(1)

Prin scrisoarea datată 15 iunie 2004, Comisia a fost informată de către un cetățean al Regatului Unit cu privire la ajutorul ilegal acordat de Consiliul Insulelor Shetland, autoritatea publică din Insulele Shetland, Regatul Unit. Prin scrisorile datate 24 august 2004, 4 februarie 2005, 11 mai 2005 și 16 decembrie 2005, Comisia a invitat Regatul Unit să furnizeze informații cu privire la ajutorul în cauză. Regatul Unit a oferit Comisiei informații prin scrisorile din 10 decembrie 2004, 6 aprilie 2005, 8 septembrie 2005 și 31 ianuarie 2006.

(2)

Prin scrisoarea din 13 septembrie 2006, Comisia a informat Regatul Unit cu privire la decizia sa de a deschide procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE în ceea ce privește ajutorul în cauză. Regatul Unit și-a formulat observațiile cu privire la acest ajutor prin intermediul scrisorii datate 16 octombrie 2006.

(3)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 30 noiembrie 2006 (3). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile privind ajutorul în cauză. Nu a fost primită nicio observație.

(4)

Consiliul Insulelor Shetland a efectuat plăți către sectorul pescuitului în cadrul a două măsuri general de ajutor, denumite „Ajutor pentru industria de pescuit și de prelucrare a peștelui” (Aid to the Fish Catching and Processing Industry) și „Ajutor pentru industria pisciculturii” (Aid to the Fish Farming Industry), care erau formate de fapt din mai multe sisteme diferite de ajutor aflate în vigoare din anii '70. Unul dintre aceste sisteme era așa-numitul „Sistem de ajutor pentru noii acționari” (First time shareholders scheme), denumit în continuare „sistemul”. În cadrul acestui sistem, aflat în vigoare din 1982 până la 14 ianuarie 2005, se puteau acorda subvenții care, împreună cu efortul financiar propriu, vizau cumpărarea unei participații într-o navă de pescuit nouă sau deja existentă. Ajutorul se acorda doar persoanelor cu vârsta mai mare de 18 ani, care nu dețineau deja o participație într-o navă de pescuit.

(5)

Ajutorul se acorda pentru 50 % din costurile de cumpărare a participației, în limita a 7 500 GPB în cazul unei nave existente și în limita a 15 000 GPB în cazul unei nave noi. Restul de 50 % putea fi finanțat numai prin contribuția proprie a beneficiarilor, rezultată fie din economii, fie dintr-un credit familial. Cuantumul ajutorului nu putea depăși 25 % din valoarea navei.

(6)

Acordul era acordat cu condiția ca nava să fie utilizată pentru activități de pescuit cu normă întreagă în următorii cinci ani și ca beneficiarul să își păstreze participația în navă pentru o perioadă de cinci ani de la primirea ajutorului.

(7)

Comisia a avut suspiciuni serioase că ajutorul acordat în cadrul sistemului persoanelor care cumpără pentru prima dată o participație într-o navă la mâna a doua ar putea fi compatibil cu cerințele stabilite la punctul 2.2.3.3 din Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și al pisciculturii din 1994, 1997 și, respectiv, 2001 (4). Au existat, în special, suspiciuni cu privire la respectarea condiției de a acorda ajutor doar în cazul navelor cu vechimea mai mică de 10 (5) ani, respectiv 20 (6) de ani, care ar putea fi folosite pentru cel puțin încă 10 ani. În plus, Comisia a avut suspiciuni cu privire la compatibilitatea nivelului ajutorului din cadrul sistemului, și anume 25 % din costul real al cumpărării navei, care pare să nu respecte Orientările din 2001, aplicabile sistemelor existente de ajutor de la 1 iulie 2001; aceste orientări permit un nivel al ajutorului de maximum 20 % (7).

În ceea ce privește ajutorul acordat pentru cumpărarea unei participații într-o navă nouă, Comisia a considerat că sistemul nu se raportează la nivelul de referință al capacității flotei de pescuit, nici la cerințele în materie de igienă și siguranță și nici la obligativitatea înmatriculării navei în registrul flotei, în conformitate cu articolele 6, 7, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 2792/1999 al Consiliului din 17 decembrie 1999 de definire a modalităților și condițiilor pentru acțiunile structurale ale Comunității în sectorul pescuitului (8), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2369/2002 din 20 decembrie 2002  (9). În plus, se pare că sistemul nu conținea nicio dispoziție cu privire la cerințele suplimentare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2792/1999, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2369/2002.

(8)

În scrisoarea de răspuns din 16 octombrie 2006, Regatul Unit a oferit informații suplimentare cu privire la ajutorul acordat în cadrul sistemului în cauză. Regatul Unit subliniat că valoarea totală a ajutorului acordat în cadrul sistemului a fost de 581 750 GBP, și nu de 8 000 000 GBP, așa cum a indicat Comisia în decizia sa de inițiere a procedurii stabilite la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE. Regatul Unit a subliniat și că, ulterior datei de 1 iulie 2001, nu s-a mai acordat niciun ajutor pentru navele noi, și că, prin urmare, problema incompatibilității sistemului după această dată nu mai prezintă relevanță.

(9)

În ceea ce privește ajutoarele pentru cumpărarea unei participații într-o navă la mâna a doua, Regatul Unit a confirmat că sistemul nu conținea condiții legate de vechimea navei și nici nu prevedea că navele trebuie să poată fi folosite pentru cel puțin încă 10 ani. Cu toate acestea, Regatul Unit a susținut că sistemul condiționa finanțarea de o perioadă de cinci ani și că această dispoziție reprezenta angajamentul implicit de a folosi nava în activități de pescuit pentru acea perioadă de timp.

(10)

Regatul Unit a furnizat lista cu toate cele 78 de ajutoare individuale, fiecare în valoare de 7 500 GBP, acordate în perioada 25 aprilie 1996-15 iulie 2003, pentru cumpărarea unei participații într-o navă la mâna a doua, lista conținând numele beneficiarului, precum și denumirea și vechimea navei. Nivelul ajutorului a variat între 0,12 % și 25 %. Nivelul ajutorului nu a depășit 3,75 % după data de 1 ianuarie 2001.

(11)

Regatul Unit a subliniat că 36 din cele 78 de ajutoare par a fi incompatibile, dar că 28 dintre acestea au fost recuperate sau erau în curs de recuperare, în urma pierderii, reținerii, vânzării sau dezafectării navei care făcea obiectul ajutorului. În cazul a două ajutoare din restul de opt rămase, nu s-a inițiat recuperarea ajutorului deoarece pierderea a fost suferită după expirarea perioadei de cinci ani. Regatul Unit a conchis astfel că rămâneau în discuție șase ajutoare posibil incompatibile, care vizau nave aflate în funcțiune sau nave ulterioare către care a fost transferat beneficiul ajutorului în cauză.

(12)

În cele din urmă, Regatul Unit a susținut că, în cazul în care Comisia adoptă o decizie negativă, recuperarea ajutorului acordat înainte de 3 iunie 2003 nu ar trebui solicitată, întrucât aceasta contravine principiului protecției așteptărilor legitime. În acest sens, Regatul Unit a invocat Decizia 2003/612/CE a Comisiei din 3 iunie 2003 privind creditele acordate pentru cumpărarea unor cote de pescuit în Insulele Shetland (Regatul Unit) (10) și Decizia 2006/226/CE a Comisiei din 7 decembrie 2005 privind investițiile Shetland Leasing and Property Developments Ltd. în Insulele Shetland (Regatul Unit) (11), afirmând că, până la 3 iunie 2003, Consiliul Insulelor Shetland a considerat în mod legitim că fondurile utilizate pentru ajutorul în cauză sunt private și nu publice.

(13)

În primul rând, trebuie stabilit dacă măsura poate fi considerată ajutor de stat și, în caz afirmativ, dacă este compatibilă cu piața comună.

(14)

Ajutorul a fost acordat unui număr limitat de companii din sectorul pescuitului și, prin urmare, este de natură selectivă. Ajutorul a fost acordat de Consiliul Insulelor Shetland din resurse de stat, iar beneficiarii au fost companii aflate în concurență directă cu alte companii din sectorul pescuitului, atât din Regatul Unit, cât și din alte state membre. Prin urmare, ajutorul denaturează sau amenință să denatureze concurența și poate fi considerat ajutor de stat în sensul articolului 87 din Tratatul CE.

(15)

Conform celor afirmate de Regatul Unit, cele două sisteme generale menționate în considerentul 4 s-au aplicat înainte de aderarea Regatului Unit la Comunitatea Economică Europeană. Cu toate acestea, Comisia observă că informațiile furnizate arată că sistemul de ajutor pentru noii acționari a fost aplicat doar din 1982. În orice caz, din cauza lipsei arhivelor, Regatul Unit nu a fost în măsură să furnizeze dovezi care să ateste că ajutorul a existat înainte ca Regatul Unit să adere la Comunitate. În plus, Regatul Unit a confirmat că sistemele de ajutor s-au modificat de-a lungul anilor și că aceste modificări nu au fost niciodată notificate Comisiei, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE [fostul articol 93 alineatul (3)]. În consecință, ajutorul trebuie considerat ajutor nou.

(16)

Regulamentul (CE) nr. 659/1999 nu stabilește niciun termen de prescripție pentru examinarea „ajutorului ilegal”, astfel cum este definit la articolul 1 litera (f) din regulamentul respectiv, adică ajutorul pus în aplicare în absența unei concluzii a Comisiei cu privire la compatibilitatea acestuia cu piața comună. Cu toate acestea, articolul 15 din regulamentul respectiv prevede că prerogativele Comisiei de recuperare a ajutorului sunt supuse unui termen de prescripție de zece ani, că acest termen începe să curgă din ziua în care ajutorul ilegal este acordat beneficiarului și că termenul de prescripție este întrerupt de orice acțiune a Comisiei. În consecință, Comisia consideră că, în acest caz, nu este necesară examinarea ajutorului acoperit de termenul de prescripție, adică acel ajutor acordat cu mai mult de zece ani înainte de orice măsură luată de Comisie în privința sa.

(17)

Comisia consideră că, în acest caz, termenul de prescripție a fost întrerupt de cererea adresată Regatului Unit la 24 august 2004 în vederea furnizării unor informații. Astfel, termenul de prescripție se aplică ajutorului acordat beneficiarilor înainte de 24 august 1994. În consecință, Comisia a restrâns evaluarea la ajutorul acordat în perioada 24 august 1994-ianuarie 2005.

(18)

Ajutorul de stat poate fi declarat compatibil cu piața comună atunci când se încadrează la una dintre excepțiile prevăzute de Tratatul CE. În ceea ce privește ajutorul de stat în sectorul pescuitului, măsurile care constituie ajutor de stat sunt considerate compatibile cu piața comună în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute de Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și al pisciculturii. În conformitate cu punctul 5.3 paragraful al doilea din Orientările din 2004, „Un «ajutor ilegal», în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, se evaluează în conformitate cu orientările aplicabile la momentul intrării în vigoare a actului administrativ prin care se acordă ajutorul.” Acest principiu este în conformitate și cu normele generale prezentate în Comunicarea Comisiei privind stabilirea normelor aplicabile evaluării ajutoarelor de stat ilegale (12). Prin urmare, ajutorul în cauză trebuie evaluat pe baza compatibilității cu orientările din 1994, 1997 și 2001.

(19)

În ceea ce privește ajutorul acordat pentru achiziționarea unei participații într-o navă nouă, Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE că ajutorul acordat înainte de 1 iulie 2001 poate fi considerat compatibil cu piața comună. După data respectivă însă, condițiile prevăzute de sistem par a nu mai fi compatibile cu condițiile aplicabile și, prin urmare, Comisia are suspiciuni serioase că un astfel de ajutor acordat ulterior datei respective ar fi compatibil.

(20)

Din informațiile furnizate de Regatul Unit reiese că nu a fost acordat niciun ajutor după 1 iulie 2001 pentru cumpărarea unei participații într-o navă nouă și că sistemul a ieșit din vigoare la 14 ianuarie 2005.

(21)

În conformitate cu punctul 2.2.3.3 din orientările din 1994, 1997 și 2001, ajutorul poate fi considerat compatibil cu piața comună numai dacă nava poate fi utilizată în continuare pentru cel puțin încă 10 ani. În plus, conform orientărilor din 1994 și 1997, nava trebuie să aibă o vechime de cel puțin 10 ani, iar conform orientărilor din 2001, vechimea navei trebuie să fie de cel puțin 20 de ani.

(22)

Sistemul nu conține condiții cu privire la vechimea navelor, iar Regatul Unit a confirmat că nu există alte condiții sau acțiuni care să asigure compatibilitatea cu această condiție. În plus, sistemul nu prevedea condiția ca navele să fie utilizate pentru cel puțin încă 10 ani. Prin urmare, sistemul este în mod clar incompatibil cu orientările din 1994, 1997 și 2001.

(23)

O astfel de incompatibilitate nu poate fi eliminată de cerința sistemului ca participația în navă să fie păstrată pentru cel puțin cinci ani și ca nava să fie utilizată pentru activități de pescuit în cursul acestei perioade. Această dispoziție nu face altceva decât să garanteze că navele vor fi operaționale în primii cinci ani, deci doar în jumătate din perioada prevăzută de orientări.

(24)

Prin urmare, se consideră că ajutorul acordat în cadrul sistemului pentru cumpărarea unei participații într-o navă la mâna a doua este incompatibil cu piața comună.

(25)

În temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar.

(26)

Conform celor afirmate de Regatul Unit, Comisia nu trebuie să solicite recuperarea ajutorului în cazul în care aceasta ar contraveni principiului protejării așteptărilor legitime și susține că acest principiu se aplică în cazul de față.

(27)

Fondurile utilizate pentru finanțarea sistemului sunt aceleași fonduri utilizate pentru ajutoarele care fac obiectul deciziilor negative adoptate de Comisie prin Deciziile 2003/612/CE și 2006/226/CE, menționate în considerentul 12 din prezenta decizie. În cazurile respective, Comisia a considerat că aceste fonduri trebuie considerate resurse de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. În același timp, Comisia a recunoscut faptul că, în condițiile specifice ale cazurilor în discuție, autoritățile și organismele implicate din Shetland au creat așteptări legitime cu privire la natura privată a fondurilor respective, prin combinarea unor elemente care, luate împreună, au împiedicat recuperarea ajutorului de stat incompatibil.

(28)

Comisia consideră însă că, în acest caz, elementele luate în calcul în Deciziile 2003/612/CE și 2006/226/CE nu pot fi aplicate în același mod și că nu au fost create așteptări legitime. Comisia remarcă în special acțiunile și declarațiile Regatului Unit, care arată în mod clar că, la momentele respective ale acordării ajutoarelor, autoritățile responsabile erau convinse de faptul că sistemul constituia într-adevăr un sistem de ajutor de stat și că normele privind un astfel de ajutor erau aplicabile.

(29)

Pentru ajunge la această concluzie, Comisia observă că, spre deosebire de ajutoarele care au făcut obiectul Deciziilor 2003/612/CE și 2006/226/CE, sistemul în cauză a fost creat ca un sistem normal de ajutor și vizează ajutoare directe acordate pescarilor de către Consiliul Insulelor Shetland. În plus, circumstanțele specifice ale acestui caz arată cu claritate că Regatul Unit a considerat aplicabile normele privind ajutorul de stat, întrucât cheltuielile din cadrul sistemului au fost incluse sistematic de către statul membru respectiv în rapoartele anuale privind ajutorul de stat, trimise Comisiei în conformitate cu obligațiile comunitare. De fapt, ca răspuns la întrebările Comisiei, Regatul Unit a afirmat în scrisoarea din 10 decembrie 2004 că: „timp de mai mulți ani, plățile din cadrul sistemului au fost incluse în inventarul anual al ajutoarelor de stat trimis anual Comisiei, conform obligațiilor”, iar în scrisoarea din 6 aprilie 2005 se preciza că: „Timp de mulți ani, autoritățile noastre au acționat cu bună-credință și cu convingerea că sistemele respectau orientările privind ajutoarele de stat.”

(30)

Ținând seama de aceste declarații și de circumstanțele cazului, Comisia apreciază, așadar, că solicitarea recuperării ajutorului nu poate fi considerată contrară niciunui principiu general de drept comunitar. Astfel, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, Comisia consideră că Regatul Unit trebuie să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiarii sistemului (indiferent de acțiunile deja întreprinse), fără a se aduce atingere cazurilor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 (13).

(31)

În acest sens, ar trebui remarcat că, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, pentru a asigura restabilirea concurenței efective, ajutorul recuperat trebuie să includă și dobânda. Dobânda se calculează pe o bază compusă, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 (14). Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să se asigure că și recuperările deja realizate sau cele aflate în curs vor respecta această condiție și să ia măsurile necesare pentru a recupera valoarea aferentă a dobânzii în cazurile în care dobânda nu a fost inclusă în ajutorul recuperat.

(32)

Comisia invită Regatul Unit să returneze chestionarul anexat cu privire la situația actuală a procedurii de recuperare și să întocmească o listă a beneficiarilor afectați.

(33)

Ținând seama de evaluarea prezentată în secțiunea IV, Comisia consideră că Regatul Unit a încălcat articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE, acordând ajutoare ilegale în cadrul sistemului în cauză.

(34)

Comisia consideră că ajutorul acordat în cadrul sistemului nu este compatibil cu piața comună în cazul ajutoarelor acordate pentru prima achiziționare a unei participații într-o navă de pescuit la mâna a doua.

(35)

Dat fiind că niciun ajutor nu a fost acordat după 1 iulie 2001 pentru prima achiziționare a unei participații într-o navă de pescuit nouă, toate ajutoarele de acest tip acordate în cadrul sistemului sunt considerate compatibile cu piața comună,