Bruxelles, 2.10.2025

COM(2025) 593 final

2025/0312(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013 în ceea ce privește supravegherea economică și bugetară a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Regulamentul (UE) nr. 472/2013, adoptat la 21 mai 2013, stabilește un cadru cuprinzător de politică pentru abordarea situațiilor în care statele membre din zona euro (a) întâmpină sau sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară, care au efecte potențiale de contagiune asupra altor state membre din zona euro, ori (b) solicită sau primesc asistență financiară. Mai precis, Regulamentul (UE) nr. 472/2013 se referă în principal la trei regimuri. În primul rând, regulamentul respectiv împuternicește Comisia să supună un stat membru din zona euro unei supravegheri mai stricte în cazul unor amenințări la adresa stabilității financiare a unui stat membru care ar putea avea efecte negative de contagiune asupra altor state membre din zona euro sau în cazul în care un stat membru din zona euro primește asistență financiară preventivă. În cadrul acestei supravegheri, situația bugetară a statului membru în cauză este monitorizată mai îndeaproape și este necesar să se adopte măsuri menite să abordeze sursa dificultăților, ținând seama de recomandările care decurg din cadrul de guvernanță economică al Uniunii. În cele din urmă, la cererea Comisiei, statului membru în cauză i se poate solicita, totodată, să furnizeze informații suplimentare referitoare la sectorul său financiar. În al doilea rând, Regulamentul (UE) nr. 472/2013 stabilește, de asemenea, cadrul juridic pentru programele de ajustare macroeconomică asociate asistenței financiare din partea Mecanismului european de stabilitate (MES) sau a Fondului european de stabilitate financiară (FESF), asigurând că acestea sunt aliniate și sincronizate în mod corespunzător cu cadrul de guvernanță economică al Uniunii. Regulamentul (UE) nr. 472/2013 scutește statul membru în cauză de la obligația de a trimite un program de stabilitate, care este, în schimb, integrat în programul de ajustare macroeconomică. În plus, statul membru în cauză este scutit de obligația de a prezenta rapoarte atunci când face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, precum și de la monitorizarea și evaluarea în cadrul semestrului european, pentru a evita suprapunerile și duplicarea raportării. În al treilea rând, Regulamentul (UE) nr. 472/2013 stabilește normele care reglementează supravegherea ulterioară aplicării programului, ce intervine după încheierea unui program de ajustare macroeconomică și până la rambursarea a 75 % din asistența primită.

De la adoptarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013 în 2013, cadrul de reglementare a suferit modificări semnificative. În special, cadrul de guvernanță economică al Uniunii a fost reformat în 2024 prin adoptarea Regulamentelor (UE) 2024/1263, 2024/1264 și a Directivei (UE) 2024/1265. Reforma a introdus noi concepte și a adus modificări structurii cadrului de guvernanță economică al Uniunii. În special, planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu, introduse prin Regulamentul (UE) 2024/1263, reprezintă piatra de temelie a reformei din 2024. Acestea au înlocuit programele de stabilitate și de convergență și programele naționale de reformă, reunind astfel angajamentele fiecărui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor într-un cadru comun. Având în vedere urgența de la acel moment de a se ajunge la un acord în rândul colegiuitorilor privind reforma cadrului de guvernanță economică al UE, Comisia nu a propus modificări ale altor acte legislative care fac parte din acest cadru.

Alte modificări relevante ale aplicării Regulamentului (UE) nr. 472/2013 au intervenit, de asemenea, după 2013. În special, crearea Mecanismului unic de supraveghere (MUS) a dus la o nouă repartizare a responsabilităților pentru supravegherea entităților de credit. Totodată, Fondul european de stabilitate financiară (FESF), care a fost creat în iunie 2010, ca mecanism temporar de soluționare a crizelor de către țările din zona euro, nu mai poate să încheie noi programe de finanțare începând cu 1 iulie 2013.

Prin urmare, este necesar să se asigure coerența dintre Regulamentul (UE) nr. 472/2013 și cadrul reformat de guvernanță economică al UE, precum și să se reflecte evoluțiile instituționale care au avut loc începând din 2013.

În plus, de la adoptarea în anul 2013 a Regulamentului (UE) nr. 472/2013 în anul 2013, Comisia a dobândit informații și experiență valoroase în ceea ce privește activarea atât a supravegherii mai stricte atunci când un stat membru din zona euro primește asistență financiară preventivă, cât și a supravegherii ulterioare aplicării programului atunci când un stat membru iese dintr-un program de ajustare macroeconomică. În special, experiența a arătat că actuala concepție a supravegherii mai stricte poate avea un efect disuasiv asupra statelor membre care solicită asistență financiară preventivă și poate duce la aplicarea unei supravegheri suplimentare atunci când acest lucru nu este justificat. În mod similar, în ceea ce privește supravegherea ulterioară aplicării programului, Curtea de Conturi Europeană, în Raportul său special nr. 18/2021 1 , a identificat anumite deficiențe în ceea ce privește eficacitatea supravegherii ulterioare aplicării programului, inclusiv lipsa unei orientări și a unor obiective clare, precum și suprapuneri cu alte procese de supraveghere economică, cum ar fi semestrul european. Modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 472/2013, necesare pentru a reflecta reformele cadrului de guvernanță economică al UE și evoluțiile instituționale recente, oferă, totodată, o oportunitate de a ameliora și ajusta supravegherea mai strictă și supravegherea ulterioară aplicării programului, prin încorporarea învățămintelor desprinse și prin introducerea unor îmbunătățiri specifice pentru a asigura eficacitatea continuă a acestora. Modificările propuse vor introduce o serie de simplificări în Regulamentul (UE) nr. 472/2013, reducând complexitatea cadrului mai larg de guvernanță economică al UE, precum și sarcina administrativă pentru statele membre și contribuind, astfel, la agenda de simplificare a Comisiei.

Având în vedere cele de mai sus, obiectivul prezentei propuneri este, în primul rând, acela de a asigura coerența dintre Regulamentul (UE) nr. 472/2013 și cadrul reformat de guvernanță economică al Uniunii. În al doilea rând, propunerea urmărește să reflecte evoluțiile instituționale care au avut loc începând din 2013, inclusiv în ceea ce privește crearea MUS și faptul că FESF nu mai poate încheia noi programe de finanțare. În al treilea rând, având în vedere experiența acumulată prin aplicarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013, propunerea urmărește, de asemenea, să clarifice aplicarea supravegherii mai stricte atunci când un stat membru a cărui monedă este euro primește asistență financiară preventivă, corelând în mod explicit aplicarea acesteia cu sprijinul preventiv care necesită noi măsuri de politică. În mod similar, propunerea urmărește să clarifice obiectivul și domeniul de aplicare al supravegherii ulterioare aplicării programului, pentru a spori coerența acesteia cu cadrul reformat de guvernanță economică al Uniunii, precum și pentru a realiza o raționalizare specifică, menită să evite duplicarea cerințelor de raportare.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sunt în concordanță cu dispozițiile de politică existente în domeniul vizat, date fiind modificările semnificative care au avut loc în cadrul de reglementare de la adoptarea sa în 2013. Cadrul de guvernanță economică al UE, intrat în vigoare la 30 aprilie 2024, în urma modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului și a adoptării Regulamentului (UE) 2024/1263, introduce schimbări importante în punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere, iar modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 asigură coerența cu aceste schimbări. Mai precis, modificările propuse țin seama de introducerea planului bugetar-structural pe termen mediu și de interacțiunea cu procedura de supraveghere mai strictă, astfel cum se prevede la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2024/1263. În plus, modificările propuse sunt în concordanță cu instituirea MUS prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea de modificare a regulamentului va contribui la agenda de simplificare a Comisiei, menită să stimuleze competitivitatea și să protejeze obiectivele economice, sociale și de mediu, prin reducerea sarcinilor de reglementare și simplificarea legislației UE, facilitând astfel punerea lor în aplicare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 136 prevede că, în scopul de a contribui la buna funcționare a uniunii economice și monetare și în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor, Consiliul adoptă, în conformitate cu procedura relevantă dintre cele prevăzute la articolele 121 și 126, măsuri privind statele membre a căror monedă este euro pentru: (a) a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare; (b) a elabora, în ceea ce le privește, orientările de politică economică, veghind ca acestea să fie compatibile cu cele adoptate pentru întreaga Uniune și asigurând supravegherea acestora. Articolul 121 alineatul (6) prevede că Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin regulamente în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot adopta norme detaliate privind supravegherea multilaterală a statelor membre.

Articolele 136 și 121 alineatul (6) din TFUE au constituit temeiul juridic al Regulamentului (UE) nr. 472/2013, care urmează să fie modificat prin prezenta propunere.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Stabilitatea economică și financiară a zonei euro are o dimensiune specifică Uniunii, deoarece implicațiile dezechilibrelor macroeconomice și ale dificultăților financiare dintr-un stat membru pot avea consecințe pentru întreaga zonă euro. Având în vedere interconectarea economiei europene, statele membre, acționând individual, nu ar fi în măsură să abordeze în mod adecvat complexitatea și efectele de contagiune ale instabilității economice. Totodată, obiectivele modificărilor, respectiv asigurarea coerenței cu cadrul reformat de guvernanță economică al UE și raționalizarea cadrului respectiv, nu pot fi realizate la nivelul statelor membre, întrucât acestea necesită modificări ale legislației UE. Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 din TUE, întrucât urmărește să actualizeze și să perfecționeze cadrul existent pentru supravegherea mai strictă, programele de ajustare macroeconomică și supravegherea ulterioară aplicării programului, asigurând, în același timp, că măsurile propuse se limitează la ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. Opțiunile de politică prezentate în propunere, cum ar fi clarificarea obiectivelor supravegherii ulterioare aplicării programului și sporirea reactivității la riscuri a supravegherii mai stricte, sunt concepute pentru a remedia deficiențele și limitările specifice identificate în cadrul actual. Aceste modificări sunt necesare pentru atingerea obiectivelor de prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice, de asigurare a stabilității financiare a zonei euro și de promovare a convergenței economice. Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru a asigura coerența cadrului de guvernanță economică al UE și simplificarea acestuia, întrucât se bazează pe structurile și procesele existente, introducând totodată ajustări punctuale pentru a aborda anumite provocări, cum ar fi lipsa unor obiective clare pentru supravegherea ulterioară aplicării programului și necesitatea unor regimuri de supraveghere mai diferențiate.

•Alegerea instrumentului

Articolul 121 alineatul (6) din TFUE prevede adoptarea de regulamente. Prin urmare, un regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013 este instrumentul juridic adecvat.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluările retrospective ale cadrului de guvernanță economică al UE, care cuprind, de asemenea, o evaluare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013, au fost publicate în februarie 2020 2 și noiembrie 2022 3 . Comunicarea Comisiei din februarie 2020 a fost însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei 4 .

Potrivit Comunicării Comisiei din februarie 2020, cadrul de supraveghere a statelor membre care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea financiară a condus la o serie de îmbunătățiri și, în general, a funcționat bine. Cu toate acestea, a fost subliniată importanța menținerii unei asumări adecvate la nivel național a programelor, precum și faptul că persistă, de asemenea, aspecte legate de transparență și răspundere publică. De pildă, documentul de lucru al serviciilor Comisiei a constatat că Regulamentul (UE) nr. 472/2013 a permis menținerea stabilității financiare a zonei euro, în special prin stabilirea de proceduri legate de programele de ajustare macroeconomică. Totodată, s-a constatat că Regulamentul (UE) nr. 472/2013 a contribuit la o coordonare mai strânsă a politicilor economice și la o convergență susținută a statelor membre din zona euro, prin asigurarea coerenței dintre ciclul normal de supraveghere din cadrul semestrului european și supravegherea mai strictă în temeiul regulamentului menționat. În comunicarea sa din noiembrie 2022, Comisia a sugerat să se aducă modificări în ceea ce privește aplicarea supravegherii ulterioare aplicării programului, prin concentrarea domeniului de aplicare al supravegherii pe (i) evaluarea capacității de rambursare prin luarea în considerare a situației economice, bugetare și financiare; (ii) monitorizarea punerii în aplicare a reformelor nefinalizate care au început în cadrul programului de ajustare; și (iii) evaluarea caracterului necesar al unor măsuri corective în contextul preocupărilor legate de capacitatea de rambursare sau de accesul permanent pe piață. De asemenea, s-a sugerat corelarea intensității supravegherii ulterioare aplicării programului cu schimbarea accentului și cu evaluarea riscurilor.

În Raportul său special nr. 18/2021, Curtea de Conturi Europeană a constatat că, deși supravegherea ulterioară aplicării programului era un instrument adecvat, eficiența sa era afectată de obiective neclare și de o punere în aplicare ce nu era suficient de raționalizată și de bine direcționată. De asemenea, acest raport a subliniat necesitatea unei orientări și a unor obiective mai clare pentru supravegherea ulterioară aplicării programului, precum și a unei reduceri a sarcinii administrative și a suprapunerilor cu alte procese de supraveghere economică, cum ar fi semestrul european.

•Consultările cu părțile interesate

De la adoptarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013, Curtea de Conturi Europeană a publicat, în 2021, Raportul său special nr. 18/2021 privind supravegherea de către Comisie a statelor membre care ies dintr-un program de ajustare macroeconomică. Acest raport a recomandat raționalizarea și îmbunătățirea domeniului de aplicare și a procedurii de supraveghere ulterioară aplicării programului, pentru a evita duplicarea raportării și pentru a limita sarcina administrativă a autorităților statelor membre.

Au avut loc discuții între Comisie și statele membre în cadrul Comitetului economic și financiar (CEF) și al Grupului de lucru pentru Eurogrup (GLE) cu privire la principalele elemente ale modificărilor aduse Regulamentului (UE) nr. 472/2013, în cadrul cărora statele membre și-au exprimat deschiderea de a examina propunerile de simplificare care ar urma să fie prezentate de Comisie. Pe lângă acestea, a avut loc o discuție cu Comisia ECON a Parlamentului European, care a subliniat obiectivele pachetului de simplificare, mai precis de a oferi claritate juridică și o simplificare țintită, schițând totodată principalele elemente ale modificărilor aduse Regulamentului (UE) nr. 472/2013, similare informațiilor furnizate statelor membre în cadrul comitetelor respective.

•Obținerea și utilizarea expertizei

N/A

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere nu creează un nou instrument, ci modifică legislația existentă pentru a asigura coerența supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară cu alte elemente ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Propunerea vizează, de asemenea, simplificarea procedurilor existente și reducerea cerințelor de raportare pentru statele membre. Modificările propuse se axează pe modificări specifice ale Regulamentului (UE) nr. 472/2013 existent. După cum s-a menționat mai sus în secțiunea dedicată respectării principiului subsidiarității, nu există alte opțiuni pentru eliminarea acestor neconcordanțe între acest regulament și alte elemente ale cadrului. Din aceste motive, nu a fost efectuată o evaluare oficială a impactului.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

N/A

•Drepturile fundamentale

Propunerea nu are consecințe asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații pentru bugetul UE.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 nu necesită măsuri de facilitare a punerii lor în aplicare și nu ridică probleme legate de punerea în aplicare pentru statele membre.

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 prevede întocmirea de către Comisie, o dată la cinci ani, a unui raport referitor la aplicarea regulamentului, care să analizeze următoarele elemente: (1) eficacitatea regulamentului în promovarea obiectivelor sale; (2) progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanței economice a statelor membre; (3) contribuția regulamentului la realizarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței sociale și economice. Raportul Comisiei ar trebui să fie însoțit, după caz, de o propunere de modificare a regulamentului.

•Documentele explicative (în cazul directivelor)

N/A

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea aduce modificări specifice Regulamentului (UE) nr. 472/2013. Acestea constau în eliminarea neconcordanțelor cu actele legislative care au rezultat în urma reformei din 2024 a cadrului de guvernanță economică al UE și a evoluțiilor instituționale survenite după 2013, precum și în simplificarea și clarificarea anumitor elemente, în conformitate cu agenda de simplificare a Comisiei, care vizează reducerea sarcinilor de reglementare și simplificarea legislației UE, în vedere facilitării punerii lor în aplicare.

Neconcordanțele din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 se referă în mare parte la trimiteri caduce la alte acte și cadre de asistență financiară care nu mai sunt aplicabile, inclusiv ca urmare a reformei din 2024 a cadrului de guvernanță economică al UE, ceea ce necesită modificări ale articolelor 1, 2, 3, 5, 6, 7, 10 și 12. Mai exact: (i) o serie de trimiteri încrucișate la fostul Regulament (UE) nr. 1466/97 și la Regulamentul (UE) nr. 1467/97 au devenit caduce și se propune să fie actualizate pentru a reflecta reforma din 2024 a cadrului de guvernanță economică al UE, care a constat în abrogarea Regulamentului (UE) nr. 1466/97 și înlocuirea acestuia cu Regulamentul (UE) 2024/1263, precum și în modificarea Regulamentului (UE) nr. 1467/97; (ii) trimiterile caduce la programele naționale de stabilitate și de reformă ale statelor membre au fost eliminate, deoarece acestea au fost integrate în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu în urma reformei din 2024; (iii) trimiterile caduce la exceptarea statelor membre care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 de la prezentarea unui program de stabilitate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 1466/97 au fost înlocuite cu trimiteri la planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu, în care obligațiile prezentate în planul bugetar-structural național pe termen mediu ar trebui integrate în elaborarea programului de ajustare macroeconomică; și (iv) articolul 12 privind exceptarea de la monitorizarea și evaluarea semestrului european pentru coordonarea politicilor economice atunci când un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică este eliminat, deoarece această exceptare a devenit caducă în urma reformei cadrului de guvernanță economică al UE. În plus, trimiterile la FESF au fost eliminate în ceea ce privește asistența financiară viitoare obținută de statele membre în cadrul acestui mecanism, dat fiind că nu mai este activ ca instituție creditoare pentru noi programe de asistență financiară.

Modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 aliniază dispozițiile acestuia la noua separare a atribuțiilor introdusă prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, care a conferit BCE responsabilități specifice de supraveghere prudențială. În vederea asigurării coerenței cu acest nou cadru, modificările propuse la articolul 3 fac trimitere la această nouă separare a atribuțiilor, în special atunci când un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte trebuie să efectueze teste de rezistență sau analize ale sensibilității pentru a evalua reziliența sectorului financiar sau să prezinte evaluări periodice ale capacităților sale de supraveghere a sectorului financiar.

În plus, modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 urmăresc să răspundă preocupării că actuala concepție a supravegherii mai stricte ar putea descuraja statele membre să solicite asistență financiară preventivă atunci când este necesar. Pentru a atinge un echilibru între supravegherea eficace și necesitatea de a evita descurajarea statelor membre să solicite asistență preventivă, atunci când este necesar, modificările vizează clarificarea circumstanțelor în care supravegherea mai strictă se aplică statelor membre care primesc o astfel de asistență. Mai precis, articolele 2 și 3 propun ca supravegherea mai strictă să fie declanșată automat numai atunci când un stat membru primește asistență financiară care necesită adoptarea de noi măsuri de politică, indiferent dacă asistența este furnizată de alte state membre, țări terțe, MESF, MES sau instituții financiare internaționale precum FMI. Aceasta înseamnă că statele membre care beneficiază de asistență financiară condiționată, cum ar fi printr-o linie de credit cu condiții mai stricte (ECCL) a MES, astfel cum se prevede la articolul 14 din Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate, ar trebui să facă obiectul unei supravegheri mai stricte, chiar dacă asistența nu a fost încă utilizată. Pentru noile instrumente de asistență financiară preventivă ale MES, Comisia ar trebui să evalueze de la caz la caz dacă primirea unei astfel de asistențe justifică o supraveghere mai strictă, asigurând o abordare mai nuanțată și țintită a supravegherii. Capacitatea suplimentară a Comisiei de a supune în mod voluntar statele membre unei supravegheri mai stricte, atunci când acest lucru este justificat, se menține.

Modificările propuse la articolul 14 clarifică domeniul de aplicare și obiectivul supravegherii ulterioare aplicării programului, în cazul în care aceasta s-ar concentra pe monitorizarea și evaluarea capacității de rambursare a statelor membre care au primit asistență financiară, precum și pe punerea în aplicare a reformelor relevante care nu sunt deja acoperite de planul bugetar-structural național pe termen mediu. Totodată, supravegherea va identifica necesitatea unor măsuri corective pentru a atenua orice risc de rambursare. Prin clarificarea obiectivelor și a orientării supravegherii ulterioare aplicării programului, regulamentul modificat prevede un cadru simplificat și proporțional pentru supravegherea statelor membre care ies dintr-un program de ajustare macroeconomică.

În plus, modificările introduc un sistem de supraveghere ulterioară aplicării programului, structurat pe mai multe niveluri, care diferențiază nivelul de control în funcție de riscul de rambursare și de necesitatea aplicării unor măsuri corective. Acesta permite o abordare mai reactivă și țintită a supravegherii ulterioare aplicării programului. Un element esențial al sistemului menționat îl reprezintă evaluarea specifică a capacității statului membru de a rambursa asistența financiară primită, care va fi efectuată de Comisie după cinci ani de la aplicarea supravegherii ulterioare aplicării programului. Această evaluare va lua în considerare factori precum sustenabilitatea datoriei, ponderea datoriei în PIB, procedurile aplicabile deficitelor excesive, condițiile de împrumut și condițiile de stabilitate financiară. În cazul în care Comisia conchide că nu există riscuri semnificative la adresa rambursării și în urma emiterii unui aviz de către Comitetul economic și financiar, evaluările periodice ar putea fi suspendate pentru o perioadă de cinci ani, sub rezerva anumitor condiții. Acest lucru facilitează o utilizare mai eficace a resurselor în vederea sprijinirii eforturilor statelor membre de a ieși dintr-un program de ajustare macroeconomică și de a promova o aplicare mai eficientă și mai bine țintită a supravegherii ulterioare aplicării programului, în conformitate cu eforturile generale de simplificare ale Comisiei.

Un nou articol 18a prevede instituirea unor acorduri administrative între Comisie și furnizorii relevanți de asistență financiară pentru statele membre din zona euro, inclusiv MES. Scopul acestor acorduri este să faciliteze cooperarea strânsă și schimbul de informații între Comisie și acești furnizori, asigurând astfel o abordare coordonată și coerentă a supravegherii economice și a asistenței financiare.

Se propune eliminarea articolului 16 privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013 statelor membre care beneficiau de asistență financiară la 30 mai 2013 și a dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 17, deoarece sunt caduce.

În cele din urmă, viitoarele evaluări ale funcționării Regulamentului (UE) nr. 472/2013 au fost aliniate la cele privind funcționarea Regulamentului (UE) 2024/1263 (articolul 19).

2025/0312 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013 în ceea ce privește supravegherea economică și bugetară a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 5 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 6 stabilește dispoziții pentru consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre a căror monedă este euro, în cazul în care statele membre respective (a) întâmpină sau sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară sau soliditatea finanțelor lor publice, care au efecte negative potențiale de contagiune asupra altor state membre din zona euro; ori (b) solicită sau primesc asistență financiară.

(2)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii a fost reformat în 2024. Reforma a urmărit să faciliteze o supraveghere economică eficace, ancorată într-un cadru comun care să asigure egalitatea de tratament și coordonarea multilaterală a politicilor. Obiectivele reformei au fost de a promova în continuare finanțe publice solide și sustenabile, o creștere economică solidă și favorabilă incluziunii și reziliența prin realizarea de reforme și investiții, de a preveni apariția deficitelor excesive și de a consolida asumarea responsabilității la nivel național. În vederea atingerii acestor obiective, reforma a introdus noi concepte și a adus modificări structurii cadrului de guvernanță economică al Uniunii. Reforma a fost pusă în aplicare prin adoptarea Regulamentului (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului 7 , a Regulamentului (UE) 2024/1264 al Consiliului 8 și a Directivei (UE) 2024/1265 a Consiliului 9 .

(3)În comunicarea sa din 11 februarie 2025 intitulată „O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea” 10 , Comisia a prezentat o viziune pentru o agendă de punere în aplicare și simplificare care urmărește să stimuleze competitivitatea și să protejeze obiectivele economice, sociale și de mediu prin reducerea sarcinilor de reglementare și simplificarea legislației Uniunii, facilitând astfel punerea sa în aplicare.

(4)În contextul reformei din 2024 a cadrului de guvernanță economică al Uniunii și în vederea simplificării, consolidării și codificării legislației, sunt necesare modificări ale Regulamentului (UE) nr. 472/2013 pentru a asigura coerența cu alte acte ale cadrului de guvernanță economică și pentru a contribui la raționalizarea și simplificarea acestuia.

(5)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu, introduse prin Regulamentul (UE) 2024/1263, reprezintă piatra de temelie a reformei din 2024. Acestea au înlocuit programele de stabilitate și de convergență și programele naționale de reformă, reunind astfel angajamentele fiecărui stat membru în materie de buget, reforme și investiții într-un cadru comun. Regulamentul (UE) nr. 472/2013 trebuie modificat pentru a se ține seama de introducerea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu în cadrul comun. În mod concret, obligațiile care decurg dintr-un plan bugetar-structural național pe termen mediu trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea unui program de ajustare macroeconomică, în vederea asigurării unei abordări coerente și eficace în ceea ce privește provocările bugetare și macroeconomice cu care se confruntă statul membru. Totodată, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 2024/1263, în cazul în care un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, acesta nu trebuie să fie obligat să prezinte un plan bugetar-structural național pe termen mediu sau un raport anual privind progresele înregistrate.

(6)Fondul european de stabilitate financiară („FESF”) a fost creat ca mecanism temporar de soluționare a crizelor de către țările din zona euro în iunie 2010. Începând cu 1 iulie 2013, FESF nu mai poate participa la noi programe de finanțare. Regulamentul (UE) nr. 472/2013 trebuie modificat pentru a ține seama de acest lucru.

(7)Experiența a arătat că actuala concepție a supravegherii mai stricte poate avea un efect disuasiv asupra statelor membre care solicită asistență financiară preventivă și poate duce la aplicarea unei supravegheri suplimentare atunci când acest lucru nu este justificat. Pentru a atinge un echilibru între necesitatea unei supravegheri eficace și necesitatea de a evita descurajarea statelor membre să solicite asistență preventivă atunci când este necesar, Regulamentul (UE) nr. 472/2013 trebuie modificat pentru a clarifica circumstanțele în care se aplică o supraveghere mai strictă atunci când un stat membru primește o astfel de asistență.

(8)Un stat membru care primește asistență financiară preventivă din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a Mecanismului european de stabilizare financiară („MESF”), a Mecanismului european de stabilitate („MES”) sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi Fondul Monetar Internațional („FMI”), asistență care impune adoptarea de noi măsuri de politică, trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul Regulamentului (UE) nr. 472/2013, inclusiv în cazul în care asistența financiară respectivă nu este încă utilizată. O linie de credit cu condiții mai stricte („ECCL”) a MES impune adoptarea unor noi măsuri de politică de acest fel și, ca atare, un stat membru care primește o astfel de asistență financiară cu titlu preventiv trebuie să facă obiectul unei supravegheri mai stricte. În ceea ce privește noile instrumente de asistență financiară preventivă ale MES, Comisia trebuie să evalueze de la caz la caz dacă există astfel de noi măsuri de politică și, ca atare, dacă primirea unei astfel de asistențe financiare de către un stat membru justifică aplicarea unei supravegheri mai stricte în temeiul Regulamentului (UE) nr. 472/2013.

(9)Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului 11 a conferit atribuții specifice Băncii Centrale Europene („BCE”) în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. Pentru a respecta repartizarea responsabilităților între BCE și autoritățile naționale competente ale statelor membre participante, astfel cum se prevede în regulamentul respectiv, dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 472/2013 privind informarea sau măsurile de supraveghere referitoare la sectorul financiar trebuie clarificate.

(10)Regulamentul (UE) nr. 472/2013 prevede că un stat membru care iese dintr-un program de ajustare macroeconomică face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului până la rambursarea a 75 % din asistența financiară primită. Curtea de Conturi Europeană, în Raportul său special nr. 18/2021 12 , a identificat anumite deficiențe în ceea ce privește eficacitatea supravegherii ulterioare aplicării programului, inclusiv lipsa unei orientări și a unor obiective clare, precum și suprapuneri cu alte procese de supraveghere economică, cum ar fi semestrul european.

(11)Având în vedere aceste constatări, este necesar să se modifice Regulamentul (UE) nr. 472/2013 pentru a clarifica obiectivul și domeniul de aplicare al supravegherii ulterioare aplicării programului, pentru a spori coerența acesteia cu cadrul european de guvernanță economică și pentru a evita dublarea cerințelor de raportare. Mai precis, supravegherea ulterioară aplicării programului trebuie să se concentreze asupra monitorizării și a evaluării capacității statului membru în cauză de a rambursa asistența financiară primită, ținând seama de situația sa economică, bugetară și financiară. Supravegherea respectivă trebuie să vizeze, totodată, punerea în aplicare a anumitor reforme, în măsura în care acestea nu fac deja obiectul monitorizării în cadrul planului bugetar-structural național pe termen mediu. În cele din urmă, supravegherea ulterioară aplicării programului trebuie să identifice necesitatea unor măsuri corective pentru a atenua riscurile la adresa rambursării asistenței financiare primite.

(12)De asemenea, este necesar să se modifice Regulamentul (UE) nr. 472/2013 pentru ca supravegherea ulterioară aplicării programului să fie mai proporțională cu riscurile, prin introducerea unui sistem de supraveghere structurat pe mai multe niveluri, care să diferențieze nivelul de control în funcție de riscul legat de rambursarea asistenței financiare primite și de necesitatea unor măsuri corective. Mai exact, la cinci ani de la aplicarea supravegherii ulterioare aplicării programului, Comisia trebuie să fie autorizată să efectueze o evaluare specifică a capacității statului membru de a rambursa asistența financiară primită. În cazul în care Comisia conchide că nu există riscuri semnificative la adresa capacității statului membru de a rambursa asistența financiară pe termen mediu, trebuie să fie posibilă suspendarea evaluărilor periodice pentru o perioadă de cinci ani, sub rezerva absenței unei modificări semnificative a circumstanțelor. Înainte de finalizarea evaluării, Comisia trebuie să solicite avizul Comitetului economic și financiar.

(13)În vederea asigurării unei cooperări strânse cu MES și cu alte instituții financiare internaționale relevante în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013, Comisia trebuie să continue să urmărească instituirea acordurilor administrative necesare. Astfel de acorduri contribuie la asigurarea coordonării și a consolidării reciproce a activităților diferitelor instituții și organisme implicate în furnizarea de asistență financiară.

(14)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 472/2013 trebuie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 se modifică după cum urmează:

(1)la articolul 1 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text: 

„(b) solicită sau primesc asistență financiară din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES) sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).”;

(2)articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Atunci când un stat membru beneficiază de asistență financiară preventivă din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a MESF, a MES sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi FMI, asistență care impune adoptarea de noi măsuri de politică, Comisia decide ca respectivul stat membru să facă obiectul unei supravegheri mai stricte.”;

(b)alineatele (4) și (5) se elimină;

(3)articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pe baza consultărilor și cooperării cu Comisia, acționând în colaborare cu BCE, cu AES, cu CERS și, după caz, cu FMI, un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte adoptă măsuri care se concentrează asupra surselor reale sau potențiale de dificultăți. La adoptarea măsurilor respective, statul membru în cauză ține seama de orice recomandări care îi sunt adresate în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului*, al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997** sau al Regulamentului (UE) nr. 1176/2011.

______________

* Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj ).

** Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1997/1467/oj ).”;

(b)alineatul (2) se elimină;

(c)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) La cererea Comisiei, un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte:

(a)comunică Comisiei, BCE și, atunci când este cazul, AES competente, în conformitate cu articolul 35 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010, la intervalele solicitate, informații dezagregate privind sistemul său financiar, inclusiv rezultatele oricăror teste de rezistență sau ale analizelor sensibilității realizate în temeiul literei (b) de la prezentul alineat;

(b)efectuează, sub supravegherea BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere sau, atunci când este cazul, sub supravegherea AES competente, teste de rezistență sau, după caz, analize ale sensibilității, pentru a evalua rezistența sectorului financiar la diversele șocuri macroeconomice și financiare, conform indicațiilor elaborate de Comisie și de BCE în colaborare cu AES competente și cu CERS;

(c)are obligația de a transmite evaluări periodice ale capacităților sale de supraveghere a sectorului financiar în cadrul unei evaluări inter pares specifice efectuate de BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere, sau, atunci când este cazul, de AES competente;

(d)comunică Comisiei toate informațiile necesare pentru monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

(e)comunică Comisiei toate informațiile necesare pentru supravegherea bugetară.

Aplicarea primului paragraf literele (b) și (c) de la prezentul alineat respectă repartizarea responsabilităților stabilită la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului*.

Dacă este cazul, BCE, în calitatea sa de autoritate de supraveghere în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, și AES competente pregătesc, în colaborare cu CERS, o evaluare a posibilelor aspecte vulnerabile ale sistemului financiar, pe care o transmit Comisiei, la intervalele indicate de aceasta din urmă, și BCE.

Comisia, BCE și AES competente tratează informațiile dezagregate care le sunt comunicate drept confidențiale.

______________

* Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, (JO L 287, 29.10.2013, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1024/oj).”;

(d)alineatul (4) se elimină;

(e)la alineatul (5), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(a)„Ca regulă generală, Comisia comunică trimestrial evaluarea sa comisiei competente a Parlamentului European și CEF. În cadrul fiecărei evaluări, Comisia examinează, în special, dacă sunt necesare măsuri suplimentare.”;

(4)la articolul 5, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Un stat membru care intenționează să solicite asistență financiară din partea unuia sau a mai multor alte state membre sau țări terțe, a MES sau a unei alte instituții financiare relevante, cum ar fi FMI, informează imediat președintele Grupului de lucru Eurogrup, membrul Comisiei responsabil pentru afaceri economice și monetare și președintele BCE cu privire la intenția sa.”;

(5)la articolul 6, primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul în care un stat membru solicită asistență financiară din partea MESF sau a MES, Comisia evaluează, în colaborare cu BCE și, dacă este posibil, cu FMI, sustenabilitatea datoriei publice a statului membru respectiv și necesitățile sale de finanțare reale sau potențiale. Comisia prezintă această evaluare Grupului de lucru Eurogrup, dacă asistența financiară se acordă în cadrul MES, respectiv CEF, dacă asistența financiară se acordă în cadrul MESF.

Evaluarea sustenabilității datoriei publice se bazează pe cel mai probabil scenariu macroeconomic sau pe un scenariu și previziuni bugetare mai prudente care utilizează cele mai recente informații și țin cont în mod corespunzător de rezultatele raportului menționat la articolul 3 alineatul (3). Comisia evaluează, de asemenea, impactul șocurilor macroeconomice și financiare și al evoluțiilor negative asupra sustenabilității datoriei publice.”;

(6)articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Atunci când un stat membru solicită asistență financiară din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a MESF, a MES sau a FMI, acesta elaborează, în acord cu Comisia, acționând în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, un proiect de program de ajustare macroeconomică, care include obiective bugetare anuale. În conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263, în cazul în care un stat membru are un plan bugetar-structural național pe termen mediu activ, iar statul membru respectiv face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, respectivul plan bugetar-structural național pe termen mediu este luat în considerare la elaborarea programului de ajustare macroeconomică.”;

(ii) al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Proiectul de program de ajustare macroeconomică ține seama de practicile și sistemele de formare a salariilor.”;

(b)la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia se asigură că memorandumul de înțelegere semnat de Comisie în numele MES este pe deplin consecvent cu programul de ajustare macroeconomică aprobat de Consiliu.”;

(c)la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia informează CEF o dată la trei luni cu privire la progresele respective. Statul membru în cauză cooperează pe deplin cu Comisia și cu BCE. În mod concret, acesta furnizează Comisiei și BCE toate informațiile pe care acestea le consideră necesare pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului de ajustare macroeconomică, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3).”;

(d)la alineatul (12), al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„În ceea ce privește aceste instrumente, Consiliul aprobă, pe baza unei recomandări a Comisiei, printr-o decizie adresată statelor membre vizate, principalele cerințe de politică pe care MES intenționează să le includă printre condițiile de acordare a sprijinului financiar, în măsura în care conținutul măsurilor respective intră în domeniul de competență a Uniunii în conformitate cu tratatele.

Comisia se asigură că memorandumul de înțelegere semnat de Comisie în numele MES este pe deplin consecvent cu o astfel de decizie a Consiliului.”;

(7)articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se elimină;

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) acesta este scutit de la obligația de a trimite, după caz, rapoartele prevăzute la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97;”;

(ii) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) în ceea ce privește monitorizarea prevăzută la articolul 7 alineatul (4) din prezentul regulament, acesta este scutit de monitorizarea în temeiul articolului 10 alineatul (1) și a articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și monitorizarea pe care se bazează luarea deciziilor în temeiul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 6 alineatul (2) din respectivul regulament.”;

(8)articolul 12 se elimină;

(9)articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  Un stat membru face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului atât timp cât nu a fost rambursat un procentaj de minimum 75 % din asistența financiară primită din partea unuia sau mai multor alte state membre, a MESF, a MES sau a FESF. Consiliul, la propunerea Comisiei, poate prelungi durata de supraveghere ulterioară aplicării programului în cazul unor riscuri persistente la adresa capacității statului membru în cauză de a rambursa asistența financiară primită. Se consideră că propunerea Comisiei este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care Consiliul hotărăște cu majoritate calificată să o respingă în termen de 10 zile de la data la care propunerea a fost adoptată de Comisie.”;

(b)se introduc alineatele (1a) și (1b), cu următorul text:

„(1a) Atât timp cât un stat membru se află sub supravegherea ulterioară aplicării programului menționată la alineatul (1), Comisia monitorizează și evaluează toate elementele următoare:

(a)capacitatea statului membru în cauză de a rambursa asistența financiară primită, ținând seama de situația sa economică, bugetară și financiară;

(b)fără a aduce atingere articolului 22 din Regulamentul (UE) 2024/1263, punerea în aplicare a reformelor incluse în programul de ajustare macroeconomică sau în decizia Consiliului menționată la articolul 7 alineatul (12) din prezentul regulament;

(c)necesitatea unor măsuri corective pentru a atenua riscurile la adresa rambursării de către statul membru în cauză a asistenței financiare primite.

(1b) Ca regulă generală, Comisia, în colaborare cu BCE, transmite o dată la șase luni evaluarea sa, menționată la alineatul (1a), comisiei competente a Parlamentului European, CEF și parlamentului statului membru în cauză.”;

(c)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) La cererea Comisiei, statul membru care face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului respectă cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (3).”;

(d)se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):

„(2a) La cinci ani de la aplicarea supravegherii ulterioare aplicării programului, Comisia poate realiza o evaluare specifică privind capacitatea statului membru în cauză de a rambursa asistența financiară primită. La realizarea evaluării respective, pe lângă analiza situației economice, bugetare și financiare, inclusiv a punerii în aplicare a planului bugetar-structural național pe termen mediu, Comisia ține seama de toate circumstanțele următoare: 

(a)dacă ponderea datoriei publice în PIB depășește 90 %; 

(b)dacă Consiliul a decis, în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, că există un deficit excesiv;  

(c)analiza sustenabilității datoriei efectuată de Comisie pentru statul membru respectiv;

(d)condițiile de împrumut din statul membru respectiv;

(e)condițiile de stabilitate financiară din statul membru respectiv. 

Comisia transmite CEF evaluarea sa specifică. În urma unui aviz din partea CEF, Comisia poate suspenda evaluările menționate la alineatul (1a) pentru o perioadă de cinci ani în cazul în care ajunge la concluzia că, pe termen mediu, nu există riscuri semnificative pentru capacitatea statului membru în cauză de a rambursa asistența financiară primită.  

Comisia transmite concluziile sale privind suspendarea evaluărilor menționate la alineatul (1a) comisiei competente a Parlamentului European, CEF și parlamentului statului membru în cauză. 

(2b) După finalizarea procedurii prevăzute la alineatul (2a), Comisia prezintă o nouă evaluare în temeiul alineatului respectiv în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)la expirarea suspendării;

(b)dacă oricare dintre circumstanțele menționate la alineatul (2a) litera (a) sau (b) se modifică;

(c)dacă oricare dintre circumstanțele menționate la alineatul (2a) litera (c), (d) sau (e) se înrăutățește semnificativ.”;

(e)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Comisia desfășoară, în colaborare cu BCE, misiuni de evaluare în statul membru care face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului, ori de câte ori este necesar în scopurile alineatelor (1a), (2a) și (2b).”;

(f)se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Comisia competentă a Parlamentului European poate oferi statului membru în cauză posibilitatea de a participa la un schimb de opinii cu privire la progresele realizate în cadrul supravegherii ulterioare aplicării programului.”;

(10)articolele 16 și 17 se elimină;

(11)se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a 

Acorduri administrative cu MES și cu alte instituții financiare relevante

 

Comisia urmărește să instituie acordurile administrative necesare cu MES și cu alte instituții financiare internaționale relevante, în vederea asigurării unei cooperări strânse în desfășurarea activităților prevăzute în prezentul regulament.”;

(12)la articolul 19 al doilea paragraf, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) contribuția prezentului regulament la realizarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței sociale și economice.”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președinta    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor 5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul estimat de resurse umane25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual28

3.2.7.Contribuția terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013.

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

Consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

Un prim obiectiv al propunerii este acela de a alinia cadrul juridic instituit prin Regulamentul (UE) nr. 472/2013 la cadrul reformat de guvernanță economică al UE, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024, abrogând Regulamentul (UE) nr. 1466/97 [și înlocuindu-l cu Regulamentul (UE) 2024/1263] și modificând Regulamentul (UE) nr. 1467/97, precum și de a reflecta evoluțiile instituționale care au avut loc începând din 2013.

Un al doilea obiectiv este acela de a ține seama de experiența valoroasă și de cunoștințele dobândite prin aplicarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013, clarificând domeniul și modalitățile de aplicare atât ale supravegherii mai stricte, cât și ale supravegherii ulterioare aplicării programului. În acest sens, propunerea va contribui, totodată, la raționalizarea și simplificarea cadrului de guvernanță economică al UE.

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

Pentru a asigura coerența cu cadrul reformat de guvernanță economică al UE, modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 vor (i) actualiza trimiterile la documentele și conceptele introduse prin reforma din 2024, precum și trimiterile încrucișate la actele legislative care au fost modificate ca parte a reformei respective; (ii) elimina procedurile caduce și cerința ca statele membre să prezinte documente și să își asume obligații de raportare suplimentare care nu mai sunt necesare în urma reformei din 2024.

În plus, ținând seama de experiența acumulată în ceea ce privește aplicarea supravegherii mai stricte, modificările vor urmări să clarifice aplicarea acestei supravegheri atunci când un stat membru din zona euro primește asistență financiară preventivă. În cele din urmă, ținând seama de constatările relevante ale Curții de Conturi Europene, modificările propuse la Regulamentul (UE) nr. 472/2013 vor clarifica domeniul de aplicare și obiectivul supravegherii ulterioare aplicării programului, precum și modul său de aplicare, putând raționaliza supravegherea atunci când acest lucru este justificat.

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Propunerea ar trebui să prevină duplicarea raportării și să ducă la o reducere a sarcinii administrative pentru statele membre din zona euro care se confruntă cu amenințări la adresa stabilității financiare. În plus, propunerea ar trebui să evite descurajarea statelor membre din zona euro să solicite asistență financiară preventivă atunci când este necesar. În cele din urmă, propunerea ar trebui să clarifice domeniul de aplicare și obiectivul supravegherii ulterioare aplicării programului, ceea ce ar conduce la o mai bună punere în aplicare a cadrului de guvernanță economică al UE.

1.3.4.Indicatori de performanță

Comisia va elabora un raport o dată la cinci ani, analizând (i) eficacitatea regulamentelor în atingerea obiectivelor lor; (ii) progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE; și (iii) contribuția regulamentelor la realizarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței sociale și economice. După caz, raportul va fi însoțit de o propunere de modificare a regulamentelor.

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 13  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

N/A

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivelul UE (ex ante): Acțiunea la nivelul UE este necesară având în vedere rolul conferit de tratatele UE pentru a asigura coordonarea și supravegherea politicilor economice și bugetare ale statelor membre și, în special, ale statelor membre din zona euro, care sunt supuse unor efecte de contagiune economică mai puternice, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea financiară. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite prin acțiunile individuale ale statelor membre.

Valoarea adăugată la nivelul UE pe care se preconizează că o va avea intervenția (ex post): Adoptarea regulamentului modificat va conduce la o mai bună punere în aplicare a cadrului de guvernanță economică al UE de către statele membre, reducând totodată cerințele de raportare ale acestora.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

N/A

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

N/A

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

N/A

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

–    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 14

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

– organismelor de drept public

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

–organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

Propunerea nu are impact asupra bugetului UE.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

N/A

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

N/A

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

N/A

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

N/A

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

N/A

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Propunerea nu are impact asupra bugetului UE.

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif. 15

din partea țărilor AELS 16

din partea țărilor candidate și potențial candidate 17

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate și potențial candidate

din partea altor țări terțe

alte venituri alocate

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

[XX.YY.YY.YY]

Dif./Nedif.

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

DG: <…….>

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

Credite operaționale

Linia bugetară

Angajamente

(1a)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2a)

 

 

 

 

0,000

Linia bugetară

Angajamente

(1b)

 

 

 

 

0,000

Plăți

(2b)

 

 

 

 

0,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 18

Linie bugetară

 

(3)

 

 

 

 

0,000

TOTAL credite

pentru DG <…….>

Angajamente

=1a+1b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

=2a+2b+3

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Plăți

(5)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL credite în cadrul RUBRICII <….>

Angajamente

=4+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

din cadrul financiar multianual

Plăți

=5+6

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.2.Realizările estimate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 19

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 20 …

– Realizare

– Realizare

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …

– Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

CREDITE VOTATE

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL 2021-2027

2024

2025

2026

2027

RUBRICA 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli administrative

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

În afara RUBRICII 7

Resurse umane

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli cu caracter administrativ

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.Necesarul estimat de resurse umane

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 21

CREDITE VOTATE

Anul

Anul

Anul

Anul

2024

2025

2026

2027

 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

0

0

0

0

20 01 02 03 (delegațiile UE)

0

0

0

0

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 11 (cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza)

0

0

0

0

• Personal extern (în ENI)

20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)

0

0

0

0

20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)

0

0

0

0

Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]

– la sediu

0

0

0

0

– în delegațiile UE

0

0

0

0

01 01 01 02 (AC, END – cercetare indirectă)

0

0

0

0

01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7

0

0

0

0

Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7

0

0

0

0

TOTAL

0

0

0

0

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei

În mod excepțional, personal suplimentar*

Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 7 sau Cercetare

Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA

Personal ce urmează să fie finanțat din taxe

Posturi din schema de personal

N/A

Personal extern (AC, END, INT)

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

Funcționari și personal temporar

Personal extern

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

TOTAL credite pentru componenta digitală și IT

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL CFM 2021-2027

2024

2025

2026

2027

RUBRICA 7

Cheltuieli IT (corporative) 

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal de la RUBRICA 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

În afara RUBRICII 7

Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Subtotal în afara RUBRICII 7

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

 

TOTAL

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3.2.6.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

Propunerea/inițiativa:

–    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

–    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

–    necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–    nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate



3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să indicați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 22

Anul 2024

Anul 2025

Anul 2026

Anul 2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[...]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[...]

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

Modificările propuse nu stabilesc nicio cerință nouă cu relevanță digitală. Modificările propuse nu introduc nicio obligație sau dispoziție suplimentară referitoare la colectarea, prelucrarea, generarea, schimbul sau partajarea datelor, automatizarea sau digitalizarea proceselor părților interesate, utilizarea unor soluții digitale noi sau existente sau a serviciilor publice digitale. Prin urmare, în prezenta propunere nu sunt identificate cerințe suplimentare cu relevanță digitală.

4.2.Date

NA

4.3.Soluții digitale

NA

4.4.Evaluarea interoperabilității

NA

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

NA

(1)    Raportul special nr. 18/2021 al Curții de Conturi Europene: Supravegherea de către Comisie a statelor membre care ies dintr-un program de ajustare macroeconomică: un instrument adecvat care trebuie raționalizat.
(2)    Comunicarea COM(2020) 55 final a Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”.
(3)    Comunicare privind orientările pentru o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, COM(2022) 583 final.
(4)    SWD(2020) 210 final.
(5)    JO C , , p. .
(6)    Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2013/472/oj ).
(7)    Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj ).
(8)    Regulamentul (UE) 2024/1264 al Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L, 2024/1264, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1264/oj ).
(9)    Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (JO L, 2024/1265, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1265/oj ).
(10)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 11 februarie 2025, „O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea”, COM(2025) 47 final.
(11)    Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, (JO L 287, 29.10.2013, p. 63, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1024/oj ).
(12)    Raportul special nr. 18/2021 al Curții de Conturi Europene: Supravegherea de către Comisie a statelor membre care ies dintr-un program de ajustare macroeconomică: un instrument adecvat care trebuie raționalizat.
(13)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(14)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .
(15)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(16)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(17)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(18)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(19)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(20)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(21)    Vă rugăm să precizați mai jos câte ENI din numărul indicat sunt deja alocate gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuite în cadrul direcției generale pe care o reprezentați și ce nevoi nete aveți.
(22)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.