COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.3.2024

COM(2024) 461 final

2024/0071(COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Arabe Egipt

{SWD(2024) 461 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Uniunea Europeană („UE”) și Egiptul au convenit să își aprofundeze relația și să dezvolte un parteneriat strategic și cuprinzător pentru prosperitate, stabilitate și securitate comune, bazat pe interesul comun și pe încrederea reciprocă și pe baza agendei pozitive deja existente în relațiile UE-Egipt. Parteneriatul strategic și cuprinzător va acoperi domenii specifice de cooperare prezentate în declarația comună, grupate în șase piloni de intervenție, și anume: relațiile politice; stabilitatea economică; investițiile și comerțul, migrația; cooperarea în materie de securitate și de aplicare a legii; demografia și capitalul uman. Punerea în aplicare a cooperării în aceste domenii va elibera întregul potențial al relației UE-Egipt.

Parteneriatul se va baza pe un pachet financiar constând în sprijin pe termen scurt și pe termen mai lung pentru agenda de reforme macroeconomice și socioeconomice necesare, precum și o creștere a sumelor disponibile pentru sprijinirea investițiilor în Egipt și un sprijin specific pentru punerea în aplicare a diferitelor priorități strategice.

Acest pachet financiar va interveni într-o situație economică dificilă pentru Egipt, care continuă să se confrunte cu importante nevoi de finanțare nesatisfăcute. În acest context, autoritățile egiptene au solicitat sprijin prin asistență macrofinanciară („AMF”) din partea UE la 12 martie 2024, după anunțarea, la 6 martie 2024, a unui acord la nivel tehnic al Fondului Monetar Internațional (FMI) privind un mecanism de finanțare extinsă în valoare de 8 miliarde USD.

După ce a demonstrat o anumită reziliență în timpul pandemiei, parțial datorită reformelor în contextul programelor succesive ale FMI începând din 2016, situația macrobugetară a Egiptului s-a deteriorat considerabil în ultimele luni. În ultimii doi ani, presiunile externe s-au intensificat, iar datoria Egiptului a crescut și mai mult, reflectând, de asemenea, o punere în aplicare mai lentă a reformelor convenite în acordul la nivel tehnic cu FMI din octombrie 2022. Repercusiunile războiului Rusiei asupra Ucrainei și ale atacurilor teroriste ale Hamas din Israel la 7 octombrie 2023 au condus la ieșiri prelungite de capital și la scăderea exporturilor de servicii, în special a încasărilor provenite din turism și din canalul Suez. Această situație este deosebit de problematică pe fondul situației fiscale dificile a Egiptului, caracterizate de creșterea datoriei publice și de deficite persistente, precum și de un deficit cronic de cont curent. Principalele agenții de rating au scăzut ratingurile Egiptului începând din aprilie 2023, situând în cele din urmă ratingul suveran al țării sub categoria de investiții după izbucnirea conflictului din Gaza. Egiptul continuă să se confrunte cu provocări semnificative, inclusiv inflația ridicată, amprenta economică rigidă a statului, ineficiențele de pe piața valutară și efectele de propagare ale conflictului din Gaza, care au slăbit și mai mult stabilitatea economică a Egiptului și au exercitat presiuni asupra poziției externe și bugetare a țării, sporind în același timp vulnerabilitatea generală a țării la șocurile externe.

În contextul deteriorării stabilității regionale și al rolului important al Egiptului în regiune, al încheierii unui acord la nivel tehnic cu privire la un nou program FMI și în urma unei evaluări aprofundate a situației economice din Egipt și în contextul parteneriatului strategic și cuprinzător dintre Egipt și UE, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de acordare a unei noi AMF în valoare de până la 4 miliarde EUR în beneficiul Egiptului, ca parte a unui pachet total de AMF în valoare de până la 5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

AMF propusă ar ajuta Egiptul să își acopere o parte din deficitul total de finanțare externă, estimat la aproximativ 17,7 miliarde USD, în contextul noului program FMI pentru perioada 2024 – 2027.

Plata ar urma să aibă loc în trei tranșe, eliberarea fiecărei tranșe, inclusiv a primei tranșe, fiind strict legată de progresele satisfăcătoare înregistrate în punerea în aplicare atât a programului FMI, cât și în ceea ce privește o serie de măsuri suplimentare de politici care urmează să fie convenite între Comisie și autoritățile din Egipt și enumerate într-un memorandum de înțelegere („MoU”). Memorandumul de înțelegere ar putea include, în principiu, reforme care să promoveze rolul sectorului privat în economie, reforme ale politicii monetare și ale politicii privind cursul de schimb, continuarea reformelor privind gestionarea finanțelor publice (GFP) și consolidarea mecanismului de sprijin social.

Astfel cum se detaliază în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere, Comisia consideră, de asemenea, pe baza evaluării situației politice efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă, că sunt îndeplinite condițiile economice prealabile pentru operațiunea de asistență macrofinanciară propusă, în timp ce progresele înregistrate în ceea ce privește condițiile politice prealabile vor fi monitorizate în mod continuu pentru a se asigura că respectarea criteriilor evoluează într-o direcție satisfăcătoare.

•Contextul general

Creșterea economică a încetinit pe fondul factorilor interni și externi. După o redresare puternică după pandemie de 6,7 % în cursul exercițiului financiar 2021/2022 (iulie-iunie), creșterea PIB-ului real a scăzut la 3,8 % în exercițiul financiar 2022/2023 și a continuat să se reducă, ajungând la 2,6 %, de la un an la altul, în trimestrul iulie-septembrie 2023. Inflația ridicată, incertitudinea legată de cursul de schimb și punerea în aplicare lentă a reformelor au afectat consumul și investițiile. Exporturile de servicii, de obicei foarte dinamice, au fost supuse unor presiuni importante, pe măsură ce conflictul din Gaza afectează turismul, iar atacurile Houthi din Marea Roșie au dus la scăderea încasărilor provenite din exploatarea canalului Suez. Activitățile sectorului privat, altele decât cele legate de petrol, evaluate de indicele directorilor de achiziții, au continuat să fie restrictive în luna ianuarie 2024, pe măsură ce comenzile s-au redus, iar producția a scăzut. Așteptările întreprinderilor au scăzut din cauza recucerii cererii clienților. Până în decembrie 2023, șomajul a scăzut ușor până la 6,9 %.

Inflația a rămas ridicată, pe fondul volatilității unui curs de schimb paralel, care s-a îndepărtat substanțial de cursul de schimb oficial rămas aproape stabil în cea mai mare parte a anului 2023 și la începutul anului 2024. Inflația prețurilor de consum s-a situat la 29,8 % în fiecare an în luna ianuarie 2024, după o medie anuală de 33,8 % în anul 2023. Este important de remarcat faptul că creșterile prețurilor la alimente s-au moderat într-o oarecare măsură, dar au rămas ridicate, situându-se la 47,9 % în luna ianuarie, cheltuielile corespunzătoare reprezentând aproximativ o treime din coșul de consum. Aproximativ 30 % din populație trăia deja în sărăcie înainte de criza actuală și este deci afectată în mod deosebit de inflația mai mare a prețurilor la alimente. În timp ce rezervele oficiale au crescut ușor la 35,3 miliarde USD sau aproximativ 7½ luni de importuri în luna ianuarie, iar activele străine nete totale ale sistemului financiar au ajuns la o poziție negativă de 27,2 miliarde USD în decembrie 2023, se preconizează că ambele se vor îmbunătăți ca urmare a intrărilor din investițiile în valoare de 35 miliarde USD din Emiratele Arabe Unite (EAU) anunțate la 23 februarie 2024, precum și a noului regim flexibil al cursului de schimb. Întrucât cursul de schimb oficial a fost stabilit la aproximativ 31 de lire egiptene pentru un dolar american de la ultima devalorizare din februarie 2023 până în martie 2024, deficitele de schimb valutar au condus la o piață paralelă în creștere, cu rate fluctuante între 50 și 70 EGP/USD. Atunci când SLA cu FMI a fost semnat la 6 martie 2024, autoritățile au adoptat un regim monetar flexibil, iar EGP a fost stabilit la aproximativ 50 EGP/USD. În încercarea de a reduce inflația, Banca Centrală a Egiptului (CBE) a însoțit trecerea la un curs de schimb flexibil cu o creștere considerabilă a ratei dobânzii de 600 de puncte de bază.

Situația finanțelor publice rămâne foarte dificilă. Deficitul bugetar s-a deteriorat pe fondul plăților dobânzilor tot mai ridicate, în timp ce datoria publică rămâne ridicată. Deficitul bugetar global a rămas, în linii mari, stabil în exercițiul financiar 2022/2023, la aproximativ 6 % din PIB. Cu toate acestea, în prima jumătate a exercițiului financiar 2023/2024 (iulie-decembrie 2023) s-a înregistrat o creștere de 75,3 % față de anul anterior a deficitului în termeni nominali, pe măsură ce creșterea cheltuielilor a depășit creșterea veniturilor, în special datorită dublării plăților de dobânzi, care, în prezent, au crescut cu până la 97,8 % din veniturile bugetare totale în aceeași perioadă. Pentru exercițiul financiar 2023/2024 în ansamblu, FMI preconizează ca plățile dobânzilor să ajungă la 87,2 % din veniturile bugetare totale. Deficitul bugetar total este estimat la 6,3 % din PIB în exercițiul financiar 2023/2024. Datoria publică a fost de 95,9 % din PIB la finalul exercițiului financiar 2022/2023, în creștere de la 88,5 % din EF anterior și cea mai ridicată din 2017 și se preconizează că va crește la 96,4 % în acest EF.

Contul curent s-a îmbunătățit, dar crizele regionale prezintă riscuri. În același timp, acordul de investiții cu EAU va crește probabil importurile. După un deficit de 3,5 % în exercițiul financiar 2021/2022, deficitul de cont curent s-a redus la 1,2 % în ultimul exercițiu financiar și s-a îmbunătățit cu încă 12 % (față de aceeași perioadă a anului precedent) în termeni nominali în trimestrul iulie-septembrie 2023. În timp ce încasările din turism și din exploatarea Canalului Suez au oferit un sprijin puternic, exporturile de bunuri s-au diminuat. Remiterile de bani au scăzut puternic, deoarece egiptenii din străinătate au evitat cursul de schimb oficial supraevaluat. Comprimarea puternică a importurilor a contribuit la menținerea sub control a deficitului global. Datele de înaltă frecvență sugerează că veniturile de obicei foarte mari din turism și din încasările legate de exploatarea Canalului Suez au fost de atunci deosebit de afectate de conflictul din Gaza și de atacurile din Marea Roșie, iar riscurile corespunzătoare de evoluție negativă rămân substanțiale. Unificarea sistemului cursului de schimb anterior fragmentat ar putea contribui la atragerea remiterilor de bani către canalele oficiale. În același timp, punerea în aplicare pe teren a acordului de investiții cu EAU, la începutul anului 2025, va crește probabil importurile.

În exercițiul financiar 2022/2023, Egiptul aproape și-a atins obiectivul de 10 miliarde USD în intrări de ISD, în creștere cu 12,3 % față de exercițiul financiar 2021/2022. Acest cuantum a inclus vânzările de active publice în cadrul noii politici privind proprietatea statului. Acordul de investiții cu EAU va oferi un nou impuls investițiilor străine directe, deși rămâne neclar dacă investiția coordonată de stat de către fondul suveran Emirati va determina, de asemenea, investiții orientate spre piață din alte părți. Fluxurile din investițiile de portofoliu, anterior o sursă semnificativă deși volatilă de valută forte, nu au revenit încă în Egipt după exodul masiv care a început atunci când s-a declanșat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, reflectând o vulnerabilitate esențială pentru Egipt. Este probabil ca întârzierile înregistrate până în prezent în ceea ce privește reformele interne, inclusiv unificarea cursului de schimb îndelung așteptată și, cel mai recent, incertitudinea cauzată de războiul din Gaza să fi descurajat și mai mult intrările de capital. Moody’s a redus ratingul de credit suveran al Egiptului, schimbând perspectiva din „stabilă” în „negativă” la jumătatea lunii ianuarie 2024, invocând riscurile generate de creșterea serviciilor de interes, de reechilibrarea cursului de schimb și de presiunile externe din ce în ce mai mari. La începutul lunii octombrie 2023, Moody’s, S&P și Fitch au scăzut datoria suverană a Egiptului sub categoria de investiții din cauza inflației record, a unui deficit cronic de valută și a creșterii datoriei publice a guvernului.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Nu se aplică

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

UE și Egiptul au dezvoltat de-a lungul anilor o relație politică și economică strânsă, oficializată prin încheierea Acordului de asociere, care a intrat pe deplin în vigoare în 2004. Această relație a primit recent un nou impuls prin adoptarea în februarie 2021 a Parteneriatului reînnoit cu țările din vecinătatea sudică „O nouă agendă pentru Mediterana” și prin adoptarea ulterioară a priorităților parteneriatului UE-Egipt pentru perioada 2021-2027, în iunie 2022, în cadrul celui de al 9-lea Consiliu de asociere. Prioritățile parteneriatului au stabilit cadrul politic, până în 2027, și acoperă trei domenii generale: (i) modernizarea economiei Egiptului într-un mod durabil, (ii) consolidarea cooperării în chestiuni de politică externă, (iii) asigurarea stabilității prin cooperarea privind securitatea și combaterea terorismului, migrația și promovarea drepturilor omului. Programul indicativ multianual UE-Egipt (2021-2027), documentul de programare al UE pentru Egipt, se bazează, de asemenea, pe prioritățile parteneriatului.

Legăturile economice ale Egiptului cu UE sunt, de asemenea, foarte dezvoltate.    UE rămâne primul partener comercial al Egiptului atât în ceea ce privește importurile, cât și exporturile și unul dintre cei mai mari investitori din Egipt. În 2022, Egiptul și-a redus deficitul comercial cu UE din cauza creșterii exporturilor, în special de petrol, gaze și îngrășăminte. În conformitate cu Comunicarea privind revizuirea politicii comerciale a UE din februarie 2021, UE este deschisă să colaboreze cu Egiptul în ceea ce privește modernizarea relațiilor comerciale și de investiții bilaterale, inclusiv prin asigurarea faptului că dispozițiile privind comerțul și concurența din Acordul de asociere UE-Egipt sunt puse în aplicare pe deplin, într-un mod care să îi permită să își atingă întregul potențial.

Cooperarea urmează să se aprofundeze în continuare în cadrul Parteneriatului strategic și cuprinzător pentru prosperitate, stabilitate și securitate comune, care a fost confirmat în cadrul celei de a zecea reuniuni a Consiliului de asociere din 23 ianuarie 2024. Acesta va acoperi domenii specifice de cooperare, inclusiv relațiile politice, buna guvernanță, drepturile omului și libertățile fundamentale, stabilitatea macroeconomică, investițiile și comerțul durabile, energia, apa, securitatea alimentară și schimbările climatice, migrația, securitatea și dezvoltarea capitalului uman.

Țările care sunt vizate de politica europeană de vecinătate sunt eligibile pentru AMF (dacă îndeplinesc o serie de condiții). AMF a UE ar completa granturile mobilizate în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală („IVCDCI – Europa globală”) și al altor programe ale UE. Prin sprijinul acordat adoptării de către autoritățile egiptene a unui cadru corespunzător pentru politica macroeconomică și reformele structurale, asistența macrofinanciară din partea UE ar spori valoarea adăugată și eficiența intervențiilor financiare globale ale UE, inclusiv prin alte instrumente financiare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Principiul subsidiarității este respectat deoarece obiectivul restaurării stabilității macroeconomice pe termen scurt a Egiptului nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre, ci poate fi realizat mai bine de către Uniunea Europeană. Motivele principale sunt constrângerile bugetare existente la nivel național și nevoia unei coordonări strânse între donatori pentru a maximiza amploarea și eficiența asistenței.

•Proporționalitate

Propunerea respectă principiul proporționalității: ea se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivul stabilității macroeconomice pe termen scurt și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

După cum s-a menționat mai sus, operațiunea AMF propusă în prezenta decizie ar fi a doua parte a unui pachet de sprijin AMF în valoare totală de până la 5 miliarde EUR, împărțită într-o operațiune AMF pe termen scurt de până la 1 miliard EUR 1 și actuala operațiune de asistență macrofinanciară obișnuită de până la 4 miliarde EUR. Așa cum a constatat Comisia pe baza estimărilor făcute de FMI în contextul mecanismului de finanțare extinsă, valoarea celor două noi operațiuni AMF propuse corespunde unui procent de 56,7 % din necesarul rezidual de finanțare estimat pentru perioada 2024/2025-2026/2027. Acest fapt este în concordanță cu practicile standard privind repartizarea sarcinilor pentru operațiunile AMF (pentru o țară cu un acord de asociere, limita superioară ar fi de 60 %, în conformitate cu concluziile Consiliului din 8 octombrie 2002), ținând seama de asistența promisă Egiptului de alți donatori bilaterali și multilaterali.

•Alegerea instrumentului

Finanțarea de proiecte sau asistența tehnică nu ar fi o soluție adecvată sau suficientă pentru atingerea obiectivelor macroeconomice. Principala valoare adăugată a AMF comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi reducerea constrângerilor financiare externe și contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, și a unui cadru adecvat pentru favorizarea unor reforme structurale cuprinzătoare. Prin contribuția la instituirea unui cadru global corespunzător în materie de politici, AMF poate crește eficacitatea acțiunilor finanțate în Egipt prin alte instrumente ale UE, cu aplicare mai restrânsă.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

Asistența macrofinanciară este acordată ca parte integrantă a sprijinului internațional pentru stabilizarea economică a Egiptului. Pentru elaborarea prezentei propuneri de acordare a unei asistențe macrofinanciare, serviciile Comisiei s-au consultat cu FMI și cu Banca Mondială, care au pus deja în aplicare programe financiare considerabile și pregătesc în prezent noi programe. La 12 martie 2024, Comisia a consultat Comitetul economic și financiar supleant, care și-a dat avizul pentru proiectul de propunere. Comisia a menținut, în plus, contacte regulate cu autoritățile din Egipt.

•Obținerea și utilizarea expertizei

În conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 2 („Regulamentul financiar”), serviciile Comisiei vor efectua, în timp util pentru punerea în aplicare a asistenței, o evaluare operațională a circuitelor financiare și administrative ale Egiptului ca să se asigure că procedurile instituite pentru gestionarea programului de asistență, inclusiv a asistenței macrofinanciare, oferă garanții adecvate.

•Evaluarea impactului

Asistența macrofinanciară a UE este un instrument de urgență cu caracter excepțional care vizează remedierea unor dificultăți grave cu care se confruntă țările terțe la nivelul balanței de plăți. Prin urmare, prezenta propunere de AMF este scutită de obligația efectuării unei evaluări a impactului în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare [SWD(2015) 111 final], deoarece există imperativul politic de a face progrese rapide într-o situație care necesită un răspuns prompt.

La nivel mai general, propunerile Comisiei de asistență macrofinanciară se bazează pe învățămintele desprinse din evaluările ex post efectuate asupra operațiunilor anterioare desfășurate în vecinătatea UE. Prezenta operațiune AMF și programul de ajustare și reformă economică aferent vor contribui la reducerea deficitului de finanțare pe termen scurt ale Egiptului, sprijinind, în același timp, măsurile de politici care urmăresc consolidarea balanței de plăți și a sustenabilității bugetare pe termen mediu și generarea unei creșteri sustenabile, completând astfel programul extins care urmează să fie adoptat de Consiliul director al FMI. Aceste condiții de politici ar trebui să remedieze unele dintre deficiențele fundamentale manifestate de-a lungul anilor de către economia Egiptului și de sistemul său de guvernanță economică. Posibilele domenii de măsuri de reformă a politicilor ar putea include, în principiu, reforme privind capacitarea sectorului privat, reforme ale politicii monetare și ale politicii privind cursul de schimb, continuarea reformelor în materie de gestionare a finanțelor publice (GFP) și consolidarea mecanismului de sprijin social, bazându-se, de asemenea, pe reformele convenite în cadrul primei părți a pachetului AMF și completând alte eforturi sprijinite în cadrul parteneriatului cuprinzător și strategic.

•Drepturile fundamentale

Provocările legate de drepturile omului în Egipt rămân semnificative, în special în ceea ce privește protecția libertăților fundamentale, guvernanța și statul de drept. Cu toate acestea, în ultimii ani, conducerea politică din Egipt a luat mai multe măsuri, punând un accent mai mare pe importanța respectării drepturilor omului; aceasta a abolit starea de urgență (cu excepția zonelor din Sinai), a lansat prima Strategie națională pentru drepturile omului, a relansat Comitetul prezidențial pentru amnistie, eliberând peste 1000 de prizonieri politici și lansând dialogul național. În plus, Egiptul și-a intensificat angajamentul față de UE în domeniul drepturilor omului, permițând pentru prima dată vizita RSUE pentru drepturile omului la Cairo în 2022. De asemenea, Egiptul a început recent să se implice în forurile internaționale și cooperează cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în cadrul unui proiect finanțat de UE care vizează instituirea unui parteneriat UE-ONU, alăturându-se sinergiilor pentru a consolida o cultură a drepturilor omului în Egipt. Egiptul și-a declarat, de asemenea, în Strategia națională pentru drepturile omului, intenția sa de a reforma legea privind arestarea preventivă, de a îmbunătăți condițiile de detenție, de a limita numărul de infracțiuni pedepsite cu moartea și de a consolida cultura drepturilor omului în toate instituțiile guvernamentale. Este necesară o punere în aplicare eficace, iar, până în prezent, s-au înregistrat progrese pe calea instituțională.

Având în vedere cele de mai sus, se poate aprecia că Egiptul a luat unele măsuri relevante în vederea îndeplinirii criteriilor. În același timp, trebuie continuate progresele efective în ceea ce privește punerea în aplicare, în special în cadrul propriei Strategii naționale pentru drepturile omului a Egiptului. Progresele vor fi monitorizate în mod continuu pe tot parcursul punerii în aplicare a AMF, astfel încât să se asigure că respectarea criteriilor evoluează într-o direcție satisfăcătoare.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Fiind a doua parte a unui pachet AMF în valoare totală de până la 5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, se preconizează că operațiunea AMF propusă pentru Egipt, în valoare de până la 4 miliarde EUR, va fi plătită în trei tranșe aproximativ egale, care urmează să fie eliberate între 2025 și 2027. Se vor constitui provizioane în temeiul Garanției pentru acțiunea externă, la o rată de provizionare de 9 %, și vor fi programate în cadrul IVCDCI – Europa globală, pentru o sumă totală de 360 milioane EUR (linia bugetară 14 02 01 70 „IVCDCI – Europa globală – Provizionarea fondului comun de provizionare”).

Împrumuturile se acordă sub forma amortizării împrumuturilor cu o perioadă de grație și a rambursărilor ulterioare de capital în tranșe egale pe o perioadă mai lungă. O astfel de structură a împrumuturilor va fi benefică atât pentru beneficiar, prin faptul că facilitează rambursările, cât și pentru buget, prin repartizarea datoriilor contingente pe o perioadă lungă de timp.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Uniunea Europeană pune la dispoziția Egiptului asistență macrofinanciară în valoare totală de până la 4 miliard EUR, acordată sub forma unor împrumuturi pe termen mediu și lung, care va contribui la acoperirea nevoilor de finanțare reziduale ale Egiptului în 2025-27. Asistența este planificată să fie plătită în trei tranșe, plătite în mod egal pe întreaga durată a AMF, cu condiția ca măsurile de politici să fi fost puse în aplicare la timp și ca celelalte condiții prealabile relevante să continue să fie îndeplinite.

Asistența va fi gestionată de Comisie. Sunt aplicabile dispoziții specifice privind prevenirea fraudei și a altor nereguli, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Comisia și autoritățile egiptene vor conveni un memorandum de înțelegere care va stabili măsurile de reformă structurală asociate operațiunii de asistență macrofinanciară propusă, inclusiv aspectele legate de calendarul și derularea evenimentelor. În plus, astfel cum se întâmplă în mod obișnuit în cazul AMF, plățile ar fi, printre altele, condiționate de evaluări satisfăcătoare în cadrul programului FMI. Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile egiptene pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile în materie de politici și condițiile prealabile, astfel cum se specifică mai sus.

2024/0071 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Arabe Egipt

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt (denumită în continuare „Egipt”) sunt dezvoltate în cadrul Acordului de asociere UE-Egipt, în vigoare din 2004. UE și Egipt au adoptat cele mai recente Priorități ale parteneriatului UE-Egipt (2021-2027) în cadrul celui de al nouălea Consiliu de asociere UE-Egipt din 19 iunie 2022. Prioritățile parteneriatului reconfirmă obiectivul comun de a aborda provocările comune cu care se confruntă UE și Egiptul, de a promova interesele comune și de a garanta stabilitatea pe termen lung și dezvoltarea durabilă pe ambele maluri ale Mediteranei. Angajamentul comun față de valorile universale ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului continuă să stea la baza priorităților parteneriatului, astfel cum se reflectă și în Programul indicativ multianual UE-Egipt pentru perioada 2021-2027.

(2)Prioritățile parteneriatului reflectă angajamentul comun al UE și al Egiptului de a consolida cooperarea în sprijinul „Strategiei de dezvoltare durabilă – Viziunea pentru 2030” a Egiptului și hotărârea UE de a da un nou impuls consolidării parteneriatului cu vecinătatea sa sudică. Mai precis, în concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 3 , UE și-a afirmat prioritatea strategică de a avea o vecinătate sudică democratică, mai stabilă, mai verde și mai prosperă. Agenda UE pentru Mediterana și Planul său economic și de investiții pentru țările din vecinătatea sudică, stabilite în Comunicarea comună a UE privind vecinătatea sudică din 9 februarie 2021, prezintă obiectivele UE de a realiza o redresare și o reziliență socioeconomică durabilă și pe termen lung și de a promova dubla tranziție verde și digitală în regiune.

(3)În conformitate cu prioritățile parteneriatului, ambele părți se angajează să asigure responsabilitatea, statul de drept, respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, promovarea democrației, a egalității de gen, a capacitării femeilor și a egalității de șanse ca drepturi constituționale ale tuturor cetățenilor lor. Aceste angajamente contribuie la progresul parteneriatului și la dezvoltarea durabilă și stabilitatea Egiptului. Angajamentul sporit și constructiv dintre UE și Egipt în ultima perioadă a deschis calea către un dialog mai semnificativ cu privire la chestiuni legate de drepturile omului. Subcomitetul pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație, chestiuni internaționale și regionale din decembrie 2022 și Comitetul de asociere din mai 2023 au oferit platformele instituționale pentru schimburi cu privire la o serie de aspecte legate de drepturile omului, pe care UE ar dori să le continue și să le dezvolte. Îmbunătățirea situației drepturilor omului în Egipt va avea un impact pozitiv asupra relațiilor UE-Egipt.

(4)Asistența acordată Egiptului este finanțată în principal prin intermediul noului Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – EG). Alocarea orientativă din partea Uniunii pentru Egipt în cadrul IVCDCI pentru prima perioadă (2021-2024) a Programului indicativ multianual (PDM) este de 240 de milioane EUR. Aceasta se adaugă portofoliului de cooperare în curs, în valoare de 1,3 miliarde EUR, și altor măsuri de sprijin bugetar și de urgență ca răspuns la pandemie și la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în valoare de 307 milioane EUR. Prioritățile parteneriatului pentru perioada 2021-2027 sunt stabilite în PDM UE-Egipt, care a fost pregătit în strânsă consultare cu toate părțile interesate relevante și acoperă trei domenii generale: i) economia modernă și durabilă și dezvoltarea socială; ii) parteneriatul în politica externă și iii) consolidarea stabilității. Instrumentele IVCDCI înlocuiesc Instrumentul european de vecinătate (IEV), în cadrul căruia asistența bilaterală acordată de UE Egiptului pentru perioada 2014-2020 s-a ridicat la 756 de milioane EUR.

(5)UE recunoaște rolul esențial al Egiptului pentru securitatea și stabilitatea regională. Terorismul, criminalitatea organizată și conflictele reprezintă amenințări comune la adresa securității noastre și a structurii sociale a națiunilor de pe ambele maluri ale Mediteranei. Prin urmare, UE și Egiptul au un interes comun în consolidarea cooperării evidențiate în prioritățile parteneriatului, cu respectarea deplină a dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.

(6)Reamintind provocările geopolitice, cum ar fi consecințele atacurilor teroriste ale Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, precum și conflictul din Sudan, și importanța strategică a Egiptului ca cea mai mare țară din regiune și un pilon al stabilității pentru întregul Orient Mijlociu, Uniunea se angajează să încheie un parteneriat strategic și cuprinzător cu Egiptul, astfel cum se subliniază în declarația comună.

(7)Obiectivul parteneriatului strategic și cuprinzător cu Egiptul este de a consolida relațiile politice UE-Egipt printr-un parteneriat strategic și de a permite Egiptului să își îndeplinească rolul-cheie de asigurare a stabilității în regiune. Parteneriatul urmărește să contribuie la sprijinirea rezilienței macroeconomice a Egiptului și să permită punerea în aplicare a unor reforme socioeconomice ambițioase într-un mod care să completeze și să consolideze procesul de reformă prevăzut în cadrul programului FMI pentru Egipt. Astfel cum s-a subliniat în declarația comună, parteneriatul va aborda o gamă largă de măsuri de politică grupate în șase piloni de intervenție, și anume: relațiile politice; stabilitatea economică; investițiile și comerțul, migrația; cooperarea în materie de securitate și de aplicare a legii; demografia și capitalul uman.

(8)Parteneriatul se va baza pe un pachet financiar în valoare de 7,4 miliarde EUR constând în sprijin pe termen scurt și pe termen mai lung pentru agenda de reforme macroeconomice și socioeconomice necesare, precum și o creștere a sumelor disponibile pentru sprijinirea investițiilor în Egipt și un sprijin specific pentru punerea în aplicare a diferitelor priorități strategice. Din pachetul de sprijin face parte pachetul de asistență macrofinanciară al UE, în valoare de până la 5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, compus din două operațiuni AMF, una pe termen scurt, de până la 1 miliard EUR, și una obișnuită, pe termen mediu, de până la 4 miliarde EUR, instrumente financiare, cum ar fi garanțiile și instrumentele de finanțare mixtă, menite să mobilizeze investiții publice și private, cu scopul de a genera investiții noi substanțiale. Acesta va fi completat de programe de sprijinire a priorităților specifice din cadrul parteneriatului strategic și cuprinzător prin proiecte individuale și asistență tehnică puse în aplicare în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională 4 .

(9)Situația macrobugetară a Egiptului s-a confruntat cu provocări semnificative și s-a deteriorat substanțial în ultimele luni, pe măsură ce presiunile externe s-au intensificat, iar datoria publică a crescut și mai mult, persistând riscuri substanțiale de evoluție negativă la adresa perspectivelor economice. Repercusiunile războiului Rusiei asupra Ucrainei și ale atacurilor teroriste ale Hamas împotriva Israelului au condus la ieșiri prelungite de capital și la încasări în valută străină mai scăzute, în special din cauza scăderii drastice a veniturilor din turism și a încasărilor din exploatarea canalului Suez. Această situație este deosebit de problematică pe fondul situației fiscale dificile a Egiptului, caracterizate de deficite bugetare constante și de ponderi ridicate și în creștere ale datoriei în PIB.

(10)Egiptul a depus eforturi considerabile de reformă în timpul colaborării sale cu FMI în perioada 2016-2021. Reformele au inclus o devalorizare semnificativă a monedei, însoțită de reforme ale politicii monetare axate pe un interval țintă al inflației. Reforma subvențiilor pentru combustibili a fost însoțită de o consolidare semnificativă a unui sistem specific de transfer social. Gestionarea finanțelor publice a fost consolidată prin dezvoltarea unor strategii de gestionare a veniturilor și a datoriei pe termen mediu. Autoritățile au început, de asemenea, să îmbunătățească guvernanța întreprinderilor de stat.

(11)După adoptarea, în decembrie 2022, a unui program de monitorizare al FMI, progresele în materie de reformă au fost mai puțin vizibile, deși Egiptul a pus în aplicare măsuri pentru a asigura condiții de concurență echitabile între întreprinderile publice și cele private prin intermediul unei legi de eliminare a privilegiilor fiscale ale întreprinderilor deținute de stat, însoțită totuși de excepții motivate de securitatea națională, și prin adoptarea unei politici în materie de proprietate de stat, care vizează reducerea prezenței statului în economie, care rămâne mare și continuă să fie o sursă de distorsiuni, în pofida progreselor recente limitate, și clarificarea logici implicării continue a statului în anumite sectoare strategice. Cu toate acestea, Egiptul nu și-a pus în aplicare angajamentul de a face moneda flexibilă în mod durabil în 2023, ceea ce a condus la coexistența unui curs de schimb oficial în mare măsură stabil și a unei substanțiale piețe valutare paralele cu un curs de schimb foarte depreciat și volatil. Această fragmentare a afectat puternic investițiile străine și activitatea economică internă.

(12)Egiptul a reluat dialogul cu FMI la începutul anului 2024 și a ajuns la un acord la nivel tehnic la 6 martie 2024 cu privire la un program revizuit aferent mecanismului de finanțare extinsă, care s-a majorat până la 8 miliarde USD. Se preconizează că noul program va fi adoptat printr-o decizie a Consiliului director al FMI în martie 2024 și urmărește să abordeze următoarele domenii: 1) flexibilitatea credibilă a cursului de schimb, 2) înăsprirea durabilă a politicii monetare, 3) consolidarea fiscală pentru a menține sustenabilitatea datoriei, 4) un nou cadru pentru reducerea cheltuielilor cu infrastructura, 5) asigurarea unor niveluri adecvate de cheltuieli sociale pentru a proteja grupurile vulnerabile și 6) punerea în aplicare a politicii privind proprietatea statului și reformele în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile. Alături de semnarea acordului la nivel tehnic, Egiptul a pus în aplicare, de asemenea, un sistem de curs de schimb flexibil și a majorat rata de referință a dobânzii a băncii centrale cu 600 de puncte de bază, în conformitate cu prioritățile programului FMI.

(13)Având în vedere înrăutățirea situației economice și a perspectivelor economice afectate de riscuri substanțiale de evoluție negativă legate de șocurile externe în curs, Egiptul a solicitat asistență macrofinanciară complementară din partea Uniunii la 12 martie 2024.

(14)Ținând cont de faptul că Egiptul este o țară care face obiectul politicii europene de vecinătate, ea trebuie să fie considerată eligibilă pentru a beneficia de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(15)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie să fie un instrument excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea nevoilor imediate de finanțare externă ale beneficiarului și trebuie să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția balanței de plăți.

(16)Având în vedere că în Egipt există încă un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă pentru balanța de plăți, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, se consideră că asistența macrofinanciară pe care Uniunea ar urma să o furnizeze Egiptului este un răspuns adecvat, în actualele circumstanțe excepționale, la solicitarea Egiptului de sprijin pentru stabilizarea economică, alături de programul FMI. Pachetul de asistență macrofinanciară din partea Uniunii, inclusiv AFM de până la 4 miliarde EUR în temeiul prezentei propuneri, ar sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Egipt, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(17)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații sustenabile a finanțării externe pentru Egipt, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială.

(18)Stabilirea valorii asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se bazează pe o evaluare cantitativă completă a nevoilor de finanțare externă reziduale ale Egiptului și ia în considerare capacitatea acesteia de autofinanțare, în special rezervele internaționale puse la dispoziția sa. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii face parte dintr-un efort comun internațional care completează într-o manieră eficace programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. Stabilirea valorii asistenței ia în considerare, de asemenea, contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor multilaterali și necesitatea de a asigura o repartizare echitabilă a sarcinii între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Egipt și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general.

(19)Comisia trebuie să garanteze faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii este conformă, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile esențiale, cu obiectivele și cu măsurile adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.

(20)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Egipt. Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(21)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie să susțină angajamentul Egiptului de a promova valorile pe care le împărtășește cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile schimburilor comerciale deschise, echitabile și bazate pe norme.

(22)O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare Egiptului din partea Uniunii trebuie să fie ca țara respectivă să facă în continuare pași concreți și credibili în direcția respectării mecanismelor democratice eficace, printre care și sistemul parlamentar pluripartit, și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, este necesar ca obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice, guvernanța și supravegherea sectorului financiar în Egipt și să promoveze reformele structurale având ca scop sprijinirea creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă decente și consolidarea bugetară. Îndeplinirea condițiilor prealabile și realizarea obiectivelor respective ar trebui monitorizate periodic de către serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă.

(23)Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Egiptul trebuie să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte abateri legate de această asistență. În plus, un acord de împrumut care urmează să fie încheiat între Comisie și autoritățile egiptene ar trebui să conțină dispoziții care să autorizeze Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) să efectueze investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 5 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 6 al Consiliului, Comisia și Curtea de Conturi să efectueze audituri și Parchetul European să își exercite competențele în ceea ce privește furnizarea de asistență macrofinanciară din partea Uniunii în timpul și după perioada sa de disponibilitate.

(24)Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului în calitate de autoritate bugetară.

(25)Cuantumurile provizionului necesar pentru asistența macrofinanciară sub formă de împrumuturi trebuie să fie în concordanță cu creditele bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(26)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie să fie gestionată de către Comisie. Pentru a garanta faptul că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia trebuie să le informeze periodic cu privire la evoluțiile înregistrate în ceea ce privește asistența și să le furnizeze documentele relevante.

(27)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, trebuie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 7 .

(28)Asistența macrofinanciară din partea Uniunii trebuie să facă obiectul unor condiții de politică economică, ce urmează a fi stabilite într-un memorandum de înțelegere. Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia trebuie să fie abilitată să negocieze astfel de condiții cu autoritățile egiptene, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În conformitate cu regulamentul respectiv, procedura de consultare trebuie să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor care nu sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Având în vedere impactul potențial important al asistenței de peste 90 de milioane EUR, este adecvat să se utilizeze procedura de examinare pentru operațiunile care depășesc acest prag. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare puse la dispoziția Egiptului de către Uniune, procedura de examinare trebuie să se aplice adoptării memorandumului de înțelegere și oricărei reduceri, suspendări sau anulări a asistenței.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

1.Uniunea pune la dispoziția Egiptului o asistență macrofinanciară cu o valoare maximă de 4 miliarde EUR (denumită în continuare „asistența macrofinanciară din partea Uniunii”), cu scopul de a sprijini stabilizarea macroeconomică a Egiptului și un program consistent de reforme. Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este condiționată de aprobarea de către Parlamentul European și de către Consiliu a bugetului Uniunii pentru anul relevant. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor Egiptului legate de balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul FMI.

2.    Pentru a finanța asistența macrofinanciară din partea Uniunii, Comisia este împuternicită, în numele Uniunii, să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Egiptului.

3.Acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau înțelegerile încheiate între FMI și Egipt și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformelor economice stabilite în Acordul de asociere UE-Egipt.

Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția asistenței macrofinanciare a Uniunii, inclusiv în legătură cu plățile din aceasta, și furnizează acestor instituții documentele relevante în timp util.

4.    Asistența macrofinanciară din partea Uniunii se acordă începând din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1) pentru o perioadă de doi ani și jumătate.

5.În cazul în care nevoile de finanțare ale Egiptului se reduc în mod semnificativ în perioada de plată a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii comparativ cu proiecțiile inițiale, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), reduce valoarea asistenței, o suspendă sau o anulează.

Articolul 2

1.O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Egiptul să facă în continuare pași concreți și credibili în direcția respectării mecanismelor democratice efective – inclusiv un sistem parlamentar pluripartit – cât și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.

2.Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

3.Alineatele (1) și (2) se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului 8 .

Articolul 3

1.În conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), Comisia convine cu autoritățile egiptene asupra unor condiții financiare și de politică economică clar definite, axate pe reforme structurale și pe finanțe publice solide, în funcție de care urmează să fie acordată asistența macrofinanciară din partea Uniunii și care urmează să fie stabilite într-un memorandum de înțelegere (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”) care cuprinde un calendar pentru îndeplinirea condițiilor respective. Condițiile financiare și de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere sunt coerente cu acordurile sau înțelegerile menționate la articolul 1 alineatul (3), inclusiv cu programele de reformă structurală și de ajustare macroeconomică implementate de Egipt cu sprijinul FMI.

2.Condițiile menționate la alineatul (1) vizează în particular creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Egipt, inclusiv în ceea ce privește utilizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Progresele înregistrate cu privire la deschiderea reciprocă a piețelor, dezvoltarea schimburilor comerciale echitabile și bazate pe norme, precum și alte priorități în contextul politicii externe a Uniunii trebuie și ele luate în considerare în mod corespunzător în momentul elaborării măsurilor de politică. Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor respective sunt monitorizate periodic de către Comisie.

3.Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se stabilesc într-un acord de împrumut care urmează a fi încheiat între Comisie și autoritățile egiptene (denumit în continuare „acordul de împrumut”).

4.Comisia verifică periodic îndeplinirea în continuare a condițiilor menționate la articolul 4 alineatul (3), inclusiv conformitatea politicilor economice ale Egiptului cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și cu Banca Mondială și, dacă este necesar, cu Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 4

1.Cu respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (3), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție de către Comisie în tranșe. Mărimea fiecărei tranșe se stabilește în memorandumul de înțelegere menționat la articolul 3. O tranșă poate fi plătită în una sau mai multe sub-tranșe.

2.Cuantumurile asistenței macrofinanciare din partea Uniunii oferite sub formă de împrumuturi se provizionează, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului.

3.Comisia decide punerea la dispoziție a tranșelor cu condiția îndeplinirii condițiilor următoare:

(a)condiția prealabilă prevăzută la articolul 2 alineatul (1);

(b)o implementare continuă și satisfăcătoare a unui program de politici care conține măsuri ferme de ajustare și de reformă structurală, sprijinite de un mecanism de creditare fără caracter prudențial al FMI;

(c)implementarea satisfăcătoare a condițiilor financiare și de politică economică convenite în memorandumul de înțelegere.

Eliberarea celei de a doua tranșe nu se realizează, în principiu, mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe. Eliberarea celei de a treia tranșe nu se realizează, în principiu, mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a cele de a doua tranșe.

4.În cazul în care condițiile de la alineatul (3) nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele respectivei suspendări sau anulări.

5.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este plătită Băncii Centrale a Egiptului. Sub rezerva dispozițiilor stabilite în memorandumul de înțelegere, care includ o confirmare a nevoilor de finanțare bugetară reziduale, Banca Centrală a Egiptului poate transfera fondurile Uniunii către Ministerul de finanțe al Egiptului în calitate de beneficiar final.

Articolul 5

(1)Pentru a finanța sprijinul acordat în cadrul asistenței macrofinanciare sub formă de împrumuturi, Comisia este împuternicită să împrumute, în numele Uniunii, fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, în conformitate cu articolul 220a din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

(2)Comisia încheie un acord de împrumut cu Egiptul pentru suma menționată la articolul 1. Condițiile detaliate ale sprijinului acordat în cadrul AMF sub formă de împrumuturi se stabilesc într-un acord de împrumut în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul financiar, care urmează să fie încheiat între Comisie și autoritățile egiptene. Acordul de împrumut stabilește perioada de disponibilitate și condițiile detaliate ale sprijinului acordat în cadrul asistenței macrofinanciare sub formă de împrumuturi, inclusiv în ceea ce privește sistemele de control intern. Împrumuturile se acordă în condiții care permit Egiptului să ramburseze împrumutul pe o perioadă lungă de timp, inclusiv o posibilă perioadă de grație. Durata maximă a împrumuturilor este de 35 ani. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatul (3).

Articolul 6

1.Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 1046/2018 al Parlamentului European și al Consiliului 9 .

2.Implementarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii face obiectul unei gestiuni directe.

3.Înainte de implementarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia evaluează, prin intermediul unei evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control ale Egiptului care sunt relevante din punctul de vedere al asistenței.

Articolul 7

1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 8

1.Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a respectivei puneri în aplicare. Raportul:

(a)examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii;

(b)evaluează situația și perspectivele economice ale Egiptului, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor de politică menționate la articolul 3 alineatul (1);

(c)indică legătura dintre măsurile de reformă ale politicii economice prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Egiptului la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

2.În cel mult doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex post, care analizează rezultatele și eficiența asistenței macrofinanciare acordate deja de Uniune și măsura în care aceasta a contribuit la obiectivele asistenței.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

–1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

–1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

–1.3.    Obiectul propunerii/inițiativei: 

X o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 10  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

–1.4.    Obiectiv(e)

–1.4.1.    Obiectiv(e) general(e)

–1.4.2.    Obiectiv(e) specific(e)

–1.4.3.    Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

–1.4.4.    Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

(a)    eficacitatea și relevanța în timp: indicatorii trebuie să permită monitorizarea performanței prin furnizarea regulată de informații cu privire la progresele înregistrate și cu privire la realizările obținute pe tot parcursul perioadei de programare;

(b)    eficiența: procesele trebuie optimizate pentru a permite colectarea și prelucrarea datelor, evitându-se introducerea de cereri de informații inutile sau repetitive;

(c)    relevanța indicatorilor și necesitatea de a se limita sarcina administrativă aferentă;

(d)    claritatea: indicatorii trebuie prezentați într-o formă clară și ușor de înțeles, însoțiți de metadate relevante și într-o formă care să faciliteze interpretarea corectă și comunicarea eficace.

–1.5.    Motivele propunerii/inițiativei 

–1.5.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

–1.5.2.    Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

–1.5.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

–1.5.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

–1.5.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

–1.6.    Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

X  durată limitată

X În vigoare din anul 2025 până în anul 2027

    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

 durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

–1.7.    Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 11  

X Gestiune directă asigurată de Comisie

–X prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

– țări terțe sau organismele pe care le-au desemnat acestea;

– organizații internaționale și agenții ale acestora (a se preciza);

– BEI și Fondul european de investiții;

– organismele menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organisme de drept public;

– organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

– organisme sau persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

–2.    MĂSURI DE GESTIUNE 

–2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

–2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

–2.2.1.    Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

–2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

–2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

–2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

–3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

–3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

–Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif. 12	din partea țărilor AELS 13	din partea țărilor candidate și potențial candidate 14	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	14.02.01.70 IVCDCI – Europa globală – Provizionarea fondului comun de provizionare [împrumuturi AMF – GAE] 15	Dif.	NU	NU	NU	NU

–Noile linii bugetare solicitate – Nu se aplică

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif.	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
	[XX.YY.YY.YY]		DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

–3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

–3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

6

Rubrica 6 – „Vecinătate și întreaga lume”

DG: ECFIN				Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)			TOTAL
• Credite operaționale
Linia bugetară 16 14.02.01.70 IVCDCI – Europa globală – Provizionarea Fondului comun de provizionare [împrumuturi AMF – GAE] 17	Angajamente	(1a)			135	112,5	112,5				360
	Plăți	(2 a)			135	112,5	112,5				360
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 18
Linia bugetară 14.20.03.01 Granturi AMF	Angajamente	(3)					0,15				0,15
	Plăți	(4)					0,15				0,15
TOTAL credite pentru DG ECFIN	Angajamente	=1a+1b +3			135	112,5	112,65				360,15
	Plăți	=2a+2b +3			135	112,5	112,65				360,15

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)		135	112,5	112,5				360
	Plăți	(5)		135	112,5	112,5				360
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)				0,15				0,15
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 6 din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6		135	112,5	112,65				360,15
	Plăți	=5+ 6		135	112,5	112,65				360,15

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

•TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)		135	112,5	112,5				360
	Plăți	(5)		135	112,5	112,5				360
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)				0,15				0,15
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-6 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6		135	112,5	112,65				360,15
	Plăți	=5+ 6		135	112,5	112,65				360,15

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

			Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	TOTAL
DG:ECFIN
□ Resurse umane			1,424	1,424	1,424	1,424	5,696
□Alte cheltuieli administrative			0,005	0,005	0,005	0,005	0,020
TOTAL pentru DG ECFIN	Credite		1,429	1,429	1,429	1,429	5,716

TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,429

1,429

1,429

1,429

5,716

milioane EUR (cu trei zecimale)

			Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	TOTAL
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7 din cadrul financiar multianual	Angajamente		1,429	136,429	113,929	114,079	365,866
	Plăți		1,429	136,429	113,929	114,079	365,866

   

A se indica obiectivele și realizările 		Anul 2024		Anul 2025		Anul 2026		Anul 2027		TOTAL
	Tip 19	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr total	Costuri totale
- Realizarea 1	Provizionarea garanției pentru acțiunea externă			1	135	1	112,5	1	112,5	3	360
- Realizarea 2	Evaluare ex post							1	0,15	1	0,15
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
COSTURI TOTALE				1	135	1	112,5	2	112,65	4	360,15

   

–3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

X    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 2024

Anul 2025

Anul 2026

Anul 2027

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	1,424	1,424	1,424	1,424	5,696
Alte cheltuieli administrative	0,005	0,005	0,005	0,005	0,020
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	1,429	1,429	1,429	1,429	5,716

În afara RUBRICII 7 20 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

1,429

1,429

1,429

1,429

5,716

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

–3.2.3.1.    Necesarul de resurse umane estimat

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)		8	8	8	8
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01  (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz   21	- la sediu
	- în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		8	8	8	8

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Directorul Direcției D: supraveghează și gestionează operațiunea, asigură legătura cu Consiliul și cu Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere (MoU), negociază MoU cu autoritățile din Egipt, analizează rapoarte, conduce misiuni și evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea măsurilor de reformă. Șeful de unitate/Șeful de unitate adjunct al Direcției D: acordă asistență directorului în gestionarea operațiunii, în asigurarea legăturii cu Consiliul și cu Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere, în negocierea cu autoritățile din Egipt a memorandumului de înțelegere și a acordului de împrumut (împreună cu DG BUDGET), în analizarea rapoartelor și evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește respectarea implementarea măsurilor de reformă. Analiștii de date economice din Sectorul AMF (Direcția D): pregătesc decizia și MoU, asigură legături cu autoritățile și cu IFI, desfășoară misiuni de evaluare, pregătesc rapoarte ale serviciilor Comisiei și proceduri ale Comisiei legate de gestionarea asistenței, asigură legături cu experți externi pentru evaluarea operațională și evaluarea ex post. 5 AD, 1 AST vor fi acoperite cu personal care lucrează în prezent în cadrul unor activități de asistență macrofinanciară și cu analiști de date economice care lucrează în prezent în Egipt. Cu toate acestea, volumul total de muncă al activităților AMF va crește în special pentru a sprijini instituirea și gestionarea unui mecanism de cooperare structurată și pentru a elabora metodologii și instrumente pentru monitorizarea punerii în aplicare a reformelor legate de asistența AMF. Din acest motiv, sunt necesare 1 post AD suplimentar și 1 post AST suplimentar. DG BUGET: pregătește Acordul de împrumut, îl negociază cu autoritățile din Egipt și îl prezintă spre aprobare serviciilor competente ale Comisiei și spre semnare ambelor părți. Urmărește intrarea în vigoare a Acordului de împrumut. pregătește decizia (deciziile) Comisiei cu privire la operațiunea (operațiunile) de împrumut, asigură urmărirea subsecventă a depunerii cererii (cererilor) de fonduri, selectează băncile, pregătește și execută operațiunea (operațiunile) de finanțare și eliberează fondurile pentru țară, Desfășoară activități administrative pentru a asigura urmărirea subsecventă a rambursării împrumutului (împrumuturilor). Pregătește rapoartele corespunzătoare cu privire la aceste activități.

Personal extern

–3.2.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

X    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

    necesită revizuirea CFM.

–3.2.5.    Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

X nu prevede cofinanțare din partea terților

    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 22	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)			Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

–3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor 

X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

·    asupra resurselor proprii

·    asupra altor venituri

·vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 23
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

ANEXA
la FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.    NUMĂRUL și COSTURILE aferente RESURSELOR UMANE CONSIDERATE NECESARE

2.    COSTURI aferente ALTOR CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

3.    TOTAL CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

4.    METODE de CALCUL UTILIZATE pentru ESTIMAREA COSTURILOR

4.1.    Resurse umane

4.2.    Alte cheltuieli administrative

1.    Costurile aferente resurselor umane considerate necesare

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual		Anul 2024		Anul 2025		Anul 2026		Anul 2027		-		-		-		TOTAL
		ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite	ENI	Credite
• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 – Sediul central și reprezentanțele	AD	6	1,068	6	1,068	6	1,068	6	1,068							24	4,272
	AST	2	0,356	2	0,356	2	0,356	2	0,356							8	1,424
20 01 02 03 - Delegațiile Uniunii	AD
	AST
• Personal extern 24
20 02 01 și 20 02 02 – Personal extern – Sediul central și reprezentanțe	AC
	END
	INT
20 02 03 – Personal extern - Delegațiile Uniunii	AC
	AL
	END
	INT
	JPD
Alte linii bugetare legate de resursele umane (a se preciza)
Subtotal RU – RUBRICA 7		8	1,424	8	1,424	8	1,424	8	1,424							24	5,696

   

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

   

În afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

Anul N 25

Anul N+1

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

Anul N+7

TOTAL

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

ENI

Credite

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

01 01 01 01 cercetare indirectă 26 01 01 01 11 cercetare directă Alte costuri (vă rugăm să precizați)

AD

AST

• Personal extern 27

Personal extern acoperit din credite operaționale (fostele linii „BA”).

- la sediu

AC

END

INT

-în delegațiile Uniunii

AC

AL

END

INT

JPD

01 01 01 02 cercetare indirectă 01 01 01 12 cercetare directă Alte costuri (vă rugăm să precizați) 28

AC

END

INT

Alte linii bugetare legate de resursele umane (a se preciza)

Subtotal resurse umane – În afara RUBRICII 7

Total resurse umane (toate rubricile CFM)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

2.    Costuri aferente altor cheltuieli administrative

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative.

◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	2024	2025	2026	2027	-	-	-	Total
La sediu sau pe teritoriul UE:
20 02 06 01 – Cheltuieli pentru misiuni și cheltuieli de reprezentare	0,005	0,005	0,005	0,005				0,020
20 02 06 02 – Costuri aferente conferințelor și reuniunilor
20 02 06 03 – Comitete 29
20 02 06 04 – Studii și consultări
20 04 – Cheltuieli IT (corporative) 30
Alte linii bugetare care nu sunt legate de resursele umane (a se preciza dacă este necesar)
În delegațiile Uniunii
20 02 07 01 – Cheltuieli pentru delegații, conferințe și reprezentare
20 02 07 02 – Activități de perfecționare a personalului
20 03 05 – Infrastructură și logistică
Alte linii bugetare care nu sunt legate de resursele umane (a se preciza dacă este necesar)
Subtotal altele – RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	0,005	0,005	0,005	0,005				0,020

milioane EUR (cu trei zecimale)

În afara RUBRICII 7  din cadrul financiar multianual	2024	2025	2026	2027	-	-	-	Total
Cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă (cu excepția personalului extern) din creditele operaționale (fostele linii „BA”):
- la sediu
-în delegațiile Uniunii
Alte cheltuieli de gestiune pentru cercetare
Politica de cheltuieli IT privind programele operaționale 31
Cheltuieli IT corporative pentru programele operaționale 32
Alte linii bugetare care nu sunt legate de resursele umane (a se preciza dacă este necesar)
Subtotal altele – în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
Total alte cheltuieli administrative (toate rubricile CFM)	0,005	0,005	0,005	0,005				0,020

3.    Total costuri administrative (toate rubricile CFM)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rezumat	2024	2025	2026		2027		-		-		-	Total
Rubrica 7 – Resurse umane	1,424	1,424	1,424		1,424							5,696
Rubrica 7 – Alte cheltuieli administrative	0,005	0,005	0,005		0,005							0,010
Subtotal Rubrica 7	1,429	1,429	1,429		1,429							5,716
În afara Rubricii 7 – Resurse umane
În afara Rubricii 7 – Alte cheltuieli administrative
Subtotal alte rubrici
TOTAL RUBRICA 7 și în afara RUBRICII 7	1,429	1,429		1,429		1,429						5,716

Necesarul de credite administrative va fi asigurat din creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

4.    Metodele de calculare utilizate pentru estimarea costurilor

4.1.    Resurse umane

Această parte stabilește metoda de calculare utilizată pentru estimarea resurselor umane considerate necesare [ipoteze referitoare la volumul de muncă, inclusiv posturi specifice (profiluri profesionale specifice sistemului Sysper2), categoriile de personal și costurile medii aferente]

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

NB: Costurile medii pentru fiecare categorie de personal de la sediul central sunt disponibile pe BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/financial-statement.aspx

• Funcționari și personal temporar

• Personal extern

În afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

•Numai posturile finanțate din bugetul de cercetare

• Personal extern

4.2.    Alte cheltuieli administrative

A se detalia metoda de calcul utilizată pentru fiecare linie bugetară

și în special ipotezele pe care se bazează (de exemplu, numărul de reuniuni pe an, costurile medii etc.)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

Costurile misiunilor se referă la revizuiri în țara beneficiară, cu scopul de a evalua progresele înregistrate de țara beneficiară în ceea ce privește condiționalitățile aferente AMF.

În afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

(1)    Propunere de decizie a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară pe termen scurt Republicii Arabe Egipt – COM (2024) 460 

(2)    JO L 193, 30.7.2018, p. 1–222.

(3)    Reuniunea Consiliului European, Bruxelles, 10-11 decembrie 2022, EUCO 22/10, https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/12/11/european-council-conclusions-10-11-december-2020/

(4)    Instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

(5)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(6)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(7)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8)    Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

(9)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.07.2018, p. 1).

(10)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(11)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx

(12)    Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(13)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(14)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(15)    Urmează să fie consolidată din IVCDCI Vecinătatea sudică, linia bugetară 14 02 01 10

(16)    În conformitate cu nomenclatorul bugetar oficial.

(17)    Urmează să fie consolidată din IVCDCI Vecinătatea sudică, linia bugetară 14 02 01 10

(18)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(19)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(20)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(21)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(22)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(23)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

(24)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(25)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(26)    Vă rugăm să alegeți linia bugetară relevantă sau să specificați o altă linie, dacă este necesar; în cazul în care sunt vizate mai multe linii bugetare, personalul ar trebui să fie diferențiat în funcție de fiecare linie bugetară în cauză.

(27)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(28)    Vă rugăm să alegeți linia bugetară relevantă sau să specificați o altă linie, dacă este necesar; în cazul în care sunt vizate mai multe linii bugetare, personalul ar trebui să fie diferențiat în funcție de fiecare linie bugetară în cauză.

(29)    Se indică tipul de comitet și grupul de care aparține.

(30)    Este necesar avizul DG DIGIT – Echipa de investiții IT [a se vedea Orientările privind finanțarea IT, C(2020) 6126 final din 10.9.2020, pagina 7].

(31)    Este necesar avizul DG DIGIT – Echipa de investiții IT [a se vedea Orientările privind finanțarea IT, C(2020) 6126 final din 10.9.2020, pagina 7].

(32)    Acest element include sistemele administrative locale și contribuțiile la cofinanțarea sistemelor informatice corporative [a se vedea Orientările privind finanțarea IT, C(2020) 6126 final din 10.9.2020].