|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2026/1045 |
13.5.2026 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/1045 AL COMISIEI
din 12 mai 2026
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 18 septembrie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 7 august 2025 de către LANXESS Deutschland GmbH (denumit în continuare „Lanxess” sau „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”). |
1.3. Părțile interesate
|
(4) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta. |
|
(5) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. |
1.4. Observații privind deschiderea investigației
|
(6) |
Nu s-au primit observații de la părțile interesate cu privire la deschiderea investigației. |
1.5. Eșantionarea
|
(7) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
Lipsa constituirii eșantionului de producători din Uniune
|
(8) |
Având în vedere că Lanxess este singurul producător din Uniune, nu a fost necesară constituirea unui eșantion în acest caz. |
Constituirea eșantionului de importatori neafiliați
|
(9) |
Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(10) |
Trei importatori neafiliați aparținând aceluiași grup de întreprinderi au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. |
Constituirea eșantionului de producători-exportatori
|
(11) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(12) |
Cinci producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei societăți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune, care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. |
|
(13) |
Shandong Green Technologies Import and Export Co., Ltd., un producător-exportator chinez neinclus în eșantion, a ridicat o obiecție cu privire la neincluderea sa în eșantion. |
|
(14) |
Comisia a analizat temeinicia obiecției. Comisia a confirmat că volumele exporturilor acestui producător-exportator în cursul perioadei de investigație au fost semnificativ mai mici decât volumele exportatorilor incluși în eșantion. În plus, Comisia a constatat că eșantionul propus a constituit cel mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație, care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia nu a identificat niciun motiv pentru a modifica eșantionul. Prin urmare, eșantionul a fost menținut. |
1.6. Examinarea individuală
|
(15) |
Shandong Green Technologies Import and Export Co., Ltd. a informat totodată Comisia că poate solicita o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Totuși, acest producător-exportator nu a transmis un răspuns la chestionar și, prin urmare, nu a solicitat, în cele din urmă, o examinare individuală. |
1.7. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(16) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(17) |
În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime din China în ceea ce privește produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Chinei. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință. |
|
(18) |
Comisia a trimis chestionare societăților din China incluse în eșantion. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației. |
|
(19) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți: Producători din Uniune:
Importatori neafiliați:
Utilizatori:
Producători-exportatori din China:
Importator afiliat din Uniune:
|
1.8. Perioada de investigație și perioada examinată
|
(20) |
Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2024 și 30 iunie 2025 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”). |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul investigației
|
(21) |
Produsul care face obiectul investigației este acidul 2-fosfonobutan-1,2,4-tricarboxilic și sarea sa de sodiu denumită 2-fosfonatobutan-1,2,4-tricarboxilat acid tetrasodic, în formă solidă sau soluție apoasă, încadrat în prezent la codul NC 2931 49 80 (codul TARIC 2931 49 80 60) (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației” sau „PBTC”). |
|
(22) |
Produsul care face obiectul investigației intră, de obicei, sub incidența Chemicals Abstract Services („CAS”) 37971-36-1 și 66669-53-2, este înregistrat în Uniunea Europeană sub numerele de referință ale Comunității Europene (CE) 253-733-5, respectiv 266-442-3, iar numerele vamale și statistice („CUS”) din baza de date a Inventarului vamal european al substanțelor chimice („ECICS”) sunt 0027475-9 și 0087281-1. |
|
(23) |
Produsul care face obiectul investigației este fabricat în următoarele trei etape principale. În primul rând, fosfitul de dimetil (denumit în continuare „DMPI”) și esterul dimetilic al acidului maleic (denumit în continuare „MDE”) reacționează cu un catalizator de bază într-un reactor, formând tetrametilester al acidului fosfonosuccinic (PBS-Ester). PBS-Ester format în primul reactor este apoi transferat fără izolare într-un al doilea reactor, unde PBS-Ester reacționează cu esterul metilic al acidului acrilic (AM) într-o altă reacție alcalină pentru a forma pentametilester al acidului 2-fosfonobutan-1,2,4-tricarboxilic (PBTC-Ester). PBTC-Ester este apoi transferat într-un al treilea reactor. Pentru a forma PBTC, PBTC-Ester este hidrolizat cu apă. PBTC-Na4 este produs din PBTC prin neutralizare cu hidroxid de sodiu. |
|
(24) |
Printre principalele aplicații ale PBTC se numără procesele de tratare a apei și curățarea industrială și instituțională. Acest fapt se datorează rolului lor optim de aditivi antitartru și anticoroziune. |
2.2. Produsul în cauză
|
(25) |
Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din China. |
2.3. Produsul similar
|
(26) |
Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(27) |
Prin urmare, Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.4. Afirmații cu privire la definiția produsului
|
(28) |
Comisia nu a primit nicio observație sau afirmație din partea părților interesate cu privire la definiția produsului care face obiectul investigației. |
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(29) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(30) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea PBTC. Patru producători-exportatori au transmis informațiile relevante. |
|
(31) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație de la alte părți privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în China. |
|
(32) |
În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. |
|
(33) |
La data de 13 martie 2026, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de PBTC. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia drept țară reprezentativă adecvată. Două părți interesate [Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. (denumită în continuare „Taihe”) și Lanxess] au prezentat observații cu privire la notă. Observațiile sunt abordate la punctul 3.2. |
3.2. Valoarea normală
|
(34) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(35) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(36) |
Astfel cum se explică suplimentar mai jos, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată. |
3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(37) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(38) |
Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. |
|
(39) |
Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței. |
|
(40) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(41) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (5) (denumit în continuare „raportul”), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (cum ar fi sectorul chimic etc.). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Reclamantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport, în special pe capitolul specific din raport care abordează distorsiunile din sectorul chimic din China (6). |
|
(42) |
Reclamantul a subliniat că statul chinez este o economie de piață socialistă dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”), care acoperă toate aspectele esențiale ale statului, inclusiv economia și sistemul judiciar, întrucât instituțiile chineze nu sunt reglementate de principiul separării puterilor. Acesta a susținut că PCC exercită un control deosebit de strict la nivel economic, ceea ce s-a tradus prin importanța deosebită a întreprinderilor deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) în economia chineză. PCC este implicat în instituțiile guvernamentale, precum și în structurile corporative atât ale societăților private, cât și ale întreprinderilor deținute de stat, astfel încât poate exercita o poziție dominantă și un control absolut asupra întregii economii chineze. Reclamantul a indicat trei canale principale de intervenție ale GC în economia chineză: administrativă, financiară și de reglementare (7). |
|
(43) |
Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul. Reclamantul a făcut referire, de asemenea, la constatările Comisiei din mai multe investigații recente, care au confirmat existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește sectorul chimic chinez, inclusiv în investigația privind anumiți esteri de alchil fosfat (8), acesulfam (9), acid citric (10) și glutamat monosodic (11). |
|
(44) |
În plus, plângerea a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative. |
|
(45) |
În primul rând, sectorul PBTC este deservit într-o măsură semnificativă de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat. GC asigură o influență puternică atât asupra întreprinderilor deținute de stat, cât și asupra societăților private, în special în industriile considerate strategice sau încurajate, cum ar fi sectorul chimic (care include PBTC și sărurile sale de sodiu). GC numește și controlează principalii directorii prin intermediul PCC și oferă întreprinderilor deținute de stat acces preferențial la factori de producție importanți (cum ar fi terenurile și capitalul) și la alte avantaje competitive. Atât la nivel național, cât și la nivel local, GC a instituit Comisiile de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (denumite în continuare „SASAC”) pentru a reprezenta interesele statului în calitate de acționar în cadrul întreprinderilor deținute de stat. Reclamantul a făcut totodată referire la „sistemul de credite sociale” ca fiind un nou instrument aprobat de PCC pe care GC îl va utiliza pentru a monitoriza, a evalua și a condiționa comportamentul tuturor societăților interne și străine din China (12). În cele din urmă, în 2021, GC a publicat cel de al 14-lea plan cincinal care urmărește să susțină politicile socialiste și să consolideze creșterea economică a Chinei printr-o economie de piață socialistă. |
|
(46) |
În ceea ce privește în mod specific industria PBTC, persistă un grad substanțial de proprietate a GC și, potrivit informațiilor disponibile public, mai mulți producători-cheie de PBTC și PBTC-Na4 sunt întreprinderi deținute de stat. De exemplu, China National Chemical Corporation (ChemChina), al cărei acționar este Sinochem Holding Company Limited (13). În mod similar, societățile private par, de asemenea, să se afle sub controlul strict al GC (14). Potrivit reclamantului, GC intenționează, de asemenea, să investească în continuare și să consolideze întreprinderile deținute de stat care își desfășoară activitatea în industria PBTC și PBTC-Na4 (15). |
|
(47) |
În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de PBTC permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile. Prin măsuri de reglementare și de politică, GC influențează totodată producția, precum și costurile și prețurile unor produse precum PBTC și PBTC-Na4 prin prezența și intervenția sa în sectoarele din amonte ale materiilor prime și ale factorilor de producție necesari pentru producția sa (16). De exemplu, GC a instituit proiecte de investiții strategice în provincia Shandong în ceea ce privește anhidrida maleică, o materie primă esențială pentru producția de PBTC, ceea ce demonstrează obiectivul GC de a-și crește producția și subliniază importanța anhidridei maleice în industria chimică chineză (17). Un alt exemplu este fosforul galben, o materie primă esențială utilizată în producția de PBTC și PBTC-Na4. Reclamantul a făcut referire la recenta investigație antidumping privind importurile de anumiți esteri de alchil fosfat din China, în care Comisia a recunoscut că GC a instituit o strategie de control și de intervenție în producția de fosfor galben (18). GC menține, de asemenea, o taxă la export pentru fosforul galben stabilită la 20 %, care împiedică exportul acestei materii prime și creează o supracapacitate imensă în China. Reclamantul a susținut în continuare că o astfel de taxă la export constituie o denaturare a pieței în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, care reduce în mod artificial costul de producție al derivaților fosforului, cum ar fi PBTC și sărurile sale. În plus, politica GC privind taxele la export a creat, de asemenea, distorsiuni internaționale în ceea ce privește fosforul galben care afectează furnizorii vietnamezi și kazahi de materii prime (19). |
|
(48) |
În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Reclamantul a explicat că dezvoltarea economiei chineze este determinată de un sistem de planificare elaborat, care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora autoritățile centrale și locale trebuie să se concentreze și pe care acestea trebuie să se străduiască să le pună în aplicare. GC a pus în mod constant un accent puternic pe industria chimică în diferitele sale documente de politică și și-a modelat în mod clar măsurile pentru a favoriza producătorii naționali de produse chimice. A se vedea, în special, în acest sens, Decizia Consiliului de Stat privind promulgarea punerii în aplicare a dispozițiilor provizorii privind promovarea restructurării industriale (denumită în continuare „Decizia nr. 40”), care indică în mod clar că GC sprijină dezvoltarea industriei produselor chimice fine. Reclamantul a făcut trimitere la diverse alte planuri și politici de punere în aplicare ale GC care demonstrează sprijinul ferm al GC pentru industria chimică din China, dar și, în special, dezvoltarea și concentrarea pe producția de fosfor galben, care este o materie primă esențială pentru producția de PBTC și de săruri ale acestuia [de exemplu, Planul de punere în aplicare pentru promovarea utilizării eficiente și cu valoare ridicată a resurselor de fosfor (denumit în continuare „Planul de punere în aplicare pentru resursele de fosfor”)] (20). |
|
(49) |
În al patrulea rând, la fel ca în orice alt sector din economia chineză, sectorul chimic face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Reclamantul a susținut că sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile creditorilor și ale debitorilor, ceea ce, la rândul său, afectează piața financiară și de împrumut din China. În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de clare în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China, și anume faptul că toate terenurile sunt deținute de statul chinez. Prin urmare, potrivit reclamantului, producătorii de PBTC și de săruri ale acestuia fac obiectul normelor chineze privind falimentul, întreprinderile și proprietatea și, prin urmare, ei fac, de asemenea, obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării acestor legi (21). |
|
(50) |
În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în sectorul PBTC și PBTC-Na4. Costurile salariale nu rezultă din forțele normale ale pieței sau din negocierile colective libere, ci fac obiectul unor distorsiuni semnificative în China. Distorsiunile costurilor salariale sunt accentuate și mai mult de subvențiile pentru forța de muncă acordate de statul chinez, în special producătorilor de PBTC. De exemplu, potrivit reclamantului, Shandong Taihe Water Treatment Technologies Co., Ltd., și Henan Qingshuiyuan Technology Co. Ltd. au raportat mai multe astfel de subvenții, inclusiv subvenții pentru formare, subvenții pentru stagiari angajați, subvenții pentru stabilizarea locurilor de muncă în întreprinderi, introducerea de fonduri pentru talent și subvenții pentru actualizarea competențelor. Ca atare, influența puternică a GC asupra costurilor salariale din industriile PBTC are un impact considerabil asupra costurilor și a forțelor de pe piața liberă, creând în mod inevitabil distorsiuni semnificative pe piață (22). |
|
(51) |
În al șaselea rând, reclamantul a susținut că producătorii de PBTC au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Întrucât statul își menține influența asupra tuturor aspectelor majore ale sistemului financiar chinez, accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor distorsiuni importante. Aceste diverse distorsiuni includ o prezență puternică a guvernului în instituțiile financiare și costuri ale îndatorării scăzute în mod artificial, pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce indică o situație incomparabilă cu cea a altor economii de piață. Reclamantul a făcut trimitere, de asemenea, la o serie de documente de politică și dispoziții legale care stabilesc principii de creditare preferențială, inclusiv Planul de punere în aplicare pentru resursele de fosfor, pentru a demonstra că industria PBTC și PBTC-Na4 este afectată de distorsiuni semnificative create de intervenția GC în sistemul financiar. În plus, reclamantul a susținut că producătorii chinezi de PBTC și PBTC-Na4 au beneficiat în mod direct de împrumuturi preferențiale atât de la bănci deținute de stat, cât și de la bănci private. De exemplu, Henan Qingshuiyan Technology Co. Ltd. a obținut împrumuturi de la mai multe bănci chineze, precum Agricultural Bank of China, Bank of China, China Construction Bank, China Merchants Bank și CITIC Bank (23). |
|
(52) |
Reclamantul a susținut că distorsiunile menționate mai sus sunt sistemice. În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul PBTC și PBTC-Na4 din China sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și că, prin urmare, nu este adecvat să se utilizeze costurile interne pentru a stabili valoarea normală. Acesta a solicitat Comisiei să construiască valoarea normală pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată (24). |
|
(53) |
Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile public. |
|
(54) |
Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China. |
3.2.1.1.
|
(55) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (25). |
|
(56) |
Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” ei (26). Într-adevăr, în comparație cu cel de al 13-lea plan cincinal, SASAC a confirmat că activele totale ale întreprinderilor centrale au crescut cu 44,6 % în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, „stimulând în mod eficace dezvoltarea integrată a întreprinderilor din amonte și din aval în lanțul industrial și oferind un sprijin puternic pentru îndeplinirea cu succes a principalelor obiective și sarcini ale dezvoltării țării mele la nivel economic și social” (27). |
|
(57) |
În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. |
|
(58) |
Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu primordial: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (28). |
|
(59) |
În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. |
|
(60) |
În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. |
|
(61) |
După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (29). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. |
|
(62) |
Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă. |
|
(63) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă (30). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare. |
|
(64) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. |
|
(65) |
Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările. |
|
(66) |
În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). |
|
(67) |
Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (31). |
|
(68) |
În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, respectivele bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (32). |
|
(69) |
Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (33). |
|
(70) |
În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Totuși, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (34). |
|
(71) |
În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (35). |
|
(72) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (36). |
3.2.1.2.
|
(73) |
În China, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(74) |
Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi Shandong Taihe Technologies Co. Ltd. (37) sau Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co. Ltd. (38), dar și de societăți deținute parțial de stat, cum ar fi Nantong Uniphos Chemicals Co. Ltd. (39), care este deținută în proporție de 67 % de Nantong Jiangshan Agrochemicals and Chemicals Co. Ltd. (40), care, la rândul său, este deținută în proporție de 27 % de stat (41). În plus, în sectorul din amonte al fosforului galben, o materie primă primară utilizată pentru a produce PBTC, gradul de proprietate a statului rămâne semnificativ, o serie de producători fiind parțial deținuți sau controlați de stat (42), cum ar fi Hubei Xingfa Chemicals Group Co. Ltd. (43) (44), din care 20 % este deținut de Yichang Xingfa Group Co. Ltd., o întreprindere de stat controlată de guvernul popular al municipalității Yichang sau Yunnan Phosphorus Group Co., Ltd. (45), o filială deținută integral (46) de Yunnan Yuntianhua, o întreprindere de stat controlată în ultimă instanță de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din Yunnan (47). |
|
(75) |
Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (48), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Astfel, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în materie de politici exercitate de guvern, dat fiind cât de mult au fuzionat structurile statului cu cele ale partidului în China. În plus, întregul sector al produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale: pentru început, „procesele de tratare a fosforului din nămol pentru producția de fosfor galben” cu un nivel scăzut de poluare sunt enumerate printre industriile care trebuie încurajate, precum cele prevăzute în categoria industriei chimice și petrochimice din Ediția din 2024 a Catalogului îndrumător pentru ajustarea structurală a industriei (49), care semnalează intențiile autorităților de a crea un mediu de reglementare favorabil dezvoltării sectorului și care ar putea deschide totodată calea către accesul industriei la finanțare. În același timp, producătorii de fosfor galben cu capacități de producție mai scăzute sunt, de asemenea, enumerați printre industriile care urmează să fie eliminate, ceea ce demonstrează intenția autorităților chineze de a influența structura industriei fosforului: „unități de producție a fosforului galben cu o capacitate unitară unică mai mică de 5 000 de tone/an (50)”. Alți factori de producție, cum ar fi metanolul și metacrilatul de metil produs de producători mai mici, sunt, de asemenea, enumerați în categoria industriilor restricționate (51). |
|
(76) |
În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind materiile prime (52) abordează în mod direct sectoarele petrochimic și chimic, afirmând că „[î]n sectoare care vizează produsele petrochimice și chimice, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, vom promova o serie de întreprinderi pioniere din lanțul industrial care își exercită poziția de lider în ecosistem și sunt caracterizate de o competitivitate de bază, […]. Rolul de orientare al principalelor întreprinderi din sectorul chimic și al materialelor de construcții este valorificat pentru a promova reforma și restructurarea întreprinderilor”. De asemenea, planul urmărește „să controleze strict noile capacități din industrii precum […] fosforul galben”. |
|
(77) |
În plus, „Planul de punere în aplicare pentru resursele de fosfor” (53) este formulat pentru „a pune în aplicare sarcinile esențiale ale planurilor naționale relevante, pentru a realiza o utilizare eficientă și cu valoare ridicată a resurselor de fosfor, precum și pentru a spori avantajul competitiv al întregului lanț industrial”. Mai precis, planul urmărește „să accelereze transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, cum ar fi […] fosforul galben, să dezvolte în mod susținut industriile emergente, cum ar fi produsele chimice specializate care conțin fosfor, să accelereze cultivarea clusterelor avansate de producție și să construiască sisteme industriale de vârf, inteligente, ecologice, integrate în sectorul produselor chimice cu conținut ridicat de fosfor”. |
|
(78) |
Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (54). |
|
(79) |
De exemplu, asociația industrială sectorială Federația industriei petrochimice și chimice din China (China Petrochemical and Chemical Industry Federation – denumită în continuare „CPCIF”). În conformitate cu articolul 3 din statutul CPCIF, organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (55). |
|
(80) |
În plus, CPCIF a înființat un Comitet special pentru substanțe chimice de vârf, care acoperă în mod explicit „agenții de tratare a apei (56)”. |
|
(81) |
Hubei Xingfa Chemicals Group Co. Ltd. și Yunnan Yuntianhua sunt membre ale CPCIF (57) (58). |
|
(82) |
În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. |
3.2.1.3.
|
(83) |
Autoritățile chineze sunt în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri. |
|
(84) |
Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (59)], iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. |
|
(85) |
În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (60), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (61). |
|
(86) |
Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (62). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți. |
|
(87) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (63) (denumit în continuare „orientările”), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. |
|
(88) |
Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod efectiv, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (64). |
|
(89) |
Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul PBTC și PBTC-Na4. |
|
(90) |
Pentru a oferi un exemplu, președintele Henan Qingshuiyuan Technology (65), grupul care deține Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co. Ltd., este și șeful filialei generale de partid a grupului (66). |
|
(91) |
În mod similar, președintele și vicepreședintele Nantong Jiangshan Agrochemicals and Chemicals Co. Ltd. ocupă funcțiile de secretar adjunct și, respectiv, de secretar al Comitetului de partid (67). |
|
(92) |
În continuare, articolul 13 din statutul Shandong Taihe Technologies Co. Ltd. (68) prevede: „În conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist din China, societatea instituie o organizație a Partidului Comunist și desfășoară activități de partid. Societatea oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid”. |
|
(93) |
Intervenția PCC în industria din amonte reiese din documentele disponibile ale societăților comerciale. Raportul anual pe 2024 al Hubei Xingfa Chemicals Group Co. Ltd. indică faptul că președintele societății, directorul general și mai mulți directori ocupă funcțiile de secretar și, respectiv, secretari adjuncți ai Comitetului de partid al holdingului Yichang Xingfa Group Co. Ltd. (69). În cursul investigației sale, Comisia a stabilit că Yichang Xingfa Group Co. Ltd. participă activ la acțiunile de coordonare a industriei (70) organizate și supravegheate de PCC. |
|
(94) |
Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (71). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul PBTC și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor. |
3.2.1.4.
|
(95) |
Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. |
|
(96) |
În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (72). |
|
(97) |
Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză. |
|
(98) |
Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 (73) urmărește „să modernizeze industriile tradiționale, să promoveze optimizarea și ajustarea structurală a industriilor materiilor prime, cum ar fi produsele petrochimice, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, să extindă oferta de produse de înaltă calitate în sectoare precum industria ușoară și textilele, să accelereze transformarea și modernizarea întreprinderilor din industriile-cheie, cum ar fi industria chimică și fabricarea hârtiei, precum și să îmbunătățească sistemul de producție verde” (74). |
|
(99) |
În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind industria materiilor prime (75), China „se va concentra asupra subdomeniilor sau a produselor-cheie cu baze industriale solide, avantaje comparative importante și tehnologii de vârf, cu scopul de a acorda pe deplin importanță rolului de orientare al principalelor întreprinderi din lanțul industrial […] și de a dezvolta un lot de clustere industriale în domeniul petrochimiei. […] În sectoare precum industria petrochimică și chimică, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, vom promova o serie de întreprinderi inovatoare care ar putea conduce ecosistemul lanțului industrial cu o competitivitate de bază” (76). |
|
(100) |
Mai precis, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea verde a industriei (77) prevede că „noile capacități ar trebui să fie supuse unui control strict în industrii precum […] fosforul galben” (78). |
|
(101) |
În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice (79) impune „consolidarea politicilor sectoriale și reglementarea din punct de vedere științific a dimensiunii industriei: […] sporirea capacității de aprovizionare a polimerilor de calitate superioară, a produselor chimice de specialitate și a altor produse”; precum și „[î]mbunătățirea politicilor de sprijin: consolidarea coordonării politicilor fiscale, financiare, regionale, în materie de investiții, import și export, energetice, ecologice, de mediu, de preț și de altă natură cu politicile industriale. Valorificarea pe deplin a rolului platformei naționale de cooperare între sectorul industrial și sectorul financiar […]”. |
|
(102) |
De asemenea, „Planul de punere în aplicare pentru resursele de fosfor” (80) urmărește „să sporească avantajul competitiv al întregului lanț industrial [al fosforului]” și prevede „să accelereze transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, cum ar fi îngrășămintele fosfatice și fosforul galben, să dezvolte în mod susținut industriile emergente, cum ar fi produsele chimice specializate care conțin fosfor, să accelereze cultivarea clusterelor avansate de producție și să construiască un sistem industrial de vârf, inteligent, ecologic, integrat în sectorul produselor chimice cu conținut ridicat de fosfor, pentru a oferi un sprijin puternic promovării unei noi industrializări și accelerării construirii unei puteri de producție”. |
|
(103) |
La nivel provincial, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Henan privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare necesită „construirea unei baze industriale naționale a sării [și] accelerarea transformării industriei chimice pentru a obține produse chimice fine și noi materiale chimice (81)”. Mai precis, Henan a publicat în 2017 un Plan de punere în aplicare a inovării tehnologice (82) care urmărește „să promoveze și să modernizeze industriile tradiționale [și să se axeze pe] dezvoltarea de tehnologii-cheie și de seturi complete și eficiente de echipamente de epurare avansată a apelor uzate industriale”. |
|
(104) |
Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co. Ltd. este situată în Henan. |
|
(105) |
În continuare, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice pentru provincia Shandong (83) invită autoritățile locale „[s]ă intensifice transformarea tehnologică a întreprinderilor existente, să îmbunătățească eficiența utilizării energiei și a resurselor și să consolideze competitivitatea de bază a întreprinderilor [și să] instituie un mecanism prin care întreprinderile să se retragă din parcuri, să elimine ferm capacitățile de producție perimate, să controleze strict capacitățile de producție restricționate și să pună în aplicare politici și măsuri diferențiate de alocare a factorilor legați de resurse, cum ar fi terenurile, electricitatea și apa, pentru a obliga întreprinderile să se transforme și să se dezvolte”. De asemenea, se solicită „[s]ă se sporească sprijinul financiar. Să se consolideze stimulentele de politică fiscală, să se coordoneze și să se implice fonduri speciale, să se sprijine societățile din industria chimică în accelerarea transformării tehnologice, a transformării inteligente, a transferurilor industriale, a relocării în parcuri, eliminarea echipamentelor perimate etc. și să pună în aplicare scutiri de taxe aplicabile importurilor de echipamente tehnice majore, rambursărilor de TVA, politicilor de cercetare și dezvoltare, cum ar fi deducerea suplimentară a cheltuielilor și compensarea asigurării pentru primul set de echipamente tehnice. Să se orienteze în mod activ diferitele instituții financiare și capitalul social pentru a investi în industria chimică, să se valorifice avantajele finanțării politicilor, ale finanțării dezvoltării și ale finanțării comerciale și să se sporească sprijinul financiar pentru domeniile-cheie ale tehnologiei chimice”. Mai precis, planul urmărește „să orienteze și să dezvolte industria chimică a sării către industriile strategice emergente, cum ar fi cele care vizează materiale noi, protecție nouă a mediului și energie nouă”. |
|
(106) |
În plus, Planul de acțiune pe trei ani al provinciei Shandong pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei ecologice și de protecție a mediului pentru perioada 2023-2025 (84) prevede că municipalitatea Zaozhuang „extinde și consolidează industria materialelor chimice noi, axată în principal pe agenți de tratare a apei de calitate superioară, ajustează structura industrială și structura de aprovizionare cu energie a agenților de tratare a apei, optimizează structura industrială, construiește un lanț industrial de înaltă calitate în ceea ce privește materialele noi pentru protecția mediului și depune eforturi pentru a crea o bază industrială internă majoră în ceea ce privește materialele noi pentru protecția mediului (agenți de tratare a apei)”. Planul de acțiune prevede, de asemenea, că „pe baza proiectelor existente și a fundațiilor lanțului industrial, cum ar fi Shandong Taihe Technologies Co. Ltd. și Xintai Water Treatment, [municipalitatea Zaozhuang] construiește peste zece proiecte-cheie, inclusiv extinderea lanțului industrial al agenților de tratare a apei, dezvoltă noi tipuri de agenți de tratare a apei și crește ponderea produselor de tratare a apei ecologice și care respectă normele de protecție a mediului. Până în 2025, capacitatea de producție a diverselor materiale noi pentru protecția mediului (agenți de tratare a apei) va ajunge la 1 milion de tone”. |
|
(107) |
Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte. |
|
(108) |
În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber. |
3.2.1.5.
|
(109) |
Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. |
|
(110) |
Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (85). |
|
(111) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (86). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (87). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (88). |
|
(112) |
La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Pe baza elementelor de probă disponibile, rezultă că aceste considerații par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul PBTC și PBTC-Na4. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. |
|
(113) |
Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză. |
3.2.1.6.
|
(114) |
Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (89). |
|
(115) |
Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (90). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. |
|
(116) |
Acest aspect are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (91). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China. |
|
(117) |
Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul PBTC și PBTC-Na4 nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China). |
3.2.1.7.
|
(118) |
Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni. |
|
(119) |
În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (92), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (93) și ele aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC. |
|
(120) |
În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (94). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(121) |
Evoluțiile recente ilustrează și mai mult amploarea influenței guvernului asupra instituțiilor financiare din China. În martie 2025, GC a anunțat o emisiune de obligațiuni de trezorerie în valoare de 500 de miliarde RMB pentru a oferi un sprijin financiar substanțial principalelor bănci, inclusiv Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications și Postal Savings Bank of China. Această intervenție a vizat stabilizarea instituțiilor în cauză în contextul scăderii profitabilității și al unor marje ale dobânzii nete scăzute record, evidențiind măsurile proactive luate de stat pentru a menține stabilitatea economică (95). |
|
(122) |
De asemenea, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea rolului de conducător al partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (96). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (97). |
|
(123) |
În plus, la nivelul alocării resurselor financiare, prin mai multe măsuri de promovare în continuare a dezvoltării investițiilor private (98), GC urmărește „să majoreze resursele bugetare centrale pentru a sprijini proiectele de investiții private calificate și pentru a juca în mod activ un rol de orientare și de lider”. De asemenea, GC intenționează să „utilizeze în mod corespunzător noile instrumente financiare de politică [și] să sprijine o serie de proiecte de investiții private calificate în industrii și domenii-cheie importante” (99). |
|
(124) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (100). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (101). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. |
|
(125) |
În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale. |
|
(126) |
În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (102). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (103). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(127) |
Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia. |
|
(128) |
În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
|
(129) |
În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
3.2.1.8.
|
(130) |
Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat. |
|
(131) |
Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de PBTC și PBTC-Na4 fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză. |
|
(132) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat. |
|
(133) |
Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. |
|
(134) |
Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. |
3.2.2. Țara reprezentativă
3.2.2.1.
|
(135) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:
|
|
(136) |
Astfel cum se explică în considerentul 33, la 13 martie 2026, Comisia a publicat o Notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale. Nota respectivă descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția Comisiei de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.2.3. Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China
|
(137) |
În nota privind factorii de producție, Comisia a explicat că, în afara Chinei, produsul care face obiectul investigației pare că este produs numai în Uniunea Europeană (Germania) și India, dintre care niciuna nu are un nivel de dezvoltare economică similar celui din China, în conformitate cu criteriile menționate în considerentul 135. |
|
(138) |
Întrucât toate țările în care se fabrică PBTC (Germania și India) au un nivel de dezvoltare economică diferit față de cel din China, Comisia a luat în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia a indicat că va utiliza „alți compuși organo-anorganici” drept categorie generală de produse din care face parte PBTC pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(139) |
În nota privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Columbia, Indonezia și Malaysia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut în care are loc fabricarea unui produs care face parte din aceeași categorie generală și/sau sector al produsului care face obiectul investigației. |
|
(140) |
Nu s-au primit observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică al țărilor identificate. |
|
(141) |
În observațiile sale la notă, Taihe a fost de acord cu Comisia în privința faptului că produsul care face obiectul investigației a fost fabricat numai în UE, India și China și că „alți compuși organo-anorganici” ar trebui să constituie categoria generală de produse din care face parte PBTC. |
3.2.4. Existența unor date relevante ușor accesibile în țara reprezentativă
|
(142) |
În notă, Comisia a identificat țări în care a existat producție de „alți compuși organo-anorganici”, și anume Brazilia, Columbia, Indonezia și Malaysia. În plus, Comisia a constatat că toate cele patru țări reprezentative potențiale aveau un număr suficient de societăți profitabile care produceau „alți compuși organo-anorganici”, ceea ce ar permite Comisiei să stabilească o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profituri. |
|
(143) |
Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalilor factori de producție în Brazilia, Columbia, Indonezia și Malaysia. |
|
(144) |
Comisia a constatat că niciuna dintre aceste țări nu a importat DMPI, principala materie primă pentru fabricarea PBTC. Comisia a verificat alte țări potențiale, dar a concluzionat că nu au existat aproape deloc importuri de DMPI în țările cu venituri medii-superioare. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze datele furnizate de Global Trade Atlas („GTA”) privind importurile din toate țările către toate țările pentru a stabili o valoare de referință internațională nedistorsionată pentru DMPI. După ce a constatat că prețurile importurilor de DMPI din China au fost mult mai mici decât prețurile importurilor din alte surse (și, prin urmare, este probabil să fie afectate de distorsiunile constatate în acest caz), Comisia a eliminat din calculul valorii de referință importurile de DMPI originare din China. |
|
(145) |
În continuare, Comisia a analizat importurile de acrilat de metil (AM), anhidridă maleică (MA), metanol (MeOH), containere IBC și găleți din plastic în Brazilia, Columbia, Indonezia și Malaysia. Analiza datelor privind importurile a arătat că importurile din alte surse decât China în Columbia, Indonezia și Malaysia ale unora dintre principalii factori de producție nu au fost suficiente și, prin urmare, Columbia, Indonezia sau Malaysia nu au putut fi considerate drept țară reprezentativă adecvată. În special, analiza a arătat că, în ceea ce privește Columbia, ponderea importurilor de acrilat de metil din China a reprezentat 77 % din totalul importurilor. Aceste importuri au înregistrat, în medie, prețuri cu 20 % mai mici decât cele din alte surse decât China (fiind, prin urmare, posibil să fie afectate de distorsiunile constatate în China). În plus, 62 % din importurile de containere IBC au provenit din China, înregistrând prețuri cu 44 % mai mici decât din alte surse. În cazul Indoneziei, importurile din China de anhidridă maleică au reprezentat 91 % din totalul importurilor și au fost, în medie, cu 22 % mai mici decât cele din alte surse decât China, iar importurile din China de containere IBC și de găleți din plastic au reprezentat 84 % și, respectiv, 61 % din totalul importurilor, care au fost, în medie, cu 44 % și, respectiv, 26 % mai mici decât cele din alte surse decât China. În cazul Malaysiei, ponderea importurilor din China de acrilat de metil a reprezentat 87 % din totalul importurilor și a fost, în medie, cu 36 % mai mică decât cea a importurilor din alte surse decât China. De asemenea, importurile din China atât de anhidridă maleică, cât și de găleți din plastic au reprezentat 73 % din totalul importurilor, care au fost, în medie, cu 73 % și, respectiv, cu 18 % mai mici decât cele din alte surse decât China. În schimb, în cazul Braziliei, singura materie primă principală pentru care importurile din China au reprezentat o sursă importantă (58 %) a fost anhidrida maleică. Prețul mediu de import din China a fost comparabil (într-adevăr, cu 3,6 % mai mare) cu prețurile din alte surse și, prin urmare, este puțin probabil să fie afectat de distorsiuni. |
|
(146) |
Astfel, potrivit analizei, Brazilia ar putea fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată, deoarece importurile principalilor factori de producție au fost suficiente în termeni cantitativi și nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din China sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (105). În special, importurile în Brazilia din alte surse decât China au reprezentat 71 % acrilat de metil, 100 % metanol, 85 % containere IBC și 57 % găleți din plastic. |
|
(147) |
În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și societățile Unipar Carbocloro S.A, Videolar-Innova S/A, Sika S A, Braskem Green S.A, Basequimica S.A. și Birla Carbon Brasil LTDA, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații. |
|
(148) |
Taihe a susținut că Turcia, în loc de Brazilia, ar trebui utilizată ca țară reprezentativă. Taihe a susținut că, în cazul unora dintre factorii de producție, și anume anhidrida maleică, gălețile din plastic și containerele IBC (ultimele două sunt utilizate ca materiale de ambalare), Turcia a importat mai puțin din China decât Brazilia. |
|
(149) |
Cu toate acestea, deși, în cazul unora dintre FP, Turcia a înregistrat importuri mai scăzute din China decât Brazilia, Comisia a constatat că datele disponibile public (Orbis) pentru producătorii turci de „alți compuși organo-anorganici” au indicat o rată nejustificat de ridicată pentru costurile VAG (59 %). În consecință, Turcia nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată. |
|
(150) |
De asemenea, potrivit celor susținute de Taihe, Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze datele GTA privind importurile din toate țările către toate țările pentru a stabili prețul de piață internațional al DMPI, ci, în schimb, ar fi trebuit să aplice numai prețul de export din Malaysia. |
|
(151) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. După ce a constatat că nicio țară cu venituri medii-superioare nu a importat DMPI, Comisia a decis că o valoare de referință internațională nedistorsionată este mai adecvată în acest caz decât exporturile din Malaysia, despre care s-a constatat că nu este o țară reprezentativă adecvată în acest caz. În plus, potrivit constatărilor Comisiei, cantitățile exportate din Malaysia au fost scăzute (50 400 de tone din 867 115 tone din totalul exporturilor mondiale, excluzând China), ceea ce a consolidat faptul că o valoare de referință internațională este mai adecvată în cazul de față. În consecință, această afirmație a fost respinsă. |
|
(152) |
În cele din urmă, Taihe a susținut că trei dintre cele șase societăți braziliene selectate pentru calcularea valorii de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și pentru profituri nu ar trebui utilizate, deoarece activitatea lor principală era alta decât „alți compuși organo-anorganici”. Aceste societăți erau: UNIPAR CARBOCLORO S.A, SIKA S A și BIRLA CARBON BRASIL LTDA. Comisia a analizat această afirmație și a confirmat că două dintre societăți (SIKA S A și BIRLA CARBON BRASIL LTDA) desfășurau alte activități comerciale de bază decât „alți compuși organo-anorganici”. Cu toate acestea, astfel de dovezi nu au fost identificate în cazul celei de a treia societăți, UNIPAR CARBOCLORO S.A. |
|
(153) |
Comisia a luat în considerare aceste informații pentru întocmirea listei societăților ale căror date financiare au fost utilizate pentru a stabili valori de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și pentru profituri, precum și a listei revizuite a societăților din Brazilia ale căror date financiare aferente anului 2024 indică o profitabilitate pozitivă:
|
3.2.5. Nivelul de protecție socială și a mediului
|
(154) |
După ce s-a stabilit că țara reprezentativă adecvată este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.5.1.
|
(155) |
Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
3.2.5.2.
|
(156) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factorii de producție ai PBTC
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(157) |
Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a exprimat cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime utilizate și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține cheltuielile indirecte de fabricație nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și cheltuielile indirecte raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea cheltuielilor indirecte de fabricație nedistorsionate. |
3.2.5.3.
|
(158) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (112). Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 132 și 133 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. |
|
(159) |
În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă (mai puțin de 2 %) din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ei nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. |
|
(160) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a utilizat valoarea CIF înregistrată în statisticile privind importurile din țara reprezentativă, disponibile în GTA. Taxele de import relevante, disponibile în MacMap, au fost adăugate la valorile CIF. |
|
(161) |
Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
3.2.5.4.
|
(162) |
Organizația Internațională a Muncii (denumită în continuare „OIM”) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2024 pentru costul mediu al forței de muncă din partea ILOSTAT în sectorul de producție din Brazilia, corespunzător Clasificării statistice a activităților economice, denumită în mod curent NACE, care include costurile forței de muncă în fabricarea altor produse chimice organice de bază (113). |
|
(163) |
În urma notei, Lanxess a susținut că, în ceea ce privește valoarea de referință privind forța de muncă din Brazilia, în locul datelor ILOSTAT ar trebui utilizate statisticile naționale oficiale ale Braziliei publicate de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (IBGE). Comisia a examinat datele prezentate de Lanxess și a constatat că informațiile statistice IBGE disponibile nu se suprapuneau cu perioada de investigație și, prin urmare, au fost considerate mai puțin adecvate decât datele ILOSTAT din 2024, care acoperă cel puțin jumătate din perioada de investigație. În consecință, această afirmație a fost respinsă. |
3.2.5.5.
|
(164) |
Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Brazilia este publicat de Ministerul minelor și energiei (Ministério de Minas e Energia) din Brazilia. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în BRL/kWh, astfel cum au fost publicate la 14 iulie 2025, acoperind anul 2024 (114). |
3.2.5.6.
|
(165) |
Comisia a utilizat costul mediu al apei în Brazilia, astfel cum a fost perceput de Sanel Brazil (115) pentru 2025, și anume 13,36 CNY/m3. |
3.2.5.7.
|
(166) |
Comisia a calculat prețul aburului în Brazilia pentru perioada de investigație utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (116) pe baza costului gazelor necesare pentru producerea acestuia. Prețul mediu rezultat pentru PI a variat între 206 și 252 CNY/tonă. |
3.2.5.8.
|
(167) |
Pentru a stabili valoarea de referință pentru subproduse, Comisia a utilizat raportul dintre valoarea subproduselor și valoarea materiei prime inițiale, astfel cum a fost înregistrat în sistemul contabil al producătorilor-exportatori, și a aplicat acest raport valorii de referință care rezultă din GTA. |
3.2.5.9.
|
(168) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(169) |
Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. |
|
(170) |
Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia a utilizat datele financiare pentru 2024 ale societăților menționate în considerentul 153, astfel cum au fost extrase din Orbis. |
Calculul
|
(171) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(172) |
Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.2.5.3. |
|
(173) |
După ce a stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profitul și amortizarea, astfel cum se arată în considerentele 169-170. |
|
(174) |
Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 21,0 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 20,0 %. |
|
(175) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.3. Prețul de export
|
(176) |
Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori. |
|
(177) |
În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
|
(178) |
În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG, și de profitul acumulat (4,6 %), reprezentând profitul importatorului neafiliat cooperant. |
3.4. Comparația
|
(179) |
Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel de comercializare și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. |
3.4.1. Ajustări ale valorii normale
|
(180) |
Astfel cum se explică în considerentul 171, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu cuantumurile corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică. |
3.4.2. Ajustări ale prețului de export
|
(181) |
Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare. |
|
(182) |
S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit și comisioanele bancare. |
3.5. Marjele de dumping
|
(183) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(184) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
|
(185) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori incluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
|
(186) |
Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 210,4 %. |
|
(187) |
În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de reclamant. |
|
(188) |
În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 80 % din volumul total al importurilor din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată: 219,4 %. |
|
(189) |
Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(190) |
Produsul similar a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei de investigație, Lanxess. Această societate constituia astfel „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(191) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ [7 200-9 600] de tone. Comisia s-a bazat pentru această cifră pe răspunsul verificat la chestionar al reclamantului. |
4.2. Consumul la nivelul Uniunii
|
(192) |
Comisia s-a bazat pentru această cifră pe răspunsul verificat la chestionar al reclamantului și pe răspunsurile la chestionarul de eșantionare furnizate de producătorii chinezi cooperanți, reprezentând totalitatea importurilor din China în cursul perioadei examinate. |
|
(193) |
Consumul la nivelul Uniunii (117) a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)
|
||||||||||||||||||||||
|
(194) |
Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 5 % între 2022 și 2023, revenind la niveluri aproape identice cu cele înregistrate în perioada 2022-2024. Consumul a scăzut apoi în cursul PI până la nivelurile observate în 2023. Fluctuația din 2022 și 2023 reflectă impactul perturbărilor schimburilor comerciale după pandemia de COVID-19. În 2022, utilizatorii de PBTC din Uniune au constituit stocuri pentru a anticipa deficitele de aprovizionare, ceea ce a condus la o creștere artificială și temporară a consumului. |
|
(195) |
În timp ce consumul de PBTC la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % sub nivelurile din 2022 în cursul PI, o astfel de evoluție în cursul PI indică mai degrabă revenirea la normalitate, având în vedere că nivelurile consumului din 2022 sunt rezultatul unui grad ridicat al stocării, indus de pandemia de COVID-19. |
|
(196) |
În orice caz, astfel cum arată imaginea de ansamblu pentru perioada examinată, consumul la nivelul Uniunii a rămas relativ stabil, cu variații de la un an la altul legate în mare măsură de creșterea sau de reducerea stocurilor de material. |
4.3. Importurile din China
4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din China
|
(197) |
Importurile produsului în cauză sunt clasificate la codul NC 2931 49 80 . Totuși, acesta este un cod rezidual pentru „alți compuși organo-anorganici”, care include o gamă largă de compuși chimici care depășesc cu mult produsul vizat de prezenta investigație. În absența unor statistici detaliate sau a altor valori de referință fiabile pentru estimarea volumului importurilor din China, Comisia a utilizat ca bază pentru volumele importurilor datele privind vânzările la export pentru perioada examinată, furnizate de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat la investigație în răspunsurile lor la chestionarul de eșantionare. Comisia a concluzionat că nivelul de cooperare a fost ridicat în acest caz, deoarece volumele raportate au fost mai mari decât volumele importurilor estimate de reclamant. |
|
(198) |
Cota de piață a importurilor din China a fost stabilită pe aceeași bază ca și volumele importurilor. |
|
(199) |
Importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Cantitatea importurilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(200) |
În termeni absoluți, importurile din China au crescut în cursul perioadei examinate cu peste 2 500 de tone, ceea ce reprezintă [18-20] % din consumul total la nivelul Uniunii în perioada de investigație. Cota de piață totală a importurilor din China a crescut de la un nivel deja ridicat de [38-51] % în 2022 la un nivel remarcabil de [57-76] % în perioada de investigație. În ansamblu, importurile din China au crescut cu 38 % în perioada de investigație în comparație cu 2022. |
4.4. Prețurile importurilor din China, subcotarea prețurilor și scăderea prețurilor
|
(201) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsurilor la chestionarul de eșantionare ale producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat la investigație. Subcotarea prețurilor importurilor în cursul perioadei de investigație a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și de producătorul din Uniune, precum și pe baza răspunsurilor importatorilor neafiliați (pentru costurile ulterioare importului). |
|
(202) |
Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din China în Uniune a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețuri de import (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||
|
(203) |
Prețul mediu al importurilor din China a scăzut dramatic de la 2 134 EUR/tonă în 2022 la 1 229 EUR/tonă în 2023, pentru a scădea și mai mult în 2024 și în cursul PI, și anume la 1 011 EUR/tonă și, respectiv, la 976 EUR/tonă. |
|
(204) |
În cursul perioadei examinate, prețul unitar mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping din China a scăzut cu 54 %. Încă de la începutul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au fost mai mici decât prețurile de vânzare observate în Uniune, astfel cum se arată în tabelul 4 și în tabelul 8. Cu toate acestea, începând din 2023 și fără întrerupere până la sfârșitul perioadei examinate, diferența de preț a devenit și mai pronunțată (de exemplu, în perioada de investigație, prețurile din China au fost cu [35-45] % mai mici decât prețurile de vânzare din Uniune). |
|
(205) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:
|
|
(206) |
Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții în aceeași etapă comercială. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Aceasta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată între 20 % și 40 % pentru importurile din China pe piața Uniunii. |
|
(207) |
În plus, Comisia a observat că importurile care fac obiectul unui dumping au condus, de asemenea, la o scădere semnificativă a prețurilor (astfel cum reflectă pierderea profitabilității) în cursul perioadei de investigație, atunci când industria Uniunii a vândut PBTC sub costul său de producție. |
4.5. Situația economică a industriei Uniunii
4.5.1. Observații generale
|
(208) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(209) |
În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de singurul producător din Uniune. Comisia a evaluat și indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar al singurului producător din Uniune. |
|
(210) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(211) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. |
4.5.2. Indicatorii macroeconomici
4.5.2.1.
|
(212) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(213) |
Producția produsului similar în Uniune a înregistrat o tendință descendentă clară în contextul comparării anului 2022 cu restul perioadei examinate, producția scăzând cu aproximativ 30 %-45 % în perioada 2023-PI. Deși nivelurile de producție s-au îmbunătățit în perioada 2024-PI în comparație cu 2023, acest fapt poate fi atribuit creșterii consumului după ce utilizatorii au consumat în 2023 o mare parte din stocurile constituite în 2022. În orice caz, în perioada 2024-PI, nivelurile de producție ale industriei Uniunii au atins doar aproximativ 70 % din volumele de producție observate la începutul perioadei examinate. |
|
(214) |
Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, înregistrând doar o scădere minoră de 1-2 % în perioada 2023-PI, ceea ce indică faptul că nu au existat închideri sau instalări de capacități suplimentare de către singurul producător din Uniune. |
|
(215) |
Gradul de utilizare a capacității de producție, în conformitate cu evoluția producției (a se vedea considerentul 213), a înregistrat o scădere semnificativă după 2022 și a rămas în mod constant scăzut până la perioada de investigație. Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu mult sub 50 % în 2023 și a rămas la doar [38-48] % în cursul PI. |
4.5.2.2.
|
(216) |
Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Cantitatea vânzărilor și cota de piață
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(217) |
Volumul vânzărilor producătorului din Uniune indică o scădere semnificativă între începutul perioadei examinate (2022) și restul perioadei examinate (2023-PI). În timp ce volumul vânzărilor a fost de [6 500-8 700] de tone în 2022, acesta a scăzut brusc în anii următori, cantitățile de vânzări în cursul PI fiind de doar aproximativ jumătate din cantitățile vândute de producătorul din Uniune în 2022. |
|
(218) |
În ceea ce privește evoluția cotei de piață a industriei Uniunii, tendința generală nefavorabilă a fost vizibilă în mod clar pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce pierderea cotei de piață a fost cea mai frapantă pe o bază anualizată între 2022 și restul perioadei examinate, când cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la [45-60] % (2022) la [27-35] % în perioada 2023-PI. |
|
(219) |
Pierderea cotei de piață, însoțită de scăderea nivelurilor de producție și a ratelor de exploatare, a rezultat din importurile de PBTC care fac obiectul unui dumping din China, care au câștigat cotă de piață (a se vedea considerentul 200) în detrimentul singurului producător din Uniune. |
4.5.2.3.
|
(220) |
În timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut într-o și mai mare măsură, cu 46 %. În consecință, industria Uniunii a pierdut din cota de piață în favoarea importurilor din China care domină în prezent. |
4.5.2.4.
|
(221) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(222) |
În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă în Uniune a scăzut cu 30 %, în timp ce productivitatea a scăzut cu doar 3 % în cursul perioadei examinate, având în vedere că scăderea nivelurilor de ocupare a forței de muncă a corespuns, în esență, scăderii producției în cursul perioadei (cu excepția anului 2023, când scăderea bruscă a producției nu era însoțită încă de reducerea forței de muncă). |
4.5.2.5.
|
(223) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din China. |
|
(224) |
Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare. |
4.5.3. Indicatorii microeconomici
4.5.3.1.
|
(225) |
Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 8 Prețurile de vânzare din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(226) |
Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața Uniunii în comparație cu costul de producție corespunzător. |
|
(227) |
Încă din 2022, prețurile de vânzare medii au fost mai mici decât costurile de producție unitare medii. În urma reducerii stocurilor de către industria utilizatoare și a presiunii suplimentare exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping, situația producătorului din Uniune s-a deteriorat și mai mult. O astfel de deteriorare a dus la scăderea prețurilor de vânzare ale producătorului din Uniune, prețurile fiind cu mult sub costul de producție, în special între 2023 și PI. |
|
(228) |
Această scădere a prețurilor a avut loc în circumstanțe în care, deși costul de producție a înregistrat o corecție după 2023, odată ce criza energetică s-a atenuat, prețul de vânzare a scăzut și mai mult, astfel cum se arată în tabelul 8. În ansamblu, în perioada de investigație și în comparație cu 2022, costul de producție a scăzut cu 12 %, în timp ce prețul mediu de vânzare a scăzut cu o marjă mai mare, și anume cu 38 %. Prin urmare, producătorul din Uniune a înregistrat pierderi semnificative în perioada 2023-perioada de investigație. |
4.5.3.2.
|
(229) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorului din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||||
|
(230) |
Costul mediu cu forța de muncă per angajat a fost relativ stabil pe parcursul perioadei examinate, scăzând cu 5 % și, respectiv, cu 2 % în perioada 2023-2024 comparativ cu 2022, pentru a reveni apoi, în esență, la nivelurile din 2022 în perioada de investigație. |
4.5.3.3.
|
(231) |
Nivelurile stocurilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Stocurile
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(232) |
Stocurile finale de sfârșit de an ca procent din producție au crescut de la 5 % în 2022 la 13 % în 2023 și chiar la 14 % în perioada de investigație, când impactul importurilor care fac obiectul unui dumping din China s-a resimțit cel mai mult în cursul perioadei examinate. |
4.5.3.4.
|
(233) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(234) |
Comisia a stabilit profitabilitatea singurului producător din Uniune inclus în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În 2022, perturbarea lanțurilor de aprovizionare a afectat exporturile chineze și a redus aprovizionarea cu PBTC. În 2022, confruntându-se deja cu volume semnificative ale importurilor din China, Lanxess a înregistrat doar un profit redus. Ulterior, din 2023, situația a devenit nesustenabilă pentru producătorul din Uniune, deoarece acesta s-a confruntat cu scăderi ale volumului vânzărilor și ale prețurilor cu mult sub costul său de producție, ceea ce a condus la situația înregistrării de pierderi mari în perioada 2023-perioada de investigație. |
|
(235) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Analiza fluxului net de lichidități a arătat o scădere semnificativă în 2023, care a persistat până la sfârșitul perioadei examinate, în conformitate cu tendința observată la nivelul altor indicatori principali de prejudiciu. |
|
(236) |
Investițiile au înregistrat deopotrivă o tendință descrescătoare începând cu 2023. În ansamblu, pe parcursul perioadei examinate, investițiile Lanxess au scăzut brusc (cu 84 %) și au fost legate în principal de întreținerea utilajelor. Scăderea dramatică a investițiilor în perioada 2023-PI a reflectat evoluția generatoare de pierderi a vânzărilor de PBTC în Uniune. |
|
(237) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Având în vedere evoluțiile descrise mai sus, acesta a scăzut continuu din 2022 până la sfârșitul perioadei examinate. |
|
(238) |
În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capital, din cauza deteriorării mediului de afaceri, mobilizarea de capital a devenit mult mai costisitoare și mai dificilă pentru industria Uniunii. În orice caz, Comisia nu consideră că evaluarea prejudiciului în acest caz ar fi afectată în vreun fel de capacitatea de a mobiliza capital. |
4.6. Concluzie privind prejudiciul
|
(239) |
Principalii indicatori macroeconomici au avut o tendință nefavorabilă pe parcursul perioadei examinate: volumul producției din Uniune a scăzut cu 32 %, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 31 %, volumul vânzărilor în Uniune a scăzut cu 46 %, iar ocuparea forței de muncă a scăzut cu 30 %. Indicatorii menționați au înregistrat o scădere dramatică, în principal începând cu 2023, iar această tendință negativă a persistat pentru restul perioadei examinate. |
|
(240) |
În ceea ce privește microindicatorii, imaginea este similară. Profitabilitatea vânzărilor în Uniune a fost (ușor) pozitivă abia în 2022, dar a scăzut ulterior, iar industria Uniunii a înregistrat pierderi începând cu 2023. În mod similar, fluxul de lichidități care a fost pozitiv la începutul perioadei examinate a devenit negativ începând cu 2023. Stocurile finale de sfârșit de an ca procent din producție au crescut cu peste 10 % începând cu 2023, când impactul creșterii importurilor din China a devenit nesustenabil pentru industria Uniunii. |
|
(241) |
Prețurile de import din China au crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. În contextul unei scăderi a consumului anual cu peste 1 000 de tone în perioada examinată, importurile anuale din China au crescut cu peste 2 500 de tone în aceeași perioadă, ceea ce a dus la creșterea corespunzătoare a cotei de piață a exporturilor din China (incluzând Lanxess și exportatorii chinezi), întrucât prețurile chineze au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei de investigație, marjele de subcotare a prețurilor pentru exportatorii din țara în cauză au fost semnificative și au variat între 20 % și 40 % (astfel cum se precizează în considerentul 206). |
|
(242) |
Importurile care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute din China au cauzat, de asemenea, o scădere semnificativă a prețurilor industriei Uniunii. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să vândă nici măcar la prețuri care să îi acopere costul de producție (în pofida tendinței de scădere a costurilor după 2023) și a înregistrat pierderi începând din 2023. |
|
(243) |
Pe parcursul perioadei examinate, investițiile nete au scăzut fulminant cu 84 %, iar randamentul investițiilor, precum și fluxul de lichidități au devenit negative începând din 2023, în timp ce numărul de angajați a scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Rezultă că industria Uniunii se confruntă cu o amenințare existențială din cauza fluxului crescut de importuri care fac obiectul unui dumping, Lanxess reducându-și deja în mod semnificativ forța de muncă. |
|
(244) |
Evoluțiile negative ale indicatorilor financiari, cum ar fi profitul, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, au afectat capacitatea industriei Uniunii de a realiza investiții semnificative, împiedicând astfel creșterea acesteia. |
|
(245) |
În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(246) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China nu a fost atribuit acestor importuri care fac obiectul unui dumping. Factorii respectivi au fost: importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale producătorului din Uniune, efectele variațiilor costurilor materiilor prime și cererea de pe piața Uniunii. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(247) |
Cantitățile importate din China în cursul perioadei examinate au crescut cu 38 %, de la 6 742 de tone în 2022 la 9 290 de tone în perioada de investigație. Această creștere materială, astfel cum se explică în considerentul 200, a coincis cu o scădere cu 7 % a consumului intern, în timp ce vânzările interne ale producătorului din Uniune au scăzut cu 46 % în aceeași perioadă. |
|
(248) |
Prin urmare, în perioada examinată, cota de piață a Chinei a crescut de la [38-51] % la [57-76] %. Între timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în aceeași proporție (având în vedere că piața Uniunii este deservită în principal numai de Lanxess și de producătorii-exportatori chinezi), de la [45-60] % la doar [26-35] % în perioada de investigație. |
|
(249) |
Încă de la începutul perioadei examinate, în pofida perturbărilor la nivelul lanțurilor de aprovizionare și a nivelurilor extraordinare de stocare de către cumpărători, producătorul din Uniune a trebuit să facă față volumului semnificativ de importuri din China. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping au devenit și mai puternice începând cu 2023, dat fiind că importurile respective au continuat să își majoreze cota de piață și să exercite o presiune din ce în ce mai mare asupra prețurilor industriei Uniunii profund afectate. Deși, în 2022, producătorul din Uniune reușea încă să obțină profituri modeste, presiunea exercitată de creșterea volumelor importurilor la prețuri de dumping cu mult sub costul de producție al producătorului din Uniune în perioada următoare a devenit nesustenabilă pentru industria Uniunii. Industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețul de vânzare pentru a acoperi costul de producție, deoarece s-a confruntat cu o concurență neloială din partea importurilor de PBTC din China. Pentru a atenua pierderile în ceea ce privește volumele de producție și cota de piață, producătorul din Uniune a fost obligat să reducă prețurile în detrimentul profitabilității sale. Industria Uniunii a înregistrat pierderi foarte mari începând din 2023. Prin urmare, importurile care fac obiectul unui dumping din China au determinat diminuarea prețurilor industriei Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. |
|
(250) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. Acest prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Importurile din țări terțe
|
(251) |
Pe baza plângerii, în afară de China, au fost înregistrate importuri nesemnificative (aproximativ 0,1 % din consumul la nivelul Uniunii) din India în perioada de investigație. Prin urmare, importurile din China constituie, în esență, singura sursă alternativă de aprovizionare cu produsul care face obiectul investigației în Uniune. În concluzie, având în vedere că volumele importurilor din țări terțe sunt, în esență, inexistente, acestea nu au putut afecta în mod plauzibil legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important adus industriei Uniunii: |
5.2.2. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
|
(252) |
Volumul exporturilor efectuate de producătorul din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Rezultatele la export ale producătorului din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(253) |
La fel ca în cazul volumelor de producție și al vânzărilor pe piața internă, volumele exporturilor industriei Uniunii au scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate și, îndeosebi, începând cu 2023. În plus, prețurile de export au urmat aceeași tendință ca prețurile de pe piața Uniunii. |
|
(254) |
Cu toate acestea, exporturile către clienți neafiliați au reprezentat doar aproximativ [7-10] % din vânzările totale ale industriei Uniunii în Uniune, reprezentând aproximativ 5 % din producția sa în perioada examinată. Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, deși rezultatele la export ale industriei Uniunii au contribuit la prejudiciul important, acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul constatat. |
5.2.3. Cererea în Uniune
|
(255) |
Piața Uniunii s-a contractat, într-adevăr, cu 7 % în cursul perioadei examinate, deși a rămas în mare măsură stabilă în anii anteriori perioadei de investigație. În condiții normale de concurență, pe o piață în scădere, volumele vânzărilor tuturor participanților pe piață ar fi scăzut, mai mult sau mai puțin, în mod egal. Cu toate acestea, în cazul de față, importurile din China au câștigat o cotă de piață suplimentară de [20-25] puncte procentuale pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate, în detrimentul industriei Uniunii, a cărei cotă de piață a scăzut în aceeași măsură în cursul aceleiași perioade. Prin urmare, s-a constatat că scăderea cererii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în acest caz. |
5.2.4. Variații ale costurilor materiilor prime
|
(256) |
Prețurile materiilor prime influențează în mod inevitabil prețul oricărui produs. În acest caz, producătorul din Uniune a fost în măsură să crească prețurile de vânzare pentru a absorbi creșterea costului de producție și pentru a atinge anumite niveluri de profit la începutul perioadei examinate. Cu toate acestea, începând din 2023 și în pofida evoluției descendente treptate a prețurilor materiilor prime, Lanxess a fost obligată să vândă PBTC sub nivelul costurilor din cauza afluxului crescut de PBTC din China la prețuri agresive. Incapacitatea de a transfera creșterile de cost și scăderea bruscă a profitabilității au fost doar o manifestare a prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, mai degrabă decât o scădere autoprovocată a performanței. Prin urmare, fluctuația costurilor materiilor prime în cursul perioadei examinate nu poate fi considerată un factor care atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(257) |
A fost stabilită o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China, pe de o parte, și prejudiciul suferit de industria Uniunii, pe de altă parte. A existat o coincidență în timp între creșterea semnificativă a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping și înrăutățirea rezultatelor industriei Uniunii, vizibilă în special începând din 2023. Pe o piață care înregistrează o scădere a cererii, volumele crescute ale importurilor care fac obiectul unui dumping au erodat ratele de exploatare ale industriei Uniunii și capacitatea acesteia de a stabili prețuri la un nivel care poate amortiza costurile de producție, ceea ce demonstrează în mod clar existența unei scăderi a prețurilor. Această situație a dus la înregistrarea de pierderi de către producătorul din Uniune începând cu 2023. |
|
(258) |
Comisia a examinat alți factori posibili care ar fi putut avea un impact asupra situației industriei Uniunii. Comisia a făcut o distincție între efectele acestor factori privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. |
|
(259) |
În ceea ce privește efectele importurilor din alte țări terțe, Comisia a concluzionat, cu excepția importurilor nesemnificative din India, că importurile din țări terțe au fost inexistente (a se vedea considerentul 251). Prin urmare, acest factor nu ar fi putut cauza în mod plauzibil niciun prejudiciu industriei Uniunii. În mod similar, exporturile către clienți neafiliați au reprezentat doar o parte limitată din vânzările totale ale industriei Uniunii (a se vedea considerentul 254) și, deși rezultatele la export ale industriei Uniunii ar fi putut contribui la prejudiciul important, acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul constatat. |
|
(260) |
În cele din urmă, nici fluctuația prețurilor materiilor prime, nici o ușoară scădere a consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate nu au cauzat producerea prejudiciului important. Presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor de vânzare s-a reflectat în incapacitatea industriei Uniunii de a transfera chiar și scăderea costului de producție. În plus, pierderea semnificativă de către industria Uniunii a cotei de piață pe piața Uniunii, în pofida unei scăderi doar moderate a cererii, este mai degrabă o dovadă a scăderii prețurilor cauzate de volumele tot mai mari de importuri la prețuri scăzute din China și a prejudiciului suferit ca urmare a acestor importuri care fac obiectul unui dumping. |
|
(261) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că restul factorilor (importurile din alte țări, rezultatele la export ale industriei Uniunii, fluctuația costurilor materiilor prime și scăderea cererii), luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat sau întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul constă în reducerea cotei de piață, a producției, a gradului de utilizare a capacității de producție, a nivelurilor de ocupare a forței de muncă, a profitabilității, a stocurilor finale, a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor. În plus, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 249, industria Uniunii s-a confruntat cu o scădere a prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping din China. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
|
(262) |
Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. |
|
(263) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C-D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %. |
|
(264) |
Profitul singurului producător din Uniune pe parcursul perioadei examinate a fost mai mic de 6 % și nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul profitabilității pentru perioada anterioară. Prin urmare, niciunul dintre acești ani nu ar fi adecvat pentru a furniza un profit indicativ în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. Mai mult, producătorul din Uniune nu a formulat nicio cerere fundamentată cu privire la pierderi de investiții sau la costuri cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Având în vedere aceste informații, Comisia a recurs la utilizarea profitului indicativ minim de 6 %, care a fost adăugat la costul efectiv de producție al industriei Uniunii pentru a stabili prețul neprejudiciabil. |
|
(265) |
În plus, întrucât nu s-au formulat cereri fundamentate în temeiul articolului 7 alineatul (2d) cu privire la costuri curente sau viitoare care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora sau din convențiile OIM enumerate, nu s-au adăugat alte costuri la prețul neprejudiciabil astfel stabilit. |
|
(266) |
Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din China, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(267) |
Marja de subcotare a prețurilor indicative pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definită în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți și importuri la punctul 3.5.
|
|
(268) |
În cazul de față, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de subcotare a prețurilor indicative. |
6.2. Distorsiuni legate de materiile prime
|
(269) |
În cadrul plângerii, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în China în privința produsului în cauză. Conform elementelor de probă din plângere, triclorura de fosfor (denumită în continuare „PCl3”), care reprezintă peste 17 % din costul de producție al produsului în cauză, face obiectul unei rambursări a TVA de 0 % în China. |
|
(270) |
Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusa distorsiune și orice alte distorsiuni din China care fac obiectul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
|
(271) |
Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Cei trei producători exportatori incluși în eșantion nu utilizează PCl3 ca materie primă pentru a produce PBTC. În schimb, aceștia cumpără DMPI, care este o substanță chimică produsă din PCl3 și metanol. Astfel, PCl3 este o materie primă din amonte pentru PBTC, deoarece este o materie primă încorporată în DMPI, care este principala materie primă pentru PBTC. Prin urmare, chiar dacă producătorii-exportatori incluși în eșantion nu cumpără PCl3, aceștia beneficiază de orice eventuală distorsiune legată de materiile prime care afectează PCl3. |
|
(272) |
Materiile prime vizate de distorsiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) au fost definite ca fiind cele care reprezintă cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a identificat mai întâi, pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, factorii de producție ai acestuia. În primul rând, Comisia a stabilit cantitatea de PCl3 necesară pentru a produce o tonă de DMPI utilizând datele furnizate de reclamant cu privire la propriul proces de producție a DMPI, inclusiv materiile prime, energia, forța de muncă și cheltuielile indirecte. Ulterior, Comisia a stabilit, pe baza ratelor de consum furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și utilizând prețuri nedistorsionate din Brazilia pentru fiecare factor de producție, cota reprezentată de DMPI în costul de producție al PBTC pentru fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. În cele din urmă, Comisia a aplicat procentul de PCL3 din costul de producție al DMPI la procentul de DMPI din costul de producție al PBTC. Prin urmare, Comisia a constatat că PCl3 reprezenta peste 17 % din costul de producție al PBTC pentru fiecare dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion. |
|
(273) |
Comisia a examinat apoi dacă prețul PCl3 a fost distorsionat de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a utilizat un site web privind cotele de TVA din China (118), care a confirmat că PCl3 a făcut obiectul cotei TVA de 13 %, iar rambursarea TVA-ului la export a fost de 0 % în cursul PI. |
|
(274) |
În continuare, Comisia a comparat prețul PCl3 cu prețurile de pe piața internațională reprezentativă. Întrucât niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a achiziționat PCl3, Comisia a utilizat date disponibile public privind prețurile produselor chimice din China (119), potrivit cărora prețurile practicate de China pentru PCl3 în cursul PI au fost, în medie, de 5 714 CNY. Comisia a comparat acest preț cu statisticile GTA privind importurile de PCl3 din toate țările către toate țările în cursul PI, care au indicat un preț mediu ponderat de 11 136 CNY. Întrucât prețurile practicate de China pentru PCl3 au reprezentat 51 % din prețurile de import internaționale, Comisia a concluzionat că prețurile din China au fost semnificativ mai mici decât prețurile de pe piața internațională reprezentativă. |
|
(275) |
Comisia a concluzionat că PCl3 a făcut obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
6.2.1. Interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază
|
(276) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune. |
|
(277) |
Comisia a căutat în mod activ să obțină informații de la părțile interesate, care să îi permită să stabilească dacă se aplică alineatul (2) sau alineatul (2a) din regulamentul de bază. Toate părțile interesate au fost invitate să furnizeze informațiile pertinente în avizul de deschidere. Un chestionar specific a fost adresat guvernului chinez, iar informațiile au fost, de asemenea, solicitate prin intermediul chestionarelor disponibile tuturor părților interesate la momentul deschiderii cauzei. |
6.2.1.1.
|
(278) |
Producătorii-exportatori au o capacitate neutilizată de PBTC de peste 25 kt, care a fost aproape dublă față de consumul la nivelul Uniunii în cursul PI. Prin urmare, există un potențial și un stimulent pentru ca importurile de PBTC care fac obiectul unui dumping din China să intre în continuare pe piața Uniunii în cantități semnificative, chiar dacă nivelul taxelor este stabilit în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
6.2.1.2.
|
(279) |
Evaluarea concurenței în domeniul materiilor prime s-a axat pe triclorura de fosfor (PCl3). Materiile prime necesare pentru producerea PCl3 sunt fosforul galben (P4) și clorul (CL2). Principalul factor de producție utilizat în producția de PCl3 este fosforul galben, care este un factor de producție din amonte pentru producția de PBTC atât în Uniune, cât și în China. În fapt, la nivelul fosforului galben există o concurență puternică pentru materiile prime. Fosforul galben este produs numai în câteva regiuni din întreaga lume în care există rezerve disponibile de fosfat, și anume în China, Kazahstan și Statele Unite. |
|
(280) |
Deși fosforul este disponibil pe piața internă din China, producătorii din Uniune nu au nicio sursă internă și trebuie să îl importe din țări terțe, în principal din Kazahstan sau China, precum și să îl achiziționeze de pe piața deschisă, unde prețurile sunt supuse dinamicii cererii și ofertei la nivel mondial, costurilor energiei și factorilor geopolitici. Spre deosebire de omologii lor chinezi, producătorii din Uniune nu beneficiază de restricții la export care să îi poată proteja de volatilitatea prețurilor. Acest dezavantaj structural în materie de aprovizionare plasează utilizatorii din aval de fosfor din Uniune, inclusiv reclamantul, într-o poziție semnificativ mai puțin favorabilă decât producătorii-exportatori chinezi. Acest fapt este valabil chiar și în cazul în care producătorii chinezi respectivi nu achiziționează fosfor galben în mod direct, ci îl procură indirect – deja încorporat mai întâi în PCl3 și apoi în fosfit de dimetil, care este factorul de producție direct din amonte pentru producția de PBTC. |
6.2.1.3.
|
(281) |
În absența informațiilor privind lanțul de aprovizionare cu fosfor pentru societățile din Uniune, impactul potențial al măsurilor la nivelul marjei de dumping a fost analizat numai pentru lanțul de aprovizionare din aval – industria utilizatoare de PBTC. |
|
(282) |
Toți cei 25 de utilizatori cunoscuți au fost invitați să furnizeze informații, inclusiv evaluarea efectului asupra lanțurilor de aprovizionare în cazul instituirii măsurilor. Cooperarea extrem de limitată din partea industriei utilizatoare (mai puțin de 10 % din piața PBTC din Uniune) sugerează că aceasta nu anticipează perturbări substanțiale care rezultă din instituirea de taxe, în pofida faptului că cei doi utilizatori cooperanți s-ar aștepta la o disponibilitate mai scăzută a PBTC, la creșterea prețului și la o potențială nevoie de a trece la o substanță chimică alternativă în procesul lor de producție. |
|
(283) |
Se consideră că respectiva capacitate neutilizată suficientă a industriei Uniunii, care poate acoperi întregul consum la nivelul Uniunii, garantează securitatea aprovizionării cu PBTC pe termen lung. |
|
(284) |
În absența importurilor care fac obiectul unui dumping, se preconizează că industria Uniunii va crește producția și va îmbunătăți gradul de utilizare a capacității de producție, reducând astfel costurile unitare și permițând industriei să își mențină profitabilitatea la prețuri de vânzare mai mici. Acest aspect ar spori disponibilitatea materialelor de origine locală pentru utilizatorii din aval, reducând dependența acestora de lanțurile de aprovizionare din țări terțe și consolidând reziliența aprovizionării acestora. |
6.2.2. Concluzie privind interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază
|
(285) |
În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente care au stat la baza prezentei investigații, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
6.3. Concluzie privind nivelul măsurilor
|
(286) |
În urma evaluării de mai sus, este necesar ca taxele antidumping provizorii să fie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază:
|
7. INTERESUL UNIUNII
|
(287) |
După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat totodată dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. |
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(288) |
Astfel cum se menționează în considerentul 190, PBTC a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei de investigație, Lanxess. |
|
(289) |
Într-o situație în care volumele de producție și vânzările Uniunii au scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate și în care industria Uniunii a suferit pierderi masive, confruntându-se în același timp cu un aflux de importuri de PBTC din China care fac obiectul unui dumping, se preconizează că instituirea de taxe antidumping va restabili condițiile de comerț echitabil pe piața Uniunii pentru PBTC. Restabilirea unor condiții de concurență echitabile ar pune capăt blocării prețurilor și ar permite industriei Uniunii să se redreseze, să își îmbunătățească profitabilitatea și să își susțină forța de muncă. |
|
(290) |
În absența măsurilor, este foarte probabil ca situația economică a industriei Uniunii să se deterioreze și mai mult. În fapt, în lipsa unor măsuri de remediere eficace, singurul producător din Uniune se confruntă cu un risc grav de încetare completă a producției. La rândul său, acest aspect nu ar lăsa utilizatorilor de PBTC din Uniune altă opțiune decât să depindă în totalitate de importurile din China. |
|
(291) |
În plus, orice potențial impact negativ al măsurilor asupra importatorilor sau utilizatorilor ar fi limitat (a se vedea punctele 7.2 și 7.3 de mai jos) și compensat de interesul industriei Uniunii în acest caz. |
|
(292) |
Comisia a concluzionat astfel că este în interesul industriei Uniunii să instituie taxe antidumping. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați
|
(293) |
În ceea ce privește importatorii neafiliați, un grup de societăți (Connect Chemicals), format din trei importatori, a cooperat la prezenta investigație prin furnizarea unui răspuns la chestionarul Comisiei. Connect Chemicals și-a exprimat opoziția față de eventualele măsuri antidumping. În cazul importatorului, revânzările PBTC reprezintă doar [0-10] % din cifra lor de afaceri totală. Prin urmare, chiar dacă sunt instituite măsuri asupra PBTC, gradul în care ar fi afectată activitatea importatorului va fi neglijabil. Se reamintește faptul că măsurile vizează restabilirea condițiilor de comerț echitabil între PBTC produs în Uniune și PBTC din China și că importatorii nu vor fi împiedicați să importe în continuare PBTC din China. |
7.3. Interesul utilizatorilor
|
(294) |
Principalele utilizări ale PBTC sunt (i) curățarea industrială și instituțională și (ii) tratarea apelor uzate industriale. În cazul de față, s-au manifestat utilizatori activi în ambele segmente. |
|
(295) |
Cu toate acestea, numai doi utilizatori (Hypred și Kurita) specializați în utilizarea PBTC (care își desfășoară activitatea în principal în domeniul curățării produselor agricole/alimentare și, respectiv, al tratării apei industriale) au răspuns la chestionarul dedicat utilizatorilor pus la dispoziție la începutul investigației. Alți utilizatori au participat la investigație fără a completa chestionarul dedicat utilizatorilor. |
|
(296) |
În cazul Hypred și Kurita, performanța financiară a acestora a arătat că au beneficiat de marje de profit semnificative de [2-10] %. În plus, observațiile transmise de acești utilizatori au indicat că proporția costului PBTC din costul lor de producție este limitată și nu a reprezentat, în general, mai mult de 10 % din costul de producție. În continuare, veniturile lor provenite din produsele care conțin PBTC nu au depășit 10-25 % din veniturile totale ale societății. De asemenea, o proporție din PBTC achiziționată de utilizatorii care s-au manifestat a provenit, de asemenea, de la industria Uniunii (15-35 %). În cazul impunerii măsurilor propuse, se preconizează că impactul asupra profitabilității totale a utilizatorilor va fi limitat (și, în orice caz, nu va depăși 1 punct procentual). |
|
(297) |
În plus, în contextul analizei interesului utilizatorilor, este de remarcat faptul că Kurita a recunoscut că principala cauză a prejudiciului pare să fie reprezentată de importurile de PBTC din China. |
|
(298) |
Kurita, precum și Hypred au susținut că, în ceea ce privește trecerea la alte surse de aprovizionare decât importurile din China, industria Uniunii nu a putut satisface cererea de PBTC. |
|
(299) |
Părțile nu au furnizat niciun element de probă întemeiat potrivit căruia singurul producător din Uniune nu ar fi în măsură să satisfacă cererea din partea utilizatorilor din Uniune. Deși este posibil ca producătorul din Uniune să își fi redus ratele de exploatare pe o piață în scădere, astfel cum se menționează în considerentul 215, capacitatea lor de producție a rămas la niveluri stabile și suficiente pe parcursul perioadei examinate. În special, capacitatea de producție a Lanxess a depășit consumul la nivelul Uniunii cu peste 5 000 de tone. Prin urmare, producătorul din Uniune are capacitatea de a acoperi nevoile de aprovizionare ale industriilor utilizatoare, indiferent de fluxurile de importuri din China. |
|
(300) |
Având în vedere elementele de mai sus, care demonstrează impactul limitat al oricăror măsuri asupra utilizatorilor de PBTC, se concluzionează că eventualele beneficii pentru utilizatori în absența măsurilor împotriva importurilor de PBTC din China nu sunt capabile să depășească consecințele negative (conducând, într-un caz extrem, la eradicarea industriei PBTC) pe care situația actuală le-ar avea asupra industriei Uniunii. |
7.4. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(301) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de PBTC originare din China. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
|
(302) |
Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(303) |
Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de PBTC originar din China, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în considerentul 285 că este necesar ca nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului să fie marja de dumping. |
|
(304) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(305) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(306) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile la autoritățile vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. |
|
(307) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(308) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național. |
9. ÎNREGISTRAREA
|
(309) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(310) |
Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă. |
|
(311) |
În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. |
10. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
|
(312) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG COMERȚ. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
|
(313) |
Nu s-au primit observații cu privire la acuratețea calculelor. |
11. DISPOZIȚII FINALE
|
(314) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit. |
|
(315) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de acid 2-fosfonobutan-1,2,4-tricarboxilic și sarea sa de sodiu denumită 2-fosfonatobutan-1,2,4-tricarboxilat acid tetrasodic, în formă solidă sau soluție apoasă, încadrat în prezent la codul NC 2931 49 80 (cod TARIC 2931 49 80 60), CAS RN 37971-36-1 și 66669-53-2, CUS 0027475-9 și 0087281-1, înregistrat în Uniunea Europeană sub numerele de referință ale Comunității Europene (CE) 253-733-5 și 266-442-3 și originar din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:
|
Țara de origine |
Societatea |
Taxa antidumping provizorie (%) |
Cod adițional TARIC |
|
China |
Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd. |
210,4 |
88CI |
|
China |
Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd. |
219,4 |
88CJ |
|
China |
Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. |
182,9 |
88CK |
|
China |
Alte societăți cooperante enumerate în anexă |
200,4 |
A se vedea anexa |
|
China |
Toate celelalte importuri originare din țara în cauză |
219,4 |
8999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul, exprimat în unitatea folosită) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în țara vizată. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din China.
(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(5) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate trebuie să transmită Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) Părțile interesate care doresc o audiere cu Comisia trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de cinci zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.
Articolul 3
(1) Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385.
(2) Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 mai 2026.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/5021, 18.9.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5021/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385 al Comisiei din 27 noiembrie 2025 de supunere la înregistrare a importurilor de anumiți acizi alchilfosfonici originari din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/2385, 28.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/2385/oj).
(4) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2813.
(5) Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024 [SWD(2024) 91 final].
(6) Plângere (versiunea publică), punctul 74.
(7) Plângere (versiunea publică), punctele 64-66.
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1064 al Comisiei din 9 aprilie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumiți esteri de alchil fosfat originari din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/1064, 10.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1064/oj).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/116 al Comisiei din 27 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 19, 28.1.2022, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/116/oj).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2180 al Comisiei din 16 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/607 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L, 2023/2180, 17.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2180/oj).
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/633 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză și Indonezia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 132, 19.4.2021, p. 63, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/633/oj).
(12) Plângere (versiunea publică), punctul 4.1.3.
(13) Plângere (versiunea publică), punctul 91.
(14) Plângere (versiunea publică), punctele 92-94.
(15) Plângere (versiunea publică), punctul 95.
(16) Plângere (versiunea publică), punctul 103.
(17) Plângere (versiunea publică), punctul 104.
(18) Plângere (versiunea publică), punctul 105; a se vedea, de asemenea, nota de subsol 4.
(19) Plângere (versiunea publică), punctele 106-109.
(20) Plângere (versiunea publică), punctele 111-120.
(21) Plângere (versiunea publică), punctele 121-124.
(22) Plângere (versiunea publică), punctele 125-128.
(23) Plângere (versiunea publică), punctele 129-141.
(24) Plângere (versiunea publică), punctele 142-143.
(25) Raportul – capitolul 2, p. 7.
(26) Raportul – capitolul 2, p. 7-8.
(27) A se vedea la adresa: http://finance.people.com.cn/n1/2026/0128/c1004-40654753.html (link accesat la 5 martie 2026).
(28) Raportul – capitolul 2, p. 10, 18.
(29) Disponibil la adresa: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.htm (link accesat la 8 aprilie 2024).
(30) Raportul – capitolul 2, p. 29-30.
(31) Raportul – capitolul 4, p. 57, 92.
(32) Raportul – capitolul 6, p. 149-150.
(33) Raportul – capitolul 6, p. 153-171.
(34) Raportul – capitolul 7, p. 204-205.
(35) Raportul – capitolul 8, p. 207-208, 242-243.
(36) Raportul – capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69, 99-100, capitolul 5, p. 130-131.
(37) A se vedea la adresa: https://www.thwater.com/rongyu.html (link accesat la 20 martie 2026).
(38) A se vedea la adresa: http://www.qyscl.com.cn/index.php/about/31#31 (link accesat la 20 martie 2026).
(39) A se vedea la adresa: https://www.uniphos.com.cn/ (link accesat la 20 martie 2026).
(40) A se vedea la adresa: https://en.jsac.com.cn/ (link accesat la 20 martie 2026).
(41) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Nantong Jiangshan Agrochemicals and Chemicals Co. Ltd., p. 83, disponibil la adresa: https://www.jsac.com.cn/uploadfile/202504/cd9fba280fea622.pdf (link accesat la 20 martie 2026).
(42) A se vedea la adresa: https://chemicalresearchinsight.com/2025/11/01/top-10-companies-in-the-yellow-phosphorus-industry-2025-market-leaders-powering-global-chemicals (link accesat la 20 martie 2026).
(43) A se vedea la adresa: https://www.xingfagroup.com (link accesat la 20 martie 2026).
(44) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Grupului Hubei Xingfa Chemicals, p. 74, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2025/2025-4/2025-04-01/10835918.PDF (link accesat la 20 martie 2026).
(45) A se vedea la adresa: http://en.yunphos.com (link accesat la 20 martie 2026).
(46) A se vedea la adresa: https://ypc123456.en.made-in-china.com (link accesat la 20 martie 2026).
(47) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Yunnan Yuntianhua Co. Ltd., p. 115, disponibil la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2025/2025-3/2025-03-25/10802990.PDF (link accesat la 20 martie 2026).
(48) Articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. A se vedea Raportul – capitolul 3, p. 47-50.
(49) A se vedea pagina 23 din Catalogul îndrumător pentru ajustarea structurală a industriei din 2024, disponibil la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/fzggwl/202312/t20231229_1362999.html (link accesat la 20 martie 2026).
(50) Ibidem, p. 110.
(51) Ibidem, p. 87.
(52) Al 14-lea plan cincinal privind materiile prime, secțiunile IV.3 și IV.1, disponibil la adresa: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/tz/art/2021/art_2960538d19e34c66a5eb8d01b74cbb20.html (link accesat la 20 martie 2026).
(53) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/202401/content_6923991.htm (link accesat la 20 martie 2026).
(54) Raportul – capitolul 2, p. 24-27.
(55) A se vedea la adresa: http://www.cpcif.org.cn/detail/40288043661e27fb01661e386a3f0001?e=1 (link accesat la 20 martie 2026).
(56) A se vedea la adresa: http://www.cpcif.org.cn/detail/39747711-f959-4eb8-8a59-0f3f776ae8e0 (link accesat la 20 martie 2026).
(57) A se vedea la adresa: http://www.cpcif.org.cn/list/40288043661dc14701661ddbe0980010 (link accesat la 20 martie 2026).
(58) A se vedea la adresa: http://www.cpcif.org.cn/detail/78f4fdd0-52c0-429d-b47b-a34ee66ff54f (link accesat la 20 martie 2026).
(59) Raportul – capitolul 3, p. 40.
(60) A se vedea, de exemplu: Blanchette, J., Xi’s Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster (Pariul lui Xi: cursa către consolidarea puterii și evitarea dezastrelor), Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.
(61) Raportul – capitolul 3, p. 41.
(62) Disponibil la adresa: https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link accesat la 24 martie 2026).
(63) Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră, www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (link accesat la 23 martie 2026).
(64) Financial Times (2020) – „Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise” (Partidul Comunist Chinez își sporește controlul asupra întreprinderilor private): https://on.ft.com/3mYxP4j (link accesat la 23 martie 2026).
(65) A se vedea la adresa: http://www.qyscl.com.cn (link accesat la 23 martie 2026).
(66) A se vedea la adresa: http://www.qyscl.com.cn/index.php/content/231 (link accesat la 23 martie 2026).
(67) A se vedea Raportul anual pe 2024 al Nantong Jiangshan Agrochemicals and Chemicals Co. Ltd., p. 45, disponibil la adresa: https://www.jsac.com.cn/uploadfile/202504/cd9fba280fea622.pdf (link accesat la 23 martie 2026).
(68) A se vedea la adresa: https://money.finance.sina.com.cn/corp/view/vCB_AllBulletinDetail.php?stockid=300801&id=11086997 (link accesat la 23 martie 2026).
(69) A se vedea raportul anual pe 2024 al Hubei Xingfa Chemicals Group Co. Ltd., p. 35, disponibil la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2025/2025-4/2025-04-01/10835918.PDF (link accesat la 23 martie 2026).
(70) A se vedea la adresa: https://news.hubeidaily.net/mobile/c_5118226.html (link accesat la 23 martie 2026).
(71) Raportul – capitolul 14, secțiunile 14.1-14.3.
(72) Raportul – capitolul 4, p. 56-57, 99-100.
(73) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/xinwen/2021-03/13/content_5592681.htm (link accesat la 23 martie 2026).
(74) Ibidem, secțiunea III.8.
(75) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2021-12/29/content_5665166.htm (link accesat la 12 martie 2026).
(76) Ibidem, a se vedea secțiunile IV.2 și IV.3.
(77) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2021-12/03/content_5655701.htm (link accesat la 23 martie 2026).
(78) Ibidem.
(79) A se vedea la adresa: https://www.miit.gov.cn/zwgk/zcwj/wjfb/yj/art/2022/art_4ef438217a4548cb98c2d7f4f091d72e.html (link accesat la 23 martie 2026).
(80) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/202401/content_6923991.htm (link accesat la 23 martie 2026).
(81) A se vedea cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Henan privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare și modernizarea industriei serviciilor 2021/49, secțiunea III.1.
(82) A se vedea la adresa: https://www.jiyuan.gov.cn/zwgk/zfxxgk/zc/xzgfxwj/t829785.html (link accesat la 24 martie 2026).
(83) A se vedea la adresa: http://gxt.shandong.gov.cn/module/download/downfile.jsp?classid=0&filename=17e54531cb74483596b5cca1a40ec8d8.pdf (link accesat la 23 martie 2026).
(84) A se vedea la adresa: https://www.h2o-china.com/news/346173.html (link accesat la 24 martie 2026).
(85) Raportul – capitolul 6, p. 171-179.
(86) Raportul – capitolul 9, p. 260-261.
(87) Raportul – capitolul 9, p. 257-260.
(88) Raportul – capitolul 9, p. 252-254.
(89) Raportul – capitolul 13, p. 360-361, 364-370.
(90) Raportul – capitolul 13, p. 366.
(91) Raportul – capitolul 13, p. 370-373.
(92) Raportul – capitolul 6, p. 137-140.
(93) Raportul – capitolul 6, p. 146-149.
(94) Raportul – capitolul 6, p. 149.
(95) GOC Ad hoc Support to Banks (Sprijinul ad-hoc acordat băncilor de către autoritățile chineze), Anunț oficial, Ministerul de Finanțe, China, 29 martie 2025, https://www.mof.gov.cn/zhengwuxinxi/caizhengxinwen/202503/t20250329_3961036.htm (link accesat la 12 martie 2026).
(96) A se consulta documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China din 28 august 2020: Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a sectorului bancar și a sectorului asigurărilor (2020-2022): http://www.hunan.gov.cn/zqt/zcsd/202009/t20200914_13727273.html (link accesat la 24 martie 2026). Planul furnizează instrucțiuni de „a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul programatic al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței întreprinderilor din sectorul financiar”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „vom face ca integrarea rolului de conducere al partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, mai standardizată și bazată mai mult pe proceduri […]. Principalele chestiuni operaționale și de management trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior”.
(97) A se vedea CBIRC, Notice on the Commercial banks performance evaluation method (Avizul CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale), emis la 15 decembrie 2020, https://www.beijing.gov.cn/zhengce/zhengcefagui/qtwj/202204/t20220407_2656358.html (link accesat la 24 martie 2026).
(98) A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/zhengce/content/202511/content_7047643.htm (link accesat la 24 martie 2026).
(99) Ibidem, secțiunea 11.
(100) Raportul – capitolul 6, p. 157-158.
(101) Raportul – capitolul 6, p. 150-152, 156-160, 165-171.
(102) OCDE (2019), Studii economice ale OCDE: China 2019, publicație OCDE, Paris, p. 29, disponibilă la adresa: https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (link accesat la 27 martie 2026).
(103) http://www.mof.gov.cn/zhengwuxinxi/caizhengxinwen/202006/t20200618_3534446.htm (link accesat la 13 martie 2026).
(104) World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
(105) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2017/749 al Comisiei din 24 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește eliminarea Kazahstanului de pe lista țărilor din anexa I la regulamentul respectiv (JO L 113, 29.4.2017, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2017/749/oj).
(112) Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(113) https://rshiny.ilo.org/dataexplorer96/?lang=en&segment=indicator&id=SDG_0851_SEX_OCU_NB_A.
(114) https://www.gov.br/mme/pt-br/assuntos/secretarias/sntep/publicacoes/boletins-mensais-de-energia/boletins%20anos%20anteriores/2024/english.
(115) https://www.sanel.eco.br/legislacao-e-tarifas.
(116) https://www1.eere.energy.gov/manufacturing/tech_assistance/pdfs/steam15_benchmark.pdf. Metodologia se referă la costul aburului saturat pentru valorile tipice ale presiunii de funcționare și ale temperaturii apei de alimentare. În contextul aplicării metodologiei, a fost efectuat un calcul pe baza utilizării presiunii și temperaturii de către fiecare societate.
(117) A existat o utilizare captivă nesemnificativă a PBTC, care a fost avută în vedere pentru consum și alți indicatori economici.
(118) https://cess.tax360.com.cn (link accesat ultima dată la 27 martie 2026).
(119) https://www.chemall.com.cn/news/search.php?kw=%E4%B8%89%E6%B0%AF%E5%8C%96%E7%A3%B7&page=4 (link accesat ultima dată la 27 martie 2026).
ANEXĂ
Producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion
|
Denumire |
Codul adițional TARIC |
|
SHANDONG GREEN TECHNOLOGIES IMPORT AND EXPORT CO., LTD. |
88CL |
|
HEBEI LONGKE WATER TREATMENT CO., LTD. |
88CM |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/1045/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)