(1)

Prin scrisoarea din 22 mai 2000, înregistrată la 25 mai 2000 (A/34298), Franța a notificat, în conformitate cu dispozițiile cadrului multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (3) (denumit în continuare „EMS 1998”), o măsură de ajutor în favoarea a două societăți pe acțiuni de drept francez, Pilkington France SAS și Interpane Glass Coating France SAS, ambele deținute în comun de două grupuri internaționale de fabrici de sticlă, Interpane și Pilkington. La 7 iunie 2000, Comisia a solicitat informații suplimentare. Franța a prezentat informațiile suplimentare prin următoarele: scrisoarea din 13 iunie 2000, înregistrată la 14 iunie 2000 (A/34798), scrisoarea din 30 iunie 2000, înregistrată la 3 iulie 2000 (A/35410) și scrisoarea din 30 iunie 2000, înregistrată la 3 iulie 2000 (A/35411).

(2)

Prin Decizia din 17 august 2000 (4) (denumită în continuare „Decizia 2000”), Comisia a aprobat, sub numărul de referință SG(2000) D/106264, intensitatea ajutoarelor pentru Pilkington/Interpane, notificată conform EMS 1998.

(3)

Franța, în colaborare cu întreprinderile beneficiare ale ajutorului, a comunicat rapoarte anuale la datele de 17 octombrie 2002, 18 august 2003 și 31 august 2004, în cadrul controlului a posteriori al aplicării corecte a hotărârilor luate în cadrul EMS 1998 (punctul 6.4) și în conformitate cu Decizia 2000.

(4)

Prin scrisoarea din 13 ianuarie 2005, înregistrată în aceeași zi (A/30447), și prin scrisoarea din 13 iunie 2005, înregistrată la 14 iunie 2005 (A/34734), autoritățile franceze au informat Comisia că informațiile furnizate în notificarea care a avut ca rezultat Decizia 2000 sunt incorecte, în special în ceea ce privește calculul sumei scutirii de la plata taxei pe activități profesionale, și au solicitat Comisiei să modifice Decizia 2000.

(5)

Prin scrisoarea din 6 martie 2006 (D/57979), conform articolului 9 din regulamentul de procedură, Comisia a invitat autoritățile franceze să comunice observațiile cu privire la intenția sa de a revoca Decizia 2000. Autoritățile franceze au comunicat observațiile prin poșta electronică la 16 martie 2006, înregistrarea făcându-se la 17 martie 2006 (A/32057).

(6)

Prin scrisoarea din 26 aprilie 2006, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, împotriva ajutorului în cauză, în scopul revocării Deciziei sale din 17 august 2000 și al adoptării unei noi decizii. Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la ajutorul în cauză.

(7)

Franța a transmis comentariile prin poșta electronică la data de 2 iunie 2006.

(8)

Comisia nu a primit observații cu privire la acest subiect din partea părților interesate.

(9)

Prin scrisoarea din 12 septembrie 2007 (D/53668), Comisia a solicitat informații suplimentare. Franța a prezentat un răspuns parțial prin scrisoarea din 21 decembrie 2007 (A/40607) și a completat acest răspuns prin mesaj electronic la 30 mai 2008 (A/10204).

(10)

Prin mesajele electronice din 16 septembrie și 19 septembrie 2008 (A/19328 și A/19263), Franța a transmis noi informații, care au fost completate de mesajele electronice din 24 octombrie 2008 (A/22746).

(11)

Descrierea de mai jos a beneficiarilor prezintă situația existentă în anul 2000.

(12)

În notificarea din 2000, Franța a informat Comisia cu privire la intenția sa de a acorda un ajutor regional pentru investiții în favoarea a două societăți pe acțiuni de drept francez (societăți pe acțiuni simplificate), deținute în comun de două grupuri producătoare de sticlă, Interpane și Pilkington [Pilkington Glass France SAS și Interpane Glass Coating France SAS („PGF/IGCF”)].

(13)

Proprietatea societăților comune nu a fost repartizată în mod egal între întreprinderile-mamă (a se vedea figura 1):

Figura 1

Structura juridică a societăților.

(14)

Cele două noi societăți beneficiare de ajutor de stat sunt întreprinderi comune de producție. Ele nu vor avea un comportament autonom pe piață. Activitățile lor vor viza numai aprovizionarea întreprinderilor-mamă cu sticlă plană flotată brută, rezultată dintr-o primă transformare, pentru consum propriu sau pentru comercializarea ulterioară pe piață.

(15)

Crearea întreprinderilor comune a făcut obiectul unei notificări, prin scrisoarea din 7 aprilie 2000, conform articolului 81 din Tratatul CE (6), în vederea obținerii unei scutiri individuale în temeiul articolului 81 alineatul (3) din Tratatul CE.

(16)

Părțile notificatoare au convenit ca această notificare să fie tratată printr-o scrisoare administrativă de clasare.

(17)

La 29 iunie 2000, Comisia a adresat două scrisori administrative fiecăreia dintre părțile notificatoare, informându-le că:

(18)

Aceste scrisori administrative de clasare au fost trimise după o analiză economică a situației, care poate fi rezumată după cum urmează:

(19)

Întreprinderile beneficiare aparțin împreună celor două grupuri internaționale de fabricare a sticlei, Interpane și Pilkington.

(20)

Societatea Interpane a fost creată în 1971 de domnul Georg Hesselbach, actualul proprietar majoritar și președinte al consiliului de administrație al grupului Interpane. Grupul este astăzi activ în întreaga lume în industria sticlei destinate construcțiilor și în domenii conexe (fabricarea ferestrelor în Germania și Statele Unite, fabricarea echipamentelor pentru industria sticlei în Germania).

(21)

În Europa, activitățile grupului (15 societăți în 1999) sunt concentrate pe tratarea, prelucrarea și valorificarea sticlei pentru construcții. Din anul 1998, Interpane este prezent în Franța ca urmare a achiziționării a două societăți de prelucrare a sticlei (la Hoerdt, în Alsacia, și la Mitry-Mory, în regiunea pariziană). Filialele europene sunt conduse societatea-holding Interpane Glas Industrie AG cu sediul în Germania, Lauenförde. Această societate-holding aparține în proporție de 88 % familiei Hesselbach și de 12 % băncii publice germane Nord/LB.

(22)

Această societate-holding deține, împreună cu societatea-holding olandeză Interpane NV, prin intermediul societății holding Interpane Glass Manufacturing BV, participațiunile grupului Interpane în cele două societăți comune beneficiare ale ajutoarelor. Interpane NV și Interpane Glass Manufacturing BV au fost special create pentru această operațiune. Ele sunt proprietatea familiei Hesselbach, individual sau împreună cu Nord/LB.

(23)

Grupul Pilkington este unul dintre liderii mondiali în sectorul sticlei. Activitățile sale acoperă toate domeniile industriale ale acestui sector: fabricarea, tratarea și prelucrarea sticlei pentru industria de construcții (49 % din activități) și industria automobilelor (44 %), producția de geamuri speciale. Sediul social al grupului este în Regatul Unit. Grupul are 24 de filiale producătoare răspândite în întreaga lume (Europa, America de Nord și de Sud, Asia/Pacific).

(24)

Participațiunile grupului în societățile comune situate în Freyming-Merlebach sunt deținute de holdingul olandez Pilkington BV.

Tabelul 1

Cifrele de afaceri

NB: Cifrele pentru Interpane au putut fi obținute în baza unei rate de schimb marcă germană (DM) – franc francez (FF) de 3,35 (rata din 1999). Cifrele pentru Pilkington au putut fi obținute în baza unei rate de schimb liră sterlină (GBP) – franc francez (FF) de 10,60 (rata din 01/2000).

Tabelul 2

Efectivele grupurilor

(25)

Întreprinderile comune sunt situate în zona de ocupare a forței de muncă Freyming-Merlebach, care era o zonă asistată în înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE pentru perioada 2000-2006 (12) în care intensitatea ajutoarelor publice în investiții poate atinge 15 % ESN.

(26)

Conform informațiilor furnizate de Franța, proiectul de investiții este realizat de două societăți comune distincte, în baza proprietății duble asupra instalațiilor de producție. Proiectul de investiții rămâne, cu toate acestea, total integrat și unic: unitatea de producție a sticlei plane a avut de la început ca scop asigurarea parțială a unei unități comune de tratare a sticlei și această a doua unitate nu există în locație decât din motivul că este legată de furnizorul său de sticlă flotată. Similar, conform acelorași informații, integrarea proiectului s-a materializat în amplasarea liniilor de flotație, de laminare și acoperire în această clădire. În consecință, Franța consideră că proiectul comun de investiții la locația din Lorena este „o investiție materială în vederea creării unei noi întreprinderi”, în înțelesul punctului 7.2 din EMS 1998. Există doi beneficiari ai ajutoarelor, însă un singur și unic proiect de investiții face obiectul ajutoarelor publice.

(27)

Începerea producției era prevăzută pentru sfârșitul primului semestru al anului 2001. Atingerea capacității totale de producție era prevăzută după cinci ani de funcționare, în 2006-2007. Producția de sticlă plană trebuia să reprezinte 147 000 t în primul an plin 2001-2002 pentru a atinge progresiv un volum de produse exploatabile de 260 000 t/an la capacitate totală, începând cu anul 2006.

(28)

Proiectul vizează construirea unei unități integrate de producție de sticlă plană pentru construcții, cuprinzând activități de fabricare a sticlei brute (float), de tăiere, de tratare (processing prin acoperire) și de prelucrare a sticlei prin laminare. Ciclul prevăzut pentru sticla fabricată este următorul:

Figura 2

(29)

Prin scrisoarea din 13 ianuarie 2005, autoritățile franceze au informat Comisia că proiectul a fost modificat. Costurile eligibile se ridică acum la 158,5 milioane EUR, în valoare nominală. Numărul de locuri de muncă create în mod direct este de 176, iar în mod indirect, de 150 (a se vedea punctul 5.2).

(30)

Volumul ajutoarelor de stat prevăzute este constituit din mai multe măsuri care fie sunt dependente de diferite modalități de ajutor autorizate, fie sunt ajutoare individuale ad hoc:

(31)

Schema de ajutor PAT a fost aprobată prin Decizia Comisiei din 28 iunie 2000 (N 782/1999), iar schema care implică împrumuturile SOFIREM a fost aprobată prin Decizia Comisiei din 15 iunie 1989 (NN 2/89), astfel cum a fost modificată în urma introducerii măsurilor utile pentru a pune o astfel de măsură în concordanță cu Liniile directoare referitoare la ajutoarele de stat cu destinație regională din 1998 (13).

(32)

Scutirea pe cinci ani de la plata taxei pe activități profesionale rezultă din articolele 1464 B și 1465 din Codul General de Impozitare (CGI), Decizia din 16 decembrie 1993, Decizia din 24 noiembrie 1980 și Decretele 86/225, 80/921 și 80/922.

(33)

Suma totală actuală a ajutoarelor se ridică la 17 106 280 EUR în valoare nominală (a se vedea punctul 5.2).

(34)

Prin scrisoarea din 13 ianuarie 2005, autoritățile franceze au informat Comisia că, pe de o parte, proiectul a fost modificat și că, pe de altă parte, Franța a subestimat suma ajutorului aferent scutirii de la plata taxei pe activități profesionale.

(35)

Totalul costurilor eligibile se ridica, prin urmare, la 158,5 milioane EUR în valoare nominală (164,7 milioane EUR în Decizia 2000). Valoarea actualizată netă a costurilor eligibile se ridica la 149,97 milioane EUR. Proiectul a fost finalizat în luna martie 2005, iar investițiile au fost realizate în întregime. În martie 2005, numărul de locuri de muncă create în mod direct este de 176, iar în mod indirect de 150 (respectiv 245 și 260 în Decizia 2000).

(36)

În scrisoarea din 13 ianuarie 2005, autoritățile franceze precizează că scutirea de la plata taxei pe activități profesionale a fost inițial subestimată. Aceasta se ridica, prin urmare, la 6,28 milioane EUR, din care 2,14 milioane EUR au fost deja transferate (făcând parte din cele 17,89 milioane EUR ajutoare publice deja transferate) de statul francez. Această sumă corespunzând valorii ajutorului înainte de impozitare, este vorba de un echivalent subvenție brută (ESB).

(37)

Restul de scutire de la plata taxei pe activități profesionale, de 4,14 milioane EUR, face parte din cele 5,19 milioane EUR care rămân de transferat de către statul francez în favoarea proiectului și care reprezintă ultima tranșă pentru care este necesară o autorizație prealabilă din partea Comisiei, în conformitate cu punctul 6.2 din EMS 1998 și cu Decizia 2000, care prevăd ca ultima tranșă importantă de ajutor (de exemplu 25 %) să nu fie transferată decât după ce autoritățile franceze vor fi verificat dacă proiectul de investiții este pus în aplicare de întreprinderi în conformitate cu Decizia Comisiei.

(38)

Franța a explicat că diferența față de valoarea ajutorului notificat în anul 2000 se justifică în baza unei revizuiri pentru majorarea estimării inițiale a scutirii de la plata taxei pe activități profesionale.

(39)

În final, ajutorul total ar fi de 23,09 milioane EUR în valoare nominală (14,65 milioane EUR în valoare actualizată netă). Intensitatea ajutoarelor pentru proiectul Pilkington/Interpane se stabilea așadar la 14,65/149,97 = 9,77 % echivalent subvenție netă (ESN). Conform opiniei Franței, această intensitate a ajutoarelor este inferioară intensității maxim admisibile recalculate (9,82 % pe baza EMS 1998) pentru a ține cont de evoluția parametrilor din proiect.

(40)

Noile informații furnizate de autoritățile franceze dau loc unei noi intensități a ajutoarelor maxim admisibile (14). Comisia este de părere că nu este, așadar, suficient, să se aducă modificări la Decizia 2000 de tip „corrigendum” pentru erori de redactare. În realitate, decizia se bazează pe informațiile incorecte transmise de autoritățile franceze.

(41)

În consecință, Comisia este obligată să revoce Decizia 2000 conform articolului 9 din regulamentul de procedură, care stipulează că „o decizie poate fi revocată de către Comisie (…), după ce statului membru în cauză i se dă posibilitatea de a-și prezenta observațiile, în cazul în care această decizie s-ar baza pe informații inexacte transmise în cursul procedurii a căror importanță este determinantă pentru decizie. Înaintea revocării unei decizii și luării unei alte decizii, Comisia inițiază procedura de investigație formală în conformitate cu articolul 4 alineatul (4)”. Această inițiere constituie un element de procedură pe care Comisia trebuie să îl respecte.

(42)

În scrisoarea din 16 martie 2006, autoritățile franceze consideră că elementele care trebuie luate în considerare atât la nivel industrial, cât și la nivelul ajutoarelor de stat nu implică o denaturare substanțială a economiei Deciziei 2000 și că o nouă decizie în privința acestui dosar va avea un impact limitat asupra evoluției sale. În același mesaj, autoritățile franceze declară că acceptă procedura așa cum este definită în articolul 9 din regulamentul de procedură, care impune Comisiei o revocare inițială și adoptarea unei noi decizii de înlocuire a Deciziei 2000 și care ține cont de informațiile corectate care i-au fost transmise, după deschiderea formală a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE.

(43)

Comisia nu a primit observații cu privire la acest subiect de la părțile interesate.

(44)

Franța a transmis, prin poșta electronică, scrisoarea din 2 iunie 2006 privind decizia de deschidere a procedurii.

(45)

Franța a explicat că a informat Comisia cu privire la modificările aduse proiectului industrial, ținând cont de evoluția condițiilor de piață, precum și în privința modificărilor estimării inițiale a ajutoarelor. Datele legate de proiectul industrial propriu-zis și datele legate de ajutoare au fost precizate într-un mesaj electronic transmis de Franța la 13 ianuarie 2005. Franța a evaluat că toate aceste modificări nu schimbă totuși economia generală a Deciziei 2000 și că ajutoarele acordate celor două întreprinderi respectă intensitatea maximă autorizată de EMS 1998.

(46)

Elaborarea rapoartelor de monitorizare pentru Decizia 2000 a condus autoritățile franceze la reexaminarea tuturor informațiilor care au servit ca bază pentru această decizie. Cu ocazia acestei reexaminări, autoritățile franceze au constatat că au existat două elemente privind ajutoarele care au modificat informațiile transmise inițial Comisiei:

(47)

Nu există nicio legătură specială între aceste două modificări; cu toate acestea, luarea lor în considerare determină modificarea valorii nominale a ajutorului și în același timp ESN aferent.

(48)

În anul 2000, după ce dosarul de susținere a proiectului a fost întocmit, regimul de scutire de la plata taxei pe activități profesionale se aplica la o bază de impozitare constituită din valoarea locativă a imobilizărilor corporale (terenuri, construcții, amenajări, echipamente materiale, mobilier etc.) și la o parte din valoarea salariilor și a remunerațiilor vărsate. Începând cu 2003, o reformă a taxei pe activități profesionale a eliminat salariile din baza de impozitare pentru această taxă. De la această dată taxa pe activități profesionale se bazează numai pe imobilizări.

(49)

Franța a explicat că scutirea de la plata taxei pe activități profesionale a făcut obiectul unei erori materiale inițiale, ca urmare a calculării unor ipoteze diferite în ceea ce privește calendarul punerii în aplicare a proiectului industrial. Estimarea inițială nu a fost corectată înainte de 2005, ținând cont, pe de o parte, de implicarea diverselor servicii la întocmirea și administrarea dosarului de însoțire al întreprinderii și, pe de altă parte, de decalajul de timp al efectului acestei scutiri. Verificările efectuate au determinat autoritățile franceze să informeze Comisia cu privire la reevaluarea estimării inițiale în anul 2005.

(50)

Prin scrisoarea din 12 septembrie 2007, Comisia a solicitat informații suplimentare în scopul clarificării detaliilor proiectului și al calculării ajutorului acordat. După mai multe solicitări de prelungire a termenului de transmitere a informațiilor solicitate, Franța a prezentat un răspuns parțial prin scrisoarea din 21 decembrie 2007. În această adresă, Franța confirmă că proiectul realizat în luna martie 2005 este într-adevăr proiectul prevăzut inițial în notificare.

(51)

Informațiile care lipseau au fost transmise, după alte prelungiri ale termenului, prin poșta electronică, la 30 mai 2008. Alte informații suplimentare au fost transmise prin poșta electronică la 16 și 19 septembrie și la 24 octombrie 2008. Aceste informații rezultă din calculele efectuate în baza datelor definitive ale proiectului, atât în privința investițiilor, cât și a locurilor de muncă create. Ajutoarele legate de crearea de locuri de muncă au fost recalculate din anul 2006 ținând cont de numărul de locuri de muncă create, inferior celui prevăzut inițial.

(52)

Ținând cont de toate aceste noi elemente, nivelul ajutorului acordat este inferior celui prevăzut în 2000 și în 2005. Costurile eligibile ale proiectului se ridică la 158,5 milioane EUR (150,165 milioane EUR în valoare actualizată netă). Valoarea totală a ajutoarelor acordate este de 17 106 280 EUR (valoare actualizată netă de 12 985 610 EUR), corespunzător unei intensități a ajutoarelor de 8,65 % ESN.

(53)

Suma (în valoare nominală) a ultimei tranșe de ajutor, care nu trebuia transferată decât după autorizarea de către Comisie (15), se ridică la 4 276 570 EUR. Franța informează totuși Comisia, că 4/5 din această sumă s-a vărsat deja și că suma se ridică la 727 389 EUR (în valoare nominală). Franța recunoaște astfel că a anticipat transferul ultimei tranșe de 25 % din ajutor, dar această situație rezultă din erorile de calcul privind scutirea de la plata taxei pe activități profesionale. Autoritățile franceze afirmă că nu au căutat în niciun moment să ocolească prerogativele Comisiei.

(54)

Ținând cont de modificări (mai puține locuri de muncă create, față de cele preconizate), a fost necesară revizuirea anumitor ajutoare prevăzute în vederea reducerii. Pilkington a trebuit chiar să ramburseze în septembrie 2007 un surplus primit în baza PAT, de 146 430 EUR. Astfel, ajutoarele acordate pentru aceste trei măsuri sunt: 993 968 EUR pentru PAT (din care 34 561 EUR urmează să fie transferate), 1 532 765 EUR pentru FIL (16) (ajutor având legătură cu PAT și din care 399 851 EUR urmează să fie transferate) și 694 426 EUR pentru FIBM (17) (parte din ajutorul pentru amenajări imobiliare, din care 64 304 EUR urmează să fie transferate). La totalul de 498 716 EUR care urmează să fie transferate, se vor adăuga 228 673 EUR ca ajutor din partea Consiliului general, ceea ce ridică la 727 389 EUR suma reținută în așteptarea deciziei Comisiei de autorizare a transferării ultimei tranșe.

(55)

Franța a explicat că numai societatea PGF a beneficiat de scutirea de la plata taxei pe activități profesionale în baza întreprinderii înființate la Seingbouse, pentru perioada 2001-2005 (IGCF nu a beneficiat de această scutire de la plata taxei pe activități profesionale pe perioada luată în calcul).

(56)

Ajutorul de care a beneficiat PGF în baza scutirii prevăzute la articolul 1465 din Codul General de Impozitare este egal cu diferența dintre contribuția reală achitată de societate și contribuția pe care ar fi achitat-o în lipsa acestei scutiri, aceste sume fiind reținute pentru valoarea lor netă, după aplicarea, dacă a fost cazul, a plafonului în funcție de valoarea adăugată (18). Această sumă se ridică la 986 170 EUR (scutire de la plata taxei pe activități profesionale acordată întreprinderii din Seingbouse a societății PGF, în baza impunerii din anii 2001-2005).

(57)

Autoritățile franceze afirmă că nu pot explica eroarea comisă în 2005 în privința sumei supraestimate atunci, altfel decât printr-o înțelegere greșită între cele două servicii ale statului privind natura informațiilor care trebuie furnizate în cadrul raportului anual și, probabil, o confuzie între degrevarea care decurge din stabilirea unor limite superioare (măsură generală) și scutire (măsură de ajutor).

(58)

Franța a recalculat ESN pentru toate și fiecare dintre elementele ajutorului, utilizând rata de actualizare în vigoare, de 5,70 %. Fiecare dintre elementele ajutorului (mai puțin cel pentru teren, care nu este impozabil) a fost repartizat între construcții (pentru 19,24 %) și echipamente (pentru 78,82 %). Această repartizare se bazează, încă o dată, pe realitatea investiției, pe câtă vreme în momentul notificării acest calcul a fost efectuat plecând de la o repartizare a ajutorului pe tipuri de mijloace fixe (5 % teren, 50 % construcții, 45 % echipamente). În continuare, partea integrată anuală a ajutorului este calculată, pentru fiecare dintre elementele acestuia, în funcție de perioada de amortizare (20 de ani pentru construcții și 7 ani pentru echipamente). Rezultatele acestor calcule sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 3

(59)

La 17 august 2000, Comisia a aprobat intensitatea ajutorului pentru Pilkington/Interpane, așa cum a fost notificat de Franța la 22 mai 2000. În consecință, Franța a informat Comisia cu privire la informațiile incorecte furnizate în notificarea inițială și, în măsura în care aceste informații constituie un factor determinant pentru decizie, Comisia a hotărât, la 26 aprilie 2006, să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE împotriva măsurii de ajutor respective, în scopul de a revoca Decizia 2000 și de a adopta o nouă decizie.

(60)

Decizia 2000 cuprinde o apreciere completă a notificării. Aprecierea Deciziei 2000 este reluată în prezenta decizie, cu excepția elementelor care trebuie corectate în lumina informațiilor transmise de Franța la 13 ianuarie 2005, care fac obiectul deciziei de inițiere din 26 aprilie 2006, și a informațiilor ulterioare transmise Comisiei.

(61)

Franța a notificat ajutorul pentru PGF/IGCF prin scrisoarea din 22 mai 2000, înregistrată la 25 mai 2000. Nota de subsol 58 din Liniile directoare referitoare la ajutoarele regionale pentru perioada 2007-2013 (19) prevede că „proiectele de investiții care se notifică individual vor fi apreciate în conformitate cu regulile în vigoare la data notificării”. În consecință, Comisia consideră că prezentul proiect aparține domeniului de aplicare al EMS 1998 și trebuie examinat în lumina acestei încadrări.

(62)

Prezenta apreciere ia în considerare faptele și situațiile existente la data notificării din 22 mai 2000.

(63)

Comisia trebuie să adopte o decizie în baza evaluărilor ex ante ale perspectivelor viitoare și ale cotelor de piață. Intensitățile ajutoarelor nu sunt, în consecință, adaptate, dacă peste câțiva ani – ex post – cifrele arată că piața, de exemplu, a evoluat diferit față de ce s-a prevăzut la început. Ca și în cazul în speță, Comisia trebuie să ia o decizie la opt ani după notificarea inițială, bazându-și aprecierea, înainte de toate, pe faptele și situațiile care existau la data notificării.

(64)

Pentru calculul intensității ajutorului maxim, Comisia va ține totuși cont de noile informații transmise de Franța. Franța a redus ajutoarele acordate pentru a lua în considerare numărul real de locuri de muncă create de investiție (revizuit în minus pe baza datelor din notificare) și pentru a corecta o eroare la calculul sumei aferente scutirii de la plata taxei profesionale, așa cum a fost notificată în anul 2000.

(65)

Pentru început, trebuie amintit că, dacă procedura prevăzută la articolele 87 și 88 lasă o marjă mare de apreciere Comisiei și, în anumite condiții, Consiliului pentru a hotărî asupra compatibilității unei modalități de ajutor de stat cu cerințele pieței comune, rezultă din spiritul general al tratatului că această procedură nu trebuie să ajungă niciodată la un rezultat contrar dispozițiilor specifice ale tratatului (20).

(66)

Curtea de Justiție a mai hotărât că modalitățile de acordare a unui ajutor care contravin dispozițiilor speciale ale tratatului, altele decât articolele 87 și 88, pot fi în acest punct indisolubil legate de obiectul ajutorului și nu ar putea fi apreciate individual (21).

(67)

Această obligație a Comisiei de a respecta coerența între articolele 87 și 88 și celelalte dispoziții ale tratatului se impune mai ales în ipoteza în care aceste alte dispoziții vizează, de asemenea, ca și în cazul în speță, obiectivul unei concurențe nedenaturate în cadrul pieței comune. În realitate, la adoptarea unei decizii în privința compatibilității unui ajutor cu piața comună, Comisia nu ar trebui să ignore riscul unui prejudiciu adus concurenței pe piața comună de către operatorii economici particulari.

(68)

Nu rămâne de adăugat decât că procedura întemeiată pe articolul 81 et seq., precum și cea întemeiată pe articolul 87 et seq. din tratat constituie proceduri independente, conduse conform unor reguli specifice.

(69)

În consecință, la adoptarea unei decizii privind compatibilitatea unui ajutor de stat cu piața comună, Comisia nu este obligată să aștepte rezultatul unei proceduri paralele inițiate în temeiul Regulamentului nr. 17 sus-menționat, dacă a ajuns la concluzia, fondată pe analiza economică a situației, în limita puterilor sale de apreciere, că beneficiarul ajutorului nu se află în situația de încălcare a articolelor 81 și 82 din tratat.

(70)

În lumina celor descrise la punctul 3.1.2 de mai sus și având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, Comisia consideră că nu există niciun obstacol în ceea ce privește autorizarea ajutorului prevăzut în favoarea PGF/IGCF.

(71)

Ajutorul în cauză a fost acordat de un stat membru și prin resursele de stat, în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE (a se vedea punctul 2.3 din prezenta decizie). Ajutorul conferă un avantaj PGF/IGCF, fără de care aceste întreprinderi ar fi trebuit să suporte singure toate costurile investiției. În măsura în care un volum important de sticlă brută este transportat în afara frontierelor naționale, există un comerț internațional pe piața sticlei brute. De aceea avantajele financiare conferite acestor întreprinderi pot antrena denaturări ale concurenței și afectează comerțul între statele membre. În consecință, în opinia sa, Comisia consideră că măsura notificată constituie ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(72)

Având în vedere că se aplică cele trei condiții cumulative prevăzute la punctul 2.1(i) din EMS 1998, proiectul de ajutor trebuie notificat și intensitatea ajutorului maxim alocat trebuie determinată în conformitate cu EMS 1998. În plus, ajutoarele ad hoc trebuie notificate Comisiei în virtutea articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

(73)

O parte a ajutorului este acordată în baza modalităților de ajutor regional pentru investiții aprobate de Comisie și în vigoare la data notificării ajutorului (a se vedea punctul 2.3 din prezenta decizie), în timp ce altă parte este acordată ca ajutor ad hoc.

(74)

În ceea ce privește ajutorul acordat în baza FEDR, articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999, care conține dispozițiile generale privind Fondurile Structurale (22) prevede că Fondurile Structurale pot finanța cheltuielile legate de marile proiecte economice al căror cost depășește 50 milioane EUR. FEDR poate astfel să determine multe măsuri naționale precum PAT și ajutorul pentru bunurile imobiliare ale întreprinderii, atunci când documentele unice de programare (DOCUP) ale regiunii respective o prevăd. Zona Freyming-Merlebach este inclusă în harta franceză a obiectivului 2 „Reconversia economică și socială a zonelor aflate în dificultate structurală”, aprobată de Comisia Europeană la 16 ianuarie 2000.

(75)

Posibilitatea acordării de ajutoare ad hoc pentru cumpărarea terenului și constituirea bunurilor imobiliare este deschisă colectivităților teritoriale situate în zona de ajutoare regionale, conform legii.

(76)

Prin scrisoarea din 30 iunie 2000 (A/35411), autoritățile franceze au furnizat detaliul calculului sumei de scutire de la plata taxei pe activități profesionale, demonstrând că, în cazul respectiv, costul investițiilor și costul locurilor de muncă permanente create au fost considerate ca bază de impozitare pentru calculul scutirii. Dimpotrivă, începând cu anul 2003, o reformă a taxelor profesionale a eliminat luarea în considerare a salariilor ca bază de impozitare. De la acea dată, taxa profesională se calculează numai pentru imobilizări. În consecință, acest ajutor poate fi considerat ca un ajutor pentru investiții în înțelesul Liniilor directoare privind ajutorul de stat regional din 1998.

(77)

Acordarea ajutoarelor ad hoc în favoarea întreprinderii este condiționată de obligația de a menține locurile de muncă și investițiile care beneficiază de ajutor, timp de cel puțin cinci ani în zona respectivă.

(78)

În prezenta decizie, examinarea Comisiei se limitează la examinarea compatibilității intensității ajutorului notificat, de 8,65 % conform criteriilor EMS 1998.

(79)

Intensitatea maximă autorizată pentru proiectele din cadrul EMS 1998 trebuie să fie determinată în funcție de rata de intensitate maximă aplicabilă ajutoarelor naționale în zona respectivă care beneficiază de ajutor, la momentul notificării ajutorului.

(80)

Comisia consideră că elementele noi nu pun în discuție aprecierea sa globală a pieței și a evoluției acesteia conținute în Decizia 2000.

(81)

Comisia amintește că nicio întreprindere participantă la proiectul în cauză nu deține, la momentul notificării proiectului, o cotă de piață ridicată, în înțelesul punctului 3.6 din EMS 1998.

(82)

Sticla plană (float glass) poate fi utilizată pentru fabricarea geamurilor pentru construcții și pentru vehicule. Uzina care face obiectul notificării este proiectată pentru fabricarea de sticlă pentru industria construcțiilor. Determinarea produsului și a pieței, așa cum a fost efectuată în Decizia 2000, nu a fost readusă în discuție și nici modificată și nu a făcut parte din Decizia din 26 aprilie 2006 de deschidere a procedurii. Aprecierea care urmează este așadar reluată din Decizia 2000.

(83)

Sticla plană brută este fabricată prin curgere continuă printr-o baie de staniu în fuziune și sub atmosferă de azot (procedeu denumit „float”, dezvoltat de Pilkington în anii '60).

(84)

Sticla peliculizată este o sticlă de bază care a suferit un tratament de suprafață sau o acoperire (aplicarea unei pelicule în vid prin procedeu electromagnetic (23) destinat eliminării reflexelor sau asigurării unei izolații termice. Se poate obține, de asemenea, un geam de reglare termică (sticlă cu putere de emisie redusă, numită „slab-emisivă”: marca Iplus pentru Interpane) sau un geam de reglare solară (sticlă cu reflectivitate solară: marca Ipasol pentru Interpane). Se prevede o producție de 90 % sticlă cu putere emisivă redusă și 10 % geam cu reflectivitate solară, la grosimi de 4,6 mm sau 8 mm.

(85)

Sticla stratificată este o sticlă de siguranță, compusă din cel puțin două foi de sticlă, având la interior straturi de PVB (butiral de polivinil) sau de rășină (24).

(86)

Sticla flotată brută și sticla peliculizată obținută după un prim tratament sunt indexate împreună în nomenclatura statistică sub codurile:

(87)

Sticla flotată neprelucrată este utilizată în industria construcțiilor sau a construcției de automobile. Conform GEPVP, 80 % din producția europeană de sticlă flotată este destinată industriei construcțiilor. Investitorii vor fabrica numai sticlă pentru construcții în locația din Freyming-Merlebach. Acest gen de producție prezintă mai ales particularitatea de a face să funcționeze unitatea industrială în serii mici de fabricație conform caracteristicilor specificate în comenzi (volume, grosime și alte caracteristici ale sticlei).

(88)

Produsele obținute după prima transformare a sticlei plane brute sunt produse intermediare utilizate pentru fabricarea geamurilor de siguranță (cod statistic NC 7007 – acestea sunt formate din sticlă călită sau din foi lipite) și a geamurilor izolante cu straturi multiple pentru industria construcțiilor (cod statistic NC 7008 – acestea sunt compuse din două sau mai multe foi separate de unul sau mai multe spații de aer deshidratat sau de gaz care asigură puterea izolantă a ferestrei). Geamurile izolante sunt fabricate în special din sticlă peliculizată.

(89)

Întreprinderile vor produce, de asemenea, sticlă stratificată pentru construcții în fabrica din Lorena. Acest produs este indexat statistic în categoria: NC 7007 29 00 – Geamuri de siguranță formate din foi lipite – Altele. Celelalte tipuri de sticlă stratificată incluse în categoria statistică sunt utilizate în industria auto. Această industrie consumă, de altfel, majoritatea sticlei stratificate fabricate în Europa (producția de parbrize).

(90)

Sticla plană poate fi utilizată pentru fabricarea geamurilor de construcții și vehicule. Comisia notează că uzina din Freyming-Merlebach este concepută pentru producția de sticlă pentru industria de construcții, conform dorinței investitorilor de a putea răspunde la cererea tot mai mare de sticlă pentru construcția clădirilor. Această specialitate este de altfel singura activitate a Interpane în prezent. Acest grup nu dispune de capacități de transformare a geamului primar pentru a obține geamuri pentru automobile și nu are relații comerciale cu constructorii din această industrie. Sticla peliculizată care se va produce în noua unitate va avea calități utile numai pentru construcția de clădiri (25). De asemenea, sticla stratificată va fi destinată realizării de geamuri de siguranță pentru clădiri. În consecință, opțiunea de a fabrica sticlă pentru construcții la Freyming-Merlebach pare definitivă pentru investitori.

(91)

Având în vedere cele de mai sus, precum și în scopul comparării evoluției pieței, Comisia consideră că trebuie făcută distincția între evoluția sticlei flotate brute (raw float glass) și evoluția produselor intermediare, precum sticla stratificată (laminated glass) sau sticla peliculizată (coated glass) care sunt supuse unui tratament ulterior pentru o întrebuințare finală în aplicații arhitecturale sau pentru construcții (architectural or building glass). Această distincție este coerentă cu analiza efectuată de Comisie a pieței pertinente în cadrul acordurilor menționate anterior referitoare la crearea a două întreprinderi comune, în care este stabilită deosebirea între piața de sticlă flotată brută (raw float glass) ca atare, și utilizarea diferitelor tipuri de sticlă [inclusiv sticla stratificată și peliculizată (laminated and coated glasses) pentru o întrebuințare finală în aplicații arhitecturale sau pentru construcții (architectural or building glass)].

(92)

Piața geografică include, în principiu, SEE sau, după caz, orice parte considerabilă a teritoriului SEE, în cazul în care condițiile de concurență din acea parte diferă în mod considerabil de cele care prevalează în restul SEE.

(93)

În ceea ce privește cazul de față, la momentul deciziei nu există niciun element care să demonstreze că piața geografică în discuție este diferită de SEE. Se stabilește, prin urmare, să se definească piața geografică în discuție ca SEE.

(94)

Comisia este reticentă în a accepta datele incluse în notificarea care indică o rată ridicată de utilizare a capacităților de producție. Aceste date au fost furnizate de industria sticlei (GEPVP) (26) și corespund cu ceea ce industria numește capacități de producție exploatabile (saleable capacities) (27). Această modalitate de calcul poate cu siguranță să aibă un înțeles în materie de activitate, dar face ca datele privind utilizarea capacităților să fie greu de comparat cu datele disponibile pentru celelalte sectoare industriale.

(95)

În consecință, Comisia și-a fondat analiza din Decizia 2000 pe evoluția consumului aparent.

(96)

Notificarea furnizează date în volum referitoare la evoluția consumului aparent de sticlă flotată (CN 7005 ) pentru perioada 1993-1998.

(97)

Rezultatele arată un declin la nivelul prețurilor (28). Un astfel de declin, împreună cu o rată de creștere de 4,89 % exprimată în volum, duce la concluzia că creșterea medie este sub media anuală de 5,78 % în ansamblul industriei producătoare la nivelul SEE, ceea ce implică faptul că în prezent există o piață în declin în înțelesul EMS 1998.

(98)

Cu toate acestea, Comisia consideră – după cum se arată mai sus – că trebuie să se facă distincție între evoluția sticlei flotate brute (raw float glass) și evoluția produselor intermediare, cum ar fi sticla stratificată (laminated glass) sau sticla peliculizată (coated glass) care sunt supuse unui tratament ulterior pentru o întrebuințare finală în aplicații arhitecturale sau pentru construcții (architectural or building glass).

(99)

Comisia notează, în mod special, că geamurile izolante (sealed units) (CN 7008 ) (29) au cunoscut creșteri de preț importante în perioada 1993-1998. Aceste creșteri se explică prin introducerea de noi standarde europene privind utilizarea materialelor izolante în construcții, precum și prin tendința industriei de a utiliza pe termen lung produse și materiale izolante.

(100)

Comisia constată, de asemenea, că creșterea medie a consumului de produse izolante (inclusiv sticlă izolantă pentru construcții) va cunoaște o tendință puternică de creștere datorită controlului mai exigent al emisiilor de CO2 ca urmare a adoptării Convenției din 1997 de la Kyoto privind schimbările climatice. În sectorul locuințelor și construcțiilor, izolația termică reprezintă o tehnologie eficientă în economia de energie și, în consecință, în reducerea emisiilor de CO2. Punerea în aplicare a noilor standarde pentru tipurile de izolație (ISO 10456) și pentru pierderile termice (ISO 832) va implica valori mai mari ale pierderilor de căldură care vor impune o nevoie crescută de economie de energie.

(101)

În consecință și în concordanță cu analiza din Decizia Comisiei privind cazul Rockwool (30), tendința puternică de creștere arătată de produsele intermediare din sticlă, care sunt supuse unui tratament ulterior pentru o întrebuințare finală în aplicații arhitecturale sau pentru construcții, permite să se constate că piața nu se află în declin (31).

(102)

În concluzie, se apreciază o evoluție diferită în ceea ce privește (i) sticla flotată brută (raw float glass) și (ii) produsele intermediare din sticlă care sunt supuse unui tratament ulterior pentru o întrebuințare finală în aplicații arhitecturale sau pentru construcții (precum sticla laminată sau sticla peliculizată): pentru (i), Comisia consideră că piața se află în declin în sensul cadrului multisectorial; pentru (ii), piața nu se află în declin.

(103)

Atunci când un proiect antrenează o creștere de capacitate într-un sector caracterizat de o supracapacitate structurală sau o piață aflată în declin, fiind și susceptibil a întări o cotă de piață ridicată (32), acordarea unor sume de ajutor maxime autorizate în mod normal în regiunea respectivă ar risca să antreneze denaturări induse ale concurenței. În asemenea cazuri, EMS 1998 prevede aplicarea unui factor de ajustare de 0,50.

(104)

În cazul de față, Comisia a identificat piața sticlei flotate ca fiind o piață în declin. Niciunul dintre fondatorii celor două întreprinderi comune nu are o cotă de piață de 40 % sau mai mare în această piață.

(105)

Conform dispozițiilor EMS 1998, Comisia determină intensitatea maximă admisibilă pentru un ajutor notificat conform unei formule care ia în calcul diverși factori. Calculul va începe prin determinarea intensității maxime (plafon regional) pe care o mare întreprindere o poate obține în zona asistată avută în vedere, luând în considerare regimul de ajutor regional autorizat, în vigoare la data notificării. În continuare se vor aplica diverși coeficienți corectori la procentele obținute, în conformitate cu trei criterii specifice de evaluare, astfel încât să se calculeze intensitatea maximă admisibilă pentru proiectul de ajutor în cauză: situația concurenței, raportul capital/muncă și impactul regional.

(106)

În conformitate cu harta franceză aplicabilă privind ajutoarele regionale 2000-2006, zona de ocupare a forței de muncă Freyming-Merlebach este o zonă asistată în înțelesul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, zonă în care intensitatea ajutoarelor publice pentru investiții poate atinge 15 % ESN.

(107)

Factorul „situația concurenței” (punctele 3.2-3.6 din EMS 1998), astfel cum a fost determinat în Decizia 2000, nu a fost repus în discuție și nici modificat și nu a făcut parte din Decizia din 26 aprilie 2006 de deschidere a procedurii. Aprecierea care urmează este așadar preluată din Decizia 2000.

(108)

Factorul „concurență” trece printr-o analiză care urmărește să determine dacă proiectul notificat va fi pus în aplicare într-un sector sau subsector afectat de supracapacitate structurală.

(109)

Conform dispozițiilor EMS 1998 (punctul 3.3), potențiala existență a unei supracapacități structurale este evaluată comparând diferența dintre rata medie de utilizare a capacităților de producție ale industriei producătoare în ansamblu și rata de utilizare a capacităților în sectorul (subsectorul) respectiv. Dacă datele privind utilizarea capacităților nu sunt suficiente, Comisia analizează dacă investițiile luate în considerare sunt realizate pe o piață aflată în declin. În acest scop, Comisia compară evoluția consumului aparent al produsului sau produselor în cauză cu rata de creștere a industriei producătoare în ansamblu, la nivelul SEE.

(110)

După cum s-a arătat anterior, Comisia se confruntă cu lipsa datelor fiabile privind sectorul în cauză. Prin urmare, utilizarea capacităților și consumul aparent nu pot fi calculate pentru acest sector.

(111)

Pe baza analizei evoluției pieței, trebuie să se aplice un factor de 0,75 la partea de investiție atribuită producției de sticlă flotată (raw float glass – CN 7005 ). Pentru partea de investiție aferentă sticlei laminate sau sticlei peliculizate pentru construcții (laminated or coated building glass) aparținând categoriilor CN 7007 și 7008 , trebuie aplicat un factor 1 de concurență.

(112)

EMS 1998 nu indică o situație în care doi sau mai mulți factori „concurență” ar putea fi aplicați în cazul unei singure investiții pentru care s-a apreciat o evoluție diferențiată a pieței, pentru fiecare produs în cauză. În măsura în care, în cazul în speță, aplicarea unui singur factor dintre cei doi la ansamblul investiției nu ar fi numai disproporționată, ci și inexactă, Comisia consideră că factorul concurență ar trebui estimat în maniera în care să reflecte evoluția pieței pentru fiecare produs în cauză.

(113)

Dat fiind că proiectul constă într-o uzină complet integrată, ar fi artificial să se stabilească un factor de ponderare calculat la valoarea relativă a investiției în raport cu fiecare dintre produsele în cauză. Din acest motiv, Comisia a utilizat un factor de estimare (40/60), care este bazat pe capacitățile respective plasate pe piață de beneficiarul măsurii de ajutor.

(114)

Acest lucru are ca rezultat un coeficient T de 0,85 (33), care reprezintă factorul „concurență” (1 și 0,75) în cele două piețe.

(115)

Noile informații furnizate de autoritățile franceze fac loc unui nou coeficient, „raportul capital/muncă”: valoarea investiției eligibile este de 158,5 milioane EUR. Franța a arătat că numărul de locuri de muncă create în mod direct este de 176 la termen. Raportul capital/muncă este deci de 900. Acest raport fiind cuprins între 701 și 1 000, se va aplica un factor I de 0,7, în loc de 0,8, cum fusese prevăzut inițial [punctul 3.10(2) din EMS 1998].

(116)

Noile informații furnizate de autoritățile franceze fac loc unui nou coeficient „locuri de muncă indirecte/locuri de muncă directe”. Franța a arătat că numărul de locuri de muncă create indirect este de 150, ceea ce reprezintă 85 % din locurile de muncă create în mod direct. Acest procent fiind cuprins între 50 % și 100 %, se va aplica un factor M de 1,1, în loc de 1,2, cum fusese prevăzut inițial [punctul 3.10(3) din EMS 1998].

(117)

Ținând cont de cele arătate anterior, intensitatea maximă revizuită a ajutorului admisibil în cazul în speță este, așadar, de: R × T × I × M = 15 % × 0,85 × 0,7 × 1,1 = 9,82 % (în comparație cu 12,24 %, în Decizia 2000).

(118)

Având în vedere toate aceste noi elemente, nivelul ajutorului acordat este mai mic decât cel prevăzut în 2000. Costurile eligibile ale proiectului se ridică la 158,5 milioane EUR (150,165 milioane EUR în valoare actualizată netă).

(119)

Respectând metoda descrisă în anexa I la Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale din 1998, autoritățile franceze estimează că se va atinge un ESN de 12 985 610 EUR pentru un ajutor nominal de 17 106 280 EUR.

(120)

Conform autorităților franceze, intensitatea ajutoarelor pentru proiectul PGF/IGCF va fi stabilită așadar la 8,65 % ESN (12 985 610/150 165 000), ceea ce este mai puțin decât intensitatea maxim admisibilă recalculată ținând cont de evoluția parametrilor proiectului (9,82 % ESN).

(121)

Intensitatea notificată a ajutorului, 8,65 % ESN, pe care Franța propune să o acorde PGF/IGCF întrunește condițiile care permit ca ajutorul să fie considerat compatibil cu EMS 1998.

(122)

Întrucât proiectul de investiție este finalizat, nu mai pot fi aplicate condițiile de control a posteriori prevăzute la punctul 6 din EMS 1998. Prin urmare, Franța poate fi autorizată să plătească soldul ultimei tranșe de ajutor, respectiv 727 389 EUR (în valoare nominală), în favoarea PGF/IGCF,