COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 718 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Italiei
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 718 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Italiei
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Italiei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală 1 , împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive 2 și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre 3 , reprezintă elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul vizează asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii prin realizarea de reforme și investiții. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune accentul pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete 4 care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL ITALIEI
(5)La 15 octombrie 2024, Italia a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Italia.
Procesul anterior prezentării planului
(6)La 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Italia traiectoria de referință 5 . Comisia a publicat traiectoria de referință la 15 octombrie 2024 6 . Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolul 6 litera (d) și cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu criteriul de referință privind deficitul, cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Traiectoria de referință a Italiei prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, creșterea cheltuielilor nete nu trebuie să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 1,5 % pe durata perioadei de ajustare (2025-2031) și de 1,5 % pe durata perioadei vizate de plan (2025-2029).
Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Italiei la 21 iunie 2024
|
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
Media 2025-2029 |
Media 2025-2031 |
|
|
Creșterea maximă a cheltuielilor nete (anuală, %) |
1,6 |
1,6 |
1,5 |
1,4 |
1,3 |
1,3 |
1,4 |
1,5 |
1,5 |
Sursa: calculele Comisiei.
(7)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Italia și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iulie-septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Italia și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special ipotezele macroeconomice și elasticitățile), pe setul preconizat de angajamente în materie de reformă și de investiții menite să susțină o prelungire a perioadei de ajustare, printre care reforme și investiții precum reformele în domeniul justiției civile, al administrației publice, al îngrijirii copiilor, al mediului de afaceri, al administrației fiscale, al gestionării cheltuielilor publice și al întreprinderilor deținute de stat, precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(8)În septembrie 2024, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Italia s-a angajat într-un proces de consultare cu partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și alte părți interesate relevante.
(9)Consiliul bugetar italian (Biroul parlamentar pentru buget) a emis un aviz cu privire la previziunile macroeconomice și la ipotezele macroeconomice care stau la baza traiectoriei multianuale a cheltuielilor nete. Acesta a concluzionat că previziunile privind principalele variabile macroeconomice se încadrează în intervale acceptabile, deși unele sunt situate la limita superioară, iar perspectivele generale depind de punerea în aplicare integrală și la timp a planului de redresare și reziliență (PNRR), precum și de un context internațional stabil.
(10)Planul a fost aprobat de parlament la 9 octombrie, în urma audierilor mai multor părți interesate, astfel cum se obișnuiește pentru aprobarea parlamentară a documentelor de planificare bugetară.
Alte procese conexe
(11)La 26 iulie 2024, Consiliul a stabilit existența unui deficit excesiv în Italia din cauza nerespectării criteriului deficitului 7 . Prezenta recomandare coincide cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE în vederea încetării situației de deficit public excesiv din Italia 8 . Adoptarea simultană a acestor recomandări, care este adaptată la tranziția către noul cadru de guvernanță economică și justificată de aceasta, asigură coerența între traiectoriile de ajustare recomandate.
(12)La 15 octombrie 2024, Italia și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la [26 noiembrie 2024] 9 .
(13)La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Italia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Italia se confruntă cu vulnerabilități legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de creșterea slabă a productivității în contextul fragilității pieței forței de muncă și al unor deficiențe reziduale în sectorul financiar, care au relevanță transfrontalieră 10 .
(14)La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Italiei o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european 11 .
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(15)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:
Context: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(16)Activitatea economică din Italia a crescut cu 0,7 % în 2023, ca urmare a consumului și a investițiilor, alimentată de stimulentele guvernamentale. Exporturile nete au contribuit, de asemenea, la creștere, în timp ce ciclul negativ al stocurilor a atenuat-o. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 0,7 % în 2024, în condițiile în care investițiile se extind în continuare, dar consumul privat stagnează. Se preconizează că exporturile nete vor sprijini creșterea, datorită scăderii importurilor, în timp ce stocurile o reduc. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0 % în 2025, ca urmare a consumului gospodăriilor, care este susținut de creșterea salariului real, în timp ce investițiile globale ar urma să crească doar marginal, din cauza reducerii nivelului construcțiilor pentru renovarea locuințelor. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,2 %, în condițiile în care cheltuielile de capital se accelerează datorită cheltuielilor legate de PNRR și condițiilor de finanțare mai ușoare. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Italia va scădea ușor de la 1,3 % în 2024 la 0,9 % în 2026. Rata șomajului a fost de 7,7 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 6,8 % în 2024, la 6,3 % în 2025 și la 6,2 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 5,8 % în 2023 la 1,6 % în 2024 și va ajunge la 1,9 % în 2025 și la 1,8 % în 2026.
(17)În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Italia a fost de 7,2 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 3,8 % din PIB în 2024 și se va reduce în continuare, ajungând la 3,4 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 2,9 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Italiei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna octombrie. Datoria publică era de 134,8 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 136,6 % din PIB la sfârșitul anului 2024. În pofida excedentelor primare, se estimează că aceasta va crește în continuare, ajungând la 138,2 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 139,3 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.
Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice din plan
(18)Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Italiei cuprinde perioada 2025-2029 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani.
(19)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(20)Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 1,6 % în perioada 2025-2029. În plus, Italia se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere medie a cheltuielilor nete de 1,5 %. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este egală cu traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024. Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi treptate a creșterii PIB-ului potențial de la 1,4 % în 2024 la 0,3 % în 2031. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va rămâne, în linii mari, stabilă la aproximativ 2 % pe parcursul perioadei de ajustare.
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(21)Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește, potrivit planului, până la 137,5 % din PIB la sfârșitul anului 2027 (de la 135,8 % din PIB în 2024) și ar scădea apoi la 132,5 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031), conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (adică până în 2041), se preconizează că ponderea datoriei va scădea constant conform planului, ajungând la 113,7 % din PIB până în 2041. Astfel, potrivit planului, ponderea datoriei publice ar urma să fie plasată pe o traiectorie descendentă până la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria va scădea în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie, iar proiecțiile stocastice indică faptul că datoria ar scădea cu o probabilitate suficient de mare.
Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Italiei
|
Prelungirea perioadei de ajustare |
||||||||||
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2029 |
Media pe perioada de ajustare 2025-2031 |
|
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
-1,9 |
1,3 |
1,6 |
1,9 |
1,7 |
1,5 |
1,1 |
1,2 |
1,6 |
1,5 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
-1,9 |
-0,7 |
0,9 |
2,8 |
4,6 |
6,2 |
7,4 |
8,7 |
nu se aplică |
nu se aplică |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
1,4 |
1,3 |
1,1 |
1,0 |
0,9 |
0,7 |
0,5 |
0,3 |
1,1 |
0,8 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
1,9 |
2,1 |
2,0 |
1,8 |
2,0 |
2,0 |
2,1 |
2,2 |
2,0 |
2,0 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Italiei și calculele Comisiei
Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Italiei
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
2041 |
|
|
Datoria publică
|
134,8 |
135,8 |
136,9 |
137,8 |
137,5 |
136,4 |
134,9 |
133,9 |
132,5 |
113,7 |
|
Soldul bugetului public
|
-7,2 |
-3,8 |
-3,3 |
-2,8 |
-2,6 |
-2,3 |
-1,8 |
-1,7 |
-1,5 |
-1,9 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Italiei
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(22)Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă de la 2,8 % din PIB în 2026 la 1,5 % din PIB în 2031. Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Profilul temporal al ajustării bugetare
(23)Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurate ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este concentrat ușor la începutul perioadei, comparativ cu traiectoria liniară menționată ca regulă la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, se preconizează că soldul primar structural va înregistra o îmbunătățire cu 0,6 % atât în 2025, cât și în 2026, urmată de o îmbunătățire cu 0,5 % din PIB în fiecare an până în 2031. Drept urmare, ajustarea bugetară din primii patru ani ai planului este mai mult decât proporțională cu efortul total de ajustare. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza privind dispozitivul de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul Italiei
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
2031 |
|
|
Soldul primar structural
|
-4,5 |
-0,5 |
0,0 |
0,6 |
1,1 |
1,6 |
2,2 |
2,7 |
3,2 |
|
Variația soldului primar structural
|
nu se aplică |
4,0 |
0,6 |
0,6 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Italiei
Coerența planului cu procedura aplicabilă deficitelor excesive
(24)Traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan respectă cerințele din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive [în special ajustarea structurală anuală minimă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) 1467/97 al Consiliului].
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului
(25)Cerința privind componenta preventivă, prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință de 3 % din PIB, se aplică Italiei din 2027, deoarece reducerea deficitului sub 3 % din PIB este planificată începând din 2026. Prin urmare, în 2027, ajustarea anuală a soldului primar structural nu ar trebui să fie mai mică de 0,25 % din PIB dacă deficitul structural a rămas peste 1,5 % din PIB în anul precedent, pentru a atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară anuală care rezultă din angajamentele de politică și ipotezele macroeconomice ale planului depășește 0,25 % în fiecare dintre anii 2027, 2028, 2029, 2030 și 2031. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.
Coerența planului cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei
(26)În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât datoria publică va depăși 90 % din PIB pe parcursul perioadei de ajustare, potrivit planului, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 1 punct procentual pe an până când va scădea sub 90 % din PIB, după care ar trebui să scadă cu 0,5 puncte procentuale în medie. Această scădere medie se calculează pe parcursul perioadei 2027-‑2031, adică începând cu anul în care procedura aplicabilă deficitelor excesive ar fi abrogată potrivit planului, și se ridică la 1,2 puncte procentuale (a se vedea tabelul 3). Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei.
Ipotezele macroeconomice ale planului
(27)Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Italiei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru nouă variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural din 2024), creșterea PIB-ului potențial, creșterea PIB-ului real, rata nominală implicită a dobânzii, multiplicatorul fiscal, ajustările datorie-deficit, măsurile cu caracter excepțional, ipotezele privind veniturile (elasticitățile presupuse) și eliminarea deviației PIB-ului. În plus, ajustarea bugetară este ușor concentrată la începutul perioadei. Mai jos este prezentată o evaluare a diferențelor dintre ipoteze. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.
·Planul se bazează pe ipoteza unei poziții bugetare inițiale mai favorabile, presupunând un deficit bugetar de 3,8 % din PIB pentru 2024, în timp ce traiectoria de referință presupunea 4,4 % din PIB. Acest lucru implică un sold primar structural inițial mai bun în previziunile Italiei referitoare la analiza sustenabilității datoriei (‑0,5 % comparativ cu ‑1,1 % din PIB în traiectoria de referință). Acest lucru reflectă date fiscale mai recente (cu venituri fiscale mai mari decât cele preconizate în ipotezele Comisiei din orientările prealabile, precum și estimări actualizate ale cheltuielilor). Acest lucru este în concordanță cu previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024. Această diferență între ipoteze contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în cadrul planului ușor mai mare decât cea din ipotezele Comisiei. Această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător.
·Italia estimează o creștere medie a PIB-ului potențial în întreaga perioadă de ajustare 2025-2031 ușor mai mare (0,1 puncte procentuale) decât în traiectoria de referință (0,8 % față de 0,7 %). Acest lucru reflectă o actualizare a perspectivelor macroeconomice și este în concordanță cu metodologia stabilită de comun acord. Această actualizare contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare din cadrul planului mai mare decât cea din ipotezele Comisiei. Această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător.
·Planul preconizează un deflator PIB mediu în perioada 2025-2031 ușor mai scăzut decât în ipotezele Comisiei, situat la 2,0 % în comparație cu 2,1 %. În 2024, pe baza datelor privind rezultatul bugetar până în al doilea trimestru, planul are un deflator PIB de 1,9 %, mai mic decât cel de 2,2 % preconizat de Comisia Europeană. În 2025, deflatorul PIB rămâne cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în orientările prealabile, dar devine mai mic în perioada 2027-2029. Aceasta contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în cadrul planului mai mică decât cea din ipotezele Comisiei. Această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător.
·Planul se bazează pe ipoteza unei elasticități mai prudente a veniturilor, spre deosebire de elasticitatea unitară a PIB-ului potențial presupusă de Comisie. Aceasta contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în cadrul planului mai mică decât cea din ipotezele Comisiei. Această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător.
Celelalte diferențe nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului egală cu cea din traiectoria de referință. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.
Strategia bugetară din plan
(28)Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete vor fi îndeplinite atât prin limitarea cheltuielilor, cât și prin creșteri discreționare ale veniturilor. Planul menționează în special o gestionare mai prudentă și mai eficientă a cheltuielilor publice, precum și venituri mai mari rezultate din combaterea evaziunii fiscale. Specificarea măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. În același timp, există riscuri pentru punerea în aplicare a strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din creșterea efectivă a PIB-ului real mai scăzută decât cea indicată în planul Italiei, precum și din lipsa informațiilor privind strategia bugetară orientativă (conform evaluării de mai sus). În plus, proiectul de plan bugetar pentru 2025 precizează măsurile de politică prin care se va realiza angajamentul pentru 2025 privind cheltuielile nete 12 .
Setul de angajamente din plan legate de reforme și investiții care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară
(29)În plan, Italia se angajează să realizeze 24 de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani. Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare este alcătuit din mai multe angajamente cuprinse în PNRR, precum și din reforme și investiții noi. Sunt incluse următoarele măsuri:
·Reforme și investiții în domeniul justiției civile: Măsurile sunt legate de M1C1 Reforma 1.4 (justiția civilă) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T2-2026. Planul include angajamente suplimentare care, în general, vizează (i) asigurarea punerii în aplicare a reformei în materie de insolvență, inclusiv prin sprijinirea continuă a instanțelor în ceea ce privește insolvența și colectarea sistematică de date; (ii) creșterea eficienței instanțelor civile prin reducerea acumulării de cauze nesoluționate și a timpului necesar pentru soluționarea cauzelor și (iii) îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar în ansamblu. Pentru a pune în aplicare aceste intervenții, trebuie asigurate resursele umane adecvate în sistemul judiciar. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4-2029.
·Reforme și investiții în domeniul administrației fiscale: Măsurile sunt legate de Reforma 1.12 (reforma administrației fiscale) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T2-2026. Planul include angajamente suplimentare care, în general, vizează creșterea în continuare a veniturilor provenite din: (i) activități de prevenire și de asigurare a respectării obligațiilor fiscale, inclusiv venituri generate de documentele de conformitate și strategii de conformitate mai bine adaptate; (ii) acțiuni de combatere a evaziunii mai bine orientate și bazate pe riscuri, inclusiv pe baza unor seturi mai ample de date fiscale interoperabile și a unor tehnici de inteligență artificială. Se preconizează că alte măsuri legislative vor consolida lupta împotriva evaziunii fiscale care rezultă din omiterea declarațiilor, prin introducerea unor stimulente mai puternice pentru contribuabili și prin utilizarea pe scară mai largă a mijloacelor de plată trasabile. Alte măsuri vizează îmbunătățirea certitudinii în relația dintre contribuabili și administrația fiscală prin reducerea termenelor medii de rambursare a TVA. Se preconizează că etapele principale legate de măsurile menționate mai sus în domeniul administrației fiscale vor fi finalizate până în T4-2029.
·Reforme și investiții în domeniul mediului de afaceri: Măsurile sunt legate de Reforma 2 (legile anuale în domeniul concurenței din 2021, 2022, 2023 și 2024) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T4-2025. Planul include angajamente suplimentare care, în general, vizează îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri prin (i) creșterea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare; (ii) raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi; (iii) adoptarea unor legi anuale în domeniul concurenței pentru a liberaliza și a elimina blocajele și barierele la intrare (inclusiv de natură legislativă sau de reglementare), pe baza unor evaluări adecvate ale impactului reglementărilor și (iv) adoptarea unei legi-cadru privind IMM-urile, implementarea de instrumente și actualizări anuale. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4-2029.
·Reforme în domeniul administrației publice: măsurile sunt legate de M1C1 Reforma 1.9 (reforma ocupării forței de muncă în sectorul public și reforma de simplificare) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T2-2026. Planul include angajamente suplimentare care vizează: (i) promovarea mobilității verticale și orizontale și (ii) stimularea unui cadru bazat pe performanță. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4-2028.
·Reforme și investiții în domeniul îngrijirii copiilor: măsurile sunt legate de Investiția 1.1 (plan pentru creșe și grădinițe și servicii de educație și îngrijire timpurie) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T2-2026. Măsurile vizează: (i) creșterea cheltuielilor publice anuale pentru a acoperi costurile de funcționare ale unităților de îngrijire a copiilor existente și noi, inclusiv cele create prin PNRR; (ii) îmbunătățirea disponibilității unităților de îngrijire a copiilor și (iii) creșterea accesibilității prețurilor pentru serviciile de îngrijire a copiilor. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4-2027.
·Reforme și investiții în domeniul cheltuielilor publice: măsurile sunt legate de Reforma 1.13 (reforma cadrului de analiză a cheltuielilor) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T2-2026. Planul include angajamente suplimentare care vizează (i) consolidarea capacității de programare, monitorizare și evaluare a cheltuielilor publice; (ii) consolidarea competenței Ministerului Economiei și Finanțelor de a efectua inspecții privind gestionarea cheltuielilor publice ale tuturor entităților care beneficiază de sprijin public, inclusiv ale autorităților subnaționale și ale întreprinderilor de stat și (iii) reformarea cadrului de control al cheltuielilor publice pentru administrațiile publice centrale, inclusiv prin creșterea responsabilității financiare a administrațiilor. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T2-2029.
·Planul include reforme noi în comparație cu PNRR în domeniul administrației fiscale și în domeniul raționalizării întreprinderilor de stat. Mai precis, în domeniul impozitării, planul include angajamente care vizează: (i) simplificarea sistemului fiscal prin analiza și raționalizarea cheltuielilor fiscale, inclusiv în ceea ce privește subvențiilor dăunătoare mediului; (ii) reducerea structurală a sarcinii fiscale asupra familiilor cu venituri mici și medii și sprijinirea ocupării forței de muncă și (iii) actualizarea registrului cadastral prin cartografierea proprietăților care nu sunt incluse în prezent și prin actualizarea valorilor cadastrale pentru clădirile care au beneficiat de scheme publice de intervenții în domeniul eficienței energetice și/sau al renovării locuințelor. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4-2028. În domeniul întreprinderilor de stat, planul include angajamente menite să raționalizeze și să îmbunătățească eficiența întreprinderilor de stat în conformitate cu legislația națională (Decretul legislativ nr. 175/2016), prin asigurarea și, după caz, consolidarea punerii în aplicare a cadrului juridic. Se preconizează că etapa principală corespunzătoare va fi finalizată până în T4-2027.
(30)În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, fiecare reformă și fiecare investiție care stă la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare este suficient de detaliată, concentrată la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabilă.
(31)Angajamentele din planul de redresare și reziliență care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, Italia se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PNRR (a se vedea tabelul 5 de mai jos). Angajamentele vor fi monitorizate pe tot parcursul punerii în aplicare a planului. În consecință, angajamentele din cadrul PNRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(32)Se preconizează că setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei Italiei într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul Italiei raportează impactul preconizat al unor reforme care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare (în special ocuparea forței de muncă în sectorul public, mediul de afaceri și justiția civilă) asupra creșterii PIB-ului. Modelul macroeconomic utilizat pentru simulare este modelul QUEST-III C-D elaborat de Comisia Europeană. Potrivit planului, aceste reforme valabile pentru prelungirea perioadei de ajustare ar începe să producă primele efecte asupra economiei în 2028 și se estimează (într-un scenariu prudențial) că vor crește nivelul PIB-ului în 2031 cu 0,5 % în total. Mai precis, se preconizează că reformele din domeniul ocupării forței de muncă în sectorul public vor crește nivelul PIB-ului în 2031 cu 0,2 %, că reformele din domeniul justiției civile vor crește nivelul PIB-ului în 2031 cu 0,2 % și că reformele din domeniul mediului de afaceri vor crește nivelul PIB-ului în 2031 cu 0,1 %. Planul estimează, de asemenea, că impactul reformelor și al investițiilor din PNRR care nu au fost încă puse în aplicare va crește nivelul PIB-ului în 2031 cu 3,2 % (din care 1,7 % se explică prin reforme și 1,5 % se explică prin investiții). În ansamblu, luând în considerare reformele și investițiile din PNRR care nu au fost încă puse în aplicare și o parte dintre reformele care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, se estimează că nivelul PIB-ului va crește cu 3,8 % până în 2031 în comparație cu scenariul de referință. Planul prezintă și o analiză de sensibilitate. În scenariul negativ, impactul reformelor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare asupra nivelului PIB-ului ar fi redus la 0,3 % (de la 0,5 % în scenariul prudențial). În ansamblu, estimările raportate în plan sunt considerate plauzibile.
(33)Se preconizează că setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii vor sprijini sustenabilitatea bugetară, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul ilustrează evoluția ponderii datoriei în PIB în mai multe scenarii bazate pe analiza sustenabilității datoriei care stă la baza planului (2025-2041): în scenariul de politică pe care se bazează planul și în scenariile alternative în care efectele creșterii mai mari a PIB-ului potențial și a PIB-ului real sunt izolate („planul + reformele”) și în care este surprins și impactul asupra veniturilor publice („planul + reformele + variația veniturilor”). În primul scenariu alternativ, impactul reformelor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare îmbunătățește perspectivele privind creșterea PIB-ului. Acest lucru duce la o scădere mai pronunțată a ponderii datoriei în PIB în comparație cu scenariul de politică pe care se bazează planul, care poate fi observată începând din 2030. Ponderea datoriei în PIB ar scădea și mai mult și ar atinge un nivel de 109,6 % în 2041. Luând în considerare și îmbunătățirea soldului primar ca urmare a creșterii veniturilor generate de creșterea mai mare (adică luând în considerare îmbunătățirea soldului primar prin aplicarea semielasticității veniturilor la poziția ciclică modificată), ponderea datoriei ar scădea în continuare până la 102,5 % din PIB. În ansamblu, estimările raportate în plan sunt considerate plauzibile. Pot fi formulate considerații suplimentare cu privire la impactul reformelor care stau la baza prelungirii. În special, deși în această etapă nu sunt stabilite obiective specifice pentru viitoarele analize ale cheltuielilor, se poate preconiza că procesul de analiză a cheltuielilor va reduce rata de creștere și nivelul cheltuielilor publice, ca urmare a îmbunătățirii eficienței, și va contribui la o structură a bugetului mai favorabilă creșterii, care să permită o reprioritizare a cheltuielilor către elemente mai favorabile creșterii, cu un impact pozitiv asupra sustenabilității bugetare. Se preconizează că măsurile din domeniul administrației fiscale vor oferi mai multe stimulente pentru creștere economică, prin reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă și prin asigurarea unui sistem fiscal echitabil, eficient și progresiv, cu un impact pozitiv asupra sustenabilității bugetare. În ceea ce privește măsurile din domeniul colectării impozitelor, deși un obiectiv specific este stabilit pentru o singură măsură privind respectarea obligațiilor fiscale (la aproximativ 0,1 % din PIB), se preconizează că celelalte măsuri vor îmbunătăți și mai mult respectarea obligațiilor fiscale. În ceea ce privește măsurile din domeniul îngrijirii copiilor, acestea sunt menite să stimuleze oferta de forță de muncă și să sprijine veniturile publice și sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În final, deși nu sunt încă disponibile detalii specifice, se preconizează că măsura referitoare la întreprinderile de stat va avea, de asemenea, un impact pozitiv, în conformitate cu ambiția sa.
(34)Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează prioritățile comune ale UE, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, se preconizează că toate reformele și investițiile care stau la baza prelungirii vor contribui la reziliența socială și economică prin: (i) reducerea în continuare a duratei procedurilor judiciare, reducerea acumulării de cauze nesoluționate în justiție și finalizarea procesului de tranziție digitală; (ii) consolidarea angajamentelor în domeniul combaterii evaziunii fiscale prin consolidarea acțiunilor deja incluse în PNRR; (iii) îmbunătățirea condițiilor de bază în care își desfășoară activitatea întreprinderile și investitorii prin promovarea unei concurențe și a unei eficiențe sporite în administrația publică, precum și prin reducerea sarcinii administrative și a obstacolelor care subminează accesul la credite, prin promovarea unui dinamism mai mare al întreprinderilor, a extinderii acestora și a creșterii investițiilor; (iv) consolidarea capitalului uman al administrației publice, cu scopul de a crește productivitatea, calitatea și cantitatea serviciilor publice furnizate; (v) asigurarea unor cheltuieli publice mai eficiente, cu accent pe domenii prioritare, printre care cercetarea și dezvoltarea și îngrijirea copiilor. În plus, se preconizează că reformele și investițiile în domeniul administrației publice vor contribui la îmbunătățirea mediului general de afaceri printr-o mai mare eficiență în gestionarea ocupării forței de muncă în sectorul public, în special prin consolidarea parcursului profesional intern, a mobilității orizontale și a sistemului de evaluare a performanței.
(35)Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii dă curs recomandărilor specifice de țară relevante 13 emise în cadrul semestrului european, inclusiv celor abordate în cadrul PDM, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, măsurile în domeniul administrației fiscale urmăresc să dea curs recomandării structurale bugetare specifice de țară care invită Italia ca, în perioada 2019-2024, să asigure un sprijin mai mare din partea sistemului fiscal pentru creșterea economică, în special prin îmbunătățirea structurii veniturilor publice și prin sprijinirea creșterii economice și a sustenabilității bugetare (a se vedea și mai sus). De asemenea, se preconizează că măsurile în domeniul gestionării cheltuielilor și al raționalizării întreprinderilor de stat vor contribui la o structură a bugetului mai favorabilă creșterii, cu un impact pozitiv asupra sustenabilității bugetare (a se vedea și mai sus). Recomandările specifice de țară din 2019-2024 privind justiția urmează să fie abordate prin măsurile privind insolvența, precum și printr-o serie de investiții menite să sporească eficiența sistemului judiciar. Măsurile privind forța de muncă din sectorul public care se preconizează că vor consolida parcursul profesional, mobilitatea orizontală și sistemul de evaluare permanentă au obiectivul de a da curs recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 privind administrația publică. Se preconizează că adoptarea unei legislații în domeniul concurenței pe bază anuală va reduce barierele din calea concurenței și va îmbunătăți mediul de afaceri, urmărind astfel să dea curs recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2024 privind concurența și mediul de afaceri. Măsurile în domeniul îngrijirii copiilor sunt menite să sprijine participarea femeilor pe piața forței de muncă și să contribuie la abordarea tendințelor demografice negative, în conformitate cu recomandările specifice de țară din 2019 și 2024 privind ocuparea forței de muncă și politica socială. Toate recomandările specifice de țară menționate mai sus sunt relevante în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.
(36)Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național realizate în medie în perioada acoperită de PNRR, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Tabelul 5: Investiții publice finanțate la nivel național în plan (% din PIB)
|
Nivel mediu pe perioada 2021-2026 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
Media pe întreaga durată a planului |
|
2,9 |
3,1 |
2,9 |
3,3 |
3,3 |
3,2 |
3,2 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Italiei
(37)În cele din urmă, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PNRR și acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, așa cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(38)În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la 4 la 7 ani, astfel cum se prevede în plan.
Alte intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(39)Pe lângă setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică privind alte reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, inclusiv celor legate de procedura privind dezechilibrele macroeconomice, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 119 reforme și investiții, dintre care 65 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență.
(40)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul include un set de reforme și investiții. Printre altele, se preconizează că măsurile privind finanțarea durabilă, inclusiv cele pentru reducerea decalajului în materie de protecție a asigurărilor, obligațiunile verzi, precum și o serie de măsuri din cadrul misiunilor 2 și 7 din PNRR vor contribui la tranziția verde. Se preconizează că aceste măsuri vor da curs recomandărilor specifice de țară privind infrastructura energetică, eficiența energetică și mobilitatea durabilă adresate Italiei în 2022 și 2023. Tranziția digitală se bazează pe obiectivele stabilite în cadrul programului de politică privind deceniul digital și se preconizează că ea va beneficia, de exemplu, de strategia națională privind competențele digitale sau de continuarea măsurilor din PNRR, inclusiv a celor privind infrastructura digitală, de PIIEC, de măsurile de consolidare a transferului tehnologic (prin centre de competență și centre de inovare digitală) și de digitalizarea administrațiilor publice centrale. Aceste măsuri vor contribui, de asemenea, la abordarea recomandărilor specifice de țară privind administrația publică, sistemul de justiție și conectivitatea digitală adresate Italiei în perioada 2019-2024, care sunt relevante în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.
(41)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include o serie de măsuri și investiții, de exemplu consolidarea Assegno Unico Universale, o creștere suplimentară a ofertei de creșe și servicii de îngrijire a copiilor preșcolari și consolidarea concediului pentru creșterea copilului. Sistemul de învățământ va beneficia și de măsuri precum Agenda Sud, de consolidare a competențelor de bază în sud și de continuarea eforturilor în domeniul educației orientate către formarea profesională, prin reforma privind institutele profesionale și tehnice și prin planurile naționale și regionale pentru competențe. Se preconizează, de asemenea, că măsurile privind învățarea în rândul adulților, în special în ceea ce privește dubla tranziție, și piața forței de muncă, de exemplu programul GOL și măsurile de reducere a decalajului teritorial de pe piața forței de muncă, vor contribui și la consolidarea rezilienței sociale și economice. De asemenea, se preconizează că acestea din urmă vor beneficia de reformele menite să consolideze piețele de capital pentru a sprijini accesul la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Se preconizează că aceste măsuri vor da curs și recomandărilor specifice de țară emise în perioada 2019-2024 privind funcționarea pieței forței de muncă, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, competențele și educația care sunt relevante în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, precum și recomandărilor specifice de țară adresate în aceeași perioadă privind egalitatea de șanse, incluziunea socială, dezvoltarea regională și accesul la finanțare. Planul mai include, printre altele, măsuri de consolidare a unităților de asistență medicală (spitalele comunitare) și de îmbunătățire a disponibilității dispozitivelor tehnologice de asistență medicală în spitale, care urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară din 2020 în domeniul asistenței medicale. Pe de altă parte, planul nu conține reforme specifice privind pensiile care să contribuie la abordarea recomandării specifice de țară pentru 2019 adresată Italiei.
(42)În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include mai multe măsuri și investiții, inclusiv, de exemplu, legătura tireniană sau reducerea costurilor de racordare la rețeaua de gaze a biometanului, precum și creșterea gradului de utilizare a producției de energie din surse regenerabile, reducerea dependenței strategice de combustibilii fosili importați sau o serie de măsuri de promovare a eficienței energetice a clădirilor private și publice. Se preconizează că setul de măsuri și investiții inclus în plan va contribui, în general, la abordarea recomandărilor specifice de țară privind securitatea energetică.
(43)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul reamintește măsurile deja incluse în PNRR legate de investițiile în securitatea cibernetică și digitalizarea Ministerului Apărării.
(44)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Italiei. Mai precis, planul indică pe scurt faptul că reformele și investițiile incluse în plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii sunt în continuitate cu acțiunile adoptate în PNRR și în programele de coeziune.
(45)Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Italiei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește o tranziție digitală echitabilă, planul se referă la țintele și obiectivele deceniului digital și menționează că sunt necesare investiții suplimentare pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe digitale, inclusiv investiții care să promoveze îmbunătățirea cunoștințelor și recalificarea lucrătorilor pentru a alinia cererea și oferta de forță de muncă la noile provocări și pentru a atenua posibilele repercusiuni negative ale tranziției digitale, precum și investiții suplimentare în infrastructura digitală, mai precis în vederea dezvoltării de noduri periferice pentru a atinge obiectivul pentru 2030 și pentru a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor și a administrației publice. În ceea ce privește tranziția verde echitabilă, planul indică necesitatea de a îmbunătăți decarbonizarea transporturilor, transferul modal și dezvoltarea de infrastructuri care vor face transportul de persoane și de mărfuri mai durabil, inclusiv prin consolidarea rolului transportului feroviar. Acest lucru este completat de noi investiții care vor îmbunătăți guvernanța și eficiența sistemului de distribuție a apei și gradul de pregătire al țării pentru riscul de dezastre naturale și de schimbări climatice, precum și de investiții care vor consolida biodiversitatea și ecosistemele. Mai multe dintre aceste măsuri fac parte din Planul național integrat privind energia și clima. În ceea ce privește reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul indică necesitatea unor investiții suplimentare în următoarele domenii: (i) piața forței de muncă (consolidarea politicilor active în domeniul muncii, susținerea investițiilor demarate pentru a promova participarea pe piața muncii și activitățile de formare necesare pentru alinierea competențelor lucrătorilor la cele necesare pe piețele forței de muncă, inclusiv prin continuarea măsurilor din PNRR, cum ar fi „sistemul dual”, uceniciile și serviciul public universal); (ii) educația și formarea (susținerea investițiilor demarate cu PNRR și cu inițiativele care vizează reducerea decalajelor de competențe, teritoriale și de gen, inclusiv prin alocarea unui buget pentru noul plan pentru competențe); (iii) reducerea decalajelor teritoriale [prin continuarea investițiilor în sectoarele strategice definite de politica de coeziune și de Planul strategic al zonei economice speciale (ZES) unice – inclusiv riscul hidrogeologic, resursele de apă și reconstrucția în urma dezastrelor] și îmbunătățirea infrastructurii (pe baza intervențiilor deja lansate prin PNRR, inclusiv pentru rețelele de mare viteză și căile ferate regionale, îmbunătățirea tehnologică și digitală a rețelelor TEN-T, a porturilor și a conexiunilor acestora, pe lângă consolidarea investițiilor în infrastructură în ZES); (iv) sprijinirea lanțurilor de aprovizionare strategice, a inovării și a transferului tehnologic (prin continuarea investițiilor din PNRR pentru cooperarea dintre universități, centre de cercetare și întreprinderi și pentru transformarea tehnologică și digitală a IMM-urilor și a rețelelor de întreprinderi și prin sprijinirea competitivității în sectoarele-cheie ale economiei italiene și consolidarea investițiilor inclusiv în sectorul turismului); (v) sistemul de sănătate, măsurile de combatere a sărăciei și serviciile pentru copiii preșcolari (prin investiții suplimentare în sistemul de sănătate pentru a eficientiza rețelele generale de medicină, inclusiv rețelele și unitățile de proximitate și telemedicina pentru asistență, modernizarea echipamentelor medicale de mari dimensiuni și cercetarea, formarea și dezvoltarea competențelor personalului, continuarea investițiilor în combaterea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, în politicile privind locuințele și în reducerea riscului de sărăcie energetică, îmbunătățirea în continuare a accesului la servicii de îngrijire a copiilor preșcolari cu costuri reduse, precum și extinderea serviciilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă cu handicap și care nu dispun de resurse proprii). În ceea ce privește asigurarea securității energetice, planul indică necesitatea unor investiții suplimentare în construirea de infrastructuri și în dezvoltarea și difuzarea de tehnologii aplicate energiei, care vor contribui la transformarea Italiei într-un centru energetic european, precum și în eficiența clădirilor în vederea reducerii consumului de energie al acestora și în cercetarea, dezvoltarea și experimentarea cu privire la purtătorii de energie, inclusiv la energia nucleară de nouă generație. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, potrivit planului, cheltuielile din sectorul apărării vor crește la 2 % din PIB până în 2028, în conformitate cu angajamentele NATO. Vor fi necesare investiții suplimentare pentru a asigura o participare semnificativă la misiunile internaționale în legătură cu operațiunile de menținere a păcii și alte activități, creșterea resurselor pentru Acordul de cooperare cu Ucraina, raționalizarea aprovizionării cu materiale în contextul cooperării și colaborării internaționale și pentru refinanțarea operațiunilor „Drumuri sigure” și „Stații sigure”, Fondul pentru active cu grad ridicat și foarte ridicat de pregătire operațională și Fondul pentru nevoile de apărare națională.
Concluzia evaluării Comisiei
(46)În ansamblu, Comisia consideră că planul Italiei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
CONCLUZIE GENERALĂ
(47)În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Italiei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani.
RECOMANDĂ ca Italia
1.Să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare.
2.Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară la 7 ani, astfel cum se prevede în anexa II la prezenta recomandare, în termenele indicate.
În plus, Consiliul invită Italia să asigure realizarea de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, și care să abordeze prioritățile comune ale Uniunii.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Italia
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
|
|
Rate de creștere (%) |
Anuală |
1,3 |
1,6 |
1,9 |
1,7 |
1,5 |
|
Cumulată (*) |
-0,7 |
0,9 |
2,8 |
4,6 |
6,2 |
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2023.
ANEXA II
Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani
Italia
|
Obiectivul principal |
Descrierea și calendarul etapelor principale |
Indicator(i) de monitorizare |
|
|
Reforme și investiții în domeniul justiției: Adăugarea la jaloanele și țintele din PNRR legate de M1C1.R1.4 – Reforma justiției civile |
Reducerea duratei procedurilor de faliment și promovarea utilizării instrumentelor extrajudiciare. |
Etapa 1: Până în T2-2027, să se ia măsuri pentru a asigura și a consolida punerea în aplicare a reformei în materie de insolvență. În acest scop, să se continue sprijinirea competențelor instanțelor în materie de insolvență și să se asigure personal adecvat; să se consolideze sistemul informatic pentru a colecta informații cu caracter granular cu privire la costurile, eficiența și rezultatele procedurilor de insolvență și restructurare (atât pentru procedurile extrajudiciare, cât și pentru cele judiciare). |
Să se ofere sprijin continuu pentru competențele instanțelor în procedurile de insolvență și să se asigure personal adecvat. Să se consolideze sistemul informatic pentru a colecta informații cu caracter granular cu privire la costurile, eficiența și rezultatele procedurilor de insolvență și restructurare (atât pentru procedurile extrajudiciare, cât și pentru cele judiciare). |
|
Etapa 2: Până în T4-2027, să se efectueze o evaluare a impactului reformei în materie de insolvență și să se adopte măsuri corective acolo unde este necesar. |
Adoptarea unei evaluări a impactului reformei în materie de insolvență. Adoptarea și intrarea în vigoare a unor măsuri corective, dacă este necesar. |
||
|
Reducerea acumulării de cauze nesoluționate în instanțele civile. |
Etapa 3: Până în T4-2028, reducerea acumulării de cauze nesoluționate pentru instanțele civile ordinare (în primă instanță). |
Reducerea cu 90 % a acumulării de cauze nesoluționate care au fost deschise între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025 și care erau încă deschise la 31 decembrie 2025 în cadrul instanțelor civile ordinare (în primă instanță). |
|
|
Reducerea acumulării de cauze nesoluționate în instanțele civile. |
Etapa 4: Până în T4-2028, reducerea acumulării de cauze nesoluționate pentru Curtea Civilă de Apel (a doua instanță). |
Reducerea cu 90 % a acumulării de cauze nesoluționate care au fost deschise între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025 și care erau încă deschise la 31 decembrie 2025 în cadrul Curții Civile de Apel (a doua instanță). |
|
|
Reducerea termenului de soluționare pentru cauzele civile. |
Etapa 5: Până în T4-2028, reducerea duratei procedurilor civile. |
Reducerea termenului de soluționare cu 12 % la toate instanțele care judecă litigii civile și comerciale, comparativ cu termenul de soluționare înregistrat la 31 decembrie 2026. |
|
|
Asigurarea unor resurse umane adecvate în sistemul judiciar. |
Etapa 6: Până în T4-2026: T4-2027; T4-2028; respectiv T4-2029 se asigură personal adecvat pentru biroul de judecată și pentru personalul administrativ tehnic. |
Se mențin 6 000 de posturi caracterizate prin sarcini echivalente cu cele din cadrul M1C1 Investiția 1.8 din PNRR. |
|
|
Reforme și investiții în domeniul administrației fiscale: Adăugarea la jaloanele și țintele din PNRR al Italiei legate de M1C1.R1.12 – Reforma administrației fiscale |
Promovarea unor interacțiuni simplificate cu contribuabilii prin rambursări mai rapide de TVA. |
Etapa 1: Până în T4-2025: T4-2027; respectiv T4-2029, atingerea obiectivelor anuale de performanță, care asigură treptat o reducere a termenelor de rambursare a TVA. |
Reducerea duratei medii de plată a rambursărilor de TVA (exprimată în zile) comparativ cu 2024: • 5 % până în T4-2025 • 10 % până în T4-2027 • 15 % până în T4-2029. |
|
Creșterea veniturilor provenite din activități de prevenire și din promovarea respectării obligațiilor fiscale, inclusiv a veniturilor generate de documentele de conformitate, și acțiuni de combatere a evaziunii fiscale mai bine orientate și bazate pe riscuri (inclusiv cele bazate pe utilizarea tehnicilor de inteligență artificială și pe dezvoltarea interoperabilității bazelor de date). |
Etapa 2: Până în T4-2027 și T4-2029, atingerea obiectivelor anuale de performanță, care asigură treptat venituri mai mari din activități de prevenire și de asigurare a respectării legislației. |
Venituri totale suplimentare din activități de prevenire și de asigurare a respectării legii comparativ cu 2024 (14 miliarde EUR), inclusiv veniturile generate de documentele de conformitate, „inviti al contraddittorio”, „atti Istruttori ravvedibili”, excluzând „ruoli”, „concordato preventivo”, precum și orice măsură care vizează achitarea datoriilor fiscale anterioare în condiții avantajoase, cum ar fi „rottamazione cartelle esattoriali”, „saldo & stralcio” și „ravvedimento speciale”: • 5 % până în T4-2027; • 10 % până în T4-2029. |
|
|
Creșterea veniturilor provenite din activități de prevenire și din promovarea respectării obligațiilor fiscale, inclusiv a veniturilor generate de documentele de conformitate, și acțiuni de combatere a evaziunii fiscale mai selective și bazate pe riscuri (inclusiv cele bazate pe utilizarea tehnicilor de inteligență artificială și pe dezvoltarea interoperabilității bazelor de date). |
Etapa 3: Până în T4-2026, să se consolideze lupta împotriva evaziunii fiscale care rezultă din omiterea declarațiilor (i) în cazul detectării evaziunii fiscale, prin eliminarea avantajelor fiscale („compensazione orizzontale”, „rimborsi di imposte”, „regimi premiali”) și, după caz, prin suspendarea exercitării concesiunilor publice; (ii) integrarea codurilor naționale ale închirierilor pe termen scurt în bazele de date pentru analizele de risc fiscal efectuate de Agenția de Administrare Fiscală; (iii) introducerea unor conexiuni obligatorii între casele de marcat automate și plățile electronice pentru toate întreprinderile; (iv) impunerea unor mijloace trasabile de plată pentru deductibilitatea fiscală a cheltuielilor legate de transport, alimentație și cazare. |
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare. |
|
|
Reforme și investiții în domeniul mediului de afaceri: Adăugarea la jaloanele și țintele din PNRR al Italiei legate de M1C2.R2 – Legile anuale în domeniul concurenței |
Creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, acordând prioritate proiectelor care pot atrage investiții private suplimentare. |
Etapa 1: Până în T4-2025, T4-2026, T4-2027, T4-2028 și, respectiv, T4-2029, majorarea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare. |
Majorarea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare, pentru a crește raportul dintre aceste cheltuieli și PIB, estimat la aproape 0,5 % pentru 2024 și la 0,6 % în 2029 14 . |
|
Promovarea eficienței și eficacității stimulentelor publice pentru investiții. |
Etapa 2: Până în T2-2028, raționalizarea și simplificarea stimulentelor pentru întreprinderi, ca urmare a reformei M1C2-R3 din PNRR. |
Reducerea drastică a numărului de măsuri de stimulare și reducerea numărului de autorități care acordă stimulentele, pe baza rezultatelor evaluării impactului efectuate în 2025. |
|
|
Promovarea concurenței pentru a stimula eficiența și creșterea economică prin eliminarea blocajelor și a barierelor la intrare (inclusiv de ordin legislativ). Eliminarea sau revizuirea actelor cu putere de lege și a normelor administrative care împiedică buna funcționare a piețelor. |
Etapa 3: Până în T4-2026, T4-2027, T4-2028 și, respectiv, T4-2029, adoptarea legilor anuale în domeniul concurenței. |
Adoptarea și intrarea în vigoare a unei legi anuale în domeniul concurenței și a actelor de punere în aplicare conexe în fiecare an, prin abordarea recomandărilor specifice de țară și prin luarea în considerare în mod satisfăcător a recomandărilor AGCM, pe baza unor evaluări adecvate ale impactului normativ. |
|
|
Creșterea competitivității IMM-urilor, care va facilita creșterea dimensiunii întreprinderilor, va promova tranziția generațională, orientarea către investiții și corelarea competențelor. |
Etapa 4: Până în T4-2026 (a), T4-2027 (b) și, respectiv, T4-2028 (b), adoptarea unei legi-cadru privind IMM-urile, pe baza unei evaluări a impactului, și intrarea în vigoare a instrumentelor de punere în aplicare și a actualizărilor anuale. Legea trebuie să includă cel puțin următoarele elemente: • facilitarea creșterii dimensiunii întreprinderilor și agregarea întreprinderilor; • simplificare administrativă; • ușurința cu care pot fi desfășurate activități economice; • promovarea tranziției generaționale, inclusiv prin angajarea de cadre de conducere profesioniste; • creșterea investițiilor; • îmbunătățirea competențelor. |
(a) intrarea în vigoare a Legii-cadru privind IMM-urile. (b) intrarea în vigoare a tuturor instrumentelor de punere în aplicare și a actualizărilor anuale. |
|
|
Reforme și investiții în domeniul administrației publice și al îngrijirii copiilor: Adăugarea la jaloanele și țintele din PNRR al Italiei legate de M1C1.R1.9 – Reforma administrației publice |
Promovarea mobilității verticale. |
Etapa 1: Până în T4-2026, punerea în aplicare a mobilității verticale a personalului. |
Cel puțin 20 % dintre posturile anuale de conducere să fie alocate funcționarilor în funcție prin intermediul unui mecanism de promovare legat de performanță. |
|
Promovarea mobilității orizontale. |
Etapa 2: Până în T4-2026, punerea în aplicare a mobilității orizontale a personalului. |
Cel puțin 15 % dintre posturile vacante anuale sunt alocate funcționarilor care se mută de la o altă administrație publică sau agenție publică. |
|
|
Valorizarea cadrului bazat pe performanță. |
Etapa 3: Până în T4-2028, valorizarea cadrului bazat pe performanță. |
Prima rundă de evaluare a performanței și de plăți de prime finalizată în temeiul noului cadru. |
|
|
Creșterea cheltuielilor publice anuale. |
Etapa 4: Până în T4-2027, asigurarea unei acoperiri financiare adecvate pentru funcționarea unităților disponibile de îngrijire a copiilor. |
Majorarea cheltuielilor publice pentru a acoperi costurile de funcționare ale unităților de îngrijire a copiilor existente și noi, realizate prin investiții din PNRR și resurse naționale, pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 2 ani. Majorarea se va ridica la cel puțin 20 % din cheltuielile publice anuale dedicate costurilor de funcționare a unităților disponibile de îngrijire a copiilor cu vârsta sub 3 ani, inclusiv costurilor aferente noilor unități care rezultă din infrastructura PNRR. |
|
|
Asigurarea disponibilității adecvate a unităților de îngrijire a copiilor. |
Etapa 5: Până în T4-2027, asigurarea furnizării adecvate de servicii de îngrijire a copiilor în conformitate cu obiectivul de la Barcelona și cu obiectivul național pentru 2027, ținând seama de disparitățile regionale. |
Să se asigure că 33 % dintre copiii cu vârsta sub 3 ani au acces (cotă de acoperire) la unități publice și private de îngrijire a copiilor la nivel național. Asigurarea unei acoperiri de cel puțin 15 % la nivel regional. |
|
|
Definirea intervalelor de contribuție pentru contribuțiile parentale. |
Etapa 6: Până în T4-2027, creșterea accesibilității prețurilor pentru serviciile de îngrijire a copiilor prin definirea unor standarde minime naționale atât pentru accesul la serviciile de îngrijire a copiilor, cât și pentru categoriile de taxe, cu scopul de a spori accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor. |
Intrarea în vigoare a legislației |
|
|
Reforme și investiții în domeniul cheltuielilor publice: Adăugarea la jaloanele și țintele din PNRR al Italiei legate de M1C1.R1.13 – Reforma cadrului de analiză a cheltuielilor |
Consolidarea capacității de programare, monitorizare și evaluare a cheltuielilor publice. |
Etapa 1: Până în T2-2027, T2-2028 și T2-2029, adoptarea planurilor de monitorizare și evaluare și, începând cu T2-2028, a raportului anual al Ministerului Economiei și Finanțelor. |
Adoptarea a cel puțin un plan anual de monitorizare și evaluare care prevede o intervenție pentru fiecare minister, care, pe durata planului, acoperă un domeniu de cheltuieli egal cu un total de 10 % din cheltuielile alocate politicilor aflate sub responsabilitatea directă a administrațiilor centrale. Planurile de monitorizare și evaluare formulează propuneri și acțiuni pentru îmbunătățirea eficienței sau a calității cheltuielilor. Un raport anual elaborat de Ministerul Economiei și Finanțelor ilustrează stadiul punerii în aplicare a planurilor de monitorizare și evaluare, în special adoptarea a cel puțin o acțiune pentru fiecare minister care să contribuie la sustenabilitatea finanțelor publice. |
|
Îmbunătățirea monitorizării cheltuielilor, inclusiv prin crearea și consolidarea unor structuri specifice în cadrul administrațiilor publice pentru evaluarea calității și a impactului serviciilor furnizate. |
Etapa 2: Până în T1-2028, consolidarea competenței Ministerului Economiei și Finanțelor de a efectua inspecții privind gestionarea cheltuielilor publice ale tuturor entităților care beneficiază de sprijin public, inclusiv ale autorităților subnaționale și ale întreprinderilor de stat. |
Intrarea în vigoare a legislației primare și secundare. |
|
|
Consolidarea activității de control al cheltuielilor publice. |
Etapa 3: Până în T1-2026 și T1-2028, reforma cadrului de control al cheltuielilor publice pentru administrațiile publice centrale, care prevede o responsabilitate financiară sporită a administrațiilor pentru gestionarea resurselor, precum și o programare consolidată și o monitorizare și evaluare sporită a rezultatelor și a impactului politicilor. |
(a) Intrarea în vigoare a legislației primare; (b) Intrarea în vigoare a legislației secundare. |
|
|
Reforme și investiții în domeniul impozitării (măsură nouă) |
Să se intervină în sistemul fiscal, aliniindu-l la obiectivele de sprijinire a sarcinilor familiale, a creșterii economice și a tranziției ecologice în perspectivă multianuală. |
Etapa 1: Până în T4-2028, simplificarea sistemului fiscal prin revizuirea domeniului de aplicare al cheltuielilor fiscale. |
O reducere cu 15 % a pierderilor de venituri legate de cheltuielile fiscale în comparație cu raportul guvernului din 2019 (49 de miliarde EUR), inclusiv în domeniul subvențiilor dăunătoare mediului, al reducerii cotelor și scutirilor de TVA și al impozitului pe venitul persoanelor fizice (IRPEF). Reducerea cu 3,5 miliarde EUR a subvențiilor dăunătoare mediului, prevăzută până în 2030 în cadrul PNRR, este relevantă pentru reducerea pierderilor de venituri legate de cheltuielile fiscale. |
|
Reducerea sarcinii fiscale asupra familiilor cu venituri mici și medii și sprijinirea ocupării forței de muncă. |
Etapa 2: Până în T4-2026, reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă. |
Sarcina fiscală medie asupra costului forței de muncă trebuie redusă permanent în comparație cu nivelurile înregistrate în 2023. |
|
|
Actualizarea registrului cadastral. |
Etapa 3: (a) Până în T4-2027, cartografierea proprietăților care nu sunt incluse în prezent în registrul cadastral; (b) Până în T4-2028, actualizarea valorilor cadastrale ale impozitelor pe proprietate pentru clădirile care au făcut obiectul unor intervenții în scopul eficienței energetice și/sau al renovării locuințelor, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, începând din 2019. |
(a) Introducerea legislației de referință și intrarea în vigoare, finalizarea activităților de cartografiere, control și actualizare a registrului cadastral; (b) Introducerea legislației de referință și intrarea în vigoare și actualizarea completă a registrului cadastral pentru toate proprietățile definite în coloana/secțiunea etapelor principale. |
|
|
Reforme și investiții în domeniul raționalizării întreprinderilor de stat (măsură nouă) |
Raționalizarea întreprinderilor de stat în conformitate cu legislația națională (Decretul legislativ nr. 175/2016). |
Etapa 1: Până în T4-2027, să se ia măsuri pentru a se asigura și a se consolida punerea în aplicare a cadrului juridic privind întreprinderile deținute de stat. |
Adoptarea unor acțiuni adecvate pentru a asigura și, acolo unde este necesar, pentru a consolida punerea în aplicare efectivă a cadrului juridic (Decretul legislativ nr. 175/2016) referitor la activitățile și eficiența operațională a întreprinderilor de stat, cu scopul de a asigura o raționalizare eficace și închiderea întreprinderilor deținute de stat ineficiente, fără a pune în pericol furnizarea serviciilor publice. |
Adoptată la Strasbourg,
Pentru Consiliu,
Președintele