ANEXĂ

Orientări RIS

CUPRINS

1.

Introducere

6

2.

Definiţii

7

2.1.

Servicii de informaţii fluviale (RIS)

7

2.2.

Sistemul RIS

7

2.3.

Zona RIS

8

2.4.

Centrul RIS

8

2.5.

VTS interior

8

2.6.

Zona VTS

8

2.7.

Centrul VTS

9

2.8.

Autoritatea competentă

9

2.9.

Autoritatea RIS

9

2.10.

Utilizatori RIS

9

2.11.

Nivele de informaţii RIS

9

2.12.

Urmărirea şi localizarea navelor

9

3.

Nave participante

10

4.

Arhitectura RIS

10

4.1.

Generalităţi

10

4.2.

Părţile implicate în serviciile RIS

11

4.2.1.

Factorii decizionali

11

4.2.2.

Gestionari regionali

11

4.2.3.

Ingineri de sistem

11

4.2.4.

Furnizori de servicii

12

4.2.5.

Utilizatori RIS

12

4.3.

Obiective RIS

12

4.4.

Responsabilităţi atribuite serviciilor RIS

12

4.5.

Servicii de informaţii fluviale

15

4.6.

Funcţii RIS şi necesităţi de informare

16

4.7.

Aplicaţii RIS

20

4.8.

Sisteme RIS

20

5.

Recomandări pentru servicii individuale

21

5.1.

Servicii de informaţii privind şenalele navigabile (FIS)

21

5.1.1.

Generalităţi

21

5.1.2.

Serviciul radiotelefonic şenalele navigabile

21

5.1.3.

Serviciul Internet

22

5.1.4.

Serviciul de afişare a hărţilor electronice pentru navigaţia interioară (ECDIS interior)

23

5.2.

Serviciul de informaţii privind traficul

23

5.2.1.

Generalităţi

23

5.2.2.

Serviciul de informaţii tactice privind traficul (TTI)

23

5.2.3.

Serviciul de informaţii strategice privind traficul (STI)

24

5.3.

Gestionarea traficului

25

5.3.1.

Gestionarea traficului local (servicii de dirijare a traficului – VTS)

25

5.3.2.

Asistenţă pentru navigaţie

26

5.3.3.

Operarea ecluzelor şi a podurilor

26

5.4.

Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor

26

5.5.

Informaţii privind logistica/gestionarea transportului

27

5.6.

Informaţii privind aplicarea legii

28

6.

Planificarea serviciilor RIS

28

6.1.

Generalităţi

28

6.2.

Obligaţii

28

6.3.

Responsabilitate

29

6.4.

Procesul de planificare

29

6.5.

Formare profesională

30

7.

Dezvoltarea progresivă a serviciilor RIS

30

8.

Proceduri de armonizare a serviciilor RIS

32

Apendice: Exemplu de ciclu de procesare a informaţiei (capitolul 4.4)

34

ABREVIERI

ADNR	Accord Européen relative au transport international des marchandises dangereuses par voie de navigation intérieur du Rhin (Acordul European privind Transportul Internaţional al Mărfurilor Periculoase pe Calea Navigabilă a Rinului)
AIS	Automatic identification system (transponder) (Sistem de identificare automată) (transponder)
ARGO	Advanced River Navigation (Navigaţie fluvială avansată)
AVV	Adviesdienst Verkeer en Vervoer (Ţările de Jos)
BICS	Sistem de informaţii şi comunicaţii pentru barje (Sistem de raportare electronică)
CAS	Calamity abatement support (Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor)
CCNR	Central Commission for the Navigation on the Rhine (Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin)
CCTV	Closed circuit television (Televiziune cu circuit închis)
CEVNI	Code Europeen de Voies de la Navigation Intérieure (Codul European pentru Căile Navigabile Interioare), editat de CEE/ONU
COMPRIS	Consortium Operational Management Platform River Information Services (R&D project of the EU, 2003-2005) (Platforma consorţiului de administrare operaţională a serviciilor de informaţii fluviale (Proiectul de cercetare şi dezvoltare al UE, 2003-2005)
D4D	Data Warehouse for the river Danube (Baza de date pentru fluviul Dunărea)
DGPS	Differential global positioning system (Sistem global de poziţionare diferenţială)
ECDIS	Electronic chart and display information system (Sistem de afişare a hărţilor electronice şi de informare)
ECE	Economic Commission for Europe of the United Nations (Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite)
EDI	Electronic data interchange (Schimb electronic de date)
EDIFACT	Electronic data interchange for administration, commerce and transport (UN/ECE Standard) (Schimb electronic de date pentru administraţie, comerţ şi transport) (Standardul CEE/ONU)
ENC	Electronic navigational chart (Hartă electronică de navigaţie)
ETA	Estimated time of arrival (Ora de sosire estimată)
ETD	Estimated time of departure (Ora de plecare estimată)
ETSI	European Telecommunications Standards Institute (Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii)
FI	Fairway information (Informaţii privind pasele de navigaţie)
FIS	Fairway information service (Serviciul de informaţii privind şenalele navigabile)
GLONASS	Global orbiting navigation satellite system (Sistem global de navigaţie prin sateliţi orbitali)
GNSS	Global navigation satellite system (Sistem de navigaţie globală prin satelit)
GSM	Global system for mobile communication (Sistem global pentru comunicaţii mobile)
HF	High frequency (Frecvenţă înaltă)
HS Code	Harmonised commodity description and coding system of WCO (Sistem armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor)
IALA	International Organisation of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities (Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă)
IEC	International Electrotechnical Commission (Comisia Internaţională pentru Electrotehnică)
IHO	International Hydrographic Organisation (Organizaţia Internaţională Hidrografică)
IMDG Code	International maritime dangerous goods code (Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase)
IMO	International Maritime Organisation (Organizaţia Maritimă Internaţională)
INDRIS	Inland Navigation Demonstrator of River Information Services (R&D project of EU, 1998-2000) (Demonstrator de navigaţie interioară al serviciilor de informaţii fluviale) (Proiectul de cercetare şi dezvoltare al UE, 1998-2000)
ISO	International Standardisation Organisation (Organizaţia Internaţională de Standardizare)
IT	Information technology (Tehnologia informaţiei)
ITU	International Telecommunication Union (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor)
LAN	Local area network (Reţea locală)
LBM	Lock and bridge management (Operarea ecluzelor şi podurilor)
OFS	Official ship number (Numărul oficial al navei)
PIANC	International Navigation Association (Asociaţia Internaţională Permanentă a Congreselor de Navigaţie)
PTM	Port and terminal management (Gestionarea porturilor şi terminalelor)
RIS	River Information Services (Servicii de informaţii fluviale)
RTA	Required time of arrival (Ora de sosire solicitată)
SAR	Search and rescue (Căutare şi salvare)
SIGNI	Signs and signals on inland waterways, edited by UN/ECE (Semne şi semnale pe căile navigabile interioare, editat de CEE/ONU)
SMS	Short message service (Serviciu de mesaje scurte)
SOLAS	International Convention on Safety of Life at Sea (Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare)
SOTDMA AIS	Self organising time division multiple access AIS (Sistem de acces multiplu cu divizare temporală auto-organizată pentru AIS)
STI	Strategic traffic information (image) [Informaţii (imagini) strategice privind traficul]
TCP/IP	Transmission control protocol/Internet protocol (Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet)
TI	Traffic information (Informaţii privind traficul)
TTI	Tactical traffic information (image) [Informaţii (imagini) tactice privind traficul]
UMTS	Universal mobile telecommunication system (Sistem universal de telecomunicaţii mobile)
UTC	Universal time co-ordinated (Timp universal coordonat)
VDL	VHF data link (Legătură de date VHF)
VHF	Very high frequency (Frecvenţă foarte înaltă)
VTC	Vessel traffic centre (Centru de dirijare a traficului)
VTMIS	Vessel traffic management and information services (maritime navigation) (Servicii de informaţii şi de gestionare a traficului) (navigaţie maritimă)
VTS	Vessel traffic services (Servicii de dirijare a traficului)
WAP	Wireless application protocol (Protocol de aplicaţii fără fir)
WCO	World Customs Organisation (Organizaţia Mondială a Vămilor)
WI-FI	Wireless fidelity (Fidelitatea comunicaţiilor fără fir)
ZKR/CCNR	Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin

LISTA DE FIGURI

Figura 2.3	Relaţia dintre zona RIS şi zona VTS
Figura 4.1	Dezvoltarea şi adaptarea serviciilor RIS
Figura 4.4.a	Sectoare, roluri şi atribuţii de gestionare în navigaţia interioară
Figura 4.4.c	Elemente ale unui ciclu de procesare a informaţiei
Figura 4.4.d	Ciclu de procesare a informaţiei

LISTA DE TABELE

Tabelul 4.4.b	Definirea serviciilor RIS
Tabelul 4.5	Servicii de informaţii fluviale RIS
Tabelul 4.6	Descompunerea funcţională a serviciilor de informaţii fluviale
Tabelul 4.8	Relaţia dintre servicii şi sisteme
Tabelul 5.2.3	Model de raportare a navelor
Tabelul 6.4	Procesul de planificare a unui RIS
Tabelul 7	Posibila dezvoltare progresivă a diverselor componente ale serviciilor RIS

1.   INTRODUCERE

(1)

Directivele RIS descriu principiile şi cerinţele generale pentru planificarea, punerea în aplicare şi utilizarea operaţională a serviciilor de informaţii fluviale şi a sistemelor aferente.

(2)

Acestea se aplică în egală măsură traficului navelor de marfă, navelor de pasageri şi ambarcaţiunilor de agrement.

(3)

Acestea ar trebui folosite în paralel cu regulamentele, recomandările şi orientările internaţionale, precum: (a) Orientările şi criteriile pentru serviciile de dirijare a traficului pe apele interioare (Orientările VTS interior), (la scară mondială), recomandarea V-120 a IALA, iunie 2001; (b) Acordul regional privind serviciile de radiotelefonie pe căile navigabile interioare (Basel), 2000; (c) specificaţii tehnice pentru ECDIS interior definite în directiva RIS (1); (d) specificaţii tehnice pentru urmărirea navelor şi localizarea sistemelor, precum AIS interior, definite în directiva RIS; (e) specificaţii tehnice pentru raportarea electronică a navelor pe căile navigabile interioare definite în directiva RIS; (f) specificaţii tehnice pentru notificările adresate comandanţilor de nave pe căile navigabile interioare, definite în directiva RIS; (g) Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor al OMV (la scară mondială); (h) Codul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru localizarea activităţilor de comerţ şi transportului UN/LOCODE (la scară mondială); (i) Standardul EDIFACT a Organizaţiei Naţiunilor Unite (la scară mondială); (j) Terminologia standardizată a CEE/ONU pentru conexiunile radio pe căile navigabile interioare (Europa), 1997.

(4)

S-au elaborat diferite concepte şi propuneri de armonizare a serviciilor de informaţii fluviale în cadrul proiectului de cercetare şi dezvoltare INDRIS al Uniunii Europene (2). Acestea sunt: (a) Orientări şi recomandări pentru RIS, 1999 (folosite ca bază pentru orientările RIS de către PIANC); (b) Definiţia funcţională a conceptului RIS, 1998; (c) Armonizarea comunicării datelor (AIS, GNSS, Internet), 1999; (d) Standarde pentru schimbul de informaţii tactice, pentru comunicare şi notificări (AIS interior), 1998; (e) Armonizarea informaţiilor, 1998: — standarde ale codurilor (ţară, locaţie, terminal, tip de navă, încărcătură); — scenarii RIS (funcţii); — standarde privind schimbul de date (EDIFACT, mecanism de actualizare S-57); (f) Baze de date de raportare, 1999.

(5)

Conceptul ECDIS interior a fost dezvoltat în cadrul proiectului german ARGO (3) în cooperare cu INDRIS.

(6)

Conceptul unei arhitecturi RIS a fost dezvoltat de reţeaua tematică WATERMAN (4), un proiect în cadrul celui de-al cincilea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică a Uniunii Europene în domeniile VTMIS (navigaţie maritimă) şi RIS. Arhitectura cuprinzătoare şi detaliată a serviciilor RIS a fost elaborată pe baza acestor realizări, în 2003, în cadrul proiectului de cercetare şi de dezvoltare COMPRIS (5) al Uniunii Europene în 2003.

(7)

În acest document, referirile la ECDIS interior (şi hărţi electronice de navigaţie), AIS interior (sau urmărirea navelor şi localizarea sistemelor în general), raportarea electronică a navelor şi notificările transmise comandanţilor de nave vizează specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

2.   DEFINIŢII

Următorii termeni sunt folosiţi în aceste orientări RIS în legătură cu serviciile de informaţii fluviale (a se vedea, de asemenea, unele definiţii specifice din capitolele 4 şi 5).

2.1.   Servicii de informaţii fluviale (RIS)

Serviciile de informaţii fluviale reprezintă servicii armonizate de informaţii care facilitează gestionarea traficului şi a transportului în navigaţia interioară, incluzând, acolo unde acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, interfeţe cu alte moduri de transport. Serviciile RIS contribuie la siguranţa şi eficienţa procesului de transport şi la utilizarea în mod optim a căilor de navigaţie interioare. Există deja numeroase servicii RIS operaţionale.

Note explicative:

(1)	Serviciile RIS includ interfeţe cu alte moduri de transport: maritim, rutier şi feroviar.

(2)	În contextul serviciilor RIS, termenul „fluvial” se referă la toate căile de navigaţie interioare şi la porturile definite la articolul 2 alineatul (1) din directiva RIS.

(3)	De asemenea, RIS este termenul generic aplicabil tuturor serviciilor individuale de informaţii care au rolul de a susţine navigaţia interioară în mod armonizat.

(4)	Serviciile RIS colectează, procesează, evaluează şi diseminează informaţiile privind pasele de navigaţie, traficul şi transportul.

(5)	Serviciile RIS nu vizează activităţi comerciale interne între una sau mai multe companii implicate, însă arhitectura lor deschisă permite interfeţe cu activităţi comerciale.

2.2.   Sistemul RIS

În cadrul serviciilor RIS, sistemele moderne de informaţii fluviale constau din unul sau mai multe sisteme IT armonizate. Un sistem IT (sistem de tehnologia informaţiei) acoperă totalitatea resurselor umane, materialelor, programelor, a mijloacelor de comunicare şi a reglementărilor necesare pentru îndeplinirea atribuţiei de procesare a informaţiei.

2.3.   Zona RIS

Zona RIS este zona descrisă în mod formal ca incluzând servicii RIS active. O zonă RIS poate cuprinde căile navigabile ale unui bazin fluvial geografic, inclusiv teritoriile uneia sau mai multor ţări (de exemplu, în cazul în care o cale navigabilă formează frontiera dintre două ţări) (figura 2.3).

Fig. 2.3

Relaţia dintre zona RIS şi zona VTS

Zona VTS cu centru VTS

Zona RIS cu centru RIS

2.4.   Centrul RIS

Un centru RIS reprezintă zona în care serviciile sunt gestionate de operatori. Un RIS poate exista fără un centru RIS (de exemplu, un serviciu Internet, un serviciu de geamanduri). Atunci când interacţiunea navă/mal se face în ambele sensuri (de exemplu, de către un serviciu VHF), sunt necesare unul sau mai multe centre RIS. Dacă zona RIS include un centru VTS sau o ecluză, acestea ar putea fi folosite, de asemenea, în calitate de centre RIS. Se recomandă concentrarea tuturor serviciilor unei zone RIS într-un singur centru RIS.

2.5.   VTS interior

Serviciile de dirijare a traficului pe căi navigabile interioare constituie un serviciu instituit de o autoritate competentă în scopul creşterii siguranţei şi eficienţei traficului navelor şi al protecţiei mediului. Acest serviciu trebuie să dispună de capacitatea de a interacţiona cu traficul şi de reacţiona în situaţii de trafic care survin în zona VTS.

VTS trebuie să includă cel puţin un serviciu de informaţii şi, de asemenea, poate include şi alte servicii, precum serviciul de asistenţă pentru navigaţie sau serviciul de organizare a traficului sau ambele servicii, în conformitate cu definiţiile de mai jos:

—	Un serviciu de informaţii reprezintă un serviciu care asigură punerea la dispoziţie în timp util a informaţiilor esenţiale pentru deciziile de navigaţie luate la bordul navei.

—

Un serviciu de asistenţă pentru navigaţie reprezintă un serviciu care permite luarea unor decizii de navigaţie la bordul navei şi care monitorizează consecinţele acestora. Asistenţa pentru navigaţie prezintă o importanţă deosebită în condiţii de vizibilitate redusă, în condiţii meteorologice defavorabile sau în cazul unor defecţiuni sau disfuncţionalităţi ale radarului, direcţiei sau ale sistemului de propulsie. Asistenţa pentru navigaţie este oferită sub forma adecvată a unei informaţii privind poziţia, sau prin folosirea unor tehnologii precum GNSS/Galileo.

—	Un serviciu de organizare a traficului reprezintă un serviciu care are rolul de a preveni situaţiile periculoase pentru trafic, prin controlarea mişcărilor navei, şi de a asigura eficienţa şi siguranţa traficului navelor în zona VTS (capitolele 4.5 şi 5.3.1).

Acolo unde acestea există, serviciile de dirijare a traficului (VTS interior) sunt parte integrantă a serviciilor de informaţii fluviale (figura 2.3). În cadrul serviciilor RIS, serviciile VTS interior aparţin grupului de servicii de gestionare a traficului, punându-se accent pe serviciul de informaţii şi de organizare a traficului (capitolele 4.5 şi 5.3.1).

2.6.   Zona VTS

O zonă VTS reprezintă zona de servicii delimitată şi oficial declarată, în interiorul căreia se asigură servicii VTS. Zona VTS poate fi împărţită în subzone sau sectoare.

2.7.   Centrul VTS

Un centru VTS reprezintă centrul de unde se operează serviciile VTS. Fiecare subzonă a VTS poate dispune de propriul subcentru.

2.8.   Autoritatea competentă

Autoritatea competentă menţionată la articolul 8 din directiva RIS reprezintă autoritatea căreia guvernul i-a atribuit responsabilitatea totală sau parţială privind siguranţa şi eficienţa traficului naval, inclusiv protecţia mediului. De obicei, autoritatea competentă răspunde de planificarea, finanţarea şi instituirea serviciilor RIS.

2.9.   Autoritatea RIS

Autoritatea RIS reprezintă autoritatea care răspunde de gestionarea, funcţionarea şi coordonarea serviciilor RIS, interacţiunea cu navele participante şi de siguranţa şi eficienţa serviciului.

2.10.   Utilizatori RIS

Utilizatorii serviciilor pot fi împărţiţi în diferite categorii: comandanţi de nave, operatori RIS, operatori ecluză/pod, autorităţi ale căilor navigabile, operatori terminale, operatori din centrele de prevenire a catastrofelor, administratori de flotă, încărcătorii mărfurilor, expeditori, destinatari, brokeri de navlu şi furnizori.

2.11.   Nivele de informaţii RIS

Serviciile de informaţii fluviale funcţionează pe baza unor diferite nivele de informaţii. Informaţiile privind şenalele navigabile includ numai date privind căile navigabile. Informaţiile privind traficul includ informaţii privind navele din zona RIS. Informaţiile privind traficul pot fi împărţite în informaţii tactice privind traficul şi informaţii strategice privind traficul. Informaţiile privind traficul sunt furnizate prin intermediul unor imagini ale traficului.

Există trei nivele de informaţii:

(1)

Informaţii privind şenalele navigabile (FI) vizează informaţii geografice, hidrologice şi administrative privind calea navigabilă (şenalul navigabil) în zona RIS, necesare utilizatorilor RIS în vederea planificării, efectuării şi monitorizării unei călătorii. Informaţiile privind şenalele navigabile au un sens unic: de la mal către navă sau de la mal către sediu (sediul utilizatorilor).

(2)

Informaţiile tactice privind traficul (TTI) reprezintă informaţiile care influenţează deciziile urgente în materie de navigaţie ale comandantului de navă sau ale operatorului VTS în situaţii reale de trafic şi în mediul geografic apropiat. O imagine tactică privind traficul include informaţii privind poziţia şi informaţii specifice ale navelor privind toate ţintele detectate de un radar şi afişate pe o hartă electronică de navigaţie şi – în cazul în care este disponibilă – evidenţiate prin informaţiile privind traficul extern, precum informaţiile furnizate de un AIS interior. TTI poate fi un TTI la bordul unei nave sau TTI de coastă, de exemplu într-un centru VTS.

(3)

Informaţiile strategice privind traficul (STI) reprezintă informaţiile care influenţează deciziile pe termen mediu şi lung ale utilizatorilor RIS. O imagine strategică a traficului contribuie la ameliorarea capacităţii de decizie în materie de planificare privind siguranţa şi eficienţa unei călătorii. O astfel de imagine strategică a traficului este produsă într-un centru RIS şi este pusă la dispoziţia utilizatorilor la cerere. O imagine strategică a traficului afişează toate navele corespunzătoare zonei RIS cu caracteristicile, încărcăturile şi poziţiile acestora, înregistrate într-o bază de date şi prezentate într-un tabel sau pe o hartă electronică. Informaţiile strategice privind traficul pot fi furnizate de un centru RIS/VTS sau de un birou.

2.12.   Urmărirea şi localizarea navelor

Urmărirea navelor reprezintă funcţia care păstrează la zi informaţiile privind starea navei, de exemplu poziţia actuală şi caracteristicile acesteia şi – dacă este cazul – informaţii privind încărcătura şi expediţiile.

Localizarea navelor reprezintă funcţia care permite localizarea navei şi – dacă este cazul – localizarea încărcăturii, expediţiilor şi echipamentului.

Acest serviciu poate fi asigurat, parţial, de exemplu, de AIS interior. De asemenea, parţial acest serviciu poate fi asigurat de un sistem electronic de raportare a navelor.

3.   NAVE PARTICIPANTE

(1)

Navele prezente într-o zonă RIS trebuie să recurgă la servicii obligatorii şi se recomandă, în măsura în care acest lucru este posibil, să utilizeze informaţiile furnizate de serviciile RIS şi de serviciile conexe.

(2)

Deciziile privind navigaţia şi manevrarea navei constituie responsabilitatea comandantului de navă. Informaţiile furnizate de serviciile RIS nu pot înlocui deciziile luate de comandantul navei.

(3)

În funcţie de nivelul de informaţii disponibile şi de condiţiile impuse de autoritatea competentă, se recomandă ca navele (cu excepţia ambarcaţiunilor de agrement) să fie echipate progresiv cu următoarele elemente (a se vedea capitolul 4.8): (a) echipament radio pentru recepţia simultană a radioului de navigaţie fluvială, prevăzut cu două canale VHF (navă/navă şi navă/mal); (b) un radar pentru afişarea traficului din apropierea navei; (c) un calculator echipat cu sisteme de comunicare mobilă (GSM) pentru primirea e-mail-urilor şi pentru Internet şi pentru raportare electronică; (d) un dispozitiv ECDIS interior cu hărţi electronice de navigaţie (ENC): — în mod informare; — în mod navigaţie (cu suprapunerea imaginii radar); (e) un sistem de urmărire şi localizare a navelor precum AIS interior, cu receptor de poziţie (GNSS/Galileo) şi transmiţător radio folosind ECDIS interior pentru vizualizare.

4.   ARHITECTURA RIS

4.1.   Generalităţi

Obiectivul reţelei tematice WATERMAN [capitolul 1 alineatul (6)] vizează, pe lângă dezvoltarea unei arhitecturi cadru pentru serviciile RIS, traducerea obiectivelor politice în specificaţii pentru proiectarea aplicaţiilor. Arhitectura RIS ar trebui astfel definită încât aplicaţiile RIS produse să fie eficiente, extensibile şi capabile să interacţioneze cu alte aplicaţii RIS sau cu aplicaţii pentru alte moduri de transport. Dezvoltarea arhitecturii RIS ar trebui să genereze un mediu integrat de aplicaţii RIS care să permită punerea în valoare a performanţelor, utilităţii şi eficienţei aplicaţiilor.

Serviciile de informaţii fluviale pot fi dezvoltate şi adaptate în conformitate cu schema din figura 4.1.

Figura 4.1

Dezvoltarea şi reproiectarea RIS

DEZVOLTARE

Obiective

OPERARE

sunt atinse de:

Factori decizionali

definesc:

Atribuţii

necesită:

Servicii

Funcţii

Necesităţi de informare Reglementări

definesc:

Gestionari regionali

CERINŢE

proiectează:

Ingineri de sistem

SISTEME

sunt furnizate de:

Aplicaţii (regionale)

sunt furnizate de:

DATE

Furnizori de servicii

şi sunt furnizate de

produc:

Feedback

Părţi implicate

Informaţii

Informaţii privind şenalele

Informaţii tactice privind traficul

Informaţii strategice privind traficul

sunt folosite de:

Utilizatori

4.2.   Părţi implicate în serviciile RIS

Serviciile RIS sunt instituite şi gestionate de diferite grupuri de interese. Cele mai importante dintre acestea sunt:

4.2.1.   Factori decizionali

Factorii decizionali doresc ca serviciile RIS să soluţioneze (sau să atenueze) problemele legate de trafic şi transport. O primă categorie a factorilor decizionali include autorităţile care răspund de siguranţa căilor de navigaţie. O a doua categorie a factorilor decizionali, de exemplu organizaţii ale proprietarilor de nave, doreşte să furnizeze servicii de informaţii privind transportul şi logistica încărcătorilor de marfă şi a operatorilor de terminale. Diferitele categorii de factori decizionali dispun de propriile obiective strategice, responsabilităţi şi idei privind serviciile necesare atingerii obiectivelor. După selectarea serviciilor, se impune stabilirea funcţiilor şi necesităţilor de informare cu restricţiile şi interacţiunile acestora, în vederea furnizării acestor servicii.

4.2.2.   Gestionari regionali

Gestionarii regionali controlează aplicaţiile RIS; este vorba, de exemplu, de gestionari ai căilor navigabile, autorităţi competente, gestionari ai controlului de trafic, gestionari ai serviciilor de căutare şi salvare, proprietari de nave şi încărcători de marfă. Aceştia definesc condiţiile privind aplicaţiile, oferind o descriere detaliată şi precisă a serviciilor şi funcţiilor, în materie de aspecte locale sau aspecte legate de interfaţa om/maşină.

4.2.3.   Ingineri de sistem

Inginerii de sistem pregătesc specificaţiile pentru sisteme şi integrează elemente materiale şi programe în componentele acestora. Furnizorii de servicii RIS şi VTS, integratorii de sistem şi operatorii în domeniul telecomunicaţiilor îmbină aceste componente de sistem în sisteme complete care permit funcţionarea serviciilor RIS.

4.2.4.   Furnizori de servicii

Furnizorii de servicii asigură funcţionalitatea serviciilor RIS şi, în consecinţă, aceştia dezvoltă, întreţin şi operează aplicaţiile RIS. Aceştia supraveghează aplicaţiile independente şi, dacă este cazul, furnizează principalele date din aplicaţii fie direct, fie prin intermediul utilizatorilor RIS.

4.2.5.   Utilizatori RIS

Utilizatorii RIS pot fi împărţiţi în diferite categorii: comandanţi de nave, operatori RIS, operatori ecluze/poduri, autorităţi ale căilor navigabile, operatori de terminale, operatori din centre de prevenire a catastrofelor, administratori de flotă, încărcători de marfă, expeditori, destinatari, brokeri de navlu şi furnizori.

4.3.   Obiective RIS

Un prim obiectiv vizează descrierea intenţiei. Un sinonim pentru termenul „obiectiv” este „scop”. Serviciile RIS vizează trei obiective principale:

(1)	siguranţa transportului: — reducerea riscurilor de accidentare; — reducerea riscurilor de accidente mortale; — reducerea incidentelor de călătorie;

(2)

eficienţa transportului: — optimizarea debitului sau a capacităţii efective a căilor navigabile; — optimizarea capacităţii de transport a navelor (lungime, lăţime, pescaj şi înălţime); — reducerea timpului de călătorie; — reducerea volumului de lucru al utilizatorilor RIS; — reducerea costurilor de transport; — reducerea consumului de carburant; — furnizarea unei legături eficiente şi economice între modurile de transport; — asigurarea eficienţei porturilor şi terminalelor;

(3)	protecţia mediului: — reducerea pericolelor pentru mediu; — reducerea emisiilor poluante şi a deversărilor provocate de accidente, acţiuni ilegale sau condiţii normale de exploatare.

Aceste obiective ar trebui atinse doar în cazul în care toate serviciile RIS sunt furnizate în mod fiabil, rentabil din punct de vedere al costurilor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4.4.   Responsabilităţi atribuite serviciilor RIS

Serviciile de informaţii fluviale vizează un număr mare de responsabilităţi legate de gestionarea navigaţiei interioare. Aceste responsabilităţi sunt legate de obiective (capitolul 4.3) şi sunt concretizate în trei „sectoare” diferite:

—	sectorul logisticii transportului în care beneficiarii operaţiunilor de transport cooperează cu părţile care organizează transportul (de exemplu expeditori, destinatari, încărcători, furnizori, brokeri de navlu, proprietari de flote);

—	sectorul transportului în care părţile care organizează transportul cooperează cu părţile care efectuează transportul (de exemplu, proprietari de flote, operatori de terminale, clienţi);

—	sectorul traficului în care părţile care efectuează transportul (de exemplu comandanţi de nave şi navigatori) cooperează cu părţile care gestionează traficul (de exemplu gestionar de trafic, autorităţi competente).

Aceste atribuţii sunt îndeplinite de diverşi actori care îşi joacă rolul şi care sunt asociaţi obiectelor de transport şi proceselor de transport. Un actor poate interveni în unul sau mai multe sectoare în acelaşi timp. Activităţile actorilor sunt îmbinate în puncte de transfer şi procese de transfer. Figura 4.4.a prezintă principalele roluri şi, prin urmare, părţile responsabile de trafic, de transport şi de logistica transportului în navigaţia interioară. Responsabilităţile prezentate în figura 4.4.a sunt denumite şi responsabilităţi colective în sensul că responsabilităţile individuale asumate de părţile implicate trebuie coordonate printr-o informare reciprocă, prin negociere sau – în unele situaţii – prin instrucţiuni. Această prezentare constituie baza definirii serviciilor RIS (Sursa: COMPRIS: Arhitectura RIS, model de referinţă).

Figura 4.4.a

Sectoare, roluri şi atribuţii de gestionare în navigaţia interioară

ROL

Gestionari obiect

ATRIBUŢIE

OBIECT TRANSPORT

PROCES TRANSPORT

ATRIBUŢIE

ROL

Gestionari proces

PUNCT DE TRANSFER

PROCES DE TRANSFER

SECTOR LOGISTICA TRANSPORT

SECTOR TRANSPORT

SECTOR TRAFIC

Manager expediţie

Gestionare expediţie

Materiale, produse, interese

Comerţ şi schimb

Furnizor (şi distribuitor)

Gestionar stocuri

Gestionare stocuri

Antrepozit, depozit

Colectare, distribuire

Gestionare lanţ furnizori

Gestionar serviciu calitate transport

Gestionare serviciu transport

Încărcătură, unitate de încărcare, pasageri

Traseul încărcăturii, unitate de încărcare, pasageri

Gestionare incidente şi atenuarea catastrofelor

Informaţii privind aplicarea legii

Broker de navlu

Gestionar terminal

Gestionare terminal

Terminal

Transbordare, ancorare

Gestionare lanţ transport

Operator terminal (docher)

Gestionar flotă

Gestionare flotă

Navă

Călătorie, circuit

Gestionar cale navigabilă, port

Gestionare infrastructură

Legături bifurcaţii

Selectare rută

Gestionare trafic

Comandant navă master

Timonier

Autoritatea competentă

Operator VTS, ecluză, pod

Element de infrastructură

Flux trafic de trecere

Atribuţiile de gestionare permit definirea următoarelor servicii RIS în strânsă legătură cu obiectivele acestora; un serviciu RIS poate să îndeplinească una sau mai multe atribuţii de gestionare (tabelul 4.4.b):

Tabelul 4.4.b

Definirea serviciilor RIS

Obiective (capitolul 4.3)	Atribuţii de gestionare (figura 4.4a)		Servicii RIS (tabelul 4.5)
Eficienţă	Privind obiectul transportului	Gestionarea aprovizionării	ITL gestionarea încărcăturilor (5.d)
		Gestionarea stocurilor
		Gestionarea serviciului de transport	ITL în afara serviciilor RIS
		Operarea terminalelor	ITL operarea terminalelor (5.c)
		Gestionarea flotelor	ITL gestionarea încărcăturilor şi flotelor (5.d)
Siguranţă, protecţia mediului, eficienţă		Gestionarea infrastructurilor	Serviciul de informaţii privind şenalele navigabile (1)
			Statistici (7)
			Taxe percepute pentru căile navigabile şi taxe portuare (8)
Eficienţă	Privind procesul de transport	Gestionarea lanţului de aprovizionare Gestionarea lanţului de transport	ITL Gestionarea încărcăturilor şi flotelor (5.d)
			ITL Gestionarea transportului (5.b)
			ITL Gestionarea intermodală a porturilor şi terminalelor (5.c)
			ITL Planificarea călătoriei (5.a)
Siguranţă, eficienţă	Privind evoluţia traficului	Gestionarea traficului	Informaţii privind traficul (2)
			Gestionarea traficului (3)
Siguranţă, protecţia mediului, eficienţă	Toate obiectele şi procesele	Gestionarea incidentelor şi atenuarea catastrofelor	Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor (4)
		Aplicarea legii	Informaţii privind aplicarea legii (6)
ITL = Informaţii privind logistica transportului () = numerotarea în tabelul 4.5

Atribuţiile din toate sectoarele RIS sunt îndeplinite de actorii implicaţi în ciclurile prezentate în figurile 4.4.c şi d. Mai mult decât atât, aceste atribuţii pot fi îndeplinite la nivel operaţional, tactic sau strategic (nivelele de informaţii tactice şi strategice privind traficul, prezentate în capitolul 2.11 constituie exemple adecvate în acest sens). Acest concept permite să trasăm pentru fiecare atribuţie individuală un ciclu de procesare a informaţiei în funcţie de acţiunile săvârşite de diverşi actori implicaţi. Fiecare etapă a ciclului de procesare a informaţiei poate fi susţinută de serviciile de informaţii fluviale care ajută actorul în observaţiile, evaluările, deciziile şi acţiunile sale. Ciclul de procesare a informaţiei poate fi utilizat pentru definirea serviciilor de informaţii fluviale (RIS) (capitolul 4.5) şi a funcţiilor RIS (capitolul 4.6). Anexa A ilustrează un astfel de ciclu de procesare a informaţiei (COMPRIS: arhitectura RIS, arhitectura informaţiei).

4.5.   Servicii de informaţii fluviale

Un serviciu furnizează şi utilizează informaţii. Acesta sprijină utilizatorul pentru îmbunătăţirea rezultatelor sale. Serviciile sunt dezvoltate pe baza unor proiecte şi iniţiative de dezvoltare (motivate de părţile implicate sau prin progrese tehnologice). Serviciile constituie metodele puse la dispoziţia utilizatorului pentru ca acesta să-şi atingă obiectivele. O atribuţie poate fi îndeplinită prin folosirea unuia sau mai multor servicii.

Serviciile de informaţii fluviale prezentate în capitolul 4.4 sunt reorganizate şi subdivizate în conformitate cu schema din tabelul 4.5.

Tabelul 4.5

Servicii de informaţii fluviale

Privind traficul

1.   Serviciul de informaţii privind şenalele (FIS)

a)	Asistenţă vizuală pentru navigaţie

b)	Servicii radiotelefonice pe căi navigabile interioare

c)	Serviciu Internet

d)	Serviciu de afişare a hărţilor electronice de navigaţie

2.   Informaţii privind traficul (TI)

a)	Informaţii tactice privind traficul (TTI)

b)	Informaţii strategice privind traficul (STI)

3.   Gestionarea traficului (TM)

a)	Gestionarea traficului local (servicii de dirijare a traficului – VTS)

b)	Asistenţă pentru navigaţie (NS)

c)	Gestionare ecluze şi poduri (LBM)

4.

Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor (CAS)

Privind transportul

5.   Informaţii pentru logistica/gestionarea transportului (ITL)

a)	Planificarea călătoriei (VP)

b)	Gestionarea transportului (TPM)

c)	Gestionarea intermodală a porturilor şi terminalelor (PTM)

d)	Gestionarea încărcăturii şi flotei (CFM)

6.

Informaţii privind aplicarea legii (ILE)

7.

Statistici (ST)

8.

Taxe percepute pentru căile navigabile şi taxe portuare (CHD)

Abrevierile din tabelul 4.5 sunt folosite doar pentru a face legătura cu tabelul 4.6.

4.6.   Funcţii RIS şi necesităţi de informare

O funcţie RIS este percepută ca fiind o contribuţie adusă unui serviciu. Descompunerea funcţională a serviciilor de informaţii fluviale permite adaptarea procesului de furnizare a informaţiei la cererea utilizatorului. Tabelul 4.6 prezintă relaţiile dintre servicii (capitolul 4.5), funcţii (capitolul 4.6), utilizatori (capitolul 4.2.5) şi nivele de informaţii (capitolul 2.11). De asemenea, acesta indică faptul că, în multe cazuri, aceeaşi funcţie deserveşte un număr mare de participanţi în procesul de transport. Tabelul 4.6 ne oferă un exemplu care ar putea servi drept ghid oricărei persoane interesate şi ar putea să incite cititorul la redactarea propriei liste.

Tabelul 4.6

Descompunerea funcţională a serviciilor de informaţii fluviale

Nr.	Serviciu RIS Subserviciu RIS Funcţie RIS	Nivel de informaţii	Utilizator
			Comandant navă	Operator VTS	Operator ecluză/pod	Autorităţi căi navigabile	Operator de terminal	Centru de prevenire a catastrofelor	Administrator flotă	Încărcător marfă
FIS	Servicii de informaţii privind şenalele navigabile
	Furnizarea de informaţii privind:
FIS.1	Geografia zonei de navigaţie şi actualizarea acesteia	FIS	X	X	X	X		X	X	X
FIS.2	Asistenţă pentru navigaţie şi semne de circulaţie	FIS	X	X	X	X		X
FIS.3	Batimetrie pentru canalul de navigaţie	FIS	X		X	X	X	X		X
FIS.4	Obstacole persistente pe şenalul navigabil	FIS	X	X	X	X		X	X	X
FIS.5	Informaţii meteorologice actualizate	FIS	X	X		X		X
FIS.6	Obstacole temporare pe şenalul navigabil	FIS	X	X		X		X		X
FIS.7	Niveluri hidrometrice actuale şi viitoare ale indicatoarelor hidrometrice	FIS	X	X		X		X	X	X
FIS.8	Starea fluviilor, a canalelor, a ecluzelor şi a podurilor în zona RIS	FIS	X	X	X	X		X		X
FIS.9	Restricţii cauzate de inundaţii şi gheaţă	FIS	X	X	X	X		X	X	X
FIS.10	Funcţionarea defectuoasă a asistenţei pentru navigaţie	FIS	X	X		X
FIS 11	Modificări pe termen scurt ale orelor de exploatare a ecluzelor şi podurilor	FIS	X	X	X	X				X
FIS 12	Modificări pe termen scurt ale asistenţei pentru navigaţie	FIS	X	X		X
FIS.13	Ore normale de exploatare a ecluzelor şi podurilor	FIS	X	X	X	X		X	X	X
FIS.14	Restricţii fizice ale şenalelor navigabile, podurilor şi ecluzelor	FIS	X	X	X	X		X	X	X
FIS.15	Reglementări de navigaţie	FIS	X	X	X	X		X	X
FIS.16	Cheltuieli pentru infrastructura căilor navigabile	FIS	X			X			X	X
FIS.17	Reglementări şi recomandări pentru navigaţia de agrement	FIS	(X)			X		X
TI	Informaţii privind traficul
TTI	Informaţii tactice privind traficul (pe termen scurt)
TTI.1	Poziţia navei	TTI	X		X
TTI.2	Poziţia altor nave	TTI	X	X
STI	Informaţii strategice privind traficul (pe termen mediu şi lung)
STI. 1	Informaţii privind şenalele navigabile (=FIS)	FIS	X			X		X	X
STI. 2	Poziţia navei la scară largă	STI	X		X	X		X
STI.3	Evaluarea pe termen mediu şi lung a situaţiei traficului	STI	X			X
STI.4	Caracteristicile navei	STI	X		X	X	X	X		X
STI.5	Caracteristicile încărcăturii	STI	X		X	X	X	X		X
STI.6	Destinaţia vizată	STI	X	X	X	X	X	X	X	X
STI.7	Informaţii privind incidentele/accidentele în zona de acoperire a serviciilor RIS	STI	X	X		X		X
STI.8	Organizarea şi reglementarea fluxului traficului	STI	X	X		X
TM	Gestionarea traficului
VTS	Servicii de dirijare a traficului (local)
VTS.1	Poziţia navei la scară largă	TTI		X
VTS.2	Monitorizarea modalităţilor de trecere şi de manevrare	TTI		X
VTS.3	Evaluarea pe termen scurt a situaţiei traficului	TTI		X
VTS.4	Organizarea şi reglementarea fluxului traficului în zona de acoperire a serviciilor RIS	TTI		X
NS	Asistenţă pentru navigaţie
NS.1	Informaţii furnizate piloţilor (asistenţă pentru navigaţie)	TTI	X	X
NS.2	Informaţii furnizate remorcherelor (asistenţă nautică)	STI	X
NS.3	Informaţii puse la dispoziţia navelor de alimentare cu combustibil, a navelor de eliminare a deşeurilor, a societăţilor de echipare a navelor (servicii de asistenţă pentru nave)	STI	X						X
LBM	Operarea ecluzelor şi podurilor
LBM.1	Exploatarea ecluzelor/podurilor
LBM.1.1	Starea reală a ecluzelor/podurilor	TTI	X		X
LBM.1.2	Programarea pe termen scurt a ecluzelor/podurilor [ora de sosire estimată (ETA)/ora de sosire solicitată (RTA) a navelor, locuri de aşteptare, poziţia ecluzelor/podurilor]	TTI	X	X	X
LBM.2	Programarea ecluzelor/podurilor
LBM.2.1	Comunicarea ETA pentru navele care se apropie	STI			X
LBM.2.2	Furnizarea de informaţii privind programul pe termen mediu şi lung al procesului ecluzelor/podurilor	STI			X	X
LBM.2.3	Comunicarea RTA pe termen mediu şi lung ale navelor	STI	X		X
CAS	Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor
CAS.1	Informaţii privind incidentele legate de situaţia traficului	TTI	X			X		X
CAS.2	Evaluarea situaţiei traficului în eventualitatea producerii unor incidente	TTI				X		X
CAS.3	Coordonarea acţiunilor de asistenţă a navelor de patrulare	TTI		X		X		X
CAS.4	Evaluarea posibilelor efecte ale accidentelor asupra mediului, persoanelor şi traficului	TTI				X		X
CAS.5	Furnizarea de informaţii către navele de patrulare, navele de poliţie, echipele de pompieri	TTI				X		X
CAS.6	Iniţierea şi coordonarea activităţilor de căutare şi salvare	TTI	X			X		X
CAS.7	Adoptarea unor măsuri privind traficul, protecţia mediului şi persoanelor	TTI				X		X
ITL	Informaţii privind logistica/gestionarea transportului
VP	Planificarea călătoriei
VP.1	Furnizarea de informaţii privind portul de destinaţie, RTA la destinaţia finală, tipul de încărcătură	STI	X						X	X
VP.2	Furnizarea de informaţii privind reţeaua şenalelor navigabile şi prezentarea sa la diferite scări	STI	X						X	X
VP.3	Indicarea orelor de deschidere a ecluzelor şi podurilor şi orele normale de aşteptare	STI	X						X	X
VP.4	Furnizarea de informaţii meteorologice pe termen lung	STI	X						X	X
VP.5	Previziuni pe termen mediu şi lung ale nivelelor hidrometrice	STI	X						X	X
VP.6	Furnizarea de informaţii privind caracteristicile traseului cu RTA, ETA, ora de plecare estimată (ETD) la punctele de înaintare	STI	X						X	X
VP.7	Informaţii care influenţează datele privind călătoria	STI	X
TPM	Organizarea transportului
TPM.1	Comunicarea şi afişarea ETA ale navelor	STI	X	Organizaţia furnizorilor de nave Organizaţia navelor de alimentare Organizaţia societăţilor de reparaţii						X
TPM.2	Comunicarea şi afişarea planurilor de călătorie ale navelor	STI	X							X
TPM.3	Furnizarea de informaţii privind spaţiul disponibil de încărcare	STI	X							X
TPM.4	Monitorizarea operaţiunilor de transport şi ale terminalelor contractate		Brokeri de navlu Gestionari ai calităţii transportului
TPM.5	Monitorizarea riscurilor neobişnuite (precum greve, diminuarea nivelului hidrometric) care pot afecta fiabilitatea transportului
TPM.6	Adaptarea operaţiunii de transport şi a terminalelor la nivelele de servicii convenite
TPM.7	Definirea adaptării metodelor de planificare a călătoriei
PTM	Gestionarea intermodală a porturilor şi terminalelor
PTM.1	Starea reală a terminalelor sau porturilor
PTM.1.1	Lista navelor în aşteptare, în curs de încărcare/descărcare	TTI					X			X
PTM.1.2	Starea reală a procesului terminalelor	TTI					X			X
PTM.1.3	RTA pentru nave, locuri de aşteptare, poziţii		X				X			X
PTM.2	Planificarea porturilor sau terminalelor
PTM.2.1	ETA pentru navele care se apropie	STI					X
PTM.2.2	Programul pe termen mediu şi lung al procesului terminalelor						X
PTM.2.3	RTA pe termen mediu şi lung ale navelor	STI	X				X
CFM	Gestionarea încărcăturilor şi flotelor
CFM.1	Informaţii privind flotele şi caracteristicile de transport ale acestora	STI							X	X
CFM.2	Informaţii privind încărcătura care urmează a fi transportată	STI							X	X
ILE	Informaţii privind aplicarea legii
ILE.1	Gestionare transfrontalieră (serviciul de imigrare, vamă)					X
ILE.2	Respectarea condiţiilor privind siguranţa traficului					X
ILE.3	Respectarea reglementărilor de mediu					X
ST	Statistici					X
ST.1	Tranzitul navelor şi încărcăturii la anumite puncte (ecluze) ale căii navigabile					X
CHD	Taxe percepute pentru căile navigabile şi taxe portuare		X		X	X				X

4.7.   Aplicaţii RIS

Aplicaţiile RIS sunt regionale şi sunt destinate unei utilizări specializate ale unor sisteme în conformitate cu cerinţe specifice: locale, funcţionale, orientate spre proces. Aplicaţia RIS vizează furnizarea serviciilor de informaţii fluviale prin intermediul unor sisteme specializate. O singură aplicaţie poate utiliza unul sau mai multe sisteme pentru a furniza un serviciu.

4.8.   Sisteme RIS

O gamă vastă de sisteme tehnice a fost dezvoltată pentru RIS, cea mai mare parte a acestora fiind folosită pentru mai multe servicii, funcţii sau aplicaţii (tabelul 4.8):

Tabelul 4.8

Relaţia dintre servicii şi sisteme

SISTEM

SERVICIU

Informaţii privind şenalele navigabile

Informaţii privind traficul

Gestionarea traficului

Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor

Informaţii privind logistica transportului

Informaţii privind aplicarea legii

Statistici

Taxe percepute pentru căile navigabile şi taxe portuare

Tactice

Strategice

Servicii de dirijare a traficului

Asistenţă pentru navigaţie

Operarea ecluzelor şi podurilor

Planificarea călătoriei

Organizarea transportului

Operarea intermodală a porturilor şi terminalelor

Gestionarea flotelor şi încărcăturilor

Materiale vizuale pentru navigaţie

x

Materiale pentru navigaţie prin reflectoare radar

x

x

Semnale luminoase

x

x

x

Telefonie mobilă (voce şi date)

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

GNSS/Galileo pentru localizarea navelor

x

x

x

x

x

x

Radio VHF

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Internet

x

x

x

x

x

x

x

x

Radar de bord

x

x

x

Radar la mal

x

x

x

x

Camere CCTV la mal

x

x

x

Hartă electronică de navigaţie

x

x

x

x

x

x

Sistem de urmărire şi localizare a navelor

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Sistem de raportare a navelor

x

x

x

x

x

x

x

x

x

5.   RECOMANDĂRI PENTRU SERVICII INDIVIDUALE

Întrucât tehnologia evoluează rapid, acest capitol vizează mai mult serviciile şi mai puţin sistemele dependente de tehnologie.

5.1.   Servicii de informaţii privind şenalele navigabile (FIS)

5.1.1.   Generalităţi

(1)

Metodele tradiţionale de furnizare a serviciilor FIS includ, printre altele, materiale vizuale pentru navigaţie, notificările transmise comandantului de navă pe suport din hârtie, notificări transmise către ecluze prin radio şi telefonie fixă. Telefonia mobilă pe bază de tehnologie GSM a adăugat noi posibilităţi de comunicare vocală şi de transmisie a datelor, dar această tehnologie nu este disponibilă în orice locaţie şi în orice moment. Serviciile FIS concepute pentru căile navigabile pot fi furnizate prin (a) servicii de radiotelefonie pe căile navigabile interioare; (b) servicii de Internet; (c) serviciul de afişare a hărţilor electronice de navigaţie (de exemplu ECDIS interior cu ENC). Prezentul capitol tratează aceste trei categorii de servicii FIS. În principal, acestea sunt fondate pe situaţia actuală, dar notificările transmise comandantului de navă, de exemplu, vor putea fi trimise în viitor şi prin serviciile ENC.

(2)

Tabelul 4.6 prezintă tipurile de informaţii privind şenalele navigabile.

(3)

Informaţiile privind şenalele navigabile conţin informaţii statice şi dinamice, precum şi informaţii urgente privind şenalele navigabile. Informaţiile statice şi dinamice trebuie comunicate în baza unui program. Informaţiile urgente trebuie actualizate frecvent şi/sau trebuie comunicate în timp real (de exemplu prin VHF vocal sau schimb de date electronice, Internet, WAP).

(4)

Informaţiile privind siguranţa pe şenalele navigabile trebuie furnizate de sau în numele autorităţii competente.

(5)

Informaţiile privind şenalele navigabile în cazul unei zone fluviale internaţionale trebuie furnizate de un singur punct de diseminare care dispune de date furnizate de autorităţile competente vizate.

(6)

Autoritatea competentă trebuie să certifice datele furnizate privind siguranţa.

(7)

Valorile trebuie însoţite de indicarea gradului de precizie de care acestea dispun.

(8)

Serviciile de informaţii privind şenalele navigabile trebuie să utilizeze sisteme aprobate de comunicare (de exemplu notificări transmise comandanţilor de nave prin Internet sau prin VHF) şi, pe cât posibil, să fie adaptate.

(9)

Pentru a permite navigaţia radar în condiţii de vizibilitate redusă, şenalul navigabil trebuie echipat cu geamanduri şi balize prevăzute cu reflectoare radar şi, de asemenea, pilonii podurilor trebuie prevăzuţi cu astfel de reflectoare radar. Echiparea şenalului navigabil pentru navigaţia radar intră în cadrul responsabilităţilor de infrastructură privind reflectoarele radar pentru asistarea navigaţiei. Această responsabilitate este legată de serviciile RIS, fără să fie inclusă în acestea. În consecinţă, nu este tratată în aceste directive RIS.

5.1.2.   Serviciul radiotelefonic pe şenalele navigabile

(1)

Serviciul radiotelefonic pe şenalele navigabile permite stabilirea unei comunicări radio în scopuri specifice, prin utilizarea şenalelor convenite anterior şi a unei proceduri operaţionale stabilite (categorii de servicii). Serviciul radiotelefonic include cinci categorii de servicii: (a) de la navă la navă; (b) informaţii nautice; (c) de la navă la autorităţi portuare; (d) comunicări la bord; (e) corespondenţă publică (serviciu non-obligatoriu). Din aceste cinci categorii, doar primele trei sunt importante pentru serviciile RIS. Serviciul radiotelefonic facilitează comunicarea directă şi rapidă între comandanţii de nave, autorităţile căilor navigabile şi autorităţile portuare. Acest serviciu este cel mai adecvat pentru informaţiile necesare în situaţii de urgenţă, întrucât funcţionează în timp real.

(2)

Serviciul radiotelefonic respectă următoarele reglementări: (a) Reglementări radio ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor ITU (la scară mondială); (b) Acordul regional privind serviciile radiotelefonice pe căile navigabile (Basel, 6.4.2000); (c) Terminologia standardizată a CEE/ONU pentru conexiunile radio în navigaţia interioară (Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, nr. 35, 1997); (d) regulile naţionale de navigaţie pe căile navigabile interioare.

(3)

În categoriile de servicii de la navă la navă, de informaţii nautice şi de la navă la autorităţi portuare, notificările transmise ar trebui să vizeze doar siguranţa vieţii umane şi manevrarea şi siguranţa navelor.

(4)

Se recomandă furnizarea informaţiilor privind şenalele navigabile pe cale vocală în categoria de servicii de informaţii nautice (mal/navă) în următoarele situaţii: (a) pentru informaţiile urgente care necesită o actualizare frecventă şi care trebuie comunicate în timp real; (b) pentru informaţiile dinamice care trebuie comunicate zilnic.

(5)

Informaţiile urgente şi dinamice care trebuie comunicate prin radiofonie ar putea viza, de exemplu: (a) obstacole temporare pe şenalele navigabile, defecţiuni de funcţionare ale materialelor pentru navigaţie; (b) modificări pe termen scurt ale orelor de funcţionare a ecluzelor şi podurilor; (c) restricţii de navigaţie cauzate de inundaţii şi gheaţă; (d) nivele actuale şi viitoare ale apei la indicatoarele hidrometrice.

(6)

Zona RIS ar trebui să fie acoperită în totalitate de numărul staţiilor VHF de bază pentru informaţii nautice.

(7)

În categoria de servicii de informaţii nautice, informaţiile pot fi transmise „tuturor utilizatorilor” sub formă de: (a) rapoarte programate privind starea căilor navigabile, inclusiv rapoarte privind nivelele apei la indicatoarele hidrometrice la ore fixe ale zilei; (b) rapoarte urgente în cazul unor evenimente speciale (de exemplu regulamente privind traficul în urma unor accidente).

(8)

Operatorul din centrul RIS trebuie să fie în măsură să răspundă, la cerere, unor întrebări specifice adresate de comandanţii de nave şi să primească rapoarte de la aceştia.

5.1.3.   Serviciul Internet

(1)

Se recomandă utilizarea unui serviciu Internet pentru următoarele tipuri de informaţii privind şenalele navigabile: (a) informaţii nautice dinamice privind starea căilor navigabile care nu trebuie comunicate cu o frecvenţă mai mare de o dată pe zi; (b) informaţii hidrografice dinamice privind, de exemplu, nivelele reale ale apei, previziuni pentru aceste nivele, adâncimea şenalului navigabil (în cazul în care aceste date sunt disponibile), previziuni şi rapoarte privind gheaţa şi inundaţiile; (c) informaţii statice (de exemplu, limitări fizice ale căii navigabile, ore normale de operare a ecluzelor şi podurilor, reglementări în materie de navigaţie). Informaţiile menţionate mai sus vor fi furnizate prin intermediul unor notificări transmise comandanţilor de nave sau prin ECDIS interior pentru căile navigabile din clasa Va şi superioară.

(2)

Pentru notificările transmise comandanţilor de nave, se va utiliza o terminologie standard pentru a permite o traducere uşoară sau automată în alte limbi.

(3)

În cadrul unei reţele dense şi/sau extinse de căi navigabile, informaţiile dinamice pot fi organizate în baze interactive de date (sistem de gestionare a conţinutului) pentru a facilita accesul la date.

(4)

Pe lângă prezentarea Internet, notificările transmise comandanţilor de nave pot fi trimise prin (a) abonare la poşta electronică pentru calculatoarele instalate la bordul navelor şi în birouri; (b) abonare SMS pentru telefoanele mobile; (c) pagini WAP pentru telefoanele mobile.

(5)

În vederea facilitării planificării traseului de către comandantul de navă, la cererea utilizatorului, orice informaţie privind şenalul navigabil necesară pentru efectuarea unui traseu, de la portul de plecare şi până la portul de destinaţie, poate fi prezentată pe o singură pagină.

(6)

Notificările transmise comandanţilor de nave prin Internet sau prin schimb de date între autorităţi trebuie să respecte un format prestabilit pentru a permite traducerea automată în alte limbi.

(7)

Se vor respecta cerinţele specificaţiilor tehnice pentru mesajele transmise comandanţilor de nave definite în directiva RIS.

5.1.4.   Serviciul de afişare a hărţilor electronice pentru navigaţia interioară (ECDIS interior)

(1)

Hărţile electronice de navigaţie (ENC), în calitate de mijloc de prezentare a informaţiilor privind şenalele navigabile, trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice ale ECDIS interior definite în directiva RIS.

(2)

Hărţile utilizate de ECDIS interior trebuie să furnizeze cele mai recente informaţii.

(3)

Dacă se intenţionează utilizarea ENC în modul de navigaţie al ECDIS interior, ENC trebuie să afişeze cel puţin geo-obiectele privind siguranţa. Autoritatea competentă trebuie să verifice informaţiile privind siguranţa informaţiilor afişate de ENC.

(4)

Se recomandă includerea tuturor geo-obiectelor din catalogul de obiecte al specificaţiilor tehnice ale ECDIS interior în ENC.

(5)

Se recomandă menţionarea adâncimii apei pe ENC (linia nivelului apei). Adâncimile apei pot fi legate de un nivel predefinit al apei sau de nivelul real al apei.

5.2.   Serviciul de informaţii privind traficul

5.2.1.   Generalităţi

Informaţiile privind situaţia traficului pot fi furnizate în două moduri (capitolul 2.11):

(a)	sub forma unei informaţii tactice privind traficul (TTI), cu ajutorul radarului şi – dacă este posibil – cu ajutorul unui sistem de urmărire şi localizare a navelor, precum AIS interior cu hărţi electronice de navigaţie complementare;

(b)	sub forma unei informaţii strategice privind traficul (STI) cu ajutorul unui sistem electronic de raportare a navelor (de exemplu o bază de date conţinând informaţii privind nava şi încărcătura, rapoarte întocmite de VHF sau alte mijloace de comunicare mobilă – voce şi date).

5.2.2.   Serviciul de informaţii tactice privind traficul (TTI)

(1)

Navele trebuie echipate cu dispozitive radar pentru a monitoriza toate celelalte nave aflate în imediata apropiere a comandantului de navă în condiţii de vizibilitate redusă.

(2)

La bord, o imagine tactică a traficului [capitolul 2.11 alineatul (2)] ar trebui îmbunătăţită cel puţin prin afişarea informaţiilor radar şi – dacă acestea sunt disponibile – a unor informaţii privind navele AIS interior pe o hartă electronică de navigaţie (ENC).

(3)

Afişarea integrată trebuie să corespundă cerinţelor pentru modul de navigaţie formulate în specificaţiile tehnice pentru ECDIS interior definite în directiva RIS.

(4)

În modul de navigaţie al ECDIS interior, poziţia navei trebuie dată de un sistem continuu de poziţionare a cărui precizie este în conformitate cu cerinţele de siguranţă pentru navigaţie.

(5)

Utilizarea unui sistem de urmărire şi localizare a navelor (precum AIS interior), în calitate de senzor complementar de poziţie pentru detectarea navelor din jur, trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice prevăzute pentru astfel de sisteme definite în directiva RIS. Informaţiile privind navele trebuie reprezentate pe imaginea tactică a traficului şi alte informaţii suplimentare privind navele trebuie să fie disponibile.

(6)

Informaţiile tactice privind traficul la ţărm sunt utilizate, de asemenea, pentru gestionarea traficului local (de exemplu centre VTS) (capitolul 5.3.1).

5.2.3.   Serviciul de informaţii strategice privind traficul (STI)

(1)

Informaţiile strategice privind traficul [capitolul 2.11 alineatul (3)] trebuie asigurate atunci când se impune o monitorizare permanentă a situaţiei traficului în zona RIS pentru deciziile pe termen mediu şi lung (de exemplu gestionarea în regim de urgenţă în caz de inundaţii şi gheaţă).

(2)

Informaţiile strategice privind traficul pot fi utile pentru următoarele servicii: (a) operarea ecluzelor şi podurilor (calcularea orei estimate de sosire – ETA – şi orei de sosire solicitate – RTA); (b) planificarea călătoriei; (c) asistenţă pentru prevenirea accidentelor (datele privind navele şi încărcătura); (d) operarea terminalelor (calcularea ETA şi RTA).

(3)

Pentru informaţiile strategice, autoritatea competentă va instala un sistem de raportare a navelor (de exemplu conectat la un centru RIS). Sistemul vizează colectarea, verificarea şi diseminarea datelor raportate.

(4)

STI trebuie transmisă utilizatorilor RIS (capitolul 2.10) la cerere [capitolul 5.5 alineatul (7)] luând în considerare reglementările privind confidenţialitatea datelor.

(5)

Datele privind navele şi încărcătura trebuie înregistrate într-o bază de date. Baza de date poate fi populată cu: (a) mesaje vocale transmise prin telefonia mobilă; (b) mesaje vocale transmise prin VHF [capitolul 5.1.2 alineatul (6)]; (c) mesaje electronice transmise prin calculatoare instalate la bord (de exemplu aplicaţia BICS) şi instalaţii de comunicare mobilă (de exemplu date transmise prin telefonia mobilă) sau calculatoare instalate la mal şi linii fixe de comunicare pentru mesaje iniţiale (identitatea şi încărcătura navei); (d) urmărirea şi localizarea navelor (de exemplu prin AIS interior) pentru rapoarte privind derularea călătoriei (poziţia navei şi ETA).

(6)

Rapoartele transmise de vasele de navigaţie interioară trebuie să respecte cerinţele specificaţiilor tehnice pentru raportarea electronică a navelor definite în directiva RIS.

(7)

Tabelul 5.2.3 oferă un exemplu pentru o posibilă compunere a seturilor de date pentru diferite servicii precum operarea ecluzelor şi podurilor, asistenţă pentru atenuarea catastrofelor sau operarea terminalelor. Tabelul 5.2.3 Model de raportare a navelor Date statistice privind navele din convoi Tip Navă cu motor Nume Arcona Nr. oficial de înregistrare (pentru navele maritime nr. IMO) 4 620 004 Lungime 110 m Lăţime 11,40  m Date variabile Nr. membrilor echipajului la bord 3 Poziţie (în funcţie de calea navigabilă şi km) Emmerich, km 857,0 Direcţia de navigare în amonte Numărul de nave din convoi 2 Lungimea convoiului 187 m Lăţimea convoiului 11,40  m Pescaj 3,20  m Următorul punct de raportare (ecluză/pod, terminal) Ecluza Meiderich ETA la punctul de raportare 17:30 ± 0:30 Pentru fiecare tip de încărcătură Categoria încărcăturii Produs chimic Sistem armonizat de codificare a mărfurilor 310 210 Punct de încărcare (Cod ONU de localizare) Rotterdam Punct de destinaţie (Cod ONU de localizare) Dortmund Cantitatea încărcăturii (tone) 2 800 Doar pentru mărfurile periculoase Denumirea încărcăturii Na-Nitrit Codul încărcăturii ADN, ADNR Clasa 5,1 Codul de ambalare III Nr. ONU (dacă este disponibil) 1 500 Nr. de semnale albastre/lumini 1

(8)

O imagine strategică a traficului la mal poate fi limitată la anumite tipuri de nave (de exemplu nave extrem de mari, nave care transportă mărfuri periculoase, transporturi speciale şi remorcări speciale).

(9)

Este necesară asigurarea schimbului de date între autorităţile învecinate. În cazul autorităţilor învecinate din statele membre care intră sub incidenţa directivei RIS, schimbul de date trebuie realizat pe cale electronică. În alte situaţii şi în funcţie de navele implicate, acesta trebuie să se realizeze prin telefon, fax, e-mail sau schimb electronic de date.

5.3.   Gestionarea traficului

5.3.1.   Gestionarea traficului local (servicii de dirijare a traficului – VTS)

(1)

Se face referire la orientările VTS interior ale organizaţiei IALA (capitolul 1 nr. 3.a).

(2)

Se recomandă înfiinţarea unui centru VTS pentru gestionarea traficului local cu ajutorul unei imagini tactice a traficului la mal (capitolul 2.11), pentru siguranţa navigaţiei în situaţii locale dificile şi pentru protejarea populaţiei umane şi a infrastructurii din apropiere împotriva eventualelor pericole cauzate de navigaţie. Se pune accent pe organizarea traficului. Situaţiile locale dificile pot include: (a) şenal îngust şi/sau bancuri de aluviuni; (b) curbe strânse; (c) poduri înguste şi/sau numeroase; (d) curenţi puternici şi/sau transversali; (e) şenal navigabil supus unor regulamente privind traficul, de exemplu trafic într-un singur sens; (f) îmbinarea căilor navigabile; (g) trafic deosebit de intens.

(3)

Imaginea tactică a traficului (TTI) se produce prin colectarea unor imagini radar la mal şi a unor informaţii privind urmărirea şi localizarea navelor şi afişarea informaţiilor privind navele pe un ECDIS interior pe baza specificaţiilor tehnice pentru ECDIS interior şi a sistemelor interioare de urmărire şi localizare a navelor definite în directiva RIS. Pentru porţiuni lungi de râu şi un trafic intens, TTI pot fi ameliorate prin urmărirea obiectivelor.

5.3.2.   Asistenţă pentru navigaţie

Asistenţa pentru navigaţie reprezintă termenul generic pentru unele servicii care facilitează navigaţia.

În sectorul traficului (a se vedea capitolul 4.4), asistenţa pentru navigaţie este asigurată de piloţi în vederea prevenirii evoluţiei situaţiilor periculoase pentru navigaţie sau în situaţii speciale survenite la mal. Asistenţa nautică este asigurată de remorchere sau de echipaje care intervin pentru a garanta siguranţa navigaţiei şi pentru a asigura amararea.

În sectorul transportului, serviciile de asistenţă pentru nave sunt servicii oferite comandantului de navă de către, de exemplu, nave de alimentare cu combustibil, nave de eliminare a deşeurilor, societăţi de echipare a navelor şi societăţi de reparaţii.

5.3.3.   Operarea ecluzelor şi a podurilor

(1)

Serviciile RIS trebuie să optimizeze fluxul traficului: (a) acordând asistenţă operatorului de ecluză/pod pentru luarea deciziilor pe termen scurt în vederea planificării ciclului de ecluze şi poduri prin prezentarea unui jurnal electronic al ecluzei, printr-o bază de date şi prin înregistrarea orelor de aşteptare; (b) acordând asistenţă operatorului de ecluză/pod pentru luarea deciziilor pe termen mediu prin schimbul de date cu ecluzele din apropiere; (c) acordând asistenţă comandantului prin comunicarea orelor de aşteptare; (d) optimizând ciclurile de ecluze prin calcularea ETA/RTA pentru un lanţ de ecluze şi prin transmiterea RTA către comandanţi.

(2)

Un sistem de urmărire şi localizare a navelor prevăzut cu o bază de date şi mijloace adecvate de comunicare (de exemplu, VHF, GSM – voce şi date) (capitolul 5.2.3) permite îmbunătăţirea programării ecluzelor şi podurilor.

5.4.   Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor

(1)

Asistenţa pentru atenuarea catastrofelor vizează înregistrarea datelor privind navele şi transportul la începutul unei călătorii într-un centru RIS şi actualizează datele din timpul unei călătorii. În eventualitatea unui accident, centrul RIS transmite datele serviciilor de urgenţă.

(2)

În funcţie de evaluarea riscurilor (tabelul 6.4 punctul B.2.a), un serviciu de atenuare a catastrofelor poate înregistra numai anumite tipuri de nave şi de convoaie [capitolul 5.2.3 alineatul (8)] sau toate navele.

(3)

Comandantului de navă îi revine sarcina de a raporta datele solicitate (tabelul 5.2.3).

(4)

Se recomandă instalarea unui sistem de raportare a navelor cu o bază de date şi mijloace adecvate de comunicare (a se vedea capitolul 5.2.3).

(5)

Poziţia şi direcţia de navigare trebuie raportate: (a) în momentul în care nava intră sau părăseşte zona de acoperire a unui centru RIS; (b) în puncte specifice de raportare în interiorul unei zone de acoperire a unui centru RIS; (c) în cazul unei modificări a datelor în timpul călătoriei; (d) înainte sau după opriri cu o durată mai mare decât în mod normal.

5.5.   Informaţii privind logistica/gestionarea transportului

(1)

Aplicaţiile logistice ale RIS includ: (a) planificarea călătoriei; (b) gestionarea transportului; (c) gestionarea intermodală a porturilor şi terminalelor; (d) gestionarea încărcăturilor şi flotelor.

(2)

Planificarea călătoriei constituie o responsabilitate ce revine comandantului şi proprietarului de navă. Planificarea călătoriei include atât planificarea încărcării şi pescajul navei, cât şi planificarea ETA şi a eventualelor operaţiuni de încărcare sau descărcare în timpul călătoriei. RIS trebuie să sprijine planificarea călătoriei prin: (a) serviciul de informaţii privind şenalele navigabile (capitolul 5.1); (b) informaţii strategice privind traficul (capitolul 5.2.3); (c) operarea ecluzelor şi podurilor (capitolul 5.3.3).

(3)

Gestionarea transportului vizează organizarea lanţului de transport în afara zonei de navigaţie de către brokeri de navlu şi gestionari ai calităţii transportului. Aceasta vizează: (a) controlarea activităţilor desfăşurate de administratorii/comandanţii de flote şi operatorii de terminale contractaţi; (b) controlarea desfăşurării operaţiunilor de transport contractate; (c) monitorizarea riscurilor neprevăzute care ameninţă fiabilitatea acestor transporturi; (d) finalizarea operaţiunilor de transport (livrare şi facturare).

(4)

Autorităţile competente trebuie să-şi conceapă sistemele de informaţii, astfel încât fluxul de date între partenerii sectorului public şi sectorului privat să devină posibil. Se vor folosi standardele şi specificaţiile tehnice în conformitate cu capitolul 1 alineatul (3) literele (e)-(j).

(5)

Comunicarea şi schimbul de informaţii între partenerii sectorului privat şi sectorului public în RIS pentru aplicaţiile logistice trebuie să se desfăşoare în conformitate cu procedurile şi specificaţiile tehnice convenite pentru RIS.

(6)

Autorităţile competente trebuie să asigure mijloace suficiente pentru aplicaţiile logistice, în limita posibilităţilor lor, precum: (a) schimbul de informaţii între utilizatori şi clienţi privind navele şi terminalele; (b) asistenţă pentru planificarea flotelor; (c) negocierea ETA/RTA între nave şi terminale; (d) urmărirea şi localizarea navelor; (e) burse electronice. Autorităţile competente trebuie să indice structura datelor folosite proiectanţilor de aplicaţii.

(7)

Confidenţialitatea schimbului de date într-un serviciu RIS trebuie asigurată în conformitate cu articolul 9 din directiva RIS. În situaţiile în care informaţiile logistice sunt furnizate de sisteme operate de o autoritate competentă, această autoritate trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura protecţia confidenţialităţii informaţiilor comerciale. În cazul în care datele confidenţiale sunt furnizate unor terţi, se vor lua în considerare regulamentele privind confidenţialitatea datelor.

5.6.   Informaţii privind aplicarea legii

În cadrul unei anumite jurisdicţii, aplicarea legii asigură respectarea legislaţiei din jurisdicţia respectivă. Serviciile RIS susţin aplicarea legii în navigaţia interioară în următoarele domenii:

(a)	gestionarea frontierelor (de exemplu controlul persoanelor care intră pe un teritoriu de către serviciile de imigrare, vamă);

(b)	respectarea cerinţelor privind siguranţa traficului;

(c)	respectarea cerinţelor privind protecţia mediului.

6.   PLANIFICAREA SERVICIILOR RIS

6.1.   Generalităţi

În conformitate cu articolul 4 din directiva RIS, statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare punerii în aplicare a serviciilor RIS pe căile navigabile interioare care intră sub incidenţa articolului 2 alineatul (1) din directiva respectivă. De asemenea, statele membre pot aplica directiva şi în cazul căilor navigabile interioare şi a porturilor care nu sunt menţionate în articolul 2 alineatul (1).

Autoritatea competentă respectivă ar trebui, de regulă, să furnizeze expertiza necesară şi să asigure finanţare pentru a pune la dispoziţie tehnicile şi expertiza necesare în scopul atingerii obiectivelor.

6.2.   Obligaţii

(1)

Autoritatea competentă are responsabilitatea – în măsura în care RIS vizează traficul – de a planifica, de a institui şi de a dispune finanţarea serviciilor RIS. În cazul serviciilor RIS existente, autoritatea competentă are responsabilitatea de a schimba destinaţia acestora în cazul în care situaţia impune acest lucru.

(2)

În cazul în care două sau mai multe guverne sau autorităţi competente deţin interese comune privind instituirea unui RIS într-o anumită zonă, acestea pot decide să dezvolte un serviciu RIS comun.

(3)

Se impune acordarea unei atenţii deosebite posibilităţilor de monitorizare şi de menţinere a nivelului dorit de fiabilitate şi disponibilitate a serviciilor RIS.

(4)

În momentul planificării serviciilor RIS, autoritatea competentă respectivă trebuie: (a) să dispună de un cadru legal pentru acţiunile serviciilor RIS şi să se asigure că acestea respectă legislaţia naţională şi internaţională; (b) să definească obiectivele RIS; (c) să numească o autoritate RIS; (d) să stabilească zona de acoperire a serviciilor RIS; (e) să determine serviciile şi funcţiile care vor fi furnizate; (f) să definească cerinţele pentru aplicaţii; (g) să furnizeze echipamentul necesar îndeplinirii atribuţiilor încredinţate serviciilor RIS; (h) să asigure şi să formeze un personal suficient şi competent; (i) să armonizeze cererile de gestionare a traficului şi a transportului prin cooperarea cu organizaţiile de încărcători de marfă, cu proprietarii de flote şi proprietarii de porturi.

6.3.   Responsabilitate

Elementul de răspundere pentru respectarea instrucţiunilor RIS este important şi trebuie examinat de la caz la caz în conformitate cu legislaţia naţională. În consecinţă, o autoritate RIS ar trebui să ia în considerare implicaţiile legale în eventualitatea unui accident de navigaţie, survenit ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu de către operatorii RIS.

6.4.   Procesul de planificare

Tabelul 6.4 prezintă etapele care trebuie urmate pentru planificarea dezvoltării şi punerii în aplicare a unui serviciu RIS.

Tabelul 6.4

Procesul de planificare a unui RIS

A.   ANALIZA PRELIMINARĂ

1.   Descrierea şi analiza situaţiei actuale şi viitoare a zonei

a)	Condiţii hidrografice, hidrologice şi meteorologice

b)

Starea căii navigabile de exemplu dimensiuni ale căilor navigabile (ecluze, poduri, şenale navigabile), vizibilitatea de-a lungul şenalelor navigabile, restricţii specifice (curbe, pasaje înguste, bancuri de aluviuni, poduri înguste şi joase), sisteme de navigaţie, strâmtori, ore de operare a ecluzelor

c)	Situaţia actuală şi viitoare a traficului şi a transportului număr de pasageri, tone de încărcătură, tipul încărcăturii, compoziţia flotei

d)	Numărul, tipul şi impactul accidentelor, inclusiv analiza accidentelor

e)	Situaţia juridică autorităţi, reglementări privind incidentele/accidentele

f)	Gestionare regională şi situaţia organizaţională de exemplu operatori de ecluze, societăţi responsabile de porturi şi de terminale

g)	Sisteme RIS existente

h)	Alte probleme în regiune de exemplu întârzieri

2.

Obiective a se vedea capitolul 4.3

3.

Atribuţii a se vedea capitolul 4.4

4.

Servicii şi funcţii care urmează a fi furnizate a se vedea capitolele 4.5 şi 4.6

5.

Regulamente necesare

6.

Cerinţe pentru aplicaţii

7.

Propunere pentru deciziile privind procedura ulterioară

B.   PROIECTAREA APLICAŢIEI

1.   Proiectarea uneia sau mai multor aplicaţii RIS

scurtă descriere, reprezentarea performanţelor şi estimarea costurilor eventualelor sisteme IT

a)	Proiectarea pe bază funcţională funcţii externe şi interne care depind de situaţia locală

b)	Traducerea proiecţiei funcţionale în proiecţie tehnică (sisteme)

c)	Definirea echipamentului necesar la bord şi la mal

2.   Evaluarea aplicaţiilor RIS ulterioare

a)	Evaluarea riscurilor de exemplu tipuri de riscuri şi evaluarea riscurilor pe bază comparativă

b)	Eficienţa transportului prin analiza costurilor/beneficiilor reducerea orelor de aşteptare pentru nave, grad ridicat de fiabilitate, durată redusă a călătoriei, costul incidentelor şi accidentelor şi al întârzierilor

c)	Studiul impactului asupra mediului dacă este cazul, pentru zone urbane şi pentru fluvii

3.   Structura organizaţională a viitoarelor aplicaţii RIS

a)	Responsabilitate juridică şi cadrul legislativ regional

b)	Autoritatea competentă pentru planificare şi construcţie

c)	Autoritatea RIS pentru exploatare autoritatea care îndeplineşte această atribuţie

d)	Infrastructură şi personal eventual, automatizare totală, aspecte privind formarea profesională

6.5.   Formare profesională

Funcţionarea corespunzătoare a serviciilor RIS depinde de un personal competent şi cu experienţă care să îndeplinească atribuţiile unei autorităţi RIS. Recrutarea, selecţia şi formarea profesională a unui personal adecvat sunt indispensabile pentru asigurarea unui personal calificat din punct de vedere profesional care poate contribui la siguranţa şi eficienţa operaţiunilor de transport desfăşurate de nave. Un personal astfel calificat va contribui la tratarea diferitelor atribuţii în cadrul activităţilor RIS cu un maximum de atenţie.

7.   DEZVOLTAREA PROGRESIVĂ A SERVICIILOR RIS

(1)

Tabelul 7 oferă o prezentare generală a unei posibile dezvoltări progresive a diverselor componente ale serviciilor RIS.

(2)

În anumite situaţii, ca urmare a parametrilor extrem de variabili, recomandările generale privind soluţiile RIS pentru anumite situaţii nu sunt posibile.

Tabelul 7

Posibilă dezvoltare progresivă a diverselor componente ale RIS

(în italice: sistem testat, dar care nu a fost încă pus în aplicare)

Tip de serviciu		Etapă	Configurarea sistemului	Capitol
1. Servicii de informaţii privind şenalele navigabile	1.1 Comunicarea vocală mal/navă	1	Informaţii nautice locale prin VHF la ecluze şi poduri	5.1.2
		2	Informaţii nautice centrale prin sistemul VHF cu centrul RIS	5.1.2
	1.2 Internet	1	Pagină Internet cu notificări transmise comandanţilor de nave şi comunicarea nivelelor hidrometrice, pagini statice fără un sistem de administrare a conţinutului	5.1.3 alineatul (1)
		2	La fel ca în cazul etapei nr. 1, dar cu mai multe pagini dinamice cu sistem de administrare a conţinutului	5.1.3 alineatul (3)
		3	Abonarea la poşta electronică pentru mesajele adresate comandanţilor de nave şi comunicarea nivelurilor hidrometrice	5.1.3 alineatul (4)
		4	La cerere, prezentarea tuturor informaţiilor privind şenalele navigabile de la portul de plecare la portul de destinaţie pentru planificarea traseului pe o singură pagină de Internet	5.1.3 alineatul (5)
	1.3 Hartă electronică de navigaţie	1	Hartă electronică cu grafică raster (scanată de pe o hartă din hârtie)
		2	ECDIS interior în mod de informare	5.1.4 alineatul (1)
2. Informaţii privind traficul	2.1 Informaţii tactice privind traficul (TTI) la bord prin radar, ECDIS interior şi urmărirea şi localizarea navelor	1	TTI prin radar	5.2.2 alineatul (1)
		2	TTI prin radar şi ECDIS interior în mod de navigaţie, doar obiecte privind siguranţa din ENC	5.2.2 alineatele (2)-(4) 5.1.4 alineatul (3)
		3	La fel ca în cazul etapei nr. 2, toate obiectele din ENC	5.1.4 alineatul (4)
		4	ECDIS interior ca în cazul etapei nr. 3, indicându-se, în plus, adâncimile apei	5.1.4 alineatul (5)
		5	ECDIS interior ca în cazul etapei nr. 1, în plus, cu urmărirea şi localizarea navelor	5.2.2 alineatul (5)
	2.2 Informaţii strategice privind traficul prin sistemul de raportare a navelor	1	Bază de date la centrul RIS, rapoarte prin GSM vocal, intrări manuale în centrul RIS	5.2.3 alineatul (5a)
		2	Bază de date la centrul RIS, rapoarte prin VHF vocal, intrări manuale în centrul RIS	5.2.3 alineatul (5b)
		3	Bază de date la centrul RIS, rapoarte iniţiale prin raportarea electronică a navelor (date GSM), intrări automate în centrul RIS, rapoarte privind poziţia prin VHF vocal	5.2.3 alineatul (5c)
		4	La fel ca în cazul etapei nr. 3, rapoarte suplimentare privind poziţiile şi ETA prin sisteme de urmărire şi localizare a navelor, intrări automate în centrul RIS	5.2.3 alineatul (5d)
		5	Bază de date la centrul RIS, schimb suplimentar de date electronice între centrele RIS	5.2.3 alineatul (9)
3. Gestionarea traficului	3.1 Servicii de dirijare a traficului (VTS)	1	Staţii radar la mal, centru VTS, ECDIS interior cu acoperire radar	5.3.1 alineatul (1)
		2	La fel ca în cazul etapei nr. 1, ECDIS interior cu acoperire radar şi urmărirea ţintei	5.3.1 alineatul (3)
		3	ECDIS interior cu informaţii privind urmărirea şi localizarea navelor	5.3.1 alineatul (3)
	3.2 Operarea ecluzelor şi podurilor	1	Bază de date pentru jurnalul ecluzelor, înregistrarea orelor de aşteptare, local	5.3.3 (1a)
		2	La fel ca în cazul etapei nr. 1, schimb suplimentar de date cu alte ecluze	5.3.3 alineatul (1b)
		3	La fel ca în cazul etapei nr. 2, comunicarea suplimentară a orelor de aşteptare comandanţilor de nave (asistenţă pentru planificarea călătoriei)	5.3.3 (1c)
		4	Optimizarea ciclurilor de ecluze prin calcularea orelor ETA/RTA pentru un lanţ de ecluze, transmisia orelor RTA comandanţilor de nave, introducerea datelor privind poziţiile navelor prin sistemul de urmărire şi localizare a navelor	5.3.3 alineatul (1d)
4. Asistenţă pentru atenuarea catastrofelor	4.1 Sistemul de raportare a navelor pentru anumite tipuri de nave şi convoaie	1-5	Configuraţiile sistemului ca la punctul nr. 2.2	5.4
	4.2 Sistemul de raportare a navelor pentru toate navele	1-5	Configuraţiile sistemului ca la punctul nr. 2.2	5.4
5. Planificarea călătoriei	5.1 Informaţii privind şenalele navigabile	1	Configuraţiile sistemului ca la punctele nr. 1.1-1.3	5.5 alineatul (2)
	5.2 Operarea ecluzelor/podurilor, comunicarea RTA şi a orelor de aşteptare	2	Configuraţiile sistemului ca la punctul nr. 3.2.4

8.   PROCEDURI DE ARMONIZARE A SERVICIILOR RIS

(1)

Armonizarea serviciilor RIS este necesară întrucât: (a) navigaţia interioară nu se opreşte la frontierele ţărilor; (b) navigaţia interioară trebuie să adopte noile progrese în materie de tehnologia informaţiei în alte moduri de transport pentru a permite integrarea transportului (transport multimodal rutier, feroviar şi maritim); (c) diferitele sisteme RIS pot fi exploatate la maxim dacă sunt armonizate; (d) furnizorii de echipamente nu lansează producţia de materiale şi de programe pentru serviciile RIS dacă nu au fost definite standardele şi specificaţiile tehnice.

(2)

Serviciile RIS sunt dezvoltate şi operate în conformitate cu standardele şi specificaţiile tehnice convenite, precum: (a) prezentele orientări RIS în calitate de cadru; (b) orientările VTS interior ale IALA; (c) specificaţiile tehnice ale ECDIS interior; (d) specificaţiile tehnice aplicabile raportării electronice a navelor; (e) specificaţiile tehnice aplicabile notificărilor transmise comandanţilor de nave; (f) specificaţiile tehnice aplicabile sistemelor de urmărire şi de localizare a navelor (precum specificaţiile tehnice pentru AIS interior); (g) cerinţele privind radarele interioare (viitorul standard ETSI); (h) acordul regional privind serviciile de radiotelefonie în navigaţia interioară.

(3)

Specificaţiile tehnice trebuie elaborate în conformitate cu specificaţiile aplicabile navigaţiei maritime pentru a permite traficul mixt în estuarele râurilor/comerţul maritim-fluvial.

(4)

Organizaţiile internaţionale deja implicate în standardizarea maritimă trebuie sesizate pentru a lua în considerare progresele standardizării din sectorul căilor navigabile, precum: (a) IHO, IEC pentru ECDIS interior; (b) IALA pentru VTS interior; (c) PIANC pentru serviciile de informaţii fluviale; (d) ITU, ETSI; IEC, IALA pentru AIS interior; (e) ITU pentru VHF interior; (f) CEE/ONU privind standardele speciale aplicabile raportării electronice a navelor (de exemplu, EDIFACT, UN/LOCODE).

(5)

Aceste organizaţii trebuie invitate să participe şi să coopereze pentru dezvoltarea şi actualizarea standardelor şi specificaţiilor tehnice (cum este cazul în prezent).

(6)

Organismele internaţionale precum CEE/ONU; Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi alte organisme similare din alte zone ale lumii sunt invitate fie să adopte, fie să recomande specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

(7)

Guvernele naţionale sunt invitate să certifice echipamentele fabricate în conformitate cu specificaţiile tehnice definite în directiva RIS.

(8)

Guvernele naţionale sunt invitate să stabilească relaţii bilaterale şi multilaterale pentru a atinge cel mai ridicat nivel de armonizare.

---

(1)  Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).

(2)  Rezultatele sunt disponibile pe suport CD la Centrul de cercetare în domeniul transportului (AVV), Rijkswaterstaat, P.O. Box 1031, NL-3000 BA Rotterdam, Ţările de Jos.

(3)  Raportul final din 15 martie 2003 privind proiectul ARGO cu informaţii privind adâncimile poate fi descărcat de pe pagina web www.elwis.de la rubrica „RIS-Telematikprojecte (ARGO)”.

(4)  Informaţii disponibile la Centrul de cercetare în domeniul transportului (AVV), Rijkswaterstaat, P.O. Box 1031, NL-3000 BA Rotterdam, Ţările de Jos.

(5)  Rezultate disponibile la Centrul de cercetare în domeniul transportului (AVV), Rijkswaterstaat, P.O. Box 1031, NL-3000 BA Rotterdam, Ţările de Jos şi www.euro-compris.org.