European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2026/5290

13.10.2026

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(C/2026/5290)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Nuits-Saint-Georges”

PDO-FR-A0579-AM02

Data comunicării: 24.7.2026

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini:

—

s-a adăugat următorul text: „pe baza Codului geografic oficial din anul 2024”, deoarece perimetrul administrativ al celor două comune a fost verificat în raport cu Codul geografic oficial din 2024.

Modificarea vizează punctul 6 din documentul unic.

—

s-a precizat, de asemenea, că documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

2.   Arealul parcelat delimitat

Dat fiind că comitetul național competent a revizuit arealul parcelat de producție a strugurilor aferent denumirii în cadrul reuniunii din 25 iunie 2024, la capitolul I secțiunea IV punctul 2 litera (a) această dată a înlocuit data anterioară a aprobării.

La secțiunea IV punctul 2 litera (b) s-a precizat că, în cadrul reuniunii sale din 25 iunie 2024, comitetul național competent a revizuit arealul parcelat specific de producție a strugurilor destinați obținerii vinurilor care ar putea purta mențiunea „premier cru”, în cadrul arealului parcelat al denumirii; data menționată a înlocuit data anterioară a aprobării.

Documentul unic nu este vizat de aceste modificări.

3.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3, lista comunelor a fost aliniată la Codul geografic oficial din 2024, deoarece anumite comune și-au schimbat denumirea sau au fuzionat de la aprobarea anterioară a caietului de sarcini.

Se păstrează perimetrul inițial al zonei situate în imediata vecinătate.

Modificarea vizează punctul 9 din documentul unic.

4.   Schimbare referitoare la organismul de control

Capitolul III secțiunea II din caietul de sarcini al produsului a fost modificat pentru a indica autoritatea de control competentă, deoarece normele de redactare au fost modificate.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

„Nuits-Saint-Georges”

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse viticole

1.

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

• 22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 - Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului sau a vinurilor

1.   Vin alb

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile în cauză sunt vinuri seci liniștite.

Vinurile albe prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 11 %.

Vinurile albe care ar putea purta mențiunea „premier cru” au o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11,5 %.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.

După îmbogățire, vinurile care ar putea purta mențiunea „premier cru” nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 14 %.

Vinurile finite, gata de consum, prezintă următorul conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză):

1.

3 grame per litru;

2.

sau 4 grame per litru, dacă aciditatea totală este de minimum 55,10 miliechivalenți per litru, adică de 4,13 grame per litru, exprimată ca acid tartric (sau 2,7 grame per litru, exprimată ca H2SO4).

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile albe sunt echilibrate și ample, marcate de o mare eleganță.

Caracteristici analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: —

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

2.   Vin roșu

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile în cauză sunt vinuri seci liniștite.

Vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 10,5 %.

Vinurile roșii care ar putea purta mențiunea „premier cru” au o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.

După îmbogățire, vinurile care ar putea purta mențiunea „premier cru” nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 14 %.

În etapa ambalării, vinurile roșii prezintă un conținut maxim de acid malic de 0,4 grame per litru.

Vinurile finite, gata de consum, prezintă un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 2 grame per litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii au o culoare purpurie crepusculară intensă. Când sunt tinere, prezintă, de obicei, note de cireșe, căpșuni și coacăze negre. Modul în care sunt elaborate de către producători și învechite le conferă rotunjime, senzualitate și distincție. Buchetul lor aromatic este completat adesea de note de piele, trufe, blană și vânat.

Caracteristici analitice generale

—

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

—

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume): —

—

Aciditatea totală minimă: —

—

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

—

Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Practică oenologică specifică

—

Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii, în limita unui nivel de concentrație de 10 %;

—

Se interzice utilizarea de bucăți de lemn;

—

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %;

—

După îmbogățire, vinurile care ar putea purta mențiunea „premier cru” nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 14 %.

Pe lângă dispozițiile de mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, cerințele legislației europene.

2.   Practică de cultivare

(a)   Densitatea de plantare

—

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 9 000 de butuci per hectar, distanța dintre rânduri fiind de maximum 1,25 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând fiind de minimum 0,50 metri;

—

Vița-de-vie poate fi plantată fără rânduri aparente, după metoda „en foule”, cu condiția respectării densității minime de plantare și a unei distanțe între butuci mai mari de 0,50 metri.

(b)   Reguli privind tăierea

Vinurile provin din viță-de-vie tăiată în conformitate cu următoarele dispoziții:

Dispoziții generale

Vinuri albe

Vița-de-vie este tăiată:

—

fie prin tăiere scurtă (viță-de-vie condusă utilizând metoda „cordon de Royat” și metoda „cordon bilateral”), cu un număr de ochi per butuc de maximum 10;

—

fie prin tăiere lungă Guyot simplă, cu un număr de ochi per butuc de maximum 8.

Vinuri roșii

Vița-de-vie este tăiată lăsându-se maximum 8 ochi per butuc:

—

fie prin tăiere scurtă (viță-de-vie condusă utilizând metoda „cordon de Royat”, metoda „cordon bilateral”, metoda „Gobelet” și metoda tăierii în evantai);

—

fie prin tăiere lungă Guyot simplă.

Dispoziții speciale

Perioada de formare în „cordon” este limitată la 2 ani. În această perioadă, se autorizează tăierea Guyot dublă, cu maximum 5 ochi pe fiecare coardă de rod.

Tăierea Guyot simplă poate fi adaptată:

—

cu un al doilea cep, care să permită alternarea de la un an la altul a poziției corzii de rod;

—

cu o coardă de rod scurtată la cel mult 3 ochi și un cep limitat la 2 ochi.

Indiferent de metoda de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu ochi suplimentari, cu condiția ca, în stadiul fenologic care corespunde unui număr de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod din anul respectiv per butuc să fie mai mic sau egal cu numărul de ochi stabilit în cadrul normelor privind tăierea.

5.2.   Randamente maxime

1.

Randament maxim - vin alb

64 de hectolitri per hectar

2.

Randament maxim - vin roșu

58 de hectolitri per hectar

3.

Randament maxim - vin alb „premier cru”

62 de hectolitri per hectar

4.

Randament maxim - vin roșu „premier cru”

56 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Côte-d’Or, pe baza Codului geografic oficial din anul 2024: Nuits-Saint-Georges și Premeaux-Prissey.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vin

Chardonnay B

Pinot blanc B

Pinot gris G

Pinot noir N

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

(a)   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic constă în plantații viticole din regiunea „Côte de Nuits” și prezintă un relief rectiliniu, care se întinde pe aproximativ 25 de kilometri cu o orientare generală pe direcția nord-sud. Acest relief de origine tectonică separă platourile calcaroase „Hautes Côtes”, situate la vest, la o altitudine cuprinsă între 400 și 500 de metri, de câmpia Bresse, situată la est, un graben din era terțiară a cărui altitudine, în unghi drept față de zona denumită „Côte”, atinge aproape 250 de metri. Astfel, arealul cuprinde teritoriile comunelor Nuits-Saint-Georges și Premeaux-Prissey, aflate între orașele Dijon (la nord) și Beaune, în departamentul Côte-d’Or, în Burgundia. La „Nuits-Saint-Georges”, partea frontală a „Côte”, la o altitudine de aproximativ 150 de metri, este alcătuită din straturi de calcar din bajocian și bathonian (jurasicul mediu), a căror structură este formată din calcarul deosebit de compact din Comblanchien. Un strat de marnă din bajocian (calcar argilos) este interpus între straturile calcaroase din partea inferioară a coastei, fiind marcat, în peisaj, de un ușor replat. Relieful este întrerupt de o vale închisă, care drenează hinterlandul și în care curge un pârâu intermitent numit Meuzin. La gura sa de vărsare, un mare con aluvial este ocupat, în parte, de comuna Nuits-Saint-Georges. Substratul de calcar al versanților este adesea mascat de suprafețele presărate cu un amestec de grohotiș cu argile și nămoluri, rezultat din alterarea subsolului și a reliefului subiacent. Natura acestor suprafețe depinde de locul în care sunt situate pe pantă. În partea de sus a versantului sunt foarte pietroase și nu foarte groase, iar în piemont sunt mai bogate în particule fine și mai groase (de la câțiva decimetri la un metru). În partea de sus a versantului există o formațiune deosebită: peste calcarul dur, un strat de pietriș crioclastic (format în timpul glaciațiilor din cuaternar), foarte filtrant și foarte puțin fertil. Conul aluvial al pârâului Meuzin este constituit din formațiuni aluviale calcaroase, bogate în pietriș și bine drenate. Parcelele delimitate pentru recoltarea strugurilor sunt situate pe partea frontală a „Côte”, de ambele părți ale văii pârâului Meuzin, unde formațiunile de suprafață sunt suficient de dezvoltate pentru a permite atât înrădăcinarea, cât și drenarea satisfăcătoare, precum și pe conul aluvial, în partea sa din amonte. Solurile sunt slab dezvoltate, în general carbonatate și subțiri, cu bună capacitate de drenare, în special pe substratul calcaros. Sunt dispuse în secvențe topografice, de la soluri sărace, foarte calcaroase, situate în partea de sus a versantului, la soluri bogate în argilă, mergând în jos, până la soluri relativ adânci (0,50 metri), decarbonatate la suprafață, pe depunerile de pe piemont și con. Clima este oceanică răcoroasă, perturbată de influențele continentale sau meridionale canalizate de axa Rhône-Saône. Caracterul oceanic regional se manifestă printr-un regim al precipitațiilor moderat și regulat (în jur de 750 de milimetri pe an), fără perioade de secetă accentuată pe timpul verii. Temperatura este ușor scăzută, media anuală fiind de 10,5° C. Zona denumită „Côte”, situată la est de masivul Morvan și de platourile din Burgundia, beneficiază de adăpost din punct de vedere climatic, care îi asigură un avantaj termic, precum și un deficit pluviometric remarcabil la nivelul regiunii.

(b)   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Comuna Nuits-Saint-Georges este un centru viticol istoric. Situată, la fel ca Beaune, vecina sa, în centrul podgoriei „la Côte”, pare a avea, deja din Evul Mediu timpuriu, o importantă activitate viticolă. Anumite vinuri „crus” din comună sunt celebre deja de multe secole. Potrivit lucrării din 1892 a lui Danguy și Aubertin, plantațiile de viță-de-vie „Saint-Georges” există din anul 1000. Începând din secolul al XV-lea, vinurile numite „de Beaune”, produse, de fapt, în întreaga zonă „Côte”, au fost comercializate în întreaga Europă. Acestea reprezentau „imaginea de marcă” a Ducatului Burgundia în perioada sa de glorie. Aceste vinuri roșii, denumite și „Pinots vermeils”, cu taninuri moderate și cu tărie alcoolică ridicată, erau singurele adecvate pentru transport. În secolul al XVIII-lea, activitatea de comerciant-vinificator dobândește importanță în regiune, oferind vinurilor „Bourgogne” (din Burgundia) o imagine nouă și organizând distribuția pe scară largă a acestor vinuri în întreaga Europă. În această perioadă au apărut, în comuna Nuits, comercianți care aveau să rămână în istoria viticolă a regiunii. Nuits a devenit atunci al doilea centru al comerțului cu vin de Burgundia, alături de Beaune. „Côte” furnizează „vinuri fine” comercianților, care dețin o mare parte din piață. Drept recunoaștere a unei imagini de excelență bine stabilite, comuna Nuits și-a adăugat la nume, în 1892, numele celui mai prestigios vin „cru” al său, devenind astfel Nuits-Saint-Georges. În 1934, limitele geografice ale denumirii de origine „Nuits-Saint-Georges” au fost stabilite printr-o hotărâre a tribunalului civil din Beaune. Pe bazele acestei hotărâri, denumirea de origine protejată „Nuits-Saint-Georges” a fost recunoscută printr-un decret la 11 septembrie 1936. Începând cu secolul al XVIII-lea au fost studiate pe scară largă plantațiile viticole și fundamentele calității lor, iar mulți autori au furnizat clasificări ale vinurilor „crus” din Burgundia. Clasificarea realizată de Comité de viticulture de l’arrondissement de Beaune (Comitetul viticol al arondismentului Beaune) în 1860 este rezultatul acestor studii. Pentru fiecare comună studiată, fiecare plai viticol („climat” - denumire uzuală, de obicei un toponim) plantat cu un soi fin este clasificat pe o scară a calității. În 1943, pentru „Nuits-Saint-Georges” a fost recunoscută o listă a plaiurilor viticole („climats”) care puteau beneficia de mențiunea „premier cru”. Acestea sunt cele mai cunoscute „crus”, identificate, în principal, în 1860. Soiul Pinot noir N este soiul principal cultivat pe plantațiile de viță-de-vie aferente denumirii. Soiul Chardonnay B este, de asemenea, prezent, dar nu reprezintă decât 2 % din total, fiind cultivat mai ales în sectorul Premeaux-Prissey. Plantațiile de viță-de-vie sunt gestionate în conformitate cu practicile în vigoare în întreaga zonă „Côte”, cu o densitate de plantare de peste 9 000 de butuci per hectar. Conștienți fiind de vulnerabilitatea la eroziune a solurilor lor, producătorii se străduiesc în mod deosebit să le păstreze integritatea. Obiceiul este ca vinurile să facă obiectul elevajului, ceea ce le conferă o bună aptitudine pentru conservare, în funcție de caracteristicile anului de recoltă și ale plaiului viticol („climat”). În 2009, plantațiile acopereau o suprafață de aproximativ 300 de hectare, dintre care 148 de hectare clasificate ce „premier cru”, producția medie anuală fiind de 13 400 de hectolitri. Producția de vin alb era de doar aproximativ 300 de hectolitri, fiind obținută de pe 6 hectare. Vinurile sunt comercializate, în proporție de aproximativ două treimi, de către producători.

(c)   Informații privind calitatea și caracteristicile produselor

Vinurile roșii au o culoare purpurie crepusculară intensă. Când sunt tinere, prezintă, de obicei, note de cireșe, căpșuni și coacăze negre. Modul în care sunt elaborate de către producători și învechite le conferă rotunjime, senzualitate și distincție. Buchetul lor aromatic este completat adesea de note de piele, trufe, blană și vânat. Vinurile care poartă mențiunea „premier cru” sunt puternice și au o structură tanică masivă. Evoluează pe termen lung în butelii și sunt capabile de o învechire considerabilă. Vinurile albe sunt echilibrate și ample, marcate de o mare eleganță.

(d)   Interacțiuni cauzale

Economia comunei Nuits-Saint-Georges, localitate aflată în centrul podgoriei Côte de Nuits, este concentrată întru totul asupra marilor vinuri din Burgundia. Se bucură nu doar statutul de capitală a zonei Côte de Nuits, ci și de prestigiul podgoriei sale. Aceasta se extinde în cea mai mare parte pe un amplu versant expus spre est și pe piemontul acestuia. Datorită acestei morfologii, luminozitatea este abundentă, iar solurile se încălzesc devreme. Brumele matinale, frecvente la câmpie, nu ajung pe versant. Substratul versantului, format în principal din calcar, și substratul formațiunilor de la poalele versantului asigură o drenare eficace și conferă solurilor o fertilitate moderată. Această situare este optimă pentru soiul autohton Pinot noir N, care își poate exprima aici întregul potențial. Datorită acestei mezoclime și fertilității moderate a solurilor, vinurile roșii dobândesc un echilibru și o concentrație care dezvăluie, în timp, o paletă aromatică complexă și în continuă evoluție. Chardonnay B, soi originar, de asemenea, din Burgundia, este ideal plasat în anumite locuri, pe soluri mai marnoase. Maturarea conservă destul din aciditatea acestui soi pentru a conferi vinurilor albe eleganță și longevitate. Producătorii încearcă să evidențieze la maximum caracteristicile deosebite ale mediului natural al „Nuits-Saint-Georges” și își orientează practicile, atât pe plantații, cât și în crame, spre scoaterea în evidență a acestui potențial. Densitățile de plantare mari, controlul randamentelor și îngrijirea recoltei sunt completate de tehnici de vinificare tradiționale și de perioade de elevaj îndelungate. Relieful, diversitatea geologică și varietatea solurilor care s-au format dau naștere, de altfel, în vinuri, unei game largi de note, ceea ce i-a încurajat, de-a lungul generațiilor, pe producători să facă distincție între plaiurile viticole care alcătuiesc zona viticolă. Astfel, indicarea pe etichetele de pe sticle a numelui plaiului viticol de proveniență a strugurilor este o practică obișnuită. De asemenea, mențiunea „premier cru” permite evidențierea denumirilor celor mai renumite plaiuri viticole, adesea cunoscute din vremuri străvechi. În 1816, Jullien menționează, ca fiind de primă clasă, toponimul „Saint-Georges”, aferent comunei Nuits-Saint-Georges, și toponimul „Clos de Premeau”, aferent comunei Premeaux-Prissey, iar ca fiind de a doua clasă, totalitatea plantațiilor de viticole ale celor două comune. În 1860, Comitetul viticol al arondismentului Beaune a clasificat aproximativ 300 de hectare de plantații viticole din ambele comune ca fiind destinate producției de „vinuri fine” („de vignes de vins fins”), dintre care peste 100,53 hectare au fost clasificate drept „de primă clasă”. Această clasificare va sta la baza recunoașterii viitoare a plaiurilor viticole ca „premier cru”. În 1934, în plină perioadă de dificultăți economice pentru Burgundia, câțiva producători din Nuits s-au asociat pentru a înființa „Confrérie des chevaliers du tastevin” (Frăția cavalerilor paharului de degustare a vinului). Această asociație, arhetip al organizațiilor din sectorul vinului, viza asigurarea promovării și răspândirii vinurilor din Burgundia în întreaga lume. Acum își are sediul în afara orașului, la Château du Clos de Vougeot. Asociația a contribuit în mod eficace la răspândirea imaginii prestigioase a vinurilor din Burgundia, iar vinurile „Nuits-Saint-Georges” au avut de câștigat. Vinurile „Nuits-Saint-Georges” sunt cunoscute din străfundurile oceanelor și până pe lună! Misiunea Apollo 15 a depus, în 1971, o etichetă de „Nuits-Saint-Georges”, cuvée cu numele „Terre-Lune”, pe lună, într-un crater lunar botezat cu acea ocazie „Cratère Saint-Georges”. Denumirea de origine protejată „Nuits-Saint-Georges” este, de asemenea, nașa submarinului nuclear „Le Rubis”. Reputația vinurilor roșii „Nuits-Saint-Georges” este internațională.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Etichetarea

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine protejată poate fi însoțită de mențiunea „premier cru”, în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru această mențiune.

Denumirea de origine protejată poate fi însoțită de mențiunea „premier cru” și urmată de denumirea unuia dintre plaiurile viticole enumerate în cele ce urmează, în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru mențiunea „premier cru”.

Denumirea de origine protejată poate fi urmată de denumirea unuia dintre plaiurile viticole enumerate în cele ce urmează, în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru mențiunea „premier cru”.

Lista plaiurilor viticole:

—

„Aux Argillas”;

—

„Aux Boudots”;

—

„Aux Bousselots”;

—

„Aux Chaignots”;

—

„Aux Champs Perdrix”;

—

„Aux Cras”;

—

„Aux Murgers”;

—

„Aux Perdrix”;

—

„Aux Thorey”;

—

„Aux Vignerondes”;

—

„Chaines Carteaux”;

—

„Château Gris”;

—

„Clos Arlot”;

—

„Clos de la Maréchale”;

—

„Clos des Argillières”;

—

„Clos des Corvées”;

—

„Clos des Corvées Pagets”;

—

„Clos des Forêts Saint-Georges”;

—

„Clos des Grandes Vignes”;

—

„Clos des Porrets-Saint-Georges”;

—

„Clos Saint-Marc”;

—

„En la Perrière Noblot”;

—

„La Richemone”;

—

„Les Argillières”;

—

„Les Cailles”;

—

„Les Chabœufs”;

—

„Les Crots”;

—

„Les Damodes”;

—

„Les Didiers”;

—

„Les Hauts Pruliers”;

—

„Les Perrières”;

—

„Les Porrets-Saint-Georges”;

—

„Les Poulettes”;

—

„Les Procès”;

—

„Les Pruliers”;

—

„Les Saints-Georges”;

—

„Les Terres Blanches”;

—

„Les Vallerots”;

—

„Les Vaucrains”;

—

„Roncière”;

—

„Rue de Chaux”.

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2024:

—

Departamentul Côte d’Or: Agencourt, Aloxe-Corton, Ancey, Arcenant, Argilly, Autricourt, Auxey-Duresses, Baubigny, Beaune, Belan-sur-Ource, Bévy, Bissey-la-Côte, Bligny-lès-Beaune, Boncourt-le-Bois, Bouix, Bouze-lès-Beaune, Brion-sur-Ource, Brochon, Cérilly, Chamboeuf, Chambolle-Musigny, Channay, Charrey-sur-Seine, Chassagne-Montrachet, Châtillon-sur-Seine, Chaumont-le-Bois, Chaux, Chenôve, Chevannes, Chorey-lès-Beaune, Collonges-lès-Bevy, Combertault, Comblanchien, Corcelles-les-Arts, Corcelles-les-Monts, Corgoloin, Cormot-Vauchignon, Corpeau, Couchey, Curley, Curtil-Vergy, Daix, Dijon, Ebaty, Echevronne, Epernay-sous-Gevrey, Etrochey, Fixin, Flagey-Echézeaux, Flavignerot, Fleurey-sur-Ouche, Fussey, Gerland, Gevrey-Chambertin, Gilly-lès-Citeaux, Gomméville, Grancey-sur-Ource, Griselles, La-Rochepot, Ladoix-Serrigny, Lantenay, Larrey, L’Etang-Vergy, Levernois, Magny-lès-Villers, Mâlain, Marcenay, Marey-lès-Fussey, Marsannay-la-Côte, Massingy, Mavilly-Mandelot, Meloisey, Merceuil, Messanges, Meuilley, Meursanges, Meursault, Molesme, Montagny-lès-Beaune, Monthelie, Montliot-et-Courcelles, Morey-Saint-Denis, Mosson, Nantoux, Nicey, Noiron-sur-Seine, Nolay, Obtrée, Pernand-Vergelesses, Perrigny-lès-Dijon, Plombières-lès-Dijon, Poincon-lès-Larrey, Pommard, Pothières, Prusly-sur-Ource, Puligny-Montrachet, Quincey, Reulle-Vergy, Ruffey-lès-Beaune, Saint-Aubin, Saint-Bernard, Sainte-Colombe-sur-Seine, Sainte-Marie-la-Blanche, Saint-Philibert, Saint-Romain, Santenay, Savigny-lès-Beaune, Segrois, Tailly, Talant, Thoires, Valforêt (partea care corespunde teritoriului fostei comune Clémencey), Vannaire, Velars-sur-Ouche, Vertault, Vignoles, Villars-Fontaine, Villebichot, Villedieu, Villers-la-Faye, Villers-Patras, Villy-le-Moutier, Vix, Volnay, Vosne-Romanée, Vougeot;

—

Departamentul Rhône: Alix, Anse, Arnas, Bagnols, Beaujeu, Belleville-en-Beaujolais, Belmont-d’Azergues, Blacé, Bully, Cercié, Chambost-Allières, Chamelet, Charentay, Charnay, Châtillon, Chazay-d’Azergues, Chénas, Chessy, Chiroubles, Cogny, Corcelles-en-Beaujolais, Denicé, Dracé, Emeringes, Fleurie, Frontenas, Gleizé, Juliénas, Jullié, L’Arbresle, Lacenas, Lachassagne, Lancié, Lantignié, Le Breuil, Le Perréon, Légny, Les Ardillats, Létra, Limas, Lozanne, Lucenay, Marchampt, Marcy, Moiré, Montmelas-Saint-Sorlin, Morancé, Odenas, Pommiers, Porte des Pierres Dorées, Quincié-en-Beaujolais, Régnié-Durette, Rivolet, Saint-Etienne-des-Oullières, Saint-Georges-de-Reneins, Saint-Germain-Nuelles, Saint-Vérand, Saint-Clément-sur-Valsonne, Saint-Cyr-le-Chatoux, Saint-Didier-sur-Beaujeu, Sainte-Paule, Saint-Etienne-la-Varenne, Saint-Jean-des-Vignes, Saint-Julien, Saint-Just-d’Avray, Saint-Lager, Saint-Romain-de-Popey, Salles-Arbuissonnas-en-Beaujolais, Sarcey, Taponas, Ternand, Theizé, Val-d’Oingt, Vaux-en-Beaujolais, Vauxrenard, Vernay, Ville-sur-Jarnioux, Villefranche, Villié-Morgon, Vindry-sur-Turdine (partea care corespunde teritoriilor fostelor comune Dareizé, Les Olmes, Saint-Loup);

—

Departamentul Saône-et-Loire: Aluze, Ameugny, Azé, Barizey, Beaumont-sur-Grosne, Berzé-la-Ville, Berzé-le-Châtel, Bissey-sous-Cruchaud, Bissy-la-Mâconnaise, Bissy-sous-Uxelles, Bissy-sur-Fley, Blanot, Bonnay-Saint-Ythaire, Bouzeron, Boyer, Bray, Bresse-sur-Grosne, Burgy, Burnand, Bussières, Buxy, Cersot, Chagny, Chaintré, Châlon-sur-Saône, Chamilly, Champagny-sous-Uxelles, Champforgeuil, Chânes, Change, Chapaize, La Chapelle-de-Bragny, La Chapelle-de-Guinchay, La Chapelle-sous-Brancion, Charbonnières, Chardonnay, La Charmée, Charnay-lès-Mâcon, Charrecey, Chasselas, Chassey-le-Camp, Château, Châtenoy-le-Royal, Chaudenay, Cheilly-lès-Maranges, Chenôves, Chevagny-les-Chevrières, Chissey-lès-Mâcon, Clessé, Cluny, Cormatin, Cortambert, Cortevaix, Couches, Crèches-sur-Saône, Créot, Cruzille, Culles-les-Roches, Curtil-sous-Burnand, Davayé, Demigny, Dennevy, Dezize-lès-Maranges, Donzy-le-Pertuis, Dracy-lès-Couches, Dracy-le-Fort, Epertully, Etrigny, Farges-lès-Chalon, Farges-lès-Macon, Flagy, Fleurville, Fley, Fontaines, Fragnes-la-Loyère (partea care corespunde teritoriului fostei comune La Loyère), Fuissé, Genouilly, Germagny, Givry, Granges, Grévilly, Hurigny, Igé, Jalogny, Jambles, Jugy, Jully-lès-Buxy, La Vineuse-sur-Frégande (partea care corespunde teritoriilor fostelor comune Donzy-le-National, La Vineuse, Massy), Lacrost, Laives, Laizé, Lalheue, Leynes, Lournand, Lugny, Mâcon, Malay, Mancey, Martailly-lès-Brancion, Massilly, Mellecey, Mercurey, Messey-sur-Grosne, Milly-Lamartine, Montagny-lès-Buxy, Montbellet, Montceaux-Ragny, Moroges, Nanton, Ozenay, Paris-l’Hôpital, Péronne, Pierreclos, Plottes, Préty, Prissé, Pruzilly, Remigny, La Roche-Vineuse, Romanèche-Thorins, Rosey, Royer, Rully, Saint-Jean-de-Trézy, Saint-Albain, Saint-Ambreuil, Saint-Amour-Bellevue, Saint-Boil, Saint-Clément-sur-Guye, Saint-Denis-de-Vaux, Saint-Désert, Saint-Gengoux-de-Scissé, Saint-Gengoux-le-National, Saint-Germain-lès-Buxy, Saint-Gervais-sur-Couches, Saint-Gilles, Saint-Jean-de-Vaux, Saint-Léger-sur-Dheune, Saint-Mard-de-Vaux, Saint-Martin-Belle-Roche, Saint-Martin-du-Tartre, Saint-Martin-sous-Montaigu, Saint-Maurice-de-Satonnay, Saint-Maurice-des-Champs, Saint-Rémy, Saint-Sernin-du-Plain, Saint-Vallerin, Saint-Vérand, Saisy, La Salle, Salornay-sur-Guye, Sampigny-lès-Maranges, Sancé, Santilly, Sassangy, Saules, Savigny-sur-Grosne, Sennecey-le-Grand, Senozan, Sercy, Serrières, Sigy-le-Châtel, Sologny, Solutré-Pouilly, Saint-Maurice-lès-Couches, Saint-Pierre-de-Varennes, Saint-Symphorien-d’Ancelles, Taizé, Tournus, Uchizy, Varennes-lès-Mâcon, Vaux-en-Pré, Vergisson, Vers, Verzé, Le Villars, Vinzelles, Viré;

—

Departamentul Yonne: Aigremont, Annay-sur-Serein, Arcy-sur-Cure, Asquins, Augy, Auxerre, Avallon, Bazarnes, Beine, Bernouil, Béru, Bessy-sur-Cure, Bleigny-le-Carreau, Censy, Chablis, Champlay, Champs-sur-Yonne, Chamvres, Charentenay, Châtel-Gérard, Chemilly-sur-Serein, Cheney, Chevannes, Chichée, Chitry, Collan, Coulangeron, Coulanges-la-Vineuse, Courgis, Cruzy-le-Châtel, Dannemoine, Deux-Rivières, Dyé, Epineuil, Escamps, Escolives-Sainte-Camille, Fleys, Fontenay-près-Chablis, Gy-l’Evêque, Héry, Irancy, Island, Joigny, Jouancy, Junay, Jussy, La-Chapelle-Vaupelteigne, Lichères-près-Aigremont, Lignorelles, Ligny-le-Châtel, Lucy-sur-Cure, Maligny, Mélisey, Merry-Sec, Migé, Molay, Molosmes, Montholon (partea care corespunde teritoriilor fostelor comune Champvallon, Villiers-sur-Tholon, Volgré), Montigny-la-Resle, Mouffy, Moulins-en-Tonnerrois, Nitry, Noyers, Ouanne, Paroy-sur-Tholon, Pasilly, Pierre-Perthuis, Poilly-sur-Serein, Pontigny, Préhy, Quenne, Roffey, Rouvray, Saint-Père, Sainte-Pallaye, Sarry, Senan, Serrigny, Saint-Bris-le-Vineux, Saint-Cyr-les-Colons, Sainte-Vertu, Tharoiseau, Tissey, Tonnerre, Tronchoy, Val-de-Mercy, Vallan, Venouse, Venoy, Vermenton, Vézannes, Vézelay, Vézinnes, Villeneuve-Saint-Salves, Villy, Vincelles, Vincelottes, Viviers, Yrouerre.

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

(a)

Denumirea unui plai viticol care poate fi asociată cu mențiunea „premier cru” este înscrisă imediat după denumirea de origine protejată și este tipărită cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime dimensiunile caracterelor utilizate pentru denumirea de origine protejată.

(b)

Pe etichetele vinurilor cu denumirea de origine protejată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—

să fie vorba despre denumirea unui loc (toponim) înscris în cadastru;

—

ca aceasta să figureze în declarația de recoltă.

Denumirea toponimului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime jumătatea dimensiunilor caracterelor utilizate pentru denumirea de origine protejată.

(c)

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura denumirea unității geografice mai extinse „Vin de Bourgogne” sau „Grand vin de Bourgogne”.

(d)

În cazul în care pe etichetă există o indicație prin care se specifică soiul, această indicație nu apare în același câmp vizual cu indicațiile obligatorii și este imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc 2 milimetri.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-b1623bde-4ee9-46cb-806e-556ec29a84a4


(1)   JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/5290/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)