European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/2522

19.12.2025

DECIZIA (UE) 2025/2522 A COMISIEI

din 23 ianuarie 2025

privind ajutorul de stat SA.38330 (2019/C) (ex 2016/FC) pe care Polonia l-a pus în aplicare pentru PCC MCAA Sp. z o. o.

[notificată cu numărul C(2025) 402]

(Numai textul în limba polonă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURA

(1)

La 14 februarie 2014, Comisia a primit o plângere (denumită în continuare „plângerea”) depusă de CABB GmbH (denumit în continuare „reclamantul”), în care se susține că Republica Polonă (denumită în continuare „Polonia”) a acordat un ajutor de stat ilegal în favoarea PCC MCAA Sp. z o. o. (2) (denumită în continuare „PCC”) pentru a înființa o nouă unitate de producție a acidului monocloracetic („AMCA”) în Silezia Inferioară. Reclamantul a susținut că ajutorul în cauză este incompatibil cu piața internă.

(2)

La 28 martie 2014, Comisia a transmis Poloniei versiunea neconfidențială a plângerii. La 23 iulie 2014, autoritățile poloneze au prezentat observații cu privire la plângere.

(3)

La 23 septembrie 2014, Comisia a transmis reclamantului evaluarea sa preliminară privind presupusul ajutor de stat. Reclamantul a prezentat observații suplimentare la 23 octombrie 2014, la 13 mai 2015, la 25 august 2016 și la 7 iunie 2018.

(4)

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea Poloniei la 9 februarie 2015, la 2, 11 și 24 martie 2015, la 23 iunie 2015, la 9 octombrie 2015, la 20 noiembrie 2015, la 4 septembrie 2017, la 14 septembrie 2018 și la 7 decembrie 2018. Polonia a prezentat informații suplimentare la 5, 16 și 30 martie 2015, la 20 iulie 2015, la 13 noiembrie 2015, la 21 decembrie 2015, la 12 ianuarie 2016, la 20 ianuarie 2017, la 12 iulie 2017, la 8 martie 2018, la 8, 21 și 28 mai 2018, la 30 octombrie 2018, la 5 noiembrie 2018, la 13, 14 și 19 martie 2019.

(5)

La 25 martie 2015, Comisia a avut o reuniune cu reclamantul.

(6)

La 27 ianuarie 2017, Comisia a organizat o reuniune cu autoritățile poloneze.

(7)

Prin decizia din 31 octombrie 2019, Comisia a informat autoritățile poloneze în legătură cu decizia sa de a iniția procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) cu privire la ajutor (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”).

(8)

La 30 aprilie 2020, decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Comisia a invitat alte părți interesate să își prezinte observațiile în termen de o lună.

(9)

Comisia a primit 26 de observații în urma publicării deciziei de inițiere a procedurii. La 13 mai 2020, Seda Group Sp. z o. o. a prezentat observații. La 14 mai 2020, au fost prezentate observații de către un angajat al PCC (prezentând observații din partea a 25 de angajați ai PCC), Administrația locală a districtului Wołowski, ARAPneumatik L.T.M. Kościelniak Sp. j., Główny Instytut Górnictwa, Rețeaua de cercetare „Łukasiewicz” – Centrul polonez de dezvoltare tehnologică „PORT” și Camera industriei chimice din Polonia. La 15 mai 2020, Rinnen Polska Sp. z o. o. Spedycja Międzynarodowa, Proton SC, Autoritatea municipală Miękinia, VTU Engineering GmbH, ABB Sp. z o. o., Bulk Tainer Logistics Limited, PC Logistic Sp. z o. o. și PCC Autochem Sp. z o. o. au prezentat observații. La aceeași dată, autoritatea municipală Brzeg Dolny a prezentat două observații. La 18 mai 2020, Comisia a primit observații din partea unui expert în tehnologia produselor de protecție a plantelor, PCC Exol SA, două observații din partea consiliului de administrație al sindicatului din Silezia Inferioară, filiala „Solidarność” a NSZZ, Politechnika Wrocławska, autoritatea municipală din Wołów, PCC SE din Germania, Biroul mareșalului din Silezia Inferioară și PCC. La 1 iulie 2020, Comisia a transmis Poloniei observațiile respective (4); observațiile sale ca răspuns au fost primite prin scrisoarea din 3 august 2020 (retransmisă în limba engleză prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 15 septembrie 2020).

(10)

Reclamantul nu a prezentat observații în urma publicării deciziei de inițiere a procedurii.

(11)

La 11 august 2020, serviciile Comisiei au organizat o teleconferință cu autoritățile poloneze.

(12)

La 16 octombrie 2020, Comisia a primit observații suplimentare din partea PCC.

(13)

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea Poloniei la 18 mai și la 16 iulie 2021, la 7 și 8 aprilie, la 13 și 16 maiy, la 23 iunie și la 6 iulie 2022. Polonia a prezentat informații la 16 iunie și 1 septembrie 2021, la 21 martie, la 4 și 10 mai, la 14 și 6 iunie și la 6 iulie 2022.

(14)

La 29 septembrie 2022 și la 9 ianuarie 2023, PCC a transmis Comisiei informații suplimentare. La 28 martie 2023, Comisia a solicitat informații din partea PCC, pe care PCC le-a furnizat la 24 aprilie 2023. La 17 mai 2023, Comisia a transmis autorităților poloneze versiunea neconfidențială a informațiilor transmise de PCC și le-a solicitat acestora informații suplimentare. Autoritățile poloneze și-au prezentat răspunsurile la 28 iunie și la 10 iulie 2023.

(15)

La 22 septembrie 2023, Comisia a solicitat Poloniei informații suplimentare, pe care le-a furnizat la 30 octombrie 2023.

2.   DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI ȘI A PRESUPUSULUI AJUTOR

2.1.   Beneficiarul ajutorului

(16)

Beneficiarul ajutorului este PCC, o întreprindere care aparține PCC SE (denumit în continuare „grupul PCC”). PCC se califică drept întreprindere mare și a fost înființată în 2010 pentru a pune în aplicare investiția în construirea unei instalații de producție a AMCA ultrapur (denumit în continuare „AMCA UP”).

(17)

Grupul PCC este un grup internațional care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, printre care industria chimică, logistica și energia. Grupul PCC are 3 300 de angajați și locuri de producere în 17 țări (5).

2.2.   Proiectul de investiții

(18)

Proiectul se referă la o investiție inițială într-o nouă instalație de producție a AMCA UP în Brzeg Dolny, Silezia Inferioară, care se află în regiunea PL51 Dolnośląskie (denumit în continuare „proiectul”). Costurile eligibile pentru proiect au constat în costurile activelor corporale noi, și anume achiziționarea de terenuri, clădiri și echipamente.

(19)

Proiectul este situat în zona economică specială Wałbrzych.

(20)

Scopul proiectului a fost înființarea unei unități de producție inovatoare pentru AMCA UP, o formă de AMCA cu un conținut de până la 90 ppm de acid dicloracetic (denumit în continuare „ADCA”), cu o capacitate de producție anuală maximă teoretică („nominală”) de 42 kt.

(21)

AMCA este un produs intermediar utilizat în numeroase procese de sinteză organică, inclusiv în fabricarea de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte, materiale plastice, detergenți, vopsele, cosmetice și produse de igienă personală. Principala utilizare a AMCA este fabricarea carboximetilcelulozei (denumită în continuare „CMC”), utilizată, de exemplu, la fabricarea de adezivi, detergenți, săpunuri, agenți de îngroșare a vopselei emulsionate și are rol de agent de îngroșare, emulgator și stabilizator. De asemenea, este utilizat în producția de betaine (agenți tensioactivi amfoteri utilizați în produsele pentru păr), cum ar fi acidul tioglicolic (denumit în continuare „TGA”), în industria agrochimică și în diverse alte moduri (6).

2.3.   Obiectivul măsurii de ajutor

(22)

În 2012 și 2013, autoritățile poloneze au acordat PCC două măsuri de ajutor separate pentru proiect, una sub forma unui grant direct, iar cealaltă sub formă de scutire fiscală (denumite în continuare „măsurile de ajutor”, în mod individual o „măsură de ajutor”). Proiectul a vizat sprijinirea dezvoltării regiunii, care, la momentul acordării măsurilor de ajutor, era o zonă eligibilă pentru asistență în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. În conformitate cu harta ajutoarelor regionale în vigoare în 2012 și 2013 (denumită în continuare „harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013”) (7), intensitatea maximă a ajutorului pentru regiunea în cauză a fost de 40 % pentru întreprinderile mari.

2.4.   Măsurile de ajutor

2.4.1.   Prima măsură de ajutor (grantul)

(23)

La 4 aprilie 2012, Ministerul Economiei din Polonia a acordat PCC un ajutor sub forma unui grant direct în valoare de 66 995 311,50 PLN (16 124 798,18 EUR (8)), în valoare actualizată, pentru un proiect de investiții cu costuri eligibile în valoare de 223 317 705 PLN (53 749 327 EUR (9)), în valoare actualizată (denumit în continuare „grantul”).

(24)

Grantul ar fi fost acordat în temeiul unei scheme de ajutor de stat (denumită în continuare „schema de grant”) care urmărea să faciliteze acordarea de ajutor financiar pentru investiții de mare importanță pentru economie în cadrul Programului operațional „Economie inovatoare” 2007-2013 (denumit în continuare „POEI”). Schema de grant a fost pusă în aplicare ca măsură de ajutor regional pentru investiții în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 800/2008”] (10).

(25)

Temeiul juridic național al schemei de grant a fost Regulamentul ministerial din 8 mai 2009 privind investițiile financiare de importanță economică majoră în contextul Programului operațional „Economie inovatoare” (denumit în continuare „Regulamentul POEI”) (11). Potrivit secțiunii 19 din Regulamentul POEI, acesta urma să intre în vigoare la data publicării sale. Regulamentul a fost publicat și a intrat în vigoare la 20 mai 2009. Schema de grant prevedea condițiile aplicabile contribuțiilor din partea POEI, cum ar fi numărul de locuri de muncă create în baza proiectului și intensitatea maximă disponibilă a ajutorului.

(26)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, statul membru transmite Comisiei o fișă de informații privind o schemă de ajutoare în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a unei scheme de ajutoare.

(27)

Prin scrisoarea Ministerului Economiei din 29 iulie 2009, autoritățile poloneze au transmis Comisiei o fișă de informații privind schema de grant. Schema de grant a fost înregistrată la Comisie la 29 iulie 2009, cu numărul SA.29131 (X 656/2009), pentru perioada 20 mai 2009-31 decembrie 2013.

(28)

Prin Regulamentul ministerial din 2 martie 2010 (denumit în continuare „Regulamentul de modificare a POEI”) (12), autoritățile poloneze au modificat Regulamentul POEI pentru a prevedea, printre altele, o reducere a numărului minim de locuri de muncă necesare pentru a fi create prin investiții în sectorul de producție, de la 200 la 150, și o creștere a intensității maxime a ajutorului disponibil pentru proiectele puse în aplicare în sectorul de producție, de la 25 % la 30 %.

(29)

Potrivit secțiunii 3 din Regulamentul de modificare a POEI, acesta urma să intre în vigoare la data publicării sale. Regulamentul a fost publicat și a intrat în vigoare la 16 martie 2010. Polonia nu a transmis Comisiei o fișă de informații actualizate privind schema modificată (denumită în continuare „schema modificată de grant”).

(30)

La 15 decembrie 2010 (13), PCC a depus o cerere de grant pentru proiect în cadrul schemei modificate de grant. Potrivit constatărilor din cererea de grant, costurile eligibile pentru proiect ar fi în valoare de 223 317 705 PLN și au fost solicitate ajutoare în valoare de 66 995 311,50 PLN. În formularul de cerere, PCC a afirmat că grantul va permite proiectului „să fie pus în aplicare pe deplin pe teritoriul Uniunii Europene – Polonia”. Proiectul s-a calificat drept „proiect major” în sensul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (14) [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1083/2006”]. În contextul cererii, PCC a furnizat declarații potrivit cărora nu se califică drept întreprindere aflată în dificultate. Autoritățile poloneze au verificat situația financiară a PCC atunci când au examinat cererea acesteia. Astfel cum au clarificat autoritățile poloneze în cursul procedurii oficiale de investigare, la 2 martie 2011, aceste autorități s-au adresat în scris PCC, precizând că au decis să acorde grantul. În scrisoarea respectivă, autoritățile poloneze au solicitat PCC „să furnizeze documentația completă pentru confirmarea ajutorului de către Comisia Europeană” (15).

(31)

La 4 aprilie 2012, autoritățile poloneze au acordat PCC grantul, prin încheierea unui acord de grant (16) (denumit în continuare „acordul de grant”). Preambulul acordului de grant reamintea, printre altele, dispozițiile Regulamentului POEI (astfel cum a fost modificat) și ale Regulamentului (CE) nr. 800/2008. În secțiunea 1 alineatul (1) din acordul de grant se menționa că proiectul va fi realizat în cadrul submăsurii 4.5.1 din POEI, „Sprijin pentru investiții în sectorul de producție”. Secțiunea 5 alineatul (27) din acordul de grant prevedea că, în cazul în care beneficiarul pune în aplicare un proiect mare (17) în sensul Regulamentului POEI (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de modificare a POEI), grantul va fi plătit cu condiția ca ajutorul să fi fost autorizat sau considerat a fi fost autorizat de către Comisie, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 659/1999”] (18). Secțiunea 4 alineatul (3) din acordul de grant prevedea că, în cazul în care costul proiectului crește peste costurile eligibile menționate în valoare de 223 317 705 PLN (53 749 327 EUR), o astfel de creștere va fi neeligibilă pentru sprijin și va fi suportată de PCC.

(32)

Proiectul, ale cărui costuri eligibile depășesc 50 de milioane EUR, constituie un proiect mare de investiții în sensul articolului 2 punctul 12 (19) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul respectiv, statele membre aveau obligația de a furniza Comisiei o fișă de informații privind ajutoarele regionale pentru proiecte mari de investiții, acordate pe baza unei scheme, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data acordării ajutorului. La 25 iunie 2012, autoritățile poloneze au transmis Comisiei o fișă de informații cu privire la grant (20).

(33)

În 2014, în cadrul exercițiului său anual de monitorizare ex post a unui eșantion de măsuri de ajutor puse în aplicare de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008, Comisia a examinat schema modificată de grant și aplicarea acesteia în ceea ce privește o serie de beneficiari (21). La momentul respectiv, Comisia nu a identificat nicio preocupare în ceea ce privește conformitatea schemei modificate de grant cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

(34)

La 25 septembrie 2014, Comisia a aprobat o contribuție financiară la proiect din partea Fondului european de dezvoltare regională („FEDR”) (denumită în continuare „decizia privind proiectul major”) (22).

2.4.2.   A doua măsură de ajutor (scutirea fiscală)

(35)

În cursul examinării preliminare a plângerii, Comisia a descoperit că Polonia a acordat PCC o a doua măsură de ajutor în ceea ce privește proiectul („scutirea fiscală”), pe baza unei scheme de ajutor de stat pentru facilitarea investițiilor în zonele economice speciale („ZES”) din Polonia (denumit în continuare „regimul de scutire fiscală”).

(36)

Temeiul juridic național al regimului de scutire fiscală a fost Regulamentul Consiliului de Miniștri din 10 decembrie 2008 privind ajutorul public pentru întreprinzătorii care își desfășoară activitatea pe baza unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice în zone economice speciale („Regulamentul privind ZES”) (23), care a intrat în vigoare la 30 decembrie 2008, împreună cu Legea privind zonele economice speciale din 20 octombrie 1994 (denumită în continuare „Legea privind ZES”) (24) și Legea privind impozitul pe profit din 15 februarie 1992 (denumită în continuare „Legea privind CIT”) (25). Astfel cum se indică la articolele 2 și 3 din Legea privind ZES, ZES poate fi înființată în părți nelocuite din Polonia, pentru a accelera dezvoltarea economică a unei părți a țării. În temeiul articolului 12 și al articolului 16 alineatul (1) din Legea privind ZES și al articolului 17 alineatul (1) punctul 34 din Legea privind impozitul pe profit, activitățile economice desfășurate într-o ZES în temeiul unei autorizații ar avea dreptul la o scutire de impozitul pe profit.

(37)

Regimul de scutire fiscală a fost pus în aplicare ca măsură de ajutor regional pentru investiții în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Autoritățile poloneze au transmis Comisiei o fișă de informații privind schema, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 26), prin scrisoarea Ministerului Economiei din 12 februarie 2009.

(38)

Regimul de scutire fiscală a fost înregistrat la Comisie la 12 februarie 2009, cu numărul SA.27752 (X 193/2009), pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.

(39)

La 15 ianuarie 2013, Wałbrzyska Specjalna Strefa Ekonomiczna IP Sp. z o. o. (denumită în continuare „administratorul ZES”) a publicat o invitație de depunere a unei cereri de autorizare pentru desfășurarea de activități economice în WSSE „Invest-Park”, care urma să fie emisă în urma unei proceduri de negociere (denumită în continuare „invitația de participare la licitație”). Invitația de participare la licitație a indicat că autorizațiile vor fi emise în temeiul Legii privind ZES și al Regulamentului privind ZES și vor face obiectul termenilor și condițiilor menționate în caietul de sarcini (denumit în continuare „caietul de sarcini”). Caietul de sarcini indica faptul că negocierile se vor desfășura, printre altele, pe baza Legii privind ZES, a Legii din 30 aprilie 2004 de stabilire a normelor de procedură privind ajutoarele de stat (denumită în continuare „Legea privind ajutoarele de stat”) (26), a Regulamentului privind ZES, a Regulamentului (CE) nr. 800/2008, a Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (denumite în continuare „Liniile directoare din 2007”) (27) și a Regulamentului Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 2006 privind întocmirea hărților ajutoarelor regionale (28) (denumit în continuare „Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale”).

(40)

La 11 februarie 2013, PCC a depus la administratorul ZES o cerere pentru eliberarea unei autorizații în vederea realizării proiectului în ZES, ceea ce i-ar da dreptul să beneficieze de scutire fiscală. În formularul de cerere, PCC a indicat valoarea costurilor eligibile ale proiectului ca fiind de 200 000 000 PLN, în timp ce, într-un plan de afaceri care a fost depus împreună cu cererea, a precizat că valoarea costurilor eligibile ale acestuia ar fi de cel puțin 200 000 000 PLN și că valoarea maximă a costurilor eligibile ar fi de 300 000 000 PLN. O analiză financiară prezentată împreună cu cererea a indicat costuri de investiții în valoare de 301 478 910 PLN. PCC a furnizat, de asemenea, informații financiare suplimentare, pentru a demonstra că nu se califică drept întreprindere aflată în dificultate. În cerere, PCC a declarat că a primit grantul în valoare maximă de 66,9 milioane PLN. Aceasta a indicat că va asigura o contribuție financiară la proiect de peste 25 % din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public. PCC a declarat totodată că nu a demarat lucrările la proiect înainte de a depune cererea și că a acceptat fără rezerve termenii negocierilor și caietul de sarcini.

(41)

La 12 februarie 2013 au avut loc negocierile dintre PCC și comitetul de negociere instituit de administratorul ZES cu privire la cererea de autorizare depusă de PCC. A fost întocmit un proces-verbal al lucrărilor (denumit în continuare „raportul de negociere”), în care s-a menționat aprobarea eliberării unei autorizații în favoarea PCC pentru realizarea proiectului în ZES. Costurile proiectului ar depăși 200 000 000 PLN, iar costurile eligibile maxime ar fi de 300 000 000 PLN. În raportul de negociere s-a menționat faptul că PCC a fost informată în ceea ce privește prevederea condițiilor de acordare a ajutorului de stat în dreptul polonez și în dreptul Uniunii, în special în Legea privind ajutoarele de stat, în Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale, în Regulamentul privind ZES, în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și în Liniile directoare din 2007.

(42)

La 19 februarie 2013, administratorul ZES a eliberat PCC o autorizație pentru desfășurarea unei activități economice în zona economică specială Wałbrzych (denumită în continuare „autorizația ZES”) (29). Aceasta permitea PCC să beneficieze de o scutire de la plata impozitului pe profit în legătură cu proiectul. Autorizația ZES preciza că, pentru a obține scutirea fiscală, proiectul trebuie, printre altele, să suporte costuri eligibile de minimum 200 000 000 PLN (47 985 796 EUR) (30) (valoare nominală) și de maximum 300 000 000 PLN (71 978 694 EUR) (31) (valoare nominală). Autoritățile poloneze au informat Comisia că valoarea maximă a costurilor eligibile ale proiectului, în valoare actualizată la data autorizației ZES, era de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (32).

(43)

Autorizația ZES nu preciza cuantumul ajutorului la care PCC ar avea dreptul ca urmare a scutirii fiscale și nici nu menționa primirea grantului de către PCC, sau valoarea acestuia.

(44)

Întrucât proiectul constituie un proiect mare de investiții în sensul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 (considerentul 30), autorităților poloneze le revenea sarcina, în temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul respectiv, să furnizeze Comisiei fișa de informații în termen de 20 de zile de la data acordării ajutorului. Polonia a prezentat fișa de informații la 16 iulie 2015 (33), și anume după mai mult de doi ani de la eliberarea autorizației ZES.

(45)

În respectiva fișă de informații, autoritățile poloneze au indicat că valoarea maximă a ajutorului pentru proiect va fi de 95 797 682 PLN (23 086 560 EUR) (34), în valoare actualizată. Acestea au indicat, de asemenea, că ar trebui luată în considerare valoarea de 66 995 311,50 PLN (16 124 798,18 EUR) (considerentul 23) a ajutorului deja acordat proiectului, ceea ce înseamnă că scutirea fiscală s-ar ridica la maximum 28 802 370 PLN (6 910 523 EUR) (35), în valoare actualizată – și anume diferența dintre cele două sume.

(46)

În cursul investigației preliminare a Comisiei, autoritățile poloneze au considerat că scutirea fiscală a fost acordată cu încălcarea articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, care prevede ca beneficiarul să depună o cerere de ajutor înainte de a demara proiectul subvenționat. Polonia a considerat că PCC a demarat lucrările la proiect la 14 septembrie 2012, deși a depus cererea de scutire fiscală abia la 11 februarie 2013. În consecință, la 31 martie 2016, ministrul polonez al dezvoltării și finanțelor a demarat o anchetă privind caracterul ilegal al scutirii fiscale și, ulterior, a inițiat din oficiu o procedură de anulare a autorizației ZES. Prin Decizia nr. 290/DI/16 din 30 decembrie 2016, ministrul dezvoltării și finanțelor a anulat autorizația ZES, pe motiv că ajutorul nu avea efect stimulativ.

(47)

La 23 ianuarie 2017, PCC a solicitat revizuirea deciziei de revocare, susținând că a efectuat doar „studii de fezabilitate” înainte de a depune cererea pentru autorizația ZES și că nu a demarat lucrările. În urma acestei cereri, Ministerul Întreprinderilor și Tehnologiei a reexaminat cazul și, la 6 martie 2018, a emis Decizia nr. 46/DI/18 de confirmare a revocării.

(48)

La 11 aprilie 2018, PCC a formulat apel împotriva acestei decizii la Tribunalul Administrativ Regional din Varșovia. La 28 noiembrie 2018, Tribunalul Administrativ Regional a anulat revocarea autorizației ZES (36). La 25 februarie 2019, autoritățile poloneze au formulat recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea Administrativă Supremă.

(49)

La 22 septembrie 2022, Curtea Administrativă Supremă a respins recursul formulat de autoritățile poloneze și a confirmat anularea deciziilor din 2016 și din 2018 ale autorităților poloneze (37) (denumită în continuare „hotărârea Curții Administrative Supreme”). Prin urmare, autorizația ZES este în prezent în vigoare și produce efecte depline (38).

2.5.   Plângerea

(50)

Reclamantul este o societate producătoare de produse chimice, cu sediul în Germania, care exploatează, printre altele, instalații pentru producția de AMCA în Uniune și la nivel internațional. Reclamantul este un concurent direct al PCC pe piața AMCA și, prin urmare, se califică drept „persoană interesată” în sensul articolului 1 litera (h) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (39) [denumit în continuare „Regulamentul (UE) 2015/1589”] și al articolului 1 litera (h) din Regulamentul (UE) 659/1999, care era în vigoare la momentul transmiterii plângerii către Comisie.

(51)

Plângerea a vizat exclusiv grantul. Reclamantul susține că grantul a fost acordat în mod ilegal și este incompatibil cu piața internă. În special, reclamantul a susținut că grantul nu avea efect stimulativ și viza o piață cu capacitate în exces. În această privință, reclamantul a susținut că piața relevantă a produsului este cea pentru AMCA UP, nu pentru AMCA în ansamblu, și că piața geografică relevantă este SEE, în special deoarece costurile ridicate de transport înseamnă că exporturile către SUA nu sunt profitabile. Plângerea este rezumată în detaliu în decizia de inițiere a procedurii, în special în considerentele 20-30.

3.   MOTIVELE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII

(52)

Comisia a inițiat procedura oficială de investigare la 31 octombrie 2019. În decizia de inițiere a procedurii, adoptată la data respectivă, Comisia a furnizat evaluarea sa preliminară a sprijinului acordat PCC de către autoritățile poloneze.

(53)

Astfel cum se prevede în considerentele 57-62 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a concluzionat că grantul și scutirea fiscală constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, fapt care nu a fost contestat de autoritățile poloneze (considerentul 62 din decizia de inițiere a procedurii). În continuare, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu regulamentele relevante de exceptare pe categorii și cu privire la compatibilitatea acestora cu piața internă în temeiul liniilor directoare aplicabile.

3.1.   Conformitatea măsurilor de ajutor cu regulamentele de exceptare pe categorii

3.1.1.   Conformitatea schemei modificate de grant

(54)

Comisia a considerat că Regulamentul de modificare a POEI a adus modificări substanțiale schemei de grant și, întrucât Polonia nici nu a prezentat o fișă de informații actualizată, nici nu a notificat schema modificată de grant în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat, schema respectivă a fost aplicată în mod ilegal începând cu 2 martie 2010, când au fost adoptate modificările (considerentele 65-70 din decizia de inițiere a procedurii).

3.1.2.   Conformitatea grantului

(55)

Grantul a fost acordat pe baza schemei modificate de grant. Prin urmare, având în vedere că articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 privind ajutoarele regionale ad-hoc suplimentare nu se aplica, acestea făceau obiectul notificării în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat și, întrucât Polonia nu le-a notificat, Comisia a considerat că respectivele ajutoare sunt ilegale (considerentele 71-73 din decizia de inițiere a procedurii).

(56)

Cu titlu subsidiar, Comisia a constatat că, deși ar trebui să își modifice concluzia preliminară cu privire la schema modificată de grant, ar considera totuși că grantul nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 800/2008, întrucât documentul de acordare a ajutorului nu conținea trimiterile explicite prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, iar Polonia nu a prezentat o fișă de informații cu privire la grant, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) (considerentul 30) (considerentele 74-78 din decizia de inițiere a procedurii).

3.1.3.   Respectarea regimului de scutire fiscală

(57)

Comisia a constatat că, deși Polonia nu a prezentat o fișă de informații privind regimul de scutire fiscală în termen de 20 de zile lucrătoare, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, această neîndeplinire a obligației a fost remediată începând cu 12 februarie 2009. Comisia nu a avut niciun indiciu că nu au fost îndeplinite alte condiții aplicabile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 81 din decizia de inițiere a procedurii).

3.1.4.   Respectarea scutirii fiscale

(58)

Comisia a luat act de poziția Poloniei potrivit căreia scutirea fiscală nu era conformă cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, întrucât PCC a demarat lucrările la proiect înainte de a depune cererea pentru ajutorul respectiv (considerentul 46). Comisia a fost în prealabil de acord cu această evaluare, dar a constatat că revocarea ulterioară a autorizației ZES nu a intrat în vigoare până în prezent, întrucât a fost contestată de PCC, făcând obiectul unor proceduri judiciare naționale în curs (considerentul 82 din decizia de inițiere a procedurii).

(59)

Cu toate acestea, Comisia a identificat îndoieli suplimentare cu privire la conformitatea scutirii fiscale cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În primul rând, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la verificarea de către Polonia a aspectului realizării proiectului în regiune în absența ajutorului, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (3) litera (d) din regulamentul respectiv, constatând că excepția de la această cerință, prevăzută la articolul 8 alineatul (4), nu se aplică (considerentele 85-87 din decizia de inițiere a procedurii).

(60)

În al doilea rând, Comisia a constatat că autorizația ZES permite PCC să utilizeze scutirea fiscală în ceea ce privește costurile eligibile de până la maximum 271,5 milioane PLN (65,4 milioane EUR), în valoare actualizată (40), în timp ce cheltuielile eligibile identificate în cererea de grant au fost de 223 de milioane PLN (56,2 milioane EUR), în valoare actualizată. Această creștere a costurilor nu părea să rezulte dintr-o creștere a dimensiunii sau a domeniului de aplicare al proiectului (considerentul 88 din decizia de inițiere a procedurii).

(61)

În al treilea rând, întrucât în autorizația ZES nu a fost identificată valoarea maximă a ajutorului acordat, nu a fost indicată acordarea grantului și nu a fost impus un plafon al cumulului, aceasta nu a respectat articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 89 din decizia de inițiere a procedurii).

(62)

În al patrulea rând, Comisia nu a fost în măsură să excludă faptul că scutirea fiscală s-ar adăuga la grant, ceea ce ar putea conduce la depășirea intensității maxime admisibile a ajutorului în temeiul hărții ajutoarelor regionale 2007-2013 în Polonia și al articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 90 din decizia de inițiere a procedurii).

(63)

În al cincilea rând, respectiva valoare a ajutorului combinat părea să depășească pragul individual de notificare aplicabil, determinând încălcarea articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 90 din decizia de inițiere a procedurii).

(64)

În al șaselea rând, Polonia nu a transmis fișa de informații cu privire la scutirea fiscală până la 16 iulie 2015 (considerentul 44), încălcând articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 91 din decizia de inițiere a procedurii).

(65)

În cele din urmă, documentul de acordare a ajutorului pentru scutirea fiscală (și anume autorizația ZES) nu conținea trimiterile explicite obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 92 din decizia de inițiere a procedurii).

(66)

Ca o considerație subsidiară, Comisia a luat act de faptul că articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 nu se aplică (considerentul 93 din decizia de inițiere a procedurii).

(67)

În consecință, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că scutirea fiscală nu putea beneficia de exceptarea pe categorii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 și a fost acordată în mod ilegal (considerentul 93 din decizia de inițiere a procedurii).

3.1.5.   Aplicarea retroactivă a Regulamentului (UE) nr. 651/2014

(68)

Comisia a analizat dacă grantul și scutirea fiscală puteau beneficia de aplicarea retroactivă a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat [denumit în continuare „Regulamentul (UE) nr. 651/2014”] (41), în conformitate cu articolul 58 alineatul (1).

(69)

Potrivit articolului 14 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, intensitatea ajutorului în echivalent subvenție brută („ESB”) nu depășește intensitatea maximă a ajutorului în vigoare în zona în cauză la momentul acordării ajutorului. În condițiile în care grantul, în mod individual, respecta plafonul prevăzut în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013, nu a reieșit în mod clar dacă același lucru era valabil și în cazul coroborării cu scutirea fiscală (considerentul 96 din decizia de inițiere a procedurii).

(70)

În plus, în conformitate cu practica sa decizională anterioară (42), Comisia a considerat că articolul 14 alineatul (2) coroborat cu articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 prevedeau, de asemenea, respectarea intensităților ajutoarelor stabilite în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2014-2020 (43). Plafonul standard pentru întreprinderile mari în PL51 Dolnośląskie a fost redus la 25 % ESB pentru perioada 2014-2020. Aplicarea plafonului actualizat al ajutoarelor regionale, împreună cu formula de reducere aplicabilă proiectelor mari de investiții, în raport cu costurile eligibile declarate în cererea de grant a condus la o valoare maximă admisibilă a ajutorului de 12 968 666 EUR (intensitatea ajutorului fiind de 24,13 %). Polonia a acordat un ajutor în valoare de cel puțin 23 086 560 EUR, în valoare actualizată (intensitatea ajutorului fiind de 38,6 %). În consecință, grantul și scutirea fiscală, coroborate, nu puteau beneficia de aplicarea retroactivă a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 (considerentele 96-99 din decizia de inițiere a procedurii).

(71)

Întrucât Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că Regulamentul (CE) nr. 800/2008 nu se aplică schemei modificate de grant și că nici Regulamentul (CE) nr. 800/2008, nici Regulamentul (UE) nr. 651/2014 nu se aplică grantului sau scutirii fiscale, aceasta a considerat că baza relevantă pentru evaluarea compatibilității acestora o constituie Liniile directoare din 2007 (considerentele 100 și 101 din decizia de inițiere a procedurii).

3.2.   Compatibilitatea în temeiul Liniilor directoare din 2007

(72)

Comisia a efectuat o examinare preliminară a compatibilității schemei modificate de grant și a măsurilor de ajutor în temeiul Liniilor directoare din 2007.

3.2.1.   Schema modificată de grant

(73)

Comisia a constatat că nu putea confirma conformitatea schemei modificate de grant cu punctele 38 sau 74 din Liniile directoare din 2007. Prin urmare, aceasta a considerat, cu titlu preliminar, că schema modificată de grant nu putea fi declarată compatibilă cu piața internă (considerentele 102-107 din decizia de inițiere a procedurii).

3.2.2.   Măsurile de ajutor

(74)

Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor acordate PCC (44) cu punctele 38, 67 și 71 din Liniile directoare din 2007.

(75)

În ceea ce privește punctul 38, Comisia a constatat că, aparent, autoritatea poloneză competentă nu a emis „o scrisoare de intenție potrivit căreia va acorda ajutorul, sub rezerva autorizării măsurii de către Comisie” înainte de începerea lucrărilor la proiect, nici pentru grant, nici pentru scutirea fiscală (considerentele 108-112 din decizia de inițiere a procedurii).

(76)

În ceea ce privește punctul 67, Comisiei nu i-a fost clar motivul pentru care PCC a furnizat costuri eligibile diferite în cererile de grant și de scutire fiscală. Comisia a utilizat suma indicată pentru grant [223 317 710 PLN (53 749 328 EUR), în valoare actualizată] pentru a calcula o intensitate maximă a ajutorului de 38,6 %. Comisia a avut îndoieli cu privire la faptul că măsurile de ajutor combinate ar respecta plafonul respectiv (considerentele 113-123 din decizia de inițiere a procedurii).

(77)

În ceea ce privește punctul 71, Comisia a considerat că respectarea normelor privind cumulul ar trebui să fie asigurată de autoritățile competente care acordă ajutorul în momentul (momentele) acordării ajutorului, și nu numai atunci când are loc plata, ceea ce nu părea să se aplice în cazul scutirii fiscale. Comisia a avut îndoieli cu privire la respectarea plafoanelor cumulului (considerentele 124 și 125 din decizia de inițiere a procedurii).

(78)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că măsurile de ajutor combinate nu sunt compatibile cu piața internă pe baza Liniilor directoare din 2007. Cu toate acestea, Comisia a constatat că grantul, în sine, ar putea fi compatibil dacă s-ar putea demonstra că respectă punctul 38 (considerentele 126 și 127 din decizia de inițiere a procedurii).

3.3.   Aplicarea testelor prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) din Liniile directoare din 2007

(79)

În considerentul 129 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că nu putea exclude faptul că ajutorul pentru proiect intra sub incidența punctului 68 din Liniile directoare din 2007 (45) și nu a fost în măsură să concluzioneze cu privire la identificarea piețelor relevante de produse și a piețelor geografice (considerentele 132-146 din decizia de inițiere a procedurii). În plus, aceasta nu a putut exclude faptul că pragurile prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) ar fi atinse și, prin urmare, nu a putut exclude necesitatea de a efectua o verificare detaliată a faptului că ajutorul era necesar pentru stimularea investiției și că avantajele ajutorului au fost mai importante decât denaturarea concurenței și decât efectele asupra comerțului dintre statele membre rezultate ca urmare a acordării ajutorului (considerentele 147-160 din decizia de inițiere a procedurii).

(80)

Comisia a constatat, de asemenea, că, chiar dacă nu a fost necesar să efectueze testele prevăzute la punctul 68 sau chiar dacă rezultatul acestor teste nu a necesitat o evaluare aprofundată, aceasta nu a putut stabili că bilanțul efectelor pozitive și negative ale ajutorului a fost în mod clar pozitiv și că ajutorul nu a condus la denaturări inacceptabile ale concurenței (considerentele 161 și 162 din decizia de inițiere a procedurii).

4.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE

(81)

Această secțiune sintetizează observațiile prezentate Comisiei cu privire la decizia de inițiere a procedurii de către PCC și 24 de alte părți terțe.

(82)

PCC a prezentat observații juridice de fond, care s-au suprapus, în mare măsură, cu observațiile inițiale privind decizia de inițiere a procedurii prezentate de Polonia. Celelalte părți terțe au formulat, în cea mai mare parte, declarații cu privire la beneficiile aduse regiunii de proiect.

4.1.   Observații din partea PCC

4.1.1.   Schema modificată de grant

(83)

În ceea ce privește schema modificată de grant, PCC a constatat că Liniile directoare din 2007 nu prevăd un număr minim de locuri de muncă create printr-o investiție. Reducerea, în Regulamentul de modificare a POEI (considerentul 28), a numărului de locuri de muncă prevăzute a fi create printr-o investiție a constituit, prin urmare, o modificare minoră și nu a afectat compatibilitatea schemei modificate de grant cu Liniile directoare din 2007.

(84)

PCC nu este de acord cu faptul că schema modificată de grant nu a impus autorității de administrare, ulterior cererii de ajutor, să confirme în scris că, sub rezerva unei verificări detaliate, proiectul îndeplinește, în principiu, condițiile de eligibilitate prevăzute în schemă. Această cerință este prevăzută în termenii și condițiile care reglementează procedura de solicitare a ajutorului, iar PCC a primit, de altfel, o astfel de confirmare, prin scrisoarea din 3 ianuarie 2011. În plus, înainte de începerea lucrărilor la proiect, PCC a primit, în fapt, ajutorul.

4.1.2.   Efectul stimulativ

4.1.2.1.   Creșterea costurilor

(85)

PCC a explicat de ce, în cererile sale de grant și de scutire fiscală, a constatat costuri eligibile diferite pentru proiect (considerentul 60).

(86)

PCC a explicat că, anterior proiectului, grupul PCC identificase deficiențe grave pe piața AMCA, în mare parte din cauza lipsei de inovare din partea marilor producători tradiționali care își desfășoară activitatea pe piață. În contextul analizării investiției într-o nouă unitate de producție, grupul PCC a ales să se ocupe de înființarea unei noi instalații, pe baza unei tehnologii inovatoare, în special având în vedere ajutorul de stat care ar fi disponibil pentru susținerea acestei acțiuni. Estimarea inițială a costurilor pentru proiect a fost de aproximativ 223 000 000 PLN.

(87)

Întrucât grupul PCC nu avea experiență în ceea ce privește investițiile atât de complexe, acesta a angajat un consultant extern, Grupul Siemens (denumit în continuare „Siemens”), pentru a confirma nivelul cheltuielilor de capital și pentru a contribui la luarea deciziilor cu privire la abordări tehnice specifice. În urma analizei sale, Siemens a indicat că, în ceea ce privește cheltuielile de capital minime care se impun, acestea ar trebui majorate la aproximativ 300 000 000 PLN. Întrucât randamentul investiției ar fi fost, prin urmare, prea scăzut, PCC a decis să depună o cerere de scutire fiscală, în plus față de grant. PCC indică faptul că, din momentul în care a avut cunoștință de necesitatea majorării cheltuielilor pentru proiect, a făcut trimitere la cifra mai mare în întreaga corespondență purtată cu autoritățile poloneze și cu Comisia.

(88)

PCC susține că abia după ce a primit confirmarea că va primi scutirea fiscală, în februarie 2013, PCC a decis să pună în aplicare proiectul.

4.1.2.2.   Demararea lucrărilor

(89)

PCC a contestat evaluarea Poloniei, împărtășită cu titlu preliminar de Comisie (considerentul 58), potrivit căreia aceasta demarase lucrările la proiect înainte de a depune cererea de scutire fiscală. PCC a declarat că lucrările de construcție au început la 5 aprilie 2013 (46) și că și-a exprimat primul angajament ferm de a comanda echipamente aferente proiectului la 16 august 2013 (47). Anterior acestor acțiuni, realizase doar studii de fezabilitate pregătitoare pentru proiect, în conformitate cu practica comercială standard.

(90)

PCC a subliniat caracterul inovator al metodei de producție care va fi utilizată în urma proiectului. Din 2008, colaborează cu consultanți terți în scopul elaborării conceptului inițial. Metoda de producție implică mai multe procese care nu pot fi modelate în mod corespunzător fără testare empirică, printre altele din cauza complexității lor și a influenței variabilelor multiple. Prin urmare, singura modalitate de a colecta datele necesare este în condiții de laborator. […]. S-a considerat că efectuarea de teste într-o instalație la scară industrială, [...], implică un risc excesiv. […] (48) […]. Prin urmare, la recomandarea Siemens, PCC a decis să efectueze lucrări la scară semi-tehnică, utilizând o instalație-pilot care ar oferi condiții similare celor din reactoarele industriale, pentru a testa fezabilitatea proiectului [...].

(91)

PCC a explicat că instalația-pilot constituia, în sine, un set de mai multe dispozitive mici, montate pe două cadre din oțel cu o înălțime de aproximativ 2 metri și ocupând o suprafață mică (1 metru x 2 metri și 1 metru x 1 metru) într-una dintre încăperile destinate utilizării ca spațiu de cercetare. Aceasta nu era fixată permanent la sol și putea fi ușor de demontat și mutat în altă parte. Punerea sa în funcțiune nu a necesitat lucrări de construcție. În fapt, toate componentele instalației-pilot au fost transferate către Siemens, în Germania, imediat după ce au fost livrate PCC.

(92)

Costul total al instalației-pilot a fost de aproximativ 150 000 EUR, ceea ce, în opinia PCC, reprezintă o sumă neglijabilă din costul total al proiectului. La 17 octombrie 2012, PCC a achiziționat doar câteva elemente minore ale instalației-pilot, în valoare de 23 854,19 PLN (5 814 EUR) (inclusiv taxa pe valoarea adăugată) (49); cea mai mare parte a costurilor a fost suportată după eliberarea autorizației ZES.

(93)

PCC a constatat că, dacă rezultatele proiectului-pilot ar fi fost nesatisfăcătoare, ar fi fost în măsură să se retragă din proiect, suportând doar costuri minore ale lucrărilor pregătitoare. În plus, PCC a considerat că, în acest caz, ar dispune de drepturile de proprietate intelectuală legate de proiectul-pilot, pentru a reduce sau a elimina eventualele pierderi. PCC a indicat că, prin urmare, a înregistrat toate costurile legate de proiectul-pilot ca element separat în contabilitatea sa analitică, pentru a-i permite să coreleze costul său de fabricație cu prețul minim de vânzare care s-ar impune pentru proprietatea intelectuală respectivă.

(94)

PCC a susținut că, în special în conformitate cu Liniile directoare din 2007 și cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014, nici realizarea studiilor de fezabilitate, nici crearea unui proiect-pilot nu pot fi considerate drept acțiune de demarare a lucrărilor.

(95)

În plus, în urma hotărârii Curții Administrative Supreme (considerentul 49), PCC a constatat că poziția oficială a statului polonez a fost aceea că autorizația ZES nu ar trebui anulată pe motivul nerespectării cerinței formale privind efectul stimulativ. Întrucât, în decizia de inițiere a procedurii, nu și-a exprimat îndoielile în această privință, Comisia ar trebui, prin urmare, să concluzioneze în mod similar.

4.1.3.   Conformitatea cu Liniile directoare din 2007

4.1.3.1.   Punctul 68 – Evaluarea aprofundată

(96)

PCC a susținut că nu era necesar să efectueze evaluarea aprofundată în temeiul punctului 68 din Liniile directoare din 2007, deoarece niciunul dintre pragurile stabilite la punctul respectiv nu a fost atins.

4.1.3.1.1.   Punctul 68 – pragul de 75 %

(97)

PCC constată că, pentru ca punctul 68 din Liniile directoare din 2007 să se aplice, valoarea totală a ajutorului din toate sursele trebuie să depășească 75 % din valoarea maximă a ajutorului pe care poate să îl primească o investiție cu cheltuieli eligibile de 100 de milioane EUR, aplicând plafonul standard al ajutorului regional în vigoare pentru întreprinderile mari de pe harta ajutoarelor regionale aprobată la data acordării ajutorului (denumit în continuare „pragul de 75 %”). PCC constată, de asemenea, că nu se contestă faptul că suma relevantă, la momentul acordării atât a grantului, cât și a scutirii fiscale, era de 30 de milioane EUR (50). PCC subliniază că valoarea grantului, în sine, este mult mai mică decât valoarea respectivă.

(98)

PCC susține, de asemenea, că scutirea fiscală este limitată prin lege, astfel încât măsurile de ajutor, coroborate, nu pot atinge această sumă. PCC indică faptul că, potrivit secțiunii 4 punctul 5 din Regulamentul privind ZES: „atunci când valoarea totală a ajutorului regional acordat din toate sursele depășește 75 % din valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat pentru realizarea de investiții cu cheltuieli eligibile echivalente cu 100 de milioane EUR, utilizând plafoanele standard ale ajutoarelor de stat aplicabile întreprinderilor mari conform hărții ajutoarelor regionale aprobate la data acordării ajutorului, proiectul de ajutor individual trebuie notificat Comisiei Europene”.

(99)

PCC constată, de asemenea, că, în temeiul secțiunii 1 din Regulamentul privind ZES, ajutorul de stat putea fi acordat în temeiul regimului de scutire fiscală numai în conformitate cu condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Ca atare, o sumă ce depășește pragul de 75 %, care nu putea beneficia de exceptarea pe categorii în temeiul regulamentului respectiv, nu ar fi putut fi acordată în cadrul regimului în cauză. Ca dovadă suplimentară în acest sens, PCC constată că articolul 17 alineatul (1) punctul 34 din Legea privind CIT (51) prevede că „valoarea ajutorului de stat acordat prin [regimul de scutire fiscală] nu poate depăși valoarea ajutorului de stat pentru o întreprindere [,] disponibilă la cea mai mare valoare posibilă [,] pentru zonele eligibile pentru ajutor, în conformitate cu dispoziții separate”. Printre aceste „dispoziții separate” se numără Regulamentul privind ZES, inclusiv pragul de 75 %. Potrivit PCC, efectul Regulamentului privind ZES și al Legii privind CIT este acela că, atunci când ajutorul atinge pragul de 75 %, investitorul pierde, exclusiv prin lege, dreptul la orice altă scutire fiscală legată de proiectele desfășurate într-o ZES.

(100)

PCC subliniază în continuare că limitarea pragurilor stabilite în dreptul Uniunii a fost introdusă în legislația poloneză printr-o reformă semnificativă a zonelor economice speciale, în contextul aderării Poloniei la Uniune. Anterior, scutirile fiscale erau limitate doar în timp, nu și ca valoare.

(101)

PCC indică faptul că, întrucât pragul de 75 % decurge direct dintr-o dispoziție de drept general aplicabilă, adoptată de o autoritate competentă și promulgată în mod corespunzător, acesta este pe deplin transparent și accesibil tuturor părților interesate. Ca atare, orice antreprenor ar avea cunoștință de faptul că, indiferent de dispozițiile prevăzute într-o autorizație de desfășurare a activităților economice într-o ZES, se aplică pragul de 75 %. Orice antreprenor care ar solicita în continuare scutirea fiscală peste această limită ar subestima în mod nelegal cuantumul impozitului datorat, iar autoritățile fiscale ar avea dreptul de a recupera arieratele fiscale, cu dobândă. Solicitarea deliberată a unor sume în exces poate conduce chiar la răspunderea penală.

(102)

În această privință, PCC constată că întreprinderile trebuie să raporteze cu privire la scutirea lor fiscală în declarația fiscală anuală și sunt obligate să țină evidența scutirii fiscale. Autoritățile fiscale dispun de instrumente juridice, procedurale și informatice eficace pentru a asigura verificarea eficientă a cuantumului scutirii fiscale la care are dreptul o întreprindere, inclusiv dreptul de a audita întreprinderile care beneficiază de o scutire fiscală.

(103)

PCC susține că, prin aplicarea formulei de reducere progresivă, valoarea maximă a ajutorului pe care l-ar putea primi pentru proiect este de 23 086 560 EUR, ceea ce reprezintă mai puțin decât pragul de 75 % care ar intra sub incidența punctului 68. Potrivit PCC, Comisia a acceptat anterior (52) un simplu angajament din partea unui stat membru de aplicare a normelor de reducere progresivă în temeiul Liniilor directoare din 2007 și, ca atare, ar fi disproporționat să se concluzioneze că o normă de drept polonez, coroborată cu diverse garanții procedurale susținute de sancțiuni financiare și penale, ar fi insuficientă pentru a asigura conformitatea.

4.1.3.1.2.   Punctul 68 – piețele relevante

(104)

În pofida faptului că nu a primit ajutor peste pragul de 75 %, PCC susține că pragurile stabilite la punctul 68 literele (a) și (b) nu au fost atinse. Pentru a stabili acest lucru, PCC a identificat următoarele piețe relevante de produse și piețe geografice.

4.1.3.1.2.1.   Piața produsului

(105)

PCC a afirmat că produsul vizat de proiect este AMCA ca atare, nu o variantă specifică a acestuia, și a fost de acord cu afirmațiile din decizia de inițiere a procedurii (53) care au înclinat să susțină această poziție. PCC a constatat că, în cadrul proiectului, este oferită întreaga gamă de clase de puritate, caracteristici și funcții ale AMCA, în funcție de nevoile cumpărătorilor, iar acestea nu sunt tratate ca produse separate. ADCA, elementul chimic de bază al AMCA, apare în AMCA din fiecare clasă și, în consecință, AMCA din fiecare clasă suferă reacții chimice similare, având rezultate similare. Alegerea unei anumite clase de puritate depinde de tehnologia și de deciziile comerciale ale clienților; afirmația potrivit căreia dezvoltarea anumitor produse necesită anumite clase de puritate nu este adevărată. De asemenea, nu este în mod necesar adevărat că, în ceea ce privește clasele de puritate superioare, acestea costă mai mult decât AMCA de puritate tehnică, întrucât prețurile sunt stabilite în funcție de nevoile și profilurile clienților.

(106)

PCC a constatat că, în conformitate cu Liniile directoare din 2007, piața relevantă a produsului cuprinde produsul și substituenții săi, considerați astfel de către consumator sau de către producător, datorită flexibilității instalațiilor de producție (54). Instalațiile din cadrul proiectului oferă PCC o flexibilitate aproape nelimitată de a trece de la producția unei clase de puritate la alta. Astfel cum a reamintit PCC, reclamantul a recunoscut, de asemenea, că atât fabricile sale, cât și fabricile Akzo Nobel oferă flexibilitate deplină în ceea ce privește posibilitatea de a produce toate clasele de puritate AMCA (55).

(107)

PCC a constatat, de asemenea, că Liniile directoare din 2007 (56) indică faptul că, în sensul punctului 68, vânzările și consumul aparent se stabilesc la nivelul corespunzător clasificării Prodcom (57). Codul clasificării Prodcom relevant vizează nu numai toate nivelurile de puritate ale AMCA, ci și ceilalți acizi pluri-cloroacetici, ceea ce determină caracterul său mult mai vast (58).

(108)

PCC a constatat în continuare că deciziile anterioare ale Comisiei defineau piața AMCA ca fiind o piață unică (59).

4.1.3.1.2.2.   Piața geografică

(109)

PCC susține că piața geografică relevantă este piața AMCA ce acoperă cel puțin Spațiul Economic European (denumit în continuare „SEE”), America de Nord și America de Sud și că, în conformitate cu punctul 70 din Liniile directoare din 2007, piața SEE nu este adecvată și există statistici care pot fi obținute ușor în ceea ce privește segmentarea corectă a pieței (60). PCC își exprimă acordul cu privire la identificarea de către Comisie a unei contradicții în afirmația reclamantului potrivit căreia piața este SEE, în timp ce reclamantul însuși a făcut trimitere la importurile din China în SEE, iar statisticile comerciale raportează exporturile europene către SUA (61).

(110)

PCC susține că cererea de AMCA în SEE, America de Nord și America de Sud se referă în principal la produse cu clase de puritate relativ ridicate, care sunt fabricate numai de producătorii europeni (și, într-o mică măsură, de producătorii locali din America de Nord). Acestea nu sunt fabricate de producători asiatici.

(111)

Regiunile Americii de Nord și de Sud sunt caracterizate în mod tradițional de un deficit profund în aprovizionarea cu AMCA, ceea ce îi determină pe clienți să achiziționeze AMCA de o calitate adecvată de la actorii care formează duopolul la nivel european, reclamantul și Akzo Nobel. Reclamantul deține o poziție dominantă pe piața AMCA, indiferent de regiune, și, în 2006, deținea cote de 47 % în SEE, 40 % în America de Nord și 55 % în America de Sud. În ceea ce privește Akzo Nobel, aceasta deținea acțiuni de 39 %, de 23 % și, respectiv, de 14 % pe aceste piețe (62). Prin urmare, structura de tip duopol a pieței este caracteristică și comună întregii piețe geografice care acoperă SEE, America de Nord și America de Sud (63). Având în vedere că reclamantul însuși deține cote atât de mari pe piețele Americii de Nord și de Sud, PCC susține că afirmațiile reclamantului potrivit cărora aceste regiuni sunt separate de SEE și nu pot fi deservite în mod viabil de producătorii europeni nu pot fi admise.

(112)

PCC a indicat, de asemenea, că s-ar putea chiar susține un argument potrivit căruia piața geografică relevantă este piața mondială, deoarece există o anumită ofertă de AMCA de puritate mai redusă către SEE, America de Nord și America de Sud de către producătorii asiatici (China și India sunt exportatori neți de AMCA). Cu toate acestea, producătorii asiatici în cauză pun accentul în cea mai mare parte pe teritorii precum Turcia și Australia. Ca atare, consideră că piața geografică corectă este reprezentată de SEE și de America de Nord și de Sud.

4.1.3.1.3.   Punctul 68 litera (a) – ponderea vânzărilor produsului

(113)

În conformitate cu dispozițiile punctului 68 litera (a) din Liniile directoare din 2007, evaluarea aprofundată a ajutorului poate fi solicitată în cazul în care beneficiarul ajutorului realizează mai mult de 25 % din vânzările produsului (produselor) vizat(e) pe piața (piețele) în cauză înainte de investiție sau mai mult de 25 % după realizarea investiției.

(114)

PCC reamintește că piața relevantă este piața AMCA din toate clasele de puritate, acoperind cel puțin SEE și America de Nord și de Sud. PCC indică faptul că nu ar realiza o cotă de 25 % din vânzările pe piața respectivă după finalizarea proiectului și că acest lucru reiese clar chiar și din informațiile furnizate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii, pe baza unor date independente (64). În fapt, aceste informații arată, de asemenea, că PCC nu ar atinge o astfel de cotă din vânzări, chiar dacă piața geografică este limitată la SEE (65). PCC susține că propriile calcule (66) ale reclamantului nu sunt corecte.

(115)

Prin urmare, PCC susține că, în acest caz, nu este necesară o evaluare aprofundată în temeiul punctului 68 litera (a) din Liniile directoare din 2007.

4.1.3.1.4.   Punctul 68 litera (b) – ponderea capacității de producție

(116)

În temeiul punctului 68 litera (b) din Liniile directoare din 2007, poate fi necesară o evaluare aprofundată a ajutorului în cazul în care capacitatea de producție creată prin proiect reprezintă mai mult de 5 % din piață, măsurată utilizând datele referitoare la consumul aparent (producție plus importuri minus exporturi) al produsului în cauză, cu excepția cazului în care rata medie anuală de creștere a consumului aparent, în ultimii cinci ani, depășește rata medie anuală de creștere a produsului intern brut (denumit în continuare „PIB”) pentru SEE.

(117)

PCC nu este de acord cu metodologia utilizată de Comisie în decizia de inițiere a procedurii pentru a calcula ratele de creștere a pieței, deoarece aceasta nu a respectat cerințele prevăzute în Liniile directoare din 2007, iar datele utilizate nu sunt confirmate de alte date independente. În orice caz, PCC susține că metodologia privind rata anuală compusă de creștere (denumită în continuare „CAGR”) ignoră fluctuațiile care au loc într-o anumită perioadă și ia în considerare numai anii de referință. În acest caz, aplicarea respectivei metodologii, fără ipoteze suplimentare, poate conduce la concluzii incorecte cu privire la dinamica inerentă a pieței. Anii 2011 și 2012 – anii anteriori acordării măsurilor individuale de ajutor către PCC – nu au fost ani obișnuiți într-un ciclu economic normal în curs de dezvoltare, ci au făcut parte dintr-o perioadă de tranziție între criza financiară și redresare. Ca atare, valoarea consumului aparent în anii de referință nu este o valoare de referință fiabilă pentru evaluarea pieței AMCA. PCC consideră că, având în vedere că perioada de referință a fost denaturată de o criză economică fără precedent, este mai important să se prevadă creșterea dinamică a pieței la sfârșitul acestei perioade.

(118)

Prin urmare, PCC susține că, în acest caz, nu este necesară o evaluare aprofundată în temeiul punctului 68 litera (b) din Liniile directoare din 2007.

4.1.3.2.   Test comparativ

(119)

PCC reamintește jurisprudența în cauza Smurfit Kappa (67), potrivit căreia Comisia poate efectua un test comparativ în ceea ce privește ajutorul în cazul în care este neclar dacă efectele sale pozitive depășesc efectele negative. În această privință, PCC subliniază că, în ceea ce privește Comisia, aceasta trebuie să desfășoare procedura de examinare a măsurilor de ajutor contestate cu diligență și imparțialitate, pentru a dispune, la momentul adoptării deciziei finale, de cele mai complete și fiabile informații posibile în acest scop. Astfel, potrivit afirmațiilor PCC, Comisia nu ar putea constata incompatibilitatea unui ajutor de stat numai pe baza unei prezumții negative rezultate din lipsa de informații care să permită constatarea contrariului. Prin urmare, Comisia nu poate constata că piața AMCA era în declin sau în excedent de ofertă din cauza faptului că Polonia sau o altă parte nu a prezentat elemente de probă contrare. În scopul securității juridice, Comisia trebuie să fie în măsură să își motiveze constatările, iar nu să se bazeze doar pe prezumții.

(120)

PCC adaugă că, presupunând că nu pot fi prezentate probe plauzibile, concrete și fiabile privind piața AMCA în perioada 2006-2011, este rezonabil și justificat să se examineze și datele ulterioare anului 2011 care ilustrează evoluția reală a pieței AMCA după această perioadă. În contextul efectuării testului comparativ, Comisia nu se limitează la examinarea perioadelor anterioare investiției și poate utiliza informații ex post pentru a verifica impactul real al ajutorului de stat asupra pieței relevante (68).

4.1.3.2.1.   Efectele pozitive ale ajutorului

(121)

PCC susține că efectele pozitive ale ajutorului de stat pentru proiect depășesc de departe orice potențial impact negativ al ajutorului respectiv.

(122)

PCC își reiterează poziția potrivit căreia ajutorul a avut un efect stimulativ formal. Potrivit constatărilor sale, ajutorul este proporțional, deoarece respectă plafonul aplicabil ajutoarelor regionale, inclusiv mecanismul de reducere progresivă.

(123)

Înainte de a depune cererea de ajutor, PCC a calculat perspectivele de investiții ale proiectului și a concluzionat că, în absența măsurilor de ajutor, investiția ar avea ca rezultat o valoare actualizată netă (denumită în continuare „VAN”) negativă de –[1,3-1,5] milioane PLN și o rată de rentabilitate financiară (denumită în continuare „RRF”) de –[6,8-7,9] %. În contextul măsurilor de ajutor, proiectul ar obține o VAN de aproximativ [62-72] de milioane PLN și o RRF de [12,7-15] %. În cazul în care nu ar fi primit măsurile de ajutor, PCC ar fi limitat investiția la construirea unei instalații simple de dizolvare, la un cost estimat de [48-58] de milioane PLN, cu o VAN de aproximativ [15-18] milioane PLN și o RRF de [8,6-10,2] %. PCC ia act de faptul că valoarea reală a ajutorului de stat care rezultă din scutirea fiscală este condiționată de profitabilitatea sa, demonstrând în continuare că nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea proiectului.

(124)

PCC observă că efectul extrem de pozitiv al ajutorului a fost verificat și confirmat chiar de Comisie în cursul procedurii de aprobare a unei contribuții financiare la proiect din partea FEDR (considerentul 34).

4.1.3.2.2.   Structura și tendințele pieței

(125)

La momentul acordării ajutorului către PCC, reclamantul și Akzo Nobel formau un duopol pe piața AMCA și se aflau în foarte mică măsură sub presiune concurențială. Comisia a constatat că acestea funcționaseră în cadrul unui cartel privind AMCA în perioada 1984-1999 (denumită în continuare „decizia referitoare la cartel”) (69). Prin facilitarea intrării pe piață a unui nou concurent, ajutorul ar produce, prin urmare, efecte pozitive pe piață. În plus, Akzo Nobel primise un ajutor de stat în valoare de aproximativ 64 de milioane EUR – cu mult mai mare decât suma acordată PCC – pentru relocarea instalațiilor de producție de clor și AMCA în Țările de Jos, aprobat de Comisie în 2004 (70). PCC consideră că reclamantul a depus plângerea împotriva sa doar pentru a-i perturba operațiunile și pentru a elimina un nou participant pe piața AMCA.

(126)

PCC constată în continuare că natura duopolistă a pieței înseamnă că, în ceea ce privește consumatorii, aceștia sunt adesea legați de un anumit furnizor și nu au alte opțiuni în cazul unei capacități de producție insuficiente. Producția de AMCA este complexă, iar unitățile de producție sunt adesea supuse unor întreruperi inevitabile pentru întreținere. Această situație duce la deficite regulate de aprovizionare, cu atât mai mult cu cât reclamantul și Akzo Nobel dispun de instalații de depozitare limitată prin care pot prevedea astfel de întreruperi. Prezența PCC, prin intermediul proiectului, contribuie la atenuarea acestei probleme și la stabilizarea pieței. În fapt, PCC indică faptul că, întrucât proiectul a devenit operațional, reclamantul însuși a solicitat PCC să îi furnizeze AMCA în urma întreruperii activității instalației reclamantului pentru întreținere.

(127)

Potrivit celor susținute în continuare de PCC, clienții AMCA preferă calitatea serviciului său pentru clienți față de cea a duopoliștilor tradiționali, deoarece oferă un serviciu mai deschis și mai adaptat, împreună cu o abordare inovatoare.

(128)

În ceea ce privește problema supracapacității, PCC susține că cererea de AMCA a crescut în mod constant, inclusiv în ceea ce privește producția de betaine (agenți de îngrijire personală și de curățare) și CMC (utilizat ca agent de îngroșare pentru alimente, produse farmaceutice, îngrijire personală și aplicații de fracturare); PCC indică, fără a identifica surse, că sectoarele respective au o CAGR de peste [3,3-4]-[5,8-7] %. În special, se preconizează că betainele (un grup de agenți tensioactivi) vor înregistra o creștere a cererii, PCC observând o utilizare prognozată de [98-118] kt/an pe piața SUA. Presupunând un consum de AMCA în producția de betaine de aproximativ [11,4-12,8] %, acest lucru ar sugera un consum de [11,5-12,7] kt/an de AMCA numai pentru acea parte specifică a pieței agenților tensioactivi. Între timp, producția de CMC este al doilea cel mai mare utilizator de AMCA și se preconiza că va înregistra o creștere semnificativă până în 2023 (71). PCC a remarcat că exporturile de CMC din Uniune sunt în creștere (72), ceea ce indică o cerere tot mai mare de AMCA originar din Uniune și contravine afirmațiilor reclamantului privind o piață AMCA în scădere sau stagnantă.

(129)

PCC subliniază că tendința ascendentă constantă de pe piața AMCA face parte dintr-un model mai general pentru întregul sector al substanțelor chimice, care, în urma unei scăderi puternice în 2009, indică o creștere stabilă pe termen lung (73). PCC subliniază, de asemenea, că piața SUA, o piață importantă a vânzărilor pentru producătorii de AMCA din Uniune (74), se preconizează că va crește constant.

(130)

PCC susține că, atunci când reclamantul sugerează că nivelurile ofertei de AMCA depășesc cererea, acesta interpretează datele în mod eronat. Reclamantul susține că 200 kt/an de AMCA au fost produse pe piața europeană în perioada 2010-2016, însă doar aproximativ 144-147 kt/an au fost consumate, ceea ce înseamnă că cele 42 kt/an produse de PCC în urma proiectului sunt inutile (a se vedea considerentele 26 și 27 din decizia de inițiere a procedurii). PCC susține că metodologia simplistă de adăugare a capacităților nominale maxime ale instalațiilor de producție nu reflectă realitatea potrivit căreia unitățile de producție fac obiectul unor întreruperi sistemice, regulate și inevitabile ale producției ca parte normală a procesului lor de întreținere: capacitatea reală de producție este mai apropiată de 80-90 % din capacitatea nominală (75). PCC sugerează că cererea agregată de pe piața AMCA pentru Europa și SUA ar fi de aproximativ [255-305] kt/an, în timp ce oferta este de [215-258] kt/an – deficitul de [34-40] kt/an corespunde capacității reale de aprovizionare – spre deosebire de capacitatea nominală – a proiectului.

(131)

PCC observă că propriile acțiuni ale reclamantului contrazic presupusa sa interpretare a pieței. În rapoartele sale oficiale de marketing, reclamantul a prezentat în mod repetat AMCA drept o piață promițătoare cu creștere dinamică și a subliniat, de asemenea, incapacitatea sa de a satisface cererea clienților (raportul din 2013). În 2018, a anunțat totodată că își va extinde capacitățile de producție și de stocare (76).

(132)

În ceea ce privește perspectivele pieței, PCC constată că Akzo Nobel și reclamantul au anunțat investiții în AMCA în ultimii ani (77). PCC susține că acest lucru dovedește că măsurile de ajutor nu au redus capacitatea de piață a operatorilor tradiționali. În plus, în august 2020, Nouryon (anterior Akzo Nobel) a anunțat că își va extinde capacitatea de producție de AMCA în Țările de Jos, remarcând, în special, că AMCA deservește sectoare cu creștere ridicată, inclusiv produse fitosanitare în America, precum și produse farmaceutice în India și pe alte piețe emergente. PCC susține că investiția respectivă a fost determinată de aceeași cerere aparent dinamică de pe piață care a stat la baza proiectului. PCC constată, de asemenea, că anunțul Nouryon confirmă opinia PCC potrivit căreia piața AMCA constă cel puțin în SEE și SUA, chiar dacă nu este o piață globală.

(133)

PCC subliniază că a analizat datele relevante disponibile la momentul la care a luat decizia de a investi în proiect. Potrivit raportului privind AMCA în perioada 2008-2018 întocmit de Tecnon Orbichem (denumit în continuare „raportul Tecnon Orbichem”), CAGR pentru consumul de AMCA pentru perioada 2005-2015 a fost estimată la [2-2,4] % pentru Europa și America, cu o posibilă CAGR de [2,5-3] % – [3-3,6] % la nivel mondial. Într-un raport întocmit în 2010, Kline & Company prevedea creșteri semnificative ale producției europene anuale de CMC ([3-3,6] %) și de TGA ([2,5-3] %) – principalele aplicații pentru AMCA. Între timp, potrivit unui raport din 2011 al SRI Consulting (denumit în continuare „Raportul SRI din 2011”) (78), în America de Nord, piața agenților tensioactivi a avut cel mai mare impact asupra consumului de AMCA și a existat o creștere a cererii de CMC în industria petrochimică și o situație foarte bună în industria clorurii de polivinil (denumită în continuare „PVC”), unde se utilizează TGA. Acesta a indicat o creștere constantă a consumului de acid în SUA în perioada 2004-2008, perturbată doar de criza economică mondială din 2009. Tecnon Orbichem a raportat constatări similare pentru piața europeană, cu o creștere a consumului de AMCA pentru agenții tensioactivi ([2,5-3] % – [3-3,6] % pe an), CMC ([1,9-2,3] % pe an) și TGA ([0,9-1,1]-[1,9-2,3] % pe an). Datele privind piața furnizate de SRI au arătat, de asemenea, o creștere puternică a cererii de AMCA în Europa Centrală și de Est (CAGR de [8,2-9,5] % în perioada 2002-2010).

(134)

PCC subliniază că motivul principal al proiectului a fost extinderea lanțului valoric existent al clorului în cadrul grupului PCC la substanțe cu o perspectivă de piață promițătoare. S-a considerat că AMCA se încadrează în această strategie, întrucât clorul este principala materie primă pentru producția sa, iar piața AMCA a fost considerată a avea o volatilitate limitată din cauza marii sale diversități pe piețele finale, cele cheie fiind orientate spre creștere la nivel mondial. În consecință, având în vedere structura de tip duopol a pieței AMCA, capacitățile bine utilizate ale membrilor duopolului pe piețele din UE și SUA, o cerere în continuă creștere de AMCA, în mare măsură imună la fluctuațiile economiei pe termen scurt și mediu, precum și o aprovizionare internă adecvată cu clor în cadrul grupului PCC, proiectul a fost considerat o investiție legitimă și rezonabilă.

4.1.3.2.3.   Impactul regional al ajutorului

(135)

PCC reamintește că investiția este situată într-o zonă eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, care, pentru perioada 2007-2013, a avut un PIB pe cap de locuitor de doar 47,52 % din media UE-25. Zona respectivă a rămas o zonă „a” pentru perioada 2014-2021, cu un PIB pe cap de locuitor de 65,33 % din media UE-25. În plus, zona specifică în care este situat proiectul este chiar mai dezavantajată decât zona în ansamblu și, în perioada anterioară investiției, a înregistrat o rată a șomajului de 21,6 %, din care 46 % erau șomeri de lungă durată.

(136)

Proiectul a avut ca rezultat crearea a 150 de locuri de muncă directe, inclusiv pentru ingineri și manageri de producție cu înaltă calificare. Acesta a generat și crearea a aproximativ 600 de locuri de muncă indirecte, inclusiv pentru furnizorii locali. Condițiile de muncă din cadrul PCC sunt mai bune decât profilul standard din zonă, de exemplu, prin accesul la formare și beneficii în natură.

(137)

PCC cooperează îndeaproape cu universitățile și comunitățile de studenți, inclusiv prin furnizarea de stagii, ateliere, pregătire, parteneriate pentru concursuri, oferirea de formare practică, bonusuri pentru rezultate educaționale, instituirea de programe de patronaj cu școlile locale și participarea la o gamă largă de evenimente sociale.

(138)

PCC indică faptul că proiectul a stimulat investițiile în garanții reale în regiune efectuate de către alte firme, legate de mecanismul AMCA, implicând în special societăți din cadrul grupului PCC, dar și alte societăți externe (de exemplu, furnizori externi de logistică). În plus, principalele obiective de inovare ale proiectului au reprezentat un punct de plecare pentru continuarea activităților de cercetare și dezvoltare („C&D”) în cadrul PCC și de către PCC în colaborare cu o rețea de instituții științifice și de firme specializate în C&D, de exemplu, [...], creând un efect de propagare a cunoștințelor. Proiectul a oferit, de asemenea, o rampă de lansare pentru proiectele ulterioare în domeniul C&D, selectate pentru sprijin financiar separat din partea UE.

(139)

În plus, proiectul oferă o platformă pentru activități menite să atenueze impactul producției de AMCA asupra mediului, de exemplu prin utilizarea scăzută a energiei în procesul său de producție inovator.

(140)

Proiectul a creat sinergii semnificative cu alte instalații PCC și activități regionale, ceea ce este benefic pentru mediu și evită transportul rutier de materiale periculoase.

(141)

Proiectul a avut ca rezultat transferuri semnificative de natură fiscală către bugetul public și îmbunătățirea infrastructurii industriale din zonă, în beneficiul tuturor întreprinderilor locale.

4.2.   Observațiile altor părți terțe (79)

(142)

PCC SE, societatea holding a grupului PCC, a constatat că PCC a fost [...] de la finalizarea fabricii (intensificarea și vânzările comerciale ale AMCA au început la sfârșitul anului 2016). Clorul utilizat de PCC în procesul său de producție este furnizat de PCC Rokita, care se află în aceeași locație, și, la rândul său, furnizează [...] volumul necesar de AMCA pentru a produce agenți tensioactivi. PCC cooperează îndeaproape cu filialele de logistică PCC Autochem Sp. z o. o. și PCC Intermodal SA.

(143)

PCC SE ia act de faptul că PCC este una dintre cele trei societăți din întreaga lume care dețin propria tehnologie pentru a produce AMCA de înaltă calitate, iar instalația de producție inovatoare este singura de acest tip din Europa de Est. PCC primește un feedback excelent din partea clienților și a câștigat premii pentru durabilitate (la fel ca și PCC Exol). PCC SE descrie influența pozitivă a PCC Rokita în regiune și ia act de faptul că proiectul reprezintă o continuare, o consolidare și o intensificare a succesului [...]. PCC SE solicită Comisiei să ia în considerare sinergiile, eficiența și impactul pozitiv al investițiilor PCC în Silezia Inferioară, care nu ar fi avut loc fără ajutorul în cauză.

(144)

De asemenea, PCC SE și-a prezentat din nou observațiile din 14 martie 2019, furnizate în contextul examinării preliminare de către Comisie a măsurilor de ajutor, menționând că acestea își mențin caracterul relevant. În cadrul acestor observații, a remarcat, în special, caracterul de duopol al pieței AMCA, beneficiile aduse de PCC și preocuparea sa cu privire la faptul că reclamantul a depus o plângere lipsită de bună credință la Comisie în încercarea de a instrumentaliza normele privind ajutoarele de stat pentru a exercita presiuni asupra unui nou concurent.

(145)

PCC Autochem Sp. z o. o., specializată în transportul rutier și intermodal de substanțe chimice lichide, a subliniat beneficiile rezultate în urma cooperării cu PCC, printre care îmbunătățirea siguranței lucrătorilor (de exemplu, prin consolidarea formării personalului în ceea ce privește pregătirea pentru transportul produselor PCC), creșterea competitivității (de exemplu, printr-un nivel sporit de vizibilitate și credibilitate a mărcii PCC Autochem), stabilitatea puterii de piață și dezvoltarea experienței.

(146)

PCC Exol SA, producător de agenți tensioactivi pentru sectorul industrial, [...]. Aceasta subliniază că PCC este un partener de afaceri fiabil și transparent care furnizează AMCA de cea mai înaltă calitate și puritate, ceea ce este deosebit de important pentru [...], deoarece constituie componente ale produselor cosmetice și de îngrijire personală.

(147)

Douăzeci și șase de angajați ai PCC au prezentat mărturii, subliniind importanța proiectului pentru regiune. Aceștia au subliniat că PCC oferă locuri de muncă stabile și ofertante într-o zonă afectată de lipsa locurilor de muncă. Aceasta implică o varietate de tineri cu înaltă calificare și le permite să beneficieze de oportunități de formare și să își dezvolte cariera, oferind în același timp siguranță familiilor din zonă. Proiectul face parte integrantă din structura economică și socială a regiunii și, în cazul retragerii măsurilor de ajutor, consecințele pentru zonă ar putea fi grave.

(148)

Consiliul de administrație al sindicatului din Silezia Inferioară, filiala „Solidarność” a NSZZ, a constatat că PCC a realizat proiectul conform cerințelor, implicând un volum mare de resurse financiare. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența măsurilor de ajutor. PCC și proiectul au un caracter important pentru comunitatea locală, conducând la creșterea ocupării directe și indirecte a forței de muncă și la creșterea veniturilor fiscale locale care pot fi utilizate pentru dezvoltarea regiunii. Pierderea ajutorului de stat ar avea consecințe dezastruoase pentru PCC, grupul PCC, angajații PCC și familiile acestora.

(149)

SEDA Group Sp. z o. o., o societate poloneză de construcții care a colaborat cu PCC în cadrul proiectului, a constatat că a câștigat un nou client prin PCC, alături de care se bucură de o cooperare fructuoasă. Colaborarea cu PCC i-a permis să crească gradul de ocupare a forței de muncă și să furnizeze echipamente și programe de formare a personalului.

(150)

ARAPneumatik L.T.M. Kościelniak Sp. j, un furnizor al PCC, a susținut că proiectul i-a permis să crească atât vânzările, cât și ocuparea forței de muncă, precum și să aibă un impact asupra partenerilor săi locali. Pierderea PCC în calitate de client stabil ar fi extrem de semnificativă.

(151)

Institutul Central al Minelor (Główny Instytut Górnictwa) a furnizat PCC servicii analitice și de cercetare, ceea ce a facilitat transferul de cunoștințe și a constituit o experiență atât pentru institut, cât și pentru instalația sa de monitorizare a mediului (Zakład Monitoringu Środowiska GIG). Acesta subliniază caracterul inovator al proiectului și faptul că a contribuit la obținerea unor rezultate semnificative în domeniul C & D.

(152)

Proton SC, un furnizor al PCC, constată că, prin activitatea sa stabilă cu PCC, a fost în măsură să își dezvolte activitățile și să își majoreze cifra de afaceri.

(153)

Potrivit ABB Sp. z o. o., care a livrat echipamente de control și măsurare către PCC, colaborarea sa cu PCC îi asigură un client stabil și i-a permis să dezvolte producția echipamentelor sale specializate, să își majoreze cifra de afaceri din vânzări și să perfecționeze cunoștințele tehnice ale personalului său.

(154)

Rinnen Polska Sp. z o. o. Potrivit Spedycja Międzynarodowa, o societate de transport, comenzile de transport care i-au fost atribuite de PCC conduc la optimizarea operațiunilor, ceea ce se traduce direct prin creșterea profitabilității și prin reducerea consumului de combustibil și a emisiilor. Aceasta estimează că activitatea sa cu PCC a dus la o creștere a ocupării forței de muncă cu 3,5 posturi noi, precum și la oferirea de beneficii indirecte unui număr mare de sectoare ale industriei autovehiculelor, cum ar fi furnizorii de piese de schimb.

(155)

VTU Engineering GmbH, parte din grupul VTU care proiectează instalații pentru industria prelucrătoare, a constatat că a stabilit o relație de cooperare pe termen lung cu PCC încă de la înființarea sa, ceea ce a permis dezvoltarea reciprocă în domeniul științei și cercetării. Echipa VTU care gestionează proiectele PCC își desfășoară activitatea în principal în Austria și Italia, ceea ce generează un impact pozitiv în celelalte domenii ale activității sale. Proiectul sporește inovarea și are ca rezultat un transfer de cunoștințe către Brzeg Dolny.

(156)

Rețeaua de cercetare „Łukasiewicz” – Centrul polonez de dezvoltare tehnologică „PORT” a subliniat impactul pozitiv al proiectului asupra dezvoltării regiunii, inclusiv prin extinderea pieței forței de muncă, dezvoltarea cooperării cu întreprinderile și stimularea spiritului antreprenorial. Măsurile de ajutor sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea PCC și pentru a transfera caracterul său inovator pe piață.

(157)

Operatorul de containere Bulk Tainer Logistics Limited constată că, de la începutul colaborării sale cu PCC în 2016, a dobândit o mai mare stabilitate în regiune, datorită transportului său regulat de AMCA către și dinspre Polonia, ceea ce permite sporirea semnificativă a competitivității măsurilor sale și o creștere a numărului de subcontractanți locali. Marca sa se bucură de un grad sporit de recunoaștere și credibilitate pe piața locală. Colaborarea cu PCC i-a permis creșterea numărului de locuri de muncă, îmbunătățirea experienței și dezvoltarea tehnologiilor sale de transport.

(158)

Administrația locală a districtului Wołowski a constatat că înființarea ZES Wałbrzych a condus la un aflux de investiții valoroase, care au avut un impact major asupra dezvoltării districtului la nivel economic și social. Aceasta este mulțumită de faptul că toate beneficiile preconizate ale proiectului au fost realizate, în special scăderea șomajului, prin crearea a 170 de locuri de muncă, dintre care 120 sunt ocupate de rezidenți din Wołowskie. Investiția este, de asemenea, un stimulent pentru promovarea spiritului antreprenorial în regiune și are un impact direct asupra dezvoltării de tehnologii inovatoare în domeniul ingineriei chimice.

(159)

Autoritatea municipală din Wołów constată că deține o subdiviziune a ZES Wałbrzych și că este implicată activ în dezvoltarea acesteia, având un impact pozitiv asupra municipalității, a ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului.

(160)

Mareșalul voievodatului din Silezia Inferioară subliniază că proiectul este amplasat într-o zonă de privațiuni susținute și că orice investiție în regiune contribuie în mod vizibil la îmbunătățirea condițiilor sale. Sectorul substanțelor chimice a fost identificat în regiune ca fiind o industrie-cheie, cu potențial de punere în aplicare și inovare semnificativă, precum și de îmbunătățire a legăturilor dintre sectorul privat și comunitatea de cercetare. Proiectul se aliniază la strategia regională și națională și la politicile Uniunii, oferă locuri de muncă atractive și conduce la transferul de cunoștințe către Polonia.

(161)

Autoritatea municipală din Miękinia, municipalitatea învecinată cu locația proiectului, confirmă impactul pozitiv pe care l-a avut asupra dezvoltării socioeconomice a regiunii, prin crearea a peste 150 de noi locuri de muncă, ceea ce a condus totodată la creșterea diversității și a ofertei de lucrători, precum și la generarea de locuri de muncă indirecte suplimentare. Prezența unei întreprinderi de mare amploare într-un domeniu cu un nivel tehnologic ridicat oferă oportunități uriașe de dezvoltare pentru piața locală a forței de muncă și încurajează investițiile în Miękinia. Îmbunătățirea condițiilor de muncă sporește calitatea vieții în comunitate și contribuie la construirea unui sentiment de identitate socială.

(162)

Autoritatea municipală Brzeg Dolny și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că efectele pozitive ale proiectului asupra ocupării forței de muncă, inovării și veniturilor fiscale locale, precum și asupra economiei și antreprenoriatului ar putea fi pierdute.

(163)

Politechnika Wrocławska susține că proiectul are o importanță însemnată pentru Silezia Inferioară, prin contribuția sa la dezvoltarea C&D și a educației, la promovarea Sileziei Inferioare ca producător de produse de calitate pe piața internațională, la reducerea șomajului și la îmbunătățirea cooperării la nivel regional, național și internațional.

(164)

Camera industriei chimice din Polonia a subliniat importanța proiectului pentru Polonia, Europa și industria chimică, deoarece fabrică produse de calitate excelentă într-o instalație inovatoare, care prezintă interes pentru beneficiarii AMCA la nivel mondial. Aceasta introduce un nou actor pe piața AMCA și creează locuri de muncă noi și durabile în regiune (și în Germania). Realizarea investiției în Polonia previne un transfer de investiții în afara Europei, către China sau India. Proiectul elimină transportul clorului (80), îmbunătățind astfel protecția mediului. Este clar pentru industria chimică că, întrucât proiectul a fost riscant, dificil de pus în aplicare și foarte inovator, acesta nu ar putea fi pus în aplicare pe deplin fără ajutor public. De la intrarea PCC pe piața AMCA, situația s-a îmbunătățit semnificativ, atât în ceea ce privește disponibilitatea și securitatea aprovizionării, cât și calitatea serviciilor. Retragerea ajutorului reprezintă o amenințare gravă la adresa proiectului și a PCC.

(165)

Potrivit PC Logistic Sp. z o. o., colaborarea cu PCC în calitate de transportator a ajutat-o să își îmbunătățească, printre altele, procesele, formarea personalului și echipamentele. Aceasta a dus la o mai bună recunoaștere a mărcii și la îmbunătățirea poziției pe piață.

(166)

Un cetățean, care susține că este expert în tehnologia produselor de protecție a plantelor, subliniază caracterul inovator al activității PCC și constată că proiectul i-a permis să extindă un pachet de produse chimice moderne care vor avea un impact semnificativ asupra competitivității economiei europene. Potrivit acestuia, „Regulamentul REACH” (81) a crescut costurile pentru întreprinderi, determinând caracterul necesar al ajutoarelor de stat pentru ca întreprinderi precum PCC să dezvolte noi produse. […]. [...] existente în Polonia ar fi obligate să o transporte pe distanțe lungi, determinând creșterea costurilor, a riscurilor de mediu și a emisiilor. Acest fapt ar putea duce, de asemenea, la perturbări semnificative ale dezvoltării industriale inegale a Uniunii.

(167)

Părțile terțe indică faptul că retragerea măsurilor de ajutor ar avea consecințe negative semnificative pentru economia și populația la nivel local.

(168)

Pe lângă părțile terțe care au prezentat observații Comisiei, la răspunsul PCC la decizia de inițiere a procedurii au fost anexate declarațiile formulate de GEA Process Engineering Sp. z o. o. și de Universitatea Maria Curie-Skłodowska din Lublin, apreciind favorabil cooperarea lor cu PCC.

5.   OBSERVAȚIILE TRANSMISE DE POLONIA

(169)

Această secțiune descrie observațiile Poloniei cu privire la decizia de inițiere a procedurii. Aceste observații includ declarațiile Poloniei cu privire la observațiile părților terțe care au fost transmise Poloniei în format neconfidențial. Prezenta secțiune include, de asemenea, informații suplimentare transmise de Polonia ca răspuns la întrebări specifice din partea Comisiei.

5.1.   Implicațiile confirmării cofinanțării FEDR pentru un proiect major

(170)

Înainte de a aborda problemele ridicate în decizia de inițiere a procedurii, Polonia și-a exprimat poziția potrivit căreia analiza efectuată de Comisie înainte de emiterea deciziei privind proiectul major ar fi trebuit să diminueze deja majoritatea preocupărilor sale în legătură cu proiectul. Potrivit Poloniei, Comisia nu poate ignora propria sa evaluare în cadrul deciziei privind proiectul major. În cadrul acestei evaluări, Comisia a examinat natura și structura pieței în cauză. În plus, în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, această evaluare trebuia să confirme coerența proiectului cu politica de coeziune și cu alte politici, inclusiv cu politica în domeniul concurenței (82). Deși Polonia admite că procedura în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 nu este aceeași cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, aceasta consideră totuși că este rezonabilă presupunerea potrivit căreia concluziile Comisiei la care s-a ajuns în decizia privind proiectul major ar trebui să se aplice și în raport cu alte proceduri, printre care verificări ale conformității cu normele privind ajutoarele de stat.

(171)

Polonia observă, de asemenea, că schema modificată de grant a făcut obiectul unui audit, care a vizat conformitatea acesteia cu politica privind ajutoarele de stat. La 4 aprilie 2017, Comisia (83) a informat autoritățile poloneze cu privire la rezultatele auditului și nu a ridicat obiecții în ceea ce privește regularitatea ajutorului acordat în cadrul acestei scheme (84).

(172)

În aceste condiții, Polonia consideră că o decizie negativă privind grantul ar contraveni principiilor protecției încrederii legitime și securității juridice, atât în ceea ce privește Polonia, cât și PCC. Evaluarea de către Comisie a pieței relevante și a situației concurențiale aprobate de Comisie în cadrul procedurii care a condus la decizia privind proiectul major ar trebui, de asemenea, să aibă caracter obligatoriu pentru aceasta în contextul evaluării scutirii fiscale.

5.2.   Conformitatea ajutorului cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008

(173)

Autoritățile poloneze au prezentat observații cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

5.2.1.   Schema modificată de grant

(174)

Polonia nu este de acord cu concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia schema modificată de grant a fost aplicată în mod ilegal începând cu 2 martie 2010, când a fost adoptat Regulamentul de modificare a POEI, deoarece contestă faptul că ar fi trebuit să furnizeze o fișă de informații actualizată cu privire la schema respectivă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Aceasta arată că singura modificare introdusă de Regulamentul de modificare a POEI, relevantă pentru Regulamentul (CE) 800/2008, a fost creșterea intensității maxime permise a ajutorului de la 25 % la 30 % și că aceasta nu a depășit valoarea maximă stabilită în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013.

(175)

Polonia constată că, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia sugerează că modificarea schemei de grant ar trebui analizată în mod similar unei modificări a ajutorului existent în sensul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (85) prevede că o modificare a unui ajutor existent înseamnă o schimbare, alta decât modificările de natură pur formală sau administrativă care nu pot afecta evaluarea compatibilității măsurii de ajutor.

(176)

Cu toate acestea, Polonia reamintește că schemele de ajutor care fac obiectul unei exceptări pe categorii nu sunt „ajutoare existente” în sensul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 și nu sunt evaluate ex ante din punctul de vedere al compatibilității. Ca atare, necesitatea și obiectivul furnizării fișei de informații ar trebui luate în considerare numai în ceea ce privește conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Aceasta diferă de o modificare a unui ajutor existent, în cazul în care compatibilitatea a fost evaluată anterior, astfel încât orice modificare ar trebui să fie confirmată ca îndeplinind criteriile de compatibilitate.

(177)

Potrivit autorităților poloneze, instanțele Uniunii nu au decis cu privire la chestiunea aplicării articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Cu toate acestea, avocatul general Wahl a arătat că scopul său era de a permite Comisiei să efectueze un control eficient și rapid al respectării condițiilor de exceptare de către statul membru în cauză (86). Polonia subliniază că schema modificată de grant a îndeplinit condițiile de exceptare, deoarece creșterea intensității ajutorului nu a depășit nivelul maxim permis. În plus, informațiile publicate anterior cu privire la schema de grant în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și-au menținut valabilitatea. În orice caz, Polonia constată că schema modificată de grant a fost monitorizată de Comisie și nu au fost exprimate preocupări cu privire la conformitatea acesteia cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 33).

5.2.2.   Grantul

(178)

Având în vedere poziția sa prezentată în considerentele 174-177, Polonia nu consideră că grantul este ilegal ca urmare a faptului că a fost acordat în cadrul unei scheme ilegale. Polonia susține, de asemenea, că documentul de acordare a ajutorului cuprindea referințele obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (2), întrucât considerentul 7 din preambulul acordului de grant face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și la referința de publicare a acestuia. Acordul de grant face totodată trimitere la Regulamentul POEI, care conține o trimitere explicită la Regulamentul (CE) nr. 800/2008, în special la capitolul I și la articolul 13. În plus, Polonia arată că acordul de grant conține o copie a cererii de grant, care conține de asemenea o trimitere la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și la articolul 13.

(179)

În ceea ce privește prezentarea fișei de informații referitoare la ajutorul individual pentru un proiect mare de investiții, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, Polonia constată că aceasta a fost transmisă Comisiei la 21 iunie 2012. Polonia sugerează că orice deficiență legată de transmiterea cu întârziere a informațiilor ar trebui remediată de la data primirii informațiilor de către Comisie. Niciun ajutor nu a fost pus la dispoziția PCC înainte de transmiterea informațiilor, în special deoarece dreptul său final de a primi ajutorul a fost condiționat de aprobarea de către Comisie a cofinanțării FEDR.

5.2.3.   Scutirea fiscală

5.2.3.1.   Diferența în ceea ce privește costurile eligibile

(180)

Polonia contestă faptul că, prin prezentarea unor costuri eligibile diferite pentru proiect în contextul cererilor de grant și de scutire fiscală, PCC a indus în eroare autoritățile care acordă ajutorul.

(181)

În primul rând, Polonia indică faptul că normele privind eligibilitatea cheltuielilor în cadrul programelor operaționale, cum ar fi POEI, sunt mai stricte decât normele privind ajutoarele de stat privind costurile eligibile (care se aplicau scutirii fiscale). Prin urmare, unele dintre costurile eligibile pentru sprijin sub formă de ajutor de stat nu pot fi clasificate drept costuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

(182)

În al doilea rând, Polonia a reiterat afirmația PCC (considerentele 86 și 87) potrivit căreia cererea de grant a fost depusă pe baza previziunilor disponibile la acea dată. Estimarea inițială de aproximativ 223 de milioane PLN (54 de milioane EUR) (valoare actualizată) a fost revizuită în anii care au urmat verificării aspectelor tehnologice și financiare ale proiectului de către Grupul Siemens. Analiza lor (87), a cărei copie a fost furnizată de Polonia, a condus la creșterea costurilor proiectului la aproximativ 300 de milioane PLN (72 de milioane EUR) (valoare nominală), ceea ce ar fi determinat un randament al investiției mai mic decât cel necesar. Întrucât procedurile de plată a fondurilor POEI au făcut imposibilă majorarea cuantumului finanțării prin granturi pentru proiect (88), nu a fost necesară actualizarea costurilor eligibile declarate în contextul grantului. În schimb, cuantumul actualizat al costurilor eligibile a fost declarat în cererea de scutire fiscală.

(183)

În plus, Polonia afirmă că evoluția în timp a estimărilor costurilor de investiție constituie o practică comercială în sectorul industrial. Potrivit recomandării (89) Asociației pentru promovarea ingineriei costurilor (denumită în continuare „AACE International”), procesul de estimare a costurilor de investiție distinge cel puțin cinci niveluri de precizie a estimării, de la clasa a cincea (cel mai scăzut nivel de precizie, la începutul planificării investițiilor), la clasa întâi (cel mai înalt nivel de precizie, la sfârșitul planificării investițiilor). Polonia constată că verificarea tehnologică și financiară a proiectului efectuată de Siemens a implicat trecerea de la clasa a patra (studii sau studii de fezabilitate) la clasa a treia (buget, autorizare sau control). Creșterea între clasa a patra și a treia a fost pe deplin conformă cu standardele pieței.

(184)

Polonia subliniază că dobândirea dreptului la grant de către PCC nu înseamnă că și-a asumat o obligație clară de a pune în aplicare proiectul, ceea ce l-ar face ireversibil; în cazul în care ar fi refuzat să demareze lucrările, singura consecință ar fi fost refuzul asistenței. Prin urmare, aceasta avea dreptul să solicite ajutor suplimentar, având în vedere estimările de majorare a costurilor. Faptul că numai grantul ar fi fost insuficient pentru ca PCC să demareze lucrările la proiect reiese în mod clar din documentele pe care le-a depus împreună cu cererea sa de scutire fiscală.

5.2.3.2.   Efectul stimulativ

(185)

Polonia constată că hotărârea Curții Administrative Supreme (considerentul 49) este definitivă și soluționează litigiul în favoarea PCC. Prin urmare, autorizația ZES este în vigoare și produce efecte.

(186)

Polonia constată, de asemenea, că, atunci când a depus cererea pentru autorizația ZES, PCC avea obligația de a demonstra că scutirea fiscală îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

5.2.3.3.   Valoarea maximă a ajutorului și cumulul

(187)

Polonia contestă faptul că, dacă autorizația ZES nu menționează valoarea maximă a ajutorului acordat și nu face referire la grant, aceasta înseamnă că ajutorul ar fi acordat peste limitele permise.

(188)

Polonia explică faptul că autorizația ZES nu este un act de sine stătător și că domeniul de aplicare al ajutorului și condițiile care reglementează utilizarea acestuia sunt prevăzute în Legea privind ZES și în Regulamentul privind ZES. Regulamentul privind ZES a stabilit intensitățile maxime ale ajutorului (90), valoarea maximă permisă a ajutorului pentru proiecte mari de investiții (91) și cerința ca scutirea fiscală, coroborată cu orice alt ajutor, să nu depășească nivelurile maxime de sprijin permise în cadrul ajutoarelor regionale (92). Acesta prevedea, de asemenea, restricții privind cumulul ajutoarelor.

(189)

Polonia explică în continuare că raportul de negociere face, de asemenea, parte integrantă din documentul de acordare a ajutorului. Acest raport identifică valoarea maximă a ajutorului permis pentru proiect, indicând valoarea maximă a costurilor proiectului și făcând trimitere la Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale. Valoarea ajutorului disponibil se determină prin înmulțirea nivelului maxim al intensității ajutorului și a valorii costurilor eligibile, care vor fi comparate cu ajutorul de stat deja obținut (grantul), utilizând cifre actualizate. Suma disponibilă este limita superioară a sumei tuturor beneficiilor obținute sub formă de ajutor regional pentru proiect; în cazul în care se obțin alte forme de asistență pentru o investiție pusă în aplicare în ZES, ar trebui respectate normele privind cumularea ajutoarelor din surse diferite.

(190)

În plus, Polonia constată că, atunci când a depus cererea de scutire fiscală, PCC a acceptat condițiile negocierilor și specificațiile termenilor esențiali ai negocierilor. Aceste specificații menționează temeiurile juridice care se aplică negocierilor, printre care Legea privind ZES, Legea privind ajutoarele de stat, Regulamentul privind ZES, Liniile directoare din 2007 și Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Invitația de participare la licitație, publicată înainte de depunerea cererii, a prevăzut faptul că orice autorizație acordată va intra sub incidența Legii privind ZES și a Regulamentului privind ZES.

(191)

Autorizația ZES menționează valoarea minimă și maximă a costurilor eligibile, exprimate în valori nominale, și anume 200 de milioane PLN (aproximativ 48 de milioane EUR) și, respectiv, 300 de milioane PLN (aproximativ 72 de milioane EUR). În conformitate cu Legea privind ZES (93), o autorizație trebuie să definească gama de cheltuieli eligibile, în timp ce ajutorul este limitat prin specificarea valorii maxime a costurilor eligibile (pentru a oferi protecție împotriva fluctuațiilor de preț, a cursurilor de schimb sau a altor factori care pot contribui la creșterea sau scăderea valorii totale). Valoarea maximă a costurilor eligibile, în valoare actualizată, a fost de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (94). Luând în considerare acest aspect, împreună cu grantul, ar putea fi stabilită limita superioară a ajutorului de stat care ar putea fi obținut în temeiul autorizației ZES. Această sumă nu depășește niciodată intensitățile admisibile ale ajutorului.

(192)

În plus, Polonia constată că, pe baza veniturilor încasate de PCC în perioada 2018-2022, aceasta a obținut un ajutor sub forma scutirii fiscale în valoare de 18 386 294 PLN (4 411 405 EUR) (95), cu mult sub nivelul maxim care ar fi permis.

(193)

Prin urmare, Polonia consideră că scutirea fiscală îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

5.2.3.4.   Informații și trimiteri explicite

(194)

Deși Polonia recunoaște că a prezentat o fișă de informații privind scutirea fiscală foarte târziu (la 16 iulie 2015), aceasta consideră că respectiva comunicare a remediat totuși eventualele nereguli, astfel încât scutirea fiscală să fie în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Polonia constată, ca o considerație suplimentară, că decizia de a acorda PCC scutirea fiscală a fost publicată pe site-ul web al administratorului ZES imediat după eliberarea autorizației ZES.

(195)

În ceea ce privește existența trimiterilor explicite prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, Polonia a reamintit faptul că autorizația ZES nu este un act de sine stătător. Polonia a indicat că raportul de negociere cuprinde trimiteri la Legea privind ZES, la Regulamentul privind ZES și la Regulamentul (CE) nr. 800/2008, inclusiv detaliile de publicare relevante și trimiterea la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5.3.   Compatibilitatea ajutorului

(196)

Autoritățile poloneze au prezentat observații cu privire la compatibilitatea ajutorului în temeiul Liniilor directoare din 2007.

5.3.1.   Schema modificată de grant

(197)

Polonia nu este de acord cu opinia Comisiei, menționată în considerentul 103 din decizia de inițiere a procedurii, potrivit căreia schema modificată de grant nu a făcut referire explicită la a doua condiție prevăzută la punctul 38 din Liniile directoare din 2007.

(198)

Polonia constată că ajutorul a fost acordat proiectelor care au primit cel mai mare punctaj conform unor criterii predefinite, normele în materie de concurență fiind publicate împreună cu anunțurile pentru cererile de propuneri. Cererile au fost mai întâi verificate din punctul de vedere al conformității cu criteriile formale, apoi au fost supuse unei evaluări de fond. Solicitanții au fost informați dacă proiectele lor îndeplineau criteriile formale, iar cele care le îndeplineau au făcut obiectul unei evaluări de fond. Cele care au obținut un rezultat pozitiv și un punctaj suficient de mare au fost selectate pentru finanțare. Solicitanții au primit instrucțiuni scrise. Polonia a furnizat o copie a normelor privind concurența, indicând care sunt părțile în care este descrisă această procedură. Polonia susține că, spre deosebire de alte versiuni lingvistice ale Liniilor directoare din 2007 (96), versiunea în limba polonă nu impune furnizarea înainte de începerea lucrărilor a unei confirmări scrise a faptului că un proiect îndeplinește, în principiu, criteriile de eligibilitate.

(199)

De asemenea, Polonia nu este de acord cu opinia Comisiei, menționată în considerentul 104 din decizia de inițiere a procedurii, potrivit căreia schema modificată de grant nu îndeplinește condițiile pentru controlul cumulului prevăzute la punctul 74 din Liniile directoare din 2007.

(200)

Polonia susține că legislația poloneză adoptă o abordare orizontală și că toate schemele de ajutor sunt reglementate de un set uniform de norme, prevăzute în Legea privind ajutoarele de stat și în normele de punere în aplicare a acesteia. Legea privind ajutoarele de stat impune solicitanților de ajutor să furnizeze, în cererile lor de ajutor, informații privind ajutoarele de stat primite. Polonia susține că secțiunea 6 din Legea privind ajutoarele de stat indică faptul că informațiile prezentate de solicitanți sunt verificate ulterior de autoritățile care acordă ajutorul în raport cu datele din Sistemul de planificare, înregistrare și monitorizare a ajutoarelor de stat. Măsura în care ajutorul poate fi cumulat este definită individual în cadrul fiecărei scheme de ajutor. Polonia ia act de faptul că acordul de grant face trimitere la Regulamentul POEI, inclusiv la secțiunea 12 privind cumularea ajutoarelor din diferite surse.

5.3.2.   Măsurile de ajutor

(201)

Polonia și-a prezentat poziția cu privire la compatibilitatea măsurilor de ajutor cu Liniile directoare din 2007.

5.3.2.1.   Efectul stimulativ

(202)

În considerentul 112 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a pus sub semnul întrebării conformitatea grantului, considerat ajutor ad-hoc în afara unei scheme, cu cerința privind efectul stimulativ prevăzută la punctul 38 din Liniile directoare din 2007. În această privință, Polonia a arătat că, la 2 martie 2011, a transmis PCC o scrisoare de intenție pentru a-i acorda grantul și a furnizat o copie a acesteia.

(203)

În ceea ce privește scutirea fiscală, în urma hotărârii pronunțate de Curtea Administrativă Supremă, Polonia nu a mai susținut că PCC nu a solicitat scutirea fiscală înainte de a demara lucrările la proiect. Autorizația ZES a fost eliberată la 19 februarie 2013. PCC susține că a demarat lucrările la proiect la 5 aprilie 2013.

5.3.2.2.   Intensitatea ajutorului

(204)

În ceea ce privește îndoielile Comisiei cu privire la faptul că măsurile de ajutor combinate s-au menținut în limitele permise ale intensității ajutorului, în conformitate cu punctul 67 din Liniile directoare din 2007 (a se vedea considerentele 113-123 din decizia de inițiere a procedurii), Polonia a făcut trimitere la argumentele sale menționate în considerentele 180-184 și 187-191.

(205)

În ceea ce privește scutirea fiscală, Polonia a constatat că Regulamentul privind ZES prevede că ajutorul este limitat la valoarea maximă permisă în temeiul hărții ajutoarelor regionale (97), că dreptul la ajutor se aplică numai până la atingerea valorilor maxime (98) și că ajutoarele care depășesc pragul de 75 % trebuie notificate Comisiei (99). Restricții similare există și în Legea privind impozitul pe profit (100). Polonia constată, de asemenea, că PCC a declarat că a primit grantul atunci când a depus cererea de scutire fiscală, ceea ce înseamnă că acest aspect va fi avut în vedere la calcularea valorii maxime permise a ajutorului.

(206)

Prin urmare, Polonia consideră că valoarea maximă a ajutorului care a fost acordat PCC prin intermediul măsurilor de ajutor a fost de 23 086 560 EUR (95 797 682 PLN (101)) în valoare actualizată, încadrându-se în limitele permise ale intensității ajutorului.

5.3.2.3.   Controlul cumulului

(207)

Potrivit explicațiilor furnizate de Polonia, cumulul ajutorului sub forma unei scutiri fiscale cu alte forme de ajutor este monitorizat și controlat de autoritățile fiscale competente. Începând din 2015, declarațiile anuale de impunere se depun în format electronic (102). Beneficiarii unei scutiri fiscale acordate pentru activitățile economice desfășurate într-o ZES trebuie să includă o anexă CIT/8S la declarația lor de impunere. Anexa CIT/8S conține informații specifice privind scutirea fiscală a ZES, cum ar fi costurile eligibile suportate pentru investiția relevantă, valoarea ajutorului deja utilizat în cadrul scutirii fiscale și valoarea oricărui alt ajutor primit pentru investiție. Accesul la aceste informații în format electronic înseamnă că autoritățile fiscale pot stabili cu ușurință cuantumul ajutorului de stat la care are dreptul un contribuabil, având în vedere costurile eligibile suportate efectiv și cuantumul ajutorului deja primit. Contribuabilii au obligația de a ține evidențe pe durata termenului de prescripție a recuperării ajutoarelor de stat. Autoritățile administrației fiscale naționale verifică periodic dacă informațiile prezentate într-o selecție de anexe CIT/8S sunt corecte, pentru a asigura conformitatea cu Legea privind impozitul pe profit. Se pot aplica sancțiuni în caz de nerespectare. Prin urmare, Polonia susține că autoritățile fiscale și de control fiscal dispun de mijloacele necesare pentru a verifica în mod eficient dacă ajutorul nu este solicitat în plus față de dreptul la ajutor și pentru a efectua periodic controale în acest sens.

5.3.2.4.   Evaluarea aprofundată

(208)

În ceea ce privește posibila aplicare a punctului 68 din Liniile directoare din 2007, Polonia, în primul rând, a observat că, întrucât a considerat că măsurile de ajutor nu depășeau pragul de 75 % (considerentele 204-206), punctul respectiv nu se poate aplica.

(209)

În al doilea rând, în orice caz, analizând dacă punctul 68 litera (a) sau (b) se aplică măsurilor de ajutor, Polonia a împărtășit opiniile PCC (considerentele 105-112) și a concluzionat că piața produsului este piața globală a AMCA, indiferent de gradul de puritate, iar piața geografică este cel puțin SEE și America de Nord și de Sud (103). Polonia a împărtășit, de asemenea, concluzia PCC (considerentele 113-118) potrivit căreia punctul 68 literele (a) și (b) nu sunt aplicabile măsurilor de ajutor.

5.3.2.5.   Test comparativ

(210)

Polonia susține că efectele pozitive ale măsurilor de ajutor depășesc efectele negative ale acestora. La fel ca PCC (considerentul 124), Polonia subliniază că efectele pozitive ale ajutorului au fost verificate și confirmate de Comisie prin aprobarea de către aceasta a contribuției financiare la proiect din partea FEDR.

(211)

Polonia subliniază că proiectul a creat 160 de locuri de muncă directe, inclusiv locuri de muncă pentru profesioniști cu înaltă calificare, precum și locuri de muncă indirecte, într-o zonă extrem de defavorizată. Pe lângă faptul că este eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, zona (districtul) Poviat Wołowski, unde este amplasat proiectul, este mult mai dezavantajată decât zona în ansamblu. Condițiile de muncă în cadrul PCC sunt semnificativ mai bune decât condițiile standard din regiune.

(212)

Investiția a dus la punerea în aplicare a unor noi procese și soluții organizaționale, precum și la continuarea cercetării în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor de producție în ceea ce privește AMCA. Rezultatele activităților PCC în domeniul cercetării și dezvoltării, care ar fi fost realizate fără ajutor, au fost, de asemenea, puse la dispoziție în cadrul cooperării sale intense cu instituțiile locale de învățământ, absolvenți și studenți.

(213)

Polonia constată, de asemenea, că proiectul a creat sinergii cu alte instalații și activități regionale ale PCC Rokita și, în special, a permis transportul clorului în condiții mai sigure și mai ecologice (104), datorită proximității fabricii de aprovizionare. Procesul inovator utilizat de PCC îmbunătățește eficiența energetică și nu ar fi fost posibil în absența ajutorului.

(214)

Polonia a constatat că observațiile prezentate Comisiei de către părți terțe (considerentele 142-167) au înclinat să confirme opiniile autorităților poloneze cu privire la efectele proiectului.

(215)

În continuare, Polonia împărtășește opinia PCC (considerentele 125 și 126) potrivit căreia proiectul a condus la îmbunătățirea concurenței și a securității aprovizionării, ca urmare a intrării unui nou concurent pe o piață de tip duopol.

(216)

Polonia indică faptul că piața AMCA a fost și este în creștere. În decizia referitoare la cartel, Comisia a constatat o creștere atât în termeni de volum, cât și în termeni valorici în perioada 1996-1998, prezentând-o ca înregistrând o creștere într-un ritm mediu constant. La fel ca PCC (considerentul 129), Polonia susține că această tendință ascendentă constantă este observată în industria chimică în ansamblu, cu excepția unei scăderi bruște în 2009, în special având în vedere creșterea pieței SUA, unde oferta locală este limitată. Polonia reiterează, de asemenea, observațiile PCC (considerentul 131), observând că acțiunile reclamantului nu par să reflecte afirmațiile sale privind supracapacitatea pe piață.

(217)

Polonia a furnizat o serie de rapoarte care erau disponibile la momentul acordării ajutorului, pentru a ilustra condițiile de piață de la momentul respectiv. Rapoartele respective au furnizat o combinație de date și previziuni stabilite.

(218)

În primul rând, raportul SRI din 2011, aflat la dispoziția Comisiei la momentul deciziei de inițiere a procedurii, a furnizat cifrele privind consumul pentru 2007 și 2010, precum și previziunile pentru 2015.

Tabelul 1

Raportul SRI din 2011, cifre pentru consumul de AMCA în kt/an (2007-2015)  (105)

Regiune

2007

2010

2015

(previziuni)

Creștere absolută în perioada 2010-2015

SUA

61,1

56,4

[61 -73 ]

+[5,5 -6,5 ]

Europa de Vest

159,6

148

[150 -180 ]

+[11 -13 ]

Europa Centrală și de Est

19

21

[24 -28 ]

+[3 -3,5 ]

TOTAL Europa

178,6

169

[180 -210 ]

+[14 -16,5 ]

TOTAL Europa + SUA

239,7

225,4

[240 -280 ]

+[18 -22 ]

America de Nord

(SUA, Canada, Mexic)

 

67,4

[70 -82 ]

+[7 -8,5 ]

TOTAL Europa + America de Nord

 

236,4

[230 -280 ]

+[20 -24 ]

America Centrală și de Sud

 

22,5

[25 -30 ]

+[3 -3,5 ]

Total Europa + America

 

258,9

[280 -330 ]

+[22 -27 ]

La nivel mondial

(Europa + America + Orientul Mijlociu + Japonia + Alte țări din Asia + Oceania)

 

716,4

[870 -1 010 ]

+[150 -180 ]

(219)

În urma deciziei de inițiere a procedurii, Polonia a transmis Comisiei raportul Tecnon Orbichem, care conținea date pentru 2007, precum și previziuni pentru 2010, 2014 și 2015.

Tabelul 2

Raportul Tecnon Orbichem, cifre pentru consumul de AMCA în kt/an (2007-2015)

Regiune

2007

2010

2014

2015

Creștere absolută în perioada 2010-2014

Creștere absolută în perioada 2010-2015

America de Nord

(SUA, Mexic, Canada)

76,8

82,9

[90 -108 ]

[90 -108 ]

+[8,2 -9,5 ]

+[11 -12 ]

America de Sud

17,7

20,7

[24 -228,2 ]

[24 -28,2 ]

+[3 -3,6 ]

+[4,2 -4,7 ]

Europa

183,9

185,4

[190 -228 ]

[190 -228 ]

+[11,2 -12,5 ]

+[14 -15,2 ]

Europa + America de Nord

260,7

268,3

[280 -315 ]

[280 -315 ]

+[17 -21 ]

+[22 -26 ]

Europa + America

278,4

289

[300 -360 ]

[300 -360 ]

+[23 -25 ]

+[30 -33 ]

La nivel mondial

609

672

[750 -880 ]

[750 -880 ]

+[90 -105 ]

+[110 -132 ]

(220)

Polonia a furnizat, de asemenea, un raport elaborat pentru PCC de Roland Berger Strategy Consultants în mai 2011, care prevedea că rata combinată de creștere pentru cererea de AMCA în perioada 2010-2015 în Europa și America de Nord ar putea fi de [1,9-2,3]-[3-3,6] % (106). În plus, Polonia a furnizat un raport elaborat pentru PCC de către Kline Group în iunie 2010, care prevedea o viitoare creștere anuală accentuată a volumului consumului, în medie de [1,9-2,3] % și de până la [3-3,6] %, în Europa și America de Nord, în ceea ce privește principalele produse pentru care se utilizează AMCA.

(221)

Polonia constată că datele furnizate indică faptul că piața AMCA a înregistrat o creștere în perioada relevantă, iar creșterea sa a depășit rata medie anuală de creștere din SEE. Piața AMCA nu a cunoscut un declin absolut (adică nu a avut o rată de creștere negativă), iar Polonia susține că aceasta nu s-a aflat în declin relativ, deoarece piața a înregistrat o creștere semnificativ mai mare decât PIB-ul SEE pentru perioada 2010-2015.

(222)

În plus, Polonia sugerează că, întrucât primul an de funcționare a proiectului ar fi 2016, pentru evaluarea capacității pieței AMCA ar fi oportună utilizarea ca bază a perioadei 2010-2016 (sau chiar o perioadă mai lungă). Polonia sugerează că, presupunând o rată anuală de creștere de [2-2,4] % pe piața europeană și americană pentru perioada respectivă, creșterea ar fi aproape echivalentă cu capacitatea adăugată de proiect.

(223)

Polonia constată în continuare că reclamantul și Akzo Nobel (în prezent Nouryon) au luat decizii de a investi pe piața AMCA (107), confirmând previziunile PCC referitoare la creșterea consumului de AMCA după 2016. Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora investițiile private au fost deturnate de pe piață ca urmare a ajutorului acordat PCC, sau capacitatea creată de proiect a exclus piața, sunt incorecte.

(224)

În plus, Polonia este de acord cu afirmația PCC (considerentul 130) potrivit căreia abordarea reclamantului de a adăuga pur și simplu capacități nominale pentru a susține că piața AMCA este supraaprovizionată este incorectă și că piața europeană și cea americană prezintă, în fapt, un deficit de aprovizionare aproximativ de valoarea capacității create de proiect. Polonia a clarificat faptul că, deși capacitatea nominală a proiectului era de 42 kt/an, capacitatea sa efectivă ar fi de cel mult [34-40] kt/an (108), din care aproximativ [...].

6.   EVALUAREA MĂSURILOR DE AJUTOR

6.1.   Evaluarea existenței unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat

(225)

Comisia a concluzionat, în considerentul 62 din decizia de inițiere a procedurii, că măsurile de ajutor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat (considerentul 53). Acest lucru nu a fost contestat de autoritățile poloneze.

(226)

Prin urmare, Comisia confirmă că măsurile de ajutor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

6.2.   Compatibilitatea ajutorului

(227)

Comisia consideră că este oportun să înceapă evaluarea sa finală cu o examinare a compatibilității măsurilor de ajutor pe baza Liniilor directoare din 2007.

(228)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la compatibilitatea măsurilor de ajutor, considerate ajutoare ad-hoc, cu punctele 38, 67 și 71 din Liniile directoare din 2007 (considerentele 74-78). Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la obligația sa de a aplica criteriile prevăzute la punctul 68 din Liniile directoare în cazul măsurilor de ajutor sau dacă rezultatele acestor teste ar conduce la necesitatea de a efectua o evaluare aprofundată (considerentul 79). În plus, Comisia a constatat că, deși nu era necesar să aplice aceste criterii sau dacă rezultatul acestor criterii nu necesita o evaluare aprofundată, nu putea stabili că echilibrul efectelor măsurilor de ajutor era în mod clar pozitiv (considerentul 80).

(229)

Comisia consideră că este oportun să înceapă evaluarea sa finală cu o examinare a compatibilității măsurilor de ajutor pe baza acestor puncte.

6.2.1.   Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 38 din Liniile directoare din 2007

(230)

Punctul 38 (109) din Liniile directoare din 2007 prevede că, în cazul unui ajutor ad-hoc, autoritatea competentă trebuie să fi emis o scrisoare de intenție potrivit căreia va acorda ajutorul înainte de începerea lucrărilor la proiect, sub rezerva autorizării măsurii de către Comisie. În cazul în care lucrările încep înainte de îndeplinirea condițiilor prevăzute la acest punct, întregul proiect va pierde dreptul la ajutor.

6.2.1.1.   Demararea lucrărilor

(231)

Pentru a stabili dacă măsurile de ajutor au respectat punctul 38 din Liniile directoare din 2007, în primul rând trebuie să fie stabilit momentul în care PCC a demarat lucrările la proiect.

(232)

Comisia ia act de litigiul dintre PCC și Polonia în ceea ce privește demararea lucrărilor (considerentele 46-48). În plus, Comisia ia act de poziția exprimată în hotărârea Curții Administrative Supreme (considerentul 49), adoptată în urma evenimentelor descrise în considerentele 46-48. Comisia amintește, în acest context, că are competența exclusivă de a aprecia compatibilitatea măsurilor de ajutor cu piața internă (110) și trebuie să efectueze propria evaluare. Comisia poate lua în considerare poziția adoptată în hotărârea Curții Administrative Supreme.

(233)

În sensul punctului 38 din Liniile directoare din 2007, „începerea lucrărilor” înseamnă fie începerea lucrărilor de construcție, fie prima comandă fermă de echipamente, excluzând studiile de prefezabilitate (111).

(234)

PCC susține că, înainte de a depune cererea de scutire fiscală, a efectuat doar studii de prefezabilitate. Comisia ia act de faptul că PCC a explicat că, din cauza caracterului inovator și complex al proiectului, a decis să instituie o instalație-pilot pentru a testa fezabilitatea proiectului, înainte de a se angaja să îl realizeze (considerentul 90). Această instalație-pilot ocupa o suprafață mică, nu era fixată permanent, putea fi demontată cu ușurință, nu necesita lucrări de construcție și, în fapt, a fost transferată către Siemens imediat după recepție (considerentul 91). Costul total al proiectului-pilot a fost de 150 000 EUR, din care 5 814 EUR (23 854,19 PLN) au fost suportate în octombrie 2012 (considerentul 92). În cazul în care rezultatele proiectului-pilot ar fi fost nesatisfăcătoare, PCC ar fi fost în măsură să se retragă din proiect și să își recupereze costurile (considerentul 93). În cursul investigației sale, Comisia nu a primit nicio informație care să pună sub semnul întrebării veridicitatea observațiilor PCC.

(235)

În aceste condiții, Comisia consideră că lucrările la instalația-pilot nu ar trebui considerate ca reprezentând începerea lucrărilor. În special, Comisia constată faptul că, deși instalația-pilot era necesară pentru a testa fezabilitatea proiectului și pentru a identifica un catalizator adecvat, aceasta nu constituia parte integrantă din proiect. Instalația-pilot ocupa o suprafață mică, nu era fixată permanent și a fost transferată la sediul Siemens din Germania, imediat după recepție. Comisia constată că PCC avea un plan de a dispune de proprietatea intelectuală legată de instalația-pilot, în cazul în care ar fi decis să nu continue proiectul (considerentul 93). În plus, costul instalației-pilot a fost doar marginal în comparație cu costurile proiectului în ansamblu. Comisia nu consideră că asumarea angajamentului în ceea ce privește instalația-pilot a constituit o obligație pentru PCC de a efectua întreaga investiție. Prin urmare, ar trebui să se considere că instalația-pilot constituie un studiu de prefezabilitate pentru proiect, care nu declanșează „începerea lucrărilor” în sensul punctului 38 din Liniile directoare din 2007.

(236)

Comisia ia act de faptul că PCC a furnizat dovezi în sprijinul demarării lucrărilor de construcție la 5 aprilie 2013 și și-a asumat primul angajament ferm de a comanda echipamente legate de proiect la 16 august 2013 (considerentul 89). Niciuna dintre informațiile colectate în cadrul investigațiilor aprofundate nu indică faptul că PCC și-a asumat, în afară de instalația-pilot, orice alte angajamente legate de proiect care au precedat depunerea cererii de ajutor. Prin urmare, Comisia consideră că „începerea lucrărilor” la proiect a avut loc la 5 aprilie 2013.

6.2.1.2.   Punctul 38: grantul

(237)

În considerentul 112 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că, potrivit celor prezentate, grantul nu îndeplinea condiția prevăzută la punctul 38 din Liniile directoare din 2007, considerat ajutor ad-hoc.

(238)

Comisia ia act de faptul că PCC și-a depus cererea de grant la 15 decembrie 2010. Astfel cum s-a stabilit în cursul procedurii oficiale de investigare, la 2 martie 2011, autoritățile poloneze s-au adresat în scris PCC, informând-o că intenționau să îi acorde grantul (considerentul 202). În scrisoarea respectivă, autoritățile poloneze au solicitat PCC să furnizeze documentația pentru „confirmarea ajutorului de către Comisia Europeană” (considerentul 30). La 12 aprilie 2012, autoritățile poloneze au încheiat acordul de grant cu PCC, care indica faptul că, pentru „proiectele mari”, plata grantului va face obiectul aprobării de către Comisie sau al regimului de aprobare, în conformitate cu Regulamentul CE nr. 659/1999 (considerentul 31). De asemenea, acordul de grant făcea trimitere, printre altele, la Regulamentul POEI (astfel cum a fost modificat) și la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 31).

(239)

Prin urmare, Comisia consideră că, înainte de începerea lucrărilor la proiect, autoritățile poloneze nu numai că au emis o scrisoare de intenție de acordare a grantului către PCC, ci au emis chiar documentul de acordare în sine.

(240)

În scrisoarea din 2 martie 2011, autoritățile poloneze au indicat că ajutorul trebuia să fie confirmat de Comisie. Acordul de grant a evocat Regulamentul POEI (astfel cum a fost modificat), care indica faptul că, în cazul în care proiectul primește un ajutor de peste 30 de milioane EUR, acesta trebuie notificat Comisiei (considerentul 31). Acest aspect a presupus că, în cazul în care proiectul ar primi o sumă mai mică decât valoarea ajutorului, nu s-ar impune notificarea sa. Aceasta corespunde cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, la care s-a făcut trimitere, de asemenea, în acordul de grant (considerentul 31). În aceste circumstanțe, Comisia consideră că autoritățile poloneze au indicat PCC că grantul a fost acordat sub rezerva aprobării de către Comisie, în măsura în care acest lucru era impus de dreptul Uniunii. Prin urmare, autoritățile poloneze au respectat punctul 38 din Liniile directoare din 2007 în această privință.

(241)

În orice caz, Comisia arată că, potrivit jurisprudenței Uniunii, pentru a evalua existența unei scrisori de intenție în sensul punctului 38 din Liniile directoare din 2007, acesteia îi revine sarcina de a evalua împrejurările fiecărui caz în parte pentru a stabili dacă perspectiva acordării ajutorului era suficient de probabilă pentru îndeplinirea criteriului privind stimulentul. În special, Comisia trebuie să țină seama de forma și de natura exactă a actelor care emană de la autoritățile naționale competente, precum și de alte împrejurări relevante pentru a evalua existența elementului stimulativ (112).

(242)

Aplicând acest raționament, Comisia consideră că aspectul esențial pentru a stabili dacă cerințele prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007 sunt îndeplinite în acest caz este dacă se poate concluziona că PCC nu a început lucrările la proiect până când nu a considerat că exista o probabilitate rezonabilă de a primi grantul. În această privință, Comisia constată că PCC a început lucrările la proiect la 5 aprilie 2013 (considerentul 236), la aproape un an întreg după ce a primit nu numai o scrisoare de intenție, ci și instrumentul efectiv de acordare a ajutorului, din partea autorităților poloneze (considerentul 239).

(243)

Prin urmare, Comisia concluzionează că autoritățile poloneze au emis o scrisoare de intenție de acordare a grantului către PCC, astfel cum se prevede la punctul 38, înainte de începerea lucrărilor la 5 aprilie 2013.

(244)

Astfel, Comisia concluzionează că grantul îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007.

6.2.1.3.   Punctul 38: scutirea fiscală

(245)

În considerentele 109-111 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că, potrivit celor prezentate, scutirea fiscală nu îndeplinea condiția prevăzută la punctul 38 din Liniile directoare din 2007, considerată ajutor ad-hoc.

(246)

Comisia reamintește că, la momentul deciziei de inițiere a procedurii, Polonia a considerat că PCC începuse lucrările la proiect înainte de a depune cererea de scutire fiscală (considerentele 46 și 47), iar Comisia și-a exprimat în prealabil acordul cu privire la această concluzie (considerentul 57).

(247)

În urma examinării informațiilor furnizate, Comisia a concluzionat că lucrările la proiect au început la 5 aprilie 2013 (considerentul 236).

(248)

PCC a depus o cerere pentru eliberarea unei autorizații în vederea desfășurării de activități economice în ZES, cu scopul de a beneficia de scutirea fiscală, la 11 februarie 2013 (considerentul 40). La 12 februarie 2013, administratorul ZES a convenit să acorde PCC autorizația ZES, astfel cum reiese din raportul de negociere (considerentul 41). La 19 februarie 2013, administratorul ZES a emis autorizația ZES, care a acordat PCC scutirea fiscală (considerentul 42).

(249)

În aceste condiții, autoritățile poloneze nu numai că au emis o scrisoare de intenție (și au confirmat eligibilitatea PCC pentru ajutor) de acordare a scutirii fiscale către PCC înainte ca aceasta să înceapă lucrările la proiect, ci au emis chiar documentul de acordare în sine.

(250)

Comisia constată că nici raportul de negociere, nici autorizația ZES nu au indicat faptul că intenția autorităților poloneze de a acorda ajutorul era condiționată de aprobarea ajutorului de către Comisie. Cu toate acestea, Comisia ia act de poziția autorităților poloneze potrivit căreia autorizația ZES nu este un act de sine stătător și că temeiuri juridice diferite sunt încorporate în aceasta spre referință (considerentele 188-190).

(251)

În această privință, Comisia reamintește că invitația de participare la licitație la care PCC a răspuns prin depunerea cererii de scutire fiscală a indicat că autorizația ZES va fi emisă în temeiul Legii privind ZES și al Regulamentului privind ZES. La depunerea cererii, PCC a acceptat condițiile negocierilor și caietul de sarcini, fără rezerve (considerentul 40). În caietul de sarcini s-a menționat că negocierile se vor desfășura, printre altele, pe baza Legii privind ZES și a Regulamentului privind ZES. În plus, raportul de negociere confirmă că PCC a fost informată cu privire la faptul că autorizația ZES va fi eliberată sub rezerva, printre altele, a Regulamentului privind ZES și a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 (considerentul 41).

(252)

Prin urmare, Comisia este de acord cu faptul că autorizația ZES nu a fost un act de sine stătător și că actele juridice menționate – în special Legea privind ZES și Regulamentul privind ZES – au fost încorporate în aceasta, spre referință. În consecință, dispozițiile acestor acte se aplicau scutirii fiscale acordate PCC.

(253)

În această privință, Comisia constată că, potrivit secțiunii 4 alineatul (5) din Regulamentul privind ZES, atunci când valoarea ajutorului pentru un proiect mare de investiții depășește 75 % din valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat pentru realizarea de investiții cu cheltuieli eligibile echivalente cu 100 de milioane EUR, aplicând plafoanele standard ale ajutoarelor aplicabile întreprinderilor mari conform hărții ajutoarelor regionale aprobate la data acordării ajutorului, se impune notificarea Comisiei în acest sens. Acest aspect a presupus că, în cazul în care proiectul ar primi o sumă mai mică decât valoarea ajutorului, nu s-ar impune notificarea sa. Aceasta corespunde cerinței de notificare a ajutoarelor pentru proiecte mari de investiții, prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În aceste circumstanțe, Comisia consideră că autorizația ZES a fost eliberată sub rezerva aprobării de către Comisie, în măsura în care o astfel de aprobare era impusă de dreptul Uniunii.

(254)

În plus, Comisia reamintește că aspectul esențial pentru a stabili dacă cerințele prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007 sunt îndeplinite este dacă se poate concluziona că PCC nu a început lucrările la proiect până când nu a considerat că exista o probabilitate rezonabilă de a beneficia de scutirea fiscală (considerentul 242). În această privință, Comisia constată că, atunci când PCC a început lucrările la proiect la 5 aprilie 2013 (considerentul 236), aceasta primise nu numai o scrisoare de intenție de acordare a ajutorului, ci și instrumentul efectiv de acordare a ajutorului, din partea autorităților poloneze (considerentul 249).

(255)

Prin urmare, Comisia concluzionează că autoritățile poloneze au emis o scrisoare de intenție de acordare a scutirii fiscale către PCC, astfel cum se prevede la punctul 38, înainte de începerea lucrărilor la 5 aprilie 2013.

(256)

Astfel, Comisia concluzionează că scutirea fiscală îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007.

6.2.1.4.   Punctul 38: măsurile de ajutor

(257)

În concluzie, Comisia consideră că măsurile de ajutor (atât grantul, cât și scutirea fiscală) acordate PCC îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007 (considerentele 244 și 256).

6.2.2.   Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 67 din Liniile directoare din 2007

(258)

Punctul 67 (113) din Liniile directoare din 2007 prevede un plafon ajustat al ajutoarelor regionale pentru proiectele mari de investiții. Pentru a stabili dacă măsurile de ajutor respectă acest plafon, este necesar, în primul rând, să se stabilească cuantumul costurilor eligibile care trebuie luate în considerare pentru calcularea intensității ajutorului, apoi, în al doilea rând, să se verifice dacă măsurile de ajutor respectă acest plafon.

6.2.2.1.   Costuri eligibile

(259)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că nu i-a fost clar motivul pentru care PCC a furnizat costuri eligibile diferite pentru proiect în cererile de grant și de scutire fiscală și a considerat că suma indicată în cererea de grant era adecvată (considerentul 76).

(260)

Comisia ia act de explicațiile furnizate de Polonia (considerentele 180-184) și de PCC (considerentele 85-88) cu privire la motivul pentru care costurile eligibile pe baza cărora PCC a solicitat grantul au fost diferite de cele menționate în cererea de scutire fiscală. În esență, Polonia și PCC susțin că, între depunerea cererii de grant și a cererii de scutire fiscală, PCC a primit consiliere din partea unui terț care a determinat-o să își majoreze costurile estimate. Întrucât proiectul nu ar fi suficient de profitabil pentru a fi realizat având în vedere această creștere, PCC a solicitat acordarea unui ajutor suplimentar, sub forma scutirii fiscale.

(261)

Comisia reamintește că PCC a demarat lucrările la proiect la 5 aprilie 2013 (considerentul 236) și a depus cererea de scutire fiscală la 11 februarie 2013 (considerentul 40). Întrucât PCC nu demarase lucrările atunci când a depus cererea de scutire fiscală, aceasta putea depune o cerere de ajutor suplimentar pentru proiect.

(262)

Comisia recunoaște că, atunci când PCC a depus cererea de grant, a declarat că grantul i-ar fi suficient pentru realizarea proiectului în Polonia (considerentul 30). În plus, Comisia ia act de faptul că, atunci când a semnat acordul de grant la 4 aprilie 2012, PCC a acceptat că orice creștere a costurilor proiectului ar fi neeligibilă pentru sprijin și ar fi suportată de PCC (considerentul 31).

(263)

În această privință, Comisia este de acord cu Polonia (considerentul 184), în sensul în care dobândirea dreptului la grant de către PCC nu a obligat-o să realizeze proiectul. În plus, Comisia nu consideră că acordul de grant a împiedicat PCC să depună cereri pentru un alt ajutor de stat în cazul creșterii costurilor, ci a indicat mai degrabă că, în temeiul acordului de grant, POEI nu va mai furniza niciun alt ajutor într-un astfel de caz.

(264)

Polonia a prezentat PCC o copie a raportului furnizat de Siemens (considerentul 182), potrivit căruia costul proiectului ar trebui majorat la [66 340 000-80 340 000 EUR] ([72 290 000-87 500 000 EUR], în cazul în care ar fi inclus un provizion pentru situații neprevăzute) (114). Comisia constată, în această privință, că Polonia a explicat faptul că revizuirea estimărilor de cost pentru astfel de proiecte în timp constituie o practică a industriei (considerentul 183). Comisia constată că analiza financiară prezentată de PCC împreună cu cererea de scutire fiscală a indicat costuri de investiții în valoare de 301 478 910 PLN (considerentul 40). Această cerere și planul său de afaceri justificativ indicau costuri eligibile de maximum 300 000 000 PLN (considerentul 40). Deși aceste sume nu sunt identice, ele se mențin în același ordin de mărime (fără a ține seama de provizionul pentru situații neprevăzute din raportul Siemens (115)); Comisia constată, de asemenea, că acestea au fost exprimate în monede diferite, ceea ce ar fi putut conduce la discrepanțe, în funcție de cursurile de schimb utilizate. Prin urmare, suma maximă solicitată și acordată în autorizația ZES (116) este justificată de raportul Siemens și de analiza financiară depusă odată cu cererea de scutire fiscală.

(265)

În consecință, Comisia consideră că, atunci când se evaluează dacă valoarea maximă cumulată a ajutorului acordat PCC a respectat plafonul aplicabil, ar trebui luat în considerare cuantumul indicat în autorizația ZES.

6.2.2.2.   Valoarea maximă a ajutorului

(266)

După stabilirea costurilor eligibile, valoarea maximă a ajutorului disponibil pentru proiect trebuie stabilită utilizând formula prevăzută la punctul 67 din Liniile directoare din 2007: valoarea maximă a ajutorului = R × (50 + 0,50 × B + 0,34 × C), unde R este plafonul neajustat al ajutorului regional, B reprezintă cheltuielile eligibile cuprinse între 50 de milioane EUR și 100 de milioane EUR, iar C reprezintă cheltuielile eligibile mai mari de 100 de milioane EUR.

(267)

Luând în considerare valoarea maximă a costurilor eligibile de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (actualizată), formula trebuie aplicată după cum urmează: 40 % x (50 de milioane + 0,5 × 15 143 935 + 0,34 × 0). Rezultă astfel o valoare maximă a ajutorului de 23 028 787 EUR (95 981 681 PLN) (117). Exprimată ca intensitate a ajutorului, și anume 35 % din costurile eligibile.

(268)

Comisia trebuie să stabilească dacă măsurile de ajutor au respectat plafonul respectiv. În ceea ce privește grantul, acesta se menține în mod clar sub plafonul respectiv. Autorizația ZES în sine nu menționează măsura de ajutor anterioară și nu conține nicio dispoziție care să împiedice depășirea plafonului în cauză de către valoarea totală a ajutorului regional pentru investiții în cadrul proiectului (sub forma scutirii fiscale și a grantului).

(269)

Cu toate acestea, Comisia constată că PCC declarase că primise grantul la data depunerii cererii de scutire fiscală (considerentul 40). Prin urmare, autoritățile poloneze aveau cunoștință de faptul că PCC beneficiase deja de grant atunci când au decis să îi acorde scutirea fiscală.

(270)

În plus, autorizația ZES nu este un act de sine stătător și diverse alte dispoziții legale sunt încorporate în aceasta spre referință, în special, Regulamentul privind ZES (considerentul 252). În această privință, Comisia ia act de faptul că Regulamentul privind ZES a stabilit intensitățile maxime ale ajutorului, valoarea maximă permisă a ajutorului pentru proiecte mari de investiții și cerința ca scutirea fiscală, coroborată cu orice alt ajutor, să nu depășească nivelurile maxime de sprijin în cadrul ajutoarelor regionale (considerentul 188). Limitările privind ajutoarele prevăzute în dispozițiile respective ale Regulamentului privind ZES se aliniază limitărilor privind ajutoarele prevăzute în Liniile directoare din 2007. Prin urmare, Comisia consideră că respectivele dispoziții, care sunt încorporate în autorizația ZES, ar trebui să acționeze astfel încât cuantumul maxim al ajutorului acordat în temeiul autorizației ZES să nu depășească valoarea maximă permisă de Liniile directoare din 2007.

(271)

În aceste circumstanțe, Comisia constată că valoarea ajutorului pe care PCC îl poate primi sub forma scutirii fiscale ar trebui înțeleasă ca valoarea maximă a ajutorului disponibil pentru proiect pe baza costurilor eligibile prevăzute în autorizația ZES (considerentul 267), minus suma primită sub formă de grant (considerentul 31).

(272)

Având în vedere această constatare, confirmată de autoritățile poloneze, valoarea totală a ajutorului regional pentru investiții acordat proiectului prin intermediul grantului și al scutirii fiscale nu depășește valoarea maximă permisă a ajutorului în temeiul Liniilor directoare din 2007.

6.2.2.3.   Concluzii: punctul 67

(273)

Având în vedere considerațiile prezentate în considerentele 259-272, Comisia concluzionează că măsura de ajutor îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 67 din Liniile directoare din 2007.

6.2.3.   Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 71 din Liniile directoare din 2007

(274)

Punctul 71 (118) din Liniile directoare din 2007 precizează că, în cazul în care ajutorul se acordă concomitent în temeiul mai multor scheme regionale sau în combinație cu ajutorul ad-hoc, plafoanele intensității ajutoarelor se aplică ajutorului total.

(275)

Având în vedere constatările de la considerentele 271 și 272, Comisia constată că grantul și scutirea fiscală, împreună, au fost acordate PCC numai în măsura în care acestea nu au depășit intensitățile maxime permise ale ajutorului în temeiul Liniilor directoare din 2007. Cumularea ajutorului sub forma unei scutiri fiscale cu alte forme de ajutor este monitorizată și controlată de autoritățile fiscale competente, care dispun de mijloacele necesare pentru a verifica în mod eficace că nu se solicită ajutor excedentar și pentru a impune sancțiuni în caz de nerespectare (considerentul 207). Ca observație subsidiară, Comisia constată că, până în prezent, PCC a primit o valoare mult mai mică decât valoarea maximă posibilă a ajutorului sub forma unei scutiri fiscale (considerentul 192), ceea ce nu indică nicio preocupare deosebită în ceea ce privește monitorizarea cumulului ajutorului acordat PCC.

(276)

Astfel, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 71 din Liniile directoare din 2007.

6.2.4.   Compatibilitatea cu Liniile directoare din 2007

(277)

Astfel, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor îndeplinesc condițiile prevăzute la punctele 38, 67 și 71 din Liniile directoare din 2007 (considerentele 257, 273 și 276). Comisia reamintește că, în decizia de inițiere a procedurii, și-a exprimat doar îndoielile cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu aceste puncte (considerentul 228). Întrucât nu a exprimat îndoieli cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu celelalte dispoziții prevăzute în liniile directoare menționate, aceasta a recunoscut implicit că nu avea îndoieli în această privință (119). Cu toate acestea, pentru a evita orice îndoială, Comisia constată că, în opinia sa, măsurile de ajutor îndeplinesc celelalte cerințe prevăzute în Liniile directoare din 2007, după cum urmează:

(a)

în conformitate cu punctul 9, măsurile de ajutor nu sunt acordate unei întreprinderi aflate în dificultate (considerentele 30 și 40);

(b)

în conformitate cu punctul 10, măsurile de ajutor au contribuit la o strategie regională coerentă. În special, grantul a fost acordat în temeiul POEI (considerentul 31), în timp ce scutirea fiscală a fost acordată în temeiul politicii de utilizare a ZES pentru a accelera dezvoltarea (considerentul 36). În plus, măsurile de ajutor nu ar conduce la denaturări inacceptabile ale concurenței (considerentul 311);

(c)

în conformitate cu punctul 34, măsurile de ajutor se referă la o investiție inițială (considerentul 18);

(d)

în conformitate cu punctul 36, valoarea ajutorului se calculează în funcție de costurile investițiilor în active corporale (considerentele 18 și 267);

(e)

în conformitate cu punctul 37, ajutorul ia forma unei subvenții și a unei scutiri de impozite (considerentele 23 și 35);

(f)

în conformitate cu punctul 39, PCC a adus o contribuție financiară de peste 25 % din costurile eligibile ale proiectului, într-o formă care nu implică ajutor public (considerentul 40);

(g)

în conformitate cu punctul 40, intensitatea ajutorului pentru măsurile de ajutor se calculează în termeni de ESB (considerentele 267 și 272) și

(h)

în conformitate cu punctul 54, activele achiziționate ar trebui să fie noi (considerentul 18).

(278)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor respectă cerințele de compatibilitate în sine prevăzute în Liniile directoare din 2007.

6.2.5.   Aplicarea punctului 68 din Liniile directoare din 2007

(279)

După ce a concluzionat că măsurile de ajutor îndeplinesc cerințele în sine prevăzute în Liniile directoare din 2007 (considerentul 278), Comisia trebuie să evalueze acum dacă se impune o evaluare aprofundată a măsurilor de ajutor în temeiul punctului 68 din liniile directoare respective.

(280)

Punctul 68 (120) din Liniile directoare din 2007 prevede că, atunci când valoarea totală a ajutorului din toate sursele depășește pragul de 75 % (considerentul 97), Comisia trebuie să aplice criteriile prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b). În cazul în care ajutorul îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 68 litera (a) sau (b), ajutorul poate fi aprobat numai după o evaluare aprofundată.

(281)

Pragul de 75 % aplicabil în acest caz este de 30 de milioane EUR. Astfel cum a remarcat PCC, acest fapt nu este contestat (considerentul 97). Valoarea maximă a ajutorului acordat PCC pentru proiect a fost de 23 028 787 EUR (95 981 681 PLN) (considerentele 267-272). Astfel, valoarea totală a ajutorului din toate sursele pentru proiect nu depășește pragul de 75 %.

(282)

Prin urmare, Comisia concluzionează că punctul 68 nu se aplică, fără a se impune efectuarea testelor prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) din Liniile directoare din 2007. Astfel, nu este necesară efectuarea unei evaluări aprofundate a ajutorului acordat PCC, în conformitate cu criteriile prevăzute la punctul 68.

6.2.6.   Test comparativ

(283)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile de ajutor îndeplinesc condițiile prevăzute la punctele 38 (considerentul 257), 67 (considerentul 273) și 71 (considerentul 276) din Liniile directoare din 2007. Prin urmare, ele îndeplinesc cerințele de compatibilitate în sine în ceea ce privește aceste linii directoare. În plus, Comisia a concluzionat că măsurile de ajutor nu declanșează necesitatea de a efectua o evaluare aprofundată în temeiul punctului 68 din Liniile directoare din 2007 (considerentul 282).

(284)

Indiferent de rezultatul testelor prevăzute la punctul 68, pentru a concluziona cu privire la compatibilitatea măsurilor de ajutor în temeiul Liniilor directoare din 2007, Comisia trebuie să stabilească dacă efectele pozitive ale ajutorului depășesc efectele negative, în cazul în care are îndoieli în această privință (121).

(285)

Comisia ia act de faptul că Polonia a acordat grantul în aprilie 2012 și scutirea fiscală în februarie 2013. Prin urmare, este oportun să se analizeze circumstanțele de fapt și datele disponibile în forma existentă la momentul respectiv.

6.2.6.1.   Beneficii regionale

(286)

Comisia constată că proiectul aduce o contribuție pozitivă substanțială la dezvoltarea regională, care este scopul ajutoarelor de stat regionale, cum ar fi măsurile de ajutor care fac obiectul examinării. În special, Comisia ia act de următoarele avantaje ale proiectului, care ar fi putut fi prevăzute la momentul acordării măsurilor de ajutor:

(a)

proiectul este situat într-o zonă „a”, care, pentru perioada 2007-2013, a avut un PIB pe cap de locuitor de doar 47,52 % din media UE-25. În plus, zona specifică în care este situat proiectul este chiar mai dezavantajată decât zona în ansamblu și, în perioada anterioară investiției, a înregistrat o rată a șomajului de 21,6 %, din care 46 % erau șomeri de lungă durată (considerentul 135).

(b)

proiectul are ca rezultat crearea a aproximativ 150 de locuri de muncă directe, inclusiv posturi pentru profesioniști cu înaltă calificare, precum și crearea de locuri de muncă indirecte și de oportunități de afaceri pentru furnizori și colaboratori (considerentele 148-157, 165, 168 și 211). Condițiile de muncă ale PCC includ în special oportunități de formare pentru personal (considerentul 147). PCC cooperează cu universitățile și comunitățile de studenți (considerentul 137);

(c)

activitățile de cercetare și dezvoltare ale PCC generează inovare în zonă și în sectorul industrial, propagarea cunoștințelor și punerea în aplicare a unor noi procese și soluții organizaționale, inclusiv în domeniul tehnologiei AMCA. Rezultatele activităților de cercetare ale PCC au fost puse la dispoziție în cadrul unei cooperări intense cu institutele locale de învățământ, absolvenți și studenți (considerentele 138, 151, 155, 158, 160, 163, 164, 166 și 212);

(d)

investiția în proiect stimulează investițiile în garanții reale și spiritul antreprenorial în regiune efectuate de către alte firme (considerentele 138, 158, 159, 161 și 162);

(e)

investiția creează sinergii semnificative cu alte fabrici din Grupul PCC, care contribuie la reducerea consumului de energie electrică și a emisiilor de CO2 și la evitarea transportului rutier de materiale periculoase (considerentele 139, 154, 164, 166 și 213); și

(f)

proiectul are ca rezultat transferuri semnificative de natură fiscală către bugetul public, îmbunătățirea infrastructurii industriale din zonă, avantaje pentru întreprinderile locale, reducerea șomajului și îmbunătățirea cooperării la nivel regional, național și internațional (considerentele 141, 148, 159, 162 și 163).

6.2.6.2.   Efecte negative potențiale: supracapacitate

(287)

Comisia ia act de faptul că, potrivit celor susținute de reclamant, proiectul a vizat o piață cu capacitate în exces (considerentul 51).

(288)

Pentru a evalua dacă proiectul a vizat o piață cu capacitate în exces și, în caz afirmativ, impactul pe care l-ar avea asupra testului comparativ, trebuie să se stabilească mai întâi piețele relevante de produse și piețele geografice.

6.2.6.2.1.   Piața relevantă a produsului

(289)

Comisia constată că, potrivit celor susținute de reclamant, piața relevantă a produsului este piața pentru AMCA UP (considerentul 51 și considerentele 135 și 136 din decizia de inițiere a procedurii), în timp ce Polonia și PCC susțin că aceasta este piața pentru AMCA în ansamblu (considerentele 105-108 și 209).

(290)

Comisia reamintește că, potrivit punctului 69 din Liniile directoare din 2007, piața relevantă a produsului „cuprinde produsul în cauză și substituenții săi, considerați astfel de către consumator (din motive care țin de caracteristicile produsului, prețuri și scopul în care va fi folosit) sau de către producător (datorită flexibilității instalațiilor de producție)” (sublinierea noastră). Prin urmare, Comisia consideră că, în cazul în care fie consumatorul, fie producătorul susțin că diferitele clase de puritate ale AMCA sunt substituibile, acestea ar trebui considerate ca făcând parte din aceeași piață a produsului.

(291)

Comisia constată, în primul rând, că diferitele rapoarte de piață furnizate de Polonia (considerentele 217-219) nu fac distincție între clasele de puritate, ci mai degrabă tratează piața AMCA în ansamblu. În plus, informațiile referitoare la piață furnizate de reclamant în cursul etapei de examinare preliminară (a se vedea considerentul 26 din decizia de inițiere a procedurii) nu fac distincție între clasele de puritate, ci se referă la piața AMCA în ansamblu. În practica sa decizională anterioară, Comisia a constatat că nu par să existe suficiente indicii că diferitele clase de puritate justifică segmentarea pieței produsului și a avut în vedere piața AMCA în ansamblu (122).

(292)

În ceea ce privește cererea, Comisia ia act de faptul că reclamantul susține că există cel puțin două piețe distincte pentru produsele AMCA: una pentru cele mai ridicate două niveluri de puritate și una pentru cele mai scăzute două niveluri de puritate (considerentul 136 din decizia de inițiere a procedurii), în timp ce PCC susține că utilizarea gradului de puritate AMCA depinde mai degrabă de alegerile făcute de clienți decât de limitările legate de caracteristicile produsului, prețul și scopul în care va fi folosit (considerentul 105). Comisia constată că utilizările generale ale AMCA (considerentul 21) sunt în mare măsură aceleași, indiferent de puritate. Pentru unele utilizări specifice ale AMCA, clienții pot prefera un grad de puritate mai ridicat.

(293)

În orice caz, în ceea ce privește oferta, Comisia constată că reclamantul, Nouryon (fostă Akzo Nobel) și PCC, dispun de flexibilitate deplină prin intermediul instalațiilor lor de producție pentru a produce AMCA din toate clasele de puritate (considerentul 106). Prin urmare, reiese că, din perspectiva ofertei, diferitele grade de puritate ale AMCA ar trebui considerate substituenți. În consecință, Comisia concluzionează că, având în vedere gradul ridicat de substituibilitate din perspectiva ofertei și absența unor indicatori semnificativi privind lipsa substituibilității la nivelul cererii, nu este oportun să se împartă și mai mult piața pentru AMCA și că piața relevantă a produsului este cea a AMCA, indiferent de gradul de puritate.

6.2.6.2.2.   Piața geografică relevantă

(294)

Comisia constată că, potrivit celor susținute de reclamant, SEE este piața geografică relevantă (considerentul 51), în timp ce Polonia și PCC susțin că aceasta este cel puțin zona care acoperă SEE, America de Nord și America de Sud (considerentele 109-112 și 209).

(295)

Comisia constată că practica sa decizională anterioară nu este concludentă în această privință. Deși, în decizia sa privind o fuziune între Akzo și Nobel Industries din 1994 (123), Comisia a considerat oportun să examineze piața AMCA din Europa Occidentală, în anul 2020, Comisia a arătat că este posibil ca această piață să nu mai fie relevantă și a lăsat deschisă definirea pieței geografice a AMCA (124).

(296)

În primul rând, Comisia constată că reclamantul însuși, care are sediul în Uniune, pare să fie un exportator important cel puțin către piețele Americii de Nord și de Sud (considerentul 111). Acest fapt pare să contrazică afirmația sa potrivit căreia piața este limitată la SEE.

(297)

Comisia constată că volumul de schimburi comerciale în ceea ce privește AMCA între Europa și SUA pare a fi semnificativ. Raportul SRI din 2011 arată că (125), în 2010, 43 % din consumul SUA de AMCA a provenit din importuri, Germania furnizând un volum de 69 %, iar Țările de Jos 24 % (126). Există, de asemenea, dovezi în sprijinul unui volum semnificativ de schimburi comerciale între Europa și restul Americii de Nord. Potrivit raportului SRI din 2011, Canada – care nu avea producători interni de AMCA – importă din Suedia, Țările de Jos și Germania (127), în timp ce Mexicul importa în mod tradițional și din Germania (128). În plus, țările din America Centrală și de Sud par, de asemenea, să importe cantități semnificative de AMCA din Europa. De exemplu, în 2010, 34 % din importurile argentiniene au provenit din Germania, în timp ce Brazilia și Columbia au importat, de asemenea, AMCA (129).

(298)

Astfel cum indică Polonia și PCC (considerentele 112 și 209), ar putea fi util, de asemenea, să se susțină că piața geografică este chiar mai extinsă decât Europa și America. De exemplu, raportul SRI din 2011 constată că, în 2006, majoritatea importurilor în Europa de Vest au provenit din Japonia (41 %) și India (39 %), în timp ce, din 2008, aproape toate importurile au provenit din India; cu toate acestea, astfel de importuri în Europa de Vest își mențin în continuare caracterul marginal. În 2010, o mare parte din exporturile Europei Occidentale au fost direcționate către SUA, Argentina și Africa de Sud (130). Între timp, raportul Tecnon Orbichem pare să sugereze că piața AMCA este o piață globală (131). Astfel cum au remarcat PCC și Polonia (considerentele 112 și 209), producătorii asiatici își pot concentra atenția în afara piețelor europene și americane. Cu toate acestea, este evidentă existența unor schimburi comerciale stabile în materie de AMCA cel puțin între Europa și America.

(299)

Comisia concluzionează că piața AMCA nu se limitează la SEE. Cu toate acestea, Comisia constată că nu este necesar să concluzioneze cu privire la piața geografică relevantă exactă (dincolo de faptul că o astfel de piață relevantă este mai extinsă decât SEE), pentru a-și efectua evaluarea, deoarece măsura în care piața geografică relevantă se extinde dincolo de SEE nu are un impact semnificativ asupra rezultatelor analizei Comisiei cu privire la evoluția pieței relevante (considerentele 301-305).

6.2.6.2.3.   Evoluția pieței

(300)

În plângerea formulată, reclamantul a susținut că piața AMCA se confruntă cu o capacitate în exces și că proiectul ar amplifica respectiva supracapacitate.

(301)

În primul rând, Comisia constată că datele furnizate de reclamant (a se vedea decizia de inițiere a procedurii, considerentul 26) nu sprijină afirmația privind supracapacitatea structurală pe piața AMCA în anii care au precedat pronunțarea deciziei de investiții a PCC. Cifrele prezentate indică mai degrabă o piață cu o cerere relativ stabilă (sub rezerva efectelor directe ale crizei financiare din 2008), un nivel relativ ridicat și stabil al exporturilor din Uniune către țări terțe, precum și importuri la niveluri foarte scăzute. Nivelurile de producție din Europa s-au menținut la un nivel stabil, raportat la capacitatea totală. Potrivit constatărilor Comisiei, faptul că cererea se menține sub capacitatea absolută de producție nu constituie, în sine, un indiciu al supracapacității structurale, în special având în vedere faptul că, astfel cum au subliniat PCC și Polonia, capacitatea efectivă este mai mică decât capacitatea nominală (considerentele 130 și 224) (132). De asemenea, împrejurarea că cererea la nivel european, în sine, a fost mai scăzută decât producția sau capacitatea efectivă nu este un semn de supracapacitate structurală, având în vedere că o parte semnificativă a producției europene a fost exportată anual, la un nivel relativ stabil. Prin urmare, Comisia nu consideră că datele furnizate de reclamant constituie dovezi ale unei piețe cu capacitate în exces la momentul efectuării investiției de către PCC.

(302)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia proiectul ar contribui la capacitatea în exces, Comisia constată, în primul rând, că, astfel cum s-a menționat mai sus, piața nu era caracterizată de supracapacitate structurală anterior realizării investiției. Cu toate acestea, Comisia a evaluat dacă investiția ar putea crea supracapacitate.

(303)

Comisia reamintește că proiectul a fost conceput pentru a avea o capacitate de producție anuală nominală de 42 kt (considerentul 18). Cu toate acestea, capacitatea sa efectivă de producție este estimată la [34-40] kt/an (considerentele 130 și 224). Este adevărat că, în condițiile în care cererea locală și exporturile se mențin la niveluri egale, aceasta ar spori capacitatea substanțială pieței. Cu toate acestea, după cum au subliniat PCC și Polonia, suplimentarea capacității trebuie evaluată din perspectiva cererii de pe piață la momentul investiției (133).

(304)

Rapoartele independente furnizate de Polonia, care erau disponibile la momentul acordării măsurilor de ajutor, prezintă previziuni pentru 2015. Raportul SRI din 2011 arată că, în perioada 2010-2015, ar exista o creștere absolută a consumului anual de AMCA pe toate piețele-cheie, și anume o creștere de [14-16,5] kt numai în Europa, [18-22] kt în Europa și SUA luate în considerare împreună, [20-24] kt în Europa și America de Nord luate în considerare împreună, [22-27] kt în Europa și America, în total, și [150-180] kt la nivel mondial (considerentul 218). Acest fapt se traduce printr-o estimare pozitivă a CAGR pentru perioada 2010-2015, bazată pe volum, de [1,4-1,6] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa și SUA, de [1,4-1,6] % pentru Europa și America de Nord, de [1,4-1,6] % pentru Europa și America și de [3,2-3,7] % la nivel mondial.

(305)

Între timp, raportul Tecnon Orbichem prezintă date previzionate pentru perioada 2010-2015, care indică o creștere a consumului de AMCA, în termeni de volum, de [14-15,2] kt în Europa, [22-26] kt în Europa și America de Nord, [30-33] kt în Europa și America și [90-105] kt la nivel mondial (considerentul 219). Acest fapt se traduce printr-o estimare pozitivă a CAGR pentru perioada 2010-2015 de [1,3-1,5] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa și America de Nord, de [1,7-1,9] % pentru Europa și America și de [2,6-2,8] % la nivel mondial. Același raport indică un nivel pozitiv al CAGR în decursul celor cinci ani din perioada 2010-2014 de [1,2-1,4] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa și America de Nord, de [1,6-1,9] % pentru Europa și America și de [2,7-3] % la nivel mondial.

(306)

Comisia constată că previziunile de creștere a pieței la momentul acordării măsurilor de ajutor s-au bazat în mod necesar pe estimări. Comisia reamintește că, deși rapoartele menționate în considerentele 304 și 305 prevedeau deja o creștere a pieței, alte rapoarte au furnizat date și mai optimiste în această privință. Rapoartele întocmite pentru PCC la momentul deciziei de investiție indicau, de exemplu, o creștere preconizată și mai mare de [1,9-2,3] [3-3,6] % pentru piața AMCA din Europa și America de Nord pentru perioada 2010-2015, precum și rate de creștere similare pentru piețele produselor sale din aval (considerentul 220).

(307)

Comisia constată, de asemenea, că, la momentul întreprinderii proiectului de către PCC, piața AMCA era considerată atractivă pentru investiții, întrucât atât reclamantul, cât și Akzo Nobel au anunțat investiții în creșterea capacității lor de producție în anii anteriori și ulteriori demarării lucrărilor la proiect (considerentele 132 și 223). Prin urmare, acest lucru confirmă faptul că era de așteptat ca piețele pentru AMCA și produsele sale din aval să înregistreze o creștere și să absoarbă capacitatea de producție suplimentară pe piață (considerentele 129, 131, 133, 133 și 217-220).

(308)

În consecință, având în vedere informațiile prezentate în considerentele 301-307, Comisia consideră că, indiferent de piața geografică evaluată, cererea de AMCA era prevăzută să crească în anii ulteriori investiției. Prin urmare, atunci când măsurile de ajutor au fost acordate PCC, piața AMCA nu era în declin absolut sau supracapacitate structurală și, având în vedere previziunile de creștere a pieței, susținute de dovezi, nu se preconiza un declin absolut sau o supracapacitate structurală pentru viitor, ținând seama și de capacitatea creată de proiect.

(309)

În cele din urmă, în contextul evaluării comparative a efectelor pozitive și negative ale ajutorului, Comisia ia act de faptul că reclamantul și Akzo Nobel au deținut cote de piață semnificative, indiferent de regiunea în cauză. Potrivit raportului SRI din 2011, în 2010, reclamantul și Akzo Nobel constituiau aproximativ 97 % din capacitatea de producție din Europa, 74 % din Europa și America de Nord și 73 % din Europa și America. Poziția dominantă a acestor doi actori de pe piață a fost recunoscută și în raportul Tecnon Orbichem, care a descris Akzo Nobel ca fiind „cel mai important actor la nivel mondial”, iar reclamantul ca fiind „al doilea actor ca importanță”. Acest raport indica faptul că, pentru perioada 2012-2013 (când au fost acordate măsurile de ajutor pentru proiect), se preconiza că reclamantul și Akzo Nobel vor deține cote cumulate de 92 % din piața europeană, de 73 % din piața europeană și nord-americană și de 71 % din piața europeană, a Americii de Nord și a Americii de Sud. Comisia constată că reclamantul și Akzo Nobel funcționaseră în trecut (134) în cadrul unui cartel pe piața AMCA (considerentul 125). Proiectul a permis PCC să intre pe piața AMCA, dominată anterior de duopolul format de reclamant și Akzo Nobel. Prin urmare, intrarea PCC pe piață a avut un potențial real de îmbunătățire a condițiilor de concurență pentru clienții AMCA (considerentele 125, 126 și 215).

6.2.6.3.   Rezultatele testului comparativ

(310)

Prin urmare, Comisia constată că, la momentul întreprinderii proiectului de către PCC și al beneficierii de ajutor pentru acesta, piața AMCA nu era în declin absolut și se preconiza că va înregistra o creștere pe termen scurt. Acest aspect se reflectă în rapoartele independente din perioada în care au fost acordate măsurile de ajutor și este evidențiat de faptul că alți actori de pe piață au investit în capacități de producție suplimentare la momentul respectiv. Proiectul nu numai că a adus beneficii semnificative regiunii, ci a și îmbunătățit condițiile de piață, permițând intrarea unui nou actor pe piața de tip duopol a AMCA. Comisia ia act de faptul că duopoliștii tradiționali funcționaseră anterior în cadrul unui cartel pe piața AMCA.

(311)

Prin urmare, Comisia concluzionează că efectele pozitive ale măsurilor de ajutor depășesc efectele negative pe care aceste măsuri le-ar putea avea asupra concurenței și a schimburilor comerciale și că măsurile de ajutor nu ar conduce la denaturări inacceptabile ale concurenței.

6.2.7.   Concluzie privind compatibilitatea cu liniile directoare din 2007

(312)

Comisia concluzionează că măsurile de ajutor respectă criteriile de compatibilitate în sine prevăzute în Liniile directoare din 2007 și nu declanșează necesitatea unei evaluări aprofundate în temeiul punctului 68 din liniile directoare respective (considerentul 283). Comisia concluzionează totodată că efectele pozitive ale ajutorului depășesc efectele negative (considerentul 311). Prin urmare, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, astfel cum a fost interpretat în Liniile directoare din 2007.

(313)

Întrucât Comisia concluzionează că măsurile de ajutor sunt compatibile în temeiul Liniilor directoare din 2007, nu este necesar să se evalueze dacă acestea îndeplinesc criteriile prevăzute în alte temeiuri în materie de compatibilitate, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

7.   CONCLUZIE

(314)

Comisia constată că grantul și scutirea fiscală acordate PCC de Polonia în ceea ce privește proiectul sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, astfel cum a fost interpretat în Liniile directoare din 2007,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat pe care Polonia l-a pus în aplicare în favoarea PCC, în valoare maximă de 95 981 681 PLN (23 028 787 EUR), în valoare actualizată, este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 23 ianuarie 2025.

Pentru Comisie

Teresa RIBERA

Vicepreședintă executivă


(1)   JO C 144, 30.4.2020, p. 42.

(2)  La momentul respectiv, denumită „PCC P4 Sp. z o. o.”, și-a schimbat denumirea în „PCC MCAA SPÓŁKA Z OGRANICZONĄ ODPOWIEDZIALNOŚCIĄ” (PCC MCAA Sp. z o. o.), fiind înregistrată în KRS (Registrul Național al Instanțelor din Polonia) la 28 mai 2014.

(3)  A se vedea nota de subsol 1.

(4)  Comisia nu a transmis observațiile prezentate de PCC, deoarece acestea au fost marcate ca fiind confidențiale și au făcut obiectul secretului profesional.

(5)  A se vedea Societățile grupului PCC – aproape 1000 de produse chimice (link accesat ultima dată la 29 iulie 2024).

(6)   De la șampon la glifosat sau unde se utilizează acid monocloracetic – Portalul cu produse al grupului PCC (link accesat ultima dată la 29 iulie 2024).

(7)  Decizia C(2006) 4010 a Comisiei din 13 septembrie 2006 în cazul SA.21529 (N 531/06) – Polonia – Harta ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013 (JO C 256, 24.10.2006, p. 6).

(8)  Calculate prin aplicarea unui curs de schimb de 4,1548 EUR/PLN în vigoare la 4 aprilie 2012, la data acordării ajutorului (JO C 102, 5.4.2012, p. 28).

(9)  Ibidem.

(10)   JO L 214, 9.8.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/800/oj.

(11)  Rozporządzenie Ministra Gospodarki z dnia 8 maja 2009 r. w sprawie udzielania pomocy finansowej dla inwestycji o dużym znaczeniu dla gospodarki w ramach Programu Operacyjnego Innowacyjna Gospodarka, 2007-2013 (Dz. U. z 2009 r. nr 75, poz. 638).

(12)  Rozporządzenie Ministra Gospodarki z dnia 2 marca 2010 r. zmieniające rozporządzenie z dnia 8 maja 2009 r. w sprawie udzielania pomocy finansowej dla inwestycji o dużym znaczeniu dla gospodarki w ramach Programu Operacyjnego Innowacyjna Gospodarka, 2007-2013 (Dz. U. z 2010 r. nr 40, poz. 231).

(13)  În urma unei cereri inițiale de ajutor din 2 noiembrie 2010.

(14)  Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1083/oj).

(15)   „Ponadto, zwracam się z prośbą o przekazanie pełnej dokumentacji dot. Potwierdzenia pomocy przez Komisję Europejską.”

(16)  Acordul de grant nr. POIG.04.05.01-00.028/10-00 din 4 aprilie 2012 pentru proiectul „Instalație inovatoare pentru producția de acid monocloracetic ultrapur (AMCA UP)” din cadrul submăsurii 4.5.1 Sprijin pentru investiții în sectorul de producție, măsura 4.5 Sprijin pentru investiții cu impact semnificativ asupra economiei – Axa prioritară 4 Investiții în întreprinderi inovatoare în cadrul Programului operațional „Economie inovatoare” 2007-2013 (POEI 2007-2013).

(17)  Secțiunea 7 din Regulamentul POEI (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de modificare a POEI) se referă la proiectele mari de investiții ca fiind cele în care valoarea totală a ajutorului preconizat din toate sursele depășește, printre altele, 30 de milioane EUR în cazul în care investiția are loc într-o regiune cu o intensitate maximă a ajutorului de 40 %.

(18)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 83, 27.3.1999, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1999/659/oj).

(19)  Articolul 2 punctul 12 prevede: „ «proiect mare de investiții» înseamnă o investiție în capital fix, ale cărei costuri eligibile depășesc 50 de milioane EUR, calculate la prețurile și la cursul de schimb în vigoare la data acordării ajutorului”.

(20)  Înregistrată la Comisie cu numărul de caz SA.35025 (2012/MF).

(21)  Înregistrată la Comisie cu numărul de caz SA.29131 (2014/MX).

(22)  Decizia C(2014) 6943 final a Comisiei din 25 septembrie 2014 privind un proiect major „Echipamente inovatoare pentru producția de acid monocloracetic ultrapur (AMCA UP)”, care face parte din programul operațional „Economie inovatoare” pentru asistență structurală al Fondului european de dezvoltare regională în contextul obiectivului „Convergență” în Polonia.

(23)  Rozporządzenie Rady Ministrów z dnia 10 grudnia 2008 r. w sprawie pomocy publicznej udzielanej przedsiębiorcom działającym na podstawie zezwolenia na prowadzenie działalności gospodarczej na terenach specjalnych stref ekonomicznych (Dz. U. z 2008 r. nr 232, poz. 1548).

(24)  Obwieszczenie Marszałka Sejmu Rzeczypospolitej Polskiej z dnia 14 lutego 2007 r. w sprawie ogłoszenia jednolitego tekstu ustawy o specjalnych strefach ekonomicznych (Dz. U. z 2007 r. nr 42, poz. 274).

(25)  Obwieszczenie Marszałka Sejmu Rzeczypospolitej Polskiej z dnia 9 marca 2011 r. w sprawie ogłoszenia jednolitego tekstu ustawy o podatku dochodowym od osób prawnych (Dz. U. z 2011 r. nr 74, poz. 397).

(26)  Ustawa z dnia 30 kwietnia 2004 r. o postępowaniu w sprawach dotyczących pomocy publicznej, (Dz. U. z 2004 r. nr 123, poz. 1291).

(27)   JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(28)  Rozporządzenie Rady Ministrów z dnia 13 października 2006 r. w sprawie ustalenia map pomocy regionalnej (Dz. U. z 2006 r. nr 190, poz. 1402).

(29)  Autorizația nr. 255 din 17 februarie 2013 pentru desfășurarea unei activități economice în zona economică specială Wałbrzych „Invest Park”.

(30)  Calculate prin aplicarea unui curs de schimb de 4,1679 EUR/PLN în vigoare la 19 februarie 2013 (JO C 49, 20.2.2013, p. 8). Se remarcă faptul că, în prezenta decizie, Comisia utilizează cursul de schimb de referință publicat de Banca Centrală Europeană pentru data relevantă. Acesta generează o ușoară diferență între respectivele sumele și cele observate de Polonia și PCC, precum și în decizia de inițiere a procedurii, pentru care, în diferite ocazii, au fost utilizate cursuri de schimb diferite.

(31)  Ibidem.

(32)  În fișa de informații privind scutirea fiscală, Polonia a utilizat cursul de schimb 4,1495 PLN/EUR, ceea ce înseamnă 271 513 408 PLN (65 432 801 EUR), în timp ce Comisia utilizează cursul de schimb 4,1679 PLN/EUR, publicat de Banca Centrală Europeană pentru 19 februarie 2013 (JO C 49, 20.2.2013, p. 8), ceea ce înseamnă o sumă de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR).

(33)  Înregistrată la Comisie cu numărul de caz SA.42750 (2015/MF).

(34)  Polonia a indicat un curs de schimb de 4,1495 PLN/EUR în fișa de informații.

(35)  Polonia a indicat un curs de schimb de 4,1495 PLN/EUR în fișa de informații, ceea ce înseamnă 28 802 370 PLN (6 941 166 EUR), în timp ce Comisia utilizează cursul de schimb 4,1679 PLN/EUR, publicat de Banca Centrală Europeană pentru 19 februarie 2013 (JO C 49, 20.2.2013, p. 8), ceea ce înseamnă 28 802 370,24 PLN (6 910 523 EUR).

(36)  Dosarul cu numărul de referință VI SA/Wa 1642/18.

(37)  Dosarul cu numărul de referință II GSK 823/19. Hotărârea Curții Administrative Supreme nu a făcut o constatare de fapt cu privire la momentul demarării de către PCC a lucrărilor la proiect.

(38)  Autoritățile poloneze au clarificat faptul că autorizația ZES este în vigoare de la 28 noiembrie 2018, când Tribunalul Administrativ Regional a anulat revocarea acesteia. Întrucât PCC nu a înregistrat venituri care puteau beneficia de scutirea fiscală până în 2019, revocarea autorizației ZES nu a condus la nicio cerere de rambursare a scutirii fiscale din partea PCC.

(39)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/1589/oj).

(40)  Autorizația ZES indică o valoare maximă de 300 000 000 PLN (în termeni nominali). În fișa de informații privind scutirea fiscală, Polonia a indicat că suma actualizată relevantă este de 271 513 408,70 PLN.

(41)   JO L 187, 26.6.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/651/oj.

(42)  Decizia C(2017) 5050 final a Comisiei din 20 iulie 2017 în cazul SA.38121 (2016/FC) – Slovacia – Ajutor pentru investiții acordat producătorului slovac de nisip silicios NAJPI a.s. (JO C 336, 6.10.2017, p. 1). Această poziție nu a fost contestată în Hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2020, Kerkosand/Comisia, T-745/17, ECLI:EU:T:2020:400, care a anulat decizia în cauză – a se vedea punctul 81 din hotărârea menționată.

(43)  Decizia C(2014) 865 final a Comisiei din 20 februarie 2014 în cazul SA.37485 (2013/N) – Polonia – Harta ajutoarelor regionale pentru perioada 2014-2020 (JO C 210, 4.7.2014, p. 1).

(44)  Comisia a constatat că nu era necesară evaluarea compatibilității regimului de scutire fiscală în temeiul Liniilor directoare din 2007, deoarece, având în vedere că scutirea fiscală nu îndeplinea toate cerințele regimului, aceasta trebuie considerată un ajutor ad-hoc în afara regimului respectiv (nota de subsol 74 din decizia de inițiere a procedurii).

(45)  Întrucât nu a putut exclude faptul că valoarea totală a ajutorului din toate sursele pentru proiect depășea 75 % din valoarea maximă pe care poate să o primească o investiție cu cheltuieli de 100 de milioane EUR, aplicând plafonul standard al ajutorului în vigoare pentru întreprinderile mari de pe harta ajutoarelor regionale aprobată la data acordării ajutorului, și anume 30 de milioane EUR.

(46)  După cum o demonstrează prima intrare în jurnalul de șantier întocmit de PCC în ceea ce privește proiectul.

(47)  Încheierea unui acord de furnizare cu [...](*) în ceea ce privește o parte din echipamentele pentru producția de AMCA. [* Informații confidențiale].

(48)  […].

(49)  Calculată prin aplicarea unui curs de schimb de 4,1029 EUR/PLN în vigoare la 17 octombrie 2012 (JO C 314, 18.10.2012, p. 2).

(50)  40 % × (75 % × 100 de milioane EUR) = 30 de milioane EUR.

(51)  Aplicabilă la momentul eliberării autorizației ZES pentru PCC.

(52)  De exemplu, Decizia C(2008) 3507 final a Comisiei din 6 iulie 2010 privind ajutorul de stat C 34/2008 (ex N 170/2008) pe care Germania intenționează să îl acorde întreprinderii Deutsche Solar AG [JO L 7, 11.1.2011, p. 40, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2011/4(1)/oj], considerentul 58.

(53)  Considerentele 26, 134, 137, 139, 140, 149 și 157.

(54)  Liniile directoare din 2007, punctul 69.

(55)  Astfel cum a afirmat reclamantul în cursul examinării preliminare a măsurilor, în comunicarea sa către Comisie din 7 iunie 2018 (considerentul 3).

(56)  Liniile directoare din 2007, punctul 70.

(57)  Regulamentul (CEE) nr. 3924/91 al Consiliului din 19 decembrie 1991 privind organizarea unei anchete comunitare asupra producției industriale (JO L 374, 31.12.1991, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1991/3924/oj).

(58)  20.14.32.20 – Acizi mono-, di- sau tricloroacetici; acizii propionic, butanoic și pentanoic; sărurile și esterii acestora.

(59)  Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE în ceea ce privește Akzo Nobel NV și alții – Cazul COMP/E-1/.37.773 – AMCA), Rezumatul deciziei din 19 ianuarie 2005 (JO L 353, 13.12.2006, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2006/897/oj) (versiunea neconfidențială a deciziei Comisiei în cazul COMP/E-1/.37.773 – AMCA https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/dec_docs/37773/37773_143_1.pdf) și Decizia C(2004) 2026 final a Comisiei din 16 iunie 2004 în cazul SA.14224 (N 304/2003) – Țările de Jos – Ajutorul acordat întreprinderii Akzo Nobel cu scopul de a reduce la minimum transportul de clor (JO C 81, 2.4.2005, p. 4).

(60)  Punctul 70 din aceste Linii directoare din 2007 precizează: „Sarcina de a dovedi că situațiile la care se referă punctele 68 literele (a) și (b) nu se aplică revine statelor membre. Pentru aplicarea literelor (a) și (b), vânzările și consumul aparent se stabilesc la nivelul corespunzător clasificării Prodcom utilizate în mod normal în SEE sau, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile sau utile, pe baza oricărei alte segmentări a pieței, general acceptate, pentru care datele statistice pot fi obținute ușor” (note de subsol omise).

(61)  Decizia de inițiere a procedurii, considerentul 143.

(62)  PCC susține că acest fapt este ilustrat de un raport din 2006 al Tecnon OrbiChem – Monochloroacetic Acid 2005-2015: A Comprehensive World Survey, Forecast and Analysis (Acid monocloracetic 2005- 2015: un studiu cuprinzător la nivel global, previziuni și analiză) – o copie a acestuia nu a fost pusă la dispoziție, dar a fost furnizată de autoritățile poloneze în cursul schimburilor efectuate cu serviciile Comisiei (considerentul 133).

(63)  PCC face trimitere la un document de dezbatere din 2013 elaborat de Deloitte: „ Produse ale acizilor cloroacetici – fluxuri comerciale internaționale ”, despre care susține că ilustrează duopolul permanent al reclamantului și al Akzo Nobel de-a lungul anilor. PCC nu a pus la dispoziție o copie a acestui raport, însă acesta a fost furnizat de autoritățile poloneze în cursul schimburilor efectuate cu serviciile Comisiei.

(64)  Decizia de inițiere a procedurii, considerentul 150.

(65)  Din motive de acuratețe, PCC constată că, în decizia de inițiere a procedurii, în contextul volumului vânzărilor după finalizarea investiției, Comisia indică doar date privind vânzările de AMCA din 2015 (în valoare de 242,9 kt – care ar exclude PCC chiar și în condițiile unui consum vizibil de AMCA de aproape 25 %), în timp ce investiția a fost finalizată abia în 2016. Cu toate acestea, presupunând că nivelul consumului vizibil de AMCA în 2016 nu diferă în mod semnificativ de nivelul indicat de Comisie pentru 2015, PCC nu ar atinge, în niciun caz, nivelul consumului vizibil de 25 % după investiție.

(66)  Sintetizate în considerentul 26 din decizia de inițiere a procedurii.

(67)  Hotărârea Tribunalului din 10 iulie 2012, Smurfit Kappa Group plc/Comisia, T-304/08, ECLI:EU:T:2012:351.

(68)  PCC susține că această abordare se aliniază la punctele 38, 41, 42, 45 și 47 din Comunicarea Comisiei privind criteriile pentru o evaluare aprofundată a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investiții (JO C 223, 16.9.2009, p. 3).

(69)  Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, Cazul COMP/E-1/.37.773 – AMCA (JO L 353, 13.12.2006, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2006/897/oj). Decizia referitoare la cartel a implicat societățile predecesoare ale reclamantului, Clariant AG și Hoescht AG.

(70)  Decizia C(2004) 2026 final a Comisiei din 16 iunie 2004 în cazul SA.14224 (N 304/2003) – Țările de Jos – Ajutorul acordat întreprinderii Akzo Nobel cu scopul de a reduce la minimum transportul de clor (JO C 81, 2.4.2005, p. 4).

(71)  PCC citează Raportul de cercetare Markets & Markets, care indică o creștere de [4-4,6] % (în termeni valorici) a pieței CMC în perioada 2015-2020, și previziunile Global Market Insights, care indică o creștere de peste [4-4,2] % a CAGR (în funcție de utilizare) în perioada 2017-2023.

(72)  În 2016, aproximativ 50 kt de CMC au fost exportate din Uniune, ajungând la un nivel preconizat de 100 kt pentru 2018. PCC nu a furnizat surse pentru aceste valori.

(73)  PCC face trimitere la raportul Chemdata International 2018 al Consiliului European al Industriei Chimice (denumit în continuare „CEFIC”) (date și cifre furnizate de Consiliului European al Industriei Chimice).

(74)  Aproximativ 80 % din cererea de AMCA din SUA este acoperită de importurile din duopolul format de reclamant și Akzo Nobel; nu se preconizează o creștere a producției interne a SUA. PCC nu a furnizat surse pentru aceste afirmații.

(75)  PCC indică faptul că Siemens și CEFIC confirmă această valoare.

(76)  PCC ia act de faptul că Akzo Nobel anunțase, de asemenea, construirea unei noi fabrici de AMCA în India.

(77)  PCC reamintește că, în notele de subsol 36 și 37 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că reclamantul a crescut capacitatea de producție a fabricii sale din India cu 22 kt în 2008 și a fabricii sale din China cu 25 kt în 2013, în timp ce Akzo Nobel și-a mărit capacitatea în fabrica sa de AMCA cu 25 kt, 60 kt și 100 kt în 2002, 2010 și, respectiv, 2012.

(78)   Chemical European Handbook – SRI Consulting Marketing Research Report Monochloroacetic Acid (Manualul european al produselor chimice – Raportul de cercetare de piață realizat de SRI Consulting în ceea ce privește acidul monocloracetic), iulie 2011.

(79)  În prezenta secțiune 4.2, Comisia sintetizează observațiile primite de la părțile terțe în urma deciziei de inițiere a procedurii, indiferent dacă părțile terțe respective s-ar califica drept „părți interesate” în sensul articolului 1 litera (h) din Regulamentul (UE) 2015/1589.

(80)  Întrucât proiectul este localizat lângă furnizorul de clor al PCC, PCC Rokita SA, o altă societate care aparține grupului PCC.

(81)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1907/oj).

(82)  Articolul 41 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 prevede următoarele: „Comisia evaluează proiectul major, consultându-se, după caz, cu experți externi, inclusiv cu BEI, pe baza informațiilor menționate la articolul 40, verificând coerența acestuia cu prioritățile programului sau programelor operaționale respective, contribuția la realizarea obiectivelor acestor priorități și coerența cu celelalte politici ale Uniunii.”

(83)  Serviciile Direcției Generale Politică Regională și Urbană.

(84)  Scrisoarea Comisiei (DG REGIO) din 4 aprilie 2014 – Program: Programul operațional „Economie inovatoare” CCI: 2007PL161PO001, Concluziile finale privind misiunea nr. 2013/PL/REGIO/C4/1502/1 (Raportul final de audit anexat).

(85)  Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 140, 30.4.2004, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/794/oj).

(86)  Concluziile avocatului general Wahl din 17 martie 2016, Dily’s Wellnesshotel GmbH, C-493/14, ECLI:EU:C:2016:174, punctele 64-66.

(87)  Raportul final al Siemens a indicat că respectivele costuri ale proiectului ar putea ajunge (cu o probabilitate de 80 %) la aproximativ 70 340 000 EUR (77 290 000 EUR, inclusiv un provizion pentru cheltuieli neprevăzute, „pe baza unei cuantile de 80 % a distribuției de probabilitate a costurilor totale ale investiției”). Raportul final a fost transmis PCC în mai 2013, dar Polonia a indicat că Siemens și-a comunicat constatările către PCC în 2012, în timp ce raportul era în curs de elaborare.

(88)  Polonia constată că, în conformitate cu secțiunea 4 alineatul (3) din acordul de grant, orice cheltuieli care depășesc valoarea totală a costurilor eligibile [și anume, peste 223 de milioane PLN (54 de milioane EUR) (în valoare actualizată)], inclusiv cele care rezultă din creșterea costurilor proiectului după încheierea acordului, constituie cheltuieli neeligibile care majorează contribuția proprie a beneficiarului. Prin urmare, acordul a permis o creștere a costurilor de implementare a proiectului, dar nu și a valorii ajutorului. Valoarea grantului menționată în acordul de grant este suma maximă, astfel cum reiese din secțiunea 5 alineatul (1) din acord, dar, în cazul în care costurile eligibile ale proiectului ar fi fost mai mici decât cele estimate inițial, valoarea grantului ar fi redusă în consecință.

(89)  A se vedea practica recomandată internațională AACE nr. 18R-97, „Cost estimate classification system – as applied in engineering, procurement, and construction for the process industries” (Sistemul de clasificare a estimării costurilor – astfel cum este aplicat în inginerie, achiziții publice și construcții pentru industriile prelucrătoare), cadrul TCM: 7.3 – Estimarea costurilor și întocmirea bugetului pentru 2005; 18R-97: Sistemul de clasificare a estimării costurilor – astfel cum este aplicat în inginerie, achiziții publice și construcții pentru industriile de proces (costengineering.eu) (accesat ultima dată la 29 iulie 2024).

(90)  Secțiunea 4 alineatul (1) din Regulamentul privind ZES prevede astfel:

„(1) Intensitatea maximă a ajutoarelor regionale pentru investiții, calculată ca raport între echivalentul subvenție brută și costurile eligibile (...), este de (...) 40 % – în (...) Dolnośląskie (...)”.

(91)  Secțiunea 4 alineatele (3) și (4) din Regulamentul privind ZES prevede astfel:

„(3) În cazul ajutoarelor regionale acordate unui antreprenor pentru punerea în aplicare a unui proiect mare de investiții, valoarea maximă a ajutorului se stabilește după formula:

I = R × (50 de milioane EUR + 0,5 × B + 0,34 × C),

unde prin simboluri individuale se înțelege:

I – valoarea maximă a ajutorului pentru un proiect mare de investiții;

R – intensitatea ajutorului pentru zona de amplasare a investiției, stabilită în conformitate cu alineatul (1);

B – cuantumul costurilor eligibile pentru ajutor, care depășește echivalentul a 50 de milioane EUR, dar care nu depășește echivalentul a 100 de milioane EUR;

C – cuantumul costurilor eligibile pentru ajutor, care depășește echivalentul a 100 de milioane EUR.

4. Un proiect mare de investiții ar trebui înțeles ca o investiție nouă realizată pe o perioadă de 3 ani de unul sau mai mulți antreprenori, în cazul căreia activele fixe sunt legate între ele într-un mod indivizibil din punct de vedere economic, iar costurile eligibile pentru ajutor depășesc echivalentul a 50 de milioane EUR și au fost calculate la cursul de schimb anunțat de Banca Națională a Poloniei pe baza prețurilor și a cursurilor de schimb valabile la data acordării autorizației.”

(92)  Secțiunea 3 alineatul (8) din Regulamentul privind ZES prevede astfel:

„[Ajutorul sub forma unei scutiri fiscale] menționat la alineatul (1) poate fi acordat împreună cu alte ajutoare pentru investiții noi sau pentru crearea de noi locuri de muncă, indiferent de sursa și forma acestora, cu condiția ca valoarea totală a ajutorului respectiv să nu depășească valoarea admisibilă a ajutorului specificată în secțiunea 4.”

(93)  Articolul 16.

(94)  Cursul de schimb al Băncii Centrale Europene din 19 februarie 2013: 4,1679 PLN/EUR (JO C 49, 20.2.2013, p. 8).

(95)  Actualizat la momentul autorizării și utilizând cursul de schimb al Băncii Centrale Europene aplicabil la momentul acordării scutirii fiscale, la 19 februarie 2013 (4,1679 EUR/PLN).

(96)  De exemplu, engleză, franceză și spaniolă.

(97)  Secțiunea 3 alineatul (8).

(98)  Secțiunea 5 alineatul (1).

(99)  Secțiunea 4 alineatul (5).

(100)  Secțiunea 17 alineatul (1) punctul 34.

(101)  Polonia menționează cursul de schimb de 4,1495 EUR/PLN în fișa de informații prezentată cu privire la scutirea fiscală. Astfel cum s-a menționat la nota de subsol 28, Comisia consideră că este mai adecvat să se utilizeze cursul de schimb de 4,1679 EUR/PLN, care a fost cursul publicat de Banca Centrală Europeană pentru 19 februarie 2013, data eliberării autorizației ZES.

(102)  Articolul 27 alineatul (1c) din Legea privind CIT.

(103)  Polonia constată că PCC a afirmat în mod constant că aceasta este piața relevantă a produsului, remarcând, de exemplu, că planul de afaceri pe care l-a prezentat ca parte a cererii de scutire fiscală s-a bazat pe piața respectivă.

(104)  Potrivit constatărilor Poloniei, Comisia aprobase anterior un ajutor de stat în favoarea Akzo Nobel, luând act de faptul că limitarea transportului de clor era o condiție pentru acordarea ajutorului (nota de subsol 70).

(105)  Comisia constată că observațiile Poloniei au înregistrat în mod incorect anumite cifre din acest tabel, dar cifrele menționate în tabelul 1 sunt cele indicate în Raportul SRI din 2011.

(106)  Acesta nu preciza dacă va fi în funcție de volum sau de valoare.

(107)  Polonia a constatat că reclamantul, prin intermediul asociațiilor în participațiune, a investit în 22 kt în India (2008) și 25 kt în China (2013). Akzo Nobel a investit în 45 kt în Țările de Jos (2006-2014) și 75 kt în China (2002-2012).

(108)  Înainte de investiție, PCC a estimat că va atinge acest nivel de producție începând cu 2016.

(109)  Punctul 38 are următorul cuprins: „Este important să se asigure că ajutorul regional generează un efect real de stimulare a efectuării de investiții care altfel nu s-ar fi realizat în zonele asistate. În consecință, ajutoarele se pot acorda numai în temeiul schemelor de ajutoare, în cazul în care beneficiarul a făcut o cerere de ajutor, iar autoritatea responsabilă cu administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva rezultatelor verificării de detaliu, proiectul îndeplinește, în principiu, condițiile de eligibilitate stabilite prin schemă înainte de începerea lucrărilor la proiect. Toate schemele de ajutor trebuie să conțină o referire explicită la ambele condiții. În cazul unui ajutor ad-hoc, autoritatea competentă trebuie să fi emis o scrisoare de intenție potrivit căreia va acorda ajutorul înainte de începerea lucrărilor la proiect, sub rezerva autorizării măsurii de către Comisie. În cazul în care lucrările încep înainte de îndeplinirea condițiilor prevăzute la acest punct, întregul proiect va pierde dreptul la ajutor” (note de subsol omise).

(110)  A se vedea, de exemplu, Hotărârea Curții de Justiție din 5 octombrie 2006, Transalpine Ölleitung in Österreich, C-368/04, ECLI:EU:C:2006:644, punctul 68.

(111)  Nota de subsol 40 din Liniile directoare din 2007.

(112)  Hotărârea Tribunalului din 13 septembrie 2013, Fri-El Acerra Srl/Comisia, ECLI:EU:T:2013:430, punctele 82 și 83.

(113)  Punctul 67 are următorul cuprins: Ajutoarele regionale pentru investiții în cazul proiectelor mari de investiții sunt limitate de un plafon ajustat al ajutoarelor regionale (61), pe baza următoarei grile:

Cheltuieli eligibile

Plafon al ajutorului ajustat

Până la 50 000 000  EUR

100 % din plafonul regional

Pentru partea cuprinsă între 50 000 000  EUR și 100 000 000  EUR

50 % din plafonul regional

Pentru partea care depășește 100 000 000  EUR

34 % din plafonul regional

Prin urmare, valoarea permisă a ajutorului pentru un proiect mare de investiții se calculează conform formulei: valoarea maximă a ajutorului = R × (50 + 0,50 × B + 0,34 × C), unde R este plafonul neajustat al ajutorului regional, B reprezintă cheltuielile eligibile cuprinse între 50 de milioane EUR și 100 de milioane EUR, iar C reprezintă cheltuielile eligibile mai mari de 100 de milioane EUR. Calculul este efectuat pe baza cursurilor de schimb oficiale la data acordării ajutorului sau, în cazul unui ajutor condiționat de o notificare individuală, la data notificării.

Nota de subsol 61: „Punctul de pornire pentru calculul plafonului ajustat al ajutorului este întotdeauna intensitatea maximă permisă a ajutorului pentru întreprinderi mari în conformitate cu secțiunea 4.1.2. Pentru proiectele mari de investiții nu se pot acorda bonusuri întreprinderilor mici și mijlocii.”

(114)  Raportul Siemens, pagina 15, prezintă valoarea în EUR.

(115)  Astfel cum s-a menționat la nota de subsol 87, potrivit Siemens, costurile proiectului au [...] [66 340 000-80 340 000 EUR] – o sumă contingentă [...], având în vedere marja potențială de eroare.

(116)  Și anume, 300 000 000 PLN (71 978 694 EUR) (în valoare nominală) sau 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (în valoare actualizată) (considerentul 42).

(117)  Calculată prin aplicarea cursului de schimb al Băncii Centrale Europene de 4,1679 EUR/PLN în vigoare la 19 februarie 2013 (JO C 49, 20.2.2013, p. 8).

(118)  Punctul 71 are următorul cuprins: „Plafonul intensității ajutoarelor prezentat în secțiunile 4.1 și 4.3 se aplică ajutorului total în cazul în care:

—

asistența se acordă concomitent în temeiul mai multor scheme regionale sau în combinație cu ajutorul ad-hoc;

—

ajutorul provine din surse locale, regionale, naționale sau comunitare.”

(119)  În plus, nu au fost primite observații de la părți terțe în cursul procedurii oficiale de investigare care să sugereze că, în ceea ce privește Comisia, aceasta ar trebui să aibă îndoieli cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu alte dispoziții prevăzute în Liniile directoare din 2007.

(120)  Punctul 68 are următorul cuprins:

„Atunci când valoarea totală a ajutorului din toate sursele depășește 75 % din valoarea maximă a ajutorului pe care poate să îl primească o investiție cu cheltuieli eligibile de 100 de milioane EUR, aplicând plafonul standard al ajutorului în vigoare pentru întreprinderile mari de pe harta ajutoarelor regionale aprobată la data acordării ajutorului și atunci când:

(a)

beneficiarul ajutorului realizează mai mult de 25 % din vânzările produsului (produselor) în cauză pe piața (piețele) în cauză înainte de investiție sau mai mult de 25 % după realizarea investiției sau

(b)

capacitatea de producție creată prin proiect reprezintă mai mult de 5 % din piață, măsurată utilizând datele referitoare la consumul aparent … al produsului în cauză, cu excepția cazului în care rata medie anuală de creștere a consumului aparent, în ultimii cinci ani, depășește rata medie anuală de creștere a PIB pentru Spațiul Economic European,

Comisia autorizează ajutoarele regionale pentru investiții numai după ce verifică amănunțit, după deschiderea procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din tratat, dacă ajutorul este necesar pentru stimularea investiției, iar avantajele măsurii de ajutor sunt mai importante decât denaturarea concurenței și decât efectele asupra comerțului dintre statele membre rezultate ca urmare a acordării ajutorului” (note de subsol omise).

(121)  Hotărârea Tribunalului din 10 iulie 2012, Smurfit Kappa/Comisia, T-304/08, ECLI:EU:T:2012:351, punctele 89-91.

(122)  Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, Cazul COMP/E-1/.37.773 – AMCA (JO L 353, 13.12.2006, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2006/897/oj); Decizia Comisiei din 10 ianuarie 1994 în cazul nr. IV/M.390 – AKZO/Nobel Industries, punctul 12; Decizia C(2020) 4294 final a Comisiei din 23 iunie 2020 în cazul M.9756 – Nouryon/CP Kelco, punctul 42.

(123)  Decizia Comisiei din 10 ianuarie 1994 în cazul nr. IV/M.390 – AKZO/Nobel Industries, punctul 13.

(124)  Decizia C(2020) 4294 final a Comisiei din 23 iunie 2020 în cazul M.9756 – Nouryon/CP Kelco, punctele 50-52.

(125)  Pagina 16.

(126)  Reclamantul are sediul în Germania, în timp ce Nouryon (fostă Akzo Nobel) în Țările de Jos.

(127)  Pagina 18.

(128)  Pagina 20. Pentru perioada 2001-2006,70 % din importurile mexicane au provenit din Germania, deși, până în 2010, 58 % din importuri au provenit din India.

(129)  Raportul SRI din 2011, pagina 21.

(130)  Pagina 25.

(131)  Pagina 59.

(132)  Acest aspect este confirmat de raportul Tecnon Orbichem, potrivit căruia capacitatea efectivă ar putea fi considerată a fi de 90-95 % din capacitatea nominală sau mai mică.

(133)  Comisia ia act de faptul că, în raportul Chemdata International 2018 al Consiliului European al Industriei Chimice (denumit în continuare „CEFIC”) (date și cifre furnizate de Consiliului European al Industriei Chimice) (nota de subsol 73), se precizează că, „[î]n 2009, veniturile din vânzări [în industria chimică] au pierdut mai mult de o cincime din valoarea sa inițială din 2008. Anul 2010 a fost anul redresării, iar sectorul produselor chimice a urmat o redresare treptată…”.

(134)  Potrivit articolului 1 din Decizia referitoare la cartel, societățile din grupul Akzo Nobel au făcut parte din cartel în perioada 1 ianuarie 1984-7 mai 1999, Hoescht AG în perioada 1 ianuarie 1984- 31 iunie 1997, iar Clariant AG în perioada 1 iulie 1997-7 mai 1999 (Hoescht și Clariant fiind societăți predecesoare ale reclamantului).


ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/2522/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)