|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2026/5421 |
16.10.2026 |
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 9 octombrie 2026
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Cehiei pentru perioada 2027-2030 și de clarificare a flexibilității permise în temeiul clauzei derogatorii naționale în 2027 și 2028
(C/2026/5421)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Consiliului, în special articolele 17 și 26,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
|
(1) |
Cadrul de guvernanță economică al UE (1) urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor. |
|
(2) |
Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul cadrului de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta rate maxime de creștere a cheltuielilor nete (2), care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM), precum și modul în care statul membru intenționează să abordeze prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară se extinde pe o durată de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263. |
|
(3) |
După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263. |
|
(4) |
La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pe termen mediu ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară. |
PROCESE CONEXE, INCLUSIV TRAIECTORIA CHELTUIELILOR NETE RECOMANDATĂ ANTERIOR ȘI EVALUAREA ACESTEIA
|
(5) |
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural pe termen mediu al Cehiei (3). La 8 iulie 2025, la cererea Cehiei de a activa clauza derogatorie națională pentru a permite creșterea cheltuielilor pentru apărare, Consiliul a adoptat o recomandare (4) care îi permite Cehiei să se abată de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate în Recomandarea C/2025/666 a Consiliului, pentru perioada 2025-2028. |
|
(6) |
La 3 iunie 2026, ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european 2026, Comisia a evaluat respectarea de către Cehia a ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete (5). Pe baza calculelor Comisiei, rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete în 2025, și anume luând în considerare anii 2024 și 2025 împreună, s-a situat sub rata maximă de creștere a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu la 21 ianuarie 2025. În 2026, creșterea preconizată a cheltuielilor nete în termeni cumulativi pentru anii 2024, 2025 și 2026 a depășit cu 0,1 % din PIB nivelul maxim recomandat. Cu toate acestea, abaterea preconizată se încadrează în limitele flexibilității oferite de clauza derogatorie națională pe baza proiecțiilor actuale privind cheltuielile pentru apărare (a se vedea, de asemenea, tabelul 3). Prin urmare, se consideră că Cehia a respectat rata maximă de creștere recomandată a cheltuielilor nete în 2025 și se preconizează că o va respecta și în 2026 (6). |
|
(7) |
La 8 iulie 2025, Consiliul a adresat Cehiei o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european (7). După prezentarea planului bugetar-structural național pe termen mediu revizuit evaluat în prezenta recomandare, la 10 iulie 2026, Consiliul a adresat Cehiei o nouă serie de recomandări specifice fiecărei țări (8). |
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL CEHIEI
|
(8) |
În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul 2024/1263, în cazul în care a fost numit un guvern nou, un stat membru poate prezenta un plan bugetar-structural pe termen mediu revizuit. În urma alegerilor generale din Cehia din 3 și 4 octombrie 2025, la 15 decembrie 2025 a fost constituit un nou guvern. La 22 iunie 2026, Cehia a prezentat Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit (denumit în continuare „planul”). Planul acoperă perioada 2027-2030. |
Procesul anterior prezentării planului din iunie 2026
|
(9) |
Înainte de prezentarea planului său, Cehia a solicitat informații tehnice (9), pe care Comisia le-a furnizat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263, la 28 mai 2026 și le-a publicat la 22 iunie 2026 (10). Informațiile tehnice indică soldul primar structural în 2030 care este necesar, conform estimărilor, pentru a asigura menținerea deficitului public sub 3 % din PIB pe termen mediu și menținerea datoriei publice sub 60 % din PIB pe termen mediu, în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare de patru ani. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. Informațiile tehnice au fost pregătite și transmise statului membru luând în calcul două scenarii: un scenariu care include coerența cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului (11), în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și un scenariu fără acest dispozitiv. |
|
(10) |
Informațiile tehnice pentru Cehia stabilesc că, pentru a respecta regulile bugetare aplicabile pe parcursul unei perioade de ajustare de patru ani și pe baza ipotezelor Comisiei, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,5 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030; scenariul fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului), conform tabelului 1. Cu titlu informativ, luând în calcul și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,5 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030). Cu toate acestea, dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului nu este o cerință pentru Cehia, care este eligibilă pentru informații tehnice. Tabelul 1: Informațiile tehnice transmise de Comisie Cehiei
|
||||||||
|
(11) |
În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Cehia și Comisia au purtat un dialog tehnic în mai și iunie 2026. Dialogul tehnic s-a axat pe ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete avute în vedere de Cehia și pe ipotezele care stau la baza acestora [în special proiecțiile privind creșterea PIB-ului potențial, creșterea PIB-ului real și rata nominală (implicită) a dobânzii], precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare. |
|
(12) |
Potrivit informațiilor furnizate de Cehia în planul său, la 6 mai 2026, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, Cehia s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă, partenerii sociali, autoritățile regionale și alte părți interesate relevante. Potrivit informațiilor furnizate de Cehia în planul său, revizuirea planului a fost pregătită în cooperare cu ministerele relevante și cu alte organisme ale administrației publice, inclusiv cu Consiliul bugetar ceh. În plus, la 6 mai 2026, a avut loc o masă rotundă privind proiectul de plan cu reprezentanți ai angajatorilor, ai sindicatelor, ai experților și ai altor părți interesate. |
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
|
(13) |
În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul din iunie 2026 după cum urmează: |
Context: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
|
(14) |
PIB-ul real al Cehiei a crescut cu 2,6 % în 2025, ca urmare atât a cererii interne, cât și a celei externe. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2026, se preconizează că economia va crește cu 1,8 % în 2026, valoare care reflectă impactul șocului prețurilor la energie și o contribuție negativă din partea exporturilor nete. În 2027, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,4 %, fiind susținut de consumul solid al gospodăriilor și al administrațiilor publice, de investiții și de o contribuție mai mare a exporturilor nete. În perioada analizată în previziuni (și anume 2026-2027), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Cehia va scădea ușor, de la 1,6 % în 2025 la 1,5 % în 2027, ca urmare a unei încetiniri a ratei de creștere a populației active. Rata șomajului a fost de 2,8 % în 2025 și, potrivit estimărilor Comisiei, va crește la 3,1 % în 2026 și la 3,2 % în 2027. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 3,5 % în 2025 la 2,7 % în 2026 și va ajunge la 3,1 % în 2027. |
|
(15) |
În ceea ce privește evoluțiile bugetare, deficitul public al Cehiei a fost de 2,1 % din PIB în 2025. Conform previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2026, se preconizează că deficitul va atinge 2,8 % din PIB în 2026 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, va crește în continuare, ajungând la 2,9 % din PIB în 2027. Data-limită pentru previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 a fost 4 mai 2026, adică înainte ca proiectul de buget pentru 2027 să fie prezentat parlamentului național în septembrie 2026. Datoria publică era de 44,3 % din PIB la sfârșitul anului 2025. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2026, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 45,8 % din PIB la sfârșitul anului 2026, urmând să crească în continuare la 47,2 % din PIB la sfârșitul anului 2027. Conform practicii consacrate, previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile bugetar-structurale pe termen mediu în forma actuală decât dacă și până când acestea sunt sprijinite de măsuri concrete de politică anunțate în mod credibil și detaliate suficient. |
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice prevăzute în planul din iunie 2026
|
(16) |
Planul include perioada 2027-2030 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani. |
|
(17) |
Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263. |
|
(18) |
Planul prevede angajamentul de a respecta ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete indicate în tabelul 2 de mai jos, care corespund unei creșteri medii anuale a cheltuielilor nete de 3,2 % în perioada 2027-2030. Informațiile tehnice (care presupun o traiectorie de ajustare liniară) corespund unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 3,2 % pe parcursul perioadei de ajustare (2027-2030). Se preconizează că traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului va conduce la un sold primar structural de 0,3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030). Acesta este inferior nivelului minim al soldului primar structural de 0,5 % din PIB pentru 2030 indicat de Comisie în informațiile tehnice. Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi a creșterii PIB-ului potențial la 1,2 % în 2030 (de la 1,6 % în 2025). În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea la 3,3 % în 2027 (de la 3,5 % în 2025), urmând să scadă la 2,4 % în 2030. Tabelul 2: Creșterea maximă a cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Cehiei (*1)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(19) |
Potrivit estimărilor din plan, rata de creștere a cheltuielilor nete în 2026 va fi de 6,4 %. Această rată de creștere este relevantă pentru definirea ratelor cumulate de creștere pentru perioada 2027-2030 prezentate în tabelul 2, întrucât anul de referință este 2025, ultimul an pentru care au fost publicate date privind rezultatul bugetar de către institutul național de statistică și Eurostat. În comparație cu Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025, creșterea cheltuielilor nete pentru 2026 preconizată în plan ar implica, pe baza calculelor Comisiei, o abatere cumulată de 0,1 % din PIB până la sfârșitul anului 2026, înainte de a lua în considerare flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională (a se vedea tabelul 3). După luarea în considerare a flexibilității prevăzute de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată ar fi de -0,2 % din PIB (adică, așadar, sub traiectoria recomandată a cheltuielilor în 2026, după luarea în considerare a flexibilității). Valoarea este identică cu cea pe care o regăsim în evaluarea Comisiei din pachetul de primăvară al semestrului european 2026 (a se vedea considerentul 6). Tabelul 3: Creșterea cheltuielilor nete, abaterile anuale și cumulate în 2025 și 2026 (preconizate) comparativ cu Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Implicațiile pentru soldul bugetar ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
|
(20) |
Pe baza ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să se îmbunătățească treptat de la 2,8 % din PIB în 2026 la 1,2 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030), conform tabelului 4. Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2040), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263. |
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
|
(21) |
Dacă se materializează ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește, conform planului, de la 45,8 % din PIB în 2026 la 46,6 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2030), astfel cum se arată în tabelul 4. Pe termen mediu, și anume până în 2040, se preconizează că ponderea datoriei se va stabiliza, în linii mari, până în 2032 conform planului și apoi va crește la 52,9 % din PIB în 2040. Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete prezentate în plan sunt în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Tabelul 4: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Cehiei
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ipotezele macroeconomice ale planului
|
(22) |
Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Cehiei la 28 mai 2026. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru șase variabile, și anume creșterea deflatorului PIB, creșterea PIB-ului real, rata nominală (implicită) a dobânzii, multiplicatorul bugetar, ajustarea datorie-deficit și măsurile cu caracter excepțional. Diferențele dintre ipoteze cu cel mai semnificativ impact asupra creșterii maxime medii a cheltuielilor nete sunt enumerate și evaluate mai jos. Planul diferă de orientările prealabile ale Comisiei în două privințe în ceea ce privește creșterea deflatorului PIB. În primul rând, pe baza unei creșteri preconizate mai mari a deflatorului cererii interne, planul include o creștere a deflatorului PIB pentru 2027 care este mai mare cu 0,2 puncte procentual decât valoarea din informațiile tehnice furnizate de Comisie și pe baza previziunilor din primăvara anului 2026. Această ipoteză nu este considerată justificată în mod corespunzător. Comisia nu are cunoștință de date publicate sau actualizate care ar justifica o revizuire ascendentă considerabilă a estimării deflatorului PIB pentru 2027, în comparație cu cea din informațiile tehnice. În plus, cele mai recente evoluții macroeconomice (și anume scăderea peste așteptări a prețurilor la produsele de bază energetice în 2026) indică o scădere mai puțin pronunțată a prețurilor de import ale bunurilor în 2027, ceea ce ar reduce estimările deflatorului PIB pentru 2027. În al doilea rând, începând din 2028, creșterea deflatorului PIB converge mai rapid și la un nivel mai scăzut (2,0 %) decât se presupune în cadrul comun de evaluare a sustenabilității datoriei (2,3 %). Această ipoteză mai prudentă decât cea din informațiile tehnice este explicată în plan prin ipoteza unei convergențe treptate a inflației prețurilor de consum la ținta de 2 % a băncii centrale cehe până în 2032 și, de asemenea, prin ipoteza convergenței creșterii deflatorului PIB la această valoare în 2032, rămânând apoi stabilă la valorile din 2032 în restul orizontului de proiecție. În ansamblu, creșterea medie a deflatorului PIB pe parcursul întregii perioade de previzionare (2027-2040) este mai mică în plan decât potrivit ipotezelor Comisiei, situându-se la 2,2 % în comparație cu 2,6 %. Prin urmare, în scopul elaborării planului pe termen mediu, ipoteza creșterii medii a deflatorului PIB pe parcursul întregii perioade de previzionare (2027-2040) este considerată prudentă și justificată în mod corespunzător.
Celelalte diferențe dintre ipoteze nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei Europene. În ansamblu, impactul unor ipoteze mai prudente anulează, în linii mari, impactul diferențelor dintre ipoteze care nu sunt în concordanță cu cadrul de evaluare a sustenabilității datoriei. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună sunt în concordanță cu o creștere maximă medie a cheltuielilor nete egală cu creșterea maximă medie a cheltuielilor nete care rezultă din informațiile tehnice. Comisia Europeană va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale respectării ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete. |
Strategia bugetară din plan
|
(23) |
Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete vor fi îndeplinite, în principal, atât prin limitarea cheltuielilor, cât și prin creșteri discreționare ale veniturilor. Conform planului, impactul pozitiv asupra veniturilor publice ar trebui să rezulte din creșterea eficienței colectării impozitelor și din reducerea economiei paralele. Digitalizarea și raționalizarea administrației publice ar trebui să reducă creșterea cheltuielilor publice. În cele din urmă, intensificarea creșterii economice prin investiții mai mari, inovare și modernizarea infrastructurii ar trebui să sprijine consolidarea fiscală în termeni nominali. Una dintre cele mai importante măsuri preconizate este viitorul sistem EET 2.0, și anume modernizarea înregistrării electronice a vânzărilor, care se preconizează că va reduce evaziunea fiscală. |
|
(24) |
Specificarea măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. În același timp, există riscuri pentru punerea în aplicare a strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din concentrarea ajustării către sfârșitul perioadei, din ciclul electoral și din lipsa informațiilor cu privire la strategia bugetară preconizată în ultimii ani ai planului (astfel cum s-a evaluat mai sus). |
Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
|
(25) |
Planul descrie intențiile în materie de politici privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, astfel cum se prevede în special în recomandările specifice de țară din 2025 și în concordanță cu prioritățile Comunicării intitulate „O Busolă pentru competitivitatea UE” (12). Planul include reforme și investiții, majoritatea acestora fiind sprijinite financiar fie prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), fie prin fondurile politicii de coeziune. Reformele și investițiile prevăzute în plan se bazează pe un document de strategie guvernamentală existent „Strategia economică «Republica Cehă: O țară pentru viitor 2.0»”). Astfel cum s-a indicat mai sus, după prezentarea planului în iunie 2026, Consiliul a adoptat recomandările specifice fiecărei țări pentru 2026 (13), care, prin urmare, nu au putut fi încă reflectate în plan. |
|
(26) |
În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde mai multe măsuri, dintre care unele sunt sprijinite prin MRR. Măsurile legate de provocările tranziției verzi sunt incluse în Planul național privind energia și clima al Republicii Cehe. Printre cele mai importante măsuri se numără modernizarea rețelelor de distribuție axate pe creșterea capacității de conectare a noilor surse și de instalare a bateriilor de mare capacitate, implementarea infrastructurii de sprijin, inclusiv a Centrului de date privind energia, introducerea unor zone speciale pentru stocarea energiei și pentru infrastructura de rețea, modernizarea industriei și a sectorului încălzirii prin intermediul programului „HEAT” și crearea unui cadru juridic cuprinzător pentru instituirea și dezvoltarea pieței hidrogenului și a infrastructurii pentru hidrogen în Cehia (LEX HYDROGEN). În domeniul decarbonizării clădirilor, vor fi introduse un nou standard energetic pentru construcțiile planificate și o nouă bază de date privind performanța energetică cu capacități de vizualizare online. În ceea ce privește eficiența energetică, programele New Green Savings și New Green Savings Light, care sprijină renovarea aprofundată a clădirilor, sunt în curs de modificare pentru a le spori sustenabilitatea financiară și efectul de levier și pentru a le orienta către persoanele cu venituri mici. Alte măsuri relevante includ electrificarea liniilor de cale ferată, înlocuirea vehiculelor cu unele mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor și sprijinirea achiziționării și exploatării de vehicule cu emisii zero. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări în domeniul de politică al energiei din surse regenerabile, al infrastructurii și rețelelor energetice, al eficienței energetice și al transportului durabil. În ceea ce privește provocările tranziției digitale, printre cele mai importante măsuri se numără dezvoltarea de rețele digitale de mare capacitate, continuarea introducerii serviciilor publice digitale și sprijinirea digitalizării întreprinderilor. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 în domeniul de politică al administrației publice, al accesului la finanțare și al finanțării creșterii economice. |
|
(27) |
În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde mai multe măsuri, dintre care unele sunt sprijinite prin MRR și FSE+. În ceea ce privește provocările la adresa creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, printre cele mai importante măsuri se numără programele de sprijinire a cercetării, dezvoltării și inovării în întreprinderi, cu accent pe tehnologiile strategice critice și emergente, în special IA, și introducerea de inovații în practicile comerciale din întreprinderile mici și mijlocii. Alte programe urmăresc să contribuie la dezvoltarea potențialului start-upurilor existente, cu scopul de a consolida cooperarea inovatoare dintre start-upurile cehe și ecosistemele de start-upuri de prim rang la nivel mondial. De asemenea, guvernul pune în aplicare modificări ale evaluării organizațiilor de cercetare și facilitează colaborarea între acestea. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 în domeniul de politică al cercetării și inovării. În ceea ce privește provocările la adresa coeziunii sociale și teritoriale, printre cele mai importante măsuri se numără creșterea caracterului adecvat al pensiilor, simplificarea și modificarea parametrilor sistemului de prestații sociale și creșterea participării pe piața forței de muncă a părinților, în special a femeilor, și a grupurilor defavorizate prin sprijinirea economiei sociale. Alte măsuri relevante includ modificarea planificată a Legii privind construcțiile, care vizează accelerarea construcției de locuințe, reforma pieței închirierilor și revigorarea construcției de locuințe sociale. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 în domeniul de politică al politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, al stimulentelor pentru muncă și pentru participarea pe piața forței de muncă, al nediscriminării și al egalității de șanse, precum și al locuințelor. În ceea ce privește provocările în materie de sănătate și reziliența economică, socială și instituțională, printre cele mai importante măsuri se numără planurile de consolidare a capacității și a eficienței administrației publice și de îmbunătățire a calității serviciilor publice, de sporire a rezilienței, eficienței și digitalizării sectorului asistenței medicale și de asigurare de personal suficient în acest sector, precum și de dezvoltare în continuare a îngrijirii pe termen lung. Guvernul acordă, de asemenea, prioritate combaterii muncii ilegale și nedeclarate. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 în domeniul de politică al administrației publice, al digitalizării administrației publice și a serviciilor publice, precum și al cadrului bugetar și al guvernanței fiscale. În ceea ce privește politicile pentru generația următoare, printre cele mai importante măsuri se numără creșterea accesibilității și a calității învățământului preșcolar, consolidarea calității profesiei de cadru didactic și a gestionării școlilor, precum și creșterea relevanței învățământului secundar pentru nevoile pieței forței de muncă. În învățământul terțiar, printre cele mai importante măsuri se numără creșterea ratelor de reușită ale studenților, dezvoltarea unor programe de studiu de importanță strategică și o mai bună conectare a universităților la sectoarele cercetării și inovării. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări din 2025 în domeniul de politică al educației, al nediscriminării și al egalității de șanse. |
|
(28) |
În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include măsuri, dintre care unele sunt sprijinite de MRR. Printre cele mai importante măsuri se numără modificarea Legii energiei, care vizează accelerarea construirii de surse de înlocuire pentru centralele electrice pe bază de cărbune care sunt eliminate treptat. Programul de granturi „Investiții strategice pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” va sprijini, printre altele, două proiecte la scară largă privind producția de baterii și extracția materiilor prime esențiale pentru decarbonizarea economiei și consolidarea securității energetice. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări din 2025 în domeniul de politică al energiei din surse regenerabile, al infrastructurii energetice și al rețelelor energetice. Guvernul continuă, de asemenea, extinderea planificată a centralei nucleare de la Dukovany. |
|
(29) |
În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include Legea privind finanțarea apărării, care a fost adoptată, și modificarea Legii privind normele bugetare, care impun guvernului să aloce cel puțin 2 % din PIB cheltuielilor pentru apărare și permit guvernului să crească cheltuielile pentru apărare pentru perioada 2026-2033 la peste 2 % din PIB, chiar și dincolo de cadrul aprobat privind cheltuielile bugetare. Cehia a solicitat, de asemenea, activarea clauzei derogatorii naționale, care permite o mai mare flexibilitate în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 1,5 % din PIB în perioada 2025-2028. Aceste măsuri vizează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 în domeniul de politică al cadrului bugetar și al guvernanței fiscale. |
|
(30) |
Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, la complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu planul național de redresare și reziliență (PNRR) al Cehiei. Partea dominantă a măsurilor incluse în plan este finanțată din fondurile politicii de coeziune. Planul (și anexa respectivă) cartografiază, de asemenea, reformele și investițiile din fondurile politicii de coeziune și din planul de redresare și reziliență. |
|
(31) |
Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Cehiei legate de prioritățile comune ale Uniunii. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv coerența cu Legea europeană a climei, printre nevoile de investiții se numără transformarea sectorului energetic, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, reducerea consumului de energie și a emisiilor clădirilor și dezvoltarea infrastructurii rețelelor mobile 5G. Pentru a asigura reziliența socială și economică, Cehia intenționează să extindă furnizarea de servicii publice digitale, să investească în start-upuri inovatoare și în întreprinderi în creștere și să sporească eficiența asistenței medicale. Pentru a spori securitatea energetică, Cehia intenționează să investească în surse de energie curată. |
Concluzia evaluării de către Comisie
|
(32) |
În ansamblu, Comisia consideră că planul Cehiei din iunie 2026 îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263. |
CONCLUZIE GENERALĂ A CONSILIULUI PRIVIND PLANUL REVIZUIT AL CEHIEI ȘI FLEXIBILITATEA PREVĂZUTĂ DE CLAUZA DEROGATORIE NAȚIONALĂ
|
(33) |
Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Cehiei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii. |
|
(34) |
Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Consiliul reiterează însă solicitarea adresată Comisiei de a-și prezenta evaluarea planurilor într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului. |
|
(35) |
Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul salută faptul că părțile interesate relevante au fost implicate la nivel național înainte de prezentarea planului și că planul a fost prezentat parlamentului național. |
|
(36) |
Consiliul se așteaptă ca Cehia să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului. |
|
(37) |
Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european. |
|
(38) |
Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Cehiei privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european. |
|
(39) |
Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea din 21 ianuarie 2025 în ceea ce privește anii 2027 și 2028. Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru 2026, atât pe bază anuală, cât și pe bază cumulată, prevăzute în anexa I la recomandarea respectivă rămân relevante pentru evaluarea conformității până în 2026, inclusiv. Comisia va evalua conformitatea pentru 2026 în contextul pachetului său de supraveghere din toamna anului 2026 și, pe baza datelor privind rezultatul bugetar, în primăvara anului 2027. |
|
(40) |
În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Cehiei ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în planul din iunie 2026. |
|
(41) |
În ceea ce privește recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025, prezenta recomandare clarifică gradul de flexibilitate permis în temeiul clauzei derogatorii naționale pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare (14) care se aplică în 2027 și 2028. În acest scop, flexibilitatea maximă globală disponibilă în 2027 și 2028 ar trebui să se limiteze la flexibilitatea care nu a fost utilizată în ceea ce privește recomandarea înlocuită din 21 ianuarie 2025. |
|
(42) |
În general, atunci când un stat membru a utilizat deja flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru cheltuielile pentru apărare, numai partea din creșterea cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB începând cu anul de referință care depășește flexibilitatea deja utilizată poate beneficia de flexibilitate în anii rămași pentru care se aplică clauza derogatorie națională. În plus, în astfel de cazuri, flexibilitatea maximă disponibilă de 1,5 % din PIB ar trebui redusă cu valoarea flexibilității utilizate anterior. În cazul Cehiei, anul relevant pentru măsurarea flexibilității utilizate este 2026, adică ultimul an pentru care se aplică recomandarea din 21 ianuarie 2025. Potrivit Comisiei, înainte de a lua în considerare flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională, în 2026, cheltuielile nete s-au abătut cu 0,1 % din PIB, pe bază cumulată, de la traiectoria maximă a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu la 21 ianuarie 2025 (a se vedea considerentul 6). Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se preconizează că cheltuielile pentru apărare finanțate la nivel național în Cehia vor crește cu 0,3 puncte procentuale din PIB în perioada 2021-2026. Pe baza acestor proiecții, se estimează că abaterea preconizată pentru 2026 se va încadra, prin urmare, în flexibilitatea clauzei derogatorii naționale. Aceasta corespunde unei utilizări preconizate a flexibilității de 0,1 % din PIB în 2026. Cu toate acestea, flexibilitatea utilizată efectiv în 2026, relevantă pentru această recomandare, poate fi determinată numai atunci când vor fi disponibile date privind execuția bugetară, în primăvara anului 2027. Comisia va calcula și va comunica flexibilitatea maximă disponibilă pe baza datelor privind execuția bugetară în primăvara anului 2027, |
RECOMANDĂ:
|
1. |
Ca Cehia să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa la prezenta recomandare. |
|
2. |
Ca, până în 2028, Cehiei să i se permită să se abată de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite la punctul 1 din prezenta recomandare și să le depășească, în măsura în care cheltuielile nete care se situează peste aceste rate maxime nu sunt mai mari decât cea mai mică dintre următoarele valori:
Flexibilitatea utilizată până în 2026 urmează să fie calculată și comunicată de Comisie în primăvara anului 2027 pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2026. |
|
3. |
Ca, după 2028, Cehiei să i se permită să se abată în continuare de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite într-o recomandare a Consiliului, în conformitate cu articolul 17, 19 sau 20 din Regulamentul (UE) 2024/1263, și să le poată depăși, în măsura în care cheltuielile nete care depășesc aceste rate maxime de creștere sunt legate de livrări de echipamente militare contractate înainte de sfârșitul anului 2028 și se mențin în limita globală menționată la punctul 2. |
|
4. |
În conformitate cu articolul 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2024/1263, abaterile de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite de Consiliu, care sunt permise de prezenta recomandare, nu vor fi înregistrate ca debite în contul de control al Cehiei. |
|
5. |
Pentru a asigura înregistrarea corectă a cheltuielilor suplimentare, Consiliul recomandă ca Cehia să includă date efective și estimate privind cheltuielile totale pentru apărare (COFOG – diviziunea 02), inclusiv investițiile în domeniul apărării (COFOG – diviziunea 02 P.51), precum și orice cheltuieli finanțate prin împrumuturi acordate în cadrul Instrumentului SAFE, care nu sunt acoperite de COFOG – diviziunea 02:
|
Prezenta recomandare se adresează Cehiei.
Adoptată la Luxemburg, 9 octombrie 2026.
Pentru Consiliu
Președintele
S. HARRIS
(1) Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj), alături de Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L, 209, 2.8.1997, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1997/1467/2024-04-30) și Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (JO L, 306, 23.11.2011, p. 41, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2011/85/2024-04-30).
(2) „Cheltuieli nete” în sensul definiției de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/1263, și anume cheltuielile publice, excluzând (i) cheltuielile cu dobânzile, (ii) măsurile discreționare privind veniturile, (iii) cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, (iv) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune, (v) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și (vi) măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare.
(3) Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Cehiei (JO C, C/2025/666, 10.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/666/oj).
(4) Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025 care permite Cehiei să se abată de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete stabilite de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263 (Activarea clauzei derogatorii naționale) (JO C, C/2025/3962, 20.8.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3962/oj).
(5) Întrucât Cehia beneficiază de flexibilitate în temeiul clauzei derogatorii naționale, evaluarea conformității s-a axat pe compararea creșterii cheltuielilor nete cu ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu pe bază cumulată.
(6) COM(2026) 200 final și documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2026) 200, „Fiscal statistical tables providing background data relevant for the assessment of the budgetary policies of the Member States” (Tabele statistice fiscal-bugetare care furnizează date generale relevante pentru evaluarea politicilor bugetare ale statelor membre), 3.6.2026.
(7) Recomandarea Consiliului privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Cehiei (JO C, C/2025/3977, 20.8.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3977/oj).
(8) Recomandarea Consiliului privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Cehiei (JO C, C/2026/3916, 1.9.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3916/oj).
(9) Orientările prealabile transmise statelor membre și Comitetului economic și financiar includ informații tehnice (i) fără și cu prelungirea perioadei de ajustare (care acoperă patru și, respectiv, șapte ani) și (ii) cu și fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Ele includ, de asemenea, principalele condiții inițiale și ipotezele subiacente utilizate în cadrul pentru proiecțiile datoriei publice pe termen mediu al Comisiei. Informațiile tehnice au fost calculate pe baza metodologiei descrise în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei (Debt Sustainability Monitor) din 2023 al Comisiei (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2023_en) și pe baza modificărilor sale ulterioare stabilite în cadrul Grupului de lucru privind analiza sustenabilității datoriei (DSA). Ea se bazează pe previziunile Comisiei Europene din primăvara anului 2026 și pe prelungirea lor pe termen mediu până în 2035, iar creșterea pe termen lung a PIB-ului și costurile legate de îmbătrânirea populației sunt în concordanță cu Raportul comun al Comisiei și al Consiliului din 2024 privind îmbătrânirea populației (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/2024-ageing-report-economic-and-budgetary-projections-eu-member-states-2022-2070_en).
(10) https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-member-states/country-pages-including-country-reports/czechia/fiscal-surveillance-czechia_en.
(11) Dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului prevăzut la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 stabilește că îmbunătățirea anuală a soldului primar structural este de 0,4 puncte procentuale din PIB (sau de 0,25 puncte procentuale în cazul unei prelungiri a perioadei de ajustare), până când deficitul structural scade sub 1,5 % din PIB.
(12) A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „O Busolă pentru competitivitatea UE” din 29 ianuarie 2025, COM(2025) 30 final.
(13) Recomandarea Consiliului privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Cehiei (JO C, C/2026/3916, 1.9.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3916/oj).
(14) Cheltuielile publice pentru apărare în conformitate cu Clasificarea Funcțiilor Guvernamentale (COFOG).
(15) Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO L 145, 10.6.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/479/2014-09-01).
ANEXĂ
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete (rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Cehia
|
Ani |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
|
|
Rate de creștere (%) |
Anuale |
5,4 |
2,7 |
2,4 |
2,2 |
|
Cumulate (*1) |
12,1 |
15,2 |
17,9 |
20,5 |
|
|
(*1) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2025. Ratele de creștere cumulate sunt utilizate în monitorizarea anuală a conformității ex-post în contul de control. Observație: pentru 2026, ratele maxime anuale și cumulate de creștere a cheltuielilor nete stabilite prin Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 rămân relevante și vor face obiectul unor evaluări ale conformității de către Comisie pe baza datelor privind rezultatul bugetar. |
|||||
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/5421/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)