|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/2246 |
20.3.2024 |
Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
(C/2024/2246)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de 2 luni de la data prezentei publicări.
CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI
„Côtes du Roussillon Villages”
PDO-FR-A0999-AM01
Data cererii: 20 aprilie 2018
1. Normele aplicabile modificării
Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – Modificare care nu este minoră
2. Descrierea și motivele modificării
2.1. Arealul parcelat delimitat
În caietul de sarcini, data de 6 septembrie 2016 a fost adăugată în capitolul I secțiunea IV punctul 2 litera (a). Scopul acestei modificări este de a adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine controlată în cauză.
Această modificare nu are efecte asupra documentului unic.
2.2. Includerea denumirii geografice complementare „Les Aspres”
A fost adăugată denumirea geografică complementară „Les Aspres”. Această denumire a fost transferată de la DOP „Côtes du Roussillon” la DOP „Côtes du Roussillon Villages”. Scopul este ca toate denumirile complementare să fie încorporate în cadrul DOP „Côtes du Roussillon Villages”.
S-au adus completări la diferite puncte din caietul de sarcini și din documentul unic.
În caietul de sarcini, a fost adăugată denumirea „Les Aspres” în capitolul I secțiunea II, „Denumiri geografice și mențiuni complementare”. În documentul unic, a fost adăugată o trimitere la denumire în rubrica „Condiții suplimentare – etichetarea”.
În capitolul I secțiunea IV din caietul de sarcini, „Arealul geografic și zonele în care se desfășoară diferitele operațiuni”: arealul geografic de producție al denumirii a fost extins pentru a include comunele din sfera denumirii complementare „Les Aspres”. Lista comunelor respective a fost adăugată la punctul 1 litera (a), „Arealul geografic”.
Sunt vizate următoarele comune din Pyrénées-Orientales: o parte din Bages, o parte din Banyuls-dels-Aspres, o parte din Brouilla, o parte din Elne, Fourques, o parte din Llupia, o parte din Montauriol, o parte din Ortaffa, Passa, o parte din Ponteilla, Saint-Jean-Lasseille, o parte din Sainte-Colombe-de-la-Commanderie, Terrats, o parte din Thuir, o parte din Tordères, o parte din Tresserre, Trouillas, o parte din Villemolaque și o parte din Vivès.
Secțiunea „Legătura cu arealul geografic” din caietul de sarcini este detaliată în documentul unic. Această secțiune descrie caracteristicile specifice ale arealului geografic al denumirii, precum și pe cele ale denumirii complementare.
Denumirea geografică complementară „Les Aspres” a fost transferată de la DOP „Côtes du Roussillon” la DOP „Côtes du Roussillon Villages”. Scopul este ca toate denumirile geografice complementare să fie încorporate în cadrul DOP „Côtes du Roussillon Villages”.
Transferarea denumirii geografice „Les Aspres” de la denumirea „Côtes du Roussillon” la „Côtes du Roussillon Villages” nu impune nicio modificare a legăturii cu arealul geografic. Acest lucru se datorează faptului că parcelele transferate au fost selectate cu atenție pentru a se asigura că îndeplinesc criteriile necesare pentru denumirea „Côtes du Roussillon Villages”.
Secțiunea privind „Arealul geografic delimitat” din documentul unic a fost revizuită în consecință.
La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, „Arealul geografic și zonele în care se desfășoară diferitele operațiuni”, a fost adăugată o literă (d). Scopul este delimitarea arealului de producție în mod specific pentru denumirea „Les Aspres”.
Această modificare nu are efecte asupra documentului unic.
În capitolul I secțiunea IV, punctul 3 din caietul de sarcini, „Zona situată în imediata vecinătate”, a fost modificat. Aceasta include acum denumirea complementară „Les Aspres”, întrucât această denumire a fost transferată de la DOP „Côtes du Roussillon” la DOP „Côtes du Roussillon Villages”.
Normele privind utilizarea altor mențiuni geografice complementare au fost clarificate. A fost delimitat un singur areal pentru a cuprinde vinificația din sfera tuturor mențiunilor complementare (mai puțin „Les Aspres”). Acest nou areal cuprinde toate zonele de vinificație prevăzute în versiunea anterioară a caietului de sarcini. Normele privind mențiunile complementare și etichetarea sunt prevăzute în caietul de sarcini și nu au fost repetate în documentul unic, care nu este influențat de această modificare.
A fost eliminat cuvântul „elaborare” din capitolul I secțiunea IV din caietul de sarcini al DOP „Côtes du Roussillon Villages”. Cuvântul a fost eliminat și din secțiunea 2.6 din documentul unic. Aceasta este o modificare de redactare. Procesul de vinificație include etapele de vinificare și de maturare, ambele fiind incluse și definite.
În capitolul I secțiunea X, „Legătura cu arealul geografic”, din caietul de sarcini, au fost adăugate informații legate de denumirea complementară „Les Aspres”.
În secțiunea X punctul 2, „Informații privind calitatea și caracteristicile produselor”, și punctul 3, „Interacțiuni cauzale”, au fost adăugate clarificări pentru a se descrie caracteristicile specifice ale produselor legate de terroir în cazul denumirii geografice complementare „Les Aspres”.
Secțiunea 2: „Vinurile cu denumirea geografică complementară «Les Aspres» sunt potrivite pentru învechire și trebuie să fie maturate timp de cel puțin 12 luni. Sunt vinuri corpolente și generoase, cu o expresie aromatică dominată de note de fructe coapte și de mirodenii.
Secțiunea 3: „Arealul «Les Aspres» are soluri cu o adâncime și o textură care pot asigura suficientă apă pentru a atenua efectele climei uscate. Amestecarea a cel puțin trei soiuri de struguri determină obținerea unor vinuri cu un echilibru perfect între structură, prospețime și amplitudine, deosebit de potrivite pentru o învechire îndelungată.”
2.3. Extinderea zonei situate în imediata vecinătate
În caietul de sarcini, în capitolul I secțiunea IV, punctul 3, „Zona situată în imediata vecinătate”, a fost modificat ca urmare a transferării denumirii „Les Aspres”. Zona permisă pentru maturarea vinurilor este mai întinsă decât zona pentru vinificație. Zona situată în imediata vecinătate cuprinde întregul departament Pyrénées-Orientales, precum și departamentele învecinate Gard, Hérault și Aude, în conformitate cu practicile din regiunea Languedoc-Roussillon.
Cuvântul „elaborare” a fost eliminat din delimitarea arealului situat în imediata vecinătate (capitolul I secțiunea IV din caietul de sarcini). Aceasta este o modificare de redactare.
Secțiunea referitoare la „Condiții suplimentare” din documentul unic a fost modificată în consecință.
2.4. Norme privind proporțiile soiurilor de struguri
|
1) |
În secțiunea V, „Soiuri de struguri”, din caietul de sarcini, a fost adăugat un rând pentru denumirea „Les Aspres” în tabelul care prezintă soiurile de struguri pentru fiecare denumire complementară, precum și în tabelul care prezintă normele privind proporțiile diferitelor soiuri care urmează să fie utilizate. |
|
2) |
A fost inclusă o excepție de la normele privind proporția soiurilor de struguri pentru producătorii de struguri cu suprafețe mici de teren.
Normele privind proporțiile soiurilor de struguri nu sunt adecvate pentru astfel de operațiuni mici, care cuprind doar câteva parcele și nu își produc propriul vin. Această modificare nu are efecte asupra documentului unic. |
2.5. Reguli privind tăierea
|
1) |
La normele generale privind tăierea viței-de-vie din capitolul I secțiunea VI din caietul de sarcini, „Conducerea viței-de-vie”, a fost adăugată o clarificare referitoare la denumirea complementară „Les Apres”: în cazul acestei denumiri, soiul de viță-de-vie Syrah N nu poate fi tăiat prin metoda Guyot simplă. Scopul este limitarea producției în zonele cu soluri mai adânci.
Această dispoziție a fost adăugată și în documentul unic, la „Practici vitivinicole”. |
|
2) |
În capitolul I secțiunea VI din caietul de sarcini, a fost relaxată norma cu privire la tăierea de regenerare a parcelelor viticole conduse prin metoda „cordon de Royat”: este permisă acum depășirea limitei de 10 % din plantele existente. Se pot acorda derogări în conformitate cu condițiile stabilite în caietul de sarcini.
Această modificare nu are efecte asupra documentului unic. |
2.6. Măsuri tranzitorii
În capitolul I secțiunea XI din caietul de sarcini, „Măsuri tranzitorii”, a fost adăugată următoarea dispoziție: „Începând cu recolta din 2015, vinurile produse în conformitate cu dispozițiile DOP «Côtes du Roussillon» cu denumirea complementară «Les Aspres» pot fi introduse pe piață ca DOP «Côtes du Roussillon Villages» cu denumirea complementară «Les Aspres» ”.
Prin această dispoziție, se permit utilizarea denumirii vinurilor produse inițial pe parcele incluse în denumirea „Côtes du Roussillon Les Aspres”, care au trecut la denumirea „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”, precum și comercializarea acestora, pentru a se asigura trecerea de la „Côtes du Roussillon Les Aspres” la „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”, fără ca operatorii să fie nevoiți să întrerupă producția sau comercializarea, sub rezerva respectării condițiilor pentru producția de „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”.
Această modificare a caietului de sarcini nu are efecte asupra documentului unic.
În capitolul I secțiunea XI din caietul de sarcini, „Măsuri tranzitorii”, s-a adăugat următoarea dispoziție: „Parcelele excluse din arealul parcelat delimitat al denumirii complementare «Les Aspres» pot continua să utilizeze această denumire până la defrișare, cel târziu până în 2030.”
Dispoziția se referă la 35 de parcele sau părți ale unor parcele, reprezentând 13,64 hectare, care nu îndeplinesc criteriile pentru arealul parcelat delimitat al „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”, dar care au aparținut anterior denumirii „Côtes du Roussillon Les Aspres”, în perioada cuprinsă între recoltele din 2011 și 2015. Pentru a le permite operatorilor implicați să realizeze tranziția fără a întrerupe producția, aceste parcele vor rămâne productive, utilizând denumirea „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”, până la recolta din 2030.
Lista parcelelor în cauză este următoarea:
Parcele delimitate – DOP „Côtes du Roussillon Villages Les Aspres”
Măsuri tranzitorii
|
COMUNĂ |
LOCALITATE |
SECȚIUNE |
NUMĂR |
SOI |
SUPRAFAȚĂ (ha) |
|
BANYULS-DELS-ASPRES |
FUMASSOTTES |
A |
961 |
SYRAH |
1,0640 |
|
CAMELAS |
BELLEVISTE |
B |
104 |
GRENACHE N |
0,5850 |
|
CAMELAS |
POLITG |
B |
756 |
CARIGNAN N |
0,2196 |
|
CANOHES |
LAS CLOTTES |
AT |
18 |
GRENACHE N |
0,2000 |
|
CASTELNOU |
LE RIGAL |
A |
645 |
MOURVEDRE |
0,0953 |
|
CASTELNOU |
LE RIGAL |
A |
680 |
CARIGNAN N |
0,0700 |
|
CASTELNOU |
LE RIGAL |
A |
828 |
GRENACHE N |
0,1005 |
|
FOURQUES |
LAS COUMES |
A |
443 |
SYRAH |
0,1900 |
|
FOURQUES |
RIBE DE MATTE |
A |
671 |
CARIGNAN N |
0,1700 |
|
FOURQUES |
LA CUGULLADE |
A |
718 |
CARIGNAN N |
0,5300 |
|
FOURQUES |
OULIBEDE FOUSQUE |
B |
329 |
SYRAH |
1,0000 |
|
MONTAURIOL |
LA GARRIGUETTE |
A |
162 |
GRENACHE N |
1,0000 |
|
MONTAURIOL |
LAS PLANES |
B |
636 |
SYRAH |
0,4502 |
|
PASSA |
MAS D’EN LLAURO |
A |
523 |
CARIGNAN N |
0,2700 |
|
PASSA |
MAS D’EN LLAURO |
A |
535 |
SYRAH |
1,0000 |
|
PASSA |
MAS D’EN LLAURO |
A |
535 |
CARIGNAN N |
0,2500 |
|
PASSA |
MAS D’EN LLAURO |
A |
535 |
GRENACHE N |
0,3000 |
|
PASSA |
SERRE ST LUC |
B |
221 |
GRENACHE N |
0,1700 |
|
PASSA |
SERRE ST LUC |
B |
221 |
GRENACHE N |
0,3000 |
|
PASSA |
MAS D’EN BADIE |
B |
400 |
CARIGNAN N |
0,5000 |
|
SAINTE-COLOMBE-DE-LA-COMMANDERIE |
LE VIDRE |
A |
126 |
CARIGNAN N |
0,3120 |
|
SAINTE-COLOMBE-DE-LA-COMMANDERIE |
LE VIDRE |
A |
126 |
SYRAH |
0,3510 |
|
SAINTE-COLOMBE-DE-LA-COMMANDERIE |
POUX ROUDOUN |
B |
77 |
MOURVEDRE |
0,1420 |
|
SAINTE-COLOMBE-DE-LA-COMMANDERIE |
POUX ROUDOUN |
B |
78 |
MOURVEDRE |
0,0660 |
|
TERRATS |
LO BENTANA |
A |
508 |
CARIGNAN N |
0,2850 |
|
TERRATS |
LOS COUMAILS |
B |
22 |
MOURVEDRE |
0,1130 |
|
TERRATS |
LAS PLANES |
B |
320 |
MOURVEDRE |
0,2815 |
|
TERRATS |
LAS PLANES |
B |
320 |
MOURVEDRE |
0,4735 |
|
TERRATS |
CANTERRANE |
B |
717 |
GRENACHE N |
0,4370 |
|
TERRATS |
CANTERRANE |
B |
723 |
MOURVEDRE |
0,3300 |
|
THUIR |
L’ADOU |
B |
21 |
MOURVEDRE |
0,7515 |
|
TROUILLAS |
PLAS D’AMONT |
A |
59 |
MOURVEDRE |
1,0800 |
|
TROUILLAS |
ETANG BAS |
B |
1 169 |
GRENACHE N |
0,2800 |
|
TROUILLAS |
LA CREOUETTE |
B |
1 002 |
CARIGNAN N |
0,2715 |
|
TROUILLAS |
LA CREOUETTE |
B |
1 004 |
CARIGNAN N |
0,0055 |
|
TOTAL |
|
|
|
13,6441 |
|
Această modificare a caietului de sarcini nu are efecte asupra documentului unic.
2.7. Data punerii în circulație a vinurilor
- În caietul de sarcini, capitolul I secțiunea IX punctul 5, „Vinificația, producția, maturarea, ambalarea, depozitarea”, a fost modificat după cum urmează:
|
— |
A fost specificată data la care vinul este pus la dispoziția consumatorilor pe piață: data de 15 februarie a anului următor recoltării pentru toate vinurile, cu excepția celor cu denumirea complementară „Les Aspres” sau „Tautavel”. Acestea din urmă pot fi introduse pe piață începând cu data de 1 octombrie a anului următor recoltării. Datele sunt stabilite în funcție de perioadele de maturare prevăzute pentru fiecare denumire geografică complementară. Aceste dispoziții au fost incluse și în documentul unic, în rubrica „Practici oenologice specifice”. |
|
— |
Data punerii în circulație între antrepozitele autorizate a fost devansată și stabilită pentru data de 15 decembrie a anului recoltei, în loc de data de 1 februarie a anului următor recoltei. Data punerii în circulație a vinurilor între producători și comercianți a fost devansată pentru ca autorizația de vinificare și de maturare să fie inclusă în acordurile comerciale înainte ca vinul să fie pus la dispoziția consumatorilor pe piață. Această modificare a fost inclusă și în documentul unic, la punctul referitor la „Practici oenologice specifice”. |
2.8. Obligații legate de declarare și de ținerea de registre
Aceste cerințe sunt stabilite în capitolul II din caietul de sarcini. Modificările aduse acestui capitol nu au efecte asupra documentului unic. Aceste dispoziții sunt incluse în planul de inspecție. Modificările aduse dispozițiilor au scopul de a le alinia la procedurile de inspecție aferente denumirii. Acestea nu au efecte asupra documentului unic.
- Declarația privind repartizarea parcelelor: au fost specificate condiții pentru asigurarea continuității în timp a alocării parcelelor. Declarațiile includ acum date privind procentul de plante moarte sau lipsă, măsura în care sunt prezente echipamente de irigare și eventualele măsuri tranzitorii.
- Declarație de renunțare la producție: cuvintele „cât mai curând cu putință” au fost înlocuite cu cuvântul „imediat”.
- Declarația prin care se solicită utilizarea denumirii: termenul de depunere a declarației a fost avansat până la data de 31 mai a anului următor recoltării. Trebuie declarat numele oricărei denumiri geografice complementare solicitate.
- Declararea tranzacțiilor în vrac: cuvintele „stabilit în planul de inspecție” au fost eliminate.
- Declarația prin care se solicită utilizarea denumirii: declarația obișnuită depusă cu 8 zile înainte de ambalare a fost înlocuită de un rezumat lunar sau, pentru operatorii care efectuează peste 12 operațiuni de ambalare pe an, de un rezumat trimestrial.
- Declarația de retragere: termenul pentru declarația de retragere a fost redus de la 15 la 8 zile.
- Declarația de renunțare la o denumire geografică: termenul pentru declarație a fost redus de la 15 la 8 zile.
- Registrul dispozițiilor tranzitorii a fost eliminat.
- Planul pivniței poate fi înlocuit de o listă care să indice numărul, numele și capacitatea recipientelor.
|
f) |
Principalele puncte care trebuie controlate: tabelul din capitolul III din caietul de sarcini a fost simplificat. Această modificare nu are efecte asupra documentului unic. |
Lista principalelor puncte care trebuie controlate a fost adaptată, pentru a deveni mai eficientă.
În ceea ce privește normele structurale:
|
— |
Organismul de protecție și de gestionare dorește să intensifice controalele asupra soiurilor de struguri și asupra primei producții a plantelor de viță-de-vie tinere. Metoda de tăiere este o chestiune fundamentală care este inclusă acum în măsurile structurale, și nu în normele legate de ciclul de producție. |
În ceea ce privește normele legate de ciclul de producție:
|
— |
Practicile și tratamentele oenologice au fost eliminate din rândul principalelor puncte care trebuie controlate. Acestea sunt controlate pe parcursul întregului ciclu de producție a vinului și ca parte a normelor generale. |
În ceea ce privește prezentarea produsului:
|
— |
Controlul inițial asupra etichetării face obiectul normelor generale și nu impune includerea unui control specific în caietul de sarcini. Prin urmare, acesta a fost retras din rândul principalelor puncte care trebuie controlate. Aceste puncte figurează în planul de inspecție și nu afectează documentul unic. |
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Côtes du Roussillon Villages
2. Tipul indicației geografice
DOP – Denumire de origine protejată
3. Categorie de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Caracteristicile analitice ale produsului
Denumirea de origine protejată „Côtes du Roussillon Villages” se aplică exclusiv unor vinuri roșii, seci și liniștite.
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume minimă de 12,5 %.
Vinurile gata pentru comercializare în vrac sau ambalate au un conținut maxim de acid malic de 0,4 grame pe litru.
Vinurile gata pentru comercializare în vrac sau ambalate au un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 3 grame pe litru.
Loturile de vin cu o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 14 % au, atunci când sunt gata pentru comercializare în vrac sau ambalate, un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 4 grame pe litru.
Parametrii pentru aciditatea volatilă, aciditatea totală, conținutul total de dioxid de sulf, tăria alcoolică totală în volume și tăria alcoolică dobândită minimă sunt cei stabiliți în normele UE.
|
Caracteristicile analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
|
|
Aciditatea totală minimă |
|
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
|
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru): |
|
2. Proprietățile organoleptice ale produselor
Vinurile sunt roșii, seci și liniștite. Culoarea lor este roșu-intens, iar aroma lor este elegantă, cu note de fructe roșii sau negre. La degustare, vinurile lasă mai întâi o senzație de corpolență și puternică, cu taninuri fin echilibrate și un gust rezidual persistent, adesea caracterizat de fructe roșii și de mirodenii.
Vinurile cu denumirea geografică complementară „Caramany” au arome de fructe negre și de mirodenii. Sunt vinuri suple, proaspete și bogate. Aceste caracteristici se datorează în mare parte macerării carbonice obligatorii a strugurilor din soiul Carignan N în cadrul procesului de producție.
Vinurile cu denumirea geografică complementară „Latour-de-France” se caracterizează prin note de vegetație sălbatică și de mirodenii. Echilibrate, puternice și pline de savoare, aceste vinuri sunt foarte potrivite pentru învechire.
Vinurile cu denumirea geografică complementară „Les Aspres” sunt potrivite pentru învechire și trebuie să fie maturate timp de cel puțin 12 luni. Sunt vinuri corpolente și generoase, cu o expresie aromatică dominată de note de fructe coapte și de mirodenii.
Vinurile cu denumirea geografică complementară „Lesquerde” sunt pline de mineralitate și de prospețime, dezvoltând note de fructe roșii și de piper. Strugurii din soiul Syrah N sunt amestecați cu cei din soiul Carignan N, în cazul cărora utilizarea macerării carbonice atenuează efectul taninurilor.
Vinurile cu denumirea geografică complementară „Tautavel” sunt complexe, au un gust persistent și prezintă note de fructe coapte, de garigă și de mirodenii. Taninurile lor puternice se pretează la o maturare îndelungată, de 12 luni de la recoltare.
5. Practici vitivinicole
a. Practici oenologice esențiale
Toate practicile vitivinicole urmate trebuie să respecte cerințele stabilite în dreptul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.
Vinurile „Côtes du Roussillon Villages”, cu sau fără denumirea geografică complementară „Latour-de-France”, sunt maturate cel puțin până la data de 31 ianuarie a anului următor recoltării.
În cazul vinurilor „Côtes du Roussillon Villages”, cu sau fără denumirile complementare „Caramany” și „Lesquerde”, strugurii din soiul Carignan N sunt fermentați prin macerare carbonică. Vinurile sunt maturate cel puțin până la data de 31 ianuarie a anului următor recoltării.
Vinurile „Côtes du Roussillon Villages”, cu sau fără denumirile complementare „Les Aspres” și „Tautavel”, sunt maturate cel puțin până la data de 15 septembrie a anului următor recoltării.
Toate vinurile cu DOP „Côtes du Roussillon Villages” sunt puse la dispoziție pentru vânzare către consumatori începând cu data de 15 februarie a anului următor recoltării, cu excepția vinurilor cu denumirile complementare „Les Aspres” și „Tautavel”. Acestea sunt puse la dispoziție pentru vânzare către consumatori începând cu data de 1 octombrie a anului următor recoltării.
Vinurile cu DOP „Côtes du Roussillon Villages”, cu sau fără o denumire complementară, nu pot circula între antrepozitele autorizate înainte de data de 15 decembrie a anului recoltării.
Metoda de cultivare
Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2,50 metri. Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,5 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanța dintre rânduri cu distanța dintre butucii de pe același rând.
În cazul viței-de-vie plantate în pătrate sau în formații de câte cinci, fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 3 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanța dintre rânduri cu distanța dintre butucii de pe același rând.
Distanța dintre rânduri și cea dintre butucii de pe același rând trebuie să fie de cel mult 1,70 metri.
Cu condiția respectării densității minime de plantare, este permisă o distanță între rânduri mai mare de 2,50 metri pentru vița-de-vie plantată în continuarea unei plantații existente.
Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii scurte, cu maximum 7 cepuri pe butuc. Fiecare cep are maximum 2 ochi.
Tăierea de regenerare a unei parcele viticole conduse prin metoda „cordon de Royat” nu poate viza mai mult de 10 % din plantele existente în fiecare an.
Tăierea Guyot simplă poate fi utilizată pentru strugurii din soiul Syrah N, cu maximum 8 ochi pe butuc, dintre care cel mult 6 pe coarda de rod, precum și 1 cep cu maximum 2 ochi. Această dispoziție nu se aplică denumirii geografice complementare „Les Aspres”.
Irigarea poate fi autorizată.
b. Randamente maxime
54 de hectolitri pe hectar
6. Arealul geografic delimitat
Recoltarea strugurilor, vinificarea și maturarea se realizează în arealul geografic de producție, astfel cum a fost aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate (INAO) în timpul reuniunii Comitetului permanent din 10 iulie 2014 în cadrul unei delegații a comitetului național competent. Arealul cuprinde teritoriul următoarelor comune din departamentul Pyrénées-Orientales, pe baza Codului geografic oficial din 1 ianuarie 2023:
Ansignan, o parte din Bages, Baho, Baixas, o parte din Banyuls-dels-Aspres, Bélesta, o parte din Brouilla, Calce, Caramany, Cases-de-Pène, Cassagnes, Corneilla-la-Rivière, o parte din Elne, Espira-de-l’Agly, Estagel, Fourques, Lansac, Latour-de-France, Lesquerde, o parte din Llupia, Maury, Millas (doar partea din zona aflată la nord de Têt), Montalba-le-Château, o parte din Montauriol, Montner, Opoul-Périllos, o parte din Ortaffa, Passa, Perpignan (doar partea din zonă aflata la nord de Têt), Peyrestortes, Pézilla-la-Rivière, Planèzes, o parte din Ponteilla, Rasiguères, Rivesaltes, Saint-Arnac, Saint-Estève, Saint-Jean-Lasseille, o parte din Sainte-Colombe-de-la-Commanderie, Saint-Paul-de-Fenouillet, Salses-le-Chateau, Tautavel, Terrats, o parte din Thuir, o parte din Tordères, o parte din Tresserre, Trouillas, o parte din Villemolaque, Villeneuve-la-Rivière, Vingrau și Vivès.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale
|
|
Carignan N |
|
|
Grenache N |
|
|
Lledoner pelut N |
|
|
Mourvèdre N – Monastrell |
|
|
Syrah N – Shiraz |
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură
În departamentul Pyrénées-Orientales, arealul geografic este delimitat în mod natural de limite formate după cum urmează:
|
— |
la nord, din masivul Corbières, granița administrativă cu departamentul Aude; |
|
— |
la sud, din râul Tech și poalele Pirineilor; |
|
— |
la vest, din versanții înalți ai Fenouillèdes și Caniglou |
|
— |
și, la est, din zonele din Salanque din jurul lacurilor, Salses-le-Château și Canet-en-Roussillon și Marea Mediterană. |
De ambele părți ale râului Têt, cel mai mare râu de la poalele munților, arealul geografic este format în jurul unor rețele fluviale interconectate.
Pe malul stâng, râul Agly trasează un curs șerpuit prin arealul geografic, creând chei abrupte în Fenouillèdes. Agly se varsă apoi în bazinul de drenaj Estagel, unde i se alătură cei doi afluenți ai săi, care sunt adesea secați. Aceste râuri mai mici sunt Maury, care traversează arealul geografic al denumirii de origine protejate omonime, și Verdouble, care curge în direcția nord-est/sud-vest din Tautavel. De acolo, Agly își reia cursul aleatoriu prin poalele calcaroase ale masivului Corbières, înainte de a ajunge la terasele din Rivesaltes și la mare.
Pe malul drept, arealul geografic cuprinde bazinele de drenaj ale râului Réart și ale afluenților săi: Canterrane, Galserane și alții. Râurile au transformat molasa într-un peisaj cu dealuri în diferite stadii de eroziune, sculptând ravene cu versanți îndreptați spre est.
Versanții adesea abrupți, dealurile, ravenele, văile și terasele fluvio-glaciare formează un areal geografic dedicat aproape exclusiv plantațiilor viticole. Este vorba de un peisaj viticol rural, presărat cu sate și domenii viticole încă neatinse de dezvoltarea urbană.
Acest teritoriu cuprinde 51 de comune sau părți ale unor comune care constituie arealul geografic al denumirii de origine protejate.
Sunt reprezentate toate erele geologice, de la ridicarea celei mai apropiate părți a Pirineilor, fiind prezente soluri extrem de variate într-o zonă restrânsă. Solurile sunt formate ca urmare a degradării rocii-mamă sau sunt create prin mișcări și depuneri lacustre și marine. Plantațiile viticole ocupă, în general, suprafețe mari de soluri formate din șisturi brune și asimilate acestora, șisturi negre, calcar argilos, gnais, nisipuri și terase granitice, precum și soluri formate din molasă bolovănoasă și pietroasă. Datorită acestei diversități, fiecare areal geografic produce vinuri cu un caracter propriu.
Cu toate acestea, pe parcelele delimitate în mod specific pentru producția de struguri pentru vinurile cu această denumire, solurile au în comun anumite caracteristici: au un conținut scăzut de materie organică și sunt uscate, pietroase și bine drenate.
Clima este mediteraneeană, cu veri calde și ierni blânde. Se înregistrează peste 2 500 de ore cu soare. Precipitațiile anuale sunt de 450-650 de milimetri. Întrucât vremea este adesea furtunoasă, se produc pierderi semnificative ca urmare a șiroirii. Temperatura medie variază de la 15 °C pe malul mării la 13 °C spre vest, ca urmare a altitudinii, care contribuie la scăderea temperaturii.
Însă climatul din Roussillon este caracterizat mai ales de frecvența (1 din 3 zile) a tramontanei, vânt din nord-vest care este adesea puternic și foarte rece iarna, după ce trece peste vârfurile Pirineilor. Acesta face ca ramurile să se rupă primăvara și sporește seceta de vară, însă purifică atmosfera, permițând ca tratamentele aplicate viței-de-vie să fie păstrate la un nivel minim. Briza marină, mai puțin frecventă, aduce umiditate și precipitații.
În acest cadru foarte mediteraneean, plantațiile viticole sunt peste tot, între garigă și maquis, într-un peisaj tumultuos, adesea mineral, de o frumusețe sălbatică.
8.2. Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură
Roussillon își datorează numele orașului ibero-ligurian Ruscino, care a cunoscut o dezvoltare înfloritoare din secolul al VI-lea î.Hr. Cultivarea viței-de-vie în zonă a început odată cu sosirea foceenilor pe coasta stâncoasă, în jurul anului 600 î.Hr. Aceștia i-au învățat pe localnici arta tăierii viței-de-vie și a producției de vin. Cele mai vechi vinuri produse în această climă caldă și vântoasă aveau un conținut foarte ridicat de alcool și erau adecvate pentru transport.
În provincia cu capitala la Narbonne, de care Roussillon aparținea în timpul dominației romane, vița-de-vie ocupa versanții, împreună cu măslinii, terenurile mai plane fiind lăsate pentru creșterea animalelor și culturi.
De atunci, viticultura este o caracteristică permanentă a agriculturii din această regiune. Consolidate de vizigoți, plantațiile viticole au fost distruse de hoarde de barbari, dar au renăscut în secolul al IX-lea datorită abațiilor benedictine. În secolul al X-lea, numeroase documente atestă prezența plantațiilor viticole, care se întindeau până la Fenouillèdes, partea cea mai vestică a arealului geografic.
Inițial, vinurile dulci naturale au fost cele care au adus reputația regiunii.
Odată cu apariția căii ferate, plantațiile viticole au fost extinse foarte mult și, cel mai important, au început să producă vinuri seci de calitate.
În ianuarie 1952, „Corbières du Roussillon” a fost recunoscută ca „appellation d’origine vin délimité de qualité supérieure” („denumire de origine pentru vinuri de înaltă calitate”), în special pentru vinurile produse la nord de râul Têt. În același timp, și „Corbières supérieures du Roussillon” a fost recunoscută ca „appellation d’origine vin délimité de qualité supérieure” pentru aproximativ 40 de comune cu „cele mai bune terroir-uri” (J. Fanet – Les vins du Roussillon – 1980).
În 1977, aceste „appellations d’origine vin délimité de qualité supérieure” au fost reunite sub denumirea „Côtes du Roussillon”. Prin această reformă, delimitarea geografică specifică a arealului istoric al „Corbières supérieure du Roussillon” a fost recunoscută ca făcând parte din denumirea de origine protejată „Côtes du Roussillon Villages”.
La momentul respectiv, două comune erau deosebit de faimoase pentru vinurile lor, pe care le vindeau prin intermediul unor comercianți de vin renumiți, iar acestor comune li s-a permis să utilizeze denumirile complementare „Caramany” și „Latour-de-France”. Aceste denumiri complementare puteau fi adăugate la denumirea de origine protejată „Côtes du Roussillon Villages”.
Ulterior, după ce s-a ținut cont pe deplin de ierarhia piramidală a producției, au fost create și alte denumiri geografice complementare, bazate pe identificarea arealelor identificate ca având condiții pedoclimatice comune. Acestea sunt:
|
— |
în 1995, „Lesquerde”, caracterizată de zone ridicate cu soluri granitice nisipoase; |
|
— |
1997, „Tautavel” din valea Verdouble, caracterizată de zone cu soluri argilo-calcaroase; |
|
— |
2017, „Les Aspres”, situată pe soluri din molasă bolovănoasă și pietroasă. |
8.3. Interacțiuni cauzale
Roussillon combină o tradiție viticolă străveche cu cunoștințele de specialitate împărtășite de o comunitate de oameni dornici să dezvolte identități unice pentru vinurile din diferite subareale geografice. Această combinație a dat naștere plantațiilor viticole „Côtes du Roussillon”, „Côtes du Roussillon Villages” și „Côtes du Roussillon Villages” cu o denumire geografică complementară.
Vinurile cu denumirea „Côtes du Roussillon Villages” sunt obținute din struguri cultivați pe parcele selectate cu atenție din arealul parcelat delimitat. Soiurile de struguri sunt alese pentru capacitatea lor de adaptare la locurile în care sunt plantate. Aceste vinuri oferă o diversitate de expresie care rezultă din interacțiunea dintre factorii naturali și cei umani locali, care scot la iveală bogăția și originalitatea vinurilor produse.
Condițiile naturale sunt favorabile: clima mediteraneeană blândă și uscată, numărul semnificativ de ore cu soare, precipitațiile scăzute și efectul de purificare al tramontanei asupra sănătății strugurilor. Aceste condiții contribuie la obținerea unor struguri de calitate, cu un grad optim de coacere.
Soiurile tradiționale de struguri sunt Grenache N, Mourvèdre N și Carignan N. Acestea s-au adaptat într-un mod remarcabil la solurile sărace și la clima uscată și vântoasă, în special datorită practicii tăierii scurte. Aceasta din urmă este o moștenire rămasă de la vechile plantații viticole, plantate în rânduri de butuci nelegați pe spaliere, în pătrate, permițând viței-de-vie să reziste la vânt și la secetă. Vița-de-vie din soiul Syrah N este de obicei legată pe spaliere, fiind un soi sensibil la vânt. Acesta este plantat în locuri cu soluri adânci și mai reci.
Combinația dintre acești factori diferiți caracterizează terroir-ul utilizat pentru producția de vin „Côtes du Roussillon Villages”. Iau naștere astfel vinuri roșii care se remarcă prin culoarea lor intensă și prin bogăția lor aromatică, în care se îmbină note de fructe coapte roșii sau negre cu note de mirodenii, precum și prin taninurile lor concentrate.
În arealul geografic al denumirii de origine protejate „Côtes du Roussillon Villages” există o diversitate a mediilor naturale și a produselor rezultate. Această diversitate este evidentă în special în cazul celor cinci denumiri geografice complementare, bazate pe parcelele delimitate în mod specific pentru recoltarea strugurilor pentru fiecare denumire.
„Caramany” prezintă soluri cu gnais a căror răcoare contribuie la exprimarea fineții aromatice a soiului Syrah N. În acest caz, macerarea carbonică scoate în evidență potențialul aromatic al soiului Carignan N, permițând ca structura vinurilor să dobândească suplețe.
Subarealul geografic al „Latour-de-France” este situat la gura de vărsare a râului Agly, incluzând parcele aflate în comune și localități clar identificate. Subarealul are soluri calde, care permit soiului Grenache N să își exprime caracterul mediteraneean. Vița-de-vie din soiul Carignan N este bine adaptată la versanții foarte însoriți, în timp ce strugurii din soiul Syrah N, cultivați în soluri mai reci, aduc vinurilor corpolente, cu un potențial excelent de învechire, o tentă aromatică de mirodenii.
Arealul „Les Aspres” are soluri cu o adâncime și o textură care pot asigura suficientă apă pentru a atenua efectele climei foarte uscate. Amestecarea a cel puțin trei soiuri de struguri produce vinuri perfect echilibrate, cu o structură bună, prospețime și corpolență, deosebit de potrivite pentru o învechire îndelungată.
„Lesquerde” prezintă soluri sărace cu nisipuri granitice, aflate la înălțime, unde soiurile Syrah N și Grenache N se coc lent și redau mineralitatea acestor soluri acide. Fermentat prin macerare carbonică, soiul Carignan N conferă vinurilor un caracter foarte vioi, care este evident atunci când vinurile sunt tinere.
„Tautavel” se află în inima văii cu același nume. Subarealul prezintă soluri argilo-calcaroase, unde strugurii din soiul Grenache N, cultivați în soluri cu o adâncime mică, pe versanții pietroși și arizi, exprimă căldură și putere. Echilibrul se obține prin maturarea timp de mai multe luni, adesea în lemn de stejar. În schimb, soiurile Syrah N și Mourvèdre N găsesc în vale răcoarea de care au nevoie pentru a-și exprima pe deplin caracterul. Aici, condițiile pedoclimatice sunt deosebit de propice pentru ca soiul Carignan N să-și manifeste întregul potențial.
Într-un teritoriu cu un relief adesea pronunțat, vița-de-vie face parte dintr-un peisaj mediteraneean format din maquis, tufișuri și roci, cu un patrimoniu cultural și istoric bogat.
Satele sunt neatinse de dezvoltarea urbană din ce în ce mai puternică, tipică pentru zona de coastă și pentru câmpie. Acest lucru permite conservarea plantațiilor viticole utilizate de numeroși viticultori particulari, reuniți în crame grupate în cooperative modernizate.
Această cooperare a contribuit la dezvoltarea reputației produsului „Côtes du Roussillon Villages” și la promovarea diferitelor denumiri.
Identitatea familiei de vinuri „Côtes du Roussillon” a fost creată datorită combinației dintre cunoștințele de specialitate ale producătorilor, dobândite de-a lungul mai multor generații, și diversitatea solurilor și a climei din arealul delimitat cu precizie de care dispun. Acest areal a permis crearea denumirii de origine protejate „Côtes du Roussillon Villages”, numai pentru vinurile roșii. Denumirea poate sau nu să fie urmată de o denumire geografică complementară.
Această diversitate bogată demonstrează atașamentul istoric al producătorilor față de terenurile lor și dinamismul de care dau dovadă în promovarea produselor cu rădăcini pe aceste teritorii.
9. Alte condiții esențiale
Cadrul juridic:
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare privind etichetarea
DOP „Côtes du Roussillon Villages” poate fi urmată de denumirile geografice complementare „Caramany”, „Latour-de-France”, „Les Aspres”, „Lesquerde” și „Tautavel”, în conformitate cu dispozițiile caietului de sarcini.
Toate mențiunile facultative se înscriu, pe etichete, cu caractere ale căror dimensiuni nu trebuie să depășească nici în înălțime, nici în lățime, dublul dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.
Atunci când este utilizată pe eticheta și în materialele publicitare ale vinurilor, denumirea geografică complementară nu trebuie să figureze cu caractere mai mari, nici în înălțime, nici în lățime, decât cele utilizate pentru denumirea de origine protejată.
Pe etichetele vinurilor care poartă această denumire de origine protejată trebuie să figureze unitatea geografică superioară „Grand Vin du Roussillon”.
Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunea caracterelor folosite pentru denumirea de origine protejată.
Cadrul juridic
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare
Derogare privind producția în arealul geografic delimitat
Zona situată în imediata vecinătate, identificată prin derogare pentru elaborarea vinurilor cu denumirea de origine protejată „Côtes du Roussillon Villages”, cuprinde teritoriul comunelor enumerate mai jos, din departamentul Pyrénées-Orientales, pe baza Codului geografic oficial din 1 ianuarie 2023, cu excepția părților din comunele enumerate în secțiunea IV punctul 1 litera (a), din care unele părți se află în arealul geografic.
Alenya, Amélie-les-Bains-Palalda, Arboussols, Argelès-sur-Mer, Bages, Banyuls-dels-Aspres, Bompas, Bouleternère, Le Boulou, Brouilla, Cabestany, Caixas, Camélas, Canet-en-Roussillon, Canohès, Castelnou, Caudiès-de-Fenouillèdes, Céret, Claira, Les Cluses, Collioure, Corbère, Corbère-les-Cabanes, Corneilla-del-Vercol, Elne, Espira-de-Conflent, Estoher, Feilluns, Finestret, Fosse, Ille-sur-Têt, Joch, Laroque-des-Albères, Latour-Bas-Elne, Llauro, Llupia, Marquixanes, Maureillas-las-Illas, Millas, Montauriol, Montescot, Montesquieu-des-Albères, Néfiach, Oms, Ortaffa, Palau-del-Vidre, Perpignan, Pézilla-de-Conflent, Pia, Pollestres, Ponteilla, Prats-de-Sournia, Prugnanes, Reynès, Rigarda, Rodès, Saint-André, Saint-Cyprien, Sainte-Colombe-de-la-Commanderie, Sainte-Marie-la-Mer Saint-Féliu-d’Amont, Saint-Féliu-d’Avall, Saint-Génis-des-Fontaines, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-Pla-de-Corts, Saint-Laurent-de-la-Salanque, Saint-Martin-de-Fenouillet, Saint-Michel-de-Llotes, Saint-Nazaire, Saleilles, Le Soler, Sorède, Sournia, Taillet, Tarerach, Théza, Thuir, Tordères, Torreilles, Toulouges, Tresserre, Trévillach, Trilla, Villelongue-de-la-Salanque, Villelongue-dels-Monts, Villemolaque, Villeneuve-de-la-Raho, Vinça, Vivès și Le Vivier.
Cadrul juridic
În legislația națională
Tipul condiției suplimentare
Derogare privind producția în arealul geografic delimitat
Zona situată în imediata vecinătate, identificată prin derogare pentru maturarea vinurilor, cuprinde teritoriul comunelor enumerate mai sus, care aparțin zonei situate în imediata vecinătate a arealului delimitat pentru producerea vinurilor cu această denumire, precum și teritoriul comunelor de mai jos, pe baza Codului geografic oficial din 1 ianuarie 2023:
departamentul Aude: Aigues-Vives, Ajac, Albas, Alet-les-Bains, Alzonne, Antugnac, Aragon, Argeliers, Argens-Minervois, Armissan, Arquettes-en-Val, Azille, Badens, Bages, Bagnoles, Barbaira, Bizanet, Bize-Minervois, Blomac, Bouilhonnac, Bouriège, Boutenac, Cabrespine, Campagne-sur-Aude, Camplong-d’Aude, Canet, Capendu, Cascastel-des-Corbières, Cassaignes, Castelnau-d’Aude, Castelreng, Caunes-Minervois, Caunettes-en-Val, Caves, Cépie, Comigne, Conilhac-Corbières, Conques-sur-Orbiel, Couiza, Cournanel, Coustaussa, Coustouge, Cruscades, Cucugnan, Davejean, Dernacueillette, La Digne-d’Amont, La Digne-d’Aval, Douzens, Duilhac-sous-Peyrepertuse, Durban-Corbières, Embres-et-Castelmaure, Escales, Espéraza, Fabrezan, Felines-Termenès, Ferrals-les-Corbières, Festes-et-Saint-André, Feuilla, Fitou, Fleury, Floure, Fontcouverte, Fontiès-d’Aude, Fontjoncouse, Fournes-Cabardès, Fraisse-Cabardès, Fraissé-des-Corbières, Gaja-et-Villedieu, Gardie, Ginestas, Gruissan, Homps, Les Ilhes, Jonquières, Labastide-en-Val, Ladern-sur-Lauquet, Lagrasse, Laroque-de-Fa, Lastours, Laure-Minervois, Leucate, Lézignan-Corbières, Limousis Limoux, Loupia, Luc-sur-Aude, Luc-sur-Orbieu, Magrie, Mailhac, Maisons, Malras, Malves-en-Minervois, Marseillette, Mayronnes, Mirepeisset, Montazels, Montbrun-des-Corbières, Montgaillard, Montirat, Montolieu, Montredon-des-Corbières, Montséret, Monze, Moussoulens, Moux, Narbonne, Névian, Ornaisons, Padern, Palairac, La Palme, Paraza, Pauligne, Paziols, Pennautier, Pépieux, Peyriac-de-Mer, Peyriac-Minervois, Peyrolles, Pezens, Pieusse, Pomas, Portel-des-Corbières, Port-la-Nouvelle, Pouzols-Minervois, Puichéric, Quintillan, La Redorte, Ribaute, Rieux-en-Val, Rieux-Minervois, Roquecourbe-Minervois, Roquefort-des-Corbières, Roquetaillade-et-Conilhac, Rouffiac-d’Aude, Roubia, Rouffiac-des-Corbières, Rustiques, Saint-André-de-Roquelongue, Saint-Couat-d’Aude, Saint-Couat-du-Razès, Sainte-Eulalie, Sainte-Valière, Saint-Frichoux, Saint-Hilaire, Saint-Jean-de-Barrou, Saint-Laurent-de-la-Cabrerisse, Saint-Nazaire-d’Aude, Saint-Pierre-des-Champs, Saint-Polycarpe, Sallèles-Cabardès, Salles-d’Aude, Salsigne, La Serpent, Serres, Serviès-en-Val, Sigean, Talairan, Taurize, Termes, Thézan-des-Corbières, Tournissan, Tourouzelle, Tourreilles, Trassanel, Trausse, Trèbes, Treilles, Tuchan, Val-de-Dagne, Val-du-Faby (partea care corespunde teritoriului comunei delegate Fa), Ventenac-Cabardès, Ventenac-en-Minervois, Vignevieille, Villalier, Villanière, Villardonnel, Villar-en-Val, Villar-Saint-Anselme, Villarzel-Cabardès, Villebazy, Villedubert, Villegailhenc, Villegly, Villelongue-d’Aude, Villemoustaussou, Villeneuve-les-Corbières, Villeneuve-Minervois, Villerouge-Termenès, Villesèque-des-Corbières, Villetritouls și Vinassan;
departamentul Gard: Aspères, Aujargues, Brouzet-lès-Quissac, La Cadière-et-Cambo, Calvisson, Cannes-et-Clairan, Carnas, Combas, Conqueyrac, Corconne, Crespian, Fontanès, Gailhan, Junas, Langlade, Lecques, Liouc, Montmirat, Montpezat, Moulézan, Nages-et-Solorgues, Nîmes, Orthoux-Sérignac-Quilhan, Saint-Clément, Saint-Hippolyte-du-Fort, Saint-Mamert-du-Gard, Salinelles, Sardan, Sommières, Souvignargues, Vic-le-Fesq și Villevieille;
departamentul Pyrénées-Orientales: Banyuls-sur-Mer, Cerbère și Port-Vendres;
departamentul Hérault: Adissan, Agel, Aigne, Aigues-Vives, Alignan-du-Vent, Aniane, Arboras, Argelliers, Aspiran, Assas, Assignan, Aumelas, Autignac, Azillanet, Babeau-Bouldoux, Bassan, Beaufort, Beaulieu, Berlou, Béziers, Boisseron, Le Bosc, Boujan-sur-Libron, Brignac, Brissac, Cabrerolles, Cabrières, Campagne, Canet, Cassagnoles, Castelnau-le-Lez, Castries, La Caunette, Causse-de-la-Selle, Causses-et-Veyran, Caussiniojouls, Caux, Cazedarnes, Cazevieille, Cazouls-lès-Béziers, Cébazan, Cessenon-sur-Orb, Cesseras, Ceyras, Claret, Clermont-l’Hérault, Combaillaux, Corneilhan, Cournonsec, Cournonterral, Creissan, Cruzy, Entre-Vignes, Faugères, Félines-Minervois, Ferrières-Poussarou, Fontanès, Fontès, Fos, Fouzilhon, Fozières, Gabian, Garrigues, Gignac, Guzargues, Jonquières, Juvignac, Lacoste, Lagamas, Laurens, Lauret, Lauroux, Lavalette, Lavérune, Liausson, Lieuran-Cabrières, La Livinière, Lodève, Lunel, Lunel-Viel, Magalas, Margon, Les Matelles, Mauguio, Mérifons, Minerve, Montagnac, Montarnaud, Montbazin, Montblanc, Montesquieu, Montouliers, Montoulieu, Montpellier, Montpeyroux, Moulès-et-Baucels, Mourèze, Murles, Murviel-lès-Béziers, Murviel-lès-Montpellier, Nébian, Neffiès, Nézignan-l’Evêque, Nissan-lez-Enserune, Nizas, Octon, Olmet-et-Villecun, Olonzac, Oupia, Paulhan, Pégairolles-de-Buèges, Pégairolles-de-l’Escalette, Péret, Pézenas, Pierrerue, Pignan, Plaissan, Poujols, Poussan, Pouzolles, Prades-le-Lez, Prades-sur-Vernazobre, Le Puech, Puéchabon, Puisserguier, Quarante, Restinclières, Roquebrun, Roquessels, Roujan, Saint-André-de-Buèges, Saint-André-de-Sangonis, Saint-Aunès, Saint-Bauzille-de-la-Sylve, Saint-Bauzille-de-Montmel, Saint-Chinian, Saint-Clément-de-Rivière, Saint-Drézéry, Sainte-Croix-de-Quintillargues, Saint-Félix-de-Lodez, Saint-Gély-du-Fesc, Saint-Geniès-des-Mourgues, Saint-Georges-d’Orques, Saint-Guiraud, Saint-Jean-de-Buèges, Saint-Jean-de-Cuculles, Saint-Jean-de-Fos, Saint-Jean-de-la-Blaquière, Saint-Jean-de-Minervois, Saint-Mathieu-de-Tréviers, Saint-Nazaire-de-Ladarez, Saint-Pargoire, Saint-Pons-de-Mauchiens, Saint-Privat, Saint-Saturnin-de-Lucian, Saint-Sériès, Saint-Thibéry, Saint-Vincent-de-Barbeyrargues, Saturargues, Sauteyrargues, Sauvian, Sérignan, Servian, Siran, Soubès, Soumont, Sussargues, Le Triadou, Usclas-du-Bosc, Vacquières, Vailhan, Vailhauquès, Valflaunès, Valmascle, Vendémian, Vendres, Vieussan, Villeneuve-lès-Maguelone, Villeneuvette, Villespassans și Villeveyrac.
Link către caietul de sarcini al produsului
https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-cf71b94d-3d97-44c4-a6f1-89ed875b3c9c
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2246/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)