în litigiul principal instituie un dezavantaj special pentru lucrătorii casnici, după cum vom arăta în considerațiile care urmează.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53.</NO.P><TXT>În primul rând, subliniem că Directiva 79/7 nu definește noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0042" ID="QS0042"/>discriminare indirectă<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0027"><P>Curtea s‑a referit pentru prima dată la discriminarea indirectă (pe criterii de cetățenie) în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19740212">12 februarie 1974</DATE>, <NAME.CASE>Sotgiu</NAME.CASE> (<NO.CASE>152/73</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1974:13">EU:C:1974:13</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0011">11</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), în legătură cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din <DATE ISO="19681015">15 octombrie 1968</DATE> privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="257" PAGE.FIRST="2" DATE.PUB="1968">JO 1968, L 257, p. 2</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 11): <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0043" ID="QS0043"/>Normele egalității de tratament […] interzic nu numai discriminările evidente, întemeiate pe cetățenie, ci și <HT TYPE="ITALIC">orice forme disimulate</HT> <HT TYPE="ITALIC">de discriminare</HT> care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc, în fapt, la același rezultat<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/>. Sublinierea noastră. Pentru o jurisprudență recentă în domeniul liberei circulații a lucrătorilor în care Curtea utilizează această noțiune, a se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200402">2 aprilie 2020</DATE>, <NAME.CASE>PF și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑830/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:275">EU:C:2020:275</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0030">30</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. Totuși, din jurisprudența Curții reiese că această noțiune trebuie, în contextul directivei menționate, să fie înțeleasă în același mod ca și în contextul Directivei 2006/54. Aceasta din urmă definește, la articolul 2 alineatul (1) litera (b), noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0044" ID="QS0044"/>discriminare indirectă pe criterii de sex<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="201D" ID="QE0044"/> ca fiind <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0045" ID="QS0045"/>situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practică aparent neutră <HT TYPE="ITALIC">ar defavoriza în special</HT> persoanele de un anumit sex în raport cu persoane de<?PAGE NO="12"?> celălalt sex<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="201D" ID="QE0045"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0028"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Sublinierea noastră. Observăm că această hotărâre marchează o evoluție a definiției noțiunii respective în raport cu jurisprudența anterioară, potrivit căreia <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0046" ID="QS0046"/>există discriminare indirectă în sensul acestei dispoziții atunci când aplicarea unei măsuri naționale, deși formulată în mod neutru, <HT TYPE="ITALIC">dezavantajează</HT> în fapt un număr mult mai mare de femei decât de bărbați<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/>. Sublinierea noastră. A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111020">20 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Brachner</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑123/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:675">EU:C:2011:675</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0056">56</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20121122">22 noiembrie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Elbal Moreno</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑385/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:746">EU:C:2012:746</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0029">29</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150414">14 aprilie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Cachaldora Fernández</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑527/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:215">EU:C:2015:215</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0028">28</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20171109">9 noiembrie 2017</DATE>, <NAME.CASE>Espadas Recio</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑98/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2017:833">EU:C:2017:833</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Astfel cum s‑a subliniat în doctrină, trebuie să se examineze mai degrabă calitativ care sunt efectele potențiale defavorabile ale unei măsuri asupra unor persoane care intră sub incidența unui anumit criteriu în raport cu alte persoane. Această nouă definiție permite de asemenea tratarea discriminărilor indirecte legate de criterii pentru care ar lipsi datele cantitative. A se vedea în această privință Miné, M., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0047" ID="QS0047"/>Les concepts de discrimination directe et indirecte<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/>, <HT TYPE="ITALIC">ERA Forum</HT>, vol. 4, 2003, p. 30-44, în special p. 38 și 39, Tridimas, T., <HT TYPE="ITALIC">The General Principles of EU Law</HT>, Oxford University Press, 2005, p. 67-72, și Vielle, P., și Wuiame, N., <HT TYPE="ITALIC">Évaluation de la mise en œuvre de la directive 79/7/CEE relative à l’égalité de traitement entre les hommes et les femmes en matière de sécurité sociale</HT>, 1999, p. 1-49, în special p. 21.</P></NOTE>. Potrivit Curții, existența unui asemenea dezavantaj special ar putea fi stabilită printre altele dacă s‑ar dovedi că o reglementare precum cea în discuție în litigiul principal afectează în mod negativ o proporție mult mai mare a persoanelor de un anumit sex în raport cu persoane de celălalt sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0029"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54.</NO.P><TXT>În această privință, amintim că problema dacă utilizarea unui criteriu neutru din punct de vedere formal constituie o discriminare indirectă depinde de împrejurările de fapt ale speței<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0030"><P>A se vedea în special Tobler, C., <HT TYPE="ITALIC">Indirect Discrimination. A Case Study into the Development of the Legal Concept of Indirect Discrimination under EC Law</HT>, <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 58.</P></NOTE>. În consecință, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de aceste împrejurări, dacă dispoziția în discuție în litigiul principal poate fi calificată drept <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0048" ID="QS0048"/>măsură indirect discriminatorie<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/> în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55.</NO.P><TXT>În acest context, datele statistice joacă un rol fundamental în constatarea existenței unui dezavantaj în fapt pentru persoane de un anumit sex în raport cu persoane de celălalt sex. Totuși, revine instanței naționale sarcina de a aprecia fiabilitatea acestor date și dacă ele pot fi luate în considerare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0031"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). Este necesar să se arate că discriminarea indirectă poate fi dovedită prin orice mijloace, nu numai pe baza unor date statistice. A se vedea în această privință Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0046">46</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20191003">3 octombrie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Schuch‑Ghannadan</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑274/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:828">EU:C:2019:828</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0056">56</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Dacă ea apreciază că un procent mai ridicat de femei decât de bărbați este vizat de clauza de excludere prevăzută la dispoziția în discuție în litigiul principal, aceasta din urmă ar constitui o inegalitate de tratament contrară articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56.</NO.P><TXT>În al doilea rând, în speță, nu pare să reiasă nici din decizia de trimitere, nici din informațiile prezentate în ședință că lipsesc datele statistice. Deși dispoziția națională în discuție în litigiul principal nu stabilește o distincție între persoanele de cele două sexe, statisticile furnizate de instanța de trimitere arată totuși că, în cadrul grupului lucrătorilor casnici, femeile sunt dezavantajate într‑o proporție covârșitoare. Această instanță arată că datele respective nu au fost nicidecum contestate de TGSS și că dispoziția în discuție în litigiul principal dezavantajează lucrătorii casnici<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0032"><P>TGSS arată, în observațiile sale scrise, că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0049" ID="QS0049"/>[n]u există nicio îndoială că lucrătorii afiliați la sistemul special pentru lucrătorii casnici sunt, în marea lor majoritate, femei, iar excluderea lor de la protecția împotriva șomajului ar putea constitui o discriminare indirectă în raport cu lucrătorii de sex masculin<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57.</NO.P><TXT>Pentru a aprecia aceste date, amintim că reiese dintr‑o jurisprudență constantă a Curții, pe de o parte, că revine instanței naționale sarcina de a lua în considerare ansamblul lucrătorilor cărora li se aplică reglementarea națională din care decurge diferența de tratament, în speță articolul 251 litera d) din LGSS, și, pe de altă parte, că cea mai bună metodă de comparație constă în<?PAGE NO="13"?> compararea proporțiilor lucrătorilor care sunt și care nu sunt afectați de pretinsa diferență de tratament în cadrul forței de muncă feminine care intră în domeniul de aplicare al acestei reglementări cu, respectiv, aceleași proporții în cadrul forței de muncă masculine<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0033"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200924">24 septembrie 2020</DATE>, <NAME.CASE>YS (Pensii ocupaționale ale personalului cadru)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑223/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:753">EU:C:2020:753</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0052">52</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0026">26</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58.</NO.P><TXT>Dacă se aplică această metodă în prezenta cauză, pe de o parte, trebuie luate în considerare nu numai persoanele afiliate la sistemul special de securitate socială pentru lucrătorii casnici, ci și ansamblul lucrătorilor supuși sistemului general de securitate socială spaniol, inclusiv cei incluși în sistemele speciale, în cadrul căruia sunt integrate aceste persoane afiliate, în măsura în care reglementarea în discuție în litigiul principal contribuie la definirea domeniului de aplicare personal al prestațiilor aplicabile tuturor persoanelor afiliate la sistemul general, și anume prestațiile de șomaj<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0034"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0028">28</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59.</NO.P><TXT>În această privință, din articolul 264 alineatul 1 din LGSS reiese că toți lucrătorii salariați supuși <HT TYPE="ITALIC">sistemului general de securitate socială</HT> au în principiu dreptul la prestații de șomaj. Astfel, ca răspuns la o întrebare adresată de Curte în ședință, TGSS a explicat că, la data de <DATE ISO="20210531">31 mai 2021</DATE>, în Spania, <FT TYPE="NUMBER">15872720</FT> de lucrători salariați erau incluși în acest sistem general. În cadrul grupului respectiv, proporția de bărbați și de femei era mai mult sau mai puțin similară, și anume 51,04 % și, respectiv, 48,96 %<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0035"><P>Pentru date statistice privind primul trimestru al anului 2017, a se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0042">42</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, iar <FT TYPE="NUMBER">14259814</FT> lucrători contribuiau la șomaj, în timp ce <FT TYPE="NUMBER">1612906</FT> nu contribuiau la acesta.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, TGSS a precizat în ședință că, în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">sistemul special pentru lucrătorii casnici</HT>, din care făceau parte, la aceeași dată, <FT TYPE="NUMBER">384175</FT> de lucrători salariați, proporția de bărbați și de femei diferă în mare parte. Mai precis, instanța de trimitere arată că femeile reprezintă aproape 100 % din lucrătorii cărora li se aplică sistemul menționat. În această privință, TGSS a indicat de asemenea în ședință, cu privire la informațiile referitoare la aceeași dată, că grupul lucrătorilor casnici era reprezentat de <FT TYPE="NUMBER">17171</FT> de bărbați și de <FT TYPE="NUMBER">366991</FT> de femei. Din aceste date rezultă că, la acea dată, grupul era compus din 95,53 % femei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61.</NO.P><TXT>Statisticile prezentate în fața instanței de trimitere și confirmate de TGSS în ședință evidențiază că clauza de excludere în discuție în litigiul principal afectează în mod negativ o proporție mult mai mare a lucrătorilor casnici de sex feminin decât de sex masculin.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62.</NO.P><TXT>Prin urmare, suntem de părere că, în cazul în care instanța de trimitere, pe baza datelor statistice pe care le‑am examinat și, dacă este cazul, a altor elemente pertinente, ar ajunge la concluzia că dispoziția în discuție în litigiul principal le dezavantajează în special pe lucrătoarele de sex feminin, ar trebui să se considere că această dispoziție este contrară articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, cu excepția cazului în care ar fi justificată de factori obiectivi și străini de orice discriminare pe criterii de sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0036"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0047">47</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="14"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63.</NO.P><TXT>În consecință, trebuie să se analizeze în continuare problema dacă inegalitatea de tratament instituită prin dispoziția în discuție în litigiul principal în defavoarea lucrătorilor casnici de sex feminin poate fi justificată în mod obiectiv în raport cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0037"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">b)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Inegalitatea de tratament instituită prin dispoziția în discuție în litigiul principal poate fi justificată în mod obiectiv în raport cu dispozițiile Directivei 79/7?</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64.</NO.P><TXT>În observațiile lor scrise, TGSS și guvernul spaniol susțin în special că diferența de tratament în privința lucrătorilor casnici este justificată de obiective întemeiate pe caracteristicile specifice ale acestei categorii de angajați și pe statutul angajatorilor lor, precum și pe obiectivele de protecție a lucrătorilor, de protecție a nivelului de încadrare în muncă în acest sector și de combatere a muncii ilegale și a fraudei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65.</NO.P><TXT>Se ridică, așadar, problema dacă aceste motive sunt obiective și străine de orice discriminare pe criterii de sex. Potrivit Curții, aceasta este situația în special în cazul în care mijloacele alese răspund unui obiectiv legitim de politică socială, sunt apte să atingă obiectivul urmărit de reglementarea în cauză și sunt necesare în acest scop<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0038"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0053">53</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19860513">13 mai 1986</DATE>, <NAME.CASE>Bilka‑Kaufhaus</NAME.CASE> (<NO.CASE>170/84</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1986:204">EU:C:1986:204</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19890713">13 iulie 1989</DATE>, <NAME.CASE>Rinner‑Kühn</NAME.CASE> (<NO.CASE>171/88</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1989:328">EU:C:1989:328</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0014">14</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19940224">24 februarie 1994</DATE>, <NAME.CASE>Roks și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑343/92</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1994:71">EU:C:1994:71</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În plus, astfel de mijloace nu pot fi considerate ca fiind apte să garanteze obiectivul invocat decât dacă răspund cu adevărat preocupării privind atingerea acestuia și sunt puse în aplicare în mod coerent și sistematic<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0039"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">1)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la controlul legitimității scopului de politică socială la care răspunde clauza de excludere prevăzută de dispoziția în discuție în litigiul principal</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66.</NO.P><TXT>În primul rând, amintim că obiectivele de politică socială sunt considerate în general de Curte ca fiind obiective de interes general legitime. Protecția privind riscul de șomaj face parte integrantă din politica socială care intră în competența statelor membre.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67.</NO.P><TXT>În special, în contextul egalității de tratament în materie de încadrare în muncă și de muncă, Curtea a apreciat deja că promovarea încadrării în muncă reprezintă în mod incontestabil un obiectiv legitim al politicii sociale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0040"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20071016">16 octombrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Palacios de la Villa</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑411/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:604">EU:C:2007:604</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0065">65</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200402">2 aprilie 2020</DATE>, <NAME.CASE>Comune di Gesturi</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑670/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:272">EU:C:2020:272</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030911">11 septembrie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Steinicke</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑77/02</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:458">EU:C:2003:458</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0062">62</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. În special, în ceea ce privește articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, Curtea a acceptat drept motiv obiectiv de justificare, având în vedere accesul la un sistem legal de asigurări de șomaj, lupta împotriva creșterii numărului de locuri de muncă ilegale și a manevrelor de eludare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0041"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19951214">14 decembrie 1995</DATE>, <NAME.CASE>Megner și Scheffel</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑444/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:442">EU:C:1995:442</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0028">28</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). În cadrul accesului la asigurarea obligatorie pentru invaliditate și limită de vârstă, a se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19951214">14 decembrie 1995</DATE>, <NAME.CASE>Nolte</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑317/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:438">EU:C:1995:438</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0031">31</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Pe de altă parte, în contextul libertăților fundamentale garantate de tratat, Curtea a declarat că obiective precum protecția socială a lucrătorilor și facilitarea controalelor administrative aferente acesteia [Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20130416">16 aprilie 2013</DATE>, <NAME.CASE>Las</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑202/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:239">EU:C:2013:239</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0028">28</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>)], precum și combaterea fraudei, în special socială, și prevenirea abuzurilor sunt obiective care figurează printre <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0050" ID="QS0050"/>motivele imperative de interes general<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/> care pot să justifice o restricție privind exercitarea libertăților fundamentale recunoscute de tratat [Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20181113">13 noiembrie 2018</DATE>, <NAME.CASE>Čepelnik</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑33/17</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:896">EU:C:2018:896</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>)]. Dorim să amintim însă că noțiunile de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0051" ID="QS0051"/>motive imperative de interes general<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/> în contextul libertăților fundamentale și de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0052" ID="QS0052"/>motive obiective de justificare<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/> în cadrul discriminărilor indirecte nu sunt echivalente.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="15"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68.</NO.P><TXT>În acest context, Curtea a admis uneori că statele membre dispun <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0053" ID="QS0053"/>de o marjă de apreciere rezonabilă<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/> în ceea ce privește natura măsurilor de protecție socială și modalitățile concrete de realizare a acestora<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0042"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19840712">12 iulie 1984</DATE>, <NAME.CASE>Hofmann</NAME.CASE> (<NO.CASE>184/83</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1984:273">EU:C:1984:273</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>) (privind măsurile sociale în vederea asigurării protecției femeii în ceea ce privește graviditatea și maternitatea), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19910507">7 mai 1991</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Belgia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑229/89</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1991:187">EU:C:1991:187</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0022">22</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>) (privind obiectivul social de garantare a unui venit minim de înlocuire), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111020">20 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Brachner</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑123/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:675">EU:C:2011:675</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0091">91</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>) (privind atribuirea unui venit egal cu minimul social ca făcând parte integrantă din politica socială).</P></NOTE>, în timp ce, în deciziile sale mai recente, a indicat că ele dispun <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0054" ID="QS0054"/>de o largă marjă de apreciere<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0043"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19951214">14 decembrie 1995</DATE>, <NAME.CASE>Nolte</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑317/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:438">EU:C:1995:438</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19951214">14 decembrie 1995</DATE>, <NAME.CASE>Megner și Scheffel</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑444/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:442">EU:C:1995:442</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0029">29</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19960201">1 februarie 1996</DATE>, <NAME.CASE>Posthuma‑van Damme și Oztürk</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑280/94</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1996:27">EU:C:1996:27</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0026">26</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19990209">9 februarie 1999</DATE>, <NAME.CASE>Seymour‑Smith și Perez</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑167/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:60">EU:C:1999:60</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0074">74</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111020">20 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Brachner</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑123/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:675">EU:C:2011:675</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0073">73</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În special, în cadrul discriminărilor indirecte pe criterii de sex, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, Curtea a statuat că, la alegerea măsurilor care pot îndeplini obiectivele politicii lor sociale și de ocupare a forței de muncă, statele membre dispun de o largă marjă de apreciere<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0044"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210121">21 ianuarie 2021</DATE>, <NAME.CASE>INSS</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑843/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:55">EU:C:2021:55</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69.</NO.P><TXT>Trebuie să se arate că această jurisprudență a Curții a făcut obiectul unor critici din partea doctrinei, care îi reproșează respectiva schimbare de abordare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0045"><P>Doctrina a criticat de asemenea atenuarea testului, structurat în trei etape, privind justificarea al cărei caracter obiectiv impune ca motivele alese, în primul rând, să răspundă unei nevoi reale (realitatea), în al doilea rând, să fie apte să atingă obiectivul (caracterul adecvat) și, în al treilea rând, să fie necesare în acest scop (proporționalitatea). Potrivit doctrinei, Curtea ar aplica acest test într‑un mod mai strict și mai sistematic în domeniile discriminării indirecte pe criterii de cetățenie decât în cel al materiilor supuse printre altele Directivei 79/7. A se vedea în special Barnard, C., și Hepple, B., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0055" ID="QS0055"/>Indirect Discrimination: Interpreting Seymour‑Smith<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/>, <HT TYPE="ITALIC">Cambridge Law Journal</HT>, 58(2), 1999, p. 399-412, în special p. 409-412: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0056" ID="QS0056"/>The real problem is that while the Court of Justice is capable of pronouncing on questions of formal equality, it lacks access to the statistical and social science advice which is needed to assess arguments about disparate impact and objective justification.<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/> [<QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0057" ID="QS0057"/>Adevărata problemă constă în faptul că, deși Curtea de Justiție este în măsură să se pronunțe asupra chestiunilor de egalitate formală, ea nu are acces la recomandările statistice și din domeniul științelor sociale necesare pentru a evalua argumentele referitoare la impactul disparat și la justificarea obiectivă.<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/>]; Bell, M., și Waddington, L., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0058" ID="QS0058"/>More Equal than Others: Distinguishing European Union Equality Directives<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/>, <HT TYPE="ITALIC">Common Market Law Review</HT>, vol. 38, 2001, p. 587-611, în special p. 593, precum și Vielle, P., și Wuiame, N., <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 22. Cu privire la importanța aplicării stricte a acestui test în cadrul discriminărilor pe criterii de sex, a se vedea Mulder, J., <HT TYPE="ITALIC">Indirect sex discrimination in employment. Theoretical analysis and reflections on the CJEU case law and national application of the concept of indirect sex discrimination</HT>, European Network of Legal experts in gender equality and non‑discrimination, Comisia Europeană, Bruxelles, 2020, p. 130.</P></NOTE>. În aceste condiții, subliniem că, independent de faptul că se pune accentul pe caracterul <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0059" ID="QS0059"/>rezonabil<QUOT.END REF.START="QS0059" CODE="201D" ID="QE0059"/> sau <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0060" ID="QS0060"/>larg<QUOT.END REF.START="QS0060" CODE="201D" ID="QE0060"/> al marjei de apreciere a statelor membre în alegerea măsurilor susceptibile să realizeze obiectivele politicii lor sociale, Curtea a statuat totuși că această marjă de apreciere nu poate avea ca efect golirea de conținut a aplicării unui principiu fundamental de drept al Uniunii, precum cel al egalității de tratament<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0046"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19990209">9 februarie 1999</DATE>, <NAME.CASE>Seymour‑Smith și Perez</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑167/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:60">EU:C:1999:60</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0071">71</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030320">20 martie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Kutz‑Bauer</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑187/00</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:168">EU:C:2003:168</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0057">57</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030911">11 septembrie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Steinicke</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑77/02</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:458">EU:C:2003:458</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0063">63</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140115">15 ianuarie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Association de médiation sociale</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑176/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2">EU:C:2014:2</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70.</NO.P><TXT>În acest context, amintim că, pentru ca o diferență de tratament să nu constituie o discriminare indirectă, ea trebuie să fie justificată de factori obiectivi <HT TYPE="ITALIC">și</HT> străini de orice discriminare pe criterii de sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0047"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0047">47</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Desigur, astfel cum am indicat deja<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0048"><P>A se vedea punctul 65 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, Curtea consideră că aceasta ar fi situația <HT TYPE="ITALIC">în special</HT> dacă mijloacele alese răspund unui obiectiv legitim al politicii sociale a statului membru a cărui legislație este în discuție, sunt apte să atingă obiectivul urmărit de aceasta și sunt necesare în acest scop<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0049"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19860513">13 mai 1986</DATE>, <NAME.CASE>Bilka‑Kaufhaus</NAME.CASE> (<NO.CASE>170/84</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1986:204">EU:C:1986:204</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19890713">13 iulie 1989</DATE>, <NAME.CASE>Rinner‑Kühn</NAME.CASE> (<NO.CASE>171/88</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1989:328">EU:C:1989:328</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0014">14</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19940224">24 februarie 1994</DATE>, <NAME.CASE>Roks și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑343/92</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1994:71">EU:C:1994:71</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190508">8 mai 2019</DATE>, <NAME.CASE>Villar Láiz</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑161/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:382">EU:C:2019:382</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Așadar, pe de o parte, este de competența statului membru să dovedească faptul că reglementarea în cauză răspunde unui obiectiv legitim <HT TYPE="ITALIC">și că<?PAGE NO="16"?> acest obiectiv este străin de orice discriminare bazată pe sex</HT> și, pe de altă parte, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă și în ce măsură dispoziția legislativă respectivă este justificată de un astfel de obiectiv, Curtea fiind competentă să dea indicații, întemeiate pe dosarul cauzei principale, precum și pe observațiile scrise și orale care i‑au fost prezentate, de natură a permite instanței naționale să se pronunțe<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0050"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0055">55</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0056">56</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, precum și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71.</NO.P><TXT>În ceea ce privește identificarea obiectivelor urmărite de sistemul special pentru lucrătorii casnici, nu se poate contesta că motivele invocate de guvernul spaniol și de TGSS referitoare la promovarea angajării și la protejarea nivelurilor de ocupare a forței de muncă, precum și la protecția lucrătorilor, la combaterea muncii ilegale și la frauda socială constituie obiective legitime de politică socială. Cu toate acestea, trebuie amintit că, în cadrul unei discriminări indirecte, justificarea obiectivă nu poate consta doar în enumerarea unei serii de obiective de politică socială care par, la prima vedere, legitime: obiectivele respective trebuie să fie străine de orice discriminare pe criterii de sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0051"><P>Având în vedere această etapă a examinării stabilirii existenței unei discriminări indirecte, și anume cea a verificărilor referitoare la justificările obiective, doctrina a exprimat rezerve cu privire la controlul efectuat de Curte. În opinia sa, acest control pare indulgent în toate cazurile în care se susține că prestația în cauză este justificată de obiective legitime de politică socială. A se vedea în special Pennings, F., <HT TYPE="ITALIC">European Social Security Law</HT>, Intersentia. Antwerp, Oxford și Portland, 2010, p. 322-327.</P></NOTE>. În această privință, Curtea a declarat în mai multe rânduri că simple afirmații generale nu sunt suficiente pentru a arăta că obiectivul unei norme naționale este străin de orice discriminare bazată pe sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0052"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0059">59</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). În această privință, doctrina subliniază că faptul că a fost invocat un obiectiv legitim nu implică în mod necesar limitarea protecției împotriva discriminării indirecte prevăzute de Directiva 79/7. A se vedea Tobler, C., <HT TYPE="ITALIC">Limites et potentiel du concept de discrimination indirecte</HT>, <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 39: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0061" ID="QS0061"/>[a]cesta este motivul pentru care nu este surprinzător că Curtea de Justiție este criticată pentru că a acceptat anumite obiective ca legitime<QUOT.END REF.START="QS0061" CODE="201D" ID="QE0061"/>.</P></NOTE>. În consecință, trebuie să se verifice caracterul străin în mod obiectiv de orice discriminare pe criterii de sex al motivelor de politică socială invocate de guvernul spaniol și de TGSS.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">2)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la verificarea caracterului străin în mod obiectiv de orice discriminare pe criterii de sex al motivelor invocate</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72.</NO.P><TXT>În ceea ce privește obiectivul de justificare întemeiat pe caracteristicile ramurii de activitate a lucrătorilor casnici și pe protejarea nivelului de ocupare a forței de muncă, guvernul spaniol susține în observațiile sale scrise, pe de o parte, că ramura de activitate a lucrătorilor casnici este în mod tradițional sensibilă la sarcina pe care ar putea să o genereze obligațiile administrative și costurile de ocupare a forței de muncă care țin de securitate socială pentru angajatori (șefii de familie) și angajați și, pe de altă parte, că este vorba despre un sector care are, din punct de vedere istoric, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă. Aceasta ar justifica excluderea de la acoperirea unui risc precum cel de șomaj, care ar avea o incidență mai redusă asupra acestui grup de lucrători.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73.</NO.P><TXT>TGSS a invocat ca justificare posibilă a limitării protecției asigurate de securitatea socială în privința lucrătorilor casnici statutul diferit al angajatorilor acestora, care nu ar fi antreprenori care exploatează o unitate de producție clasică, ci șefi de familie ai căminului<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0053"><P>În plus, TGSS ar fi subliniat că acești lucrători pot beneficia de prestația de șomaj din moment ce, pe lângă faptul că încetarea raportului lor de muncă nu este voluntară, ei au contribuit la sistemul general de securitate socială în cursul celor șase ani care au precedat afilierea lor la sistemul special pentru lucrătorii casnici. Totuși, acest lucru pare să îi excludă de la beneficiul prestației de șomaj pe lucrătorii care au lucrat întotdeauna ca lucrători casnici.</P></NOTE>. În plus, TGSS subliniază în observațiile sale scrise că, în măsura în care activitatea acestor angajați impune puține calificări și este, așadar, remunerată în general la salariul minim, ar putea fi <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0062" ID="QS0062"/>mai comod<QUOT.END REF.START="QS0062" CODE="201D" ID="QE0062"/> pentru lucrătorii respectivi să aibă acces la protecția privind riscul de șomaj decât să continue să își furnizeze serviciile sau să alterneze perioade de muncă efectivă și de repaus în care să primească ajutor de șomaj, ceea ce ar avea efectul de a incita la fraudă.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="17"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74.</NO.P><TXT>În ceea ce privește obiectivul de justificare întemeiat pe combaterea muncii ilegale și a fraudei, guvernul spaniol susține în observațiile sale scrise că excluderea din sistemul special pentru lucrătorii casnici a protecției privind riscul de șomaj este justificată de obiectivul legitim de a evita sarcini și costuri sociale care ar agrava problema muncii ilegale și, prin urmare, vulnerabilitatea acestor angajați. În plus, particularitățile raportului de muncă al lucrătorilor casnici ar genera dificultăți suplimentare cu ocazia verificării anumitor condiții esențiale pentru accesul la prestația de șomaj, cum ar fi caracterul involuntar al încetării activității sau dificultatea de a efectua controale și inspecții pentru a verifica existența unor situații de incompatibilitate sau de fraudă, ca urmare a inviolabilității domiciliului angajatorilor, locul de muncă al acestor lucrători.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75.</NO.P><TXT>În acest context, guvernul spaniol și TGSS arată că eventuala includere a protecției privind riscul de șomaj în acest sistem special ar implica în mod necesar o creștere a contribuțiilor, ceea ce ar putea implica o creștere a muncii ilegale, fără afiliere și fără plata contribuțiilor la asigurările sociale, având ca efect o protecție mai redusă a angajaților incluși în sistemul menționat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76.</NO.P><TXT>Astfel cum am indicat la punctul 67 din prezentele concluzii, aceste obiective de politică socială, pe care le vom examina împreună, sunt în principiu obiective legitime<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0054"><P>Considerăm că examinarea comună a acestor obiective este relevantă din moment ce se suprapun și sunt strâns legate unele de altele.</P></NOTE>. Recunoaștem însă că avem îndoieli în ceea ce privește caracterul nediscriminatoriu al acestor obiective, pentru următoarele motive.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77.</NO.P><TXT>În primul rând, este suficient să se arate că sistemele de securitate socială se întemeiază adeseori pe un model familial în care se consideră că persoana de sex masculin, căreia i se atribuie din oficiu calitatea de șef de familie, este cea care desfășoară o activitate și suportă toate cheltuielile legate de gospodăria sa<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0055"><P>A se vedea în special Geulette, A., <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 555.</P></NOTE>. Din acest motiv, trebuie să se examineze, în cadrul examinării <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0063" ID="QS0063"/>justificării obiective<QUOT.END REF.START="QS0063" CODE="201D" ID="QE0063"/>, dacă anumite obiective de politică socială invocate pentru a justifica diferența de tratament dintre persoanele de sex feminin sunt ancorate în roluri stereotipe sau în stereotipuri de gen care se pot afla la originea unor discriminări indirecte sau sistemice<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0056"><P>A se vedea în special Tobler, C., <HT TYPE="ITALIC">Indirect Discrimination. A Case Study into the Development of the Legal Concept of Indirect Discrimination under EC Law</HT>, <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 61 și urm., precum și doctrina citată: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0064" ID="QS0064"/>The term <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0065" ID="QS0065"/>structural discrimination<QUOT.END REF.START="QS0065" CODE="00BB" ID="QE0065"/> refers to a type of discrimination with a much more complex nature. Structural discrimination arises from deeply rooted views, opinions and value judgments relied on in a given society or from societal, cultural, economic patterns and structures.<QUOT.END REF.START="QS0064" CODE="201D" ID="QE0064"/> [<QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0066" ID="QS0066"/>Termenul <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0067" ID="QS0067"/>discriminare structurală<QUOT.END REF.START="QS0067" CODE="00BB" ID="QE0067"/> se referă la un tip de discriminare de natură mult mai complexă. Discriminarea structurală decurge din puncte de vedere, din opinii și din judecăți de valoare profund ancorate într‑o anumită societate sau din scheme și structuri societale, culturale și economice.<QUOT.END REF.START="QS0066" CODE="201D" ID="QE0066"/>] A se vedea de asemenea, în cadrul discriminării rasiale, definiția dată de Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (HCDH): <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0068" ID="QS0068"/>Discrimination can exist explicitly, through institutions, norms and values. […] Structural discrimination primarily relates to the ways in which common behaviour and legislation and norms for everybody can affect, and obscure, discriminatory intent.<QUOT.END REF.START="QS0068" CODE="201D" ID="QE0068"/> [FR], disponibilă la următoarea adresă: https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Racism/IWG/Session8/MirjanaNajcevska.doc.</P></NOTE>. Acest model, în care continuă stereotipurile în raport cu rolul bărbaților și al femeilor în societate<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0057"><P>Cu privire la acest aspect, a se vedea în special Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, Planul de acțiune al Uniunii Europene 2017-2019. Combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați, COM(2017) 678 final.</P></NOTE>, nu mai corespunde realității societății din Europa. Astfel, femeile se integrează astăzi pe piața muncii la toate nivelurile, poziția mamelor și a taților pare să fie<?PAGE NO="18"?> comparabilă în ceea ce privește calitatea de părinte și îngrijirea copiilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0058"><P>Astfel cum a amintit avocatul general Bobek în Concluziile sale prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Syndicat CFTC</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑463/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:550">EU:C:2020:550</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0052">52</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), precum și în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Instituto Nacional de la Seguridad Social (Supliment la pensie pentru mame)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑450/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:696">EU:C:2019:696</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), în special prin referire la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19881025">25 octombrie 1988</DATE>, <NAME.CASE>Comisia împotriva Franței</NAME.CASE> (<NO.CASE>312/86</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1988:485">EU:C:1988:485</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0014">14</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20011129">29 noiembrie 2001</DATE>, <NAME.CASE>Griesmar</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑366/99</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2001:648">EU:C:2001:648</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0056">56</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20090326">26 martie 2009</DATE>, <NAME.CASE>Comisia împotriva Greciei</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑559/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:198">EU:C:2009:198</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0069">69</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150716">16 iulie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Maïstrellis</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑222/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:473">EU:C:2015:473</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0047">47</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE> sau există forme noi de structuri familiale, în special familiile monoparentale, care nu mai corespund modelului clasic de familie.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78.</NO.P><TXT>În al doilea rând, astfel cum s‑a susținut în doctrină, o concepție a egalității dintre persoanele de ambele sexe care consolidează modelul tradițional al specializării rolurilor masculine și feminine are drept efect, pe de o parte, ignorarea segregării profesionale și situația defavorabilă a persoanelor de sex feminin pe piața muncii <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0069" ID="QS0069"/>prin autorizarea menținerii inegalităților dintre lucrătorii tipici și cei atipici în sistemele de securitate socială<QUOT.END REF.START="QS0069" CODE="201D" ID="QE0069"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0059"><P>Vielle, P., și Wuiame, N., <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 24. A se vedea în această privință Vogel‑Polsky, E., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0070" ID="QS0070"/>Genre et droit: les enjeux de la parité<QUOT.END REF.START="QS0070" CODE="201D" ID="QE0070"/>, <HT TYPE="ITALIC">Cahiers du GEDISST (Groupe d’étude sur la division sociale et sexuelle du travail)</HT>, nr. 17, 1996, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0071" ID="QS0071"/>Principes et enjeux de la parité<QUOT.END REF.START="QS0071" CODE="201D" ID="QE0071"/>, p. 11-31: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0072" ID="QS0072"/>Segregarea profesională […] a femeilor în economie și în lumea muncii își are originea în totalitatea raporturilor sociale de sex [sau] în impregnarea stereotipurilor vehiculate de cultură, de educație, de sistemul școlar, de familie, de mijloacele de informare în masă […]<QUOT.END REF.START="QS0072" CODE="201D" ID="QE0072"/></P></NOTE>. Pe de altă parte, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0073" ID="QS0073"/>persoanele care nu adoptă modelul tradițional de activitate profesională, în special lucrătorii <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0074" ID="QS0074"/>atipici<QUOT.END REF.START="QS0074" CODE="00BB" ID="QE0074"/>, sunt concepute în acest caz ca fiind dependente din punct de vedere economic de un lucrător <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0075" ID="QS0075"/>tipic<QUOT.END REF.START="QS0075" CODE="00BB" ID="QE0075"/><QUOT.END REF.START="QS0073" CODE="201D" ID="QE0073"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0060"><P>Vielle, P., și Wuiame, N., <HT TYPE="ITALIC">op. cit</HT>., p. 24.</P></NOTE>. O asemenea concepție a egalității legitimează menținerea și dezvoltarea unor forme multiple de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0076" ID="QS0076"/>familializare a drepturilor<QUOT.END REF.START="QS0076" CODE="201D" ID="QE0076"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0061"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibid</HT>., p. 24. Pentru o analiză exhaustivă a consolidării progresive a egalității dintre lucrători și lucrătoare în rolul lor de părinți de către legiuitorul Uniunii Europene, a se vedea Concluziile avocatului general Bobek prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Syndicat CFTC</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑463/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:550">EU:C:2020:550</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0053">53</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și urm.).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79.</NO.P><TXT>În acest context, putem admite că obiectivele examinate sunt străine de orice discriminare pe criterii de sex?</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80.</NO.P><TXT>Considerăm că răspunsul este negativ.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Primo</HT>, motivele întemeiate pe caracteristicile lucrătorilor casnici (lucrători puțin calificați și retribuiți la salariul minim) sau pe cele ale angajatorilor acestora (șeful de familie) par fondate mai degrabă pe stereotipuri de gen și, în consecință, străine cu greu de o discriminare pe criterii de sex<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0062"><P>În această privință, din observațiile Comisiei reiese că, pentru a explica diferențele actuale privind protecția diferitor tipuri de lucrători și în special a lucrătorilor casnici, doctrina spaniolă a făcut referire printre altele la faptul că acest grup este constituit în majoritate din femei, iar acestea din urmă sunt acoperite în mod tradițional de securitatea socială datorită legăturilor lor de familie. A se vedea în special Otxoa Crespo, I., <HT TYPE="ITALIC">La Seguridad Social del empleo doméstico</HT>: <HT TYPE="ITALIC">evolución y perspectivas</HT>, Universidad del País Vasco – Euskal Herriko Unibertsitatea, 2012, p. 304 și 305. Disponibil la următoarea adresă: https://addi.ehu.es/bitstream/handle/10810/11601/9082-090-2-OtxoaTH.pdf?sequence= 6&amp;isAllowed=y.</P></NOTE>. TGSS afirmă că, în cazul în care lucrătorii casnici ar fi protejați împotriva riscului de șomaj, ar fi <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0077" ID="QS0077"/>mai comod<QUOT.END REF.START="QS0077" CODE="201D" ID="QE0077"/> pentru acești lucrători să <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0078" ID="QS0078"/>alterneze perioade de muncă efectivă și de repaus în care să primească ajutor de șomaj, ceea ce ar avea efectul de a incita la fraudă<QUOT.END REF.START="QS0078" CODE="201D" ID="QE0078"/>. Dacă acest efect ar fi dovedit în raport cu respectivele caracteristici, atunci, în mod logic, toți lucrătorii puțin calificați și remunerați la salariul minim de pe piața muncii din alte sectoare ar trebui să fie de asemenea excluși de la prestația de șomaj. Or, nu aceasta este situația<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0063"><P>Guvernul spaniol a arătat, ca răspuns la o întrebare adresată de Curte în ședință, că șoferii particulari sunt integrați în sistemul general de securitate socială și contribuie cu titlu de prestații de șomaj.</P></NOTE>. În consecință, nu există, în opinia noastră, o legătură între motivele de justificare invocate de TGSS și excluderea lucrătorilor casnici de la prestațiile de șomaj prin dispoziția în discuție în litigiul principal.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="19"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Secundo</HT>, guvernul spaniol justifică această excludere prin obiectivul de protejare a nivelului de ocupare a forței de muncă pentru categoria de activitate a lucrătorilor casnici, făcând referire, pe de o parte, la incidența mai redusă pe care ar avea‑o șomajul asupra acestui grup de lucrători, constituit în majoritate din persoane de sex feminin, și, pe de altă parte, la faptul că, în opinia sa, eventuala includere a protecției privind șomajul în sistemul special pentru lucrătorii casnici ar implica în mod necesar o creștere a contribuțiilor și, prin urmare, creșterea muncii ilegale. Or, această excludere conduce, în opinia noastră, la consolidarea concepției sociale tradiționale a rolurilor, permițând în plus nu numai să se exploateze poziția structurală mai delicată a persoanelor care se integrează în sectorul lucrătorilor casnici, ci și să se subestimeze valoarea muncii lucrătorilor din acest sector<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0064"><P><HT TYPE="ITALIC">Travail décent pour les travailleurs domestiques</HT>, Rapport IV(1), Conférence internationale du Travail, Geneva, a 99-a sesiune, 2010, p. 1-134. Cu privire la segregarea profesională, a se vedea Rodríguez Escanciano, S., <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0079" ID="QS0079"/>Condiciones de trabajo y discriminación salarial por razón de sexo<QUOT.END REF.START="QS0079" CODE="201D" ID="QE0079"/>, <HT TYPE="ITALIC">Derecho Social de la Unión Europea. Aplicación por el Tribunal de Justicia</HT>, Casas Baamonde, M. E., și Gil Alburquerque, R. (dir.), Francis Lefebvre, 2019, p. 269-307, în special p. 280 și urm.</P></NOTE>, care ar trebui, dimpotrivă, să fie recunoscută și valorificată de societate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83.</NO.P><TXT>Având în vedere aceste considerații, apreciem că obiectivele invocate de guvernul spaniol și de TGSS, referitoare la protejarea nivelului de ocupare a forței de muncă în sectorul lucrătorilor casnici și la caracteristicile acestui sector sau la combaterea muncii ilegale, nu pot fi străine de orice discriminare pe criterii de sex și, în consecință, nu pot justifica o discriminare în defavoarea persoanelor de sex feminin.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84.</NO.P><TXT>Pentru cazul în care Curtea ar considera totuși că clauza de excludere prevăzută de dispoziția în discuție în litigiul principal răspunde unor obiective legitime <HT TYPE="ITALIC">și</HT> străine de orice discriminare pe criterii de sex, vom examina problema dacă această clauză este aptă să atingă obiectivul urmărit de dispoziția în discuție în litigiul principal și este necesară în acest scop<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0065"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0053">53</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">c)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dispoziția în discuție în litigiul principal este proporțională?</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">1)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la aptitudine și la necesitate</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0085"><NO.P>85.</NO.P><TXT>Astfel cum a indicat Curtea, nu pare irațional ca autoritățile naționale ale unui stat membru să aprecieze că o măsură concretă poate fi corespunzătoare și necesară pentru atingerea obiectivelor invocate în scopul protecției sociale a lucrătorilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0066"><P>A se vedea în special în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20071016">16 octombrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Palacios de la Villa</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑411/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:604">EU:C:2007:604</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0072">72</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Cu toate acestea, o măsură precum cea în discuție în litigiul principal, care exclude o anumită categorie de lucrători, în speță lucrătorii casnici, de la prestațiile de șomaj, poate fi considerată corespunzătoare și necesară?</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0086"><NO.P>86.</NO.P><TXT>Amintim că reiese din jurisprudența constantă a Curții că simplele afirmații generale privind capacitatea unei anumite măsuri de a proteja încadrarea în muncă și de a combate munca ilegală nu sunt suficiente pentru a demonstra că obiectivul dispoziției în discuție în litigiul principal este străin de orice discriminare pe criterii de sex și nici pentru a furniza elemente care să permită în mod rezonabil să se considere că mijloacele alese puteau contribui la realizarea acestui obiectiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0067"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19990209">9 februarie 1999</DATE>, <NAME.CASE>Seymour‑Smith și Perez</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑167/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:60">EU:C:1999:60</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0076">76</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030320">20 martie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Kutz‑Bauer</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑187/00</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:168">EU:C:2003:168</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0058">58</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030911">11 septembrie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Steinicke</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑77/02</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:458">EU:C:2003:458</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0064">64</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20090305">5 martie 2009</DATE>, <NAME.CASE>Age Concern England</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑388/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:128">EU:C:2009:128</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0051">51</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="20"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0087"><NO.P>87.</NO.P><TXT>Se ridică, așadar, problema dacă clauza de excludere în discuție în litigiul principal poate fi considerată o măsură aptă să garanteze aceste obiective de politică socială<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0068"><P>A se vedea jurisprudența amintită la punctul 65 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Pentru aceasta, clauza respectivă trebuie să răspundă cu adevărat preocupării privind atingerea acestui obiectiv și trebuie pusă în aplicare în mod coerent și sistematic<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0069"><P>A se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0088"><NO.P>88.</NO.P><TXT>Pe de o parte, avem îndoieli în ceea ce privește capacitatea clauzei în cauză de a urmări obiectivele legitime invocate, pentru motivele expuse la punctele 77-82 din prezentele concluzii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0089"><NO.P>89.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, în ceea ce privește cerința referitoare la punerea în aplicare coerentă și sistematică a acestei clauze, apreciem că instanța de trimitere ar putea verifica următoarele aspecte.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0090"><NO.P>90.</NO.P><TXT>În primul rând, trebuie să se observe că din observațiile orale ale lui CJ reiese că singura categorie de lucrători exclusă de la protecția privind riscul de șomaj ar fi cea a lucrătorilor casnici.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0091"><NO.P>91.</NO.P><TXT>În această privință, TGSS a indicat în ședință că sunt excluse de asemenea de la protecția privind riscul de șomaj persoanele care fac parte din alte categorii de activități, în cadrul cărora proporția persoanelor de un sex și de celălalt este similară, precum participanții la programele de formare și parlamentarii. Aceasta a subliniat de asemenea că persoanele din anumite grupuri care nu contribuie cu titlu de șomaj, precum geranții și/sau administratorii societăților comerciale, profesionale sau asimilate, precum și miniștrii cultelor, sunt, în majoritate, bărbați. Din motive evidente, exemplele date nu sunt pertinente<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0070"><P>A se vedea în această privință punctul 81 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0092"><NO.P>92.</NO.P><TXT>În al doilea rând, din observațiile guvernului spaniol reiese că sistemul special pentru lucrătorii casnici acoperă riscurile profesionale legate de accidentele de muncă și de bolile profesionale. Prin urmare, trebuie să se verifice dacă riscul de fraudă sau dificultatea de a efectua controale sunt efectiv mai importante din perspectiva prestațiilor de șomaj, excluse pentru lucrătorii casnici, decât din perspectiva altor prestații recunoscute acestor lucrători<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0071"><P>Din observațiile scrise ale guvernului spaniol reiese că acest sistem ar acoperi și riscurile referitoare la graviditate și la alăptare, la maternitate și la paternitate, precum și riscul de deces și de supraviețuire.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0093"><NO.P>93.</NO.P><TXT>În al treilea rând, împărtășim opinia Comisiei potrivit căreia trebuie examinată severitatea măsurii alese pentru a combate munca ilegală și frauda. Astfel, observăm că excluderea absolută a unei categorii de lucrători, precum lucrătorii casnici, de la protecția privind riscul de șomaj, ca măsură de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0080" ID="QS0080"/>protecție socială<QUOT.END REF.START="QS0080" CODE="201D" ID="QE0080"/>, nu pare să aducă beneficii acestor lucrători. Prin urmare, avem dificultăți în a prevedea modul în care o clauză de excludere precum cea în discuție în litigiul principal, care susține lupta împotriva muncii ilegale, dar care pare să agraveze situația de dificultate socială a acestei categorii de lucrători, ar putea fi considerată coerentă. Situația ar fi diferită în cazul unei măsuri de combatere a muncii ilegale destinate să controleze obținerea frauduloasă a prestațiilor de șomaj, care ar fi coerentă cu obiectivul de protecție socială a lucrătorilor casnici și nu i‑ar penaliza pe lucrătorii casnici<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0072"><P>Comisia menționează, cu titlu de exemplu, tichetul de servicii care există în Franța și în Belgia, reducerile sau scutirile totale sau parțiale ale cotizațiilor pentru anumiți angajatori, precum și bonificațiile sau deducerile fiscale.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="21"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0094"><NO.P>94.</NO.P><TXT>În al patrulea rând, în ceea ce privește în special legătura pe care TGSS a stabilit‑o între creșterea contribuțiilor și muncă ilegală<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0073"><P>A se vedea punctul 75 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, din observațiile sale scrise reiese că crearea sistemului special pentru lucrătorii casnici și integrat în sistemul general în anul 2012<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0074"><P>Real Decreto 1620/2011 por el que se regula la relación laboral de carácter especial del servicio del hogar familiar (Decretul regal 1620/2011 de reglementare a raportului de muncă cu caracter special reprezentat de serviciul casnic) din <DATE ISO="20111114">14 noiembrie 2011</DATE> (BOE nr. 277 din <DATE ISO="20111117">17 noiembrie 2011</DATE>, p. 119046).</P></NOTE> a condus, dimpotrivă, la o creștere semnificativă a afilierilor acestor lucrători<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0075"><P>În această privință, CJ a indicat în ședință că numărul de afilieri la sistemul de securitate socială al acestor lucrători a crescut de la <FT TYPE="NUMBER">296949</FT> la <FT TYPE="NUMBER">414453</FT> de lucrători în anul 2012.</P></NOTE>, evidențiind astfel munca ilegală anterioară<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0076"><P>În observațiile sale scrise, TGSS a indicat totuși că numărul de afiliați s‑a diminuat ulterior între anii 2012 și 2019.</P></NOTE>. Prin urmare, nu se poate constata existența unei legături de cauzalitate între creșterea contribuțiilor și munca ilegală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0095"><NO.P>95.</NO.P><TXT>În al cincilea rând, se ridică problema dacă faptul că locul de muncă este domiciliul angajatorului justifică alegerea măsurii de excludere în cauză. Prin urmare, ar fi pertinent să se verifice care este importanța influenței locului de muncă asupra unei asemenea alegeri. Astfel, în ce mod faptul că prestarea serviciului are loc la domiciliul angajatorului poate conduce la excluderea prestațiilor de șomaj din prestațiile acordate lucrătorilor casnici, dar nu conduce la excluderea altor prestații sociale de care beneficiază acești angajați, precum cea referitoare la accidente de muncă sau la boală?</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0096"><NO.P>96.</NO.P><TXT>Pe această linie, în ceea ce privește aspectul sistematic, instanța de trimitere ar putea de asemenea să verifice dacă, având în vedere prestațiile de șomaj, locul de muncă are aceeași influență asupra situației altor lucrători al căror loc de muncă este tot domiciliul angajatorului (grădinari, șoferi particulari etc.) sau propriul domiciliu (lucrători independenți) ca și asupra situației lucrătorilor casnici<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0077"><P>Astfel cum am arătat la nota de subsol 63 din prezentele concluzii, guvernul spaniol a indicat, ca răspuns la o întrebare adresată de Curte în ședință, că șoferii particulari contribuie cu titlu de prestații de șomaj.</P></NOTE>. În această privință, se ridică și problema cerințelor referitoare la inspecția unui domiciliu și a unei întreprinderi<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0078"><P>În observațiile sale scrise, Comisia face trimitere la o întrebare parlamentară adresată Comisiei (P-128/2020) de către deputații spanioli din Parlamentul European, în care se indica, în ceea ce privește posibilitatea de a inspecta domiciliile pentru identificarea fraudei, că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0081" ID="QS0081"/>Tribunal Supremo [Curtea Supremă (Spania)] impune aceleași condiții (indicii de fraudă, principiile necesității și proporționalității) pentru a inspecta o întreprindere sau un domiciliu<QUOT.END REF.START="QS0081" CODE="201D" ID="QE0081"/>. Disponibil la următoarea adresă: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2020-000128_EN.html.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0097"><NO.P>97.</NO.P><TXT>În sfârșit, în al șaselea și ultimul rând, ar putea fi pertinent să se stabilească dacă există alte prestații sociale recunoscute lucrătorilor casnici care ar putea compensa lipsa protecției privind riscul de șomaj<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0079"><P>În această privință, TGSS a explicat în ședință că ajutorul pentru incapacitate temporară este mai avantajos din moment ce este plătit nu din cea de a cincisprezecea zi, ci din cea de a noua zi.</P></NOTE>. Cu privire la acest aspect, CJ a arătat în ședință, ca răspuns la o întrebare adresată de Curte, că nu numai că nu există altă prestație care ar putea compensa lipsa protecției privind acest risc, dar, în plus, excluderea protecției respective conduce la privarea lucrătorilor casnici de beneficiul altor prestații, precum cea pentru incapacitate permanentă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0080"><P>Instanța de trimitere arată că, atunci când încadrarea în muncă a lucrătorilor casnici încetează din motive care nu le sunt imputabile, imposibilitatea de a avea acces la prestația de șomaj implică și imposibilitatea de a avea acces la alte ajutoare sociale subordonate stingerii dreptului la această prestație. A se vedea în această privință punctul 16 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0098"><NO.P>98.</NO.P><TXT>În această privință, guvernul spaniol și TGSS arată că o alocație excepțională pentru lipsa activității a fost instituită recent<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0081"><P>Articolul 30 din Real Decreto‑ley 11/2020 por el que se adoptan medidas urgentes complementarias en el ámbito social y económico para hacer frente al COVID-19 (Decretul‑lege regal 11/2020 privind adoptarea unor măsuri urgente suplimentare în domeniul social și economic pentru a face față COVID-19) din <DATE ISO="20200331">31 martie 2020</DATE> (BOE nr. 91 din <DATE ISO="20200401">1 aprilie 2020</DATE>).</P></NOTE> în beneficiul afiliaților la sistemul special pentru lucrătorii casnici care, ca urmare a crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, și‑ar fi văzut<?PAGE NO="22"?> activitatea redusă sau încheiată. Trebuie să se observe însă că acest ajutor excepțional este temporar. În observațiile sale scrise, TGSS însăși arată că alocația respectivă <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0082" ID="QS0082"/>ar rămâne în vigoare timp de <HT TYPE="ITALIC">o lună</HT> (de la data acordării dreptului), durată care ar putea fi prelungită pe perioade de o lună prin adoptarea unui decret‑lege regal<QUOT.END REF.START="QS0082" CODE="201D" ID="QE0082"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0099"><NO.P>99.</NO.P><TXT>Ținând seama de considerațiile care precedă, apreciem că dispoziția în discuție în litigiul principal nu pare aptă să garanteze obiectivele privind combaterea muncii ilegale și a fraudei, precum și protecția încadrării în muncă, în măsura în care această dispoziție nu pare nici să răspundă cu adevărat preocupării privind atingerea acestor obiective și nici să fie pusă în aplicare în mod coerent și sistematic<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0082"><P>A se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140717">17 iulie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Leone</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑173/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2090">EU:C:2014:2090</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0100"><NO.P>100.</NO.P><TXT>În consecință, apreciem că clauza de excludere prevăzută de dispoziția în discuție în litigiul principal, care interzice în mod absolut accesul la prestația de șomaj tuturor lucrătorilor casnici, depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">2)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Concluzie intermediară</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0101"><NO.P>101.</NO.P><TXT>Considerăm că dispoziția în discuție în litigiul principal cuprinde o discriminare indirectă în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 79/7, întrucât nu este justificată de factori obiectivi și străini de orice discriminare pe criterii de sex.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">4.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Observații suplimentare</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0102"><NO.P>102.</NO.P><TXT>Pentru a încheia analiza noastră, dorim să subliniem următoarele două elemente.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0103"><NO.P>103.</NO.P><TXT>Pe de o parte, din observațiile scrise ale Comisiei, precum și din observațiile orale ale CJ reiese că Decretul regal 1620/2011 din <DATE ISO="20111114">14 noiembrie 2011</DATE> prevede, la a doua dispoziție adițională, că Ministerul Muncii va constitui un grup de experți pentru întocmirea, anterior datei de <DATE ISO="20121231">31 decembrie 2012</DATE>, a unui raport privind printre altele <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0083" ID="QS0083"/>[v]iabilitatea stabilirii unui sistem de protecție împotriva șomajului adaptat la particularitățile activității serviciului casnic care să garanteze principiile contribuției, solidarității și durabilității financiare<QUOT.END REF.START="QS0083" CODE="201D" ID="QE0083"/>. Atât Comisia, cât și CJ au subliniat că, până în prezent, această dispoziție nu pare să fi fost aplicată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0104"><NO.P>104.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, articolul 14 din Convenția nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii privind lucrătoarele și lucrătorii casnici, aprobată la <DATE ISO="20110616">16 iunie 2011</DATE>, prevede că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0084" ID="QS0084"/>[o]rice membru trebuie să ia măsuri adecvate, în conformitate cu legislația națională și ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile specifice ale muncii casnice, pentru a se asigura că lucrătorii casnici beneficiază, în materie de securitate socială […], de condiții care nu sunt mai puțin favorabile decât cele ale tuturor lucrătorilor<QUOT.END REF.START="QS0084" CODE="201D" ID="QE0084"/>. Comisia arată că, deși Regatul Spaniei nu a ratificat încă această convenție, el este totuși membru al Organizației Internaționale a Muncii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0083"><P>Cu privire la acest aspect, guvernul spaniol a arătat în ședință că demersurile necesare pentru ratificarea acestei convenții au fost inițiate și ar putea conduce la recunoașterea lucrătorilor casnici în ceea ce privește protecția împotriva șomajului.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="23"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">V.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0105"><NO.P>105.</NO.P><TXT>În lumina considerațiilor de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebările adresate de Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n<HT TYPE="SUP">o</HT> 2 de Vigo (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 2 din Vigo, Spania) după cum urmează:</TXT><P>Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19781219">19 decembrie 1978</DATE> privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care exclude de la prestațiile acordate de un sistem de securitate socială prevăzut de lege lucrătorilor casnici prestațiile de șomaj atunci când se constată că acești lucrători sunt aproape exclusiv femei.</P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>