C-289/0562005J02890006.000219791199214CJHOTĂRÂREA DIN 8.3.2007 — CAUZA C-289/05LÄNSSTYRELSEN I NORRBOTTENS LÄN<TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Camera întâi)</P><P><DATE ISO="20070308">8 martie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: finlandeza.</P></NOTE></P></TI>

În cauza C-289/05,

având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Rovaniemen hallinto-oikeus (Finlanda), prin decizia din 15 iulie 2005, primită de Curte la 19 iulie 2005, în procedura

Länsstyrelsen i Norrbottens län

împotriva

Lapin liitto,

CURTEA (Camera întâi),

compusă din domnul P. Jann, preşedinte de cameră, domnii K. Lenaerts, E. Juhász, J. N. Cunha Rodrigues (raportor) şi K. Schiemann, judecători,

avocat general: domnul L. A. Geelhoed,

grefier: domnul R. Grass,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observaţiile prezentate:

pentru Länsstyrelsen i Norrbottens län, de domnul P.-O. Eriksson şi de doamna L. Anttila, în calitate de agenţi;

pentru guvernul finlandez, de doamna E. Bygglin, în calitate de agent;

pentru Comisia Comunităţilor Europene, de domnii P. Aalto şi L. Flynn, în calitate de agenţi,

după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din 14 septembrie 2006,

pronunţă prezenta

<TI><P>Hotărâre</P></TI>1Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte interpretarea punctului 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1685/2000 al Comisiei din 28 iulie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor în cadrul operaţiunilor cofinanţate de Fondurile structurale (JO L 193, p. 39, Ediţie specială, 14/vol. 1, p. 29), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 448/2004 al Comisiei din 10 martie 2004 (JO L 72, p. 66, Ediţie specială, 14/vol. 1, p. 144, denumit în continuare Regulamentul nr. 1685/2000).2Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Länsstyrelsen i Norrbottens län [guvernul provincial al Norrbotten (Suedia), denumit în continuare guvernul provincial], pe de o parte, şi Lapin liitto [consiliul regional al Laponiei (Finlanda)], pe de altă parte, având ca obiect o cerere a guvernului provincial de obţinere a unei contribuţii financiare pentru costurile de asistenţă tehnică în cadrul programului Interreg III A Nord, cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) (denumit în continuare programul), aferente anilor 2001 şi 2002.<TI><P>Cadrul juridic</P></TI>3Articolul 32 alineatul (1) paragraful al treilea din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţiilor generale referitoare la Fondurile structurale (JO L 161, p. 1) prevede:

[...] Plăţile intermediare şi plăţile soldului se referă la cheltuielile efectiv plătite, care trebuie să corespundă plăţilor efectuate de beneficiarii finali, şi justificate prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare doveditoare echivalentă. [traducere neoficială]

4Anexa la Regulamentul nr. 1685/2000, în versiunea iniţială, intitulată Reguli de eligibilitate, prevede:

Regula nr. 1 — Cheltuieli contractate efectiv

1.Plăţi efectuate de beneficiarii finali

1.1.Plăţile efectuate de beneficiarii finali în înţelesul celui de al treilea paragraf din articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 [...] sunt plăţi în numerar, sub rezerva excepţiilor menţionate la punctul 1.4.

[...]

1.4.în condiţiile stabilite la punctele 1.5, 1.6 şi 1.7, costurile de amortizare, contribuţiile în natură şi costurile generale pot fi de asemenea incluse în plăţile prevăzute la punctul 1.1. Cu toate acestea, aportul Fondurilor structurale la finanţarea unei operaţiuni nu depăşeşte cheltuielile eligibile totale, cu excepţia contribuţiilor în natură, la sfârşitul operaţiunii.

[...]

1.7.Costurile generale constituie cheltuieli eligibile, cu condiţia ca ele să se bazeze pe costuri reale legate de aplicarea operaţiunii cofinanţate de Fondurile structurale şi să fie afectate operaţiunii în proporţia cuvenită, după o metodă echitabilă şi justificată corespunzător.

[...]

1.9.Statele membre pot aplica norme interne mai stricte pentru a stabili cheltuielile eligibile în conformitate cu punctele 1.5, 1.6 şi 1.7.

2.Justificarea cheltuielilor

Ca regulă generală, plăţile efectuate de beneficiarii finali sunt însoţite de facturile achitate. Dacă acest lucru se dovedeşte imposibil, plăţile sunt însoţite de documente contabile cu valoare justificativă echivalentă.

[...]

5În temeiul articolului 2 şi al articolului 3 al treilea paragraf din Regulamentul nr. 448/2004, începând cu 5 august 2000, punctele 1.4, 1.7 şi 1.9 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000, versiunea iniţială, au devenit punctele 1.5, 1.8 şi, respectiv, 1.10 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000.6Articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 438/2001 al Comisiei din 2 martie 2001 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului privind sistemele de gestionare şi control pentru asistenţa acordată prin Fondurile structurale (JO L 63, p. 21, Ediţie specială, 14/vol. 1, p. 29) prevede:

În cazul formelor de asistenţă cu beneficiari în mai mult de un stat membru, statele membre în cauză hotărăsc de comun acord măsurile comune necesare pentru o bună gestiune financiară, ţinând seama de legislaţiile interne, şi informează Comisia cu privire la aceste măsuri. Comisia şi statele membre în cauză îşi asigură reciproc asistenţa administrativă necesară.

7În temeiul articolului 19, citat anterior, Republica Finlanda şi Regatul Suediei au semnat la 24 şi la 31 octombrie 2002 un Memorandum of understanding on the implementation of the Community Initiative programme INTERREG III A North.<TI><P>Acţiunea principală şi întrebarea preliminară</P></TI>8Prin scrisoarea primită de Lapin liitto la 30 octombrie 2002, guvernul provincial a solicitat să beneficieze de o contribuţie pentru costurile de asistenţă tehnică efectuate în cadrul programului, în cuantum de 95880,72 SEK pentru anul 2001. Cuantumul acestei contribuţii a fost obţinut prin aplicarea la costurile salariale ocazionate de asistenţa tehnică din cadrul acestui program a unui procent calculat în funcţie de proporţia costurilor generale ocazionate administraţiei respectivului program (costuri salariale şi alte costuri suportate pentru activităţile sale cu caracter orizontal, inclusiv costurile sus-menţionate aferente respectivului program) în raport cu costurile salariale ocazionate de activitatea obişnuită a respectivei administraţii, care corespund diferenţei dintre costul total al salariilor plătite cu acest titlu şi costurile salariale sus-menţionate.9Prin decizia din 20 februarie 2003, Lapin liitto a respins cererea. în opinia sa, plăţile efectuate ar fi trebuit să fie stabilite prin chitanţe şi facturi sau documente contabile cu valoare probatorie echivalentă. Costurile ar fi trebuit să se întemeieze pe costuri reale, pe când costurile în discuţie în acţiunea principală, calculate prin intermediul unui procentaj, nu ar fi fost afectate programului după o metodă echitabilă şi justificată corespunzător în sensul punctului 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000.10Din decizia de trimitere rezultă de asemenea că Lapin liitto a primit la 26 septembrie 2003 o cerere de la guvernul provincial care urmărea din nou obţinerea unei contribuţii pentru costurile aferente programului în ceea ce priveşte anii 2001 şi 2002, în sumă de 56854 SEK şi, respectiv, de 186982 SEK. Aceste costuri erau legate de costurile generale aferente serviciilor informatice, gestiunii personalului, serviciilor de curierat, gestiunii bugetare şi imobilelor.11Prin decizia din 24 noiembrie 2003, Lapin liitto a respins această cerere în privinţa tuturor costurilor referitoare la serviciile informatice, gestiunea personalului, serviciile de curierat şi gestiunea bugetară pentru motivul că, chiar şi după trimiterea unei cereri de precizări datate 2 octombrie 2003, guvernul provincial nu a oferit nicio explicaţie cu privire la salarii întemeiată pe o listă a orelor de lucru şi nici nu a furnizat explicaţii în ceea ce priveşte legătura celorlalte costuri cu programul.12Potrivit Lapin liitto, nu s-au oferit explicaţii nici în ceea ce priveşte suprafeţele birourilor persoanelor care au luat parte la acest program, pentru a calcula costurile privitoare la imobile. Din acest motiv, s-a pornit de la o suprafaţă de 15 m2 pe birou pentru a evalua costurile privitoare la imobile, în loc de 20 m2, cât apare în cerere. Prin urmare, Lapin liitto a plătit 6558,98 SEK şi, respectiv, 22203,30 SEK, cu titlu de costuri aferente corpurilor de clădire ocupate în 2001 şi, respectiv, în 2002 de către participanţii la program.13În reclamaţia formulată împotriva deciziei de respingere din 24 noiembrie 2003, guvernul provincial a subliniat că, în urma unei întâlniri avute cu Lapin liitto şi cu Ministerul de Interne, a utilizat un nou model de calcul, conform căruia costurile (costuri generale) a căror rambursare este solicitată se întemeiază pe costurile reale înscrise în contabilitate, fiind afectate după o metodă proporţională, echitabilă şi justificată corespunzător, în funcţie de costul anual al forţei de muncă.14Această reclamatie a fost respinsă prin decizia din 6 februarie 2004, pentru motivul că guvernul provincial a utilizat ca bază de calcul al costurilor generale eligibile costurile anuale ocazionate de serviciile informatice, de prestaţiile economice şi de serviciile de personal, acestea fiind împărţite după numărul mediu de salariaţi ai administraţiei care s-au ocupat de program în cursul anului respectiv. Preţul lunar al unui serviciu ar fi acelaşi pentru toţi. In a doua cerere de contribuţie, costurile ar fi fost afectate drept costuri ale programului proporţional cu timpul de muncă efectuat de fiecare persoană. în acest mod, costurile nu ar putea fi calificate ca fiind ocazionate de acest program. În ce priveşte costurile salariale incluse în suma solicitată, în măsura în care nu au fost individualizate după o listă a orelor de muncă, nu ar putea fi luate în considerare cu titlu de costuri de asistenţă tehnică ale respectivului program.15Instanţa de trimitere, sesizată de guvernul provincial cu o acţiune în plata costurilor în litigiu precizează că, în cererea sa, acest guvern a împărţit costurile de asistenţă tehnică menţionate la efectivul anual mediu al întregii administraţii în cauză, astfel încât a fost posibil să se calculeze partea costurilor pe persoană, pe an şi pe lună. Utilizarea acestui mod de calcul mediu ar fi permis afectarea costurilor susmenţionate în calitate de costuri ale proiectului, în funcţie de timpul de muncă efectuat concret de fiecare persoană care a lucrat în cadrul programului.16Potrivit Lapin liitto, guvernul provincial nu a indicat în mod suficient de precis care era partea asistenţei tehnice din costurile generate de acest program. În ceea ce priveşte salariile, pentru a putea afecta costurile drept costuri ale respectivului program, în conformitate cu Regulamentul nr. 1685/2000, Lapin liitto solicită să se furnizeze o listă a orelor de muncă zilnice efectuate de fiecare persoană care a lucrat cu timp parţial în cadrul programului.17în aceste condiţii, Rovaniemen hallinto-oikeus a decis să suspende judecarea cauzei şi să solicite Curţii o interpretare a punctului 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000.<TI><P>Cu privire la întrebarea preliminară</P></TI>18Prin intermediul întrebării formulate, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă punctul 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000 trebuie interpretat în sensul că se opune unei metode de calcul al costurilor generale drept cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect cofinanţat de Fondurile structurale pentru unicul motiv că această metodă se bazează pe un procentaj sau pe o parte proporţională, printre altele, din costurile salariale sau din timpul de muncă.19Potrivit acestei dispoziţii, costurile generale reprezintă o cheltuială eligibilă, cu condiţia să fie întemeiate pe costuri reale legate de aplicarea operaţiunii cofinanţate de Fondurile structurale şi să fie afectate operaţiunii în proporţia cuvenită, potrivit unei metode echitabile şi justificate corespunzător.20Deşi versiunea finlandeză a respectivei dispoziţii nu include nicio referire la cerinţa conform căreia costurile ar trebui să facă obiectul unei afectări în proporţia cuvenită operaţiunii respective, totuşi această împrejurare nu poate avea consecinţe, din moment ce rezultă dintr-o jurisprudenţă constantă că dispoziţiile comunitare trebuie interpretate şi aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor stabilite în celelalte limbi ale Comunităţii Europene şi că, în speţă, versiunile lingvistice, altele decât versiunea finlandeză, menţionează expres necesitatea unei afectări a costurilor generale în proporţia cuvenită sau proporţional cu operaţiunea în cauză (a se vedea, prin analogie, în special hotărârea din 17 iulie 1997, Ferriere Nord/Comisia, C-219/95 P, Rec, p. I-4411, punctul 15).21în temeiul punctului 1.10 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000, statele membre sunt autorizate să aplice norme interne mai stricte pentru a stabili cheltuielile eligibile în conformitate cu punctele 1.6, 1.7 şi 1.8 din această regulă.22Fără a aduce atingere normelor interne care prevăd condiţii mai stricte, constituie, prin urmare, o cheltuială eligibilă costurile generale efectuate de beneficiarul final, din moment ce, conform punctului 1.8 din respectiva regulă nr. 1, aceste costuri îndeplinesc trei condiţii, şi anume sunt întemeiate pe costuri reale, sunt legate de punerea în aplicare a operaţiunii cofinanţate de Fondurile structurale şi sunt afectate operaţiunii în proporţia cuvenită, conform unei metode echitabile şi justificate corespunzător.23în ceea ce priveşte prima condiţie de eligibilitate, este suficient să se sublinieze că, astfel cum arată Comisia, sunt întemeiate pe costuri reale cheltuielile care au fost plătite efectiv de către beneficiarii finali şi care sunt justificate cu facturi achitate sau cu documente contabile de valoare probatorie echivalentă în sensul articolului 32 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 1260/1999.24în ceea ce priveşte a doua condiţie de eligibilitate, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1260/1999, cheltuielile legate de operaţiuni nu sunt eligibile pentru contribuţia Fondurilor structurale decât dacă respectivele operaţiuni fac parte din intervenţia în cauză. Prin urmare, sunt vizate cu titlu de cheltuieli eligibile costurile generale aferente resurselor şi serviciilor de care beneficiarii finali au nevoie în scopul realizării operaţiunii cofinanţate de aceste fonduri.25în ceea ce priveşte a treia condiţie de eligibilitate, asupra aplicabilităţii căreia părţile din acţiunea principală sunt în dezacord, trebuie să se constate că aceasta nu are ca obiect impunerea unei metode de calcul unice, ci lasă statelor membre o marjă de apreciere în calculul cheltuielilor eligibile. Această condiţie are în vedere numai să subordoneze luarea în calcul a costurilor generale drept cheltuieli eligibile afectării acestor costuri operaţiunii în proporţia cuvenită, după o metodă echitabilă şi justificată corespunzător.26Prin urmare, punctul 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000 nu poate fi interpretat ca opunându-se metodelor de calcul al costurilor generale eligibile bazate pe un procentaj sau o parte proporţională, printre altele, din costurile salariale sau din timpul de muncă, cu condiţia totuşi ca beneficiarul final să fie în măsură să demonstreze că aceste cheltuieli sunt afectate proiectului potrivit unei metode care respectă criteriile enunţate în această dispoziţie.27Trebuie precizat că, astfel cum a subliniat Comisia în mod corect, afectarea către proiectul respectiv a costurilor generale, cum sunt în special costurile salariale, cheltuielile imobiliare sau cele privind serviciile informatice, trebuie să ţină cont, din perspectiva criteriilor sus-menţionate, de relaţia între numărul de persoane care lucrează la realizarea proiectului, numărul de ore de muncă pe care i le consacră aceste persoane sau cuantumul salariilor plătite cu acest titlu, precum şi numărul mediu de persoane care lucrează în administraţia respectivă, numărul mediu de ore care sunt efectuate sau cuantumul mediu al salariilor plătite.28Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebarea formulată în sensul că punctul 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul nr. 1685/2000 nu se opune unei metode de calcul al costurilor generale drept cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect cofinanţat de Fondurile structurale pentru unicul motiv că această metodă se bazează pe un procent sau pe o parte proporţională, printre altele, din costurile salariale sau din timpul de muncă.<TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI>29întrucât, în privinţa părţilor din acţiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanţa de trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaţii Curţii, altele decât cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) dispune:

Punctul 1.8 din regula nr. 1 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1685/2000 al Comisiei din 28 iulie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor în cadrul operaţiunilor cofinanţate de Fondurile structurale, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 448/2004 al Comisiei din 10 martie 2004, nu se opune unei metode de calcul al costurilor generale drept cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect cofinanţat de Fondurile structurale pentru unicul motiv că această metodă se bazează pe un procent sau pe o parte proporţională, printre altele, din costurile salariale sau din timpul de muncă.

Semnături