16.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 451/109

Raportor:

dl Krzysztof PATER

Coraportor:

dl Petru Sorin DANDEA

1.1

Având în vedere necesitatea dezvoltării mai rapide și mai intense a pensiilor ocupaționale în cadrul sistemelor de pensii ale statelor membre ale UE, Comitetul sprijină majoritatea propunerilor cuprinse în propunerea Comisiei Europene privind propunerea de directivă privind instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP II).

1.2

Comitetul salută faptul că majoritatea recomandărilor formulate în Avizul său privind Cartea albă pe tema „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (1) au fost preluate în propunerea Comisiei (2).

1.3

Având în vedere necesitatea unor forme suplimentare – atât colective, cât și individuale – de a realiza economii pentru pensie și în special date fiind previziunile de reducere a fondurilor publice pentru pensii, CESE subliniază că sistemele de pensii ocupaţionale, create ca rezultat al deciziilor adoptate de partenerii sociali, pot juca un rol esențial pentru a le garanta angajaților fonduri suplimentare de pensii.

1.4

Totuși, Comitetul își exprimă rezervele cu privire la unele dispoziții propuse în directivă.

1.4.1

CESE nu este de acord cu abordarea ca IORP să fie considerate exclusiv instituții financiare, fără recunoașterea și respectarea aspectelor specifice acestora. IORP sunt instituții care îndeplinesc o importantă funcție socială. Ele sunt în mare măsură răspunzătoare de pensiile ocupaționale și au devenit o completare indispensabilă a prestațiilor oferite de sistemele de stat în cadrul primului pilon. Directiva propusă trebuie să ia în considerare rolul esențial al partenerilor sociali la elaborarea și gestionarea programelor și faptul că principiile care stau la baza funcționării acestora trebuie să reflecte legislația națională în materie de securitate socială și dreptul muncii.

1.4.2

Având în vedere multiplele diferențe fundamentale de la nivelul sistemelor de pensii din statele membre și sistemele de pensii ocupaționale, realizarea obiectivelor Comisiei nu este posibilă prin aplicarea unei metode unice, ceea ce are un impact semnificativ asupra diferitelor statute, drepturi și așteptări ale membrilor și beneficiarilor acestor sisteme. De exemplu, CESE nu este întru totul de acord cu propunerea introducerii unui model uniform de informare a tuturor membrilor afiliați la sistemele de pensii ocupaţionale din întreaga Uniune Europeană. Având în vedere marea diversitate a formelor existente, Comitetul consideră că nu este posibil să se creeze un formular unic care să asigure furnizarea informațiilor esențiale și corespunzătoare fiecărui membru și beneficiar.

1.4.2.1

Comitetul subliniază că standardizarea maximă a sistemelor de pensii ocupaționale poate fi costisitoare și, în loc să ducă la o mai mare dezvoltare a acestora, așa cum dorește CESE, poate provoca dispariția lor progresivă.

1.4.3

Comitetul subliniază că scopul ultim al sistemelor de pensii, inclusiv al sistemelor de pensii ocupaționale, este acela de a asigura un nivel adecvat și stabil de sprijinire a beneficiarilor acestor sisteme. Sprijinirea piețelor de capital, inclusiv a investițiilor pe termen lung, nu poate interveni decât ca obiectiv secundar, fără a prejudicia interesele membrilor și ale beneficiarilor acestor sisteme. Deși sprijină posibilitatea ca IORP să joace un rol mai substanțial în investițiile în „instrumente care au un profil economic pe termen lung”, CESE se opune cu fermitate propunerii Comisiei Europene ca statele membre să nu împiedice instituțiile să investească în instrumente care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în sisteme multilaterale de tranzacționare sau în sisteme reglementate de tranzacționare. Condițiile fundamentale pentru asigurarea securității financiare a membrilor și beneficiarilor acestui sistem sunt posibilitatea evaluării sistematice și obiective a activelor sistemului, precum și accesul la o informare actualizată și demnă de încredere privind situația financiară a unui emitent de titluri de valoare în care au fost investite activele sistemului de pensii. Totuși, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a impune sau nu restricții în această privință, după consultarea partenerilor sociali.

1.4.4

În secțiunea următoare a prezentului aviz sunt explicate pe larg obiectivele prezentate mai sus, precum și celelalte observații ale CESE privind propunerea de directivă.

2.1

Propunerea Comisiei este o versiune revizuită a Directivei 2003/41/CE privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) (3), care este în vigoare din 2005. Propunerea codifică dispozițiile nemodificate ale directivei în vigoare și, simultan, introduce modificări.

2.2

După cum subliniază Comisia, obiectivul principal al acestei propuneri este de a facilita posibilitățile de a economisi bani pentru pensie sub forma sistemelor de pensii ocupaționale. Totodată, Comisia stabilește patru obiective specifice:

2.3

Propunerea Comisiei a fost publicată la 27 martie 2014, ca parte dintr-un pachet de instrumente destinate finanțării pe termen lung a economiei europene. Expunerea de motive din cadrul propunerii subliniază în repetate rânduri necesitatea consolidării capacității IORP de a investi în active care au un profil economic pe termen lung.

2.4

Pentru a-și susține propunerea, Comisia susține printre altele că, dacă Uniunea Europeană nu instituie acum un cadru de reglementare actualizat, există riscul ca soluțiile juridice elaborate de diferitele state membre să fie din ce în ce mai divergente, ceea ce va ridica obstacole în calea activităților transfrontaliere ale IORP, astfel încât nu se va putea asigura un nivel minim de protecție a consumatorilor în întreaga Uniune și nu se vor putea realiza economii de scară. Comisia consideră de asemenea că un cadru de reglementare solid pentru IORP poate stimula dezvoltarea lor în statele membre în care aceste instituții nu există aproape deloc în prezent.

2.5

Comisia consideră că punerea în aplicare a directivei va implica costuri suplimentare în valoare de 22 EUR în medie pentru fiecare membru și costuri anuale de 0,27- 0,80 EUR pentru fiecare membru.

3.1

Reducerea nivelurilor de acoperire în cadrul sistemelor publice în multe state membre înseamnă că soluțiile complementare, deseori suportate de statele membre prin scutiri de impozite, vor juca un rol din ce în ce mai important pentru asigurarea unor pensii decente. Sistemele de pensii ocupaționale capătă o importanță deosebită, dat fiind că posedă caracteristici pe care nu le au economiile individuale pentru pensii. Aceste sisteme sunt finanțate integral sau în mare parte de către angajator, fiind totodată la îndemâna angajaților, inclusiv a celor cu venituri modeste și au costuri unitare mai scăzute datorită economiilor de scară. Uneori, regulile interne adoptate de parteneri sociali în cadrul unui sistem permit lucrătorilor să beneficieze de o pensie complementară chiar și în perioadele în care nu pot munci (concediu de boală, concediu de maternitate). Când stabilesc o politică în materie de investiții, partenerii sociali introduc în anumite sisteme nu numai criterii economice, ci și, de exemplu, criterii de natură etică, care promovează așadar, pe lângă afaceri, valorile la care țin. Având în vedere că, în prezent, sistemele de pensii ocupaționale furnizează o pensie suplimentară pentru un număr redus de cetățeni ai UE (în prezent, acestea jucând un rol semnificativ numai în câteva state membre și fiind necunoscute în multe altele), Comitetul sprijină inițiativele destinate dezvoltării IORP.

3.2

Sistemele de pensii ocupaționale oferă avantaje atât lucrătorilor, cât și celor care finanțează aceste sisteme, respectiv angajatorilor. Drepturile de pensie dobândite de angajaţi sunt practic o formă suplimentară de remunerare pentru munca depusă. Pentru angajator, aceste sisteme constituie un instrument care permite instituirea unei relații pe termen lung cu lucrătorii. Aceste sisteme determină în general un angajament mai puternic față de întreprindere al angajaților săi și reduc rotația personalului. Prin urmare, Comitetul subliniază că este nevoie de maximă prudență la adoptarea de noi dispoziții juridice pentru a nu diminua atractivitatea IORP prin sarcini financiare suplimentare sau birocrație.

3.3

CESE este conștient de faptul că, în prezent, Comisia Europeană nu deține instrumentele pentru a obține informații cuprinzătoare și obiective privind costurile soluțiilor planificate și trebuie să se bazeze pe informațiile furnizate de IORP relevante. În afară de aceasta, CESE consideră regretabil faptul că s-a făcut o medie a costurilor privind regulamentul propus și, mai ales, că nu există informații privind componentele individuale ale acestor costuri globale. Ca urmare, nu se poate preciza care sunt costurile care revin angajatorilor sau angajaților în cazul fiecărei propuneri și ce diferențe pot să apară între diferitele țări.

3.4

Având în vedere faptul că propunerea de directivă introduce noi obligații pentru IORP, care implică noi costuri, Comitetul propune să se introducă posibile scutiri de la prevederile acestei directive în faza inițială a unei IORP (pentru o perioadă de până la 12 luni). Această măsură ar permite întreprinderii plătitoare să înființeze o IORP fără a face față, din prima zi, costurilor administrative relativ ridicate ale operațiunilor IORP și, mai târziu, să decidă dacă dorește să își continue activitățile finanțându-și propria IOPR sau preferă să se alăture unei IORP care există deja. CESE consideră că acest factor ar contribui la decizia unui angajator de a înființa o IORP.

3.5

Comitetul dorește să sublinieze rolul vital al partenerilor sociali atât în înființarea, cât și în gestionarea unei IORP. Comitetul consideră că trebuie menținută autonomia partenerilor sociali în ceea ce privește elaborarea de soluții pentru sistemele de pensii. Cadrul legislativ ar trebui să stabilească numai norme minime pe care ar trebui să le respecte partenerii responsabili ai sistemelor. De asemenea, CESE subliniază că, în numeroase state membre, se observă legături foarte strânse între sistemele de pensii ocupaționale, dreptul muncii, legislația în materie de securitate socială și dispozițiile care reglementează rolul partenerilor sociali. În propunerea care face obiectul analizei, CESE observă o tentativă de a marginaliza rolul partenerilor sociali, care deseori dispun de o lungă experiență în dezvoltarea sistemelor de pensii ocupaționale, în ciuda declarației de la articolul 21 alineatul (2) al proiectului de propunere conform căreia directiva nu aduce atingere rolului partenerilor sociali în gestionarea instituțiilor. IORP nu pot fi privite numai ca instituții financiare, așa cum reiese din propunere. Acestea fac parte din sistemul de securitate socială, fiind dezvoltate și gestionate în mod activ de către partenerii sociali. Prin urmare, Comitetul își reiterează poziția exprimată în avizul anterior privind Cartea albă (4).

3.6

CESE subliniază că relațiile dintre un IORP și membrii și beneficiarii unui sistem nu pot fi tratate în același mod ca relațiile dintre o instituție financiară și clienții săi (consumatori).

3.7

Comitetul aprobă decizia Comisiei Europene de a nu introduce pentru sistemele de pensii ocupaționale soluții care urmăresc să asigure „condiții de egalitate cu directiva Solvabilitate II” (5), abordare coerentă cu poziția exprimată de CESE în avizul său privind Cartea albă (6). CESE evidențiază faptul că armonizarea reglementării prevăzute în propunerea de directivă, în ceea ce privește cerințele cantitative, cu directiva Solvabilitate II (metoda de evaluare a activelor și obligativitatea unei corelări mai strânse între capitalurile deținute și nivelurile de risc) ar avea efecte nefaste asupra sistemelor de pensii ocupaționale din cauza sporirii cerințelor de capital și a cheltuielilor de funcționare, precum și a posibilelor perturbări ale alocării de capital.

4.1.1

CESE subliniază că toate aspectele activităților transfrontaliere ale IORP, specificate la articolele 12 și 13 din proiectul de directivă, trebuie să se bazeze pe nevoile angajatorilor care înființează un sistem și ale angajaților lor și trebuie să servească intereselor acestora. Prin urmare, partenerii sociali care creează sistemul trebuie să ia decizii cu privire la desfășurarea unor activități de acest fel.

4.1.2

Comitetul salută introducerea posibilității de a transfera sistemele de pensii către alte instituții și state membre, după obținerea autorizației prealabile din partea autorității competente a instituției destinatare și după ce își dau acordul membrii și beneficiarii sistemului.

4.1.3

Comitetul se declară în favoarea măsurilor de sprijinire a aspectelor transfrontaliere ale activității IORP și subliniază că este foarte important ca IORP să fie promovate și răspândite în țările în care această formă de sistem de pensii nu există sau abia începe să se dezvolte dacă se dorește ca sectorul să facă progrese semnificative.

4.1.4

CESE consideră că faptul de a oferi IORP posibilitatea de a investi în alte state membre ale UE în conformitate cu reglementările statului în care se află sediul social al IORP reprezintă o evoluție pozitivă, care facilitează activitatea acestora pe piața europeană.

4.2.1

CESE este de acord cu propunerea de a spori nivelul de transparență în ceea ce privește remunerarea persoanelor care dețin poziții cheie în cadrul IORP, atât timp cât se ține seama de specificitatea structurală a pensiilor ocupaționale la stabilirea cerințelor pentru guvernanța IORP.

4.2.2

Comitetul consideră că, în cazul în care gestionarea activelor se efectuează pe bază de externalizare, ar trebui făcute cunoscute atât dispozițiile pe baza cărora se efectuează remunerarea, cât și sumele percepute de societățile de gestionare, dar nu și remunerația angajaților societății respective. Comitetul adoptă o poziție critică cu privire la planul de a aplica o politică extinsă de transparență în materie de remunerare a societăților care gestionează sistemele pe bază de externalizare. Aceste măsuri ar putea antrena dificultăți în găsirea societăților care să asume aceste sarcini, în special în ceea ce privește gestionarea activelor unui mic sistem de pensii.

4.2.3

Comitetul salută alte propuneri care urmăresc consolidarea reglementării fenomenului de externalizare pentru gestionarea sistemelor de pensii și controlul acestora, recomandând o anumită prudență pentru stabilirea obligațiilor care revin societăților de gestionare.

4.2.4

În ceea ce privește propunerea de definire a criteriilor de identificare a persoanelor competente să gestioneze instituția și a persoanelor care să îndeplinească alte funcții cheie, CESE consideră că aceste dispoziții trebuie să ia în considerare aspectele specifice ale IORP și rolul partenerilor sociali, activi de mulți ani în procesul de gestionare a IORP (de exemplu, prin dreptul de a-și numi proprii lor reprezentanți ca membri ai organismelor de gestionare sau supraveghere a IORP). La urma urmei, IORP nu sunt instituții financiare tipice, create cu scopul realizării unui profit, ci organisme controlate de angajatori și angajați. Din motive evidente, aceștia sunt interesați să reducă la minim costurile organizaționale. Prin urmare, trebuie să se ia în considerare aceste aspecte la definirea cerințelor privind persoanele cu funcții de conducere în cadrul IORP, astfel încât dispozițiile să nu restrângă mai mult decât sistemul actual rolul jucat de partenerii sociali în procesul de gestionare a sistemului de pensii.

4.2.5

Comitetul propune ca evaluarea competențelor persoanelor cu funcții de conducere să se aplice întregului organism de gestionare sau supraveghere, nu numai anumitor persoane. Această propunere s-ar putea aplica prin definirea separată, în cadrul articolului 23, a cerințelor referitoare la persoanele cu funcții de conducere și a celor referitoare la persoanele care joacă un rol cheie în cadrul instituției. O astfel de soluție ar permite ca partenerii sociali să fie permanent reprezentați în organismele de gestionare a IORP, stabilind totodată cerințe referitoare la persoanele direct implicate în activitățile statutare ale IORP.

4.2.6

Comitetul evidențiază faptul că este necesar ca cerințele în materie de gestionare a IORP să ia în considerare aspectele specifice ale pensiilor ocupaționale. În aceste sisteme de pensii, există trei părți interdependente: angajatorul/întreprinderea plătitoare, angajatul/membru al sistemului și IORP. Pe de o parte, această situație asigură sistemului o securitate sporită, printr-un control reciproc al diferiților actori și, pe de altă parte, complică lucrurile, întrucât presupune combinarea legislației privind instituțiile financiare cu dreptul muncii și legislația privind cooperarea dintre partenerii sociali din statele membre.

4.2.7

CESE îşi exprimă satisfacţia cu privire la faptul că Comisia Europeană este conștientă de problemele care ar putea decurge din înăsprirea cerințelor privind gestionarea IORP și sprijină dispozițiile care prevăd ca sistemele de guvernanță să fie adaptate la natura, scara și complexitatea activităților IORP (articolele 22, 24, 25, 26 și 29).

4.2.8

CESE consideră că prioritatea pentru IORP ar trebui să fie securitatea resurselor financiare acumulate în cadrul unui sistem de pensii și asigurarea unui nivel corespunzător de fonduri pentru pensii, la care să contribuie o politică de investiții echilibrată. Sprijinirea investițiilor pe termen lung nu trebuie să prevaleze asupra principalului obiectiv al IORP, care este acela de a asigura membrilor un venit la bătrânețe. Posibilitatea de a evalua în mod regulat și obiectiv activele unui sistem de pensii, precum și accesul la informaţii demne de încredere și actualizate privind situația financiară a emitenților de valori mobiliare în care investesc IORP constituie condiții preliminare pentru investiții sigure ale activelor sistemelor de pensii.

4.2.8.1

CESE are o opinie pozitivă cu privire la propunerea de a permite investirea activelor sistemelor de pensii ocupaționale, fără nicio piedică din partea statelor membre, în instrumente care au un profil economic pe termen lung.

4.2.8.2

Totuși, CESE se opune cu fermitate propunerii Comisiei Europene ca statele membre să nu împiedice „instituțiile să investească în instrumente care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în sisteme multilaterale de tranzacționare sau în sisteme reglementate de tranzacționare”. CESE subliniază că, în cazul sistemelor de contribuții definite, când valoarea activelor nu poate fi sistematic evaluată, aceste investiții ar fi o soluție foarte riscantă pentru membri. Orice abordare bazată pe acest tip de politică de investiții ar fi lipsită de transparență din cauza imposibilității de a furniza membrilor afiliați informații demne de încredere privind valoarea resurselor financiare acumulate și avantajele prevăzute odată atinsă vârsta de pensionare, lucru extrem de important pentru membrii care suportă în totalitate riscurile investiției. Totuși, CESE consideră că statele membre ar trebui să aibo libertatea să impună sau nu restricții în această privință după consultarea partenerilor sociali.

4.2.8.3

CESE este de acord ca IORP să poată investi în proiecte de infrastructură pe termen lung.. Totuși, consideră că investițiile nerestricționate cantitativ în astfel de proiecte ar trebui permise numai dacă instrumentele financiare care fac obiectul investiției (acțiuni, obligațiuni) sunt negociate pe o piață publică sau dacă se recurge la vehicule financiare accesibile public pe piața financiară (de exemplu, diferite tipuri de fonduri de investiții, acțiuni cotate pe o piață publică ale unor întreprinderi care investesc direct în proiecte pe termen lung).

4.2.9

CESE propune Comisiei să aibă în vedere posibilitatea modificării articolului 20 alineatul (1) litera (d) din proiectul de directivă, care prevede dispoziții privind investițiile în instrumente derivate. În opinia Comitetului, experiența crizei justifică necesitatea limitării drastice a principiului, aplicat pe scară largă, conform căruia IORP pot investi în instrumente derivate pentru a facilita „gestionarea eficientă a portofoliului”.

4.2.10

Comitetul sprijină pe deplin introducerea depozitarilor pentru sistemele de pensii în care riscul de investiții revine integral membrilor și beneficiarilor, întrucât consideră că activitatea depozitarilor este un instrument esențial care garantează activele organismelor de plasament colectiv în lumea de astăzi.

4.2.11

CESE aprobă cerința referitoare la garantarea unei funcții actuariale eficace în sistemele de pensii în care membrii și beneficiarii nu suportă toate tipurile de risc.

4.3.1

Comitetul salută solicitarea privind lărgirea evantaiului de informații puse la dispoziția membrilor și beneficiarilor sistemelor de pensii, în conformitate cu recomandările sale anterioare. Totodată, el subscrie la introducerea cerinței ca IORP să furnizeze informații-cheie, cel puțin o dată pe an, privind, printre altele, garanțiile sistemului de pensii, valoarea cotizațiilor, costurile de participare la program, profilul investițiilor, rezultatele obținute în trecut ale sistemului și previziunile privind prestațiile la sistemul de pensii.

4.3.2

Comitetul are serioase îndoieli cu privire la fezabilitatea propunerii privind publicarea de informații standardizate, pe două pagini și într-o prezentare grafică cu caractere lizibile. Sistemele de pensii ocupaționale fiind diferite, ele implică tipuri de risc diferite pentru membri, care au așteptări diferite în ceea ce privește viitorul pensiilor lor. În plus, reglementările privind plata fondurilor acumulate în sistemul de pensii ocupaționale sunt prevăzute în legislația statelor membre. Informaţiile transmise membrilor și beneficiarilor acestor sisteme trebuie să reflecte aceste aspecte. În acest scop, CESE solicită modificarea legislației propuse, astfel încât procesul de standardizare a documentului de informare trimis membrilor să fie difuzat în diferite faze de elaborare, iar forma finală să fie stabilită în mod flexibil în cursul procesului.. În faza inițială, lucrările ar trebui să înceapă prin elaborarea de modele pentru anumite tipuri de informații (cel puțin două modele, bazate pe o abordare bazată pe contribuții determinate și una bazată pe beneficii determinate). Acestea pot fi puse în aplicare în statele membre sau IORP selectate sub formă de proiect-pilot, iar lucrările privind actul delegat menționat la articolul 54 ar trebui să înceapă numai pe baza experienței acumulate astfel.

4.3.3

Comitetul crede că, în final, ar trebui să rezulte cel puțin două modele – unul pentru sistemele bazate pe planuri de contribuții determinate și unul pentru sistemele bazate pe planuri de beneficii determinate. În plus, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a completa acest model cu anumite informații esențiale pentru membrii sau beneficiarii sistemului, pe baza naturii specifice a legislației naționale.

4.3.4

CESE consideră că multe dintre dispozițiile propuse nu sunt suficient de exacte sub multe aspecte și riscă mai curând să inducă în eroare membrii și beneficiarii decât să le furnizeze informații precise.

4.3.4.1

Însuși titlul acestui document (declarație privind drepturile de pensie) induce în eroare, acesta fiind cel mult o declarație privind drepturile de pensie planificate. Prin urmare, acesta trebuie redenumit (de exemplu) drept „Situația actuală a previziunilor privind drepturile de pensie”.

4.3.4.2

Articolul 48 alineatul (1) prevede posibilitatea ca membrii să primească informații privind „garanția completă”. Acest termen induce în eroare, întrucât nu le oferă potențialilor membri nicio informație cu privire la scenariul pesimist în care angajatorul-plătitor dă faliment. Această situație ar avea drept consecință incapacitatea sistemului de pensii de a efectua plățile către beneficiari. Pe de altă parte, la articolul 48 alineatul (2) litera (d), Comisia face referire la „mecanismele de diminuare a prestațiilor” – ceea ce pune sub semnul întrebării existența unei garanții complete.

4.3.5

Comitetul solicită Comisiei să mențină o atitudine prudentă la elaborarea actului delegat menționat la articolul 54, având în vedere posibilele costuri ale acestei soluții. Cheltuielile pe care le implică redactarea de informații suplimentare destinate membrilor sistemului sau costurile suplimentare generate de necesitatea de a furniza explicații suplimentare în cazul în care un model unic european nu este adaptat la realitatea specifică a unui anumit sistem nu trebuie să implice costuri suplimentare pentru IORP. Prin urmare, CESE sugerează Comisiei ca, atunci când elaborează lista informațiilor pentru membrii sistemului, să ia în considerare natura sistemelor la care aceștia sunt afiliați.

4.4.1

Având în vedere dificultățile de interpretare întâlnite până în prezent din cauza utilizării de practici diferite de către autoritățile de supraveghere din statele membre, Comitetul salută eforturile de a defini mai clar domeniul activităților financiare supuse acestui control și separarea lor de chestiunile reglementate prin legislația în materie de securitate socială și dreptul muncii.

4.4.2

De asemenea CESE aprobă planurile de înăsprire a dispozițiilor privind schimburile interinstituționale de informații între autoritățile competente de supraveghere a sistemelor de pensii ocupaționale.

4.4.3

CESE consideră judicioasă propunerea de extindere a competențelor de supraveghere a IORP; aceasta ar putea implica obligații suplimentare în materie de informare. Dispozițiile directivei propuse în acest domeniu au atins un nivel corespunzător de flexibilitate, permițând ajustarea activităților de control la situații specifice.