(1)

La 3 decembrie 2019, Enel Green Power (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o cerere în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE (denumită în continuare „cererea”). Cererea este conformă cu articolul 1 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1804 a Comisiei (2).

(2)

Cererea privește producția și vânzarea angro a energiei electrice din surse regenerabile, menționate la articolul 9 din Directiva 2014/25/UE, realizate de solicitant în Italia. Serviciile în cauză sunt descrise în cerere după cum urmează: energie solară, eoliană și geotermală și energie produsă de minicentrale hidraulice. Solicitantul nu include biomasa și biogazul în cerere susținând că, pe baza practicii Comisiei, schemele de stimulente care sprijină actualmente aceste tehnologii trebuie să ducă la concluzia că piețele conexe nu sunt încă expuse direct concurenței.

(3)

Cererea nu a fost însoțită de o poziție argumentată și motivată adoptată de o autoritate națională independentă. În consecință, în conformitate cu punctul 1 din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, Comisia trebuie să adopte un act de punere în aplicare privind cererea în termen de 105 zile lucrătoare. Termenul inițial a fost suspendat în conformitate cu punctul 2 din anexa IV la Directiva 2014/25/UE. Termenul convenit între solicitant și Comisie pentru adoptarea actului de punere în aplicare expiră la 31 iulie 2020.

(4)

Directiva 2014/25/UE se aplică atribuirii de contracte pentru desfășurarea de activități legate, printre altele, de producerea și vânzarea angro a energiei electrice în sensul Directivei 2014/25/UE, cu excepția cazului în care activitatea face obiectul unei derogări în temeiul articolului 34 din directiva respectivă.

(5)

În temeiul Directivei 2014/25/UE, contractele destinate să permită desfășurarea uneia dintre activitățile căreia i se aplică Directiva 2014/25/UE nu trebuie să intre sub incidența dispozițiilor acestei directive dacă activitatea este expusă direct concurenței pe piețe cu acces nerestricționat în statul membru în care este desfășurată. Expunerea directă la concurență este evaluată pe baza unor criterii obiective, printre care se pot număra caracteristicile produselor sau ale serviciilor în cauză, existența unor produse sau servicii alternative considerate a fi substituibile din perspectiva cererii sau a ofertei, prețurile, precum și prezența efectivă sau potențială a mai mult de un furnizor al produselor sau de un prestator al serviciilor în cauză.

(6)

Accesul la o piață se consideră a fi nerestricționat în cazul în care statul membru vizat a implementat și a aplicat actele legislative relevante ale Uniunii referitoare la deschiderea la concurență a unui anumit sector sau a unei părți a acestuia. Actele legislative respective sunt enumerate în anexa III la Directiva 2014/25/UE, care include, în ceea ce privește producerea și vânzarea angro a energiei electrice din surse regenerabile, Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(7)

Pe baza informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, Italia a transpus Directiva 2009/72/CE în dreptul național prin intermediul Decretului legislativ nr. 93/2011, modificat ulterior prin articolul 26 din Legea nr. 115/2015 și prin articolul 33 din Legea nr. 122/2016. Prin urmare, accesul la piața relevantă se consideră nerestricționat în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE.

(8)

Expunerea directă la concurență trebuie evaluată pe baza mai multor indicatori, niciunul dintre aceștia nefiind decisiv în sine. În ceea ce privește piețele vizate de prezenta decizie, cota principalilor actori pe o anumită piață este un criteriu care trebuie luat în considerare. Deoarece condițiile variază în funcție de diferitele activități care fac obiectul cererii, analiza situației concurențiale trebuie să ia în considerare diferitele situații de pe piețele relevante.

(9)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență și privind ajutoarele de stat, nici altor domenii ale dreptului Uniunii. În special, criteriile și metodologia utilizate pentru evaluarea expunerii directe la concurență în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE nu sunt neapărat identice cu cele utilizate pentru efectuarea unei evaluări în temeiul articolului 101 sau al articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ori în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (4), după cum a confirmat Tribunalul Uniunii Europene (5).

(10)

Scopul prezentei decizii este de a stabili dacă activitățile la care se referă cererea sunt expuse unui nivel de concurență (pe piețe la care accesul nu este restricționat în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE) care să asigure, chiar și în absența disciplinei impuse de normele detaliate privind achizițiile publice stabilite de Directiva 2014/25/UE, că achizițiile publice necesare pentru desfășurarea activităților la care se referă cererea vor fi efectuate în mod transparent și nediscriminatoriu, pe baza unor criterii care să permită cumpărătorilor să identifice soluția cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în ansamblu.

(11)

În 2012, Comisia a definit în Decizia sa de punere în aplicare 2012/539/UE (6) producerea și vânzarea angro a energiei electrice produse din surse regenerabile ca piață separată.

(12)

În 2017, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/71 (7) în legătură cu piața energiei electrice din Țările de Jos. În ceea ce privește Țările de Jos, Comisia a considerat că nu este necesar să se definească piețe separate pentru energia electrică în funcție de sursa acesteia. Principalele motive de deviere de la Decizia de punere în aplicare 2012/539/UE în legătură cu Italia au fost următoarele: faptul că energia electrică din surse regenerabile a fost vândută direct pe piața angro și nu unei entități care nu operează pe piață, care este Operatorul sistemului de transport în Germania și Gestore dei Servizi Energetici (GSE) în Italia, inexistența alimentării prioritare pentru energia electrică din surse regenerabile, faptul că tariful stabilit prin lege aplicabil energiei electrice din surse regenerabile a fost sub forma unei prime de furnizare (spre deosebire de rata fixă menționată în deciziile precedente cu privire la Germania și Italia) și faptul că subvențiile pentru energia din surse regenerabile au făcut obiectul unui proces de licitație la început, atunci când diferite tehnologii concurau pentru un cuantum predefinit al subvențiilor.

(13)

În cererea de față, solicitantul este de părere că în Italia vânzarea angro de energie electrică din surse regenerabile și vânzarea angro din surse convenționale fac parte din aceeași piață.

(14)

În observațiile sale din 6 martie 2020, autoritatea italiană de concurență Autorita’ Garante della Concorrenza e del Mercato (denumită în continuare „AGCM”) este de părere că nu este posibil să se identifice o piață separată pentru producerea de energie din surse regenerabile distinctă de piața de producere a energiei din surse convenționale. Autoritatea remarcă faptul că producția de energie din surse regenerabile și cea din surse convenționale sunt perfect substituibile din punctul de vedere al satisfacerii cererii de energie electrică și că proporția de energie din surse regenerabile vândută în condiții de piață este mare (de peste 50 % din total). În acest context, AGCM susține că stimulentele acordate producției din surse regenerabile au fost reduse semnificativ începând din 2012, iar în timp nivelul acestora a tins să asigure simpla compensare a costurilor suportate de producătorii de energie electrică.

(15)

Comisia ia notă de faptul că producerea de energie electrică din surse regenerabile în Italia este sprijinită de o serie de scheme cu caracteristici diferite.

(16)

Comisia analizase caracteristicile a patru scheme de sprijin al producției de energie electrică din surse regenerabile în Decizia sa de punere în aplicare 2012/539/UE în legătură cu Italia. Date fiind caracteristicile diferite ale schemelor introduse în Italia pentru a sprijini producția de energie electrică din surse regenerabile după decizia respectivă, piața va fi divizată, în scopul analizei din aceste considerente, între, pe de o parte, schemele introduse în Italia pentru a sprijini producerea de energie electrică din surse regenerabile analizată în Decizia de punere în aplicare 2012/539/UE și schemele introduse în Italia pentru a sprijini producerea de energie electrică din surse regenerabile după decizia respectivă, pe de altă parte.

(17)

În acest context, este important de reținut că, pe piețele vizate, nu toți actorii de pe piață sunt supuși regulilor privind achizițiile publice. Prin urmare, societățile cărora nu li se aplică regulile menționate, atunci când acționează pe piețele respective, ar trebui în mod normal să aibă posibilitatea de a exercita o presiune concurențială asupra actorilor de pe piață cărora li se aplică regulile privind achizițiile publice.

(18)

În sectorul energiei electrice, piața geografică relevantă este adesea considerată națională ca sferă de cuprindere. Cu toate acestea, zona geografică relevantă poate depinde și de configurarea zonei de ofertare care reflectă constrângeri legate de rețea.

(19)

În Decizia sa de punere în aplicare 2012/539/UE, Comisia a constatat că, din cauza prezenței unor constrângeri legate de rețea, în scopul de a analiza dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) și fără a aduce atingere dreptului concurenței, piețele geografice relevante pentru producerea și vânzarea angro a energiei electrice produse din surse convenționale au fost considerate a fi macrozona nord și macrozona sud.

(20)

În ceea ce privește piața geografică, solicitantul consideră că aceasta este națională.

(21)

În observațiile lor din 6 martie 2020, autoritățile italiene indică faptul că diferența de preț dintre macrozona sud și Sardinia a fost redusă aproape la 0, în timp ce diferența de preț dintre macrozona sud și macrozona Sicilia a fost redusă. AGCM subliniază procesul de deconcentrare care a afectat piața din Italia, astfel cum o indică declinul vertiginos al indicelui Herfindahl-Hirschman (HHI) la nivel național (549 în 2018, 686 în 2017, 713 în 2016 și 884 în 2012). Calcularea indicelui HHI a fost furnizată de solicitant în observațiile sale prezentate la 19 septembrie 2019. Cu toate acestea, AGCM evidențiază faptul că cel puțin pentru o macrozonă (Sicilia), prețul zonal pare să se mențină permanent și semnificativ diferit de cel din restul țării.

(22)

Comisia este de acord că evoluțiile înregistrate în diferențele prețului în ultimii opt ani au arătat o convergență foarte semnificativă între macrozone. Menținerea unei prime peste prețul de piață pentru piața din macrozona Sicilia pare să justifice însă o separare a acestei zone de restul pieței italiene.

(23)

În scopul evaluării în temeiul prezentei decizii și fără a aduce atingere dreptului concurenței și normelor privind ajutoarele de stat, Comisia are în vedere două piețe geografice relevante: pe de o parte, macrozonele nord, sud și Sardinia și pe de altă parte macrozona Sicilia.

(24)

Comisia a concluzionat, în Decizia sa de punere în aplicare 2012/539/UE, că numai producerea și vânzarea angro a energiei electrice din surse convenționale ar putea beneficia de o derogare de la aplicarea regulilor privind achizițiile publice. Decizia a stabilit că condiția expunerii directe la concurență prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE trebuie considerată îndeplinită în ceea ce privește producerea și furnizarea angro a energiei electrice din surse convenționale pe teritoriul Italiei, cu excepția Sardiniei și a Siciliei. Decizia a analizat caracteristicile a patru scheme de stimulare a producerii de energie din surse regenerabile.

(25)

Mecanismul Comitato Interministeriale Prezzi del 29 aprile 1992 (CIP6) constă într-un tarif de furnizare stabilit prin lege pentru energia electrică produsă din surse regenerabile și din surse similare celor regenerabile, cum ar fi energia electrică produsă în centrale de cogenerare a energiei termice și electrice. Acest mecanism acoperă costurile de exploatare, costul de investiție, costul combustibilului și include o componentă de stimulare aplicabilă în primii opt ani de viață.

(26)

Tariful atotcuprinzător (denumit în continuare „TO”) se aplică centralelor cu o capacitate instalată mai mică de 200kW pentru parcurile eoliene și mai mică de 1MW pentru alte tipuri de surse regenerabile. Acest sistem este garantat timp de 15 ani, este voluntar și reprezintă o alternativă la sistemul de certificate verzi. Tariful atotcuprinzător include prețul energiei și un stimulent.

(27)

Mecanismul de certificate verzi (denumit în continuare „mecanismul CV”) se bazează pe impunerea unor cote obligatorii pentru producătorii și importatorii de energie electrică produsă din surse convenționale, care trebuie să prezinte în fiecare an un număr de certificate verzi. Certificatele verzi sunt apoi alocate instalațiilor de energie din surse regenerabile, în funcție de sursa energiei produse, și pot face obiectul schimburilor pe o piață separată, diferită de cea a energiei. Producătorii de energie electrică din surse regenerabile primesc venituri din vânzarea energiei din surse regenerabile și, ca stimulent, venituri din vânzarea de certificate verzi. Valoarea certificatelor verzi este determinată de raportul între cerere (din partea producătorilor și a importatorilor de energie electrică din surse convenționale) și ofertă (din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile). Schemele de certificate verzi se aplică instalațiilor de peste 1 MW (cu excepția instalațiilor fotovoltaice) și energiei eoliene de peste 200 kW.

(28)

Certificatele verzi au fost modificate în ianuarie 2016 și redenumite GRIN. Schema funcționează prin intermediul unei prime trimestriale plătite pe lângă prețul energiei electrice beneficiarilor schemei. Sumele plătite și durata lor în cadrul GRIN sunt exact aceleași cu cele pe care le-ar fi primit beneficiarii în cadrul certificatelor verzi mai vechi.

(29)

Sistemul de conturi pentru energie (denumit în continuare „mecanismul CE”) stimulează producția de energie electrică din surse fotovoltaice și reprezintă o primă la furnizare prin care producătorii primesc prețul de piață de pe piața pentru ziua următoare plus o taxă de stimulare. Acest sistem de stimulente este garantat timp de 20 de ani.

(30)

Pe baza caracteristicilor acestor scheme și a elementelor specifice producerii și vânzării angro a energiei electrice generate, Comisia a ajuns la concluzia, în Decizia sa de punere în aplicare 2012/539/UE, că nu a fost îndeplinită condiția expunerii directe la concurență în ceea ce privește producerea și furnizarea angro a energiei electrice generate prin intermediul surselor regenerabile. Întrucât condițiile pentru aceste scheme rămân în mare neschimbate, Comisia nu consideră că există vreun motiv pentru a-și modifica evaluarea.

(31)

Pentru schemele introduse după Decizia de punere în aplicare 2012/539/UE, cele mai importante au fost notificate Comisiei și au fost autorizate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat prin Decizia C(2016) 2726 a Comisiei (9) și prin Decizia C(2019) 4498 a Comisiei (10). Aceasta înseamnă că schemele respective includ un tarif adecvat în raport cu costurile suportate și că ajutorul acordat nu denaturează piața unică.

(32)

În ceea ce privește schema instituită prin Decretul ministerial din 23 iunie 2016, aceasta a fost deschisă tuturor surselor regenerabile de energie, cu excepția energiei solare fotovoltaice. Beneficiarii au fost împărțiți în trei categorii în funcție de centrală: generatoare noi de mari dimensiuni (și anume cu capacitate instalată mai mare de 5 MW), generatoare noi de dimensiuni medii (de exemplu, cu capacitate instalată cuprinsă între 500 kW2 și 5 MW; această categorie include și retehnologizarea generatoarelor de orice dimensiune) și generatoare de mici dimensiuni (și anume cu o capacitate instalată nu mai mare de 500 kW). Comisia a remarcat că, pentru tehnologiile eligibile în cadrul schemei, costul total egalizat al producerii de energie (denumit în continuare „LCOE”) ar fi mai ridicat decât prețul de piață preconizat al energiei electrice și că, fără ajutor și în condiții normale de piață, valoarea actualizată netă (denumită în continuare „NPV”) pentru proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile ar fi negativă.

(33)

În privința schemei instituite prin Decretul ministerial din 4 iulie 2019, aceasta constă într-un ajutor de exploatare pentru producerea de energie electrică de către instalații care folosesc următoarele tehnologii din domeniul surselor regenerabile: instalații terestre pentru energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie hidroelectrică și gaz de canalizare. După cum s-a întâmplat și în cazul Deciziei C(2016) 2726, Comisia a remarcat că, pentru tehnologiile eligibile în cadrul schemei, LCOE ar fi mai mare decât prețul de piață preconizat al energiei electrice. În lipsa ajutorului și în condiții normale de piață, NPV pentru proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile ar fi așadar negativă. Concluzia Comisiei a fost că, în lipsa ajutorului, proiectele sprijinite de schemă nu ar fi viabile financiar.

(34)

O schemă specifică a fost introdusă prin Decretul ministerial din 14 februarie 2017 pentru insulele mici. Este vorba despre 20 de insule, dintre care 14 sunt în Sicilia și nu sunt interconectate la rețeaua de energie electrică de pe continent. Acestea au o suprafață de peste un kilometru pătrat, se află la mai mult de 1 km de continent și au o populație rezidentă de minimum 50. Pentru fiecare insulă, au fost identificate ținte în materie de energie electrică și termică pentru tranziția energetică pentru 2030. Accesul este acordat pentru construcțiile noi, pentru consolidarea și reactivarea instalațiilor de producere a energiei electrice de cel puțin 0,5 kW, care au intrat în funcțiune începând cu 15 noiembrie 2018, conectate la rețeaua electrică a insulei și alimentate din surse regenerabile disponibile la nivel local. Beneficiarii primesc un tarif de furnizare pentru energia electrică vândută către rețea și o primă la furnizare pentru energia electrică produsă și consumată imediat la fața locului.

(35)

Ritiro Dedicato (denumit în continuare „RID”) este un mecanism pentru producători care urmează să fie introdus pe piață pentru furnizarea de energie electrică în rețea. Acesta constă în vânzarea de energie electrică GSE și înlocuiește orice altă obligație contractuală legată (printre altele) de serviciile de expediere și transport al energiei. Instalațiile cu o putere mai mică de 10 MW sunt eligibile pentru RID, împreună cu instalațiile cu orice fel de putere dacă sunt alimentate cu [energie solară, eoliană, maremotrică, a valurilor, geotermală sau din surse hidraulice limitate la centrale de apă curgătoare sau din] alte surse regenerabile de energie, cu condiția să fie deținute de un autoproducător. RID este o alternativă la stimulentele acordate în cadrul altor scheme instituite prin Decretele ministeriale din 5 iulie 2012, 6 iulie 2012, 23 iunie 2016 și 4 iulie 2019.

(36)

Scambio sul Posto (denumit în continuare „SSP”) permite o compensație economică între valoarea asociată energiei electrice furnizate în rețea și valoarea asociată energiei electrice preluate și consumate într-o perioadă diferită de cea în care este produsă energia electrică. Acest mecanism se aplică instalațiilor care au intrat în funcțiune până la 31 decembrie 2014 cel târziu dacă sunt alimentate din surse regenerabile de energie sau prin cogenerare de mare randament, cu o putere maximă care nu depășește 200 kW, sau instalațiilor cu o capacitate de până la 500 kW dacă sunt alimentate din surse regenerabile și au intrat în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2015. SSP este o alternativă la stimulentele acordate în cadrul altor scheme instituite prin Decretele ministeriale din 5 iulie 2012, 6 iulie 2012, 23 iunie 2016 și 4 iulie 2019.

(37)

Comisia remarcă faptul că schemele instituite prin Decretele ministeriale din 23 iunie 2016 și 4 iulie 2019 includ un proces de licitație pentru a beneficia de stimulente.

(38)

Comisia ia notă de faptul că a sporit nivelul concurenței pentru a primi sprijin prin schemele instituite prin Decretele ministeriale din 23 iunie 2016 și 4 iulie 2019 cu un număr mare de solicitanți și de oferte pentru producerea de energie din surse regenerabile. Prin urmare, Comisia consideră că instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile sprijinite de schemele cele mai recente operează într-un mediu competitiv.

(39)

În ceea ce privește celelalte trei scheme, schema instituită prin Decretul ministerial din 14 februarie 2017, RID și SSP, Comisia nu are niciun argument care să ducă la concluzia că beneficiarii sunt supuși presiunii concurențiale. Unele dintre caracteristicile lor, precum tariful de furnizare sau faptul că energia produsă este achiziționată de GSE, sunt similare celor ale altor scheme analizate în decizia din 2012.

(40)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția expunerii directe la concurență stabilită la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată îndeplinită în ceea ce privește entitățile contractante în legătură cu producția și vânzarea angro a energiei electrice produse din surse regenerabile pe baza schemelor introduse prin Decretele ministeriale din 23 iunie 2016 și din 4 iulie 2019 în Italia.

(41)

Totodată, întrucât condiția accesului nerestricționat la piață este considerată îndeplinită, Directiva 2014/25/UE nu trebuie să se aplice atunci când entitățile contractante atribuie contracte al căror scop este de a permite realizarea producerii și a vânzării angro a energiei electrice produse din surse regenerabile pe baza schemelor introduse prin Decretele ministeriale din 23 iunie 2016 și 4 iulie 2019 în Italia, nici atunci când acestea organizează concursuri de proiecte pentru realizarea acestei activități în zona geografică respectivă.

(42)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția expunerii directe la concurență prevăzută la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată neîndeplinită în ceea ce privește entitățile contractante în legătură cu producerea și vânzarea angro a energiei electrice produse din surse regenerabile pe baza schemelor introduse prin CIP6, CV/GRIN, CE, TO, prin Decretul ministerial din 14 februarie 2017, prin RID și SSP. În consecință, Directiva 2014/25/UE trebuie să continue să se aplice atunci când entitățile contractante atribuie contracte al căror scop este să permită realizarea activității respective în Italia și atunci când entitățile menționate organizează concursuri de proiecte pentru realizarea acestei activități în zona geografică în cauză.

(43)

Având în vedere factorii analizați mai sus, condiția expunerii directe la concurență stabilită la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE trebuie considerată îndeplinită în ceea ce privește producția și vânzarea angro a energiei electrice produse din surse regenerabile în Italia, cu excepția Siciliei.

(44)

Întrucât producerea de energie electrică din surse regenerabile care face obiectul CIP6, CV/GRIN, CE, TO, al DM din 14 februarie 2017, al schemelor RID și SSP trebuie să continue să intre sub incidența Directivei 2014/25/UE, se reamintește faptul că contractele de achiziții care se referă la mai multe activități trebuie tratate în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată. Aceasta înseamnă că, atunci când o entitate contractantă efectuează o achiziție „mixtă”, adică o achiziție realizată pentru a sprijini efectuarea ambelor activități care beneficiază de o derogare de la aplicarea Directivei 2014/25/UE și a unor activități care nu beneficiază de o derogare de la aplicarea acesteia, trebuie să se ia în considerare activitățile pentru care este prevăzut în principal contractul. În cazul unor asemenea achiziții mixte, al căror scop este, în principal, sprijinirea activităților care nu beneficiază de derogare, se aplică dispozițiile Directivei 2014/25/UE. În cazul în care este imposibil să se stabilească în mod obiectiv pentru care activitate este destinat contractul în principal, contractul trebuie atribuit în conformitate cu normele prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE.

(45)

Se reamintește faptul că articolul 16 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) privind atribuirea contractelor de concesiune prevede o derogare de la aplicarea directivei respective pentru concesiuni atribuite de entitățile contractante dacă, în statul membru în care urmează a fi executate concesiunile, s-a stabilit, conform articolului 35 din Directiva 2014/25/UE, că activitatea este expusă direct concurenței în conformitate cu articolul 34 din respectiva directivă. Întrucât s-a ajuns la concluzia că activitatea de producere și vânzare angro a energiei electrice din surse regenerabile pe baza schemelor introduse prin Decretele ministeriale DM din 23 iunie 2016 și DM din 4 iulie 2019 în Italia este expusă direct concurenței, contractele de concesiune al căror scop este de a face posibilă desfășurarea activităților respective în Italia (cu excepția Siciliei) vor fi excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2014/23/UE.

(46)

Atunci când instalațiile nu mai primesc sprijin din CIP6, CV/GRIN, CE, TO, prin Decretul ministerial din 14 februarie 2017, RID și SSP, dispozițiile Directivei 2014/25/UE nu trebuie să li se mai aplice, întrucât instalațiile respective vor fi considerate ca fiind expuse concurenței.

(47)

Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt din perioada aprilie 2017-mai 2020, astfel cum reiese din informațiile transmise de solicitant, de autoritățile italiene și din informațiile disponibile publicului. Aceasta ar putea fi revizuită în cazul în care nu ar mai fi îndeplinite condițiile pentru aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, în urma unor modificări semnificative ale situației de drept sau de fapt,