C_202604817RO.000101.fmx.xml

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Conturile anuale ale Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2025

(C/2026/4817)

CUPRINS

CERTIFICAREA CONTURILOR

EXECUȚIA ȘI CONTABILIZAREA RESURSELOR FED

FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FED

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE ȘI ALE FONDULUI FIDUCIAR AL UE PENTRU AFRICA

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE PENTRU 2025

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FFUE AFRICA PENTRU 2025

SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE ALE FED ȘI ALE FONDURILOR FIDUCIARE ALE UE

RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ A FED

CERTIFICAREA CONTURILOR

Conturile anuale ale Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2025 au fost întocmite în conformitate cu titlul X din Regulamentul financiar al celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și cu principiile, normele și metodele contabile prezentate în notele la situațiile financiare.

Confirm că sunt responsabilă de întocmirea și prezentarea conturilor anuale ale Fondului european de dezvoltare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul financiar al celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare.

Am obținut din partea ordonatorului de credite și din partea BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și datoriile Fondului european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod exact și corect poziția financiară a Fondului european de dezvoltare în toate aspectele esențiale.

Niall BOHAN

Contabil

22 iunie 2026

EXECUȚIA ȘI CONTABILIZAREA RESURSELOR FED

1. CONTEXT

Uniunea Europeană („UE”) are relații de cooperare cu numeroase țări în curs de dezvoltare. Obiectivul principal al acestor relații este de a promova dezvoltarea economică, socială și în domeniul mediului, scopul primordial fiind reducerea și eradicarea sărăciei pe termen lung, prin acordarea de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică țărilor beneficiare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, UE elaborează împreună cu țările partenere strategii de cooperare și mobilizează resursele financiare necesare punerii în aplicare a acestor strategii. Resursele UE alocate cooperării pentru dezvoltare provin din trei surse:

—	bugetul UE;

—	Fondul european de dezvoltare (FED); și

—	Banca Europeană de Investiții (BEI).

FED nu este finanțat din bugetul UE. A fost instituit printr-un acord intern al reprezentanților statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, și este gestionat de un comitet specific. Comisia Europeană („Comisia”) răspunde de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED. BEI gestionează Facilitatea de investiții.

FED este alcătuit din FED-uri individuale, fiecare fiind încheiat pe o perioadă de aproximativ cinci ani și este reglementat de propriul său regulament financiar. Acest lucru necesită întocmirea unor situații financiare specifice. În plus, aceste situații financiare sunt agregate, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor de care răspunde Comisia.

Până în 2021, când cel de Al 11-lea FED a ajuns în etapa finală, deoarece clauza de încetare a efectelor acestuia a început să producă efecte de la data de 31 decembrie 2020, FED a fost principalul instrument de furnizare a ajutorului UE destinat cooperării pentru dezvoltare în beneficiul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („ACP”) și în beneficiul țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”). Din 2021, însă, cooperarea UE cu țările ACP și TTPM este finanțată din bugetul UE.

În cadrul Acordului de parteneriat ACP-UE, s-a instituit Facilitatea de investiții, gestionată de BEI și utilizată pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat în statele ACP, finanțând în general, însă nu exclusiv, investițiile private. Facilitatea de investiții este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât rambursările împrumuturilor pot să fie reinvestite în alte operațiuni, ceea ce permite ca facilitatea să se autoreînnoiască și să fie independentă din punct de vedere financiar. Întrucât nu este gestionată de Comisie, Facilitatea de investiții nu este consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare ale FED și raportul conex privind execuția financiară. Situațiile financiare ale Facilității de investiții, pregătite de BEI, sunt incluse ca parte separată a conturilor anuale ale FED (partea II), în vederea prezentării unei imagini complete a ajutorului pentru dezvoltare acordat din FED.

2. CUM ESTE FINANȚAT FED?

Consiliul din 2 decembrie 2013 a adoptat Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 (1) de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020. În acest context, s-a decis că relațiile de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul UE, ci vor fi finanțate în continuare din actualul FED interguvernamental.

Spre deosebire de bugetul UE, FED este un fond care funcționează în baza principiului multianualității. Fiecare FED stabilește un fond global destinat punerii în aplicare a cooperării pentru dezvoltare, de regulă pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe o bază multianuală, fondurile atribuite pot fi utilizate pe perioada FED. Faptul că bugetele sunt stabilite pentru o perioadă de mai mulți ani, și nu pentru un singur an, este evidențiat în raportarea bugetară, unde execuția bugetară a FED-urilor este măsurată în raport cu fondurile totale.

Resursele FED sunt contribuții „ad-hoc” din partea statelor membre ale UE. La intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre s-au reunit la nivel interguvernamental și au decis suma globală care urmează să fie alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia.

Comisia gestionează FED în conformitate cu politica UE privind cooperarea pentru dezvoltare. Întrucât, în paralel cu politica UE, statele membre au propriile politici în domeniul dezvoltării și al ajutoarelor, statele membre trebuie să își coordoneze politicile cu UE pentru a se asigura complementaritatea acestora.

Pe lângă contribuții, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED.

3. ACTIVITĂȚILE FED DE DUPĂ 31 DECEMBRIE 2020

În prezent, Comisia lucrează la închiderea celui de al 9-lea FED (care a fost operațional în perioada 2000-2007) și care a încorporat soldurile rămase transferate din cel de al 8-lea FED (care a fost operațional în perioada 1995-2000) în conformitate cu dispozițiile părții 3 din regulamentul financiar (2) aplicabil celui de al 9-lea FED. În prezent, mai sunt în curs de finanțare 4 contracte în cadrul celui de al 9-lea FED, care se vor încheia în termenul specificat, contribuind la finalizarea activităților și a proiectelor asociate celui de al 9-lea FED. Închiderea completă a celui de al 9-lea FED poate fi efectuată numai după încetarea tuturor contractelor și după finalizarea evaluărilor și auditurilor acestora.

Închiderea celui de al 10-lea FED (care a fost operațional între 2008 și 2013) înregistrează progrese satisfăcătoare, 97,97 % din contractele sale fiind deja închise. Cu toate acestea, închiderea operațională și financiară a contractelor rămase va necesita o anumită perioadă de timp. Închiderea financiară necesită lansarea și finalizarea tuturor evaluărilor, auditurilor și recuperărilor necesare.

Cel de al 11-lea FED (care a fost operațional între 2014 și 2020) a ajuns în etapa finală, clauza de încetare a efectelor acestuia intrând în vigoare la 31 decembrie 2020. Această clauză stabilește o dată-limită pentru angajamente, ceea ce înseamnă că, începând din 2021, nu mai pot fi adoptate decizii de finanțare în cadrul celui de al 11-lea FED. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acțiunilor deja angajate continuă și după această dată. Având în vedere durata mare a anumitor proiecte, se preconizează că o serie de contracte se vor derula până în 2035 și, în unele cazuri, chiar și până în 2040. În plus, în cazul în care se ia o decizie de reutilizare a fondurilor dezangajate, acest lucru ar putea amâna și mai mult data la care se va închide FED. În consecință, nu poate fi specificată o dată fixă de închidere a celui de al 11-lea FED. Data de închidere va depinde de punerea în aplicare deplină a tuturor operațiunilor în curs, precum și de finalizarea auditurilor și evaluărilor ulterioare și de verificarea financiară a tuturor conturilor.

În contextul actualului cadru financiar multianual 2021-2027, cooperarea UE cu țările ACP este integrată în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”. În mod similar, cooperarea cu TTPM este în prezent reglementată de Decizia de asociere peste mări. Aceasta înseamnă că, dacă până în 2021 programele FED au fost finanțate prin contribuțiile voluntare ale statelor membre ale UE, începând cu 2021, programele de dezvoltare vor fi finanțate din bugetul UE. Acest lucru implică și că finanțarea programelor de dezvoltare este supusă autorizării Parlamentului European și că tranzacțiile trebuie să respecte reglementările financiare ale UE la fel ca și alte programe finanțate de UE.

4. RAPORTAREA LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR

4.1. CONTURILE ANUALE

În conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul financiar al FED, situațiile financiare ale FED se întocmesc utilizând normele de contabilitate pe bază de angajamente, care se fundamentează, la rândul lor, pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (International Public Sector Accounting Standards – IPSAS). Aceste norme contabile adoptate de contabilul Comisiei sunt aplicate de toate instituțiile și organele UE pentru a stabili un set uniform de norme de contabilizare, evaluare și prezentare a conturilor în vederea armonizării procesului de întocmire a situațiilor financiare. Aceste norme contabile ale UE se aplică și în cazul FED, ținând seama totodată de natura specifică a activităților sale.

Întocmirea conturilor anuale ale FED este încredințată contabilului Comisiei, care este contabilul FED și asigură faptul că aceste conturi anuale ale FED prezintă o imagine reală și fidelă a poziției financiare a FED.

Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează:

Partea I: Fondurile gestionate de Comisie

(i)	Situațiile financiare ale FED, inclusiv notele explicative și situațiile financiare pentru fiecare FED în parte. Aceste situații includ, de asemenea, contribuțiile la Fondul fiduciar Bêkou al UE și la Fondul fiduciar al UE pentru Africa.

(ii)	Situațiile financiare ale Fondului fiduciar Bêkou al UE și ale Fondului fiduciar al UE pentru Africa, care sunt întocmite sub responsabilitatea contabilului Comisiei și fac obiectul unui audit extern efectuat de un auditor privat.

(iii)

Situațiile financiare consolidate ale FED și ale fondurilor fiduciare ale UE

(iv)	Raport privind execuția financiară a FED

Partea II: Fondurile gestionate de BEI – Raportul anual privind punerea în aplicare

(i)	Situațiile financiare ale Facilității pentru investiții

Conturile anuale ale FED trebuie să fie adoptate de Comisie cel târziu până la data de 31 iulie a exercițiului financiar următor datei bilanțului și trebuie prezentate Parlamentului European și Consiliului pentru acordarea descărcării de gestiune.

5. AUDIT ȘI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

5.1. AUDIT

Conturile anuale ale FED sunt auditate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „CCE”), care întocmește un raport anual pentru Parlamentul European și Consiliu.

5.2. DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

Controlul final privind execuția financiară a resurselor FED pentru un anumit exercițiu financiar este descărcarea de gestiune. În urma auditului și a finalizării situațiilor financiare anuale, este sarcina Consiliului să recomande și apoi a Parlamentului European să decidă dacă acordă Comisiei descărcarea de gestiune în ceea ce privește execuția financiară a resurselor FED pentru un exercițiu financiar dat. Această decizie se bazează pe o analiză a conturilor și pe raportul anual al CCE (care include o declarație oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei la întrebările și cererile de informații suplimentare care i-au fost adresate de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune.

ELEMENTELE PRINCIPALE ALE EXECUȚIEI FINANCIARE ÎN 2025

*	Sumă netă, numai pentru al 10-lea și al 11-lea FED.

Execuția bugetară

În 2025, au fost efectuate plăți nete în valoare de 893 de milioane EUR în cadrul celui de al 10-lea și al 11-lea FED. Cuantumul total al plăților brute pentru FED în 2025 a fost de 949,98 milioane EUR, ceea ce reprezintă 95 % din obiectivul de 1 000 de milioane EUR comunicat statelor membre.

În 2022, Consiliul a decis în unanimitate să reutilizeze fonduri dezangajate din cel de al 10-lea și al 11-lea FED în valoare de 600 de milioane EUR pentru a finanța acțiuni care răspund crizei securității alimentare și șocului economic cu care se confruntă țările din ACP ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia a angajat această sumă de 600 de milioane EUR în 2022 și a plătit 450 de milioane EUR până în 2025.

Impactul activităților în situațiile financiare

În situațiile financiare, impactul activităților menționate mai sus este cel mai vizibil atunci când se analizează următoarele elemente:

—	prefinanțarea (a se vedea nota 2.2): a scăzut cu 219 milioane EUR, reflectând în principal închiderea progresivă a FED și reducerea, prin urmare, a numărului de noi contracte. În 2025, au fost semnate doar 21 de contracte, față de 181 în 2024;

—	numerarul și echivalentele de numerar (a se vedea nota 2.5): au scăzut cu 125 de milioane EUR, în principal ca urmare a reducerii contribuțiilor donatorilor, care au scăzut de la 1 200 de milioane EUR în 2024 la 800 de milioane EUR în 2025;

—	cheltuielile înregistrate în avans (a se vedea nota 2.8): au scăzut cu 79 de milioane EUR, lucru care reflectă reducerea numărului de contracte în curs la încheierea exercițiului pentru care declarațiile de cheltuieli nu fuseseră încă validate; și

—

instrumentele de ajutor (a se vedea nota 3.4): au scăzut în total cu 193 de milioane EUR, în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor din cadrul celui de al 11-lea FED de la 1 145 de milioane EUR în 2024 la 953 de milioane EUR în 2025. Această tendință reflectă volumul în scădere al noilor contracte semnate începând din 2021.

PARTEA I

FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ

CUPRINS

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FED

BILANȚUL FED

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE AL FED

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ALE FED

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE ALE FED

BILANȚUL PE FED-URI

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE PE FED-URI

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE PE FED-URI

NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FED-URILOR

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE ȘI ALE FONDULUI FIDUCIAR AL UE PENTRU AFRICA

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE PENTRU 2025

BILANȚ

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FFUE AFRICA PENTRU 2025

BILANȚ

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE ALE FED ȘI ALE FONDURILOR FIDUCIARE ALE UE

BILANȚUL CONSOLIDAT

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE CONSOLIDAT

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A FLUXURILOR DE TREZORERIE

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ A FED

PARTEA I.1

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FED (3)

BILANȚUL FED

milioane EUR
	Notă	31.12.2025	31.12.2024
ACTIVE IMOBILIZATE
Active financiare	2.1	116	128
Prefinanțare	2.2	492	500
Contribuții la fondul fiduciar	2.3	87	188
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă	2.4	5	5
		700	821
ACTIVE CURENTE
Active financiare	2.1	1	5
Prefinanțare	2.2	532	742
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	2.4	37	37
Numerar și echivalente de numerar	2.5	286	411
		856	1 194
TOTAL ACTIVE		1 556	2 016
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare	2.6	(1 )	(1 )
		(1 )	(1 )
DATORII CURENTE
Provizioane	2.6	–	(2 )
Obligații de plată	2.7	(187 )	(256 )
Cheltuieli înregistrate în avans	2.8	(695 )	(774 )
		(882 )	(1 032 )
TOTAL DATORII		(883 )	(1 032 )
ACTIVE NETE		673	983
FONDURI ȘI REZERVE
Capitalul solicitat al fondului – FED-uri active	2.9	56 488	55 704
Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat	2.9	2 252	2 252
Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare		(56 973 )	(55 733 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar		(1 094 )	(1 240 )
ACTIVE NETE		673	983

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE AL FED

milioane EUR
	Notă	2025	2024
VENITURI
Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă
Activități de recuperare	3.1	12	41
		12	41
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă
Venituri financiare	3.2	8	19
Alte venituri	3.2	20	71
		28	90
Total venituri		40	131
CHELTUIELI
Executate de alte entități	3.3	(4 )	(4 )
Instrumente de ajutor	3.4	(1 043 )	(1 237 )
Cheltuieli de cofinanțare	3.5	(1 )	(17 )
Costuri de finanțare	3.6	(40 )	(3 )
Alte cheltuieli	3.7	(46 )	(110 )
Total cheltuieli		(1 133 )	(1 371 )
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR		(1 094 )	(1 240 )

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ALE FED

milioane EUR
	Notă	2025	2024
Rezultatul economic al exercițiului financiar		(1 094 )	(1 240 )
Activități de exploatare
Majorare de capital – contribuții (sume nete)		784	1 138
(Creșterea)/scăderea contribuțiilor la fondul fiduciar		101	28
(Creșterea)/scăderea prefinanțării		219	287
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții cu contraparte directă și a sumelor de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă		(0 )	(12 )
Creșterea/(scăderea) provizioanelor		(2 )	(0 )
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare		0	(2 )
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată		(68 )	(136 )
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans și a veniturilor reportate		(79 )	(210 )
Activități de investiții
(Creșterea)/scăderea activelor financiare nederivate la valoare justă prin excedent sau deficit*		15	(42 )
FLUXURI NETE DE NUMERAR		(125 )	(190 )
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar		(125 )	(190 )
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar	2.5	411	601
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar	2.5	286	411

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE ALE FED

milioane EUR
	Capitalul fondului – FED-uri active (A)	Fonduri nesolicitate – FED-uri active (B)	Capitalul solicitat al fondului - FED-uri active (C) = (A) – (B)	Rezerve cumulate (D)	Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat (E)	Total active nete (C) + (D) + (E)
SOLD LA 31.12.2023	60 607	6 040	54 566	(55 732 )	2 252	1 086
Majorare de capital – contribuții	(62 )	(1 200 )	1 138	–	–	1 138
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 240 )	–	(1 240 )
SOLD LA 31.12.2024	60 544	4 840	55 704	(56 973 )	2 252	983
Majorare de capital – contribuții	(16 )	(800 )	784	–	–	784
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 094 )	–	(1 094 )
SOLD LA 31.12.2025	60 528	4 040	56 488	(58 066 )	2 252	673

BILANȚUL PE FED-URI

milioane EUR
	31.12.2025					31.12.2024
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-LEA FED	Al 11-lea FED	Total	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	Total
ACTIVE IMOBILIZATE
Active financiare	2.1	–	12	104	116	–	14	114	128
Prefinanțare	2.2	–	382	110	492	–	418	82	500
Contribuții la fondul fiduciar	2.3	31	9	47	87	31	9	148	188
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă		–	–	5	5	–	–	5	5
		31	403	266	700	31	441	349	821
ACTIVE CURENTE
Active financiare		–	–	1	1	–	–	5	5
Prefinanțare	2.2	–	50	481	532	6	81	655	742
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	2.4	–	15	23	37	–	21	16	37
Conturi între FED-uri		(207 )	168	39	–	(207 )	227	(20 )	–
Numerar și echivalente de numerar	2.5	–	–	286	286	–	–	411	411
		(207 )	233	830	856	(201 )	329	1 067	1 194
TOTAL ACTIVE		(176 )	636	1 096	1 556	(170 )	770	1 415	2 016
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare	2.6	–	–	(1 )	(1 )	–	–	(1 )	(1 )
		–	–	(1 )	(1 )	–	–	(1 )	(1 )
DATORII CURENTE					–
Provizioane	2.6	–	–	–	–	–	–	(2 )	(2 )
Obligații de plată	2.7	–	(16 )	(171 )	(187 )	(0 )	(25 )	(230 )	(256 )
Cheltuieli înregistrate în avans	2.8	–	(34 )	(661 )	(695 )	(0 )	(71 )	(703 )	(774 )
		–	(50 )	(832 )	(882 )	(0 )	(96 )	(935 )	(1 032 )
TOTAL DATORII		–	(50 )	(832 )	(883 )	(0 )	(96 )	(936 )	(1 032 )
					–
ACTIVE NETE		(176 )	586	263	673	(170 )	674	479	983
Capitalul solicitat al fondului – FED-uri active	2.9	10 434	20 816	25 237	56 488	10 435	20 819	24 449	55 704
Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat	2.9	2 252	–	–	2 252	2 252	–	–	2 252
Transferuri de capital solicitat al fondului între FED-urile active	2.9	(510 )	(187 )	696	–	(510 )	(187 )	696	–
Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare		(12 348 )	(19 959 )	(24 666 )	(56 973 )	(12 348 )	(19 887 )	(23 497 )	(55 733 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar		(5 )	(85 )	(1 004 )	(1 094 )	–	(72 )	(1 169 )	(1 240 )

ACTIVE NETE		(176 )	586	263	673	(170 )	674	479	983

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE PE FED-URI

milioane EUR
		2025				2024
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	Total	Al 9-lea FED	Al 10-LEA FED	Al 11-lea FED	Total
VENITURI
Veniturile din tranzacții fără contraparte directă
Activități de recuperare	3.1	1	5	5	12	1	28	12	41
		1	5	5	12	1	28	12	41
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă
Venituri financiare	3.2	–	–	8	8	–	1	18	19
Alte venituri	3.2	–	1	19	20	2	4	65	71
		–	2	26	28	2	5	83	90
Total venituri		2	6	32	40	3	33	95	131
CHELTUIELI
Executate de alte entități	3.3	–	–	(4 )	(4 )	–	–	(4 )	(4 )
Instrumente de ajutor	3.4	(8 )	(83 )	(953 )	(1 043 )	(2 )	(90 )	(1 145 )	(1 237 )
Cheltuieli de cofinanțare	3.5	–	(1 )	–	(1 )	–	(12 )	(5 )	(17 )
Costuri de finanțare	3.6	2	(3 )	(39 )	(40 )	–	5	(9 )	(3 )
Alte cheltuieli	3.7	(1 )	(5 )	(40 )	(46 )	(2 )	(7 )	(101 )	(110 )
Total cheltuieli		(6 )	(91 )	(1 036 )	(1 133 )	(3 )	(104 )	(1 264 )	(1 371 )
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR		(5 )	(85 )	(1 004 )	(1 094 )	–	(72 )	(1 169 )	(1 240 )

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE PE FED-URI

milioane EUR
Al 9-lea FED	Capitalul fondului – FED-uri active (A)	Fonduri nesolicitate – FED-uri active (B)	Capitalul solicitat al fondului - FED-uri active (C) = (A) – (B)	Rezerve cumulate (D)	Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat (E)	Transferuri de capital solicitat al fondului între FED-urile active (F)	Total active nete (C) + (D) + (E) + (F)
SOLD LA 31.12.2023	10 442	–	10 442	(12 348 )	2 252	(509 )	(163 )
Transferuri către/din cel de al 10-lea FED	–	–	–	–	–	–	–
Transferuri către/din cel de al 10-lea și al 11-lea FED	–	–	–	–	–	(1 )	(1 )
Rambursări acordate statelor membre	(6 )	–	(6 )	–	–	–	(6 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	0	–	–	0
SOLD LA 31.12.2024	10 435	1	10 435	(12 348 )	2 252	(510 )	(170 )
Majorare de capital – contribuții	–	–	–	–	–	–	–
Transferuri către/din cel de al 10-lea și al 11-lea FED	–	–	–	–	–	–	–
Rambursări acordate statelor membre	(1 )	–	(1 )	–	–	–	(1 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(5 )	–	–	(5 )
SOLD LA 31.12.2025	10 434	–	10 434	(12 353 )	2 252	(510 )	(176 )

milioane EUR
Al 10-lea FED	Capitalul fondului – FED-uri active (A)	Fonduri nesolicitate – FED-uri active (B)	Capitalul solicitat al fondului - FED-uri active (C) = (A) – (B)	Rezerve cumulate (D)	Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat (E)	Transferuri de capital solicitat al fondului între FED-urile active (F)	Total active nete (C) + (D) + (E) + (F)
SOLD LA 31.12.2023	20 834	–	20 834	(19 886 )	–	(120 )	827
Transferuri către/din cel de al 8-lea și al 9-lea FED	–	–	–	–	–	1	1
Transferuri către/din cel de al 11-lea FED	–	–	–	–	–	(68 )	(68 )
Rambursări acordate statelor membre	(15 )	–	(15 )	–	–	–	(15 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(72 )	–	–	(72 )
SOLD LA 31.12.2024	20 819	–	20 819	(19 959 )	–	(187 )	674
Transferuri către/din cel de al 8-lea și al 9-lea FED	–	–	–		–	–	–
Transferuri către/din cel de al 11-lea FED	–	–	–		–	–	–
Rambursări acordate statelor membre	(3 )	–	(3 )		–	–	(3 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(85 )	–	–	(85 )
SOLD LA 31.12.2025	20 816	–	20 816	(20 044 )	–	(187 )	586

milioane EUR
Al 11-lea FED	Capitalul fondului – FED-uri active (A)	Fonduri nesolicitate – FED-uri active (B)	Capitalul solicitat al fondului - FED-uri active (C) = (A) – (B)	Rezerve cumulate (D)	Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat (E)	Transferuri de capital solicitat al fondului între FED-urile active (F)	Total active nete (C) + (D) + (E) + (F)
SOLD LA 31.12.2023	29 331	6 040	23 290	(23 498 )	–	628	422
Majorare de capital – contribuții	–	(1 200 )	1 200	–	–	68	1 268
Rambursări acordate statelor membre	(41 )	–	(41 )	–	–	–	(41 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 169 )		–	(1 169 )
SOLD LA 31.12.2024	29 290	4 840	24 449	(24 667 )	–	696	479
Majorare de capital – contribuții	–	(800 )	800	–	–	–	800
Rambursări acordate statelor membre	(12 )	–	(12 )	–	–	–	(12 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 004 )	–	–	(1 004 )
SOLD LA 31.12.2025	29 278	4 040	25 237	(25 671 )	–	696	263

NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FED-URILOR (4)

1. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

1.1. PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de informații cu privire la poziția financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de părți interesate.

Considerațiile generale (sau principiile contabile) care trebuie urmate la întocmirea situațiilor financiare sunt stabilite în norma contabilă nr. 1 a UE, intitulată „Situații financiare”, și sunt aceleași cu cele descrise în IPSAS 1: prezentarea fidelă, contabilitatea pe bază de angajamente, continuitatea activității, coerența prezentării, importanța semnificativă, agregarea, compensarea și informațiile comparative. Caracteristicile calitative ale raportării financiare sunt relevanța, reprezentarea fidelă (fiabilitatea), caracterul inteligibil, actualitatea, comparabilitatea și verificabilitatea.

1.2. BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.2.1. Perioada de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate anual. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

1.2.2. Moneda și baza de conversie

Conturile anuale sunt prezentate în euro, care este moneda funcțională a UE. Tranzacțiile valutare sunt transformate în euro, folosindu-se cursurile de schimb în vigoare la data efectuării tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de schimb valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a reconversiei la cursurile de schimb de la încheierea exercițiului financiar a activelor și a pasivelor monetare în valută sunt recunoscute în contul de profit și pierdere. În cazul imobilizărilor corporale și necorporale se aplică metode de conversie diferite, astfel încât acestea își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate.

Soldurile activelor și pasivelor monetare în valută de la sfârșitul exercițiului financiar sunt transformate în euro pe baza cursurilor de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE) în vigoare la data de 31 decembrie.

Cursurile de schimb ale euro

Moneda	31.12.2025	31.12.2024	Moneda	31.12.2025	31.12.2024
BGN	1,9558	1,9558	PLN	4,221	4,275
CZK	24,237	25,185	RON	5,0968	4,9743
DKK	7,4689	7,4578	SEK	10,8215	11,459
GPB	0,8726	0,82918	CHF	0,9314	0,9412
NOK	11,843	11,795	JPY	184,09	163,06
HUF	385,15	411,35	USD	1,175	1,0389

1.2.3. Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii, elaborate în temeiul celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ următoarele elemente, fără a se limita la acestea: sumele datorate pentru beneficiile angajaților, riscul financiar privind conturile de creanțe și sumele prezentate în notele referitoare la instrumentele financiare, ajustarea pentru depreciere pentru activele financiare la costul amortizat și pentru datoriile privind contractul de garanție financiară, veniturile și cheltuielile înregistrate în avans, provizioanele, gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale, valoarea realizabilă netă a stocurilor, precum și activele și datoriile contingente. Rezultatele efective pot fi diferite față de aceste estimări.

Estimările rezonabile constituie o componentă esențială a întocmirii situațiilor financiare și nu afectează fiabilitatea acestora. Poate fi necesar ca o estimare să fie revizuită dacă circumstanțele pe care s-a bazat aceasta se modifică sau ca urmare a obținerii de noi informații ori a acumulării de experiență. Prin natura sa, revizuirea unei estimări nu are legătură cu perioade anterioare și nu reprezintă corectarea unei erori. Efectul unei modificări a estimării contabile se recunoaște în excedentul sau deficitul din perioadele în care aceasta devine cunoscută.

1.2.4. Aplicarea normelor contabile noi și a normelor contabile modificate ale Uniunii Europene (EAR)

Normele contabile noi ale UE care sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date

La 12 decembrie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat o modificare țintită a normelor contabile ale UE nr. 1, „Situații financiare”. Modificarea, care este în vigoare pentru perioadele de raportare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date, a introdus modificări ale orientărilor privind raportarea pe segmente. Întrucât FED nu are obligația de a întocmi o raportare pe segmente și nici nu o pregătește, modificarea nu are niciun impact asupra acestor conturi anuale.

Au fost adoptate norme contabile noi ale UE, însă acestea nu erau încă în vigoare la 31 decembrie 2025

EAR 8 (revizuită în 2025)

La 15 aprilie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat versiunea revizuită a normei contabile a UE (EAR) 8, „Contracte de leasing”, care este în vigoare pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2027 sau ulterior acestei date. EAR 8 revizuită a fost actualizată în conformitate cu IPSAS 43, „Contracte de leasing” (inclusiv cu modificarea „Contracte de concesiune și alte acorduri de cedare a drepturilor asupra activelor”). Principala modificare față de actuala EAR 8 este introducerea unui model de recunoaștere și evaluare a dreptului de utilizare, care le impune utilizatorilor să recunoască în bilanț toate contractele de leasing, inclusiv contractele de concesiune. Nu se așteaptă ca FED să fie afectat de aplicarea inițială a EAR 8 revizuită, deoarece acesta nu este implicat în contracte de leasing sau în alte acorduri relevante.

EAR 1 (revizuită în 2025)

La 15 aprilie 2025, contabilul Comisiei Europene a adoptat versiunea revizuită a normei contabile a UE 1, „Situații financiare”, care este în vigoare pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2027 sau ulterior acestei date. Modificarea vizează asigurarea unei clasificări consecvente a tuturor împrumuturilor în cadrul activităților de finanțare, inclusiv a celor legate de contractele de leasing, de achiziționarea de imobilizări corporale și de operațiunile „back-to-back”, toate acestea fiind clasificate în prezent în cadrul activităților de exploatare. Nu se așteaptă ca FED să fie afectat de aplicarea inițială a EAR 1 revizuită, deoarece acesta nu este implicat în activitățile de finanțare relevante.

1.3. BILANȚ

1.3.1. Active financiare

Clasificarea la recunoașterea inițială

Clasificarea instrumentelor financiare se stabilește la recunoașterea inițială. Pe baza modelului de gestionare și a caracteristicilor fluxurilor de trezorerie contractuale ale activelor, activele financiare pot fi clasificate în trei categorii: Active financiare la costul amortizat („CA”), active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii („VJAN”) sau active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit („VJED”).

(i) Active financiare la costul amortizat

Activele financiare la costul amortizat sunt active financiare nederivate care îndeplinesc două condiții: 1. entitatea le deține pentru a colecta fluxurile de trezorerie contractuale; 2. în anumite zile, există fluxuri de trezorerie contractuale care sunt exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii aferente principalului datorat.

Această categorie cuprinde:

—	numerarul și echivalente de numerar;

—	împrumuturile (inclusiv depozitele la termen cu o scadență inițială mai mare de trei luni);

—	creanțele din tranzacții cu contraparte directă

Activele financiare la costul amortizat sunt incluse în activele curente, cu excepția celor cu scadența de peste 12 luni de la data raportării.

(ii) Active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii

Aceste active financiare nederivate au fluxuri de trezorerie contractuale care reprezintă doar principalul și dobânda aferente principalului rămas de rambursat. În plus, modelul de gestionare este de a deține activele financiare atât pentru a colecta fluxuri de trezorerie contractuale, cât și pentru a vinde activele financiare.

Activele din această categorie sunt clasificate ca active curente dacă se preconizează lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data raportării.

Entitatea nu deține astfel de active la 31 decembrie 2025.

(iii) Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit

Entitatea clasifică instrumentele derivate și investițiile de capital drept VJED, deoarece fluxurile de trezorerie contractuale nu reprezintă doar principalul și dobânzile aferente principalului.

În plus, entitatea clasifică titlurile de creanță pe care le deține ca VJED, deoarece portofoliile de titluri de creanță sunt gestionate și evaluate pe baza valorii juste a portofoliului.

Activele din această categorie sunt clasificate ca active curente dacă se preconizează lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data raportării.

Recunoașterea și evaluarea inițiale

Achizițiile de active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt recunoscute la data tranzacției, care este data la care entitatea se angajează să achiziționeze activul. Echivalentele de numerar și împrumuturile sunt recunoscute atunci când numerarul este depus la o instituție financiară sau acordat debitorilor.

Activele financiare sunt evaluate inițial la valoarea justă. Pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justă prin excedent sau deficit, costurile tranzacțiilor se adaugă la valoarea justă la recunoașterea inițială. Pentru activele financiare recunoscute la valoarea justă prin excedent sau deficit, costurile tranzacției sunt incluse la cheltuieli în contul de profit și pierdere.

Valoarea justă a unui activ financiar la recunoașterea inițială este în mod normal prețul tranzacției, cu excepția cazului în care tranzacția nu se desfășoară în condiții de concurență deplină, și anume nu este efectuată în schimbul unei contraprestații sau este efectuată în schimbul unei contraprestații nominale în scopuri de politică publică. În acest caz, diferența dintre valoarea justă a instrumentului financiar și prețul tranzacției este o componentă care nu face obiectul schimbului și care este recunoscută drept cheltuială în contul de profit și pierdere. În acest caz, valoarea justă a unui activ financiar este derivată din tranzacțiile curente de pe piață pentru un instrument direct echivalent. În cazul în care nu există o piață activă pentru instrument, valoarea justă este derivată dintr-o tehnică de evaluare care utilizează datele disponibile de pe piețele observabile.

Evaluarea ulterioară

Activele financiare la costul amortizat sunt evaluate ulterior la costul amortizat utilizând metoda dobânzii efective.

Activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt evaluate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate din modificările valorii juste (inclusiv cele care rezultă din conversia valutară și orice dobânzi câștigate) sunt incluse în contul de profit și pierdere din perioada în care se produc.

Valoarea justă la evaluarea ulterioară

Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă [și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă și al instrumentelor financiare derivate extrabursiere (OTC)], atunci UE stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Printre acestea se numără folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții de concurență deplină, referirea la alte instrumente care sunt similare într-o mare măsură, analiza fluxurilor de numerar actualizate, modelele de stabilire a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare utilizate în mod obișnuit de participanții de pe piață.

Investițiile în fonduri cu capital de risc care nu au un preț de piață cotat pe o piață activă sunt evaluate la valoarea netă imputabilă activelor, care este considerată echivalentul valorii lor juste.

Deprecierea activelor financiare

UE recunoaște și evaluează o pierdere din depreciere pentru pierderile din credite preconizate aferente activelor financiare care sunt evaluate la costul amortizat și la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii.

Pierderea de credit preconizată (ECL) este valoarea actualizată a diferenței dintre fluxurile de trezorerie contractuale și fluxurile de trezorerie pe care UE preconizează să le primească. ECL încorporează informații rezonabile și justificabile care sunt disponibile fără costuri sau eforturi nejustificate la data raportării.

Pentru activele la costul amortizat, valoarea contabilă a activului este redusă cu valoarea pierderii din depreciere care este recunoscută în contul de profit și pierdere. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade, pierderea din depreciere recunoscută anterior se reia prin contul de profit și pierdere.

(a) Creanțele

Entitatea evaluează pierderea din depreciere la valoarea ECL pe durata de viață, utilizând soluții practice (de exemplu, matricea de provizioane).

(b) Numerar și echivalentele de numerar

Entitatea deține numerar și echivalente de numerar în conturi bancare curente și depozite la termen de până la trei luni. Numerarul este deținut la bănci cu ratinguri de credit foarte ridicate, având astfel probabilități de nerambursare foarte scăzute. Având în vedere durata scurtă și probabilitățile scăzute de nerambursare, pierderile din credite preconizate din numerar și echivalente de numerar sunt neglijabile. Prin urmare, nu este recunoscută nicio ajustare pentru depreciere pentru echivalentele de numerar.

ECL este măsurată cu ajutorul unui model în trei etape care ia în considerare evenimentele de nerambursare ponderate în funcție de probabilitate pe durata de viață a activului financiar și evoluția riscului de credit de la inițierea activului financiar. Pentru împrumuturi, inițierea este data angajamentului de creditare irevocabil.

În cazul în care nu există o creștere semnificativă a riscului de credit de la inițiere („etapa 1”), pierderea din depreciere este ECL rezultată din posibile evenimente de nerambursare în următoarele 12 luni de la data raportării („ECL la 12 luni”). În cazul în care există o creștere semnificativă a riscului de credit de la inițiere („etapa 2”) sau există dovezi obiective ale unei deprecieri a creditului („etapa 3”), pierderea din depreciere este egală cu ECL rezultată din posibile evenimente de nerambursare pe întreaga durată de viață a activului financiar („ECL pe durata de viață”).

Derecunoașterea

Instrumentele financiare sunt derecunoscute atunci când drepturile de a primi fluxuri de trezorerie din investiții au expirat sau atunci când entitatea a transferat practic altei părți toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate. Vânzările de active financiare prin excedent sau deficit sunt recunoscute la data tranzacției.

1.3.2. Prefinanțările

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans în numerar, adică un fond de trezorerie. Poate fi împărțită în mai multe plăți pe o perioadă definită în respectivul contract, în respectiva decizie, în respectivul acord sau în respectivul act de bază. Fondul de trezorerie sau avansul este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord sau este restituit. Dacă beneficiarii nu au cheltuieli eligibile, atunci aceștia au obligația de a restitui entității avansul de prefinanțare. Așadar, întrucât entitatea păstrează controlul asupra prefinanțării și are dreptul la rambursarea părții neeligibile, suma este recunoscută ca activ.

Prefinanțarea este recunoscută inițial în bilanț în momentul transferării numerarului către beneficiar. Prefinanțarea este evaluată la valoarea contraprestației acordate. În perioadele următoare, prefinanțarea este evaluată ca fiind diferența dintre suma recunoscută inițial în bilanț și cheltuielile eligibile (inclusiv sumele estimate, dacă este necesar) suportate în perioada respectivă.

1.3.3. Creanțele și sumele recuperabile

Normele contabile ale UE impun obligația prezentării separate a tranzacțiilor de schimb și a altor tipuri de tranzacții decât cele de schimb. Pentru a face distincția între cele două categorii, termenul „creanță” se folosește în legătură cu tranzacțiile cu contraparte directă, în timp ce pentru tranzacțiile fără contraparte directă, și anume atunci când UE primește valoare de la o altă entitate fără a oferi în mod direct o valoare aproximativ egală în schimb, se utilizează termenul „sume recuperabile” (de exemplu, sumele recuperabile de la statele membre legate de resursele proprii).

Creanțele din tranzacțiile de schimb corespund definiției instrumentelor financiare. Entitatea le-a clasificat drept active financiare la costul amortizat și le-a evaluat în consecință.

Sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb se contabilizează la valoarea justă de la data achiziției din care se scade reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii. Reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii se stabilește atunci când există dovezi obiective că entitatea nu va putea colecta toate sumele datorate conform condițiilor inițiale ale sumelor recuperabile. Cuantumul reducerii valorii contabile este diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă. Cuantumul reducerii valorii contabile este recunoscut în contul de profit și pierdere.

1.3.4. Numerar și echivalentele de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt active financiare la costul amortizat și includ lichiditățile, depozitele la vedere și pe termen scurt la bănci și alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu scadențe inițiale de cel mult trei luni.

1.3.5. Obligații de plată

În cadrul contului „Obligații de plată” sunt incluse atât sumele aferente tranzacțiilor de schimb, cum ar fi achiziționarea de bunuri și servicii, cât și sumele aferente altor tipuri de tranzacții decât cele de schimb, de exemplu cereri de decont prezentate de beneficiari, granturi sau alte fonduri acordate de UE ori prefinanțarea primită (a se vedea nota 1.4.1).

În cazul în care granturile sau alte fonduri sunt furnizate beneficiarilor, cererile de decont sunt înregistrate ca obligații de plată pentru suma cerută la momentul în care se primește cererea de decont. La verificarea și acceptarea costurilor eligibile, obligațiile de plată sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute la primirea facturii pentru suma inițială. Cheltuielile corespunzătoare sunt înregistrate în contabilitate atunci când bunurile sau serviciile sunt livrate și acceptate de către entitate.

1.3.6. Datoriile financiare

Datoriile financiare sunt clasificate ca datorii financiare contabilizate la cost amortizat, datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit sau ca datorii privind contractele de garanții financiare.

Datoriile financiare la costul amortizat sunt recunoscute inițial la valoarea justă, inclusiv costurile de tranzacție suportate și contabilizate ulterior la costul amortizat utilizând metoda dobânzii efective. Acestea sunt derecunoscute din situația poziției financiare dacă și numai dacă obligația este îndeplinită, s-a renunțat la aceasta, aceasta este anulată sau a expirat.

Datoriile financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit includ instrumentele financiare derivate în cazul cărora valoarea justă este negativă. În cazul în care contractul de garanție impune entității să efectueze plăți ca răspuns la modificările de preț ale instrumentelor financiare sau ale cursurilor de schimb valutar, contractul de garanție este un instrument derivat. Acestea fac obiectul aceluiași tratament contabil ca și activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit.

Entitatea recunoaște o datorie aferentă unui contract de garanție financiară atunci când încheie un contract care impune să efectueze plăți specificate pentru a rambursa deținătorului garanției o pierdere pe care acesta o suportă deoarece un anumit debitor nu efectuează plata la scadență în conformitate cu termenii inițiali sau modificați ai unui instrument de datorie. Datoriile privind contractele de garanție financiară sunt recunoscute inițial la valoarea justă.

Evaluarea ulterioară depinde de evoluția expunerii la riscul de credit din garanția financiară. Dacă nu există o creștere semnificativă a riscului de credit („etapa 1”), datoriile privind garanția financiară sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre pierderile din credite preconizate pe 12 luni și valoarea recunoscută inițial din care se scade, după caz, amortizarea cumulată. Dacă există o creștere semnificativă a riscului de credit („etapa 2”), datoriile privind garanția financiară sunt evaluate la valoarea cea mai mare dintre pierderile de credit preconizate pe durata de viață și valoarea recunoscută inițial din care se scade, după caz, amortizarea cumulată.

Datoriile financiare sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni de la data bilanțului. Contractele de garanție financiară sunt clasificate drept datorii curente, cu excepția cazului în care entitatea are dreptul necondiționat de a amâna decontarea datoriei pentru cel puțin 12 luni de la data raportării.

1.3.7. Veniturile și cheltuielile înregistrate în avans și reportate

Tranzacțiile și evenimentele sunt recunoscute în situațiile financiare în perioada la care acestea se referă. La încheierea exercițiului financiar, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost furnizat, produsele au fost livrate de entitate sau există un acord contractual (de exemplu, prin referire la un contract), suma respectivă se va recunoaște ca venit înregistrat în avans în situațiile financiare. În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă s-a emis o factură, dar serviciile nu au fost încă furnizate sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și recunoscut în perioada contabilă ulterioară.

Cheltuielile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt recunoscute pe baza unei estimări a obligației de transfer aferente respectivei perioade. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se efectuează în conformitate cu orientările operaționale și practice detaliate emise de contabil, care sunt menite să asigure faptul că situațiile financiare redau în mod fidel fenomenele economice și de altă natură pe care doresc să le reprezinte. Prin analogie, dacă s-a efectuat o plată în avans pentru servicii sau bunuri care nu au fost încă furnizate, cheltuiala va fi reportată și recunoscută în perioada contabilă ulterioară.

1.4. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

1.4.1. Veniturile

Veniturile cuprind intrările brute de beneficii economice sau de servicii potențiale furnizate sau care urmează să fie furnizate entității, ceea ce reprezintă o creștere a activelor nete, altele decât creșterile legate de contribuțiile din partea proprietarilor.

În funcție de natura tranzacțiilor subiacente din situația performanței financiare, veniturile pot fi clasificate fie ca venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, fie ca venituri din tranzacții de schimb.

Venituri din tranzacții fără contraparte directă

Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb se referă la tranzacții, precum impozitele și transferurile, în care entitatea care transferă furnizează resurse entității destinatare, fără ca aceasta din urmă să pună direct la dispoziție, în schimb, resurse de o valoare aproximativ egală. Transferurile constituie intrări de beneficii economice viitoare sau de servicii potențiale din tranzacții fără contraparte directă, altele decât impozitele. În cazul entităților UE, transferurile cuprind în principal fondurile primite de la Comisie (de exemplu, o subvenție de echilibrare acordată agențiilor tradiționale sau o subvenție de funcționare pentru acordurile de delegare).

Entitatea recunoaște un activ în ceea ce privește transferurile atunci când controlează resursele ca urmare a unui eveniment anterior (transferul) și se așteaptă să primească beneficii economice viitoare sau servicii potențiale din aceste resurse și atunci când valoarea justă poate fi evaluată în mod fiabil. O intrare de resurse provenind din tranzacții fără contraparte directă, recunoscută ca activ (și anume, numerarul) este, de asemenea, recunoscută ca venit, cu excepția cazului în care entitatea are o obligație actuală în ceea ce privește respectivul transfer (condiție), care trebuie îndeplinită înainte ca venitul să poată fi recunoscut. Până la îndeplinirea condiției, venitul este reportat și recunoscut ca datorie.

Veniturile din tranzacții cu contraparte directă

Veniturile din vânzarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile aferente unei tranzacții care implică furnizarea de servicii sunt recunoscute în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data de raportare.

(a) Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile

Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile din active financiare și datorii financiare la costul amortizat sunt recunoscute în contul de profit și pierdere folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă.

(b) Veniturile din dividende

Veniturile din dividende și distribuțiile similare sunt recunoscute atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.

Se referă la câștigurile (veniturile) la valoarea justă și pierderile (cheltuielile) la valoarea justă aferente acestor active financiare, inclusiv cele care rezultă din conversia valutară. Pentru activele financiare purtătoare de dobândă, sunt incluse și dobânzile.

(d) Veniturile din contracte de garanție financiară

Veniturile din contracte de garanție financiară (prima de garanție) sunt recunoscute în perioada în care entitatea este pregătită să despăgubească deținătorul contractului de garanție financiară pentru pierderea de credit pe care ar putea să o suporte.

1.4.2. Cheltuieli

Cheltuielile sunt reduceri ale beneficiilor economice sau ale serviciilor potențiale în perioada de raportare, sub forma ieșirilor sau a consumului de active ori a contractării de datorii care au ca rezultat scăderea valorii activelor nete. Acestea includ atât cheltuielile cu tranzacțiile de schimb, cât și cheltuielile cu alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb.

Cheltuielile cu tranzacțiile cu contraparte directă rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când produsele sunt livrate și serviciile sunt furnizate și acestea sunt acceptate de către entitate. Aceste cheltuieli sunt evaluate la costul de facturare inițial. În plus, la data bilanțului, cheltuielile aferente serviciului furnizat în perioada pentru care nu s-a primit încă sau nu s-a acceptat încă o factură sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.

Cheltuielile cu tranzacțiile fără contraparte directă sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: drepturi la plată, transferuri în temeiul unui acord, precum și granturi, contribuții și donații discreționare. Transferurile sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au avut loc evenimentele care au generat transferul efectuat, în măsura în care regulamentul permite efectuarea respectivului tip de transfer sau în măsura în care s-a semnat un acord care autorizează transferul, eventualele criterii de eligibilitate au fost întrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este recunoscută drept cheltuială al cărei cuantum este egal cu suma eligibilă. La încheierea exercițiului financiar, cheltuielile eligibile suportate datorate beneficiarilor, dar neraportate încă, sunt estimate și înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans.

1.5. ACTIVELE ȘI DATORIILE CONTINGENTE

1.5.1. Activele contingente

Un activ contingent este un activ potențial care este rezultatul unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora entitatea nu deține în întregime controlul. Un activ contingent este menționat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

1.5.2. Datoriile contingente

O datorie contingentă este o obligație potențială a cărei existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora entitatea nu deține în întregime controlul sau o obligație curentă pentru a cărei stingere este probabil să nu fie necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale.

O datorie contingentă este generată în rarele circumstanțe în care există o obligație curentă, dar nu poate fi evaluată cu suficientă fiabilitate.

Datoriile contingente nu sunt recunoscute în conturi. Ele sunt prezentate în situațiile contabile, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.

1.6. CAPITALUL FONDULUI

Statele membre ale FED furnizează contribuții la fond pentru execuția programelor FED astfel cum se prevede în acordul intern al fiecărui FED. În conformitate cu temeiul juridic aplicabil, solicitările de capital, și anume cererile de finanțare pentru un anumit an N, sunt decise printr-o decizie a Consiliului în anul N-1, fondurile care urmează să fie primite fiind alocate în mod clar unor perioade viitoare specificate.

Contribuțiile îndeplinesc criteriile de contribuție din partea proprietarilor (EAR 1) și sunt, așadar, considerate drept capital al fondului în situațiile financiare ale FED. Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a contribuțiilor care urmează să fie primite de la statele membre ale FED. Capitalul nesolicitat al fondului este dedus în mod deschis din capitalul total (a se vedea Situația modificărilor activelor nete), așadar numai capitalul solicitat al fondului este recunoscut în bilanț.

Deoarece contribuțiile convenite sunt alocate unor perioade de raportare specificate, solicitările FED față de statele membre FED putând fi formulate numai în perioadele respective, toate sumele primite în avans sunt recunoscute ca fiind contribuții la capital reportate la capitolul „obligații de plată” mai degrabă decât denumite „capital”.

1.7. COFINANȚAREA

Contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile veniturilor din tranzacții fără contraparte directă, cu condiția să fie prezentate ca obligații de plată statelor membre, statelor nemembre și altor părți. FED trebuie să utilizeze contribuțiile pentru a furniza servicii terților, în caz contrar având obligația de a restitui activele (contribuțiile primite). Sumele datorate pentru acordurile de cofinanțare reprezintă contribuțiile de cofinanțare primite, din care se scad cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este nul.

Cheltuielile legate de proiectele de cofinanțare sunt recunoscute pe măsură ce sunt suportate. Suma corespunzătoare contribuțiilor este recunoscută ca venit din exploatare și efectul asupra rezultatului economic al exercițiului financiar este nul.

2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL

ACTIVE

2.1. ACTIVELE FINANCIARE

Un activ financiar este orice activ care reprezintă:

(a)

numerar;

(b)	un instrument de capital al unei alte entități;

(c)	un drept contractual: fie de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate, fie de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate în condiții potențial favorabile entității; sau

(d)	un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capital ale entității.

Activele financiare sunt clasificate în următoarele categorii: „active financiare la costul amortizat”, „active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit” și „active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii”. Clasificarea instrumentelor financiare se stabilește la recunoașterea inițială și se reevaluează la fiecare dată a bilanțului.

Activele financiare ale FED cuprind active financiare la VJED și împrumuturi și sunt următoarele:

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Necurente
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit (VJED)	92	112
Împrumuturi	24	16
	116	128
Curente
Împrumuturi	1	5
	1	5
Total	117	132

Activele financiare în valoare de 92 milioane EUR la VJED se referă la investiții de capital în următoarele domenii:

—	energia durabilă din surse regenerabile prin intermediul Climate Investor One, ElectriFI și Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile (GEEREF);

—	promovarea finanțării favorabile incluziunii pentru micii fermieri și IMM-urile rurale prin intermediul ABC FUND;

—	incluziunea financiară în Uganda prin intermediul aBi Finance; și

—	crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă în Africa prin intermediul inițiativei „Boost Africa”.

Împrumuturile pe termen lung în valoare de 24 milioane EUR și împrumuturile curente în valoare de 1 milioane EUR se referă la două domenii principale: agricultura durabilă prin intermediul AgriFI și accesul la energie electrică din surse de energie durabile și producția de astfel de energie electrică prin intermediul facilității de investiții ElectriFI.

2.2. PREFINANȚAREA

Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans înainte de începerea lucrărilor, livrarea produselor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficele de plată ale contractelor prevăd efectuarea plăților în baza rapoartelor privind progresele înregistrate. În mod obișnuit, prefinanțarea este plătită în moneda țării sau a teritoriului unde se execută proiectul.

În funcție de termenul de utilizare a prefinanțării, se stabilește dacă aceasta este prezentată ca prefinanțare curentă sau pe termen lung. Utilizarea este definită în acordul care stă la baza proiectului. Orice utilizare scadentă în termen de douăsprezece luni de la data de raportare este prezentată ca prefinanțare curentă. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari de un an. Astfel, unele prefinanțări sunt prezentate ca active imobilizate.

milioane EUR
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Prefinanțare pe termen lung	2.2.1	–	382	110	492	500
Prefinanțare curentă	2.2.2	–	50	481	532	742
Total		–	432	591	1 023	1 242

Scăderea prefinanțării totale cu 219 milioane EUR se explică în principal prin reducerea prefinanțării plătite beneficiarilor în cadrul celui de al 11-lea FED, care a scăzut de la 737 de milioane EUR în 2024 la 591 de milioane EUR în 2025. Această evoluție reflectă scadența celui de al 11-lea FED și reducerea aferentă a numărului de contracte în curs.

În urma intrării în vigoare a clauzei de caducitate la sfârșitul anului 2020, nu se pot încheia noi acorduri de finanțare în cadrul celui de al 11-lea FED începând cu 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, contractele specifice bazate pe acordurile de finanțare existente pot fi semnate în continuare. Prin urmare, numărul contractelor nou-semnate a scăzut treptat, de la 452 în 2023 la 181 în 2024 și la 21 în 2025.

Prefinanțarea aferentă celui de al 10-lea FED a scăzut de la 560 de milioane EUR în 2024 la 432 de milioane EUR în 2025. Această scădere este conformă cu ciclul normal de implementare a FED și reflectă închiderea treptată a programelor.

Din prefinanțarea pe termen lung, 373 de milioane EUR (393 de milioane EUR în 2024) se referă la prefinanțarea deschisă pentru două contracte din cadrul Fondului fiduciar UE pentru infrastructura din Africa (FFI). Scopul acestui fond fiduciar este de a oferi sprijin financiar prin granturi proiectelor de infrastructură, pe lângă finanțarea pe termen lung pusă la dispoziție de finanțatorii de proiecte. Furnizarea unor astfel de fonduri sub formă de granturi stimulează furnizarea de finanțare pe termen lung de către instituțiile financiare participante. La momentul semnării contractelor, s-a considerat că tipul de acțiuni ale fondului fiduciar este acoperit în mod adecvat de acord (nu era încă disponibil niciun model pentru instrumentele financiare, iar regulamentul nu menționa acest tip de instrument). În consecință, plățile efectuate în temeiul acestor acorduri au fost înregistrate ca prefinanțare, și nu ca o componentă a unui instrument financiar. Având în vedere caracterul pe termen lung al operațiunilor puse în aplicare de fondul fiduciar, lichidarea anuală a prefinanțării vechi a FFI este foarte limitată și se întinde pe parcursul mai multor ani. Prin urmare, pentru a reflecta mai bine condițiile proiectului, o sumă de 373 de milioane EUR din prefinanțarea deschisă a fost reclasificată ca prefinanțare pe termen lung, în timp ce suma de 54 de milioane EUR corespunde cheltuielilor angajate la sfârșit de an.

2.2.1. Prefinanțarea pe termen lung defalcată pe moduri de gestiune

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Gestiune directă
Pusă în aplicare de:
Comisie	19	–
Agenții executive ale UE	–	1
Delegații ale UE	1	2
	20	3
Gestiune indirectă
Pusă în aplicare de:
BEI și FEI	388	402
Organizații internaționale	67	65
Organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public	5	7
Organisme de drept public	12	13
Țări terțe	–	10
	472	497
Total	492	500

2.2.2. Prefinanțare curentă

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Prefinanțare (brută)	3	313	2 649	2 965	3 763
Sume compensate prin separarea exercițiilor financiare	(3 )	(263 )	(2 168 )	(2 433 )	(3 022 )
Total	–	50	481	532	742

2.2.3. Prefinanțarea curentă defalcată pe moduri de gestiune

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Gestiune directă
Pusă în aplicare de:
Comisie	40	37
Agenții executive ale UE	–	2
Delegații ale UE	21	47
	61	86
Gestiune indirectă
Pusă în aplicare de:
BEI și FEI	62	62
Organizații internaționale	248	388
Organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public	50	71
Organisme de drept public	79	77
Țări terțe	29	56
Organe ale UE și parteneriatul public-privat	2	1
	470	655
Total	532	742

2.2.4. Garanții primite pentru prefinanțare

Garanțiile se rețin pentru garantarea prefinanțării și se eliberează atunci când se efectuează ultima plată în cadrul unui proiect.

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Garanții pentru prefinanțare	13	19

Cele 13 milioane EUR includ garanțiile menite să asigure prefinanțarea plătită în cadrul gestiunii directe, FED fiind beneficiarul garanției (a se vedea nota 4.1). Cu toate acestea, cea mai mare parte a prefinanțării este plătită în cadrul gestiunii indirecte, beneficiarul garanției în acest caz nefiind FED, ci autoritatea contractantă. În 2025, valoarea totală a acestor garanții a fost de 309 milioane EUR.

2.3. CONTRIBUȚII LA FONDUL FIDUCIAR

La această rubrică intră suma plătită cu titlu de contribuții la Fondul fiduciar al UE pentru Africa și la Fondul fiduciar Bêkou al UE. Din contribuții s-au scăzut costurile suportate de fondurile fiduciare și care pot fi atribuite FED.

Contribuțiile la fondul fiduciar sunt puse în aplicare de FED în cadrul gestiunii directe.

milioane EUR
	Contribuții nete la 31.12.2024	Contribuții plătite în 2025	Alocarea cheltuielilor nete ale fondului fiduciar în 2025	Contribuții nete la 31.12.2025
Africa	165	–	(91 )	74
Bêkou	23	–	(10 )	13
Total	188	–	(101 )	87

Scăderea față de anul precedent reflectă absența unor contribuții suplimentare în 2025. În consecință, soldul a fost determinat exclusiv de utilizarea contribuțiilor existente pentru a acoperi cheltuielile efectuate în cursul anului.

Această evoluție este în concordanță cu lichidarea ambelor fonduri fiduciare, care au ajuns la sfârșitul perioadei lor de implementare la 31 decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026, fondurile fiduciare au intrat în faza de lichidare, în cursul căreia nu se desfășoară noi activități operaționale, iar cheltuielile se limitează la validarea rapoartelor finale, la decontarea soldurilor restante și la recuperarea sumelor de la beneficiari.

2.4. CREANȚE DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ ȘI SUME DE RECUPERAT DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE CU CONTRAPARTE DIRECTĂ

Tranzacțiile de schimb sunt tranzacții în care entitatea primește active sau servicii sau are datorii stinse și dă în schimb în mod direct celeilalte părți o valoare aproximativ egală (în principal sub formă de mărfuri, servicii sau utilizare a activelor). Tranzacțiile de alt tip decât cele de schimb sunt tranzacții în care o entitate fie primește valoare de la o altă entitate fără a acorda direct o valoare aproximativ egală, fie dă valoare unei alte entități fără a primi în schimb în mod direct o valoare aproximativ egală.

2.4.1. Creanțe pe termen lung din tranzacții cu contraparte directă

La 31.12.2025, FED avea creanțe pe termen lung din tranzacții cu contraparte directă în valoare de 5 milioane EUR, constând, în principal, din cheltuieli amânate generate de mai multe instrumente financiare.

2.4.2. Sume curente de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb și creanțe curente din tranzacții de schimb

milioane EUR
	Notă	31.12.2025	31.12.2024
Sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb	2.4.2.1	27	24
Creanțe din tranzacții de schimb	2.4.2.2	10	12
Total		37	37

2.4.2.1. Sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Clienți	1	45	16	62	52
Organisme de drept public	3	15	6	23	19
State terțe	–	2	4	6	16
Reducerea valorii contabile	(4 )	(51 )	(9 )	(64 )	(63 )
Total	–	11	16	27	24

2.4.2.2. Creanțe din tranzacții de schimb

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Venituri înregistrate în avans	-	-	1	2	2
Conturi între FED-uri	(207 )	168	39	–	–
Altele	–	4	5	9	11
Total	(207 )	172	45	10	12

Din motive de eficiență, trezoreria unică ce acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 11-lea FED, ceea ce generează operațiuni între diferitele FED-uri care se soldează prin conturile între FED-uri dintre diferitele bilanțuri ale FED.

Rubrica „Altele” include, în principal, creanțele care rezultă din instrumente financiare. Din celelalte creanțe în valoare de 9 milioane EUR, o sumă de 4 milioane EUR se referă la o creanță de la GEEREF, iar o sumă de 5 milioane EUR se referă la o creanță de la Climate Investor One.

2.5. NUMERAR ȘI ECHIVALENTELE DE NUMERAR (5)

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare la costul amortizat și includ lichiditățile, depozitele la vedere și pe termen scurt la bănci (precum conturile curente și conturile de economii) și alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu scadențe inițiale de cel mult trei luni.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Conturi speciale
Bănci centrale	–	–	98	98	285
	–	–	98	98	285
Conturi curente
Bănci comerciale	–	–	105	105	49
Numerar care ține de instrumentele financiare	–	–	82	82	77
	–	–	187	187	126
Total	–	–	286	286	411

Scăderea cu 125 de milioane EUR a numerarului și a echivalentelor de numerar este determinată în principal de reducerea rezervelor de numerar deținute la băncile centrale. Această reducere a poziției lichidității rezultă în principal din plățile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor și a avansurilor care depășesc contribuțiile primite în cursul exercițiului. În special, contribuțiile solicitate au scăzut de la 1 200 de milioane EUR în 2024 la 800 de milioane EUR în 2025. În plus, statele membre au primit o rambursare de 6,3 milioane EUR din cel de al 9-lea FED pentru prima tranșă din 2025, în timp ce Regatul Unit a solicitat ca contribuțiile sale pentru a doua tranșă din 2025, în valoare de 15 milioane EUR, să fie compensate din cota sa restantă în cadrul celui de al 10-lea și al 11-lea FED (a se vedea nota 2.9.1).

DATORII

2.6. DATORIILE FINANCIARE

O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:

(a)	o obligație contractuală: de a livra numerar sau alt activ financiar unei alte entități; sau de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate în condiții potențial nefavorabile entității; sau

(b)	un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capital ale entității.

Activele financiare se clasifică în următoarele categorii: „datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit”, „alte datorii financiare contabilizate la cost amortizat” sau „datorii privind contractele de garanții financiare”.

milioane EUR
	Notă	31.12.2025	31.12.2024
Pe termen lung
Datoria privind garanția financiară	2.6.1	1	1
Curente
Provizioane financiare	2.6.2	–	2
Total		1	3

2.6.1. Datoria privind garanția financiară

Aceste provizioane reprezintă pierderile estimate ce vor fi suportate în legătură cu garanțiile furnizate în cadrul diferitelor instrumente financiare, în cazul cărora entitățile cărora le-a fost încredințată execuția au competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul FED. Riscul financiar al FED legat de garanții este plafonat, iar activele financiare sunt provizionate treptat pentru a acoperi cererile viitoare de executare a garanției.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Datoria privind garanția financiară	–	–	1	1	1

Suma de 1 milion EUR reprezintă pierderea estimată în raport cu garanția acordată în cadrul instrumentului financiar Euritz (a se vedea nota 4.2.1).

2.6.2. Provizioane

Aceste provizioane reprezintă pierderile din credite estimate care vor fi suportate în legătură cu împrumuturile acordate în cadrul diferitelor instrumente financiare. Aceste provizioane reprezintă pierderile estimate ce vor fi suportate în legătură cu garanțiile furnizate în cadrul diferitelor instrumente financiare, în cazul cărora entitățile cărora le-a fost încredințată execuția au competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul FED. Riscul financiar al FED legat de garanții este plafonat, iar activele financiare sunt provizionate treptat pentru a acoperi cererile viitoare de executare a garanției.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Provizioane financiare curente	–	–	–	–	2

2.7. OBLIGAȚII DE PLATĂ

Obligațiile de plată sunt datorii de plată pentru bunurile sau serviciile care au fost primite sau furnizate și – spre deosebire de cheltuielile înregistrate în avans – au fost deja facturate sau convenite în mod oficial cu furnizorul. Obligațiile de plată se pot referi atât la tranzacții de schimb valutar (cum ar fi achiziționarea de bunuri și servicii), cât și la alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb (de exemplu, cererile de decont de la beneficiarii granturilor, prefinanțare sau alte finanțări din partea UE).

milioane EUR
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Obligații de plată curente	2.7.1	-	10	93	104	150
Obligații de plată diverse	2.7.2	-	6	78	83	105
Total		-	16	171	187	256

2.7.1. Obligații de plată curente

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Furnizori	–	7	64	71	56
State terțe	–	(1 )	8	7	29
Organisme de drept public	–	4	20	24	66
Instituții și agenții	–	–	2	2	–
Total	–	10	93	104	150

Obligațiile de plată cuprind în mare parte declarațiile privind costurile primite de FED în legătură cu granturile acordate beneficiarilor. Acestea sunt înregistrate în momentul în care se primește declarația privind costurile și pentru valoarea totală a acesteia. În urma unui control al eligibilității, numai sumele eligibile sunt plătite beneficiarilor. La încheierea exercițiului financiar, cererile de decont neonorate sunt analizate, iar sumele eligibile estimate aferente acestor cereri de decont sunt recunoscute în contul de profit și pierdere. Sumele neeligibile estimate sunt prezentate la rubrica „Alte obligații de plată curente”.

Scăderea obligațiilor de plată este atribuită unui volum mai mic de facturi primite rămase de plătit la încheierea exercițiului.

2.7.2. Obligații de plată diverse

milioane EUR
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Obligații de plată aferente cofinanțării	2.7.2.1	–	6	22	27	28
Contribuțiile la capital reportate	2.7.2.2	–	–	51	51	64
Alte obligații de plată diverse		–	–	5	5	12
Total		–	6	77	83	105

2.7.2.1. Obligații de plată aferente cofinanțării

Obligațiile de plată aferente cofinanțării reprezintă fondurile primite de FED în legătură cu acordurile de cofinanțare. FED are obligația de a utiliza aceste contribuții pentru a furniza unor terți serviciile asupra cărora s-a convenit și de a restitui contribuitorilor fondurile neutilizate. Momentul utilizării sumelor aferente cofinanțării determină dacă sumele respective sunt prezentate ca obligații curente sau pe termen lung.

La încheierea exercițiului financiar, se realizează o evaluare de la caz la caz a tuturor obligațiilor de plată aferente cofinanțării și toate sumele care nu vor fi probabil utilizate în decursul următoarelor 12 luni sunt considerate obligații de plată pe termen lung.

milioane EUR
	Al 8-lea FED	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Obligații de plată aferente cofinanțării curente	–	–	6	22	27	28

2.7.2.2. Contribuțiile la capital reportate

O sumă de 1,2 milioane EUR reprezentând contribuții la capital reportate se referă la o rambursare către statele membre și Regatul Unit din fondurile dezangajate sau neutilizate din proiectele din cadrul celui de al 9-lea FED (a se vedea nota 2.9.1). Statele membre au convenit ca rambursarea să fie compensată prin contribuțiile din cel de al 11-lea FED în timpul primei cereri de contribuții din 2026.

Pe lângă rambursare, suma de 49 de milioane EUR se referă la prima tranșă din 2026 plătită în avans de Regatul Unit, Portugalia, Ungaria și Estonia. Din această sumă, 44 de milioane EUR corespunde integral contribuției din partea Regatului Unit. În conformitate cu articolul 152 din Acordul de retragere, Regatul Unit rămâne parte la FED până la închiderea celui de al 11-lea FED și a tuturor FED-urilor anterioare neînchise și, în această privință, își asumă aceleași obligații ca și statele membre (a se vedea nota 2.9.1).

2.8. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS

Angajamentele sunt datorii de plată pentru bunurile sau serviciile care au fost primite sau furnizate și – spre deosebire de obligațiile de plată – nu au fost încă facturate sau convenite în mod oficial cu furnizorul. Calcularea angajamentelor se bazează pe valoarea deschisă a angajamentelor bugetare la încheierea exercițiului. Partea de cheltuieli înregistrate în avans estimate, care se referă la prefinanțarea plătită, a fost înregistrată ca o reducere a prefinanțărilor.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Cheltuieli înregistrate în avans	–	34	661	695	774

Cheltuielile înregistrate în avans includ cheltuielile de funcționare estimate pentru contractele în curs sau care s-au încheiat fără ca cererile de decont să fi fost validate, în cazul cărora cheltuielile eligibile suportate de beneficiari au fost estimate pe baza celor mai bune informații disponibile la momentul întocmirii situațiilor financiare. Trebuie remarcat faptul că informațiile care rezultă în cursul normal al activității, cum ar fi prelungirile de contracte semnate după data de raportare, nu sunt luate în considerare în mod sistematic, iar impactul potențial al acestor activități asupra cheltuielilor înregistrate în avans nu poate fi estimat în mod fiabil. Partea de cheltuieli înregistrate în avans estimate care se referă la prefinanțarea plătită a fost înregistrată ca o reducere a prefinanțărilor (a se vedea nota 2.2).

Scăderea cu 79 de milioane EUR a cheltuielilor înregistrate în avans se explică prin reducerea numărului de contracte pentru care cheltuielile au trebuit estimate și înregistrate în avans. Această scădere este în conformitate cu ciclul de viață al FED și cu numărul subiacent de contracte deschise.

ACTIVE NETE

2.9. CAPITALUL FONDULUI

Contribuțiile îndeplinesc criteriile de contribuție din partea proprietarilor (EAR 1) și sunt, așadar, considerate drept capital al fondului în situațiile financiare ale FED. Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a contribuțiilor care urmează să fie primite de la statele membre ale FED. Capitalul nesolicitat al fondului este dedus din capitalul total (a se vedea Situația modificărilor activelor nete), așadar numai capitalul solicitat al fondului este recunoscut în bilanț.

Deoarece contribuțiile convenite sunt alocate unor perioade de raportare specificate, solicitările FED față de statele membre FED putând fi formulate numai în perioadele respective, toate sumele primite în avans sunt recunoscute ca fiind contribuții la capital reportate la capitolul „Datorii” mai degrabă decât denumite „capital”.

2.9.1. Capitalul solicitat al fondului – FED-uri active

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	Total
Capitalul fondului	10 435	20 819	29 290	60 544
Capitalul nesolicitat al fondului	-	-	(4 840 )	(4 840 )
Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2024	10 435	20 819	24 449	55 704
Capitalul fondului	10 434	20 816	29 278	60 528
Capitalul nesolicitat al fondului	-	-	(4 040 )	(4 040 )
Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2025	10 434	20 816	25 237	56 488

Fondurile nesolicitate reprezintă sumele care nu au fost încă solicitate statelor membre. Capitalul solicitat al fondului reprezintă contribuțiile care au fost solicitate de FED și transferate în conturile de trezorerie de către statele membre (a se vedea nota 2.9.2 de mai jos).

Prin Decizia (UE) 2025/2324 a Consiliului (6), contribuțiile statelor membre stabilite în acordurile interne privind cel de al 9-lea FED au fost reduse cu o sumă de 1,2 milioane EUR din fondurile dezangajate din acest FED. Rambursările care rezultă din această reducere au fost compensate prin solicitarea suplimentară de fonduri în cadrul celui de al 11-lea FED. De fapt, rambursarea va fi utilizată pentru prima tranșă din 2026 (a se vedea nota 2.7.2).

Deși Regatul Unit rămâne parte la FED până la închiderea tuturor programelor, în conformitate cu articolul 153 din Acordul de retragere, cota acestuia din fondurile neangajate și dezangajate din cel de al 9-lea și al 10-lea FED nu poate fi reutilizată. În 2025, Regatul Unit a solicitat ca cea de a doua tranșă a sa pentru anul respectiv să fie compensată utilizând cota sa restantă din rezerva celui de al 10-lea și a celui de al 11-lea FED. Prin urmare, capitalul fondului aferent celui de al 10-lea și celui de al 11-lea FED a fost redus cu 15 milioane EUR.

2.9.2. Capitalul solicitat și nesolicitat al fondului pe state membre și Regatul Unit

milioane EUR
Contribuții Al 11-lea FED	%	Capital nesolicitat la 31.12.2024	Capital solicitat în 2025	Capital nesolicitat la 31.12.2025
Austria	2,40	116	(19 )	97
Belgia	3,25	157	(26 )	131
Bulgaria	0,22	11	(2 )	9
Croația	0,23	11	(2 )	9
Cipru	0,11	5	(1 )	5
Republica Cehă	0,80	39	(6 )	32
Danemarca	1,98	96	(16 )	80
Estonia	0,09	4	(1 )	3
Finlanda	1,51	73	(12 )	61
Franța	17,81	862	(143 )	720
Germania	20,58	996	(165 )	831
Grecia	1,51	73	(12 )	61
Ungaria	0,61	30	(5 )	25
Irlanda	0,94	46	(8 )	38
Italia	12,53	606	(100 )	506
Letonia	0,12	6	(1 )	5
Lituania	0,18	9	(1 )	7
Luxemburg	0,26	12	(2 )	10
Malta	0,04	2	(0 )	2
Țările de Jos	4,78	231	(38 )	193
Polonia	2,01	97	(16 )	81
Portugalia	1,20	58	(10 )	48
România	0,72	35	(6 )	29
Slovacia	0,38	18	(3 )	15
Slovenia	0,22	11	(2 )	9
Spania	7,93	384	(63 )	320
Suedia	2,94	142	(24 )	119
Regatul Unit	14,68	710	(117 )	593
Total	100,00	4 840	(800 )	4 040

Întrucât capitalul celui de al 9-lea și al 10-lea FED a fost solicitat și primit în întregime în anii precedenți, în 2025 s-a solicitat suma de 800 de milioane EUR care se referă integral la cel de al 11-lea FED. Valoarea capitatului solicitat a scăzut de la 1 200 de milioane EUR în 2024 la 800 de milioane EUR în 2025.

2.9.3. Transferuri de capital solicitat al fondului între FED-urile active

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	Total
Sold la 31.12.2023	(509 )	(120 )	628	–
Transferul sumelor dezangajate din FED-urile anterioare către rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED	(1 )	1	–	–
Transferul sumelor din FED-urile anterioare către rezerva de performanță a celui de al 11-lea FED	–	(68 )	68	–
Sold la 31.12.2024	(510 )	(187 )	696	–
Transferul sumelor dezangajate din FED-urile anterioare către rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED	–	–	–	–
Transferul sumelor din FED-urile anterioare către rezerva de performanță a celui de al 11-lea FED	–	–	–	–
Sold la 31.12.2025	(510 )	(187 )	696	–

Această rubrică include resursele transferate între FED-urile active.

De la data intrării în vigoare a Acordului de la Cotonou, toate fondurile necheltuite în cadrul FED-urilor active anterioare sunt transferate FED-ului deschis cel mai recent după dezangajare. Resursele transferate din alte FED-uri majorează creditele fondului care le primește și reduc creditele fondului de origine. Fondurile transferate către rezerva de performanță a celui de al 10-lea și al 11-lea FED pot fi angajate doar în anumite condiții stabilite în Acordurile interne.

3. NOTE LA CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

VENITURI

milioane EUR
	Notă	2025	2024
Venituri din tranzacții fără contraparte directă	3.1	12	41
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă	3.2	28	90
Total		40	131

3.1. VENITURILE DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE CU CONTRAPARTE DIRECTĂ

Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb se referă la tranzacții în care entitatea care transferă furnizează resurse entității destinatare, fără ca aceasta din urmă să pună direct la dispoziție, în schimb, resurse de o valoare aproximativ egală. Rubrica include în principal sumele primite de la Comisie în cursul exercițiului și recuperările cheltuielilor operaționale.

milioane EUR
	Notă	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Recuperarea cheltuielilor		1	4	5	11	24
Veniturile din cofinanțare	3.1.1	–	1	–	1	17
Total		1	5	5	12	41

Veniturile din tranzacții fără contraparte directă pot fi defalcate pe moduri de gestiune după cum urmează:

milioane EUR
	2025	2024
Gestiune directă
Pusă în aplicare de:
Comisie	1	1
Agenții executive	1	2
Delegații ale UE	4	4
	6	7
Gestiune indirectă
Pusă în aplicare de:
Țări terțe	4	31
Organizații internaționale	1	3
Organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public	1	–
	6	34
Total	12	41

3.1.1. Veniturile din cofinanțare

Contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, cu condiția să nu afecteze contul de profit și pierdere atunci când sunt primite. Contribuțiile rămân la rubrica „Datorii” (a se vedea nota 2.7.2.1) până când condițiile aferente fondurilor donate sunt îndeplinite, și anume cheltuielile eligibile sunt suportate (a se vedea nota 3.5). Suma corespunzătoare este recunoscută apoi în contul de profit și pierdere ca venit din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, obținut din cofinanțare. În consecință, efectul asupra rezultatului economic al exercițiului financiar este zero.

3.2. VENITURILE DIN TRANZACȚII CU CONTRAPARTE DIRECTĂ

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Venituri financiare	–	–	8	8	19
Alte venituri	–	1	19	20	71
Total	–	2	26	28	90

Cele 8 milioane EUR de la rubrica „Venituri financiare” constau în principal în dobânzi acumulate aferente ordinelor de recuperare neplătite, dobânzi aferente soldurilor deținute la băncile centrale și comerciale, dobânzi pentru prefinanțare și venituri din instrumente financiare.

Rubrica „Alte venituri” se referă în principal la câștigurile din diferențele de schimb valutar. Pierderile corespunzătoare diferențelor de schimb valutar sunt înregistrate la „Alte cheltuieli” (a se vedea nota 3.7).

CHELTUIELI

3.3. CHELTUIELI EXECUTATE DE ALTE ENTITĂȚI

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Servicii de asistență tehnică	–	–	4	4	4

Suma de 4 milioane EUR corespunde cheltuielilor cu asistența tehnică suportate pentru mai multe instrumente financiare.

3.4. INSTRUMENTE DE AJUTOR

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Ajutoare programabile	2	6	459	467	630
Proiecte intra-ACP	–	85	331	416	497
Ajutoare de urgență	–	1	48	50	(13 )
Alte programe de ajutor	5	–	–	5	–
Sprijin instituțional	–	(9 )	14	4	4
Contribuții la fondurile fiduciare	–	–	101	101	118
Total	8	83	953	1 043	1 237

Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă diverse instrumente de ajutor și îmbracă forme diferite, în funcție de modul în care sunt efectuate și gestionate plățile.

În 2025, cheltuielile de exploatare au scăzut cu 194 de milioane EUR, în principal ca urmare a scăderii cheltuielilor din cadrul celui de al 11-lea FED, care au scăzut de la 1 145 de milioane EUR în 2024 la 953 de milioane EUR în 2025. Această scădere reflectă ciclul de viață al FED-urilor, pe măsură ce acestea se apropie treptat de închidere. Cel de al 11-lea FED a ajuns în etapa finală după intrarea în vigoare a clauzei de caducitate la 31 decembrie 2020, care a stabilit o dată-limită pentru noile angajamente. Deși nu pot fi adoptate noi decizii de finanțare, punerea în aplicare a proiectelor în curs continuă până la finalizarea acestora, ceea ce va duce la scăderea treptată a cheltuielilor.

În mod similar, cheltuielile din cadrul celui de al 10-lea FED reflectă stadiul avansat de implementare a programelor și închiderea progresivă a acestora. Închiderea celui de al 10-lea FED avansează bine, majoritatea contractelor fiind deja închise, iar restul contractelor aflându-se în etapele finale de închidere operațională și financiară, inclusiv evaluările, auditurile și recuperările. Sumele negative din cadrul celui de al 10-lea FED legate de sprijinul instituțional rezultă din reluarea angajamentelor din 2024, care au depășit cheltuielile efective suportate în 2025. Acestea se referă la contractul „Sprijin instituțional pentru Secretariatul ACP”, care fusese programat inițial să se încheie în decembrie 2024, dar a fost prelungit până la 15 septembrie 2025. Din cauza întârzierilor legate de renovarea și vânzarea Casei ACP, activitățile planificate nu au putut fi puse în aplicare integral, ceea ce a dus la o dezangajare de 10,7 milioane EUR.

În 2025, cheltuielile pentru proiectele intra-ACP au fost afectate de un câștig în valoare de 23 de milioane EUR ca urmare a reluării unui angajament din 2024 legat de un proiect care reflectă informațiile actualizate privind punerea în aplicare primite de la partenerul de implementare.

Cel de al 9-lea FED este în prezent în etapa finală de închidere, doar un număr limitat de contracte fiind încă în curs.

În total, în perioada februarie 2025-ianuarie 2026 au fost închise 578 de contracte în cadrul celor trei FED-uri deschise, ceea ce a contribuit la reducerea cheltuielilor operaționale.

3.5. CHELTUIELI DE COFINANȚARE

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Cofinanțare	–	1	–	1	17

La această rubrică sunt incluse cheltuielile suportate în 2025 pentru proiectele de cofinanțare. Trebuie precizat faptul că cheltuielile suportate includ sumele estimate legate de separarea exercițiilor financiare (și, în consecință, reluările sumelor estimate aferente exercițiului financiar anterior).

În conformitate cu normele contabile privind cofinanțarea, sumele angajate nu au avut niciun impact asupra rezultatului FED pentru exercițiul financiar, deoarece au fost recunoscute atât în cheltuielile de cofinanțare, cât și în veniturile din cofinanțare (a se vedea, de asemenea, nota 3.1.1).

Instrumente de ajutor și cheltuieli de cofinanțare defalcate pe tip de gestiune

milioane EUR
	2025	2024
Gestiune directă
Pusă în aplicare de:
Comisie	32	17
Agenții executive ale UE	2	3
Fonduri fiduciare	–	118
Delegații ale UE	103	148
	137	286
Gestiune indirectă
Pusă în aplicare de:
BEI și FEI	130	84
Organizații internaționale	354	287
Organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public	88	156
Organisme de drept public	55	126
Țări terțe	278	314
Organe ale UE cu parteneriat public-privat	1	–
	906	967
Total	1 044	1 254

3.6. COSTURI DE FINANȚARE

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Pierderi nete din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor	(2 )	1	4	3	(1 )
Pierderi din active financiare sau datorii financiare la VJED	–	2	31	33	3
Subvenții pentru taxe	–	–	4	4	2
Total	(2 )	3	39	40	3

Pierderile nete din deprecierea împrumuturilor și creanțelor includ pierderile din deprecierea instrumentelor financiare și cheltuielile estimate cu sumele nerecuperabile rezultate din ordinele de recuperare vechi (de peste doi ani), falimente și derogări.

Cheltuielile financiare în valoare de 33 de milioane EUR pentru activele financiare la FVSD se referă în principal la diferențele de curs valutar, la modificările dobânzii și ale valorii juste aferente mai multor instrumente financiare.

Suma de 4 milioane EUR de la rubrica „Subvenție pentru taxe” se referă la cheltuielile suportate în cadrul instrumentului financiar Kulima.

3.7. ALTE CHELTUIELI

La această rubrică sunt incluse cheltuielile de natură administrativă, cum ar fi serviciile externe care nu sunt de natură informatică, comunicările și publicațiile, costurile de formare etc.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	2025	2024
Cheltuieli administrative și informatice	-	1	7	8	43
Pierderi realizate aferente creanțelor comerciale	1	–	–	1	4
Pierderi din diferențele de curs valutar	–	3	31	34	63
Pierderi din diferențele de curs valutar aferente instrumentelor financiare	–	–	3	3	1
Total	1	5	40	46	110

Rubrica „Cheltuieli administrative și informatice” include sumele care se bazează pe acordul intern al FED cu Comisia pentru a acoperi cheltuielile administrative suportate atât de sediul central, cât și de delegații pentru gestionarea programelor FED.

În 2025, cheltuielile administrative au fost afectate de reluarea unui angajament din 2024 legat de cheltuielile cu personalul finanțate de FED. Prin urmare, cheltuielile cu personalul raportate sunt de 1,3 milioane EUR, și nu de 36 de milioane EUR, cheltuielile suportate efectiv în 2025.

4. ACTIVE CONTINGENTE, DATORII CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

4.1. ACTIVELE CONTINGENTE

Activele contingente sunt activele potențiale care sunt rezultatul unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora entitatea nu deține în întregime controlul.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Garanțiile de prefinanțare	–	–	13	13	19

Garanțiile de prefinanțare sunt solicitate, în anumite cazuri, de beneficiari care nu sunt state membre atunci când se efectuează plăți în avans.

La sfârșitul anului 2025, garanțiile de prefinanțare erau în valoare de 13 milioane EUR, în timp ce în 2024 valoarea acestora fusese de 19 milioane EUR. Această evoluție este conformă cu lichidarea FED și cu încheierea treptată a contractelor.

În cazul contractelor care fac obiectul gestiunii indirecte, garanțiile aparțin unei autorități contractante, alta decât FED, și, prin urmare, nu sunt prezentate în situațiile FED.

4.2. DATORIILE CONTINGENTE

Datoriile contingente sunt fie obligații potențiale care sunt rezultatul unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora entitatea nu deține în întregime controlul, fie obligații actuale care decurg din evenimente anterioare în cazul în care ieșirea de resurse nu este probabilă sau cuantumul nu poate fi evaluat în mod fiabil.

4.2.1. Garanții acordate

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Garanții acordate	–	–	29	29	26

Tabelul de mai sus prezintă măsura în care FED este expus la posibile plăți viitoare legate de garanțiile furnizate Grupului BEI sau altor instituții financiare. Sumele sunt prezentate la valorile rezultate după deducerea provizioanelor financiare sau a datoriilor financiare recunoscute pentru aceste programe.

Suma de 29 de milioane EUR se referă la garanții din cadrul următoarelor instrumente financiare: 8 milioane EUR în cadrul instrumentului financiar Euritz, 10 milioane EUR în cadrul KULIMA FUND și alte 11 milioane EUR în cadrul mecanismului ZAMBIA privind lanțul valoric din sectorul agricol.

4.2.2. Datoriile contingente legate de cauze juridice

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Cauze pendinte	–	9	7	16	7

La sfârșitul anului 2025, existau doar două cauze pendinte, în valoare totală de 16 milioane EUR.

4.3. ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

4.3.1. Angajamente restante care nu au fost încă înregistrate ca și cheltuieli

Suma prezentată mai jos este RAL-ul bugetar (reste à liquider – „restul de lichidat”) din care se scad sumele aferente care au fost incluse la cheltuieli în contul de profit și pierdere. RAL-ul bugetar este o sumă care reprezintă angajamentele pentru care nu s-au efectuat încă plăți și/sau dezangajări. Acesta este consecința firească a existenței programelor multianuale.

milioane EUR
	Al 9-lea FED	Al 10-lea FED	Al 11-lea FED	31.12.2025	31.12.2024
Angajamente restante care nu au fost încă înregistrate ca și cheltuieli	16	106	1 533	1 654	2 701

Scăderea RAL-ului este determinată în mare măsură de scăderea RAL-ului bugetar, care a fost de 2 697 de milioane EUR la sfârșitul anului 2025 (în 2024: 3 812 milioane EUR). Acest lucru este conform cu ciclul de viață al FED și este corelat, de asemenea, cu evoluția numărului de contracte în curs (a se vedea nota 2.2).

5. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații prezentate în legătură cu managementul riscului financiar al FED se referă la operațiuni de trezorerie efectuate de Comisie în numele FED în vederea execuției resurselor fondului.

5.1. POLITICI ÎN MATERIE DE MANAGEMENT AL RISCURILOR ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE ÎMPOTRIVA RISCURILOR

Normele și principiile pentru gestionarea operațiunilor de trezorerie sunt prevăzute în Regulamentul financiar al celui de al 11-lea FED și în Acordul intern.

Se aplică următoarele principii generale, care rezultă din regulamentul menționat anterior:

(a)	contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în conturi speciale deschise la banca de emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de acesta. Sumele aferente contribuțiilor rămân în aceste conturi speciale până când trebuie efectuate plățile FED;

(b)	contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt exprimate în EUR și în alte monede;

(c)	conturile bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire de cont.

Pe lângă conturile speciale, Comisia a deschis, în numele FED, alte conturi bancare la instituții financiare (bănci centrale și bănci comerciale) pentru a efectua plăți și a face încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.

Operațiunile de trezorerie și de plată au un grad ridicat de automatizare și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.

Un set scris de orientări și de proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată, având obiectivul de a limita riscul operațional și financiar și de a asigura un nivel adecvat de control. Aceste orientări și proceduri acoperă domenii diferite de operare, iar conformitatea cu orientările și procedurile este verificată periodic.

5.2. RISCUL VALUTAR

Expunerea FED la riscul valutar la încheierea exercițiului financiar – poziție netă

milioane EUR
	31.12.2025				31.12.2024
	USD	EUR	Altele	Total	USD	EUR	Altele	Total
Active financiare
Active financiare la costul amortizat	15	5	5	25	10	4	7	21
Active financiare la VJED	37	54	1	92	42	61	9	112
Creanțele	5	4		9	6	5	–	11
Numerar și echivalente de numerar	6	280	–	286	11	400	–	411
	63	343	6	412	69	470	16	555
Datorii financiare
Provizioane financiare și datoria privind garanțiile	–	(5 )	–	(5 )	–	(3 )	–	(3 )
	–	(5 )	–	(5 )	–	(3 )	–	(3 )
Total	63	338	6	407	69	467	16	552

Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte monede sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția plăților. În consecință, operațiunile de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.

5.3. RISCUL RATEI DOBÂNZII

FED nu contractează împrumuturi și, în consecință, nu este expus riscului ratei dobânzii.

FED obține dobândă la soldurile pe care le deține în diferite conturi bancare. Prin urmare, Comisia, în numele FED, a instituit măsuri menite să asigure faptul că dobânzile obținute periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile posibile ale acestora.

Contribuțiile la bugetul FED se varsă de fiecare stat membru într-un cont special deschis la o instituție financiară desemnată de acesta. Pentru a aborda riscul de remunerare negativă, care exista în urmă cu câțiva ani, există proceduri de gestionare a numerarului pentru a reduce la minimum soldurile păstrate în conturile în cauză. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/888 al Consiliului (7), orice remunerație negativă aplicată acestor conturi este suportată de statul membru în cauză.

Soldurile de la sfârșitul zilei ale conturilor deschise la bănci comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în astfel de conturi are la bază rate de piață variabile cărora li se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). În cazul majorității conturilor, calculul dobânzii aferente depinde de o rată de referință pe piață și este ajustat pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. În consecință, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la rate mai mici decât ratele pieței.

5.4. RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTE)

Expunerea maximă la riscul de credit

Pentru activele financiare, valorile raportate sunt valori contabile nete și reprezintă expunerea FED la riscul de credit la sfârșitul perioadei de raportare.

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Active financiare
Împrumuturi	25	21
Numerar și echivalente de numerar	286	411
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă (*1)	9	11
Garanții acordate
Contracte de garanție financiară	13	12
Total la 31.12.2025	333	454
(*1) Cu excepția cheltuielilor reportate

Împrumuturi aferente instrumentelor financiare: calitatea creditului

milioane EUR
	31.12.2025
	Etapa 1	Etapa 2	Etapa 3	POCI	Total
Rating de credit
Categoria premium și superioară	–	–	–	–	–
Categoria medie superioară	–	–	–	–	–
Categoria medie inferioară	–	–	–	–	–
Categoria „non-investment grade” și „default grade”	23	4	7	–	33
Valoarea contabilă brută	23	4	7	–	33
Minus ajustarea pentru pierderi	2	1	5	–	8
Valoare contabilă netă	21	3	2	–	25

Numerar și echivalente de numerar: calitatea creditului

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
Rating de credit
Categoria premium și superioară	266	314
Categoria medie superioară	15	91
Categoria medie inferioară	5	6
Categoria „non-investment grade” și „default grade”	–	–
Valoarea contabilă brută	286	411
Minus ajustarea pentru pierderi	-	-
Valoare contabilă netă	286	411

Creanțe: calitatea creditului

milioane EUR
	31.12.2025
	Nescadente	Restante	Restante	Restante	Restante	Total
	Nescadente	0-30 de zile	31-90 de zile	91 de zile-1 an	> 1 an	Total
Valoarea contabilă brută	9	–	–	–	–	9
Minus ajustarea pentru pierderi	–	–	–	–	–	–
Valoare contabilă netă	9	–	–	–	–	9

Active financiare la VJED: calitatea creditului

În 2025, activele financiare la VJED incluse în aceste situații financiare se referă la investiții de capital care nu fac obiectul riscului de credit (a se vedea nota 2.1).

5.5. RISCUL DE LICHIDITATE

Analiza scadenței datoriilor financiare pe baza scadențelor contractuale rămase

Datoriile financiare și obligațiile de plată de la această rubrică sunt prezentate la valoarea contabilă din bilanț.

milioane EUR
	< 1 an	1-5 ani	> 5 ani	Total
Datorii financiare la 31.12.2025	187	0	–	187
Datorii financiare la 31.12.2024	256	0	–	256

Principiile bugetare aplicate FED asigură faptul că resursele de numerar globale aferente perioadei bugetare sunt întotdeauna suficiente pentru efectuarea plăților. Într-adevăr, totalul contribuțiilor statelor membre este egal cu suma globală a creditelor de plată pentru perioada bugetară relevantă.

Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile au caracter sezonier.

În vederea asigurării faptului că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează să fie efectuate într-o anumită lună, informațiile privind situația trezoreriei fac obiectul unor schimburi periodice între trezoreria Comisiei și serviciile ordonatoare relevante.

Pe lângă cele menționate mai sus, în contextul operațiunilor de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de gestionare a numerarului asigură faptul că zilnic sunt disponibile suficiente lichidități în fiecare cont bancar al FED.

6. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

Părțile afiliate ale FED sunt Fondul fiduciar Bêkou al UE, Fondul fiduciar al UE pentru Africa și Comisia Europeană. Tranzacțiile dintre aceste entități se efectuează în cadrul operațiunilor obișnuite ale FED, motiv pentru care pentru respectivele tranzacții nu sunt necesare cerințe specifice de prezentare de informații, în conformitate cu normele contabile ale UE.

FED nu are o conducere separată, întrucât este gestionat de Comisie. Drepturile la plată ale personalului-cheie din conducerea UE, incluzând Comisia, au fost prezentate în conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene la rubrica 7.2, Drepturile la plată ale personalului-cheie din conducere.

7. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI

La data semnării acestor conturi, nu au fost constatate de către contabilul FED și nici nu i-au fost raportate probleme semnificative care să necesite o prezentare separată în prezenta secțiune. Conturile anuale și notele aferente au fost întocmite utilizând cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate mai sus.

8. RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR

Rezultatul economic al exercițiului financiar se calculează în temeiul principiilor contabilității pe bază de angajamente. Rezultatul bugetar se bazează însă pe normele contabilității de casă. Întrucât atât rezultatul economic, cât și rezultatul bugetar se referă la aceleași tranzacții operaționale subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, subliniind principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli. Notele la tabel oferă informații suplimentare referitoare la natura principalelor elemente reconciliate.

milioane EUR
	2025	2024
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR	(1 094 )	(1 240 )
Venituri
Drepturi la plată care nu afectează rezultatul bugetar	(5 )	(25 )
Drepturi la plată constatate în cursul exercițiului financiar curent, dar necolectate încă	(10 )	(4 )
Drepturi la plată constatate în cursul exercițiilor financiare precedente și colectate în exercițiul financiar curent	13	18
Scăderea consumului de venituri	44	38
Venituri (nete) înregistrate în avans	(25 )	(98 )
Altele	–	–
Cheltuieli
Cheltuieli ale exercițiului financiar curent neplătite încă	10	65
Cheltuieli ale exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent	(48 )	(176 )
Efectul net al prefinanțării	730	1 147
Cheltuieli (nete) înregistrate în avans	(509 )	(1 070 )
Altele
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR	(893 )	(1 345 )

8.1. ELEMENTE DE RECONCILIERE – VENITURI

Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor încasate din drepturile la plată constatate în cursul exercițiului financiar și sumelor încasate din drepturile la plată care au fost constatate în exercițiile financiare anterioare.

Drepturile la plată care nu afectează rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă bugetară, acestea nu pot fi considerate venituri, întrucât suma încasată este transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou fără o decizie a Consiliului.

Astfel, drepturile la plată constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, drepturile la plată constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Rândul „Efectul net al prefinanțării” se referă la compensarea prefinanțării cu sumele recuperate de la beneficiari. Aceste încasări de numerar reprezintă venituri bugetare, dar nu au niciun impact asupra rezultatului economic și, prin urmare, trebuie adăugate în scopul reconcilierii.

Veniturile nete înregistrate în avans constau în principal în regularizări efectuate la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării exercițiilor. Se ia în considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările veniturilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.

8.2. ELEMENTE DE RECONCILIERE – CHELTUIELI

Cheltuielile exercițiului financiar curent neplătite încă trebuie adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii întrucât fac parte din cheltuielile bugetare aferente exercițiului financiar curent, dar fie nu au efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul în care se fac corecții.

Încasările de numerar care provin din anularea plăților nu afectează rezultatul economic, dar au impact asupra rezultatului bugetar.

Efectul net al prefinanțării reprezintă combinarea noilor prefinanțări plătite în exercițiul financiar curent (recunoscute drept cheltuieli bugetare ale exercițiului financiar) și compensarea prefinanțării plătite în exercițiul financiar curent sau în exercițiile financiare anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

Cheltuielile nete înregistrate în avans constau în principal din regularizări efectuate la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării exercițiilor, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate FED. Se ia în considerare numai efectul net, și anume cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările cheltuielilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.

PARTEA I.2

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE ȘI ALE FONDULUI FIDUCIAR AL UE PENTRU AFRICA

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FONDULUI FIDUCIAR BÊKOU AL UE PENTRU 2025 (8)

INFORMAȚII GENERALE

Contextul general al fondurilor fiduciare ale Uniunii

Instituire

În conformitate cu articolele 238 și 239 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii („RF UE”) (9) și cu articolul 35 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare („RF FED”) (10), Comisia Europeană poate să instituie fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe („fonduri fiduciare ale UE/FFUE”). Fondurile fiduciare ale Uniunii sunt constituite în temeiul unui acord încheiat cu alți donatori pentru a lua măsuri de urgență și măsuri ulterioare situațiilor de urgență cu scopul de a răspunde unei situații de criză, precum și măsuri tematice.

Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie de către Comisia Europeană, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului sau după obținerea aprobării acestora. Această decizie include acordul de constituire încheiat cu alți donatori.

Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie și se execută exclusiv cu respectarea următoarelor condiții:

—

intervenția Uniunii are valoare adăugată: obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii, în special având în vedere amploarea sau efectele potențiale ale acestora, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii decât la nivel național, iar utilizarea instrumentelor de finanțare existente nu ar fi suficientă pentru a se atinge obiectivele de politică ale Uniunii;

—	fondurile fiduciare ale Uniunii contribuie la asigurarea unei vizibilități politice clare a Uniunii, comportă avantaje clare de gestiune și asigură un control mai bun din partea Uniunii asupra riscurilor și a plăților contribuțiilor din partea Uniunii și a altor donatori;

—	fondurile fiduciare ale Uniunii nu dublează alte canale de finanțare sau instrumente similare existente, fără a aduce elemente suplimentare;

—	obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii sunt aliniate cu obiectivele instrumentului Uniunii sau postului bugetar din care sunt finanțate.

Fondurile fiduciare actuale ale UE

Până în prezent, Comisia a instituit patru FFUE:

—	FFUE BÊKOU, al cărui obiectiv este de a sprijini toate aspectele ieșirii Republicii Centrafricane din criză și eforturile sale de reconstrucție. A fost instituit la 15 iulie 2014;

—	FFUE MADAD, un fond fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană. A fost instituit la 15 decembrie 2014;

—	FFUE AFRICA, un fond fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa. A fost instituit la 12 noiembrie 2015;

—	FFUE COLUMBIA, care sprijină punerea în aplicare a acordului de pace în contextul redresării rapide și a stabilizării în urma conflictului. A fost instituit la 12 decembrie 2016.

Misiune

FFUE Bêkou a fost înființat cu scopul de a promova stabilizarea și reconstrucția Republicii Centrafricane (RCA). Principalul obiectiv al fondului, astfel cum este prevăzut în Acordul constitutiv, este acela de „a furniza ajutor consecvent și focalizat pentru reziliența grupurilor vulnerabile și sprijin pentru toate aspectele legate de ieșirea din criză și reconstrucția Republicii Centrafricane, de a coordona acțiunile pe termen scurt, mediu și lung și de a ajuta țările învecinate să facă față consecințelor crizei”.

Principalele activități operaționale

Fondul fiduciar al Uniunii reunește resurse provenind de la diferiți donatori pentru a finanța programe pe baza obiectivelor convenite. De la crearea sa în iulie 2014, FFUE Bêkou a adoptat 22 de programe și are peste 2,5 milioane de beneficiari. Scopul programelor este de a oferi asistență Republicii Centrafricane și populației acesteia în urma crizei din 2013. Mai precis, FFUE Bêkou urmărește să asigure accesul la servicii de bază (în principal asistență medicală, apă și salubritate), să sprijine redresarea economică și crearea de locuri de muncă și să promoveze coeziunea socială și reconcilierea.

Guvernanță

Gestionarea FFUE Bêkou este asigurată de Comisia Europeană, care acționează, de asemenea, ca secretariat al celor două organe de conducere - consiliul de administrație al fondului fiduciar și comitetul operațional. Consiliul de administrație și comitetul operațional ale FFUE Bêkou sunt compuse din reprezentanți ai donatorilor, ai Comisiei, ai Parlamentului European, un reprezentant al autorităților Republicii Centrafricane și observatori. Normele privind componența consiliului de administrație și regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii.

Principala sarcină a consiliului de administrație este de a stabili și revizui strategia globală a fondului fiduciar. Comitetul operațional este responsabil de selectarea acțiunilor finanțate de fond și supraveghează punerea în aplicare a acestora. De asemenea, comitetul aprobă conturile anuale și rapoartele anuale privind activitățile finanțate de fondul fiduciar.

Surse de finanțare

FFUE Bêkou este finanțat prin contribuții din partea donatorilor.

Conturile anuale

Bazele întocmirii

Cadrul juridic și termenele pentru întocmirea conturilor anuale sunt stabilite prin „Acordul de instituire a Fondului fiduciar al Uniunii Europene pentru Republica Centrafricană”, „Fondul fiduciar Bêkou al UE” și prin regulamentul său intern („Acordul constitutiv”). În conformitate cu Acordul constitutiv, conturile anuale sunt întocmite în conformitate cu normele adoptate de contabilul Comisiei (Normele contabile ale UE, EAR), care se bazează pe standardele de contabilitate acceptate la nivel internațional pentru sectorul public (IPSAS).

Contabil

Contabilul Comisiei îndeplinește rolul de contabil al fondurilor fiduciare ale Uniunii. Contabilul răspunde de stabilirea procedurilor contabile și a planului de conturi comune tuturor fondurilor fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF și Curtea de Conturi exercită aceleași competențe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca și în cazul altor acțiuni întreprinse de Comisie. În fiecare an, fondurile fiduciare ale Uniunii fac, de asemenea, obiectul unui audit extern independent.

Componența conturilor anuale

Conturile anuale acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie și cuprind situațiile financiare și rapoartele privind execuția bugetară. În timp ce situațiile financiare și notele complementare se întocmesc pe baza contabilității de angajamente, rapoartele privind execuția bugetară se bazează în principal pe mișcările de numerar.

Procesele care au loc de la întocmirea conturilor provizorii până la descărcarea de gestiune

Conturile anuale fac obiectul unui audit extern independent. Conturile anuale provizorii întocmite de contabil sunt transmise, până la data de 15 februarie a anului următor, comitetului operațional care le transmite ulterior societății de audit selectate de entitate în urma unei proceduri de licitație. În urma auditului, contabilul întocmește conturile anuale finale și le transmite comitetului operațional [articolul 8 alineatul (3) al patrulea paragraf litera (c)].

Conturile anuale ale FFUE Bêkou sunt consolidate în conturile anuale ale Fondului European de Dezvoltare.

Elemente operaționale notabile ale exercițiului

Principalele realizări ale exercițiului financiar

În iulie 2014, UE a lansat primul său fond fiduciar, denumit Bêkou (ceea ce înseamnă „speranță” în limba sango), pentru a oferi asistență Republicii Centrafricane și populației acesteia în urma crizei din 2013. FFUE Bêkou urmărește să asigure accesul la servicii de bază (în principal asistență medicală, apă și salubritate), să sprijine dezvoltarea rurală și redresarea economică și să promoveze reconcilierea. De la crearea sa, FFUE Bêkou a finanțat 22 de programe, împărțite în 125 de proiecte, și a ajuns la peste jumătate din populația țării.

Republica Centrafricană (RCA) rămâne un stat fragil din multe puncte de vedere, în special în ceea ce privește guvernanța și capacitatea locală.

Situația în materie de securitate s-a îmbunătățit treptat. Cu toate acestea, subregiunea rămâne afectată de instabilitatea cauzată de conflictele din Sudan, Republica Democratică Congo (RDC) și Ciad. Această situație cauzează fluxuri de refugiați către RCA, exacerbând insecuritatea alimentară.

În 2025, economia Republicii Centrafricane a fost caracterizată de o inflație ridicată și de deficite. Cu toate acestea, situația din țară se îmbunătățește treptat pe baza Planului național de dezvoltare (PND 2024-2028), care este o foaie de parcurs pentru transformarea socială și economică a RCA. Planul este pus în aplicare treptat. Acest lucru este demonstrat de succesele Mesei rotunde a donatorilor, care a avut loc la Casablanca în septembrie 2025.

Anul 2025 a fost marcat, de asemenea, de alegerile generale grupate din decembrie (prezidențiale, municipale, regionale și legislative), cu sprijinul logistic al MINUSCA (Mission Multidimensionnelle intégrée des Nations Unies pour la Stabilisation en République Centrafricaine) și cu sprijinul financiar al UE (listele electorale, Agenția Electorală Națională). Relația cu UE rămâne cordială și stabilă.

Etapa de închidere a fondului – caracterizată de închideri și dezangajări, auditurile și evaluările efectuându-se până în 2026 – începe odată cu încheierea implementării operaționale a ultimelor proiecte. Ar trebui subliniat faptul că va fi menținută continuitatea acțiunilor (în special în domeniul sănătății și al educației), în măsura posibilului, prin intermediul proiectelor IVCDCI, ca urmare a lecțiilor învățate în cursul implementării fondului, în consultare cu guvernul și cu partenerii tehnici și financiari, în conformitate cu Planul național de dezvoltare.

Principalele realizări în domenii de interes specifice

Principalele realizări din 2025 prezentate mai jos reflectă principalele obiective/domenii de intervenție specifice ale fondului fiduciar.

În domeniul accesului la servicii, 21 de foraje au fost reabilitate, îmbunătățind accesul la serviciile de apă, igienă și salubritate (EHA) al unui număr suplimentar de 10 500 de persoane în 2025, numărul total de beneficiari suplimentari ajungând astfel la 1 197 087 de la data începerii implementării fondului.

În domeniul coeziunii sociale, 1 450 de femei și fete au beneficiat de activități de emancipare economică, toate în cadrul proiectului DEVRUR II, pus în aplicare de Enabel în 2025. Dintre acestea, 865 au beneficiat de formare în domeniul gestiunii financiare, 575 au beneficiat de formare pentru a obține un loc de muncă, iar 10 au beneficiat de sprijin pentru a începe o activitate generatoare de venituri. Astfel, numărul femeilor și fetelor care au participat la activități de emancipare socioeconomică pe durata fondului este de 174 850.

În domeniul sprijinirii redresării sectoarelor economice și de producție, 3 770 de persoane au beneficiat de formare tehnică și profesională, toate în cadrul „agropoles”, instituite prin proiectul DEVRUR II, numărul total de persoane care au beneficiat de activități de dezvoltare a competențelor datorită finanțării Bêkou ajungând la 121 900. În plus, 32 de persoane și-au găsit un loc de muncă, 23 au început un proiect antreprenorial și 17 au înființat o activitate generatoare de venituri în 2025 datorită sprijinului acordat prin proiectul DEVRUR.

În plus, Enabel a creat, de asemenea, 4 114 de locuri de muncă THIMO (Travaux à Haute Intensité de Main-d'œuvre - activități cu utilizare intensivă a forței de muncă) în 2025, ceea ce a permis finalizarea ultimelor lucrări de construcție a „agropoles” și formarea a unui număr suplimentar de 58 de membri ai personalului (personal administrativ și tehnic și formatori), numărul total al personalului administrativ sau al furnizorilor de servicii ale căror capacități au fost consolidate de fond ajungând astfel la 20 675.

Bugetul și execuția bugetară

Până la sfârșitul anului 2025, contribuțiile la FFUE Bêkou au fost de peste 310 milioane EUR, la fel ca în anul precedent, 2024. Pe lângă această sumă, au mai fost contribuții de 2,3 milioane EUR pentru alte venituri (dobânzi și ordine de recuperare încasate). Fondul fiduciar a finalizat angajarea și contractarea tuturor contribuțiilor primite până la 31 decembrie 2021, cu excepția fondurilor rezervate pentru monitorizare, evaluare, audit și comunicare, care pot fi încă contractate după această dată.

În 2025, erau în curs 5 contracte, cu un buget total de aproximativ 43,9 milioane EUR, inclusiv 3 proiecte operaționale (DEVRUR II Enabel, PAPEUR Rural & WASH PEPEV).

Impactul activităților în situațiile financiare

În situațiile financiare, impactul activităților menționate mai sus este cel mai vizibil atunci când se analizează următoarele elemente:

—

prefinanțarea: a scăzut cu 2 183 de mii EUR ca urmare a lichidării fondului fiduciar și a încheierii proiectelor operaționale în 2025. Întrucât fondul fiduciar a ajuns la sfârșitul perioadei de punere în aplicare la 31 decembrie 2025, toate contractele operaționale au încetat, ceea ce a dus la o creștere a lichidării soldurilor de prefinanțare. Soldul restant se referă la proiecte pentru care rapoartele financiare finale nu fuseseră încă primite la încheierea exercițiului;

—	datoriile financiare: au scăzut cu 10 676 de mii EUR, în principal ca urmare a faptului că nu s-au încasat contribuții în cursul anului;

—

cheltuielile de funcționare: au crescut cu 3 914 de mii EUR, în principal din cauza costurilor reale și acumulate mai mari recunoscute la închiderea proiectelor, a aplicării unor rate mai ridicate de implementare și de eligibilitate a fondului fiduciar și a finalizării mai multor proiecte după încheierea perioadei de implementare a fondului fiduciar.

BILANȚ

mii EUR
	31.12.2025	31.12.2024
ACTIVE IMOBILIZATE
Prefinanțare	–	–
	–	–
ACTIVE CURENTE
Prefinanțare	436	2 619
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	1 496	2 267
Numerar și echivalente de numerar	14 498	23 465
	16 430	28 350
TOTAL ACTIVE	16 430	28 350
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare	(13 431 )	(24 108 )
	(13 431 )	(24 108 )
DATORII CURENTE
Obligații de plată	(1 927 )	(2 536 )
Cheltuieli înregistrate în avans	(1 072 )	(1 707 )
	(2 998 )	(4 243 )
TOTAL DATORII	(16 430 )	(28 350 )
ACTIVE NETE	–	–

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

mii EUR
	2025	2024
VENITURI
Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă
Venituri din donații	10 676	6 894
Recuperarea cheltuielilor	448	183
	11 125	7 076
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă
Venituri financiare	400	884
	400	884
Total venituri	11 525	7 961
CHELTUIELI
Cheltuieli de funcționare	(10 224 )	(6 310 )
Costuri de finanțare	(2 )	(166 )
Alte cheltuieli	(1 300 )	(1 485 )
Total cheltuieli	(11 525 )	(7 961 )
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR	–	–

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

mii EUR
	2025	2024
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–
(Creșterea)/scăderea prefinanțării	2 183	1 126
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții cu contraparte directă și a sumelor de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	771	1 196
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare	(10 676 )	(6 894 )
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată	(609 )	2 536
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans	(635 )	(2 919 )
FLUXURI NETE DE NUMERAR	(8 967 )	(4 955 )
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar	(8 967 )	(4 955 )
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar	23 465	28 420
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar	14 498	23 465

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FFUE AFRICA PENTRU 2025 (11)

INFORMAȚII GENERALE PRIVIND FFUE AFRICA

Contextul general al fondurilor fiduciare ale Uniunii

Instituire

În conformitate cu articolele 238 și 239 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii („RF UE”) (12) și cu articolul 35 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare („RF FED”) (13), Comisia Europeană poate să instituie fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe („fonduri fiduciare ale UE/FFUE”). Fondurile fiduciare ale Uniunii sunt constituite în temeiul unui acord încheiat cu alți donatori pentru a lua măsuri de urgență și măsuri ulterioare situațiilor de urgență cu scopul de a răspunde unei situații de criză, precum și măsuri tematice.

Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie și se execută exclusiv cu respectarea următoarelor condiții:

—

—	fondurile fiduciare ale Uniunii contribuie la asigurarea unei vizibilități politice clare a Uniunii, comportă avantaje clare de gestiune și asigură un control mai bun din partea Uniunii asupra riscurilor și a plăților contribuțiilor din partea Uniunii și a altor donatori;

—	fondurile fiduciare ale Uniunii nu dublează alte canale de finanțare sau instrumente similare existente, fără a aduce elemente suplimentare;

—	obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii sunt aliniate cu obiectivele instrumentului Uniunii sau postului bugetar din care sunt finanțate.

Fondurile fiduciare actuale ale UE

Până în prezent, Comisia a instituit patru FFUE:

—	FFUE BÊKOU, al cărui obiectiv este de a sprijini toate aspectele ieșirii Republicii Centrafricane din criză și eforturile sale de reconstrucție. A fost instituit la 15 iulie 2014;

—	FFUE MADAD, un fond fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană. A fost instituit la 15 decembrie 2014;

—	FFUE AFRICA, un fond fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa. A fost instituit la 12 noiembrie 2015;

—	FFUE COLUMBIA, care sprijină punerea în aplicare a acordului de pace în contextul redresării rapide și a stabilizării în urma conflictului. A fost instituit la 12 decembrie 2016.

Misiune

Principalele obiective ale FFUE AFRICA sunt de a sprijini toate aspectele stabilității și de a contribui la o mai bună gestionare a migrației, precum și la abordarea cauzelor profunde ale destabilizării, ale strămutării forțate și ale migrației neregulamentare, mai ales prin promovarea rezilienței, a oportunităților economice și a egalității de șanse, a securității și a dezvoltării și prin combaterea încălcărilor drepturilor omului.

Principalele activități operaționale

Fondul fiduciar al Uniunii reunește resurse provenind de la diferiți donatori pentru a finanța o acțiune pe baza obiectivelor convenite. FFUE Africa își desfășoară activitatea în trei zone geografice principale, și anume regiunea Sahel și zona Lacului Ciad, Cornul Africii și Africa de Nord. Țările limitrofe țărilor eligibile pot beneficia, de la caz la caz, de proiectele fondului fiduciar. Fondul fiduciar este instituit pentru o perioadă limitată, cu scopul de a furniza un răspuns pe termen scurt și mediu la provocările cu care se confruntă regiunile.

Guvernanță

Gestionarea FFUE Africa este asigurată de Comisia Europeană, care acționează, de asemenea, ca secretariat al celor două organe de conducere – consiliul de administrație al fondului fiduciar și comitetul operațional. Consiliul de administrație al fondului fiduciar și comitetul operațional al FFUE Africa au în componența lor reprezentanți ai donatorilor și ai Comisiei, precum și reprezentanți ai statelor membre ale UE care nu contribuie la fond, ai autorităților din țările eligibile și ai organizațiilor regionale în calitate de observatori. Normele privind componența consiliului de administrație și regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii.

Surse de finanțare

FFUE Africa este finanțat prin contribuții din partea donatorilor.

Bazele întocmirii

Cadrul juridic și termenele pentru întocmirea conturilor anuale sunt stabilite prin „Acordul de instituire a Fondului fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru stabilitate și abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa și normele sale interne” („Acordul constitutiv”). În conformitate cu Acordul constitutiv, conturile anuale sunt întocmite în conformitate cu normele adoptate de contabilul Comisiei (Normele contabile ale UE, EAR), care se bazează pe standardele de contabilitate acceptate la nivel internațional pentru sectorul public (IPSAS).

Contabil

În temeiul Acordului constitutiv, contabilul Comisiei îndeplinește rolul de contabil al fondurilor fiduciare ale Uniunii.

Componența conturilor anuale

Conturile anuale acoperă perioada 1 ianuarie - 31 decembrie și cuprind situațiile financiare și rapoartele privind execuția bugetară. În timp ce situațiile financiare și notele complementare se întocmesc pe baza contabilității de angajamente, rapoartele privind execuția bugetară se bazează în principal pe mișcările de numerar.

Procesele care au loc de la întocmirea conturilor provizorii până la descărcarea de gestiune

Conturile anuale ale FFUE Africa sunt consolidate în conturile anuale ale Fondului European de Dezvoltare.

Elemente operaționale notabile ale exercițiului

Principalele realizări ale exercițiului financiar

În conformitate cu sfârșitul perioadei de contractare la 31 decembrie 2021, începând din ianuarie 2022, Fondul fiduciar al UE pentru Africa nu a mai finanțat niciun nou angajament financiar și nicio nouă suplimentare bugetară. Angajamentele financiare legate de activitățile administrative, cum ar fi auditurile, evaluările și activitățile de monitorizare și comunicare, sunt singurele care au fost contractate. Programele din cadrul FFUE Africa au continuat să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2025. FFUE Africa va intra în faza de închidere începând cu 1 ianuarie 2026.

Pe parcursul întregului an 2025, FFUE Africa a demonstrat, de asemenea, că este un instrument de punere în aplicare flexibil și eficace, facilitând dialogul politic cu țările partenere africane, aplicând abordări inovatoare și producând rezultate tangibile în cele trei regiuni (Sahel și Lacul Ciad, Cornul Africii și Africa de Nord).

În 2025, regiunea Cornului Africii a rămas una dintre zonele cele mai afectate din lume, confruntându-se cu efectele combinate ale conflictelor armate la scară largă, secetei persistente cauzate de schimbările climatice, strămutărilor în masă și ale unei urgențe umanitare tot mai grave.

În acest context regional complex, FFUE a continuat să aibă un impact semnificativ prin cele patru obiective strategice ale sale. Deși în ultimul an de punere în aplicare s-a înregistrat în mod firesc o reducere a numărului de proiecte active și de indicatori, FFUE a sprijinit acțiuni țintite pentru a aborda aceste provocări specifice.

Prin inițiative precum ILED în Somalia, FFUE a extins oportunitățile economice și de ocupare a forței de muncă (în conformitate cu obiectivul strategic 1) prin sprijinirea activităților generatoare de venituri, a dezvoltării competențelor și a creării de locuri de muncă, contribuind la eforturile mai ample de asigurare a mijloacelor de subzistență.

În contextul dificil din Sudan, proiecte precum STARS MDTE și RDPP SD au continuat să furnizeze servicii sociale esențiale în educație și asistență medicală, alături de asistență pentru securitatea alimentară, consolidând astfel reziliența comunității (în conformitate cu obiectivul strategic 2).

Proiectul PROTECT din Sudan a consolidat gestionarea migrației (obiectivul strategic 3) prin protejarea persoanelor care fug din calea conflictelor prin acordarea de sprijin migranților în tranzit, refugiaților, solicitanților de azil și persoanelor strămutate în interiorul țării în adăposturi sub formă de produse alimentare și nealimentare. De asemenea, a consolidat capacitatea organizațiilor societății civile și a personalului din adăposturi de a sprijini supraviețuitorii violenței bazate pe gen și ai traficului de persoane și de a preveni exploatarea și abuzul sexual.

În domeniul guvernanței și al prevenirii conflictelor (obiectivul strategic 4), proiectul STABILITY din regiunea Tigray, de exemplu, a sprijinit redresarea comunității prin formarea liderilor religioși de așa manieră încât aceștia să ajute comunitățile să se vindece de trauma provocată de recentul război.

La închiderea FFUE, s-a constatat că programele din regiunea Cornului Africii au produs rezultate cumulate semnificative în ultimii 10 ani. Pe durata portofoliului, intervențiile finanțate de FFUE au creat sau au sprijinit peste 150 000 de locuri de muncă (indicatorul FFUE 1.1) și au ajutat aproximativ 750 000 de persoane să dezvolte activități generatoare de venituri (indicatorul FFUE 1.3), fiind acordat inclusiv un sprijin substanțial pentru populațiile de refugiați. În plus, au fost create sau sprijinite aproape 15 000 de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (indicatorul FFUE 1.2). În sectorul sănătății, programele FFUE au furnizat peste 11 milioane de servicii legate de sănătate (indicatorul FFUE 2.2) și au îmbunătățit accesul la serviciile de sănătate pentru 3,7 milioane de persoane (indicatorul FFUE 2.9). Asistența nutrițională a ajuns la 3 milioane de persoane (indicatorul FFUE 2.3) și aproape 195 000 de migranți și persoane strămutate au primit asistență și protecție esențiale, iar gestionarea migrației a fost îmbunătățită. Inițiativele de consolidare a păcii au avut drept rezultat participarea unui număr de peste 1,39 milioane de persoane la activități de prevenire a conflictelor și de apărare a drepturilor omului. Acest bilanț evidențiază atât amploarea rezultatelor obținute în cadrul FFUE, cât și relevanța continuă a unor astfel de intervenții într-un context în care nevoile rămân mari și persistă provocări structurale.

În 2025, regiunea Sahel și a Lacului Ciad (SLC) a continuat să se confrunte cu niveluri ridicate de instabilitate, determinate de conflictele armate persistente, de adâncirea fragmentării politice, de șocurile climatice și de agravarea crizei umanitare.

Întrucât majoritatea activităților din cadrul proiectelor FFUE SLC au fost finalizate până la sfârșitul anului 2024, pot fi raportate doar realizări minime pentru 2025.

În ceea ce privește obiectivul strategic 1 (Sporirea oportunităților economice și în materie de ocupare a forței de muncă), programul „Accelerare în Sahel” a continuat să sprijine accesul la finanțare pe termen lung pentru antreprenori și întreprinderile foarte mici și mijlocii din Africa de Vest. Proiectul și-a atins obiectivele în ceea ce privește numărul de locuri de muncă create și de antreprenori și de întreprinderi foarte mici și mijlocii sprijinite.

În cadrul obiectivului strategic 4 (îmbunătățirea guvernanței și prevenirea conflictelor), proiectul „Programme d’appui au renforcement du système d’information de l’état civil au Sénégal”, care vizează sprijinirea consolidării sistemului de informații privind registrul de stare civilă și a unui dosar național de identitate biometrică în Senegal, a înregistrat unele rezultate în 2025, reabilitarea infrastructurilor guvernamentale fiind sprijinită pentru consolidarea guvernanței și furnizarea de echipamente pentru infrastructura a două primării fiind sprijinită pentru consolidarea guvernanței.

Pe durata programului, intervențiile finanțate de FFUE au sprijinit peste 839 927 de persoane în dezvoltarea de activități generatoare de venituri (indicatorul FFUE 1.3) - o mare parte în Ghana (programul GrEEn (14)) și un număr semnificativ în Mali, Niger, Ciad și Burkina Faso; acestea au oferit servicii de educație și formare tehnică și profesională (IPT) și de dezvoltare a competențelor unui număr de peste 240 000 de beneficiari (indicatorul FFUE 1.4) în toate țările componentei SLC, datorită unui număr de aproape 50 de programe, printre care Développer l’Emploi au Sénégal (15), INTEGRA (16) în Ghana, ARCHIPELAGO (17) sau GrEEn (18).

Un număr de 7,1 milioane de persoane au participat la activități de consolidare a păcii și de prevenire a conflictelor (indicatorul FFUE 4.3), în special în Burkina Faso datorită PEV (19) și PDU (20), dar și în Niger (PDU, PAIERA (21) și SHIMODU (22)), iar 21 000 de persoane au beneficiat de formare în domeniul gestionării și protecției migrației în toate țările participante din cadrul acestei componente (indicatorul FFUE 3.7). Asistența legată de securitatea alimentară a ajuns la 3,6 milioane de persoane (indicatorul FFUE 2.4), în special în Burkina Faso, Mali, Nigeria și Ciad, iar de asistența nutrițională a beneficiat un număr de 2,8 milioane de persoane în Burkina Faso, Senegal, Mali, Camerun și Niger (indicatorul FFUE 2.3). Aceste realizări reprezintă o contribuție semnificativă la reziliență și stabilitate în întreaga regiune, deși contextul umanitar rămâne excepțional de dificil, iar necesitatea unui angajament internațional continuu devine din ce în ce mai critică.

Regiunea Africii de Nord a continuat să se confrunte cu provocări geopolitice, socioeconomice și de mediu complexe, care au influențat și mai mult dinamica migrației. Țările din Africa de Nord rămân țări-cheie de origine, tranzit și destinație a migranților, unele dintre acestea găzduind, de asemenea, populații mari de refugiați.

În mai 2025 (23), din cele 4,94 miliarde EUR angajate de FFUE pentru Africa, regiunea Africii de Nord beneficiase de 905 milioane EUR, canalizate prin 118 contracte (90 de contracte de sprijin operațional și 28 de contracte de sprijin tehnic). Aceste intervenții au contribuit la obținerea unor rezultate tangibile în Africa de Nord din 2017 până în luna mai 2025. Având în vedere obiectivele strategice ale FFUE, componenta pentru Africa de Nord se axează pe obiectivul strategic 3, „Îmbunătățirea gestionării migrației în țările de origine, de tranzit și de destinație”, în cadrul a patru priorități strategice. În cadrul priorității strategice 1 (Protecția migranților vulnerabili, a solicitanților de azil și a refugiaților), intervențiile FFUE au extins protecția și stabilizarea comunităților prin implementarea a 64 de contracte, care au reabilitat sau au construit aproape 1 600 de infrastructuri. Prin intermediul priorității strategice 3 (Sprijin pentru migrația forței de muncă), finanțarea în valoare de 35 de milioane EUR a sprijinit guvernanța migrației forței de muncă prin consolidarea a 23 de instituții, prin elaborarea a 19 strategii naționale și prin facilitarea mobilității legale a peste 7 000 de persoane în regiunea Africii de Nord.

În general, în pofida mediului complex, partenerii noștri FFUE au raportat îmbunătățirea accesului unui număr de 5,49 milioane de persoane la servicii sociale de bază, furnizarea a 2,78 de milioane de servicii sociale de bază și furnizarea de asistență post-returnare pentru 4 510 de migranți care s-au întors în țara de origine. În plus, eforturile de sensibilizare au continuat, 10,4 milioane de potențiali migranți fiind vizați de campanii privind reziliența și drepturile de bază, iar 27 688 de beneficiari au participat la cursuri de formare profesională.

Bugetul și execuția bugetară

În 2025 (24), nu au existat noi programe sau suplimentări bugetare în niciuna dintre cele trei regiuni ale FFUE Africa, în conformitate cu încheierea la 31 decembrie 2021 a perioadei de contractare. Suma totală angajată pentru cheltuielile operaționale și administrative de la începutul FFUE pentru Africa a fost de 5 053,56 milioane EUR. Cuantumul aferent programelor operaționale aprobate de la începutul FFUE pentru Africa este de 1 810 milioane EUR pentru regiunea Cornului Africii; 2 217,8 milioane EUR pentru regiunea Sahel și Lacul Ciad și 907,3 milioane EUR pentru regiunea Africii de Nord.

În 2025 au fost contractate 37 de noi contracte, în valoare totală de 139 562 266 EUR, fiind incluse sumele angajate nete, dar excluzând dezangajările. Aceste contracte erau legate doar de activități administrative (audit, evaluare, comunicare, monitorizare), întrucât programele operaționale sau activitățile nu mai pot fi finanțate de la 31 decembrie 2021.

În 2025 plățile au fost de 84,32 milioane EUR, respectiv cu 78,68 milioane EUR mai mici decât în 2024. Plățile sunt mai mici în 2025, din cauza faptului că mai multe proiecte au ajuns la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

Impactul activităților în situațiile financiare

În situațiile financiare, impactul activităților menționate mai sus este cel mai vizibil atunci când se analizează următoarele elemente:

—

prefinanțarea: a scăzut cu 107 330 de mii EUR ca urmare a lichidării fondului fiduciar și a încheierii proiectelor operaționale în 2025. Întrucât fondul fiduciar a ajuns la sfârșitul perioadei de punere în aplicare la 31 decembrie 2025, toate contractele operaționale au încetat, ceea ce a dus la o creștere a lichidării soldurilor de prefinanțare. Soldul restant se referă la proiecte pentru care rapoartele financiare finale nu fuseseră încă primite la încheierea exercițiului;

—	datoriile financiare: au scăzut cu 138 236 de mii EUR, în principal ca urmare a faptului că nu s-au încasat contribuții în cursul anului;

—	cheltuielile de funcționare: au scăzut cu 38 674 de mii EUR ca urmare a lichidării treptate a fondului fiduciar, ceea ce a dus la o scădere a numărului de contracte în curs și, în consecință, la o reducere a cheltuielilor.

BILANȚ

mii EUR
	31.12.2025	31.12.2024
ACTIVE IMOBILIZATE
Active financiare	3 014	3 950
Prefinanțare	123	–
	3 137	3 950
ACTIVE CURENTE
Prefinanțare	24 436	131 889
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	16 651	24 314
Numerar și echivalente de numerar	120 097	187 539
	161 185	343 742
TOTAL ACTIVE	164 322	347 691
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare	(113 103 )	(251 339 )
	(113 103 )	(251 339 )
DATORII CURENTE
Obligații de plată	(14 500 )	(13 774 )
Cheltuieli înregistrate în avans	(36 719 )	(82 578 )
	(51 219 )	(96 352 )
TOTAL DATORII	(164 322 )	(347 691 )
ACTIVE NETE	–	–

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

mii EUR
	2025	2024
VENITURI
Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă
Venituri din donații	138 236	169 603
Recuperarea cheltuielilor	532	245
	138 768	169 848
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă
Venituri financiare	3 087	6 690
Alte venituri din tranzacții fără contraparte directă	10 546	13 551
	13 634	20 240
Total venituri	152 402	190 089
CHELTUIELI
Cheltuieli de funcționare	(123 195 )	(161 869 )
Costuri de finanțare	(971 )	(28 )
Alte cheltuieli	(28 235 )	(28 191 )
Total cheltuieli	(152 402 )	(190 089 )
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR	–	–

SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR

mii EUR
	2025	2024
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–
Activități de exploatare
(Creșterea)/scăderea prefinanțării	107 329	64 732
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții cu contraparte directă și a sumelor de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	7 662	(1 917 )
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare	(138 236 )	(13 216 )
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată	726	(486 )
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans	(45 859 )	(39 126 )
Activități de investiții
Creșterea/scăderea activelor financiare nederivate la valoare justă prin excedent sau deficit	936	(0 )
FLUXURI NETE DE NUMERAR	(67 442 )	9 986
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar	(67 442 )	9 986
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar	187 539	177 553
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar	120 097	187 539

PARTEA I.3

SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE ALE FED ȘI ALE FONDURILOR FIDUCIARE ALE UE (25)

BILANȚUL CONSOLIDAT

milioane EUR
	31.12.2025	31.12.2024
ACTIVE IMOBILIZATE
Active financiare	119	131
Prefinanțare	492	500
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă	5	5
	616	637
ACTIVE CURENTE
Active financiare	1	5
Prefinanțare	556	876
Creanțe din tranzacții cu contraparte directă și sume de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	56	63
Numerar și echivalente de numerar	420	622
	1 034	1 566
TOTAL ACTIVE	1 649	2 203
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare	(40 )	(88 )
	(40 )	(88 )
DATORII CURENTE
Provizioane	(0 )	(2 )
Obligații de plată	(204 )	(272 )
Cheltuieli înregistrate în avans și venituri reportate	(733 )	(858 )
	(936 )	(1 132 )
TOTAL DATORII	(976 )	(1 220 )
ACTIVE NETE	673	983
FONDURI ȘI REZERVE
Capitalul solicitat al fondului – FED-uri active	56 488	55 704
Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat	2 252	2 252
Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare	(56 973 )	(55 733 )
Rezultatul economic al exercițiului financiar	(1 094 )	(1 240 )
ACTIVE NETE	673	983

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE CONSOLIDAT

milioane EUR
	2025	2024
VENITURI
Veniturile din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă
Activități de recuperare	13	42
Venituri din donații pentru fonduri fiduciare	48	59
	60	100
Veniturile din tranzacții cu contraparte directă
Venituri financiare	11	26
Alte venituri	31	85
	42	111
Total venituri	102	211
CHELTUIELI
Instrumente de ajutor	(942 )	(1 119 )
Cheltuieli executate de alte entități	(4 )	(4 )
Cheltuieli executate de fondurile fiduciare	(133 )	(168 )
Cheltuieli de cofinanțare	(1 )	(17 )
Costuri de finanțare	(41 )	(3 )
Alte cheltuieli	(75 )	(140 )
Total cheltuieli	(1 196 )	(1 451 )
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR	(1 094 )	(1 240 )

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A FLUXURILOR DE TREZORERIE

milioane EUR
	2025	2024
Rezultatul economic al exercițiului financiar	(1 094 )	(1 240 )
Activități de exploatare
Majorare de capital – contribuții	784	1 138
(Creșterea)/scăderea contribuțiilor la fondul fiduciar	–	–
(Creșterea)/scăderea prefinanțării	328	352
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții cu contraparte directă și a sumelor de recuperat din alte tipuri de tranzacții decât cele cu contraparte directă	8	(13 )
Creșterea/(scăderea) provizioanelor	(2 )	2
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare	(48 )	3
Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată	(68 )	(134 )
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans și a veniturilor reportate	(126 )	(252 )
Alte variații nemonetare	–	-
Activități de investiții
(Creșterea)/scăderea activelor financiare nederivate la valoare justă prin excedent sau deficit	16	(42 )
FLUXURI NETE DE NUMERAR	(201 )	(185 )
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar	(201 )	(185 )
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar	622	807
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar	420	622

SITUAȚIA CONSOLIDATĂ A MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

Milioane EUR
	Capitalul fondului – FED-uri active (A)	Fonduri nesolicitate – FED-uri active (B)	Capitalul solicitat al fondului - FED-uri active (C) = (A) – (B)	Rezerve cumulate (D)	Capitalul solicitat al fondului din FED-urile închise, reportat (E)	Total active nete (C) + (D) + (E) + (F)
SOLD LA 31.12.2023	60 607	6 040	54 566	(55 733 )	2 252	1 086
Majorare de capital – contribuții	(62 )	(1 200 )	1 138	–	–	1 138
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 240 )	–	(1 240 )
SOLD LA 31.12.2024	60 544	4 840	55 704	(56 973 )	2 252	983
Majorare de capital – contribuții	(16 )	(800 )	784	–	–	784
Rezultatul economic al exercițiului financiar	–	–	–	(1 094 )	–	(1 094 )
SOLD LA 31.12.2025	60 528	4 040	56 488	(58 067 )	2 252	673

PARTEA I.4

RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ A FED

CUPRINS

CONTEXT

FED-URILE ANTERIOARE

AL 10-LEA ȘI AL 11-LEA FED

EXECUȚIA FINANCIARĂ

REZULTATUL FINANCIAR

RESURSE

CHELTUIELI OPERAȚIONALE ȘI PROGRAME SPECIFICE

GLOSAR

1. CONTEXT

Lansat în 1959, FED este principalul instrument pentru acordarea ajutorului UE în vederea cooperării pentru dezvoltare în statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM). Acest acord are ca obiectiv principal reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei.

FED este instituit printr-un acord intern al reprezentanților statelor membre și este gestionat de un comitet specific. Resursele FED sunt contribuții ad-hoc din partea statelor membre UE, care decid cu privire la suma totală care va fi alocată fondului (pe o perioadă de cinci ani). Pe lângă aceste contribuții, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED. Comisia Europeană răspunde de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED. BEI gestionează Facilitatea de investiții.

FED este un fond care funcționează în baza principiului multianualității. Fiecare FED se încheie pe o perioadă de aproximativ cinci ani și este reglementat de propriul său regulament financiar. Acordul intern de creare a ultimului FED, cel de al 11-lea FED (2014-2020), a intrat în vigoare la 1 martie 2015. Din 2021, cooperarea cu țările ACP este inclusă în Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI). Cu toate acestea, proiectele aflate deja în curs, finanțate în cadrul FED, vor continua să fie puse în aplicare, în conformitate cu temeiul juridic al FED respectiv.

Prezentul raport este elaborat în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED (26). Raportul prezintă informații privind operațiunile de venituri și cheltuieli ale FED, cu accent pe evenimentele importante care au avut un impact semnificativ asupra execuției financiare în 2025.

Dat fiind că nu există operațiuni în curs în cadrul FED-urilor anterioare (27), prezentul raport include cifre referitoare doar la cel de al 10-lea și al 11-lea FED.

FED-URILE ANTERIOARE

AL 6-LEA ȘI AL 7-LEA FED

Cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost închis în 2008.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Acordul intern privind cel de al 9-lea FED, soldurile și dezangajările FED-urilor anterioare au fost transferate celui de al 9-lea FED.

AL 8-LEA ȘI AL 9-LEA FED

Anul 2021 a marcat închiderea financiară și operațională a celui de al 8-lea FED pentru o sumă totală a cheltuielilor de 10 374 de milioane EUR. Comisia a anunțat statelor membre închiderea celui de al 8-lea FED în comunicarea care a fost prezentată Consiliului în octombrie 2021.

Toate activitățile din cadrul celui de al 8-lea FED au fost finalizate și toate verificările și controalele au fost efectuate. De asemenea, toate contractele și deciziile financiare au fost închise în conturile FED. Toate ordinele de recuperare care erau încă deschise după închiderea operațională au fost încasate sau s-a renunțat la acestea, cu excepția a patru ordine de recuperare care sunt monitorizate de Serviciul Juridic al Comisiei. În conformitate cu Decizia C(2003) 19044, aceste ordine de recuperare au fost transferate către cel de al 9-lea FED.

Închiderea celui de al 9-lea FED înregistrează progrese satisfăcătoare. Mai sunt deschise 4 contracte, dintre care 2 se referă la audituri și evaluări în Sudanul de Sud (Decizia 2011/315/UE). Aceste acțiuni au fost decise după clauza de încetare a efectelor celui de al 9-lea FED și vor înceta în termenul specificat, contribuind la finalizarea activităților și a proiectelor aferente celui de al 9-lea FED. Închiderea completă a celui de al 9-lea FED poate fi efectuată numai după încetarea tuturor contractelor și după finalizarea evaluărilor și auditurilor acestora.

În perioada 2015-2025, Comisia a efectuat șapte rambursări de credite din cadrul celui de al 8-lea/al 9-lea FED, în valoare totală de 1 925,19 milioane EUR (28). Un sold de 1,2 milioane EUR a fost rambursat în ianuarie 2026 (29) ca parte a plății primei tranșe a contribuțiilor statelor membre la FED pentru anul 2026.

Al 10-lea și al 11-lea FED

Acordul de parteneriat ACP-CE (cunoscut și sub denumirea de „Acordul la Cotonou”) a fost semnat la 23 iunie 2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele ACP. A intrat în vigoare la 1 aprilie 2003 (și a instituit cel de al 9-lea FED). Acordul de la Cotonou a fost modificat de două ori, prima dată prin acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (de instituire a celui de al 10-lea FED), iar a doua oară prin acordul semnat la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (de instituire a celui de al 11-lea FED).

Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM) la Uniunea Europeană („decizie de asociere peste mări”) (30) a intrat în vigoare la data de 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată la data de 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE al Consiliului (31)).

Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 în conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții guvernelor statelor membre ale Comunității Europene în august 2013, a intrat în vigoare în martie 2015.

În temeiul Acordului de la Cotonou, pentru a doua perioadă (2008-2013), bugetul total al celui de al 10-lea FED a fost de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă:

—	21 966 de milioane EUR au fost alocate țărilor ACP;

—	286 de milioane EUR au fost alocate TTPM; și

—	430 de milioane EUR au fost alocate Comisiei drept cheltuieli de sprijin pentru programarea și punerea în aplicare a FED.

Suma pentru țările ACP este împărțită astfel:

—	17 766 de milioane EUR pentru finanțarea unor programe indicative naționale și regionale;

—	2 700 de milioane EUR pentru cooperarea intra-ACP și intraregională; și

—	1 500 de milioane EUR pentru facilitățile de investiții.

În special, o proporție mai mare din buget a fost alocată programelor regionale, subliniind astfel importanța integrării economice regionale drept cadru de bază pentru dezvoltarea națională și locală. Un element inovator în cadrul celui de al 10-lea FED a fost crearea unor „sume de stimulare” pentru fiecare țară.

În temeiul Acordului de la Cotonou, a treia perioadă (2014-2020) a ajutoarelor Uniunii destinate statelor ACP și TTPM beneficiază de o finanțare din cel de al 11-lea FED în valoare de 30 506 milioane EUR, din care:

—	29 089 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (a) și cu articolul 2 litera (d) din Acordul intern, din care 27 955 de milioane EUR au fost gestionate de Comisia Europeană;

—	364,5 milioane EUR sunt alocate TTPM în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) din Acordul intern, din care 359,5 milioane EUR au fost gestionate de Comisia Europeană; și

—	1 052,5 milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru a finanța costurile rezultate din programarea și execuția resurselor celui de al 11-lea FED, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Acordul intern.

2. EXECUȚIA FINANCIARĂ

REZULTATUL FINANCIAR

EVOLUȚIA CREDITELOR CELUI DE AL 10-LEA FED

AL 10-LEA FED EVOLUȚIA CREDITELOR: 31 DECEMBRIE 2025 ANALIZA CREDITELOR PE INSTRUMENTE

(milioane EUR)
INSTRUMENTUL		CREDITELE INIȚIALE	CREȘTERI/DIMINUĂRI ALE RESURSELOR CUMULATE LA 31 decembrie 2024	CREȘTEREA SAU DIMINUAREA RESURSELOR ÎN 2025	Note	NIVELUL ACTUAL AL CREDITELOR
	Cofinanțare	0	202	(9 )		193
ACP	Contribuții periodice ale statelor membre	21 326	(710 )	(86 )		20 530
ACP	SUBTOTAL ACP	21 326	(508 )	(95 )		20 723

TTPM	Contribuții periodice ale statelor membre	0	236	(1 )		236
TTPM	SUBTOTAL TTPM	0	236	(1 )		236

	TOTAL AL 10-lea FED	21 326	(272 )	(95 )		20 959

EVOLUȚIA CREDITELOR CELUI DE AL 11-lea FED

AL 11-LEA FED EVOLUȚIA CREDITELOR: 31 DECEMBRIE 2025 ANALIZA CREDITELOR PE INSTRUMENTE

(milioane EUR)
INSTRUMENTUL		CREDITELE INIȚIALE	CREȘTERI/DIMINUĂRI ALE RESURSELOR CUMULATE LA 31 decembrie 2024	CREȘTEREA SAU DIMINUAREA RESURSELOR ÎN 2025	Note	NIVELUL ACTUAL AL CREDITELOR
	Cofinanțare	0	91			91
ACP	Acord intern al CE privind nivelul serviciilor	0	1			1
ACP	Contribuții periodice ale statelor membre	30 060	(855 )	74		29 279
	SUBTOTAL ACP	30 060	(763 )			29 372

	Cofinanțare	0	0			0
TTPM	Acord intern al CE privind nivelul serviciilor	0	0			0
TTPM	Contribuții periodice ale statelor membre	0	354	1		354
	SUBTOTAL TTPM	0	354			354

	TOTAL AL 11-LEA FED	30 060	(409 )	75		29 726

EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR, A FONDURILOR ALOCATE ȘI A PLĂȚILOR PENTRU CEL DE AL 10-LEA FED

CONTURILE AGREGATE ALE FED LA 31 DECEMBRIE 2025 CATEGORIA DE AJUTOARE

ACP + TTPM – al 10-lea FED

(milioane EUR)
		CREDITE	DECIZII				FONDURI ALOCATE			PLĂȚI
		CREDITE	AGREGATE	ANUALE	%		AGREGATE	ANUALE	%	AGREGATE	ANUALE	%
		(1)	(2)		(2) : (1)		(3)		(3) : (2)	(4)		(4) : (3)

	Contribuții periodice ale statelor membre
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	12 247	12 245	(23)		100 %	12 231	(24)	100 %	12 204	3	100 %
	SUBTOTAL: PACHETUL B – ALOCĂRI NAȚIONALE	1 960	1 960	0		100 %	1 960	0	100 %	1 960	0	100 %
	SUBTOTAL: SECURITATE ALIMENTARĂ	341	481	(0 )		141 %	471	(12)	98 %	407	52	87 %
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	526	526			100 %	526	0	100 %	522		99 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI INTRA-ACP	3 550	3 538	(42 )		100 %	3 535	(26)	100 %	3 492	0	99 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI REGIONALE	1 905	1 760	(3 )		92 %	1 755	(0)	100 %	1 704	9	97 %
	Cofinanțare
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	178	175	(0 )		99 %	175	(0)	100 %	175	0	100 %
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	5	5			110 %	5		100 %	5		100 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI INTRA-ACP	11	11			100 %	11		100 %	11		100 %

	Contribuții periodice ale statelor membre
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	182	181	(1)		100 %	180	0	99 %	172		96 %
	SUBTOTAL: PACHETUL B – ALOCĂRI NAȚIONALE	14	14			100 %	14		100 %	14		100 %
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	5	5			100 %	5		100 %	5		100 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI REGIONALE	34	34	0		100 %	34	0	99 %	34		100 %

	TOTAL: ACP+TTPM (INCL. REZERVELE) (A+B)	20 959	20 937	(69)		100 %	20 902	(62)	100 %	20 705	65	99 %

EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR, A FONDURILOR ALOCATE ȘI A PLĂȚILOR PENTRU CEL DE AL 11-LEA FED

CONTURILE AGREGATE ALE FED LA 31 DECEMBRIE 2025 CATEGORIA DE AJUTOARE

ACP + TTPM – AL 11-LEA FED

(milioane EUR)
		CREDITE	DECIZII			FONDURI ALOCATE			PLĂȚI
		CREDITE	AGREGATE	ANUALE	%	AGREGATE	ANUALE	%	AGREGATE	ANUALE	%
		(1)	(2)		(2) : (1)	(3)		(3) : (2)	(4)		(4) : (3)

	Contribuții periodice ale statelor membre
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	14 977	14 915	(217)	100 %	14 696	(107)	99 %	13 280	452	90 %
	SUBTOTAL: PACHETUL B – ALOCĂRI NAȚIONALE	1 053	1 053	(2)	100 %	1 052	0	100 %	1 027	4	98 %
	SUBTOTAL: FACILITATEA DE TRANZIȚIE	0
	SUBTOTAL: SECURITATE ALIMENTARĂ	112	112	0	100 %	112	0	100 %	50	7	44 %
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	1 076	1 062	(2)	99 %	1 059	(1)	100 %	1 008	41	95 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI INTRA-ACP	3 938	3 846	(13)	98 %	3 910	(24)	102 %	3 635	120	93 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI REGIONALE	7 135	7 114	(54)	100 %	7 051	(31)	99 %	6 415	196	91 %
	Cofinanțare
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	46	45	(0)	98 %	45	(0)	100 %	43		97 %
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	4	4		100 %	4		100 %	4		100 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI INTRA-ACP	33	33	0	100 %	33	0	100 %	32	3	100 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI REGIONALE	10	10	4	100 %	10	4	100 %	9	3	95 %
	Rezervă care nu poate fi mobilizată
	Rezerve
	SUBTOTAL: REZERVĂ CARE NU POATE FI MOBILIZATĂ – AL10-LEA FED	287
	SUBTOTAL: REZERVĂ CARE NU POATE FI MOBILIZATĂ – AL11-LEA FED	699
	Acord intern al CE privind nivelul serviciilor
	Rezerve
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	1	1		52 %	1		100 %	1		100 %

	Contribuții periodice ale statelor membre
	Alocări
	SUBTOTAL: PACHETUL A – ALOCĂRI NAȚIONALE	211	210	(1)	100 %	193	(0)	92 %	193		100 %
	SUBTOTAL: PACHETUL B – ALOCĂRI NAȚIONALE	12	12	0	100 %	12	0	100 %	12		100 %
	SUBTOTAL: FACILITATEA DE TRANZIȚIE	0
	SUBTOTAL: COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI	7	7	0	100 %	6	0	95 %	6	0	98 %
	SUBTOTAL: ALOCĂRI REGIONALE	102	102	0	100 %	102	0	99 %	85	1	83 %
	Rezervă care nu poate fi mobilizată
	Rezerve
	SUBTOTAL: REZERVĂ CARE NU POATE FI MOBILIZATĂ – AL10-LEA FED	19
	SUBTOTAL: REZERVĂ CARE NU POATE FI MOBILIZATĂ – AL11-LEA FED	3

	TOTAL: ACP+TTPM (INCL. REZERVELE) (A+B)	29 726	28 525	(285)	96 %	28 284	(160)	99 %	25 800	828	91 %

RESURSE

Natura veniturilor

Principalele resurse ale FED sunt contribuțiile statelor membre. De trei ori pe an, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții fac apel la statele membre să contribuie la FED. Valoarea contribuțiilor solicitate în fiecare exercițiu reflectă cuantumul plăților care trebuie acoperite în cursul exercițiului.

Prezentarea generală a contribuțiilor pe state membre

CHELTUIELI OPERAȚIONALE ȘI PROGRAME SPECIFICE

Natura cheltuielilor

Suma disponibilă în temeiul cadrului financiar multianual constă din 3 % acordat Comisiei pentru cheltuieli de sprijin și de 97 % alocat pentru punerea în aplicare a proiectelor FED. Sumele sunt stabilite de fiecare acord intern și pot fi majorate prin contribuții voluntare și venituri rezultate din operațiuni.

Defalcarea sumelor angajate, contractate și plătite în funcție de natura cheltuielilor:


	COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE OPERAȚIONALE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI (Al 10-lea și al 11-lea FED) 2025
	CREDITE	DECIZII			FONDURI ALOCATE			PLĂȚI
	CREDITE	AGREGATE	ANUALE	%	AGREGATE	ANUALE	%	AGREGATE	ANUALE	%
	(1)	(2)		(2) : (1)	(3)		(3) : (2)	(4)		(4) : (3)
COSTURI DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI VENITURI DIN DOBÂNZI AL 10-LEA + al 11-LEA FED	1 622	1 608	(2)	99,1%	1 605	(1)	99,8%	1 550	41	96,6%
PUNEREA ÎN APLICARE OPERAȚIONALĂ (A+B) AL 10-LEA + al 11-LEA FED	50 685	49 461	(353)	97,6%	49 186	(222)	99,4%	46 506	893	94,5 %

Defalcarea sumelor angajate, contractate și plătite în funcție de regiune și de țară

CONTURILE CUMULATE ALE FED LA 31 decembrie 2025, PE ȚĂRI, ÎN % DIN CREDITE
Al 10-lea + al 11-lea FED		TOTAL al 10-lea + al 11-lea FED (în milioane EUR)
Cumulat 2025		Credite	Decizii	% din credite	Fonduri alocate	% din credite	Plăți	% din credite
ACP	Pachet general/administrativ/dobânzi	1 629	1 610	99 %	1 612	99 %	1 547	95 %
	Rezervă/Nedistribuită pe țări	3 540	2 553	72 %	2 553	72 %	2 553	72 %
	Toate țările ACP	5 169	4 163	81 %	4 165	81 %	4 100	79 %
	Angola	346	345	100 %	344	99 %	330	95 %
	Benin	732	731	100 %	730	100 %	702	96 %
	Botswana	126	126	100 %	126	100 %	126	100 %
	Burkina Faso	1 277	1 277	100 %	1 274	100 %	1 264	99 %
	Burundi	564	564	100 %	562	100 %	550	97 %
	Camerun	520	520	100 %	519	100 %	492	95 %
	Cabo Verde	144	144	100 %	144	100 %	144	100 %
	Comore	77	77	100 %	76	98 %	75	97 %
	Congo (Brazzaville)	163	163	100 %	161	99 %	156	96 %
	Congo (Republica Democratică)	1 401	1 399	100 %	1 385	99 %	1 317	94 %
	Côte d'Ivoire	702	702	100 %	700	100 %	690	98 %
	Djibouti	175	175	100 %	173	99 %	165	94 %
	Eritreea	195	195	100 %	195	100 %	165	85 %
	Etiopia	1 596	1 596	100 %	1 592	100 %	1 425	89 %
	Gabon	33	31	95 %	31	94 %	31	94 %
	Gambia	302	302	100 %	300	99 %	291	96 %
	Ghana	784	784	100 %	781	100 %	741	94 %
	Guineea-Bissau	184	184	100 %	182	99 %	180	98 %
	Guineea (Conakry)	500	500	100 %	495	99 %	444	89 %
	Mauritius	82	82	100 %	82	100 %	82	100 %
	Kenia	853	840	98 %	839	98 %	784	92 %
	Lesotho	247	246	100 %	246	99 %	215	87 %
	Liberia	485	485	100 %	483	99 %	456	94 %
	Madagascar	774	774	100 %	754	97 %	685	89 %
	Malawi	1 018	1 015	100 %	1 007	99 %	932	92 %
	Mali	1 295	1 295	100 %	1 291	100 %	1 257	97 %
	Mauritania	343	341	100 %	340	99 %	333	97 %
	Mozambic	1 431	1 424	100 %	1 413	99 %	1 240	87 %
	Namibia	187	186	100 %	185	99 %	177	95 %
	Niger	1 261	1 256	100 %	1 254	99 %	1 251	99 %
	Nigeria	1 085	1 085	100 %	1 085	100 %	1 050	97 %
	Uganda	928	912	98 %	905	98 %	851	92 %
	Republicii Centrafricană	609	609	100 %	608	100 %	595	98 %
	Rwanda	831	831	100 %	831	100 %	828	100 %
	São Tomé și Príncipe	55	55	100 %	53	98 %	51	93 %
	Senegal	662	662	100 %	659	100 %	637	96 %
	Seychelles	22	22	100 %	22	100 %	22	100 %
	Sierra Leone	652	652	100 %	650	100 %	634	97 %
	Somalia	896	895	100 %	893	100 %	892	100 %
	Sudan	298	298	100 %	298	100 %	298	100 %
	Sudanul de Sud	91	91	100 %	91	100 %	91	100 %
	Eswatini (Swaziland)	121	121	100 %	121	100 %	115	95 %
	Tanzania	1 171	1 171	100 %	1 160	99 %	1 102	94 %
	Ciad	930	926	99 %	910	98 %	841	90 %
	Togo	373	373	100 %	373	100 %	370	99 %
	Zambia	825	825	100 %	814	99 %	734	89 %
	Zimbabwe	461	461	100 %	459	100 %	457	99 %
	* Total Africa	27 809	27 748	100 %	27 598	99 %	26 268	94 %
	Antigua și Barbuda	15	15	100 %	15	100 %	15	98 %
	Barbados	22	22	100 %	22	100 %	21	98 %
	Belize	42	42	100 %	41	96 %	37	87 %
	Dominica	40	40	100 %	40	100 %	40	100 %
	Grenada	20	20	100 %	20	100 %	20	100 %
	Guyana	79	79	100 %	78	99 %	77	98 %
	Haiti	995	991	100 %	923	93 %	822	83 %
	Jamaica	235	235	100 %	233	99 %	226	96 %
	Republica Dominicană	281	281	100 %	279	99 %	279	99 %
	Saint Lucia	32	32	100 %	32	100 %	32	100 %
	Saint Kitts și Nevis	6	6	100 %	6	99 %	6	99 %
	Saint Vincent și Grenadinele	26	26	99 %	26	99 %	24	92 %
	Suriname	27	26	96 %	26	96 %	26	96 %
Trinidad și Tobago	28	28	100 %	28	99 %	28	99 %
* Total Caraibi	1 850	1 845	100 %	1 769	96 %	1 653	89 %
Fiji	48	48	100 %	48	100 %	48	100 %
Insulele Cook	5	5	100 %	5	100 %	5	100 %
Insulele Solomon	66	66	100 %	66	100 %	66	100 %
Kiribati	42	42	99 %	41	98 %	41	97 %
Insulele Marshall	17	17	100 %	17	100 %	17	100 %
Micronezia	23	22	97 %	22	97 %	18	78 %
Nauru	4	4	100 %	4	100 %	4	100 %
Niue	3	3	100 %	3	100 %	3	100 %
Palau	4	4	100 %	4	100 %	4	100 %
Papua-Noua Guinee	239	239	100 %	233	98 %	227	95 %
Samoa de Vest	67	66	99 %	66	99 %	66	99 %
Timorul de Est	166	166	100 %	166	100 %	161	97 %
Tonga	28	28	100 %	28	100 %	28	100 %
Tuvalu	13	13	100 %	13	100 %	13	100 %
Vanuatu	55	55	100 %	54	99 %	53	97 %
* Total Pacific	779	777	100 %	770	99 %	752	97 %
Alocări intra-ACP	7 967	7 862	99 %	7 908	99 %	7 473	94 %
PALOP	59	59	100 %	58	99 %	58	98 %
Regiunea Africii de Sud Al 10-lea FED	129	129	100 %	129	100 %	127	98 %
Regiunea Africii Centrale	546	543	100 %	539	99 %	451	83 %
Regiunea Africii de Est și Australia	2 989	2 981	100 %	2 960	99 %	2 650	89 %
Regiunea Africii de Vest	1 919	1 918	100 %	1 901	99 %	1 737	91 %
Zona Caraibilor	533	527	99 %	522	98 %	439	82 %
Regiunea Pacificului	322	318	99 %	298	93 %	259	81 %
* Total cooperare regională ACP	14 464	14 338	99 %	14 316	99 %	13 195	91 %
ACP	50 070,99	48 871,60	98 %	48 617,47	97 %	45 968,94	92 %

TTPM	Rezervă/Nedistribuită pe țări/teritorii	34	12	34 %	11	33 %	11	33 %
	Toate TTPM	34	12	34 %	11	33 %	11	33 %
	Anguilla	27	27	100 %	27	100 %	27	100 %
	Insulele Falkland	10	10	100 %	10	100 %	10	100 %
	Insulele Pitcairn	5	5	100 %	5	100 %	5	100 %
	Insulele Turks și Caicos	32	32	100 %	32	100 %	32	100 %
	Insulele Virgine Britanice	2	2	100 %	2	100 %	2	100 %
	Montserrat	33	33	100 %	33	100 %	33	100 %
	Sfânta Elena	38	38	100 %	38	100 %	38	100 %
	* Total TTPM britanice	146	146	100 %	146	100 %	146	100 %
	Antilele Olandeze	38	37	98 %	20	54 %	20	54 %
	Antilele Olandeze – Bonaire	4	4	98 %	4	98 %	4	98 %
	Antilele Olandeze – Saba	3	3	100 %	3	100 %	3	100 %
	Antilele Olandeze – Sint-Eustatius	2	2	100 %	2	100 %	2	100 %
	Aruba	21	21	98 %	21	98 %	21	98 %
	Sint-Maarten	14	14	100 %	13	95 %	5	39 %
	* Total TTPM neerlandeze	83	82	99 %	64	77 %	56	68 %
	Insulele Wallis și Futuna	39	38	99 %	37	95 %	29	76 %
	Mayotte	29	29	100 %	29	100 %	29	100 %
	Noua Caledonie	50	50	100 %	50	100 %	50	100 %
	Polinezia Franceză	49	49	100 %	49	100 %	49	100 %
	Saint Pierre și Miquelon	47	47	100 %	47	100 %	47	100 %
	* Total TTPM franceze	214	213	100 %	212	99 %	204	96 %
	regiune	137	137	100 %	136	99 %	119	87 %
	* Total cooperare regională OCT	137	137	100 %	136	99 %	119	87 %
	TTPM	613,69	589,78	96 %	569,00	93 %	536,59	87 %

TOTAL: ACP+TTPM		50 684,68	49 461,38	98 %	49 186,47	97 %	46 505,53	92 %

Defalcarea sumelor angajate, contractate și plătite pe domenii de cheltuieli pentru cel de al 11-lea FED

Defalcarea sumelor angajate, contractate și plătite pe domenii de cheltuieli pentru cel de al 11-lea FED (codurile sectoriale CAD)

(milioane EUR)
Sectorul	Angajate	Contractate	Plătite
Infrastructură și servicii sociale
110 – Învățământ	1 177,56	1 162,86	1 067,50
120 – Sănătate	2 125,44	2 519,13	2 370,49
130 – Politici/programe destinate populației și sănătatea reproducerii	352,44	49,94	43,95
140 – Apă și salubritate	785,55	861,63	632,91
150 – Guvern și societate civilă	5 700,30	5 940,90	5 772,26
160 – Alte infrastructuri și servicii sociale	964,74	1 403,10	1 643,11
TOTAL Infrastructură și servicii sociale	11 106,04	11 937,55	11 530,22
Infrastructură și servicii economice
210 – Transporturi și depozitare	1 401,54	2 091,05	1 378,12
220 – Comunicare	140,58	147,05	137,97
230 – Energie	2 011,97	2 049,24	1 474,99
240 – Servicii bancare și financiare	484,68	533,73	503,53
250 – Servicii comerciale și alte servicii	339,92	329,60	288,28
TOTAL Infrastructură și servicii economice	4 378,70	5 150,66	3 782,88
Sectoarele de producție
310 – Agricultură, silvicultură și pescuit	3 317,10	3 144,49	2 649,43
320 – Industrie, resurse minerale și minerit, construcții	632,36	525,39	384,77
330 – Comerț și turism	502,26	434,74	338,86
TOTAL Sectoare de producție	4 451,72	4 104,61	3 373,06
Aspecte multisectoriale/transversale
410 – Protecția mediului în general	984,89	843,66	756,56
430 – Alte aspecte multisectoriale	3 881,80	2 617,61	1 947,95
TOTAL Aspecte multisectoriale/transversale	4 866,68	3 461,26	2 704,51
Ajutor în natură și asistență generală pentru programe
510 – Sprijin bugetar general	3 113,40	3 176,31	2 531,91
520 – Asistență alimentară pentru dezvoltare	611,90	390,58	365,68
TOTAL Ajutor în natură și asistență generală pentru programe	3 725,30	3 566,89	2 897,59
Acțiuni privind datoria
600 – Acțiuni privind datoria	183,00	183,00	183,00
TOTAL Acțiuni privind datoria	183,00	183,00	183,00
Ajutor umanitar
720 – Măsuri de urgență	743,62	452,44	447,63
730 – Ajutor de urgență pentru reconstrucție și reabilitare	137,53	65,06	42,39
740 – Pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre	72,49	110,12	101,07
TOTAL Ajutor umanitar	953,63	627,61	591,09
Costuri administrative ale donatorilor/nealocate/nespecificate
910 – Costuri administrative ale donatorilor	993,19	948,32	896,03
998 – Nealocate/nespecificate	183,74	41,61	27,23
N/A-Nedisponibile	245,98	1,57	1,15
TOTAL Costuri administrative ale donatorilor/nealocate/nespecificate	1 422,91	991,50	924,42
TOTAL GENERAL AL 11-LEA FED	31 087,97	30 023,09	25 986,75

Evoluția sumelor cumulate angajate, contractate și plătite pe domenii de cheltuieli pentru cel de al 11-lea FED

3. GLOSAR

Angajament bugetar

Operațiune prin care ordonatorul de credite competent rezervă creditele bugetare necesare pentru a acoperi plățile ulterioare în vederea onorării angajamentelor juridice.

Angajamente restante

Angajamentele restante (sau RAL, acronim provenit din termenul francez „reste à liquider”) sunt definite ca fiind suma creditelor angajate care nu au fost încă plătite. Angajamentele restante rezultă în mod direct din existența programelor multianuale și din disocierea dintre creditele de angajament și cele de plată.

Angajament juridic

Actul prin care ordonatorul de credite își asumă o obligație față de terți care determină o cheltuială pentru bugetul Uniunii.

Formele comune de angajamente juridice sunt contractele în cazul achizițiilor publice, acordurile de grant și deciziile de grant.

Anularea creditelor

Creditele care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar și care nu pot fi reportate se anulează.

Buget adoptat

Proiectul de buget devine buget adoptat de îndată ce este aprobat de autoritatea bugetară.

Buget rectificativ

Decizie adoptată în cursul exercițiului bugetar pentru a modifica (a majora, a diminua, a transfera) elemente ale bugetului adoptat pentru respectivul exercițiu financiar.

Cheltuieli

Termen utilizat pentru a descrie cheltuielile bugetare din toate tipurile de surse de fonduri.

Creanțe constatate

Dreptul de a colecta venituri de la un debitor, astfel cum este recunoscut prin emiterea unui ordin de recuperare.

Credite

Finanțarea bugetului.

Bugetul prevede atât angajamente (garanții juridice de asigurare a finanțării), cât și plăți (numerar sau transferuri bancare către beneficiari). Adesea, creditele pentru angajamente și cele pentru plăți diferă – credite diferențiate – deoarece programele și proiectele multianuale sunt în general angajate pe deplin în exercițiul financiar în care sunt aprobate, în timp ce plățile se efectuează în decursul mai multor exerciții financiare, pe măsură ce se înregistrează progrese în punerea în aplicare a respectivelor programe și proiecte.

Credite administrative

Credite pentru acoperirea costurilor de funcționare ale entităților (personal, clădiri, echipamente de birou).

Credite anulate

Creditele neutilizate care trebuie anulate la încheierea exercițiului financiar. Prin acest termen se desemnează anularea totală sau parțială a autorizației de a efectua cheltuieli și/sau de a contracta datorii, astfel cum este reprezentată de un credit.

Pentru întreprinderile comune (și EIT), astfel cum se prevede în normele lor financiare, creditele neutilizate pot fi înscrise în estimarea veniturilor și a cheltuielilor cu până la următoarele trei exerciții financiare (așa-numita regulă „N + 3”). Prin urmare, creditele anulate pentru întreprinderile comune pot fi reactivate până în exercițiul financiar „N + 3”.

Credite de angajament

Creditele de angajament acoperă valoarea totală a obligațiilor juridice (contracte, acorduri de grant sau decizii) care ar putea fi semnate în cursul exercițiului financiar curent.

Credite de plată

Creditele de plată acoperă cheltuielile datorate în exercițiul financiar în curs care rezultă din angajamente juridice contractate în exercițiul financiar în curs și/sau în exercițiile financiare anterioare.

Credite diferențiate

Creditele diferențiate sunt utilizate pentru finanțarea operațiunilor multianuale; acestea acoperă, pentru exercițiul financiar curent, costul total al obligațiilor juridice asumate pentru operațiunile a căror punere în aplicare se extinde pe parcursul mai multor exerciții financiare.

Credite nediferențiate

Credite care răspund nevoilor anuale și care, prin urmare, trebuie angajate în cursul exercițiului bugetar. Numai sumele eligibile pentru reportare automată pot fi plătite în exercițiul următor. Creditele nediferențiate care nu au fost utilizate, și anume angajate, până la sfârșitul exercițiului, sunt anulate (cu excepția cazului în care, în mod excepțional, se acordă permisiunea unei reportări neautomate printr-o decizie a Comisiei). Creditele nediferențiate se aplică cheltuielilor administrative și creditele de angajament sunt egale cu creditele de plată.

Credite operaționale

Creditele operaționale finanțează diferitele politici, în principal sub formă de granturi sau achiziții publice.

Dezangajare

Operațiune prin care ordonatorul de credite competent anulează total sau parțial rezervarea creditelor efectuată anterior prin intermediul unui angajament bugetar.

Diferențe din cursurile de schimb valutar

Diferența care rezultă din cursurile de schimb valutar aplicate operațiunilor referitoare la țări din afara zonei euro sau din reevaluarea activelor și a datoriilor în valută la data conturilor.

Excedent

Diferența pozitivă dintre venituri și cheltuieli, care trebuie returnată autorității finanțatoare. A se vedea „Rezultat bugetar”.

Execuția bugetară

Utilizarea bugetului prin operațiuni de venituri și cheltuieli.

Granturi

Contribuții financiare directe de la buget către beneficiari terți implicați în activități care servesc politicilor Uniunii.

Post bugetar/Linie bugetară/Poziție bugetară

Veniturile și cheltuielile sunt prezentate în structura bugetului în conformitate cu o nomenclatură obligatorie care reflectă natura și scopul fiecărui post, astfel cum solicită autoritatea bugetară. Rubricile individuale (titlu, capitol, articol sau post) oferă o descriere formală a nomenclatorului.

Reportarea creditelor

O excepție de la principiul anualității, în măsura în care creditele care nu au putut fi utilizate într-un exercițiu bugetar dat pot, în condiții stricte, să fie reportate în mod excepțional pentru a fi utilizate în următorul exercițiu financiar.

RAL (Reste à liquider)

Suma rămasă de plătit în cadrul unui angajament bugetar la un moment dat. A se vedea „Angajamente restante”.

Rezultat bugetar

Diferența dintre veniturile încasate și sumele plătite, inclusiv ajustările pentru reportări, anulări și diferențe de curs valutar.

Pentru agenții, suma rezultată va trebui rambursată autorității finanțatoare.

Rezultat economic

Impactul cheltuielilor și veniturilor asupra bilanțului, conform normelor contabilității pe bază de angajamente.

Temei juridic/act de bază

Actul juridic adoptat de autoritatea legislativă (de obicei, Consiliul și Parlamentul European) care precizează obiectivul unui program de cheltuieli al Uniunii, scopul creditelor, normele de intervenție, data expirării și normele financiare relevante pentru a servi drept temei juridic pentru punerea în aplicare a programului de cheltuieli.

Transferuri între linii bugetare

Transferurile între liniile bugetare implică mutarea creditelor de la o linie bugetară la alta în cursul exercițiului financiar, constituind astfel o excepție de la principiul bugetar al specificității.

Venituri alocate

Venituri destinate finanțării anumitor cheltuieli.

PARTEA II

RAPORT ANUAL PRIVIND EXECUȚIA – FONDURILE GESTIONATE DE BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

FACILITATEA PENTRU INVESTIȚII

SITUAȚII FINANCIARE

LA 31 DECEMBRIE 2025

(1)	Raportul auditorului independent

(2)	Situația poziției financiare

(3)	Contul de profit și pierdere și alte elemente ale rezultatului global

(4)	Situația modificărilor în ceea ce privește resursele din contribuții

(5)	Situația fluxurilor de trezorerie

(6)	Note la situațiile financiare

SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2025

(în mii EUR)
	Note	31.12.2025	31.12.2024
ACTIVE
Numerar și echivalente de numerar	5	1 665 129	1 638 604
Sume de încasat de la contribuitori	9/16	-	7 482
Active financiare de trezorerie	10	-	-
Instrumente financiare derivate	6	7 819	783
Împrumuturi și avansuri	7.1	1 063 511	1 498 048
Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	8	745 934	834 621
Alte active	11	36 833	-
Total active		3 519 226	3 979 538
DATORII ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII
DATORII
Instrumente financiare derivate	6	411	39 210
Venituri reportate	12	44 845	47 725
Provizioane pentru angajamentele de creditare	13	17 585	18 320
Sume datorate terților	14	658 146	566 083
Alte datorii	15	3 044	3 289
Total datorii		724 031	674 627
Resurse din contribuții	16/17	2 795 195	3 304 911
Total datorii și resurse din contribuții		3 519 226	3 979 538

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ȘI ALTE ELEMENTE ALE REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2025

(în mii EUR)
	Note	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Venituri din dobânzi și venituri similare (*2)	19	116 470	156 601
Cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare	19	-1 700	-1 805
Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare		114 770	154 796
Venituri din taxe și comisioane	20	4 103	20
Cheltuieli cu taxele și comisioanele	20	-88	- 212
Venituri nete din taxe și comisioane		4 015	- 192
Modificări ale valorii juste a instrumentelor financiare derivate	6	45 836	-94 192
Rezultatul net din acțiuni și alte titluri cu randament variabil	21	24 877	-34 096
Rezultatul net din împrumuturi și avansuri evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere	7.1	-6 948	-5 436
Rezultatul net din diferențele de schimb valutar	22	-90 703	81 907
Rezultat net din operațiunile financiare		-26 938	-51 817
Variația deprecierii împrumuturilor și a avansurilor, excluzând reluările	7.2	8 915	12 145
Variația provizioanelor pentru angajamentele de creditare, excluzând reluările	13	735	718
Cheltuieli administrative generale	23	-19 942	-24 794
Profitul exercițiului financiar		81 555	90 856
Profitul global total al exercițiului financiar		81 555	90 856
(*2) Pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2025, dobânzile și veniturile similare sunt în valoare de 109,7 milioane EUR (în 2024: 144,3 milioane EUR) și au fost calculate pentru activele contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective.

SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RESURSELE DIN CONTRIBUȚII PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2025

(în mii EUR)
	Note	Contribuția solicitată	Restituiri disponibile	Rezultat reportat	Total
La 1 ianuarie 2025		3 721 695	- 897 690	480 906	3 304 911
Contribuțiile solicitate statelor membre în cursul exercițiului financiar	16	-	-	-	-
Restituiri disponibile aferente anului 2024	17	-	- 591 271	-	- 591 271
Profitul exercițiului financiar 2025		-	-	81 555	81 555
Modificări în ceea ce privește resursele din contribuții		-	- 591 271	81 555	- 509 716
La 31 decembrie 2025		3 721 695	-1 488 961	562 461	2 795 195
		Contribuția solicitată	Restituiri disponibile	Rezultat reportat	Total
La 1 ianuarie 2024		3 721 695	- 587 913	390 050	3 523 832
Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar	16	-	-	-	-
Restituiri disponibile aferente anului 2023	17	-	- 309 777	-	- 309 777
Profitul exercițiului financiar 2024		-	-	90 856	90 856
Modificări în ceea ce privește resursele din contribuții		-	- 309 777	90 856	- 218 921
La 31 decembrie 2024		3 721 695	- 897 690	480 906	3 304 911

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2025

(în mii EUR)
	Note	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE
Profitul exercițiului financiar (*3)		81 555	90 856
Ajustări efectuate pentru:
Rezultatul net din acțiuni și alte titluri cu randament variabil		-5 176	52 265
Variația deprecierii împrumuturilor și a avansurilor, excluzând reluările	7.2	-8 915	-12 145
Rezultatul net din împrumuturi și avansuri evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere	7	6 948	5 436
Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și avansurile		-3 776	-2 229
Variația netă a provizioanelor pentru angajamentele de creditare, excluzând reluările		- 735	- 718
Modificări ale valorii juste a instrumentelor financiare derivate	13	-45 836	94 192
Modificarea veniturilor reportate	12	-2 880	- 790
Efectul modificărilor cursului de schimb asupra împrumuturilor		95 552	-78 744
Efectul modificărilor cursului de schimb asupra acțiunilor și a altor titluri cu randament variabil		58 444	-23 199
Efectul modificărilor cursului de schimb asupra numerarului deținut		11 405	-5 282
Profitul/(pierderea) din activitățile de exploatare înainte de modificările activelor și ale datoriilor din exploatare		186 586	119 642
Împrumuturi acordate	7	- 106 653	- 101 394
Rambursări ale împrumuturilor	7	398 998	371 568
Modificarea dobânzii acumulate aferente numerarului și echivalentelor de numerar	5	-2 331	- 646
Plăți aferente acțiunilor și titlurilor cu randament variabil	8	-51 701	-69 392
Încasări nete din acțiuni și alte titluri cu randament variabil		90 480	23 033
Dividende încasate	21	18 573	16 548
Scăderea altor active		-	616
(Scăderea) altor datorii		- 245	-49
(Scăderea) sumelor de plată către Banca Europeană de Investiții		-44 913	- 985
Fluxuri nete de trezorerie (utilizate în) / din activitățile de exploatare		488 794	358 941
ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE
Sume primite din partea statelor membre pentru subvenții la dobândă și asistență tehnică		7 482	286 800
Sume plătite în numele statelor membre pentru subvenții la dobândă și asistență tehnică		- 108 597	-68 256
Contribuții plătite în numele statelor membre		- 347 418	- 309 777
Fluxuri nete de trezorerie din activitățile de finanțare		- 448 533	-91 233
Creșterea netă a numerarului și a echivalentelor de numerar		40 261	267 708
Situația rezumativă a fluxurilor de trezorerie:
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar		1 633 830	1 371 404
Fluxuri nete de trezorerie (utilizate în)/din:
Activități de exploatare		488 794	358 941
Activități de finanțare		- 448 533	-91 233
Efecte ale modificărilor cursului de schimb asupra numerarului și a echivalentelor de numerar		-11 405	-5 282
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar		1 662 686	1 633 830
Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din:
Casă	5	146 087	212 466
Depozite la termen (excluzând dobânda acumulată)	5	556 329	304 538
Titluri comerciale de valoare	5	960 270	1 116 826
		1 662 686	1 633 830
(*3) Profitul exercițiului include dobânzile primite, în valoare de 109,8 milioane EUR (2024: 149,1 milioane EUR), iar dobânzile plătite au fost de 1,8 milioane EUR (2024: 1,9 milioane EUR).

Note la situațiile financiare la 31 decembrie 2025

1 Informații generale

Facilitatea pentru investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și asistența pentru dezvoltare, care a fost negociat la 23 iunie 2000 între grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”), pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, acordul fiind revizuit la 25 iunie 2005 și la 22 iunie 2010. Acordul din Samoa, care înlocuiește Acordul de la Cotonou ca nou cadru de cooperare între Uniunea Europeană și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (OSACP) [Decizia (UE) 2023/2862 a Consiliului din 30 octombrie 2023], a fost semnat la 15 noiembrie 2023 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acesta succedă Acordului de la Cotonou, care a reglementat relațiile dintre UE și statele ACP începând din 2000. Această tranziție asigură continuitatea parteneriatelor, abordând, în același timp, provocările globale contemporane.

Facilitatea nu este o entitate juridică distinctă, Banca Europeană de Investiții („BEI” sau „banca”) gestionând contribuțiile în numele statelor membre („donatorii”) în conformitate cu dispozițiile acordului și acționând ca administrator al facilității.

Durata facilității nu este determinată. Cel de al 11-lea FED rămâne în vigoare atât timp cât este necesar [în temeiul articolului 14 alineatul (3)] pentru executarea integrală a tuturor operațiunilor finanțate în temeiul Acordului de parteneriat ACP-UE, al Deciziei de asociere peste mări și al cadrului financiar multianual.

În temeiul acordului, finanțarea este furnizată din bugetele statelor membre ale UE. Statele membre ale UE contribuie cu sumele alocate pentru a finanța FI și cu granturi destinate finanțării subvențiilor la dobândă, astfel cum se prevede în cadrele financiare multianuale [primul protocol financiar, care acoperă perioada 2000-2007 și denumit cel de al 9-lea Fond european de dezvoltare (FED), al doilea protocol financiar, care acoperă perioada 2008-2013 și este denumit cel de al 10-lea FED și cel de al treilea protocol financiar, care acoperă perioada 2014-2020 și este denumit cel de al 11-lea FED]. BEI are sarcina de a gestiona:

(i)	facilitatea, un fond reînnoibil de risc în valoare de 3 685,5 milioane EUR, care vizează promovarea investițiilor sectorului privat în statele ACP, din această sumă 48,5 milioane EUR fiind alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”);

(ii)	granturi destinate finanțării subvențiilor la dobândă în valoare de maximum 1 220,85 milioane EUR pentru statele ACP și de maximum 8,5 milioane EUR pentru țările TTPM. Până la 15 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru a finanța asistența tehnică aferentă proiectelor.

La 23 decembrie 2020, Consiliul a decis să prelungească perioada de angajament a Facilității pentru investiții cu cel puțin șase luni. Ca urmare a extinderii, banca a aprobat operațiuni în conformitate cu mandatul său până la 30 iunie 2021 [Decizia (UE) 2020/2233 a Consiliului din 23 decembrie 2020 privind angajarea fondurilor provenite din restituiri în cadrul Facilității de investiții ACP din operațiunile finanțate în cadrul celui de al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea Fond european de dezvoltare (32)].

UE și ACP au convenit să modifice decizia privind măsurile tranzitorii pentru a prelungi aplicarea dispozițiilor Acordului de parteneriat ACP-UE până la 31 decembrie 2023 sau până la intrarea în vigoare a noului acord ori aplicarea cu titlu provizoriu între Uniune și statele ACP a noului acord, oricare dintre acestea survine mai întâi [Decizia nr. 2/2019 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE din 17 decembrie 2019 de adoptare a unor măsuri tranzitorii în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Acordul de parteneriat ACP-UE, care a fost modificată ulterior prin Decizia nr. 3/2021 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE (33), prin Decizia nr. 970/2022 a Consiliului (34) și prin Decizia nr. 2/2023 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE (35)].

Regulamentul privind IVCDCI – Europa globală, care a intrat în vigoare la 14 iunie 2021 [Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (36)], constituie temeiul juridic principal pentru asistența acordată de UE în afara UE în perioada 2021-2027, precum și guvernanța noului mandat instituțional al băncii pentru operațiunile din afara Uniunii Europene, inclusiv din regiunea ACP. Acesta include integrarea actualului FED extrabugetar în bugetul UE. Regulamentul privind IVCDCI constituie temeiul juridic pentru încredințarea de către Comisie de noi mandate Băncii Europene de Investiții pentru activitatea sa în afara UE. De asemenea, regulamentul va asigura cadrul de investiții externe pentru ca Uniunea să coopereze cu instituțiile partenere prin granturi sau garanții de la bugetul UE.

Mai departe, restituirile din Facilitatea pentru investiții trebuie puse în aplicare în cadrul IVCDCI printr-o combinație între o componentă dedicată sectorului privat al ACP din cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD+) și un fond fiduciar. La 15 februarie 2023, a fost semnat un acord de transfer între BEI și Comisia Europeană („acordul de transfer”). Scopul acestui acord este transferul fondurilor provenite din restituiri, în cadrul facilității, pe măsură ce acestea devin disponibile, în conformitate cu Decizia (UE) 2020/2233 („fluxurile FI aferente ACP”) și cu Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului (37) (denumite în continuare „fluxurile FI aferente TTPM” și, împreună cu fluxurile FI aferente ACP, „fluxurile”). Pentru mai multe detalii, a se vedea nota 2.4.6 și nota 17.

Prezentele situații financiare au ca obiect perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2025.

La propunerea Comitetului de direcție, Consiliul de administrație a adoptat situațiile financiare la 25 martie 2026 și a autorizat prezentarea acestora Consiliului guvernatorilor spre aprobare până la 24 aprilie 2026.

2 Politici contabile semnificative

2.1 Baza de întocmire – declarația de conformitate

Situațiile financiare au fost întocmite pe baza principiului continuității activității, care presupune faptul că facilitatea va fi în măsură să îndeplinească toate obligațiile de plată în cadrul oricăror operațiuni în viitorul apropiat și în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară („IFRS”) emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate („IASB”) și adoptate de Uniunea Europeană (denumite în continuare „standardele de contabilitate IFRS”). Situațiile financiare de la 31 decembrie 2025 includ situația poziției financiare, contul de profit și pierdere și alte elemente ale rezultatului global, situația modificărilor resurselor din contribuții, situația fluxurilor de trezorerie și notele.

2.2 Evaluări, ipoteze și estimări contabile semnificative

Întocmirea situațiilor financiare necesită estimări și ipoteze care afectează veniturile, cheltuielile, activele și datoriile raportate și prezentarea informațiilor privind activele și datoriile contingente. Utilizarea informațiilor disponibile și recurgerea la ipoteze sunt inerente elaborării de estimări. Rezultatele reale din viitor ar putea fi diferite de astfel de estimări, iar diferențele din situațiile financiare pot fi semnificative. Estimările și ipotezele subiacente sunt revizuite în permanență. Estimările revizuirilor sunt recunoscute prospectiv.

Cele mai semnificative aspecte în privința cărora se recurge la analize și estimări sunt următoarele:

— Valoarea justă a instrumentelor financiare

Atunci când valorile juste ale instrumentelor financiare înregistrate în bilanț nu pot fi determinate pe baza piețelor active, acestea sunt stabilite folosind diverse tehnici de evaluare, printre care se numără folosirea de modele matematice. Datele de intrare utilizate de aceste modele se preiau, în măsura în care este posibil, de pe piețele observabile, însă dacă acest lucru nu este fezabil, pentru stabilirea valorilor juste este necesar să se efectueze o analiză. Evaluările sunt clasificate pe diferite niveluri în ierarhia valorilor juste, pe baza datelor de intrare utilizate în tehnicile de evaluare, astfel cum sunt descrise și prezentate în notele 2.4.2 și 4.

— Pierderi din deprecierea împrumuturilor și a avansurilor

Evaluarea pierderii așteptate din credite (expected credit loss – „ECL”) presupune efectuarea de către conducere a unor analize semnificative, în special evaluarea creșterii semnificative a riscului de credit după recunoașterea inițială, integrarea perspectivelor și estimarea ulterioară a valorii și a calendarului viitoarelor fluxuri de trezorerie și a valorii garanțiilor reale atunci când se stabilesc pierderile din depreciere. Aceste estimări sunt determinate de o serie de factori, a căror evoluție poate duce la modificări semnificative ale calendarului și cuantumului ajustării pentru pierderea din credite care va fi recunoscut (nota 2.4.2). Ipotezele relevante privind efectele asupra deprecierii care rezultă din contextul general de incertitudine și din starea de turbulență creată în 2024 și care a continuat în 2025 sunt detaliate în notele 2.4.2.2 și 3.2.3.7.

— Evaluarea investițiilor de capital necotate

Evaluarea investițiilor de capital necotate se bazează, în mod normal, pe unul dintre următoarele elemente:

—	tranzacțiile recente desfășurate pe piață în condiții de concurență deplină;

—	valoarea justă actuală a altui instrument care este în esență identic;

—	fluxurile de trezorerie preconizate actualizate pe baza ratelor curente care se aplică elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare;

—	metoda activelor nete ajustate; sau

—	alte modele de evaluare.

În vederea stabilirii fluxurilor de trezorerie și a factorilor de actualizare aferenți investițiilor de capital necotate se recurge în mare măsură la estimări. Facilitatea calibrează periodic tehnicile de evaluare și le testează valabilitatea, folosind fie prețurile tranzacțiilor curente pe piață observabile pentru același instrument, fie alte date de piață observabile disponibile.

— Consolidarea entităților în care facilitatea are interese

BEI a efectuat analize prin care a stabilit că facilitatea nu controlează niciuna dintre entitățile în care are interese. Acest lucru se datorează faptului că în toate entitățile respective fie partenerului general, fie administratorului fondului sau consiliului de administrație îi revine responsabilitatea exclusivă în materie de gestionare și control al activităților și afacerilor parteneriatului, având totodată competența și autoritatea de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și realizarea obiectivelor parteneriatului în conformitate cu orientările în materie de investiții și de politică.

2.3 Modificări ale standardelor contabile

Cu excepția modificărilor de mai jos, facilitatea a aplicat în mod consecvent politicile contabile prevăzute în nota 2.4 tuturor perioadelor prezentate în aceste situații financiare. Facilitatea a adoptat următoarele noi standarde și modificări ale standardelor.

Standarde noi și modificate adoptate de facilitate

Următoarele modificări ale standardelor existente au devenit aplicabile situațiilor financiare ale facilității începând cu 1 ianuarie 2025:

—	Modificări aduse standardului IAS 21 – Efectele variației cursurilor de schimb valutar: Lipsa de convertibilitate.

Modificările enumerate mai sus nu au avut niciun impact semnificativ asupra situațiilor financiare ale facilității.

Noi standarde, modificări și interpretări care nu au fost încă adoptate de facilitate

La 31 decembrie 2025, au fost emise următoarele modificări ale standardelor existente, acestea nefiind însă obligatorii pentru perioadele de raportare anuale care se încheie la 31 decembrie 2025:

Modificări ale standardelor existente aprobate de UE care se aplică perioadelor anuale care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date:

—	Amendamentele la Clasificarea și evaluarea instrumentelor financiare (amendamentele la IFRS 1, IFRS 7, IFRS 9 și IAS 7);

—	Îmbunătățiri anuale, volumul 11;

—	Contracte care se raportează la energia electrică produsă din surse care depind de natură – Amendamente la IFRS 9 și IFRS 7.

Noi standarde și modificări ale standardelor existente care nu au fost încă aprobate de UE:

—	IFRS 18 Prezentarea și descrierea informațiilor în situațiile financiare;

—	IFRS 19 Filiale fără răspundere publică: informații de furnizat.

La data autorizării situațiilor financiare, facilitatea nu adoptase anticipat niciunul dintre standardele sau modificările standardelor existente menționate mai sus și nu fuseseră emise interpretări care să fie aplicabile și care să trebuiască să fie luate în considerare de către facilitate la niciuna dintre datele de raportare. Conducerea anticipează că toate deciziile relevante vor fi adoptate pentru prima perioadă care începe la data intrării în vigoare a deciziei sau după această dată și că nu va exista niciun impact semnificativ asupra situațiilor financiare ale facilității.

2.4 Rezumat al politicilor contabile semnificative

Situația poziției financiare prezintă activele și datoriile în ordinea descrescătoare a lichidității și nu diferențiază elementele curente de cele pe termen lung.

2.4.1 Conversia valutară

Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea utilizează moneda euro (EUR), care este, de asemenea, moneda funcțională. Cu excepția unei mențiuni contrare, informațiile financiare prezentate în EUR au fost rotunjite la mia cea mai apropiată.

Tranzacțiile în valută se convertesc la cursul de schimb în vigoare la data tranzacției.

Activele și pasivele monetare exprimate în alte monede decât euro sunt transformate în euro la cursul de schimb în vigoare la data situației poziției financiare. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei conversii se înregistrează în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global.

Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul istoric într-o valută se convertesc folosind cursurile de schimb valutar de la datele tranzacțiilor inițiale. Elementele nemonetare evaluate la valoarea justă într-o valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care s-a stabilit valoarea justă. Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării tranzacțiilor la rate de schimb diferite față de cele de la data încheierii tranzacției, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și datoriile monetare în valută nedecontate sunt recunoscute în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global.

2.4.2 Alte active financiare decât instrumentele financiare derivate

Instrumentele financiare nederivate sunt recunoscute inițial pe baza datei de decontare.

Clasificare și evaluare

Active financiare

În momentul recunoașterii inițiale, un activ financiar este clasificat ca fiind evaluat la costul amortizat sau la valoarea justă prin profit sau pierdere (fair value through P&L – „FVTPL”), iar o datorie financiară este clasificată ca fiind evaluată la costul amortizat sau la FVTPL.

Conform IFRS 9, prima etapă a clasificării constă în a stabili dacă activul financiar este considerat un instrument de datorie sau de capital. IFRS 9 face trimitere la definițiile din IAS 32 – Instrumente financiare: prezentare.

Instrumentele de datorie sunt instrumente care corespund definiției unei datorii financiare din perspectiva contrapărții, împrumuturi și titluri de creanță, inclusiv obligațiuni, efecte comerciale sau certificate emise de entități structurate, administrații publice sau corporații.

Un instrument de datorie este clasificat ca fiind evaluat la costul amortizat dacă îndeplinește cumulativ următoarele două condiții și nu este desemnat ca fiind evaluat la FVTPL:

—	activul este deținut în baza unui model de afaceri al cărui obiectiv este de a deține active în vederea colectării fluxurilor de trezorerie contractuale; și

—	condițiile contractuale ale activului financiar dau naștere, la anumite date, la fluxuri de trezorerie care sunt exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii aferente valorii principalului datorat (criterii SPPI).

Cerințele de mai sus ar trebui să se aplice întregului activ financiar, chiar dacă acesta conține un instrument derivat încorporat.

Instrumentele de capital sunt instrumente care corespund definiției capitalurilor proprii din perspectiva emitentului, respectiv, instrumentele care nu prevăd obligația contractuală de a plăti și care atestă existența unui interes rezidual în activele nete ale emitentului. Instrumentele de capital sunt evaluate la FVTPL.

La recunoașterea inițială a unei investiții de capital care nu este păstrată în vederea tranzacționării, facilitatea poate alege în mod irevocabil să prezinte modificările ulterioare în alte elemente ale rezultatului global. Această alegere se efectuează pentru fiecare investiție în parte.

Toate celelalte active financiare sunt clasificate ca fiind evaluate la FVTPL.

Evaluarea modelului de afaceri

BEI, în calitate de administrator al facilității, evaluează obiectivul modelului de afaceri în cadrul căruia este deținut instrumentul de datorie la nivel de portofoliu, deoarece acest lucru reflectă cel mai bine modul în care este gestionată activitatea și modul în care informațiile sunt transmise conducerii. Printre informațiile avute în vedere se numără:

—

politicile și obiectivele declarate ale portofoliului și aplicarea acestor politici în practică. În special, dacă strategia conducerii pune accentul pe obținerea de venituri din dobânzi contractuale, pe menținerea unui anumit profil al ratei dobânzii, pe corelarea duratei activelor financiare cu durata datoriilor care finanțează activele respective sau pe realizarea de fluxuri de trezorerie prin vânzarea activelor;

—	modul în care este evaluată performanța portofoliului și modul în care este raportată performanța conducerii facilității;

—	riscurile care afectează performanța modelului de afaceri (și a activelor financiare deținute în cadrul modelului de afaceri respectiv) și modul în care sunt gestionate aceste riscuri; și

—	frecvența, volumul și calendarul vânzărilor efectuate în perioade anterioare, motivele acestor vânzări și estimările cu privire la activitățile de vânzare viitoare.

Cu toate acestea, informațiile privind activitatea de vânzare nu sunt luate în considerare separat, ci ca parte a unei evaluări globale a modului de realizare a obiectivului declarat de gestionare a activelor financiare și a fluxurilor de trezorerie.

Modelul de afaceri pentru operațiunile de împrumuturi directe aferente pachetului de finanțare a impactului a fost descris și prezentat în nota 25.

Criteriile privind plata exclusivă a principalului și a dobânzilor (Solely payment of principal and interests – „SPPI”)

În sensul prezentei evaluări, „principalul” este definit ca valoarea justă a instrumentului de datorie la momentul recunoașterii inițiale. „Dobânda” este definită drept luarea în considerare a valorii-timp a banilor și a riscului de credit aferent valorii principalului restant într-o anumită perioadă de timp, a altor riscuri și costuri de creditare de bază (de exemplu, riscul de lichiditate și costurile administrative), precum și a marjei de profit.

Atunci când se evaluează dacă fluxurile de trezorerie contractuale reprezintă exclusiv plăți ale principalului și ale dobânzii, se iau în considerare condițiile contractuale ale instrumentului. Se analizează dacă activul financiar conține o clauză contractuală care ar putea modifica calendarul sau valoarea fluxurilor de trezorerie contractuale, astfel încât această condiție nu ar mai fi îndeplinită.

Derecunoaștere

Facilitatea derecunoaște un activ financiar atunci când drepturile contractuale asupra fluxurilor de trezorerie generate de activul financiar expiră sau atunci când drepturile de a primi fluxurile de trezorerie contractuale sunt transferate într-o tranzacție în care facilitatea fie transferă riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului financiar, fie păstrează practic toate riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate, fără a păstra controlul asupra activului financiar.

La derecunoașterea unui activ financiar sau a unei datorii financiare (nota 2.4.4), diferența dintre valoarea contabilă a activului sau a datoriei (sau valoarea contabilă alocată părții din activul sau datoria derecunoscută) și suma dintre: (i) contraprestația primită sau plătită; și (ii) orice câștig sau pierdere cumulativă care a fost recunoscută în alte elemente ale rezultatului global este recunoscută în profit sau pierdere, cu excepția câștigurilor sau a pierderilor cumulative recunoscute în alte elemente ale rezultatului global pentru investițiile de capital evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global care sunt transferate în momentul cesiunii în fondul de rezervă și nu la profit sau pierdere.

În contextul reformei IBOR, evaluarea de către facilitate a caracterului substanțial al unei modificări a unui instrument financiar cu cost amortizat se efectuează după aplicarea soluției practice introduse prin faza 2 a reformei IBOR. În conformitate cu amendamentele emise de IASB, facilitatea nu derecunoaște un instrument financiar ale cărui fluxuri de trezorerie contractuale sunt modificate ca o consecință directă a reformei, iar modificarea este echivalentă din punct de vedere economic cu baza anterioară pentru determinarea fluxurilor de trezorerie contractuale (și anume, baza imediat anterioară modificării).

Reclasificare

Activele financiare nu sunt reclasificate după recunoașterea inițială, cu excepția perioadei următoare celei în care facilitatea își modifică modelul de afaceri pe care îl aplică pentru gestionarea activelor financiare.

Modificare

Un activ financiar evaluat la costul amortizat este considerat modificat atunci când fluxurile de trezorerie contractuale sunt renegociate sau modificate în alt fel. Renegocierea sau modificarea poate sau nu să ducă la derecunoașterea vechiului instrument financiar și la recunoașterea noului instrument financiar.

O modificare contractuală semnificativă a fluxurilor de trezorerie ale unui activ financiar evaluat la costul amortizat care are drept rezultat derecunoașterea activului financiar duce la recunoașterea noului activ financiar la valoarea sa justă și la înregistrarea variației impactului câștigului sau a pierderii în contul de profit și pierdere consolidat la rubrica „Rezultat din operațiunile financiare”.

O modificare contractuală este considerată substanțială dacă valoarea prezentă actualizată a fluxurilor de trezorerie în conformitate cu termenii revizuiți (actualizată utilizând rata dobânzii efective inițiale) este cu cel puțin 10 % diferită de valoarea prezentă actualizată a fluxurilor de trezorerie rămase din activul financiar inițial. Se iau, de asemenea, în considerare, factori calitativi cum ar fi o modificare a monedei în care este exprimat activul financiar și caracteristicile de conversie.

În contextul reformei IBOR, evaluarea de către facilitate a caracterului substanțial al unei modificări a unui instrument financiar cu cost amortizat se efectuează după aplicarea soluției practice introduse prin faza 2 a reformei IBOR. Facilitatea actualizează rata dobânzii efective, fără a modifica valoarea contabilă a instrumentului financiar, dacă baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie contractuale ale instrumentului financiar, evaluate la costul amortizat, se modifică ca o consecință directă a reformei și dacă modificarea este echivalentă din punct de vedere economic cu baza anterioară (și anume, baza imediat anterioară modificării).

Evaluarea valorii juste a instrumentelor financiare

Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau care ar fi plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacție obișnuită între participanți pe piață, la data evaluării pe piața principală sau, în lipsa acesteia, pe piața cea mai avantajoasă la care facilitatea are acces la data respectivă.

Dacă este cazul, BEI, în numele facilității, evaluează valoarea justă a unui instrument, utilizând prețul cotat pe o piață activă pentru respectivul instrument. O piață este considerată activă dacă tranzacțiile cu activul sau datoria în cauză au loc cu o frecvență și la un volum suficiente pentru a oferi în mod constant informații cu privire la preț.

Atunci când valorile juste ale activelor și ale datoriilor financiare înregistrate în situația poziției financiare nu pot fi determinate pe baza piețelor active, acestea sunt stabilite folosind o gamă variată de tehnici de evaluare, printre care se numără utilizarea modelelor matematice. Datele de intrare utilizate de aceste modele se preiau, în măsura în care este posibil, de pe piețele observabile, însă dacă acest lucru nu este fezabil, pentru stabilirea valorilor juste este necesar să se efectueze o analiză. Tehnica de evaluare aleasă încorporează toți factorii pe care participanții pe piață i-ar lua în considerare la stabilirea prețului tranzacției.

Aceste tehnici de evaluare pot include modele bazate pe valoarea actualizată netă și pe fluxul de trezorerie actualizat, comparația cu instrumente similare pentru care există prețuri de piață observabile, modelul Black-Scholes, modele polinominale de evaluare a opțiunii și alte modele de evaluare. Ipotezele și datele de intrare utilizate în tehnicile de evaluare includ ratele dobânzii fără risc și de referință, marjele de credit (credit spreads) utilizate la estimarea ratelor de actualizare, prețurile obligațiunilor și ale capitalului, cursurile de schimb valutar, prețurile acțiunilor și ale indicilor pe acțiuni, precum și volatilitățile și corelațiile de preț preconizate.

Obiectivul tehnicilor de evaluare este efectuarea unei evaluări la valoarea justă care să reflecte prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau care ar fi plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacție obișnuită între participanții pe piață, la data evaluării.

Facilitatea utilizează modele de evaluare larg recunoscute pentru a determina valoarea justă a unor instrumente financiare comune și mai simple, cum ar fi swap-urile pe rata dobânzii și swap-urile valutare, care utilizează doar date observabile pe piață și care au nevoie într-o măsură limitată să facă obiectul analizei și al estimării de către experți. Prețurile observabile și datele de intrare ale modelului sunt de obicei disponibile pe piața titlurilor de creanță și de capital cotate, a instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă și a instrumentelor financiare derivate extrabursiere simple, cum ar fi swap-urile pe rata dobânzii. Disponibilitatea prețurilor observabile pe piață și a datelor de intrare ale modelului reduce nevoia de analiză și de estimare de către experți, precum și incertitudinea aferentă determinării valorilor juste. Disponibilitatea prețurilor observabile pe piață și a datelor de intrare variază în funcție de produse și de piețe și este predispusă la modificări în funcție de evenimente specifice și de condițiile generale de pe piețele financiare.

Pentru instrumentele mai complexe, banca utilizează propriile modele de evaluare, care sunt elaborate pe baza modelelor de evaluare recunoscute. Este posibil ca unele date de intrare semnificative sau ca toate datele de intrare semnificative din aceste modele să nu fie observabile pe piață și să fie derivate din prețurile sau ratele de piață ori să fie estimate pe baza unor ipoteze. Printre exemplele de instrumente care implică date de intrare neobservabile semnificative se numără anumite împrumuturi și garanții pentru care nu există o piață activă. Modelele de evaluare care utilizează date de intrare neobservabile semnificative necesită un grad mai ridicat de analiză și estimare de către conducere pentru determinarea valorii juste. De obicei, analiza și estimarea efectuate de către conducere sunt necesare pentru a alege modelul de evaluare adecvat care trebuie să fie utilizat, pentru a determina fluxurile de trezorerie viitoare care sunt preconizate în cazul instrumentului financiar care este evaluat, pentru a stabili probabilitatea ca o contraparte să nu își îndeplinească obligațiile de plată sau să efectueze plăți anticipate și pentru a selecta ratele de actualizare corespunzătoare.

Facilitatea evaluează valorile juste utilizând următoarea ierarhie a valorii juste care reflectă importanța datelor de intrare folosite pentru efectuarea evaluărilor:

—	nivelul 1: date de intrare care sunt prețuri de piață cotate neajustate pe piețele active pentru instrumente identice la care facilitatea are acces;

—

nivelul 2: alte date de intrare decât prețurile cotate incluse în nivelul 1, care sunt observabile fie direct (și anume ca prețuri), fie indirect (și anume derivate din prețuri). Această categorie cuprinde instrumentele evaluate folosind prețurile de piață cotate pe piețele active pentru instrumente similare, prețurile cotate pentru instrumente identice sau similare pe piețele care sunt considerate mai puțin decât active sau alte tehnici de evaluare în cazul în care toate datele de intrare semnificative sunt observabile direct sau indirect din datele de piață;

—

nivelul 3: date de intrare care nu sunt observabile. Această categorie cuprinde toate instrumentele în cazul cărora tehnicile de evaluare includ date de intrare care nu se bazează pe date observabile și datele de intrare neobservabile au un efect semnificativ asupra valorii instrumentului. Această categorie cuprinde instrumente care sunt evaluate pe baza unor prețuri cotate ale unor instrumente similare în cazul în care sunt necesare ajustări sau ipoteze neobservabile semnificative pentru a reflecta diferențele dintre instrumente.

Facilitatea recunoaște transferurile între nivelurile ierarhiei valorii juste de la sfârșitul perioadei de raportare în care a intervenit modificarea.

Deprecierea activelor financiare

IFRS 9 se bazează pe un model prospectiv de pierdere de credit așteptată (expected credit loss – „ECL”). BEI a stabilit un cadru pentru calcularea „pierderii de credit așteptate” în funcție de starea macroeconomiei. Acesta implică construirea unor parametri de risc de credit (Probability of default – „PD” și Loss given default – „LGD”) pe baza unui punct în timp (point-in-time – „PIT”) pe baza unui factor sistematic (ciclul de creditare) care este condus de macroeconomie și este proiectat prin intermediul unor previziuni sau scenarii macroeconomice. ECL finală este media ponderată a probabilității ECL-urilor scenariului macroeconomic respectiv. Acest model anticipativ de depreciere se aplică activelor financiare evaluate la costul amortizat, contractelor de garanție financiară, precum și angajamentelor extrabilanțiere.

IFRS 9 prevede că ajustările pentru pierderi se măsoară în funcție de oricare dintre următoarele baze:

—	ECL pe 12 luni: acestea sunt ECL-urile care rezultă din posibilele evenimente de nerambursare în termen de 12 luni de la data de raportare; și

—	ECL pe durata de viață: acestea sunt ECL-urile care rezultă din toate posibilele evenimente de nerambursare pe durata de viață preconizată a unui instrument financiar.

Standardul IFRS 9 stabilește un model „în trei etape” pentru depreciere în funcție de modificarea calității creditului după recunoașterea inițială. Instrumentele financiare sunt clasificate în etapa 1, cu excepția instrumentelor în cazul cărora s-a identificat o creștere semnificativă a riscului de credit (significant increase in credit risk – „SICR”) după recunoașterea inițială. Printre aceste informații se numără informațiile și analiza cantitative și calitative, pe baza experienței băncii, inclusiv informații previzionale.

Activele achiziționate sau emise depreciate ca urmare a riscului de credit (Purchased or originated credit-impaired assets – „POCI”) sunt activele financiare care, din momentul recunoașterii inițiale, sunt considerate a fi clasificate drept etapa 3. În cazul activelor financiare POCI, modificările cumulate pe durata de viață a ECL, de la recunoașterea inițială, sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.

Evaluarea de către bancă a stadiului IFRS9 se bazează pe o abordare secvențială care utilizează informații specifice contrapărții sau instrumentului în conformitate cu semnalele interne de avertizare timpurie, expunerile neperformante și orientările și procedurile privind restructurarea datorată dificultăților financiare.

BEI consideră că actualul model anticipativ ECL este suficient de solid pentru a ține seama de evenimentele economice extreme, care au fost reflectate direct prin proiecțiile macroeconomice și prin structurile termenilor PD.

În cazul în care s-a înregistrat o creștere semnificativă a riscului de credit, instrumentul financiar este transferat în etapa 2, dar nu este considerat deocamdată a fi depreciat ca urmare a riscului de credit. În cazul în care instrumentul financiar este depreciat ca urmare a riscului de credit, instrumentul financiar este ulterior transferat în etapa 3.

Pentru a identifica expunerile aferente etapei 3, banca stabilește dacă există sau nu dovezi obiective privind existența evenimentelor de expunere neperformantă. Se consideră că un activ financiar face obiectul unui eveniment de nerambursare atunci când este puțin probabil ca debitorul să își plătească integral obligațiile din credite pe care le are față de facilitate fără ca facilitatea să efectueze vreun demers sau atunci când debitorul a întârziat cu mai mult de 90 de zile îndeplinirea oricărei obligații semnificative din credite pe care o are față de facilitate.

În acest sens, se consideră că un activ financiar este depreciat atunci când se stabilește că este probabil ca facilitatea să nu poată să colecteze toate sumele datorate în condițiile contractuale inițiale sau pentru o valoare echivalentă. Expunerile individuale la riscul de credit sunt evaluate pe baza caracteristicilor debitorului, a situației financiare globale, a resurselor și a istoricului plăților, a perspectivelor de susținere din partea oricărui garant responsabil din punct de vedere financiar și, după caz, a valorii realizabile a oricăror garanții.

Toate creanțele depreciate sunt revizuite și analizate cel puțin semestrial. Orice modificări ulterioare ale valorilor și calendarului fluxurilor de trezorerie viitoare preconizate, comparativ cu estimările anterioare, vor conduce la o modificare a provizionului pentru pierderi din credite și vor fi înregistrate sau creditate în contul de profit și pierdere. Un provizion pentru depreciere se reia numai atunci când calitatea creditului s-a îmbunătățit în așa măsură încât există asigurări rezonabile cu privire la colectarea în timp util a principalului și a dobânzii în conformitate cu condițiile contractuale inițiale ale contractului de cesiune de creanță. Operațiunea de eliminare din bilanț (write-off) se efectuează atunci când se consideră că întreaga creanță sau o parte a acesteia nu se poate recupera sau este revocată. Sumele eliminate din bilanț sunt înregistrate în conturile de deprecieri create anterior sau direct din contul de profit și pierdere și reduc valoarea principalului creanței. Recuperările parțiale sau integrale ale sumelor eliminate anterior din bilanț sunt creditate în contul de profit și pierdere. Activele financiare care sunt eliminate din bilanț ar putea face în continuare obiectul unor măsuri de executare pentru a respecta procedurile băncii de recuperare a sumelor datorate.

Măsurarea ECL – Date de intrare, ipoteze și tehnici

Măsurarea ECL pe durata de viață se aplică activelor din etapa 2 și etapa 3, în timp ce măsurarea ECL pe 12 luni se aplică activelor din etapa 1.

Pierderile așteptate din credite au fost calculate pe baza următoarelor variabile:

—	evaluarea de credit și probabilitatea de nerambursare pe baza unui punct în timp (probability of default – „PD”);

—	pierderea în caz de nerambursare pe baza unui punct în timp (loss given default – „LGD”);

—	expunerea la riscul de nerambursare (exposure at default – „EAD”).

Evaluarea de credit a unei contrapărți este stabilită la o anumită dată, utilizând modele de fișe de evaluare adaptate diferitelor categorii de contrapărți și expuneri.

Fiecare evaluare de credit indică o PD specifică care reprezintă probabilitatea ca o contraparte să nu își îndeplinească obligațiile financiare în următoarele 12 luni sau pe durata de viață rămasă a obligației. Prin urmare, ratingurile sunt elementele principale utilizate pentru stabilirea structurii temporale (PIT) a PD pentru expuneri. BEI colectează informații privind performanțele și nerambursările cu privire la expunerile la riscul de credit ale facilității. Datele colectate sunt segmentate în funcție de sectoarele de activitate și de regiuni. Sectoarele de activitate și regiunile care reacționează în mod omogen la ciclurile de credit sunt analizate împreună.

BEI utilizează modele statistice pentru a analiza datele colectate și a genera estimări ale PD pe durata de viață rămasă a expunerilor, precum și pentru a estima evoluția acestora în urma trecerii timpului și în anumite scenarii macroeconomice.

LGD reprezintă estimarea de către BEI a raportului dintre pierderea aferentă unei expuneri ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către o contraparte și suma restantă în momentul producerii evenimentului de nerambursare. LGD poate fi definită, de asemenea, drept „1 – rata de recuperare”. Estimările LGD se stabilesc în funcție de criterii geografice și de tipul contrapărții, fiind identificate cinci clase principale de expuneri: entități suverane, instituții publice, instituții financiare, întreprinderi și finanțări de proiecte. Valorile LGD pot fi ajustate ulterior pe baza caracteristicilor produsului și contractului specifice expunerii.

BEI include informații prospective și PIT atât în evaluarea creșterii semnificative a riscului de credit al unui instrument de la recunoașterea sa inițială, cât și în evaluarea pierderilor așteptate din credite.

Pentru evaluarea ECL, BEI a elaborat o abordare care constă într-o modelare condiționată, denumită modelul PIT PD, pentru calcularea structurilor în termeni de probabilitate de nerambursare, care implică:

—	definirea unei funcții de legătură rezonabile între ciclul de creditare și variabilele macroeconomice; și

—	un set de trei scenarii macroeconomice (un scenariu de bază și două scenarii care reflectă declinul și redresarea economiei) cu indicarea PIB-ului potențial pentru mai mulți ani și a probabilității ca aceste scenarii să aibă loc.

Pentru a genera scenarii macroeconomice, BEI utilizează un model macro semistructural multinațional și cu mai multe ecuații al economiei mondiale, cu blocuri specifice fiecărei țări. Acest scenariu central/scenariu de referință este conceput de așa manieră încât să fie în concordanță cu cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene. Scenariile pozitive și negative sunt concepute în baza scenariului central prin implementarea modelului multinațional/cu mai multe ecuații. Scenariile sunt derivate din șocarea PIB-ului, care este elementul esențial prin care se măsoară activitatea economică. Șocurile asupra PIB-ului real sunt calibrate de așa manieră încât să replice volatilitatea observată a variabilei. De asemenea, se aplică evaluarea experților, atunci când este cazul, pentru a defini cu precizie amploarea și persistența șocurilor asupra PIB. Prin urmare, șocurile sunt stabilite împreună cu o funcție de degradare pentru a determina impactul șocurilor în timp. Probabilitățile asociate fiecărui scenariu sunt definite reflectând indicatorii de piață (volatilitatea) și indicatori/trackeri elaborați intern și puși în aplicare de manieră consecventă de-a lungul timpului pentru a capta incertitudinea.

Modelele PIT PD și PIT LGD ale BEI utilizează aceleași valori proiectate ale ciclului de creditare ca date de intrare principale în diferite scenarii macroeconomice. Ciclul de creditare se calculează pe baza ratelor descendente ale unei agenții externe de rating și a proiecțiilor privind ratele anuale de creștere a PIB-ului real, precum și a marjei dintre ratele dobânzilor pe termen lung și cele pe termen scurt.

EAD reprezintă expunerea preconizată în caz de nerambursare și are la bază expunerea actuală față de contraparte și potențiala variație a sumei actuale permisă în temeiul contractului, inclusiv amortizarea. În cazul unui activ financiar, EAD este valoarea contabilă brută a activului. În cazul angajamentelor de creditare și al garanțiilor financiare, EAD include suma trasă.

2.4.2.1 Numerar și echivalente de numerar

Facilitatea definește numerarul și echivalentele de numerar ca fiind conturi curente, depozite pe termen scurt sau titluri comerciale de valoare cu scadențe de trei luni sau mai mici. Numerarul și echivalentele de numerar sunt contabilizate la costul amortizat în situația poziției financiare.

2.4.2.2 Active financiare de trezorerie

Activele financiare de trezorerie cuprind obligațiunile cotate și necotate care se doresc a fi păstrate până la scadență și titlurile comerciale de valoare cu scadențe de peste trei luni, fiind, așadar, clasificate la costul amortizat.

Respectivele obligațiuni și titluri comerciale de valoare sunt evaluate inițial la costuri, respectiv valoarea justă, la care se adaugă orice cost de tranzacție direct imputabil. Diferența dintre prețul de intrare și valoarea de răscumpărare este amortizată în conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a instrumentului.

2.4.2.3 Împrumuturi și avansuri

Portofoliul de împrumuturi și avansuri poate consta în instrumente de datorie, cum ar fi împrumuturile și titlurile de creanță, inclusiv obligațiunile, efectele comerciale sau certificatele emise de entități structurate cu intenția de a le păstra până la scadență și de a colecta fluxurile de trezorerie contractuale.

La împrumuturi și avansuri intră:

—	împrumuturile și avansurile evaluate la costul amortizat;

—	împrumuturile și avansurile evaluate în mod obligatoriu la FVTPL.

Creditele acordate de facilitate sunt recunoscute în activele acesteia atunci când se fac plăți în numerar către debitori. Părțile neplătite ale împrumuturilor sunt înregistrate în afara bilanțului la valoarea lor nominală. Împrumuturile care întrunesc criteriile SPPI se înregistrează inițial la costuri (sumele nete plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la costurile amortizate, folosind metoda ratei dobânzii efective.

Titlurile de creanță sunt recunoscute în activele facilității atunci când se fac plăți în numerar către emitent și pot lua forma unui instrument de datorie legat contractual sau a unui instrument de datorie cu tranșă unică. Părțile neplătite ale titlurilor de creanță sunt înregistrate în afara bilanțului la valoarea lor nominală. Titlurile de creanță sunt evaluate inițial la cost, respectiv valoarea justă plus costurile tranzacției direct atribuibile, și ulterior sunt evaluate la costul amortizat utilizând metoda ratei efective a dobânzii. Diferența dintre prețul de intrare și valoarea de răscumpărare este amortizată în conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a instrumentului.

Politica privind deprecierea împrumuturilor și a avansurilor este descrisă la nota 2.4.2.

Împrumuturile și avansurile care nu îndeplinesc criteriile modelului de afaceri SPPI sunt evaluate în mod obligatoriu la FVTPL. Tehnica de evaluare a valorii juste utilizată are la bază tehnica fluxului de trezorerie actualizat sau a valorii de lichidare.

Pentru impactul reformei IBOR asupra reevaluării împrumuturilor și avansurilor la costul amortizat, vă rugăm să consultați paragrafele referitoare la această chestiune de la nota 2.4.2 – Clasificare și evaluare/modificare.

2.4.2.4 Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Facilitatea utilizează două tipuri de investiții de capital: (i) investiții directe de capital; și (ii) fonduri cu capital de risc. Acțiunile și alte titluri cu randament variabil sunt recunoscute inițial la valoarea justă, la care se adaugă costurile de tranzacție. Ulterior, variațiile valorii juste, inclusiv câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar, sunt recunoscute în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Rezultat net din acțiuni și alte titluri cu randament variabil”.

Partea neutilizată, dar angajată din aceste investiții este înregistrată ca angajamente extrabilanțiere consolidate la valoarea lor nominală.

Evaluarea valorii juste a instrumentelor financiare

Valoarea justă se stabilește prin aplicarea metodei valorii activelor nete („VAN”) agregate (considerând astfel că, în pofida absenței unei valori de piață ușor de identificat, VAN este cea mai bună estimare a valorii juste). Pentru investițiile necotate, atunci când valoarea justă nu poate fi obținută pe baza piețelor active, valoarea justă se stabilește prin aplicarea tehnicilor de evaluare recunoscute (nota 4.2.1).

VAN atribuibilă este ajustată în funcție de evenimentele care au loc între data ultimei VAN disponibile și data bilanțului, în măsura în care o astfel de ajustare este considerată semnificativă de către comitetul de gestionare. Ajustările semnificative se modifică până la adoptarea de către Consiliul de administrație a situațiilor financiare aferente exercițiului. În acest sens, ca urmare a contextului general de incertitudine, a acumulării a diverse riscuri ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și a volatilității observate în ceea ce privește performanța, banca și-a îmbunătățit tehnicile de evaluare pentru a estima orice ajustare a valorii juste a investițiilor de capital pentru VAN care nu au fost raportate de administratorii de fonduri la data de raportare a situațiilor financiare ale facilității.

Pentru investițiile specifice în cazul cărora VAN nu poate fi stabilită cu ușurință, ar putea fi utilizate alte orientări, de exemplu Orientările privind evaluarea capitalului privat internațional și a capitalului de risc („IPEV”), astfel cum au fost publicate de consiliul IPEV, și vor fi necesare o monitorizare și o revizuire mai detaliate. Conform acestei metode, fondurile sunt clasificate intern în trei categorii:

—	categoria I – fonduri care au adoptat cerințele privind valoarea justă din IFRS 13 sau din Ghidul IPEV pentru care se efectuează o analiză specifică pentru a se asigura faptul că VAN este o estimare fiabilă a valorii juste;

—	categoria II – fonduri care au adoptat alte orientări (cum ar fi fostul EVCA 2001) sau standarde de evaluare care pot fi considerate conforme cu IFRS 13, pentru care se poate calcula o VAN echivalentă; și

—	categoria III – fonduri care nu au adoptat cerințele IFRS 13 cu privire la valoarea justă sau orice alte directive de evaluare conforme cu IFRS 13.

Evaluarea influenței semnificative

De regulă, participațiile achiziționate de facilitate reprezintă investiții în fonduri de investiții în societăți necotate sau în fonduri cu capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul sectorului, investițiile respective sunt, în general, subscrise în comun de o serie de investitori, niciunul dintre aceștia nefiind în măsură să influențeze în mod individual operațiunile curente și activitatea de investiții ale unui astfel de fond. În consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de conducere al unui astfel de fond nu conferă, în principiu, respectivului investitor dreptul de a influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii individuali într-un fond de investiții în societăți necotate sau într-un fond cu capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de distribuție privind dividendele sau alte distribuții. De obicei, astfel de decizii sunt adoptate de conducerea unui fond în baza acordului acționarilor, care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe investitorii individuali să încheie cu fondul la nivel bilateral tranzacții care implică sume importante, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt efectuate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate mai sus, asigurându-se faptul că facilitatea nici nu controlează, nici nu exercită vreo formă de influență semnificativă, în sensul IFRS 10 și al IAS 28, asupra vreuneia dintre aceste investiții, inclusiv asupra investițiilor în privința cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot.

2.4.3 Garanții financiare

Contractele de garanție financiară sunt contractele care impun facilității să efectueze plăți specificate pentru a rambursa titularului o pierdere pe care acesta o suportă, deoarece un anumit debitor nu efectuează plățile atunci când sunt scadente, în conformitate cu termenii unui instrument de datorie.

Garanțiile financiare sunt contabilizate în temeiul IFRS 9 – Instrumente financiare, fie ca „instrumente financiare derivate”, fie ca „garanții financiare”, în funcție de trăsăturile și caracteristicile acestora, astfel cum sunt definite în IFRS 9.

Politica de contabilitate a instrumentelor financiare derivate este prezentată în nota 2.4.5.

Garanțiile financiare sunt recunoscute inițial în situația poziției financiare la „Provizioane pentru garanții emise” la valoarea justă plus costurile de tranzacție care se pot atribui direct emiterii garanțiilor financiare. La recunoașterea inițială, obligația de plată corespunde valorii actualizate nete („VAN”) a primelor preconizate sau a pierderii așteptate inițiale.

Ulterior recunoașterii inițiale, garanțiile financiare sunt evaluate la cea mai mare dintre următoarele două valori:

—	valoarea ajustării pentru pierdere, astfel cum este stabilită în conformitate cu IFRS 9; și

—	prima recunoscută inițial, din care s-au dedus veniturile recunoscute în conformitate cu principiile IFRS 15.

Creșterea sau reducerea datoriei nete (astfel cum este evaluată în conformitate cu IFRS 9) legată de garanțiile financiare, cu excepția plății cererilor de executare a garanției, este recunoscută în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Variația provizioanelor pentru garanții”.

Prima încasată este recunoscută în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Venituri din taxe și comisioane”, pe baza unui calendar de amortizare în conformitate cu IFRS 15 pe durata de viață a garanției financiare.

2.4.4 Alte datorii financiare decât instrumentele financiare derivate

Clasificare și evaluare

Datorii financiare

O datorie financiară este evaluată la costul amortizat, cu excepția datoriilor financiare:

—	acestea sunt evaluate în mod obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere (de exemplu, datorii derivate); și

—	sunt desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere.

Facilitatea derecunoaște o datorie financiară atunci când obligațiile sale contractuale sunt îndeplinite, anulate sau au expirat.

2.4.5 Instrumente financiare derivate

Instrumentele financiare derivate includ swap-urile valutare, swap-urile valutare pe rata dobânzii și swap-urile valutare pe termen scurt („swap-uri FX”).

Instrumentele financiare derivate sunt recunoscute inițial pe baza datei tranzacției.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate să încheie contracte swap pentru a acoperi împotriva riscurilor operațiuni specifice de acordare de împrumuturi sau să încheie contracte valutare la termen pentru a-și acoperi împotriva riscurilor pozițiile valutare exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în vederea compensării oricărui profit sau a oricărei pierderi generate de fluctuațiile cursului de schimb.

Toate instrumentele financiare derivate sunt evaluate la FVTPL și sunt raportate ca instrumente financiare derivate. Valorile juste sunt calculate în principal pe baza modelelor de fluxuri de trezorerie actualizate, a modelelor de evaluare a opțiunii și a cotațiilor terților.

Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la valoarea justă și sunt contabilizate ca active atunci când valoarea lor justă este pozitivă și ca datorii atunci când valoarea lor justă este negativă. Modificările valorii juste a instrumentelor financiare derivate sunt incluse în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Modificări ale valorii juste a instrumentelor financiare derivate”.

În conformitate cu IFRS 9, s-au eliminat cerințele de bifurcare privind instrumentele financiare derivate încorporate pentru activele financiare sau datoriile financiare și, prin urmare, contractul hibrid este tratat în ansamblul său în vederea clasificării în consecință a activelor financiare sau a datoriilor financiare.

2.4.6 Contribuții

Contribuțiile din partea statelor membre sunt recunoscute ca creanțe în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a contribuției financiare pe care statele membre trebuie să o plătească facilității.

Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții și, prin urmare, sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii:

—	astfel cum se prevede în acordul de contribuție, statele membre decid în ceea ce privește folosirea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării acesteia;

—	se încadrează în categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte clase de instrumente;

—	toate instrumentele financiare din clasa instrumentelor care sunt subordonate tuturor celorlalte clase de instrumente au caracteristici identice;

—	instrumentul nu include caracteristici care să necesite clasificarea acestuia ca datorie; și

—

fluxurile de trezorerie preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata de viață a acestuia se bazează în mod substanțial pe profit sau pierdere, pe modificarea activelor nete recunoscute sau pe modificarea valorii juste a activelor nete recunoscute și nerecunoscute ale facilității pe durata de viață a instrumentului.

În situațiile financiare, contribuțiile sunt clasificate și evaluate la costul amortizat.

Contribuțiile plătite de statele membre reprezintă restituiri disponibile plătite CE și Regatului Unit. În conformitate cu acordul de transfer, începând cu anul 2024 și până la 31 decembrie 2027, până cel târziu la data de 31 martie a fiecărui an, BEI raportează în scris valoarea restituirilor FI ACP disponibile și, respectiv, valoarea restituirilor FI TTPM disponibile, acumulate până la data de 31 decembrie a anului precedent („Raportul privind restituirile disponibile”). Raportul privind restituirile disponibile face distincție între restituirile care trebuie transferate Comisiei (restituirile ACP și TTPM) și restituirile care trebuie transferate Regatului Unit („UK”). Restituirile disponibile sunt recunoscute în situația poziției financiare atunci când cererea de plată corespunzătoare este trimisă facilității.

2.4.7 Venituri din dobânzi și venituri similare

Dobânzile aferente împrumuturilor acordate de facilitate se înregistrează în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global („Venituri din dobânzi și venituri similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și avansuri”) pe bază de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective, care este rata ce actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări de numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a creditului a fost redusă ca urmare a deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie recunoscute, utilizându-se rata inițială a dobânzii efective, aplicată noii valori contabile.

Dobânzile aferente creditelor POCI se înregistrează în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global („Venituri din dobânzi și venituri similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și avansuri”) pe bază de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective ajustată la credit pe întreaga durată a împrumutului, care este rata ce actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări de numerar preconizate pe durata de viață estimată a creditului la costul amortizat al acestuia.

Subvențiile pentru dobânzi primite pentru resursele facilității sunt amânate și recunoscute ca o ajustare la randamentul efectiv, fiind înregistrate la rubrica „Dobânzi și venituri similare” în situația veniturilor pe perioada cuprinsă între plată și rambursarea împrumutului subvenționat.

Comisioanele de angajament sunt reportate și recunoscute ca venituri utilizând metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză și sunt înscrise în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Venituri din dobânzi și venituri similare”.

2.4.8 Subvenții la dobândă și asistență tehnică

Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile la dobândă și asistența tehnică („AT”) în numele statelor membre.

Partea din contribuțiile statelor membre care este alocată plății subvențiilor la dobândă și asistenței tehnice nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității, ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților.

Atunci când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și pentru asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate cu titlu de contribuție la facilitate.

2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar

Veniturile din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar sunt recunoscute în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global al facilității pe bază de angajamente.

2.4.10 Taxe, comisioane și dividende

Taxele percepute pentru serviciile furnizate într-o anumită perioadă de timp sunt recunoscute ca venit pe măsură ce serviciile sunt furnizate, în timp ce taxele încasate pentru executarea unui act semnificativ sunt recunoscute ca venit în momentul în care actul semnificativ a fost finalizat. Aceste taxe sunt înscrise în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica „Venituri din taxe și comisioane”.

Dividendele aferente acțiunilor și altor titluri cu randament variabil sunt recunoscute în momentul declarării lor și sunt prezentate în contul de profit și pierdere și în alte elemente ale rezultatului global la rubrica privind câștigurile nete realizate din acțiuni și alte titluri cu randament variabil.

2.4.11 Dispoziții fiscale

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, atașat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prevede că activele, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii sunt exonerate de orice impozite directe.

3 Managementul riscurilor

Prezenta notă prezintă informații privind expunerea facilității la riscurile de credit și financiare și privind managementul și controlul acestora, în special principalele riscuri aferente utilizării de către aceasta a instrumentelor financiare. Aceste riscuri sunt:

—	riscul de credit – riscul de pierderi care rezultă din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către un client sau o contraparte și care este generat de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare (38);

—	riscul de lichiditate – riscul ca o entitate să nu poată finanța creșterile de active și să nu facă față obligațiilor pe măsură ce acestea devin scadente, fără a suferi pierderi inacceptabile;

—	riscul de piață – riscul ca modificările prețurilor și ale ratelor pe piață, cum ar fi ratele dobânzii, prețurile capitalului și cursurile de schimb, să afecteze veniturile unei entități sau valoarea participațiilor sale în instrumente financiare.

3.1 Organizarea managementului riscurilor

BEI adaptează în permanență cadrul FI de management al riscurilor.

Direcția privind riscurile și conformitatea grupului din cadrul BEI identifică, evaluează, monitorizează și raportează în mod independent riscurile la care este expusă facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, Direcția privind riscurile și conformitatea grupului este independentă de activitatea operațională și oferă o a doua opinie în ceea ce privește toate propunerile făcute de persoanele responsabile de activitatea operațională care au implicații în materie de risc.

La nivelul BEI, directorul responsabil cu managementul riscurilor la nivelul Grupului (Group Chief Risk Officer – „GCRO”) raportează Comitetului de direcție al BEI cu privire cu privire la riscurile de grup, sub supravegherea membrului Comitetului de direcție responsabil cu riscurile. GCRO are acces direct la Comitetul pentru politica de risc și poate scrie direct Consiliului de administrație al BEI și comunica cu acesta cu privire la orice aspect din domeniul său de atribuții.

3.2 Riscul de credit

Riscul de credit reprezintă pierderea potențială care ar putea rezulta din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către un client sau o contraparte și care este generat de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare.

3.2.1 Politica privind riscul de credit

Atunci când efectuează analiza de credit a contrapărților în operațiunile de creditare, BEI evaluează riscul de credit și pierderea așteptată pentru a cuantifica riscul și a stabili valoarea acestuia. BEI a elaborat o metodologie de rating intern (Internal Rating Methodology – „IRM”) menită să stabilească ratingurile interne ale contrapărților sale relevante pentru credit, în calitate de debitori/garanți. Metodologia este adaptată fiecărui tip de contraparte de credit importantă (de exemplu, întreprinderi, instituții financiare etc.). Luând în considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar aplicabile BEI, cât și principiile stabilite în cadrul Regulamentului privind cerințele de capital (CRR), toate contrapărțile care sunt importante pentru profilul de credit al unei anumite tranzacții sunt clasificate în categorii de rating intern, utilizându-se IRM pentru tipul respectiv de contraparte. Fiecărei contrapărți i se atribuie un rating intern care reflectă ratingul probabilității sale de nerambursare, în urma unei analize aprofundate a profilului de risc comercial și financiar al contrapărții și a contextului riscului de țară aplicabil. Ajustările recomandate de experți sunt efectuate după caz, avându-se în vedere sprijinul acordat entităților juridice din partea întreprinderii-mamă sau a guvernului, iar ratingul final permite aplicarea prioritizării raționamentului uman pentru a reflecta informații (de exemplu, prețurile pieței) care nu sunt luate în considerare în model.

Evaluarea creditului în cazul proiectelor de finanțare și al altor operațiuni structurate cu recurs limitat utilizează instrumente de evaluare a riscului de credit relevante pentru sector, care se concentrează în principal asupra disponibilității fluxului de trezorerie și a capacității de onorare a serviciului datoriei. Printre aceste instrumente se numără analiza cadrului contractual al proiectelor, analiza contrapărții și simulări ale fluxului de trezorerie. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare, fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern. În fine, entitățile suverane din afara UE sunt evaluate de Direcția economică pe baza unui model statistic.

Toate ratingurile interne sunt monitorizate pe durata împrumutului și sunt actualizate periodic.

Pentru a atenua riscul de credit, BEI utilizează, atunci când este adecvat și de la caz la caz, diverse îmbunătățiri ale calității creditului, inclusiv, printre altele, titluri de valoare, garanții și clauze contractuale legate de contrapartidă sau proiect, în funcție de natura debitorului și de tipul de operațiune.

Facilitatea nu utilizează niciun tip de instrumente financiare derivate de credit pentru a atenua riscul de credit.

3.2.2 Expunerea maximă la riscul de credit fără luarea în considerare a oricărei garanții reale și a altor îmbunătățiri ale calității creditului

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate. Expunerea maximă este prezentată ca valoare brută, înainte de producerea efectului de atenuare prin utilizarea garanției reale.

(în mii EUR)

Expunere maximă

31.12.2025

31.12.2024

ACTIVE

Numerar și echivalente de numerar

1 665 129

1 638 604

Sume de încasat de la contribuitori

7 482

Instrumente financiare derivate

7 819

783

Împrumuturi și avansuri

1 063 511

1 498 048

Alte active

36 833

Total

2 773 292

3 144 917

Provizioane pentru angajamentele de creditare

-17 585

-18 320

ÎN AFARA BILANȚULUI

Datorii contingente

—	Garanții emise

Angajamente

—	Împrumuturi neplătite

354 187

676 229

—	Garanții neemise

2 500

Total în afara bilanțului

356 687

678 729

Total expunere la riscul de credit

3 112 394

3 805 326

3.2.3 Riscul de credit aferent împrumuturilor și avansurilor

3.2.3.1 Evaluarea riscului de credit aferent împrumuturilor și avansurilor

Împrumuturile și avansurile sau garanțiile acordate de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și de o cuantificare a pierderii așteptate estimate, care se reflectă într-un sistem de clasificare a împrumuturilor (Loan Grading – „LG”). Cu excepția împrumuturilor intermediate, operațiunile din cadrul „pachetului de finanțare a impactului” (impact financing envelope – „IFE”) (astfel cum sunt descrise în nota 25) fac obiectul unui mandat general de management al riscurilor, astfel cum este prevăzut în Orientările BEI privind riscul de credit și de devalorizare a titlurilor de capital. LG-ul este stabilit ținându-se seama de criterii general acceptate, pe baza calității debitorului, a scadenței împrumutului, a tipului de garanție și, după caz, a garantului.

Sistemul de clasificare a împrumuturilor conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de acordare de împrumuturi și cuantificarea pierderii așteptate estimate. Acesta sintetizează un volum mare de informații pentru a oferi o clasificare relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare a împrumuturilor reflectă valoarea actualizată a nivelului estimat al „pierderii așteptate”, aceasta rezultând din probabilitatea de nerambursare de către principalii debitori, din expunerea la riscul de nerambursare și din gravitatea pierderii în cazul nerambursării. Sistemele de clasificare a împrumuturilor îndeplinesc următoarele funcții:

—	contribuie la o evaluare mai precisă și mai cantitativă a riscurilor de creditare;

—	reprezintă un indicator al variațiilor riscului de credit în scopul prioritizării eforturilor de monitorizare;

—	prezintă calitatea portofoliului de împrumuturi la o anumită dată; și

—	contribuie la luarea deciziilor de stabilire a prețurilor la risc.

Pentru stabilirea unui sistem de clasificare a împrumuturilor se utilizează următorii factori:

(i)

bonitatea debitorului: organismul de management al riscurilor verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea acestora pe baza unor metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu abordarea avansată aleasă prevăzută de Acordul Basel III, banca a elaborat o metodologie de rating intern (internal rating methodology – „IRM”) pentru stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice tipurilor de contraparte definite.

(ii)

Corelația în ceea ce privește neîndeplinirea obligațiilor de plată: cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte simultan cu dificultăți financiare. Cu cât corelația dintre probabilitatea de neîndeplinire a obligațiilor de plată de către debitor și de către garant este mai mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât este mai joasă (mai proastă) poziția ocupată în cadrul sistemului de clasificare a împrumuturilor;

(iii)

Valoarea instrumentelor de garantare și a titlurilor de valoare: această valoare se stabilește pe baza combinației dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat;

(iv)	Rata de recuperare aplicabilă: valoarea presupusă a fi recuperată în urma neîndeplinirii obligațiilor de plată de către contrapartea relevantă, exprimată ca procent din expunerea împrumutului relevant;

(v)	Cadrul contractual: un cadru contractual solid va contribui la creșterea calității împrumutului și va consolida poziția acestuia în cadrul sistemului de clasificare a împrumuturilor;

(vi)	Durata împrumutului sau, în general, fluxurile de numerar ale împrumutului: în cazul în care toate celelalte condiții sunt egale, cu cât împrumutul este acordat pe un termen mai lung, cu atât este mai ridicat riscul de a se întâmpina dificultăți în administrarea sa.

Pierderea așteptată în cazul unui împrumut se calculează combinând cele șase elemente prezentate mai sus. În funcție de nivelul pierderii așteptate, un împrumut se încadrează în una dintre următoarele clase ale sistemelor de clasificare a împrumuturilor:

„A”:

împrumuturi de categoria premium:

„A0”:

cuprinde „riscurile” suverane ale UE, și anume împrumuturi acordate statelor membre sau garantate integral, în mod explicit și necondiționat de statele membre în cazul cărora nu se preconizează dificultăți de rambursare, și pierderea preconizată este de 0 % (pe baza statutului de creditor preferențial al băncii și a protecției statutare, care se consideră că asigură o recuperare integrală a activelor băncii la scadență), precum și împrumuturi cu o garanție cuprinzătoare din partea UE sau a statelor membre.

„A+”:

cuprinde împrumuturile acordate altor entități (sau garantate de alte entități) decât statele membre ale UE, în privința cărora nu se preconizează sau se preconizează doar într-o măsură limitată deteriorarea calității în timp;

„B”:	împrumuturi de calitate ridicată: acestea reprezintă o categorie de active în care banca are încredere, cu toate că o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B+ și B– sunt utilizate pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de deteriorări;

„C”:	împrumuturi de calitate bună: un exemplu ar putea fi împrumuturile „cu semnătură unică” (negarantate) acordate societăților solide (de exemplu, cu un rating intern echivalent cu Baa1/BBB+), cu o scadență rezonabilă și clauze de protecție adecvate.

„D”:

această clasă de clasificare reprezintă (pe lângă împrumuturile aprobate inițial la acest nivel) expunerea limită care are un profil de risc general acceptat de bancă. Această categorie de demarcare în ceea ce privește clasificarea împrumuturilor este definită cu mai multă precizie prin divizarea în două subcategorii, D+ și D–.

„E”:

această categorie din cadrul sistemului de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât cel acceptat în general. Include și împrumuturi care, pe durata vieții, s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care se înregistrează pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile respective fac obiectul unei monitorizări atente și intense. Subcategoriile E+ și E– diferențiază intensitatea acestui proces special de monitorizare, în cazul operațiunilor cotate cu E– fiind foarte posibil ca serviciul datoriei să nu poată fi asigurat la timp și, prin urmare, să fie necesară o anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din depreciere;

„F”:

în categoria F (fail – eșec) se încadrează împrumuturile care reprezintă riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F– pot să rezulte numai din tranzacții în curs care s-au confruntat cu circumstanțe nefavorabile neprevăzute, excepționale și dramatice după semnare. Toate operațiunile în cazul cărora se înregistrează o pierdere a principalului pentru facilitate sunt încadrate în categoria F și fac obiectul unei dispoziții specifice.

Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 prezintă analiza calității creditului pentru portofoliul de împrumuturi al facilității, care se bazează pe diferitele clase din sistemul de clasificare a împrumuturilor, astfel cum sunt descrise mai sus.

3.2.3.2 Analiza expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi

Tabelul următor prezintă expunerea maximă (valoarea contabilă netă) la riscul de credit pentru împrumuturile și avansurile semnate (plătite și neplătite) în funcție de natura debitorului, ținându-se seama de garanțiile furnizate de garanți.

(în mii EUR)
La 31.12.2025	Garantate	Negarantate	Total	% din total plătit
Instituții financiare	37 020	590 941	627 961	59 %
Întreprinderi	117 547	125 812	243 359	23 %
Autorități publice	-	-	-	0 %
State	-	192 191	192 191	18 %
Total plătit	154 567	908 944	1 063 511	100 %
Neplătit	19 023	317 579	336 602
Total plătit și neplătit	173 590	1 226 523	1 400 113

(în mii EUR)
La 31.12.2024	Garantate	Negarantate	Total	% din total plătit
Instituții financiare	45 015	879 963	924 978	62 %
Întreprinderi	164 680	193 836	358 516	24 %
Autorități publice	-	-	-	0 %
State	-	214 554	214 554	14 %
Total plătit	209 695	1 288 353	1 498 048	100 %
Neplătit	42 259	615 650	657 909
Total plătit și neplătit	251 954	1 904 003	2 155 957

Direcția gestionare și restructurare a tranzacțiilor are sarcina de a monitoriza debitorul și garantul, precum și de a monitoriza proiectele din punct de vedere financiar și contractual. Prin urmare, bonitatea împrumuturilor, a debitorilor și a garanților facilității este monitorizată în mod continuu, cel puțin anual, dar mai frecvent atunci când este necesar și în funcție de evenimentele de credit care au loc. În special, Direcția gestionare și restructurare a tranzacțiilor analizează dacă sunt respectate drepturile contractuale și, în cazul în care se înregistrează o deteriorare a ratingului și/sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale, se iau măsuri corective. Ori de câte ori este necesar, se iau măsuri de atenuare, în conformitate cu orientările privind riscul de credit. De asemenea, în cazul reînnoirii garanțiilor bancare primite pentru împrumuturile sale, facilitatea se asigură că acestea sunt înlocuite sau că se întreprind măsuri în timp util.

3.2.3.3 Analiza calității creditului în funcție de tipul debitorului

Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului pentru portofoliul de împrumuturi al facilității, la 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024, în funcție de poziția acestora în cadrul sistemului de clasificare a împrumuturilor, pe baza expunerilor semnate (plătite și neplătite):

(în mii EUR)
La 31.12.2025		Categorie superioară	Categorie standard	Risc minim acceptat	Risc ridicat	Neclasificate (*4)	Total	% din total
		De la A la B–	C	D+	D– și categorii inferioare
Debitor	Instituții financiare	327 807	10 542	90 260	250 875	-	679 484	48 %
	Întreprinderi	32 538	1 696	-	131 661	109 628	275 523	20 %
	Autorități publice	-	-	-	-	-	-	0 %
	State	-	948	14 223	429 935	-	445 106	32 %
Total		360 345	13 186	104 483	812 471	109 628	1 400 113	100 %
(*4) Operațiuni de împrumuturi evaluate la FVTPL.

(în mii EUR)
La 31.12.2024		Categorie superioară	Categorie standard	Risc minim acceptat	Risc ridicat	Neclasificate (*5)	Total	% din total
		De la A la B–	C	D+	D- și categorii inferioare
Debitor	Instituții financiare	234 681	299 526	218 172	387 621	-	1 140 000	53 %
	Întreprinderi	41 934	3 318	-	189 403	195 031	429 686	20 %
	Instituții publice	-	-	-	-	-	-	0 %
	State	51 820	2 929	22 375	509 147	-	586 271	27 %
Total		328 435	305 773	240 547	1 086 171	195 031	2 155 957	100 %
(*5) Operațiuni de împrumuturi evaluate la FVTPL.

3.2.3.4 Concentrări ale riscurilor aferente împrumuturilor și avansurilor

3.2.3.4.1 Analiza geografică

În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliul de împrumuturi al facilității poate fi analizat prin defalcare pe următoarele regiuni geografice (în mii EUR):

Țara din care provine debitorul	31.12.2025	31.12.2024
Kenia	170 406	246 455
Egipt	146 658	224 074
Barbados	111 951	67 426
Etiopia	109 593	117 954
Zambia	76 553	84 336
Nigeria	70 645	119 847
Mauritius	62 459	86 850
Camerun	48 915	58 577
Rwanda	43 013	67 061
Uganda	28 936	37 062
Zimbabwe	24 124	35 885
Nivel regional – ACP	24 317	75 060
Togo	22 566	91 324
Senegal	17 710	18 052
Congo (Republica Democratică)	16 513	23 820
Noua Caledonie	15 760	21 166
Tanzania	9 462	16 233
Benin	8 702	16 208
Mauritania	6 123	8 717
Guineea	6 076	10 337
Côte d'Ivoire	4 934	7 440
Republica Dominicană	4 850	11 006
Madagascar	4 815	9 122
Seychelles	4 731	5 018
Eswatini	4 660	5 673
Saint Lucia	4 253	4 864
Mali	3 730	5 707
Insulele Cayman	2 983	5 588
Malawi	2 255	3 586
Cabo Verde	1 696	3 318
Micronezia	1 536	2 062
Mozambic	1 048	3 126
Burkina Faso	887	2 348
Polinezia Franceză	590	1 193
Samoa	61	198
Ghana	-	1 304
Haiti	-	51
Total	1 063 511	1 498 048

3.2.3.4.2 Analiza pe sectoare industriale

Tabelul de mai jos analizează portofoliul de împrumuturi al facilității în funcție de sectorul în care își desfășoară activitatea debitorul. Operațiunile care sunt mai întâi plătite unui intermediar financiar înainte de a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica „Sectorul terțiar și alte sectoare” (în mii EUR).

Sectorul debitorului	31.12.2025	31.12.2024
Servicii financiare	627 960	924 947
Administrație publică	192 191	214 554
Energie electrică	137 746	170 632
Substanțe chimice	54 806	81 046
Rețelele reglementate	14 571	5 441
Servicii pentru întreprinderi, IT și mass-media	10 920	33 926
Produse farmaceutice și echipamente medicale	8 305	13 227
Bunuri de capital	6 057	7 244
Metale și minerit	5 175	7 157
Bunuri de consum și comerț cu amănuntul	3 499	-
Recuperarea și reciclarea deșeurilor	2 281	3 041
Asistență medicală	-	36 833
Total	1 063 511	1 498 048

3.2.3.5 Expunerea la riscul de credit pentru fiecare rating de risc intern

BEI utilizează o metodologie de rating intern în conformitate cu abordarea bazată pe ratinguri interne din cadrul Basel III. Majoritatea contrapărților facilității au primit un rating intern în conformitate cu această metodologie. Tabelul de mai jos prezintă o defalcare a portofoliului de împrumuturi al facilității în funcție de cele mai bune ratinguri interne ale debitorului sau ale garantului, dacă acestea sunt disponibile. În cazurile în care nu este disponibil un rating intern, în vederea prezentei analize s-au utilizat ratinguri externe.

Tabelul prezintă atât expunerile semnate (plătite și neplătite), cât și expunerile ponderate la risc, pe baza unei metodologii interne pe care facilitatea o utilizează pentru gestionarea limitelor.

(în mii EUR)
		2025
	Categoria de rating echivalentă Moody’s	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Valoarea justă prin profit sau pierdere	Total
Împrumuturile și avansurile la costul amortizat
Rating intern 1 – risc de credit minim	Aaa	-	30 258	-	-	30 258
Rating intern 2 – risc de credit foarte scăzut	Aa1 - Aa3	111 954	-	-	-	111 954
Rating intern 3 – risc de credit scăzut	A1 - A3	8 704	-	-	-	8 704
Rating intern 4 – risc de credit moderat	Baa1 - Baa3	163 126	-	2 281	-	165 407
Rating intern 5 – contraparte slabă din punct de vedere financiar	Ba1 - Ba3	42 793	4 794	-	-	47 587
Rating intern 6 – risc de credit ridicat	B1 - B3	319 758	54 209	-	-	373 967
Rating intern 7 – risc de credit foarte ridicat	sub Caa1	38 565	216 042	-	-	254 607
Rating intern 8 – contraparte în stare de nerambursare	sub Caa1, dar în stare de nerambursare	-	-	15 553	-	15 553
Împrumuturile și avansurile la FVTPL		-	-	-	148 669	148 669
Ajustare pentru pierderi și ajustarea valorii juste		-7 186	-13 764	-2 471	-69 774	-93 195
Valoarea contabilă a împrumuturilor și avansurilor		677 714	291 539	15 363	78 895	1 063 511
Angajamente de creditare
Rating intern 2 – risc de credit foarte scăzut	Aa1 - Aa3	24 971	-	-	-	24 971
Rating intern 4 – risc de credit moderat	Baa1 - Baa3	-	-	-	-	-
Rating intern 5 – contraparte slabă din punct de vedere financiar	Ba1 - Ba3	-	-	-	-	-
Rating intern 6 – risc de credit ridicat	B1 - B3	11 397	254 999	-	-	266 396
Rating intern 7 – risc de credit foarte ridicat	sub Caa1	12 500	19 582	-	-	32 082
Rating intern 8 – contraparte în stare de nerambursare	sub Caa1, dar în stare de nerambursare	-	-	-	-	-
Fără rating intern (*6)		-	-	-	-	-
Împrumuturile și avansurile la FVTPL		-	-	-	30 738	30 738
Ajustare pentru pierderi și ajustarea valorii juste		- 566	-17 019	-	-	-17 585
Valoarea contabilă a angajamentelor de creditare		48 302	257 562	-	30 738	336 602
(*6) Contracte de agenție fără contraparte suport la data raportării.

(în mii EUR)
		2024
	Categoria de rating echivalentă Moody’s	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Valoarea justă prin profit sau pierdere	Total
Împrumuturile și avansurile la costul amortizat
Rating intern 1 – risc de credit minim	Aaa	-	38 896	-	-	38 896
Rating intern 2 – risc de credit foarte scăzut	Aa1 - Aa3	67 436	-	-	-	67 436
Rating intern 3 – risc de credit scăzut	A1 - A3	10 501	-	-	-	10 501
Rating intern 4 – risc de credit moderat	Baa1 - Baa3	246 650	-	3 041	-	249 691
Rating intern 5 – contraparte slabă din punct de vedere financiar	Ba1 - Ba3	66 050	-	-	-	66 050
Rating intern 6 – risc de credit ridicat	B1 - B3	588 657	29 996	16 233	-	634 886
Rating intern 7 – risc de credit foarte ridicat	sub Caa1	74 924	229 726	-	-	304 650
Rating intern 8 – contraparte în stare de nerambursare	sub Caa1, dar în stare de nerambursare	-	-	22 307	-	22 307
Împrumuturile și avansurile la FVTPL		-	-	-	200 677	200 677
Ajustare pentru pierderi și ajustarea valorii juste		-9 675	-12 576	-12 431	-62 364	-97 046
Valoarea contabilă a împrumuturilor și avansurilor		1 044 543	286 042	29 150	138 313	1 498 048
Angajamente de creditare
Rating intern 2 – risc de credit foarte scăzut	Aa1 - Aa3	86 796	-	-	-	86 796
Rating intern 4 – risc de credit moderat	Baa1 - Baa3	10 000	-	-	-	10 000
Rating intern 5 – contraparte slabă din punct de vedere financiar	Ba1 - Ba3	81 500	-	-	-	81 500
Rating intern 6 – risc de credit ridicat	B1 - B3	20 000	270 990	-	-	290 990
Rating intern 7 – risc de credit foarte ridicat	sub Caa1	12 500	11 329	-	-	23 829
Rating intern 8 – contraparte în stare de nerambursare	sub Caa1, dar în stare de nerambursare	-	-	111 000	-	111 000
Fără rating intern (*7)		15 445	-	-	-	15 445
Împrumuturile și avansurile la FVTPL		-	-	-	56 669	56 669
Ajustare pentru pierderi și ajustarea valorii juste		-1 491	-16 829	-	-	-18 320
Valoarea contabilă a angajamentelor de creditare		224 750	265 490	111 000	56 669	657 909
BEI monitorizează în permanență evenimentele care îi afectează pe debitorii și garanții săi. Mai precis, BEI evaluează, de la caz la caz, drepturile sale contractuale în cazul deteriorării ratingului și urmărește să identifice măsuri de atenuare. De asemenea, urmărește îndeaproape reînnoirea garanțiilor bancare primite pentru împrumuturile sale, pentru a se asigura că acestea sunt înlocuite sau că se întreprind măsuri în timp util dacă este necesar.
(*7) Contracte de agenție fără contraparte suport la data raportării.

3.2.3.6 Arierate la rambursarea împrumuturilor și deprecieri

Sumele aferente arieratelor sunt identificate, monitorizate și raportate conform „Orientărilor și procedurilor de monitorizare a finanțării”, definite în cadrul băncii. Aceste proceduri sunt conforme cu cele mai bune practici bancare și sunt adoptate pentru toate împrumuturile gestionate de BEI.

Procesul de monitorizare este structurat pentru a se asigura faptul că: (i) potențialele arierate sunt detectate și raportate serviciilor responsabile cu o întârziere minimă; (ii) cazurile importante sunt înaintate prompt eșalonului operațional și decizional corect; (iii) se furnizează rapoarte periodice către conducerea facilității cu privire la situația generală.

Arieratele și deprecierile împrumuturilor și avansurilor pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR):

	Împrumuturi și avansuri 31.12.2025	Împrumuturi și avansuri 31.12.2024
Valoarea contabilă	1 063 511	1 498 048

ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit
Sumă brută	15 553	22 307
Depreciere - ajustare pentru pierdere	-2 471	-12 431
Valoarea contabilă a ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	13 082	9 876
Restante, dar nedepreciate ca urmare a riscului de credit
Restante, neachitate de:
0-30 de zile	201	229
30-90 de zile	-	26
90-180 de zile	-	-
peste 180 de zile	-	25
Valoarea contabilă restantă, dar nedepreciată ca urmare a riscului de credit	201	280
Valoarea contabilă care nu este nici restantă, nici depreciată ca urmare a riscului de credit	1 050 228	1 487 892
Valoarea contabilă totală a împrumuturilor și a avansurilor	1 063 511	1 498 048

3.2.3.7 Sensibilitatea ECL la condițiile economice viitoare (în mii EUR)

ECL este sensibilă la raționamentele și ipotezele făcute în ceea ce privește formularea unor scenarii prospective. BEI efectuează o analiză a sensibilității în ceea ce privește ECL recunoscută pe categorii semnificative de active ale sale.

Previziunile privind condițiile economice viitoare (efectuate pe baza scenariilor macroeconomice) sunt date de intrare pentru modelul de previzionare care produce parametrii de risc condiționali, care reprezintă parametri de intrare pentru calcularea ajustării pentru pierderi.

Scenariile sunt derivate din șocarea PIB-ului, care este elementul esențial prin care se măsoară activitatea economică. Șocurile asupra PIB-ului real sunt calibrate de așa manieră încât să replice volatilitatea anterioară a variabilei. De asemenea, se aplică evaluarea experților, atunci când este cazul, pentru a defini cu precizie amploarea și persistența șocurilor asupra PIB-ului. Prin urmare, șocurile sunt stabilite împreună cu o funcție de degradare pentru a determina impactul șocurilor în timp. Probabilitățile asociate fiecărui scenariu sunt definite reflectând indicatorii de piață (volatilitatea) și indicatorii/trackerii elaborați intern și puși în aplicare de manieră consecventă de-a lungul timpului pentru a capta incertitudinea. Ponderarea șocurilor pozitive și negative depinde de echilibrul riscurilor din economie; în ultimul exercițiu, au fost aplicate proiecțiilor trimestriale șocuri negative și pozitive cu o probabilitate de 40 %, respectiv 5 %.

Tabelul de mai jos prezintă ajustările pentru pierderi aferente împrumuturilor și avansurilor din etapele 1 și 2. Fiecare scenariu prospectiv (de exemplu, de referință, pozitiv și negativ) a fost ponderat la 100 % în loc să se aplice ponderi ale probabilității scenariului pentru fiecare dintre cele trei scenarii.

(în mii EUR)
	2025
	Pozitiv	Referință	Negativ
Expunere brută	1 306 210	1 306 210	1 306 210
Ajustare pentru pierderi	29 944	31 693	33 605

(în mii EUR)
	2024
	Pozitiv	Referință	Negativ
Expunere brută	1 851 153	1 851 153	1 851 153
Ajustare pentru pierderi	28 883	30 301	31 819

3.2.3.8 Renegocierea împrumuturilor și restructurarea acestora ca urmare a dificultăților financiare

BEI consideră împrumuturile ca fiind împrumuturi restructurate (adică împrumuturi, titluri de creanță și angajamente de creditare) în cazul cărora au fost prelungite măsurile de restructurare ca urmare a dificultăților financiare. Măsurile de restructurare ca urmare a dificultăților financiare constau în „concesii” pe care BEI decide să le facă în favoarea unui debitor despre care se consideră că nu este în măsură să respecte termenii și condițiile contractuale din cauza dificultăților sale financiare, în scopul de a permite debitorului să își onoreze datoria sau să refinanțeze contractul, total sau parțial. Expunerea este clasificată ca fiind restructurată în urma dificultăților financiare dacă s-a făcut o concesie, indiferent dacă o sumă este restantă sau dacă expunerea este clasificată ca fiind în stare de nerambursare. Expunerile nu sunt tratate ca expuneri restructurate în urma dificultăților financiare atunci când debitorul nu se confruntă cu dificultăți financiare.

În cursul normal al activității, deteriorarea împrumuturilor în cauză ar fi fost detectată prin dispozițiile orientărilor și procedurilor băncii și ar fi fost monitorizată înainte de renegociere. Odată ce aceste împrumuturi au fost renegociate, BEI va continua să le monitorizeze îndeaproape. În cazul în care instrumentul financiar ar fi afectat de riscul de credit, acesta va fi transferat în etapa 3. Împrumutul va fi monitorizat periodic, în conformitate cu cadrul băncii.

Măsurile și practicile de restructurare utilizate de BEI în perioada de raportare ca parte a activităților sale de restructurare includ, fără a se limita la acestea: prelungirea scadenței, reportarea exclusiv a capitalului, reportarea capitalului și a dobânzii, renunțarea la unele clauze semnificative și capitalizarea arieratelor.

Operațiunile care au făcut obiectul unor măsuri de restructurare întreprinse ca urmare a dificultăților financiare sunt raportate ca atare în tabelul de mai jos:

(în mii EUR)
	31.12.2025		31.12.2024
	Performante	Neperformante	Performante	Neperformante
Numărul de contracte care au făcut obiectul unor practici de restructurare întreprinse ca urmare a dificultăților financiare	1	9	3	7
Valori contabile (inclusiv dobânzi și arierate)	9 569	71 509	60 223	35 718
Provizion privind ECL recunoscută	106	45 760	622	11 156
Venituri din dobânzi aferente contractelor care fac obiectul măsurilor de restructurare ca urmare a dificultăților financiare	687	1 601	3 353	1 717

(în mii EUR)
			Măsuri de restructurare ca urmare a dificultăților financiare
	31.12.2024	Prelungirea scadențelor	Reportarea capitalului și a dobânzii	Încălcarea unor clauze financiare semnificative	Altele	Rambursare contractuală, reziliere și/sau eliminare din bilanț	31.12.2025
Instituții financiare	22 382	-	-	-9 643	-	-1 460	11 279
Întreprinderi	73 559	13 767	6 580	4 154	-	-28 261	69 799
Total	95 941	13 767	6 580	-5 489	-	-29 721	81 078

3.2.4 Riscul de credit privind numerarul și echivalentele de numerar

Fondurile disponibile sunt investite conform calendarului obligațiilor contractuale de plată ale facilității. La 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024, investițiile erau sub formă de depozite bancare, certificate de depozit și titluri comerciale de valoare.

Entitățile autorizate au un rating similar cu ratingurile pe termen scurt și pe termen lung necesare pentru plasamentele de trezorerie proprii ale BEI. În cazul în care cel puțin o agenție de rating de credit acordă un rating diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă autorizată pentru fiecare bancă autorizată este de 50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro). Excepție de la această regulă face Société Générale S. A., la care facilitatea are conturile de numerar operaționale. Limita de credit pe termen scurt pentru Société Générale S. A., la 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024, era de 110 000 000 EUR (o sută zece milioane de euro). Limita sporită se aplică numerarului deținut în conturile de numerar operaționale și instrumentelor emise de această contraparte și deținute de portofoliul de trezorerie.

Toate investițiile au fost efectuate cu entități autorizate, cu o scadență maximă de trei luni de la data tranzacției. Toate cazurile de încălcare a limitei de expunere la riscul de credit au fost raportate titularilor de mandate. La 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024, toate depozitele la termen, titlurile comerciale de valoare și casa deținute de portofoliul de trezorerie al facilității aveau un rating minim de cel puțin P-2 (echivalent Moody’s) la data decontării.

Tabelul următor prezintă situația numerarului și a echivalentelor de numerar, inclusiv a dobânzilor acumulate (în mii EUR):

Rating minim pe termen scurt (calificativ Moody’s)	Rating minim pe termen lung (calificativ Moody’s)	31.12.2025		31.12.2024
P-1	Aaa	210 685	13%	124 532	8%
P-1	Aa1	113 868	7%	173 639	11%
P-1	Aa2	99 792	6%	-	0%
P-1	Aa3	-	0%	149 239	9%
P-1	A1	475 191	28%	309 342	19%
P-1	A2	444 741	26%	280 035	17%
P-1	A3	176 036	11%	367 211	22%
P-2	A3	144 816	9%	154 829	9%
P-2	Baa1	-	0%	79 777	5%
Total		1 665 129	100%	1 638 604	100%

3.2.5 Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate

3.2.5.1 Politica în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate

Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte o anumită parte în cazul în care contrapartea nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile contractuale. Riscul de credit aferent instrumentelor financiare derivate variază în funcție de mai mulți factori (cum ar fi ratele dobânzilor și cursurile de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din valoarea noțională a acestora.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate să încheie contracte swap pentru a acoperi împotriva riscurilor operațiuni specifice de acordare de împrumuturi sau să încheie contracte valutare la termen pentru a-și acoperi împotriva riscurilor pozițiile valutare, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro. Toate swap-urile sunt executate de BEI cu o contraparte externă. Swap-urile fac obiectul unor acorduri de tip swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de BEI și de contrapărțile sale externe.

3.2.5.2 Evaluarea riscului de credit în cazul instrumentelor financiare derivate

Toate swap-urile executate de BEI care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele financiare derivate negociate de BEI în scopuri proprii. În special, eligibilitatea contrapărților la swap-uri este stabilită de BEI pe baza acelorași condiții de eligibilitate aplicate în cazul scopurilor sale generale în materie de swap.

BEI evaluează expunerea la riscul de credit aferent swap-urilor și tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate folosind o abordare de tipul expunere garantată curentă (Current Unsecured Exposure) și expunere potențială viitoare (Potential Future Exposure) pentru raportare și monitorizarea limitelor. Acești indicatori includ integral instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea pentru investiții.

Facilitatea încheie contracte swap valutare pe termen scurt („swap-uri FX”) în vederea acoperirii riscului valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swap-urile FX au o scadență de cel mult trei luni și sunt reînnoite periodic. Valoarea noțională a swap-urilor FX a fost de 1 060,0 milioane EUR la 31 decembrie 2025, față de 1 330,0 milioane EUR la 31 decembrie 2024. Valoarea justă a swap-urilor FX a fost de 6,0 milioane EUR la 31 decembrie 2025, față de -38,9 milioane EUR la 31 decembrie 2024.

Facilitatea încheie contracte de swap valutar încrucișat în vederea acoperirii riscului valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swap-urile valutare încrucișate au o scadență pe termen lung. Valoarea noțională a swap-urilor FX era de 22,9 milioane EUR la 31 decembrie 2025, față de 33,1 milioane EUR la 31 decembrie 2024. Valoarea justă a swap-urilor FX a fost de 1,4 milioane EUR la 31 decembrie 2025, față de 0,5 milioane EUR la 31 decembrie 2024.

3.2.6 Riscul de credit pentru activele financiare de trezorerie

Situația portofoliului de trezorerie alcătuit în întregime din titluri comerciale de valoare emise de entități subordonate entităților suverane, bănci și entități nebancare cu scadență de peste trei luni. Statele membre ale UE, agențiile lor, băncile și entitățile nebancare sunt emitenți eligibili. Limita maximă permisă pentru fiecare emitent autorizat este de 50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro). Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în funcție de cerințele de lichiditate: La 31 decembrie 2024 și la 31 decembrie 2025 nu existau active financiare de trezorerie.

3.3 Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate se referă la capacitatea unei entități de a finanța creșterile de active și de a face față obligațiilor pe măsură ce acestea devin scadente, fără a suferi pierderi inacceptabile. Acesta poate fi împărțit în continuare în următoarele categorii: riscul de lichiditate al fondurilor și riscul de lichiditate al pieței.

Riscul de lichiditate asociat finanțării este legat de riscul ca o entitate să nu fie în măsură să refinanțeze partea de active din bilanțul său și să nu își poată îndeplini integral obligațiile de plată din resursele de lichiditate disponibile imediat. Riscul de lichiditate al pieței este volatilitatea observată în valoarea economică a pozițiilor unei entități sau în veniturile obținute din acestea din cauza incapacității sale potențialei de a executa o tranzacție care servește la compensarea, eliminarea sau reducerea acestor poziții restante la prețuri de piață rezonabile.

3.3.1 Managementul riscului de lichiditate

Facilitatea este finanțată, în principal, din contribuțiile anuale ale statelor membre, precum și din restituirile rezultate în urma operațiunilor sale. În conformitate cu Decizia (UE) 2020/2233, restituirile din FI ACP se efectuează în cadrul IVCDCI. Cu toate acestea, disponibilitatea restituirilor care urmează să fie transferate depinde de menținerea unui nivel adecvat de lichiditate în cadrul FI.

Facilitatea își gestionează riscul de lichiditate al fondurilor în principal prin planificarea nevoilor sale nete de lichidități. Pentru a reduce și mai mult riscul de lichiditate, facilitatea păstrează o rezervă de lichiditate suficientă, care să acopere în orice moment plățile în numerar preconizate, astfel cum sunt comunicate periodic de Departamentul de creditare al BEI. Fondurile sunt investite pe piața monetară și pe piețele de obligațiuni sub formă de depozite interbancare și de alte instrumente financiare pe termen scurt, ținând seama de obligațiile de plată în numerar ale facilității. Activele lichide ale facilității sunt gestionate de către Departamentul de trezorerie al băncii, în vederea menținerii unui nivel adecvat de lichiditate pentru ca facilitatea să își poată îndeplini obligațiile.

Trebuie subliniat faptul că capitalul este gestionat exclusiv din perspectiva lichidității, astfel cum se descrie mai sus.

În conformitate cu principiul separării sarcinilor operaționale de cele administrative, operațiunile de decontare aferente investițiilor având ca obiect aceste active se încadrează în sfera de responsabilitate a Departamentului de planificare și de decontare a operațiunilor din cadrul BEI. De asemenea, Direcția privind riscurile și conformitatea grupului din cadrul băncii este responsabilă de autorizarea contrapărților și a limitelor pentru investiții de trezorerie, precum și de monitorizarea acestor limite.

3.3.2 Evaluarea riscului de lichiditate

Tabelele din prezenta secțiune analizează datoriile financiare ale facilității în funcție de scadență, luând în considerare perioada rămasă între data bilanțului și data scadenței contractuale (pe baza fluxurilor de trezorerie neactualizate).

În ceea ce privește datoriile financiare nederivate, facilitatea deține angajamente sub formă de părți neplătite ale creditului în temeiul acordurilor de împrumut semnate, de părți neplătite ale subscrierilor de capital/acordurilor de investiții semnate, de garanții pentru împrumuturile acordate sau de subvenții la dobândă angajate și de angajamente pentru asistență tehnică.

Împrumuturile din cadrul FI au un termen de plată. Cu toate acestea, plățile se efectuează la datele și în cuantumurile care reflectă progresele înregistrate de proiectele de investiții-suport. În plus, împrumuturile FI sunt tranzacții efectuate într-un mediu operațional relativ volatil, astfel că există un grad de incertitudine semnificativ cu privire la calendarul lor de plată.

Investițiile de capital trebuie plătite atunci când administratorii fondului de capitaluri proprii emit cereri de capital valabile, care reflectă progresele înregistrate în activitățile lor de investiții. De obicei, perioada de tragere este de 3 ani, fiind în mod frecvent prelungită cu un an sau doi. În mod obișnuit, unele angajamente de plată se efectuează după încheierea perioadei de tragere, până la epuizarea tuturor investițiilor-suport ale fondului, întrucât, din când în când, lichiditățile acestuia pot să fie insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor de plată legate de taxe sau alte cheltuieli.

Garanțiile nu fac obiectul unor angajamente specifice de plată, cu excepția cazului în care o garanție este executată. Cuantumul garanției restante se reduce în funcție de calendarul de rambursare al împrumuturilor garantate.

Ieșirile de numerar aferente subvențiilor la dobândă angajate au loc, în general, în cazul împrumuturilor subvenționate finanțate din resursele proprii ale băncii. Prin urmare, „Ieșirile pentru subvenții la dobândă angajate” reprezintă mai degrabă doar angajamente aferente acestor împrumuturi decât valoarea totală a subvențiilor la dobândă angajate neplătite. La fel ca în cazul împrumuturilor, calendarul lor de plată este incert.

„Ieșirea nominală brută” aferentă asistenței tehnice angajată din tabelul „Profilul de scadență al datoriilor financiare nederivate” se referă la partea totală neplătită din contractele privind asistența tehnică semnate. Calendarul schemei plăților prezintă un grad semnificativ de incertitudine. Ieșirile de numerar clasificate în tranșa „3 luni sau mai puțin” reprezintă valoarea facturilor restante primite până la data de raportare.

Angajamentele pentru datoriile financiare nederivate în cazul cărora nu este definită o scadență contractuală sunt clasificate în categoria „Scadență nedefinită”. Angajamentele pentru care există o cerere de plată în numerar înregistrată la data de raportare sunt clasificate în tranșa de timp relevantă.

În ceea ce privește datoriile financiare derivate, profilul de scadență reprezintă fluxurile de trezorerie brute contractuale neactualizate ale contractelor swap, inclusiv ale swap-urilor valutare (cross currency swaps – CCS), ale swap-urilor valutare pe rata dobânzii (cross currency interest rate swaps – CCIRS), ale swap-urilor valutare pe termen scurt și ale swap-urilor pe rata dobânzii.

(în mii EUR)
Profilul de scadență al datoriilor financiare nederivate la 31.12.2025	3 luni sau mai puțin	Mai mult de 3 luni și până la 1 an	Mai mult de 1 an și până la 5 ani	Mai mult de 5 ani	Scadență nedefinită	Ieșire nominală brută
Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite	122 352	-	-	-	231 835	354 187
Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni	165	-	-	-	184 676	184 841
Alte ieșiri (garanții semnate neemise, garanții emise)	-	-	-	-	2 500	2 500
Ieșiri pentru subvenții la dobândă angajate	-	-	-	-	239 148	239 148
Ieșiri pentru sumele datorate BEI	3 199	19 942	-	-	-	23 141
Ieșiri pentru sumele datorate CE	-	243 853	-	-	-	243 853
Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice	844	-	-	-	10 465	11 309
Total	126 560	263 795	-	-	668 624	1 058 979

(în mii EUR)
Profilul de scadență al datoriilor financiare nederivate la 31.12.2024	3 luni sau mai puțin	Mai mult de 3 luni și până la 1 an	Mai mult de 1 an și până la 5 ani	Mai mult de 5 ani	Scadență nedefinită	Ieșire nominală brută
Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite	80 913	20 208	-	-	575 108	676 229
Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni	4 190	-	-	-	233 696	237 886
Alte ieșiri (garanții semnate neemise, garanții emise)	-	-	-	-	2 500	2 500
Ieșiri pentru subvenții la dobândă angajate	-	-	-	-	334 754	334 754
Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice	1 859	-	-	-	18 341	20 200
Total	86 962	20 208	-	-	1 164 399	1 271 569

(în mii EUR)
Profilul de scadență al datoriilor financiare derivate la 31.12.2025	3 luni sau mai puțin	Mai mult de 3 luni și până la 1 an	Mai mult de 1 an și până la 5 ani	Mai mult de 5 ani	Intrare/ieșire nominală brută
CCS și CCIRS – Intrări	131	10 242	13 126	-	23 499
CCS și CCIRS – Ieșiri	-81	-10 451	-13 026	-	-23 558
Swap-uri valutare pe termen scurt – Intrări	1 060 000	-	-	-	1 060 000
Swap-uri valutare pe termen scurt – Ieșiri	-1 056 455	-	-	-	-1 056 455
Total	3 595	- 209	100	-	3 486

(în mii EUR)
Profilul de scadență al datoriilor financiare derivate la 31.12.2024	3 luni sau mai puțin	Mai mult de 3 luni și până la 1 an	Mai mult de 1 an și până la 5 ani	Mai mult de 5 ani	Intrare/ieșire nominală brută
CCS și CCIRS – Intrări	157	10 405	22 613	832	34 007
CCS și CCIRS – Ieșiri	-87	-12 310	-24 852	- 899	-38 148
Swap-uri valutare pe termen scurt – Intrări	1 330 000	-	-	-	1 330 000
Swap-uri valutare pe termen scurt – Ieșiri	-1 371 666	-	-	-	-1 371 666
Total	-41 596	-1 905	-2 239	-67	-45 807

3.3.3 Active și datorii financiare pe termen lung

Tabelul de mai jos prezintă activele și datoriile financiare nederivate care se preconizează că vor fi recuperate sau decontate după mai mult de 12 luni de la data de raportare.

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Active financiare:
Împrumuturi și avansuri	1 126 057	1 551 776
Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	745 934	834 621
Total	1 871 991	2 386 397
Datorii financiare:
Sume datorate terților (*8)	797	534 569
Provizioane pentru angajamentele de creditare	17 585	18 320
Total	18 382	552 889
(*8) Sumele datorate terților includ subvențiile la dobândă și asistența tehnică neplătită încă datorată statelor membre, pentru care scadența este în principal nedefinită.

3.4 Riscul de piață

Riscul de piață reprezintă riscul ca modificările prețurilor și ale ratelor pe piață, cum ar fi ratele dobânzii, prețul capitalului și cursurile de schimb, să afecteze veniturile unei entități sau valoarea participațiilor sale în instrumente financiare.

3.4.1 Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii rezultă din volatilitatea valorii economice a pozițiilor purtătoare de rată a dobânzii sau din volatilitatea venitului generat de aceste poziții ca urmare a evoluției nefavorabile a ratelor dobânzii.

Facilitatea nu este afectată în mod direct de fluctuația valorii sale economice sau de neconcordanțele de preț dintre diferitele active, datorii și instrumente de acoperire împotriva riscurilor deoarece nu are datorii purtătoare de rată a dobânzii. Facilitatea își măsoară anual riscul de rată a dobânzii prin aplicarea scenariilor de șoc standardizate (39) ale ABE care arată impactul variațiilor nefavorabile ale ratelor dobânzii atât asupra valorii economice a capitalurilor proprii, cât și asupra veniturilor nete din dobânzi.

Riscul de rată a dobânzii aferent valorii economice a capitalurilor proprii

Pentru a determina valoarea actualizată netă („VAN”) a fluxurilor de trezorerie ale împrumuturilor și a swap-urilor de acoperire împotriva riscurilor exprimate în EUR, facilitatea utilizează curba EURIBOR la trei luni. VAN a fluxurilor de trezorerie ale împrumuturilor exprimate în alte monede decât EUR se determină utilizând curba EURIBOR la trei luni ajustată cu marja de bază intervalutară pentru moneda respectivă. Pentru monedele, altele decât EUR, pentru care nu este disponibilă o curbă de actualizare fiabilă și suficient de completă, se utilizează fie curba de actualizare a EUR, fie curba de actualizare a USD.

La 31 decembrie 2025, cel mai grav impact al scenariilor ABE de testare a valorilor extreme în scopuri de supraveghere ar reduce valoarea economică a capitalurilor proprii cu 60,2 milioane EUR (în 2024: cu 81,0 milioane EUR).

Riscul de rată a dobânzii aferent rezultatelor

Acesta cuantifică modificarea valorii veniturilor nete din dobânzi în următoarele 12 luni în cazul în care toate curbele ratei dobânzii ar scădea cu două puncte procentuale și nu s-ar plăti efectiv angajamentele existente. Având în vedere pozițiile existente la 31 decembrie 2025, veniturile nete din dobânzi ar urma să scadă cu 33,3 milioane EUR (în 2024: cu 34,7 milioane EUR) în cazul în care ratele dobânzii ar scădea cu 200 de puncte de bază.

Pentru a detalia analiza sensibilității veniturilor nete din dobânzi, se precizează că veniturile nete din dobânzi ar crește cu 33,7 milioane EUR (în 2024: cu 35,1 milioane EUR) în cazul în care ratele dobânzii ar crește cu 200 de puncte de bază.

3.4.2 Riscul de schimb valutar

Riscul de schimb valutar („FX”) este riscul la adresa valorii economice sau a veniturilor rezultate din pozițiile FI din cauza evoluției nefavorabile a cursurilor de schimb valutar.

Luând în considerare moneda de referință în care se ține evidența contabilă (EUR pentru FI), facilitatea este expusă la riscul FX ori de câte ori există o neconcordanță valutară între active, datorii și instrumentele de hedging.

3.4.2.1 Riscul de schimb valutar și activele de trezorerie

Activele de trezorerie ale FI sunt exprimate fie în EUR, fie în USD.

Riscul FX este acoperit prin tranzacții FX la vedere sau la termen, prin swap-uri FX sau prin swap-uri valutare. Departamentul de trezorerie al BEI poate utiliza, în cazul în care consideră că este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață aferente activităților financiare ale FI.

3.4.2.2 Riscul de schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI

Contribuțiile statelor membre la FI sunt primite în EUR. Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la dobândă pot fi exprimate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată.

Expunerea la riscul de schimb valutar (în raport cu EUR, moneda de referință) apare ori de câte ori tranzacțiile exprimate în alte monede decât EUR nu beneficiază de acoperire împotriva riscurilor. Mai jos sunt prezentate orientări privind acoperirea FI împotriva riscului de schimb valutar.

3.4.2.2.1. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în USD

Riscul FX generat de operațiunile FI exprimate în USD se acoperă pe o bază agregată prin utilizarea unor swap-uri FX în EUR/USD, reînnoite și ajustate periodic din punctul de vedere al cuantumului. Utilizarea swap-urilor FX are un dublu scop. Pe de o parte, se generează lichiditățile necesare pentru noi plăți (împrumuturi și capitaluri proprii) și, pe de altă parte, se menține o acoperire macro împotriva riscului FX.

La începutul fiecărei perioade, fluxurile de trezorerie care urmează să fie încasate sau plătite în USD în perioada următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau preconizate. Ulterior, swap-urile FX ajunse la scadență se reînnoiesc, valoarea acestora fiind ajustată în scopul de a acoperi cel puțin nevoile de lichidități de USD prevăzute pentru perioada următoare.

Lunar, poziția FX în USD se acoperă împotriva riscurilor, dacă depășește limitele relevante, prin intermediul unei operațiuni la vedere sau la termen.

Într-o perioadă de reînnoire, deficitele neprevăzute de lichidități de USD se acoperă prin operațiuni ad-hoc de swap FX, în timp ce lichiditățile excedentare fie se investesc în active de trezorerie, fie se schimbă în EUR, dacă rezultă dintr-o creștere a poziției FX.

3.4.2.2.2. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în alte monede decât EUR sau USD

Operațiunile efectuate de FI în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite împotriva riscurilor prin contracte de swap valutar care au același profil financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să fie operațională o piață swap.

FI efectuează operațiuni exprimate în monede pentru care posibilitățile de acoperire împotriva riscurilor fie nu sunt disponibile, fie sunt disponibile la un cost ridicat. Aceste operațiuni sunt exprimate în monede locale, dar decontate în EUR sau USD. Cadrul FI privind riscul financiar, care a fost aprobat de Comitetul FI la data de 22 ianuarie 2015, oferă posibilitatea de a acoperi în mod sintetic, prin intermediul instrumentelor financiare derivate, expunerea la riscul FX în monedele locale care prezintă o corelație pozitivă semnificativă cu USD. Monedele locale acoperite în mod sintetic împotriva riscurilor cu instrumente financiare derivate exprimate în USD sunt prezentate în tabelul din secțiunea 3.4.2.2.3 de mai jos, la rubrica „Monede locale (cu acoperire sintetică împotriva riscurilor)”, în timp ce monedele locale care nu sunt acoperite în mod sintetic împotriva riscurilor cu USD sunt prezentate în același tabel, la rubrica „Monede locale (fără acoperire sintetică împotriva riscurilor)”.

În plus, pentru împrumuturile exprimate în alte monede decât EUR, USD sau monede pentru care nu este posibilă acoperirea împotriva riscurilor prin contracte de swap valutar, FI percepe o componentă suplimentară a dobânzii numită „primă FX” pentru a atenua riscul unei eventuale deprecieri a monedei locale.

3.4.2.2.3 Poziția de schimb valutar (în mii EUR)

Tabelele din prezenta notă prezintă poziția de schimb valutar a FI.

Poziția de schimb valutar este prezentată în tabelele de mai jos, în conformitate cu politicile de risc ale FI (astfel cum sunt descrise în cadrul FI privind riscul financiar). Poziția FX în funcție de politicile de risc se bazează pe cifre contabile și este definită ca soldul dintre activele și datoriile selecționate. Activele și datoriile definite în poziția FX în funcție de politicile de risc sunt selecționate astfel încât să se asigure faptul că rezultatele vor fi convertite în moneda de raportare (EUR) numai în momentul încasării.

Variația valorii juste a acțiunilor și a altor titluri cu randament variabil, precum și deprecierea împrumuturilor și a avansurilor sunt incluse în poziția FX în funcție de politicile de risc. Instrumentele financiare derivate incluse în poziția FX în funcție de politicile de risc sunt luate în considerare la valoarea lor nominală, în locul valorii lor juste, pentru a fi aliniate cu valoarea reținută a activelor, luate, de asemenea, în considerare la valoarea lor nominală, ajustată prin deprecierea împrumuturilor.

În tabelele de mai jos, restul activelor și al datoriilor, care includ în principal acumulările de dobândă la împrumuturi, instrumente financiare derivate și subvenții, sunt prezentate la rubrica „Poziția FX exclusă din politicile de risc”.

La 31 decembrie 2025	Active și datorii			Angajamente și datorii contingente
Monede	Poziția FX în funcție de politicile de risc	Poziția FX exclusă din politicile de risc	Bilanțul poziției FX
USD	1 294	-31 642	-30 348	164 405
Monede locale (cu acoperire sintetică împotriva riscurilor)*
TZS	-	-	-	-
DOP	4 775	82	4 857	-
Monede locale (fără acoperire sintetică împotriva riscurilor) (*9)
BWP, HTG, JMD, KES, MUR, MZN, NGN, RWF, UGX, XOF, ZAR, ZMW	146 528	-2 514	144 014	-
Total alte monede decât EUR	152 597	-34 074	118 523	164 405
EUR		2 676 672	2 676 672	636 494
Total EUR și alte monede decât EUR	152 597	2 642 598	2 795 195	800 899
(*9) A se vedea secțiunea 3.4.2.2.2 pentru explicații privind acoperirea sintetică.

La 31 decembrie 2024	Active și datorii			Angajamente și datorii contingente
Monede	Poziția FX în funcție de politicile de risc	Poziția FX exclusă din politicile de risc	Bilanțul poziției FX
USD	-45 774	-21 740	-67 514	235 603
Monede locale (cu acoperire sintetică împotriva riscurilor) (*10)
DOP	10 884	133	11 017	-
KES, RWF, UGX, HTG, MUR, MZN, XOF, ZMW, BWP, JMD, NGN, ZAR	225 877	-3 763	222 114	-
Total alte monede decât EUR	190 987	-25 370	165 617	235 603
EUR	-	3 139 294	3 139 294	1 043 860
Total EUR și alte monede decât EUR	190 987	3 113 924	3 304 911	1 279 463
(*10) Pentru explicații privind acoperirea sintetică împotriva riscurilor, a se vedea secțiunea 3.4.2.2.2.

3.4.2.3 Analiza sensibilității cursului valutar

La 31 decembrie 2025, o depreciere de 10 % a monedei euro în raport cu toate celelalte monede ar duce la o creștere a resurselor din contribuții și a profitului de 13,2 milioane EUR (la 31 decembrie 2024: 18,4 milioane EUR). O apreciere de 10 % a monedei euro în raport cu toate celelalte monede ar duce la o scădere a resurselor din contribuții și a profitului de – 10,8 milioane EUR (la 31 decembrie 2024: –15,1 milioane EUR).

3.4.2.4 Cursuri de schimb

Următoarele cursuri de schimb au fost utilizate pentru întocmirea bilanțului la 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024:

	31 decembrie 2025	31 decembrie 2024
Monede ale țărilor terțe
Pula din Botswana (BWP)	16,18	14,49
Peso dominican (DOP)	73,78	63,09
Dolar fijian (FJD)	2,62	2,38
Gourde haitian(HTG)	153,14	135,09
Dolar jamaican (JMD)	185,35	161,15
Șiling kenyan (KES)	151,20	133,69
Ouguiya mauritană (MRU)	46,70	41,30
Rupie mauritiană (MUR)	54,08	48,56
Metical mozambican (MZN)	74,22	65,65
Naira nigeriană (NGN)	1 693,57	1 591,68
Franc ruandez (RWF)	1 698,60	1 419,85
Șiling tanzanian (TZS)	2 862,12	2 490,24
Șiling ugandez (UGX)	4 240,00	3 812,00
Dolar american (USD)	1,18	1,04
Franc CFA (XAF/XOF)	655,96	655,96
Rand sud-african (ZAR)	19,44	19,62
Kwacha zambian (ZMW)	25,98	28,87

3.4.3 Riscul de preț al capitalului

Riscul de preț al capitalului se referă la riscul ca valorile juste ale investițiilor de capital să scadă ca urmare a modificărilor înregistrate în ceea ce privește nivelurile prețurilor capitalului și/sau valoarea investițiilor de capital.

FI este expusă unui risc de preț al capitalurilor proprii prin investițiile sale direct în fonduri de capitaluri proprii și de capital de risc.

Valoarea pozițiilor capitalurilor proprii necotate nu este imediat disponibilă în scopul monitorizării și al asigurării controlului în mod continuu. Pentru pozițiile respective, printre cele mai bune informații disponibile se numără prețurile rezultate din orice tehnici de evaluare relevante.

Efectul asupra resurselor din contribuții ale facilității (ca rezultat al variației valorii juste a portofoliului de instrumente de capital), în urma unei variații de +/– 10 % a valorii investițiilor individuale directe de capitaluri proprii și de capital de risc, toate celelalte variabile menținându-se constante, este de 74,6 milioane EUR, respectiv de –74,6 milioane EUR la 31 decembrie 2025 (83,5 milioane EUR, respectiv –83,5 milioane EUR la 31 decembrie 2024).

4 Valoarea justă a instrumentelor financiare

4.1 Clasificări contabile și valori juste

Tabelul următor prezintă valorile contabile și valorile juste ale activelor financiare și ale datoriilor financiare, inclusiv nivelul acestora în ierarhia valorii juste. Aceste informații nu includ informațiile privind valoarea justă a activelor financiare și a datoriilor financiare care sunt evaluate la costul amortizat întrucât valoarea contabilă reprezintă o aproximare rezonabilă a valorii juste.

(în mii EUR)
La 31 decembrie 2025	Valoarea contabilă						Valoarea justă
	Instrumente financiare derivate	Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	Numerar, împrumuturi și avansuri	Active financiare de trezorerie	Alte active/datorii financiare	Total	Nivelul 1	Nivelul 2	Nivelul 3	Total
Active financiare evaluate în mod obligatoriu la FVTPL
Instrumente financiare derivate	7 819	-	-	-	-	7 819	-	7 819	-	7 819
Fond cu capital de risc	-	550 528	-	-	-	550 528	-	-	550 528	550 528
Investiții directe de capital	-	195 406	-	-	-	195 406	-	-	195 406	195 406
Împrumuturi și avansuri	-	-	77 287	-	-	77 287	-	-	77 287	77 287
Total active financiare evaluate în mod obligatoriu la FVTPL	7 819	745 934	77 287	-	-	831 040	-	7 819	823 221	831 040
Active financiare evaluate la costul amortizat
Numerar și echivalente de numerar	-	-	1 665 129	-	-	1 665 129	89 790	1 575 339	-	1 665 129
Împrumuturi și avansuri	-	-	986 224	-	-	986 224	-	953 612	-	953 612
Sume de încasat de la contribuitori	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Active financiare de trezorerie	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Alte active	-	-	-	-	36 833	36 833	-	-	-	-
Total active financiare evaluate la costul amortizat	-	-	2 651 353	-	36 833	2 688 186	89 790	2 528 951	-	2 618 741
Total active financiare	7 819	745 934	2 728 640	-	36 833	3 519 226
Datorii financiare evaluate la FVTPL
Instrumente financiare derivate	- 411	-	-	-	-	- 411	-	- 411	-	- 411
Total datorii financiare evaluate la FVTPL	- 411	-	-	-	-	- 411	-	- 411	-	- 411
Datorii financiare la costul amortizat
Provizioane pentru angajamentele de creditare	-	-	-	-	-17 585	-17 585
Sume datorate terților	-	-	-	-	- 658 146	- 658 146
Alte datorii	-	-	-	-	-3 044	-3 044
Total datorii financiare evaluate la costul amortizat	-	-	-	-	- 678 775	- 678 775
Total datorii financiare	- 411	-	-	-	- 678 775	- 679 186

(în mii EUR)
La 31 decembrie 2024	Valoarea contabilă						Valoarea justă
	Instrumente financiare derivate	Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	Numerar, împrumuturi și avansuri	Active financiare de trezorerie	Alte active/datorii financiare	Total	Nivelul 1	Nivelul 2	Nivelul 3	Total
Active financiare evaluate în mod obligatoriu la FVTPL
Instrumente financiare derivate	783	-	-	-	-	783	-	783	-	783
Fond cu capital de risc	-	655 817	-	-	-	655 817	-	-	655 817	655 817
Investiții directe de capital	-	178 804	-	-	-	178 804	-	-	178 804	178 804
Împrumuturi și avansuri	-	-	136 983	-	-	136 983	-	-	136 983	136 983
Total active financiare evaluate în mod obligatoriu la FVTPL	783	834 621	136 983	-	-	972 387	-	783	971 604	972 387
Active financiare la costul amortizat
Numerar și echivalente de numerar	-	-	1 638 604	-	-	1 638 604	-	1 638 604	-	1 638 604
Împrumuturi și avansuri	-	-	1 361 065	-	-	1 361 065	-	1 321 715	-	1 321 715
Sume de încasat de la contribuitori	-	-	7 482	-	-	7 482	-	-	-	-
Active financiare de trezorerie	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Alte active	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Total active financiare evaluate la costul amortizat	-	-	3 007 151	-	-	3 007 151	-	2 960 319	-	2 960 319
Total active financiare	783	834 621	3 144 134	-	-	3 979 538
Datorii financiare evaluate în mod obligatoriu la FVTPL
Instrumente financiare derivate	-39 210	-	-	-	-	-39 210	-	-39 210	-	-39 210
Total datorii financiare evaluate la FVTPL	-39 210	-	-	-	-	-39 210	-	-39 210	-	-39 210
Datorii financiare la costul amortizat
Provizioane pentru angajamentele de creditare	-	-	-	-	-18 320	-18 320
Sume datorate terților	-	-	-	-	- 566 083	- 566 083
Alte datorii	-	-	-	-	-3 289	-3 289
Total datorii financiare evaluate la costul amortizat	-	-	-	-	- 587 692	- 587 692
Total datorii financiare	-39 210	-	-	-	- 587 692	- 626 902

4.2 Evaluare la valoarea justă

4.2.1 Tehnicile de evaluare și datele de intrare neobservabile semnificative

Tabelul de mai jos prezintă informații cu privire la tehnicile de evaluare și datele de intrare neobservabile semnificative utilizate la evaluarea instrumentelor financiare, clasificate la nivelul 2 și la nivelul 3 în ierarhia valorii juste.

	Tehnica de evaluare	Date de intrare neobservabile semnificative	Relația dintre datele de intrare neobservabile și evaluarea la valoarea justă
Instrumente financiare contabilizate la valoarea justă
Instrumente financiare derivate	Flux de trezorerie actualizat: fluxurile de trezorerie viitoare sunt estimate pe baza ratelor de schimb/de dobândă forward (pornind de la ratele de schimb forward și curbele de randament forward observabile la sfârșitul perioadei de raportare) și a contractelor la termen de tip forward/ratelor dobânzii, actualizate la o rată care reflectă riscul de credit al diverselor contrapărți.	Curbele utilizate pentru estimarea și actualizarea fluxurilor de trezorerie sunt calibrate în funcție de datele de piață, iar swap-urile din portofoliu au scadențe care nu depășesc cea mai lungă scadență disponibilă în datele de intrare. Prin urmare, nu există date de intrare neobservabile.	Nu se aplică.
Fond cu capital de risc (Venture Capital Fund – VCF)	Metoda activelor nete ajustate: valoarea justă este determinată prin aplicarea fie a procentajului aferent dreptului de proprietate al facilității asupra vehiculului-suport la valoarea activelor nete reflectată în cel mai recent raport ajustată la fluxurile de trezorerie, fie, în măsura în care este disponibilă, a valorii precise a acțiunilor la aceeași dată, înaintată de administratorul fondului respectiv. Pentru a reduce intervalul de timp cuprins între ultima valoare disponibilă a activelor nete și raportarea de la sfârșitul exercițiului financiar, se aplică o procedură de analizare a evenimentelor ulterioare și, dacă este necesar, se ajustează valoarea activelor nete raportată.	Ajustarea pentru intervalul de timp cuprins între data ultimei raportări a VCF și data evaluării, luând în considerare următoarele: cheltuielile de funcționare și comisioanele de administrare, modificările ulterioare ale valorii juste a activelor-suport ale VCF, datoriile suplimentare acumulate, schimbările de pe piață sau alte modificări ale condițiilor economice.	Cu cât este mai lungă perioada cuprinsă între data evaluării la valoarea justă și data ultimei raportări a VCF, cu atât este mai ridicată ajustarea pentru intervalul scurs.
Investiții directe de capital	Active nete ajustate.	Ajustarea pentru intervalul de timp cuprins între data ultimei raportări a entității în care s-a investit și data evaluării, luând în considerare următoarele: cheltuielile de funcționare, modificările ulterioare ale valorii juste a activelor-suport ale entității în care s-a investit, datoriile suplimentare acumulate, schimbările de pe piață sau alte modificări ale condițiilor economice, majorarea de capital, vânzarea/schimbarea controlului.	Cu cât este mai mare actualizarea tranzacționabilității, cu atât este mai scăzută valoarea justă.
		Actualizare pentru lipsa de tranzacționabilitate (lichiditate), determinată prin referire la prețurile tranzacțiilor anterioare pentru capitaluri proprii similare în țara/regiunea în cauză, variind de la 5 la 30 %.
Împrumuturi la valoarea justă (IFE)	Pentru debitorii care au capacitatea de a-și continua activitatea: fluxul de numerar actualizat, folosind viitoarele fluxuri de numerar contractuale/estimate și o rată de actualizare ajustată la risc adecvată care reflectă riscul inerent împrumutului (inclusiv riscul de credit al debitorului). Rata de actualizare este comparată/evaluată cu eventualii indici de referință ai pieței relevanți. Pentru debitorii care nu au capacitatea de a-și continua activitatea: metoda privind activele nete (metoda valorii de lichidare).	Componentele ratei de actualizare trebuie să reflecte riscul de credit al debitorului comparativ cu ratele pieței fără risc.	Cu cât este mai ridicată rata de actualizare, cu atât este mai scăzută valoarea justă.

	Tehnica de evaluare	Date de intrare neobservabile semnificative	Relația dintre datele de intrare neobservabile și evaluarea la valoarea justă
Instrumente financiare care nu sunt contabilizate la valoarea justă
Împrumuturi și avansuri	Fluxuri de trezorerie actualizate: Modelul de evaluare utilizează metoda fluxurilor de trezorerie actualizate ajustate, momentul încasării fluxurilor de trezorerie viitoare și riscul aferent acestora fiind caracteristicile specifice ale instrumentelor.	Nu se aplică.	Nu se aplică.
Active financiare de trezorerie	Fluxuri de trezorerie actualizate	Nu se aplică.	Nu se aplică.

Prin aplicarea IFRS 13, ajustările evaluării sunt incluse în valoarea justă a instrumentelor financiare derivate la 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024, și anume:

—	ajustările evaluării creditului (credit valuation adjustments – CVA), care reflectă riscul de credit al contrapărții privind tranzacțiile cu instrumente financiare derivate, erau de –17,5 mii EUR la 31 decembrie 2025 și de –2,8 mii EUR la 31 decembrie 2024;

—	ajustările valorii debitului (Debit valuation adjustments – DVA), care reflectă propriul risc de credit privind tranzacțiile cu instrumente financiare derivate, erau de +1,3 mii EUR la 31 decembrie 2025 și de +3,6 mii EUR la 31 decembrie 2024.

4.2.2 Transferuri între nivelurile 1 și 2

Politica facilității este de a recunoaște transferurile între niveluri cu începere de la data evenimentului sau a modificării circumstanțelor care au determinat transferul.

În 2025 și în 2024, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la nivelul 2 sau de la nivelul 2 la nivelul 1 în ierarhia valorii juste.

4.2.3 Valorile juste de la nivelul 3

Reconcilierea valorilor juste de la nivelul 3

Tabelele următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2025 și la 31 decembrie 2024:

(în mii EUR)
	Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	Împrumuturi și avansuri	Total
Soldul la 1 ianuarie 2025	834 621	136 983	971 604
Câștiguri sau pierderi incluse în profit sau pierdere:
Derecunoașterea ajustării valorii juste ca urmare a vânzărilor/ieșirilor	15 848	-	15 848
Variația valorii juste nete	6 787	-6 948	- 161
Total	22 635	-6 948	15 687
Plăți	51 701	17 812	69 513
Rambursări	-89 352	-28 712	- 118 064
Dobândă capitalizată	-	835	835
Vânzări/ieșiri	-15 227	-	-15 227
Cerere de executare a garanției	-	-36 833	-36 833
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-58 444	-5 850	-64 294
Soldul la 31 decembrie 2025	745 934	77 287	823 221

(în mii EUR)
	Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	Împrumuturi și avansuri	Total
Soldul la 1 ianuarie 2024	820 713	124 323	945 036
Câștiguri sau pierderi incluse în profit sau pierdere:
Derecunoașterea ajustării valorii juste ca urmare a vânzărilor/ieșirilor	14 051	-	14 051
Variația valorii juste nete din acțiuni și alte titluri cu randament variabil	-45 698	-5 436	-51 134
Total	-31 647	-5 436	-37 083
Plăți	69 392	15 888	85 280
Rambursări	-21 413	-3 185	-24 598
Dobândă capitalizată	-	2 243	2 243
Vânzări/ieșiri	-25 623	-	-25 623
Diferențe din cursurile de schimb valutar	23 199	3 150	26 349
Soldul la 31 decembrie 2024	834 621	136 983	971 604

În 2025 și în 2024, facilitatea nu a efectuat transferuri de la sau la nivelul 3 în ierarhia valorii juste.

Analiza sensibilității

Efectele asupra resurselor din contribuții, asupra contului de profit și pierdere și asupra altor elemente ale rezultatului global ale facilității ca urmare a unei modificări de +/– 10 % a valorii participațiilor directe la capital și a investițiilor de capital de risc, toate celelalte variabile menținându-se constante, este de 74,6 milioane EUR, respectiv de 74,6 milioane EUR la 31 decembrie 2025 (83,5 milioane EUR, respectiv 83,5 milioane EUR la 31 decembrie 2024).

5 Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din:

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Casă	146 087	212 466
Depozite la termen	556 329	304 538
Titluri comerciale de valoare	960 270	1 116 826
Numerar și echivalente de numerar în situația fluxurilor de trezorerie	1 662 686	1 633 830
Dobândă acumulată	2 443	4 774
Numerar și echivalente de numerar în situația poziției financiare	1 665 129	1 638 604

6 Instrumente financiare derivate

Principalele componente ale instrumentelor financiare derivate, clasificate ca fiind deținute pentru tranzacționare, sunt următoarele:

(în mii EUR)
La 31 decembrie 2025	Valoarea justă		Valoare noțională
	Active	Datorii	Valoare noțională
Swap-uri valutare	1 829	- 411	22 896
Swap-uri FX	5 990	-	1 060 000
Total instrumente financiare derivate	7 819	- 411	1 082 896

(în mii EUR)
La 31 decembrie 2024	Valoarea justă		Valoare noțională
	Active	Datorii	Valoare noțională
Swap-uri valutare pe rata dobânzii	783	- 268	33 073
Swap-uri FX	-	-38 942	1 330 000
Total instrumente financiare derivate	783	-39 210	1 363 073

7 Împrumuturi și avansuri

7.1 Împrumuturi și avansuri

Tabelul următor prezintă reconcilierea de la soldurile de deschidere la soldurile de închidere pentru împrumuturi și avansuri:

(în mii EUR)
	Împrumuturi globale (*11)	Împrumuturi prioritare	Împrumuturi subordonate	Total
Valoarea nominală a împrumuturilor la costul amortizat la 1 ianuarie 2025	995 328	387 349	-	1 382 677
Plăți	18 913	69 928	-	88 841
Sume scoase din bilanț	-	-	-	-
Rambursări	- 303 792	-66 494	-	- 370 286
Dobândă capitalizată	-	-	-	-
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-69 811	-30 899	-	- 100 710
Valoarea nominală a împrumuturilor la costul amortizat la 31 decembrie 2025	640 638	359 884	-	1 000 522
Depreciere – ajustare pentru pierderi la 1 ianuarie 2025	-17 386	-17 125	-	-34 511
Variațiile nete ale ECL pe 12 luni	690	766	-	1 456
Variațiile nete ale ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	- 896	- 808	-	-1 704
ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	-	-	-	-
Reluarea ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	4 248	4 915	-	9 163
Sume scoase din bilanț	-	-	-	-
Diferențe din cursurile de schimb valutar	1 145	1 030	-	2 175
Depreciere – ajustare pentru pierderi la 31 decembrie 2025	-12 199	-11 222	-	-23 421
Împrumuturi și avansuri la costul amortizat la 31 decembrie 2025	628 439	348 662	-	977 101
Valoarea nominală a împrumuturilor la FVTPL la 1 ianuarie 2025	1 080	116 688	79 620	197 388
Plăți	-	3 631	14 181	17 812
Dobândă capitalizată	-	-	835	835
Rambursări	-	-28 712	-	-28 712
Cerere de executare a garanției	-	-	-36 833	-36 833
Sume scoase din bilanț	-	-	-	-
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-	-4 042	-2 363	-6 405
Valoarea nominală a împrumuturilor la FVTPL la 31 decembrie 2025	1 080	87 565	55 440	144 085
Ajustarea valorii juste la 1 ianuarie 2025	-1 080	-34 395	-24 930	-60 405
Variația netă a valorii juste	-	-1 029	-5 919	-6 948
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-	438	117	555
Ajustarea valorii juste la 31 decembrie 2025	-1 080	-34 986	-30 732	-66 798
Împrumuturi și avansuri la FVTPL la 31 decembrie 2025	-	52 579	24 708	77 287
Costuri amortizate	-2 614	-3 290	-	-5 904
Dobânzi	7 209	7 256	562	15 027
Împrumuturi și avansuri la 31 decembrie 2025	633 034	405 207	25 270	1 063 511
(*11) Inclusiv contracte de agenție.

(în mii EUR)
	Împrumuturi globale (*12)	Împrumuturi prioritare	Împrumuturi subordonate	Total
Valoarea nominală a împrumuturilor la costul amortizat la 1 ianuarie 2024	1 098 121	495 337	-	1 593 458
Plăți	68 519	16 987	-	85 506
Sume scoase din bilanț	-4 945	-	-	-4 945
Rambursări	- 226 719	- 141 664	-	- 368 383
Diferențe din cursurile de schimb valutar	60 352	16 689	-	77 041
Valoarea nominală a împrumuturilor la costul amortizat la 31 decembrie 2024	995 328	387 349	-	1 382 677
Depreciere – ajustare pentru pierderi la 1 ianuarie 2024	-32 398	-17 199	-	-49 597
Variațiile nete ale ECL pe 12 luni	2 081	124	-	2 205
Variațiile nete ale ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	7 071	5 567	-	12 638
ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	- 581	-5 205	-	-5 786
Reluarea ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	2 796	292	-	3 088
Sume scoase din bilanț	4 945	-	-	4 945
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-1 300	- 704	-	-2 004
Depreciere – ajustare pentru pierderi la 31 decembrie 2024	-17 386	-17 125	-	-34 511
Împrumuturi și avansuri la costul amortizat la 31 decembrie 2024	977 942	370 224	-	1 348 166
Valoarea nominală a împrumuturilor la FVTPL la 1 ianuarie 2024	1 080	106 576	70 453	178 109
Plăți	-	7 851	8 037	15 888
Dobândă capitalizată	-	1 675	568	2 243
Rambursări	-	-3 185	-	-3 185
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-	3 771	562	4 333
Valoarea nominală a împrumuturilor la FVTPL la 31 decembrie 2024	1 080	116 688	79 620	197 388
Ajustarea valorii juste la 1 ianuarie 2024	-1 080	-34 983	-17 723	-53 786
Variația netă a valorii juste	-	1 724	-7 160	-5 436
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-	-1 136	-47	-1 183
Ajustarea valorii juste la 31 decembrie 2024	-1 080	-34 395	-24 930	-60 405
Împrumuturi și avansuri la FVTPL la 31 decembrie 2024	-	82 293	54 690	136 983
Costuri amortizate	-3 079	-3 681	-	-6 760
Dobânzi	10 766	8 429	464	19 659
Împrumuturi și avansuri la 31 decembrie 2024	985 629	457 265	55 154	1 498 048
(*12) Inclusiv contracte de agenție.

7.2 Deprecierea împrumuturilor și a avansurilor – Ajustări pentru pierderi

(în mii EUR)
	2025
		ECL pe durata de viață:
	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Total
Împrumuturile și avansurile la costul amortizat
Soldul la 1 ianuarie 2025	9 675	12 576	12 260	34 511
Transfer către ECL pe 12 luni	-	-	-	-
Transfer la ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	- 575	1 598	-38	985
Transfer la ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	-	-	-	-
Valoarea netă a ajustării pentru pierderi	71	143	-9 013	-8 799
Noi active financiare emise sau achiziționate	8	-	-	8
Active financiare care au fost derecunoscute	- 961	-35	- 113	-1 109
Sume scoase din bilanț	-	-	-	-
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-1 032	- 518	- 625	-2 175
Soldul la 31 decembrie 2025	7 186	13 764	2 471	23 421

(în mii EUR)
	2024
		ECL pe durata de viață:
	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Total
Împrumuturile și avansurile la costul amortizat
Soldul la 1 ianuarie 2024	10 964	24 674	13 959	49 597
Transfer către ECL pe 12 luni	2 271	-9 511	-	-7 240
Transfer către ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	- 288	948	-	660
Transfer la ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	-	-1 428	5 786	4 358
Valoarea netă a ajustării pentru pierderi	-3 160	-2 394	-3 088	-8 642
Noi active financiare emise sau achiziționate	-	-	-	-
Active financiare care au fost derecunoscute	-1 028	- 253	-	-1 281
Sume scoase din bilanț	-	-	-4 945	-4 945
Diferențe din cursurile de schimb valutar	916	540	548	2 004
Soldul la 31 decembrie 2024	9 675	12 576	12 260	34 511

8 Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Tabelul următor prezintă reconcilierea de la soldurile de deschidere la soldurile de închidere pentru investițiile de capital.

(în mii EUR)
	Fonduri cu capital de risc	Investiții directe de capital	Total
Costuri la 1 ianuarie 2025	663 881	93 835	757 716
Reclasificare	-	-	-
Plăți	51 701	-	51 701
Rambursări	-87 319	-2 033	-89 352
Vânzări/ieșiri	-11 227	-4 000	-15 227
Diferențe din cursurile de schimb valutar	-57 991	-2 287	-60 278
Costuri la 31 decembrie 2025	559 045	85 515	644 560
Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2025	-8 064	84 969	76 905
Reclasificare	-	-	-
Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate	-16 118	22 905	6 787
Derecunoașterea ajustării valorii juste ca urmare a vânzărilor/ieșirilor	11 534	4 314	15 848
Diferențe din cursurile de schimb valutar	4 131	-2 297	1 834
Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2025	-8 517	109 891	101 374
Acțiuni și alte titluri cu randament variabil la 31 decembrie 2025	550 528	195 406	745 934

(în mii EUR)
	Fonduri cu capital de risc	Investiții directe de capital	Total
Costuri la 1 ianuarie 2024	633 347	73 455	706 802
Reclasificare*	-25 059	25 059	-
Plăți	69 392	-	69 392
Rambursări/vânzări	-21 181	- 232	-21 413
Vânzări/ieșiri	-22 992	-2 631	-25 623
Diferențe din cursurile de schimb valutar	30 374	-1 816	28 558
Costuri la 31 decembrie 2024	663 881	93 835	757 716
Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2024	59 695	54 216	113 911
Reclasificare*	- 395	395	-
Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate	-77 795	32 097	-45 698
Derecunoașterea ajustării valorii juste ca urmare a vânzărilor/ieșirilor	11 202	2 849	14 051
Diferențe din cursurile de schimb valutar	- 771	-4 588	-5 359
Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2024	-8 064	84 969	76 905
Acțiuni și alte titluri cu randament variabil la 31 decembrie 2024	655 817	178 804	834 621

9 Sume de încasat de la contribuitori

Nu au existat sume de încasat de la contribuitori pentru 2025, care sunt alcătuite în întregime din contribuția solicitată statelor membre, dar neplătită (în 2024: 7,5 milioane EUR).

10 Active financiare de trezorerie

Portofoliul de trezorerie este alcătuit din obligațiuni cotate care la data de raportare au o scadență reziduală de mai puțin de trei luni. Nu au existat active financiare de trezorerie nici în 2025, nici în 2024.

11 Alte active

Categoria „Alte active” este compusă, în principal, din următoarele elemente:

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Suma de încasat de la BEI	-	-
Creanțe din cererile de executare a garanției	36 833	-
Total alte active	36 833	-

12 Venituri reportate

Principalele componente ale veniturilor reportate sunt următoarele:

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Subvenții la dobândă reportate	44 718	46 461
Comisioane reportate pentru împrumuturi și avansuri	127	1 264
Total venituri reportate	44 845	47 725

13 Provizioane pentru angajamentele de creditare

Tabelul următor prezintă reconcilierea de la soldurile de deschidere la soldurile de închidere pentru ajustarea pentru pierderi din împrumuturile neplătite (angajamente de creditare).

(în mii EUR)
	2025
	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Total
Angajamente de creditare
Soldul la 1 ianuarie	1 491	16 829	-	18 320
Valoarea netă a ajustării pentru pierderi	- 659	190	-	- 469
Active financiare care au fost derecunoscute	- 266	-	-	- 266
Soldul la 31 decembrie	566	17 019	-	17 585

(în mii EUR)
	2024
	ECL pe 12 luni	ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	ECL pe durata de viață, cu deprecierea cauzată de riscul de credit	Total
Angajamente de creditare
Soldul la 1 ianuarie	2 715	16 323	-	19 038
Transfer către ECL pe 12 luni	13	- 279	-	- 266
Transfer către ECL pe durata de viață, fără deprecierea cauzată de riscul de credit	- 853	15 386	-	14 533
Valoarea netă a ajustării pentru pierderi	761	-1 330	-	- 569
Active financiare care au fost derecunoscute	-1 145	-13 271	-	-14 416
Soldul la 31 decembrie	1 491	16 829	-	18 320

14 Sume datorate terților

Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt următoarele:

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Cheltuieli administrative generale nete de plătit către BEI	19 942	24 794
Alte obligații de plată către BEI	3 199	43 260
Subvenții la dobândă și fonduri pentru asistență tehnică neplătite încă, datorate statelor membre	391 152	498 029
Restituiri disponibile care trebuie plătite Comisiei Europene*	243 853	-
Total sume datorate terților	658 146	566 083

15 Alte datorii

Categoria „Alte datorii” este compusă, în principal, din următoarele elemente:

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Rambursările împrumuturilor încasate în avans	3 044	3 289
Total alte datorii	3 044	3 289

16 Contribuția solicitată statelor membre

(în mii EUR)
State membre	Contribuția la facilitate	Contribuția destinată subvențiilor la dobândă și asistenței tehnice	Contribuție totală	Contribuție solicitată, dar neplătită
Austria	94 677	45 267	139 944	-
Belgia	138 169	26 952	165 121	-
Bulgaria	2 660	28 898	31 558	-
Croația	1 126	173 578	174 704	-
Cipru	1 566	4 528	6 094	-
Republica Cehă	9 697	3 028	12 725	-
Danemarca	77 279	5 108	82 387	-
Estonia	992	5 141	6 133	-
Finlanda	55 115	66 602	121 717	-
Franța	818 754	196 514	1 015 268	-
Germania	823 467	43 762	867 229	-
Grecia	50 271	3 672	53 943	-
Ungaria	9 230	2 422	11 652	-
Irlanda	27 921	18 598	46 519	-
Italia	470 233	38 318	508 551	-
Letonia	1 364	7 630	8 994	-
Lituania	2 248	105 253	107 501	-
Luxemburg	10 395	1 242	11 637	-
Malta	526	2 273	2 799	-
Țările de Jos	187 913	10 236	198 149	-
Polonia	24 591	16 732	41 323	-
Portugalia	39 250	12 058	51 308	-
România	7 734	5 701	13 435	-
Slovacia	4 231	2 293	6 524	-
Slovenia	3 137	2 717	5 854	-
Spania	250 314	28 943	279 257	-
Suedia	102 760	29 704	132 464	-
Regatul Unit	506 075	150 826	656 901	-
Total la 31 decembrie 2025	3 721 695	1 037 996	4 759 691	-
Total la 31 decembrie 2024	3 721 695	1 037 996	4 759 691	7 482

17 Restituiri disponibile

(în mii EUR)
	Comisia Europeană			Regatul Unit	Total
	ACP	TTPM	Total	Regatul Unit	Total
Restituiri disponibile aferente anului 2021	251 000	7 000	258 000	44 386	302 386
Restituiri disponibile aferente anului 2022	236 883	6 732	243 615	41 912	285 527
Restituiri disponibile aferente anului 2023	257 152	7 154	264 306	45 471	309 777
Restituiri disponibile aferente anului 2024	498 818	5 663	504 481	86 790	591 271
Total restituiri disponibile la 31 decembrie 2025	1 243 853	26 549	1 270 402	218 559	1 488 961
Total restituiri disponibile la 31 decembrie 2024	745 035	20 886	765 921	131 769	897 690

În conformitate cu acordul de transfer, începând cu anul 2024 și până la 31 decembrie 2027, facilitatea informează anual CE și Regatul Unit cu privire la restituirile disponibile. Sumele disponibile se transferă CE și Regatului Unit la primirea notei de debit. Tabelul de mai sus prezintă defalcarea restituirilor disponibile pe ani. Pentru restituirile disponibile de plătit, a se vedea nota 14.

18 Angajamente și datorii contingente

(în mii EUR)
	31.12.2025	31.12.2024
Angajamente
Împrumuturi neplătite	354 187	676 229
Angajamente neplătite în ceea ce privește acțiunile și alte titluri cu randament variabil	184 841	237 886
Subvenții la dobândă și asistență tehnică	259 371	362 848
Datorii contingente
Garanții semnate neemise	2 500	2 500
Total angajamente și datorii contingente	800 899	1 279 463

19 Dobânzi, venituri și cheltuieli similare

Principalele componente ale veniturilor din dobânzi și ale veniturilor similare sunt următoarele:

(în mii EUR)
	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Numerar și echivalente de numerar	38 549	56 083
Împrumuturi și avansuri	67 751	90 034
Subvenții la dobândă	10 170	10 484
Total venituri din dobânzi și venituri similare	116 470	156 601

Principalele componente ale dobânzilor și cheltuielilor asimilate sunt următoarele:

(în mii EUR)
	De la 1.1. 2025 la 31.12.2025	De la 1.1. 2024 la 31.12.2024
Instrumente financiare derivate	-1 700	-1 805
Total cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare	-1 700	-1 805

20 Venituri și cheltuieli din taxe și comisioane

Principalele componente ale veniturilor din taxe și comisioane sunt următoarele:

(în mii EUR)
	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Taxe și comisioane aferente împrumuturilor și avansurilor	4 070	-
Taxe și comisioane aferente garanțiilor financiare	33	20
Total venituri din taxe și comisioane	4 103	20

Principala componentă a cheltuielilor din taxe și comisioane este următoarea:

(în mii EUR)
	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Plăți ale Comisiei către terți cu privire la acțiuni și alte titluri cu randament variabil	-88	- 212
Total cheltuieli cu taxele și comisioanele	-88	- 212

21 Rezultatul net din acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Principalele componente ale rezultatelor nete din acțiuni și alte titluri cu randament variabil sunt următoarele:

(în mii EUR)
	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Încasări nete	- 483	-4 946
Venituri din dividende	18 573	16 548
Variația valorii juste nete	6 787	-45 698
Rezultatul net din acțiuni și alte titluri cu randament variabil	24 877	-34 096

22 Rezultate nete din diferențele de schimb valutar

Principalele componente ale rezultatelor nete din diferențele de schimb valutar sunt următoarele:

(în mii EUR)
	De la 1.1.2025 la 31.12.2025	De la 1.1.2024 la 31.12.2024
Reevaluarea pozițiilor FX
Numerar și echivalente de numerar	-11 405	6 821
Instrumente financiare derivate	108 761	- 773
Împrumuturi și avansuri	- 108 386	78 744
Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	-58 444	23 199
Altele	3 345	-2 231
Totalul reevaluării pozițiilor FX	-66 129	105 760
Rezultate realizate în cadrul swapurilor valutare (costul acoperirii)	-24 574	-23 853
Rezultatul net din diferențele de schimb valutar	-90 703	81 907

23 Cheltuieli administrative generale

Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, din care se scade venitul generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de la clienții facilității.

La 31 decembrie 2025, cheltuielile administrative generale totale erau de –19,9 milioane EUR (31 decembrie 2024: –24,8 milioane EUR).

24 Implicare în entități structurate neconsolidate (în mii EUR)

Definiția entității structurate

O entitate structurată este o entitate organizată de așa manieră încât drepturile de vot sau alte drepturi similare nu reprezintă factorul dominant în deciderea controlului asupra entității. Conform IFRS 12, o entitate structurată are adesea unele sau câteva dintre următoarele caracteristici:

—	activități restricționate;

—

un obiectiv limitat și bine definit, cum ar fi realizarea unui contract de leasing avantajos din punct de vedere al impozitului, efectuarea de activități de cercetare și dezvoltare, oferirea unei surse de capital sau de finanțare unei entități sau furnizarea unor oportunități de investiții pentru investitori prin transferarea către aceștia a riscurilor și a beneficiilor asociate activelor entității structurate;

—	capitaluri proprii insuficiente pentru a-i permite entității structurate să își finanțeze activitățile fără sprijin financiar secundar;

—	finanțare sub formă de instrumente multiple legate contractual de investitorii care creează concentrări de credite sau de alte riscuri (tranșe).

Entități structurate neconsolidate

Termenul „entități structurate neconsolidate” se referă la toate entitățile structurate care nu sunt controlate de facilitate și include interesele deținute în entități structurate care nu sunt consolidate.

Definiția intereselor deținute în entități structurate:

IFRS 12 definește „interesele” în sens larg, pentru a include orice implicare contractuală sau necontractuală prin care entitatea raportoare este expusă la variabilitatea rezultatelor din performanța celeilalte entități. Printre exemplele de astfel de interese se numără deținerea de participații de capital și alte forme de implicare, cum ar fi furnizarea de fonduri, sprijinul cu lichidități, îmbunătățirea calității creditului și asumarea de angajamente și acordarea de garanții în beneficiul celeilalte entități. IFRS 12 prevede că o entitate raportoare nu deține, în mod necesar, un interes într-o altă entitate numai ca urmare a unei relații tipice client-furnizor.

Tabelul de mai jos descrie tipurile de entități structurate pe care facilitatea nu le consolidează, dar în care deține un interes.

Tipul entității structurate

Natura și scopul

Interes deținut de facilitate

Finanțare de proiecte – acordarea de împrumuturi pentru vehicule cu scop special (Special Purposes Vehicles – „SPV”)

Tranzacțiile de finanțare de proiecte (operațiuni FP) sunt tranzacții în cadrul cărora facilitatea se bazează pentru serviciul datoriei sale pe un debitor a cărui unică sau principală sursă de venit este generată de un singur activ sau de un număr limitat de active care sunt finanțate prin datoria respectivă sau de alte active preexistente legate contractual de proiect. Operațiunile FP sunt adesea finanțate prin intermediul SPV.

Sume nete plătite

Venituri din dobânzi

Operațiuni cu capital de risc

Facilitatea finanțează fonduri cu capital de risc și fonduri de investiții. Fondurile cu capital de risc și fondurile de investiții pun în comun și gestionează bani de la investitori, axându-se pe achiziționarea de capital în întreprinderi mici și mijlocii cu un potențial de creștere ridicat, precum și pe finanțarea proiectelor de infrastructură.

Investiții în unități/acțiuni emise de entitatea cu capital de risc

Dividende primite

Tabelul de mai jos prezintă valorile contabile ale entităților structurate neconsolidate în care facilitatea are un interes la data de raportare, precum și expunerea maximă la pierdere a facilității în legătură cu respectivele entități. Expunerea maximă la pierdere include valorile contabile și angajamentele neplătite aferente.

		31.12.2025		31.12.2024
Tipul entității structurate	Rubrică	Valoarea contabilă	Expunerea maximă la pierdere	Valoarea contabilă	Expunerea maximă la pierdere
Fonduri cu capital de risc	Acțiuni și alte titluri cu randament variabil	550 528	550 528	655 817	667 832
Total		550 528	550 528	655 817	667 832

Facilitatea nu acordă alt sprijin entităților structurate în afară de finanțarea respectivă.

25 Pachetul de finanțare a impactului (în mii EUR)

În iunie 2013, Consiliul ministerial comun ACP-UE a aprobat noul protocol financiar pentru cel de Al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED), care acoperă perioada 2014-2020.

S-a convenit asupra unui nou fond de dotare în valoare de 500 de milioane EUR pentru Facilitatea pentru investiții, denumit „pachetul de finanțare a impactului” (impact financing envelope - „IFE”). Acesta permite facilității să sprijine proiecte care au potențialul unui impact deosebit de ridicat în materie de dezvoltare, prezentând în același timp riscuri mai mari inerente unor astfel de investiții. Acest pachet oferă facilității noi posibilități de a-și consolida activitatea de acordare de împrumuturi sectorului privat, prin investiții în următoarele instrumente:

fonduri de capitaluri proprii cu impact social promovate de o populație emergentă de administratori de fonduri de investiții în societăți necotate care plasează atenuarea problemelor sociale sau de mediu în centrul strategiei de investiții a fondurilor lor, dar care vizează în continuare sustenabilitatea, atât la nivelul fondurilor, cât și al entităților în care s-a investit;

împrumuturi acordate intermediarilor financiari (de exemplu instituții de microfinanțare, bănci locale și uniuni de credit) care își desfășoară activitatea în țările ACP în care BEI nu poate avea în vedere acordarea de finanțare – în special în moneda locală – în temeiul orientărilor existente privind riscul de credit, de exemplu din cauza fie a riscurilor ridicate de țară, fie a volatilității monedei, fie a lipsei unor indici de referință pentru stabilirea prețurilor. Principalul obiectiv al unor astfel de împrumuturi este de a finanța proiecte cu un impact ridicat în materie de dezvoltare, în special în domeniul sprijinului pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și al agriculturii, care, în general, nu se califică pentru finanțarea acordată de FI;

instrumente de facilitare a partajării riscurilor, care iau forma unor garanții de primă pierdere („tranșe care suportă prima pierdere”) menite să faciliteze operațiunile de partajare a riscurilor efectuate de BEI cu intermediari financiari locali (în principal bănci comerciale) în beneficiul IMM-urilor insuficient deservite și al proiectelor mici care îndeplinesc criteriile de finanțare a impactului în situațiile în care s-a identificat o deficiență pe piață în ceea ce privește accesul IMM-urilor/proiectelor mici la finanțare. Tranșele de primă pierdere ar fi structurate ca o contragaranție în favoarea tranșelor de garanție de rang superior finanțate de BEI - în cadrul Facilității pentru investiții - și de alte instituții financiare internaționale/instituții financiare de dezvoltare, generând astfel un efect de levier substanțial;

finanțare directă, prin intermediul unor instrumente de datorie (și anume, împrumuturi) sau de capitaluri proprii, a unor proiecte cu promotori serioși și experimentați și cu impacturi ridicate în materie de dezvoltare, dar care vor implica însă, de asemenea, un nivel mai ridicat de așteptare în ceea ce privește înregistrarea de pierderi și întâmpinarea de dificultăți în recuperarea investiției (un risc de devalorizare a acțiunilor mai ridicat decât cel obișnuit). BEI aplică criterii de selecție și de eligibilitate stricte pentru instrumentul menționat, deoarece aceste proiecte, în pofida impactului lor ridicat în materie de dezvoltare, nu ar fi în măsură să îndeplinească criteriile acceptabile în materie de finanțare (și anume, un nivel scăzut de așteptare în ceea ce privește recuperarea investiției sau compensarea pierderilor prin rate ale dobânzii/rentabilitatea capitalurilor proprii).

IFE permite, de asemenea, diversificarea în noi sectoare, cum ar fi sănătatea, educația, agricultura și securitatea alimentară, precum și dezvoltarea unor instrumente noi și inovatoare de partajare a riscurilor. În 2016, capacitatea de finanțare IFE a fost majorată la 800 de milioane EUR prin transformarea parțială a IFE într-un instrument de tip revolving.

Dintr-o perspectivă financiară și contabilă, IFE face parte din portofoliul FI și este contabilizat în situațiile financiare anuale globale ale FI.

Tabelul următor prezintă valorile contabile și sumele angajate, dar neplătite, pe tipuri de active:

Tipul de investiție IFE

Rubrică

Evaluare

Valoare contabilă brută la 31.12.2025

Cuantumul ajustării pentru pierderi/al ajustării la valoarea justă la 31.12.2025

Valoare contabilă la 31.12.2025

Sumă neplătită la 31.12.2025

Cuantumul extrabilanțier al ajustării ECL la data de 31.12.2025

Împrumuturi acordate intermediarilor financiari

Împrumuturi și avansuri

Cost amortizat

33 388

-1 135

32 253

5 000

- 352

Operațiuni de împrumut direct

Împrumuturi și avansuri

Valoarea justă prin profit sau pierdere

87 723

-68 525

19 198

30 738

Fonduri de capitaluri proprii cu impact social

Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Valoarea justă prin profit sau pierdere

132 348

-17 966

114 382

21 438

Participare directă la capital

Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Valoarea justă prin profit sau pierdere

53 994

82 626

136 620

Total

307 453

-5 000

302 453

57 190

- 352

*	Pentru detalii, a se vedea secțiunea „Evaluarea ulterioară” din nota 2.4.3.

Tipul de investiție IFE

Rubrică

Evaluare

Valoare contabilă brută la 31.12.2024

Cuantumul ajustării pentru pierderi/al ajustării la valoarea justă la 31.12.2024

Valoare contabilă la 31.12.2024

Sumă neplătită la 31.12.2024

Cuantumul extrabilanțier al ajustării ECL la data de 31.12.2024

Împrumuturi acordate intermediarilor financiari

Împrumuturi și avansuri

Cost amortizat

59 209

5 000

- 225

Operațiuni de împrumut direct

Împrumuturi și avansuri

Valoarea justă prin profit sau pierdere

158 880

56 669

Fonduri de capitaluri proprii cu impact social

Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Valoarea justă prin profit sau pierdere

134 595

-1 559

133 036

34 686

Participare directă la capital

Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

Valoarea justă prin profit sau pierdere

59 843

61 686

121 529

Total

412 527

60 127

472 654

96 369

- 225

*	Pentru detalii, a se vedea secțiunea „Evaluarea ulterioară” din nota 2.4.3.

BEI aplică principiile în materie de riscuri ale mandatului general (General Mandate Risk Principles) la operațiunile IFE de împrumut direct (cu excepția împrumuturilor acordate intermediarilor financiari), astfel cum se prevede în Orientările BEI privind riscul de credit și de devalorizare a titlurilor de capital, și pentru a monitoriza și prezenta rapoarte cu privire la riscul aferent operațiunilor IFE de împrumut direct pe baza valorii lor juste. În conformitate cu metodologia, banca efectuează evaluarea calitativă a riscurilor, cu scopul de a analiza soliditatea argumentelor care stau la baza investiției și viabilitatea comercială potențială a acestor operațiuni.

26 Informații privind părțile afiliate

Facilitatea a identificat BEI ca parte afiliată în contextul IAS 24, întrucât BEI a fost mandatată de statele membre ale UE să gestioneze facilitatea în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic aplicabil, inclusiv să monitorizeze operațiunile acesteia până la rambursarea integrală, și oferă personal-cheie de conducere (Comitetul de direcție al BEI și Comitetul de audit al BEI). În acest sens, BEI are dreptul de a-și recupera costurile reale suportate pentru administrarea facilității, din care se scade venitul generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de la clienții facilității. Pentru mai multe detalii privind remunerația, vă rugăm să consultați nota 23.

27 Evenimente ulterioare

Nu au existat evenimente semnificative după data bilanțului care să necesite ajustarea situațiilor financiare sau prezentarea lor în situațiile financiare de la 31 decembrie 2025.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1311/oj).

(2) JO L 83, 1.4.2003, p. 27.

(3) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, unele date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale.

(4) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, unele date financiare din tabele pot părea că nu corespund sumei totale.

(5) În conformitate cu articolul 53 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare, situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 11-lea FED. Diversele tipuri de conturi bancare sunt prezentate în capitolul 5, „Managementul riscului financiar”.

(6) Decizia (UE) 2025/2324 a Consiliului din 13 noiembrie 2025 privind contribuțiile financiare care trebuie să fie plătite de părțile la Fondul european de dezvoltare pentru finanțarea fondului respectiv, stabilind plafonul cuantumului anual al contribuției pentru exercițiul 2027, cuantumul anual al contribuției pentru exercițiul 2026, cuantumul primei tranșe a contribuției pentru exercițiul 2026 și previziunile cu caracter indicativ și neobligatoriu privind cuantumurile anuale preconizate ale contribuțiilor pentru exercițiile 2028 și 2029 (JO L, 2025/2324, 14.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/2324/oj).

(7) Regulamentul (UE) 2016/888 al Consiliului din 6 iunie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/323 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare în ceea ce privește plata tranșelor (JO L 149, 7.6.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/888/oj).

(8) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la mii de euro, unele date financiare din tabele pot părea că nu corespund sumei totale.

(9) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).

(10) Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (JO L 307, 3.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1877/oj).

(11) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la mii de euro, unele date financiare din tabele pot părea că nu corespund sumei totale.

(12) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

(13) Regulamentul (UE) 2018/1877.

(14) T05-EUTF-SAH-GH-02.

(15) T05-EUTF-SAH-SN-04.

(16) T05-EUTF-SAH-GN-01.

(17) T05-EUTF-SAH-REG-15.

(18) T05-EUTF-SAH-GH-02.

(19) T05- T05-EUTF-SAH-BF-08.

(20) T05-EUTF-SAH-REG-18.

(21) T05-EUTF-SAH-NE-08.

(22) T05-EUTF-SAH-NE-10.

(23) Date din Raportul privind Sistemul de monitorizare și de învățare pentru Africa de Nord (care acoperă perioada 2017-2025).

(24) Date din Raportul privind Sistemul de monitorizare și de învățare pentru Africa de Nord (care acoperă perioada 2017-2025).

(25) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, unele date financiare din tabele pot părea că nu corespund sumei totale.

(26) Regulamentul (UE) 2018/1877.

(27) Cu excepția operațiunilor din Sudanul de Sud.

(28) 1 402,57 milioane Facilitatea de tranziție [Decizia 2015/0246 a Consiliului], 200 de milioane [Decizia (UE) 2017/1206 a Consiliului], 223 de milioane [Decizia (UE) 2020/1708 a Consiliului], 43 de milioane [Decizia (UE) 2021/1941 a Consiliului], 42,5 milioane [Decizia (UE) 2022/2242 a Consiliului], 7,8 milioane [Decizia (UE) 2023/2586 a Consiliului] și 6,3 milioane [Decizia (UE) 2024/2906 a Consiliului].

(29) Decizia (UE) 2025/2324.

(30) JO L 314, 30.11.2001, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2001/822(1)/oj.

(31) Decizia 2007/249/CE a Consiliului din 19 martie 2007 de modificare a Deciziei 2001/822/CE privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană (JO L 109, 26.4.2007, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2007/249/oj).

(32) JO L 437, 28.12.2020, p. 188, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2020/2233/oj.

(33) Decizia nr. 3/2021 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE din 26 noiembrie 2021 de modificare a Deciziei nr. 3/2019 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE privind adoptarea unor măsuri tranzitorii în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Acordul de parteneriat ACP-UE [2021/2175] (JO L 441, 9.12.2021, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2021/2175/oj).

(34) Decizia (UE) 2022/970 a Consiliului din 16 iunie 2022 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului ambasadorilor ACP-UE în ceea ce privește modificarea Deciziei nr. 3/2019 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE de adoptare a unor măsuri tranzitorii în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Acordul de parteneriat ACP-UE (JO L 166, 22.6.2022, p. 145, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/970/oj).

(35) Decizia nr. 2/2023 a Comitetului Ambasadorilor ACP-UE din 25 octombrie 2023 de modificare a Deciziei nr. 3/2019 a Comitetului ambasadorilor ACP-UE de adoptare a unor măsuri tranzitorii în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Acordul de parteneriat ACP-UE [2023/2453] (JO L, 2023/2453, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2023/2453/oj).

(36) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/947/oj).

(37) Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda) (JO L 355, 7.10.2021, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2021/1764/oj).

(38) Riscul de decontare este definit ca riscul de pierderi potențiale cauzate de tranzacții care rămân nedecontate după data scadentă de livrare și/sau ca urmare a tranzacțiilor care sunt decontate. Având în vedere natura operațiunilor facilității, cele mai relevante instrumente afectate de riscul de decontare sunt instrumentele derivate la care participă banca ce implică un schimb de valută. Gestionarea riscului de decontare este reglementată în Orientările privind riscul financiar.

(39) EBA/RTS/2022/10.