COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.10.2024
COM(2024) 482 final
ANEXĂ
la
Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 12275/22 INIT; ST 12275/22 INIT ADD 1) din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
ANEXĂ
SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
1.Descrierea reformelor și a investițiilor
A.COMPONENTA 1: IMPULSIONAREA TRANZIȚIEI VERZI
Obiectivul acestei componente a planului neerlandez de redresare și reziliență este de a promova și de a accelera tranziția verde în Țările de Jos și de a aborda problemele cauzate de nivelurile excesive de depuneri de azot care apar în zonele Natura 2000 din Țările de Jos și în jurul acestora. Componenta constă în cinci reforme și șase investiții dedicate promovării tranziției verzi, dintre care două investiții abordează provocările legate de azot.
Obiectivele tranziției verzi sunt sprijinite de un pachet de reforme bugetare de ecologizare menite să facă sursele de energie durabile mai atractive din punct de vedere financiar în raport cu combustibilii fosili și să stimuleze cetățenii și întreprinderile să își limiteze consumul de energie. De exemplu, reforma cuprinzătoare a legii energetice vizează actualizarea, modernizarea și integrarea cadrului de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică în vederea sprijinirii tranziției rețelei de energie electrică către sistemul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceste reforme sunt completate de programe de investiții pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (și anume energia eoliană offshore) și a transportatorilor (și anume, hidrogenul verde), precum și de investiții în dezvoltarea de soluții de mobilitate durabilă, cum ar fi navele de navigație interioară cu emisii zero și aeronavele alimentate de sisteme de propulsie pe bază de hidrogen.
Provocările legate de azot sunt abordate printr-un sistem cuprinzător de refacere a naturii, cu accent pe reducerea depunerilor de azot în habitatele sensibile din siturile Natura 2000. Provocările legate de azot sunt abordate în continuare printr-un sistem de subvenții pentru încetarea fermelor de porci situate în apropierea siturilor Natura 2000.
Componenta contribuie la realizarea obiectivelor Țărilor de Jos în materie de energie și climă, inclusiv a Planului național privind energia și clima (PNEC). Componenta sprijină, de asemenea, abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții pe energia din surse regenerabile, eficiența energetică și strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea implementării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea și prin raționalizarea în continuare a procedurilor de autorizare, îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri, și accelerarea investițiilor în transportul durabil și în agricultura durabilă (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
1.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijin financiar nerambursabil
Reforma C1.1 R1: Reforma impozitării energiei
Obiectivul acestei reforme este de a stimula întreprinderile și gospodăriile să își limiteze consumul de energie și să treacă la surse de energie mai ecologice. Reforma constă într-o combinație de modificări tarifare, care fac utilizarea gazelor naturale mai costisitoare și utilizarea energiei electrice mai puțin costisitoare, și în ajustări structurale ale impozitării energiei, care vizează descurajarea consumului de energie.
Reforma privind ajustările tarifare constă în introducerea următoarelor modificări:
a)se majorează tariful din prima bandă („eerste schijf”) pentru utilizarea gazelor și se reduce tariful din prima bandă pentru utilizarea energiei electrice;
b)se reduc tarifele în a doua și a treia bandă („tweede en derde schijf”) pentru utilizarea energiei electrice;
c)structura tarifelor la energie trebuie să fie mai puțin degresivă prin creșterea ratelor atât pentru tranșele cele mai mari de consum de gaze, cât și pentru cele mai mari tranșe de consum de energie electrică; și
d)suma forfetară anuală a reducerii impozitului pe energie pentru consumatorii de energie electrică se stabilește la cel puțin 493,27 EUR per racordare de energie electrică.
Reforma în ceea ce privește ajustările structurale ale impozitării energiei:
a)să elimine sistemul de scutire și rambursare (pentru gazele naturale și energia electrică) pentru procesele metalurgice și mineralogice;
b)să limiteze scutirea pentru consumul de gaze naturale în producția de energie electrică la gazele naturale utilizate pentru producerea de energie electrică furnizată rețelei; și
c)eliminarea cotei reduse pentru horticultura în sere.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025. Reforma C1.1 R2: Introducerea și înăsprirea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie
Obiectivul acestei reforme este de a reduce emisiile de CO2 ale industriei prin intermediul unei taxe pe emisiile de CO2 pentru industrie. Această taxă servește drept prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul din schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă.
Reforma referitoare la taxa pe CO2 pentru industrie include următoarele elemente:
a)introducerea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie; și
b)înăsprirea taxei cu obiectivul de a reduce și mai mult emisiile de CO2 ale industriei. Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C1.1 R3: Majorarea taxei pe călătoriile aeriene (ATT)
Obiectivul acestei reforme este de a reflecta mai bine costurile sociale ale transportului aerian de pasageri și de a descuraja zborurile pe distanțe scurte. Reforma majorează taxa pe transportul aerian care duce la o creștere imediată a prețului biletelor de călătorie cu avionul pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport situat în Țările de Jos.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C1.1 R4: Reforma impozitării autovehiculelor
Obiectivul acestei reforme este de a reduce numărul de kilometri parcurși de autoturismele alimentate cu combustibili fosili. Reforma include următoarele elemente:
a)eliminarea treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete („Belasting van Personenauto’en Motorrijwielen”, BPM) pentru camionetele antreprenorilor alimentate cu combustibili fosili, astfel cum sunt definite la articolul 7 din Legea privind TVA (Wet op de omzetbelasting 1968); și
b)modificarea bazei taxei pe proprietate existente de la greutatea vehiculului la numărul de kilometri parcurși.
Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026. Reforma C1.1 R5: Legea energiei
Obiectivul acestei reforme este de a actualiza, moderniza și integra cadrul de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică. În special, reforma constă în intrarea în vigoare a Legii energiei, prin integrarea actualei Legi privind gazele naturale și a actualei Legi privind energia electrică într-un singur cadru juridic și care cuprinde următoarele caracteristici:
a)îmbunătățirea sistemului de colectare, stocare și schimb de date privind gazele și energia electrică;
b)revizuirea temeiului juridic pentru intervenția guvernului provincial sau central în proiectele de infrastructură energetică pentru a optimiza acordarea autorizațiilor și punerea în aplicare a proiectelor de interes național – Energieprojecten van Nationale Belang (prin intermediul Sistemului național de coordonare – Rijkscoördinatieregeling, RCR).
c)actualizarea cadrului de reglementare al operatorilor de sisteme de transport și al operatorilor de sisteme de distribuție;
d)să reglementeze posibilitățile utilizatorilor de energie electrică de a deveni actori activi pe piața energiei, permițând (i) contractarea mai multor operatori la o singură conexiune, (ii) vânzarea de energie electrică autoprodusă, prin agregare sau nu, și (iii) monetizarea flexibilității utilizatorilor finali în ceea ce privește cererea reală prin agregare; și
e)îmbunătățirea protecției consumatorilor finali.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025. Investiția C1.1 I1: Energie eoliană offshore
Această investiție vizează creșterea capacității de producere a energiei eoliene în Marea Nordului. În loc să acopere costurile de construcție a parcurilor eoliene offshore, investiția vizează reducerea externalităților negative asociate cu instalarea unei capacități suplimentare de energie eoliană offshore.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)îmbunătățirea siguranței transportului maritim în apropierea parcurilor eoliene offshore prin (i) achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare cu energie electrică pe mare pentru navele electrice și a cinci noi puncte de reîncărcare în cheiul pentru navele electrice (inclusiv nave hibride) și (ii) achiziționarea a trei remorchere de intervenție în situații de urgență;
b)consolidarea și protejarea ecosistemului Mării Nordului, care riscă să fie afectat negativ de instalarea parcurilor eoliene offshore, prin (i) acțiuni de consolidare a naturii pentru protecția speciilor de păsări și mamifere marine, (ii) acțiuni-pilot de refacere a naturii în interiorul și în afara siturilor Natura 2000, (iii) proiecte de cercetare privind posibile acțiuni de consolidare a ecosistemului Mării Nordului și de conservare a speciilor, (iv) Programul guvernamental neerlandez pentru ecologie eoliană offshore (WOZEP) și (v) digitalizarea monitorizării ecologice a Mării Nordului, inclusiv instalarea de senzori ecologici și
c)integrarea adecvată a conexiunii electrice offshore în locurile de debarcare terestre, inclusiv
(I) patru planuri de investiții zonale pentru a limita impactul negativ local al locurilor de debarcare a energiei eoliene asupra zonelor în cauză și (ii) un pachet de impulsuri ecologice pentru zona Mării Wadden și compensații pentru salinizarea terenurilor agricole.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, cererea (procedurile) de ofertare și contractul (contractele) semnate pentru cele trei noi remorchere de intervenție în situații de urgență conțin următoarele criterii obligatorii de eligibilitate care sunt verificate de autoritatea de punere în aplicare:
a)Se asigură că navele sprijinite în cadrul MRR utilizează exclusiv metanol verde care respectă Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și actele de punere în aplicare și actele delegate conexe.
b)Hidrogenul verde utilizat pentru producția de metanol verde respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen (rezultând 3 t CO2eq/tH2).
c)Metanolul verde trebuie să realizeze reduceri de emisii de cel puțin 70 % în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și cu actele de punere în aplicare și actele delegate conexe.
d)Cel puțin 90 % din consumul de energie al navelor pe durata lor de viață trebuie să fie electric, iar consumul de energie rămas trebuie fie (i) să provină din metanol verde [care respectă condițiile pentru metanol verde stabilite mai sus la litera (c)] produse prin utilizarea hidrogenului verde produs prin electroliza apei și a energiei din surse regenerabile [care respectă condițiile pentru hidrogenul verde stabilite mai sus la litera (b)] și CO2 din: 1) captarea directă a aerului, 2) CO2 rezidual al activităților industriale, 3) deșeuri nereciclabile (carbon reciclat), cu excepția proceselor de incinerare și/sau 4) fermentarea ierbii cosite (sau a altor deșeuri biodegradabile, în cazul în care iarba cosită nu este disponibilă suficient; toate tipurile de „alte deșeuri biodegradabile” utilizate pentru producția de metanol verde trebuie să respecte și să fie derivate din reziduurile și/sau deșeurile din categoriile de materii prime care sunt incluse în anexa IX partea A la RED II; sau (ii) să se bazeze pe cea mai bună tehnologie disponibilă în acest sector. Alegerea între (i) și (ii) depinde de obținerea celui mai mic impact posibil asupra mediului în acest sector.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C1.1 I2: Energia verde a hidrogenului
Această investiție urmărește să accelereze și să extindă dezvoltarea unui ecosistem al hidrogenului verde în Țările de Jos.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)construirea a cel puțin două instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde pentru a demonstra fezabilitatea electrolizei pe scară largă și a implementării hidrogenului verde;
b)cel puțin trei proiecte de cercetare axate pe producția, stocarea, transportul sau utilizarea hidrogenului verde; și
c)elaborarea unei agende privind capitalul uman cu acțiuni de creștere a ofertei de competențe în domeniul hidrogenului verde prin înființarea a cel puțin cinci comunități regionale de învățare, materiale de curs și evenimente sau centre pentru facilitarea schimburilor între întreprinderi și instituțiile de învățământ sau de cercetare.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, acțiunile din cadrul acestei investiții sprijină numai producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului, pe baza electrolizei care utilizează surse regenerabile de energie în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) sau a energiei electrice din rețea (aceasta din urmă necesitând o justificare a modului în care trebuie atinsă o capacitate sporită de producere a energiei din surse regenerabile la nivel național) sau activitățile pe bază de hidrogen care respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen (având ca rezultat emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață mai mici de 3 t CO2e/tH2) și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea prevăzută la articolul 25 alineatul (2) și în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.
Activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante sunt excluse1.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.
Investiția C1.1 I3: Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul „Servicii cu emisii zero” (ZES)
Această investiție vizează implementarea unui transport pe căi navigabile interioare complet electric, cu emisii zero. Investiția furnizează fonduri pentru finalizarea containerelor modulare de energie (MEC) cu o capacitate totală de 150 kWh, a 14 puncte de încărcare pentru nave și a navelor de navigație interioară complet electrice cu un tonaj total de 6161 TEU (unități echivalente cu douăzeci de picioare). MEC-urile sunt containere de energie interschimbabile pentru a fi încărcate cu energie electrică din surse regenerabile și adecvate pentru instalarea pe navele de navigație interioară noi și existente. Comandanții trebuie să poată schimba MEC-urile în oricare dintre cele 14 de locuri de încărcare. Aceste puncte de încărcare sunt echipate cu o rețea de „acces liber” care poate fi utilizată pentru a stabiliza rețeaua de energie electrică sau pentru a asigura o cerere locală și temporară de energie electrică.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, navele de navigație interioară sunt nave cu emisii zero, iar MEC-urile sunt încărcate cu energie electrică din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. Investiția C1.1 I4: Aviație în tranziție
Această investiție urmărește să facă sectorul aviației din Țările de Jos sustenabil, în vederea realizării, până în 2050, a unui sector aviatic neerlandez pe deplin neutru din punct de vedere climatic, prin eliminarea blocajelor legate de extinderea tehnologiilor de utilizare a hidrogenului ca purtător de energie în aeronave.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
1 în cazul în care activitatea sprijinită realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, se furnizează o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii sunt stabilite în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
a)proiectul final detaliat pentru un turboventilator cu combustie pe bază de hidrogen „H2-turboventilator Ombouw”, care trebuie să fie pentru unul dintre motoarele unui Fokker 100 cu camere de combustie adecvate pentru utilizarea hidrogenului lichid;
b)proiectarea detaliată finală a sistemului electric cu pile de combustie „Sistem de propulsie și de stocare a aeronavelor pe bază de hidrogen”, care asigură un sistem de propulsie electrică cu pilă de combustie cu hidrogen pentru a fi aplicat pe aeronave certificabile CS-23; și
c)înființarea unui grup de reflecție durabil în domeniul aviației („Flying Vision”) în care să fie reprezentate institutele neerlandeze de cercetare în domeniul aviației, companiile aeriene și aeroporturile, precum și producătorii internaționali de echipamente originale de aeronave.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, acțiunile din cadrul acestei investiții se limitează la faza de proiectare și nu sprijină testarea și utilizarea efectivă a turboventilatorului cu ardere de hidrogen „H2-turboventilator Ombouw” și a sistemului electric cu pilă de combustie „sistem de transmisie și stocare a hidrogenului” în aeronavele demonstrative.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. Investiția C1.2 I1: Programul „Natură”
Această investiție face parte din abordarea structurală a Țărilor de Jos în ceea ce privește azotul și vizează reducerea efectelor negative ale emisiilor de azot în Țările de Jos, care au afectat în special speciile și habitatele, și refacerea naturii vulnerabile. Investiția contribuie la obținerea unor condiții favorabile sau îmbunătățite de stare de conservare a speciilor și habitatelor în temeiul Directivei 2009/147 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările) și al Directivei 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele) prin punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în zonele Natura 2000 sau în jurul acestora:
a)îmbunătățirea calității naturii;
b)acțiuni hidrologice;
c)conservarea și optimizarea amenajării zonelor naturale;
d)zone de tranziție, inclusiv legătura dintre zone; și
e)alte acțiuni, cum ar fi zonarea recreativă sau controlul speciilor invazive
În plus, provinciile pun în aplicare acțiuni de împădurire pentru a compensa pierderea de păduri în zonele desemnate.
În cadrul investiției, se elaborează planuri de punere în aplicare pentru fiecare dintre cele 12 provincii. Administrațiile provinciilor primesc resursele financiare necesare pentru a realiza acțiunile de refacere a naturii. Investiția contribuie la realizarea condițiilor pentru o stare de conservare favorabilă sau îmbunătățită a speciilor și habitatelor în temeiul Directivei privind păsările și al Directivei privind habitatele. Cele 12 planuri de implementare sunt evaluate și adoptate de Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor. Acțiunile vor îmbunătăți calitatea unui total de 101 924 de hectare de natură în interiorul și în jurul siturilor Natura 2000.
Organizațiile de gestionare a terenurilor pun în aplicare acțiuni de îmbunătățire a calității naturii în zonele Natura 2000 și în jurul acestora. Cel puțin 49 410 000 EUR se angajează de Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland, RvO), în numele Ministerului Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, organizațiilor de gestionare a terenurilor pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni.
Direcția Generală Lucrări Publice și Gestionarea Apelor (Rijkswaterstaat) pune în aplicare trei tipuri de acțiuni pentru îmbunătățirea naturii fluviale și a gestionării drumurilor:
a)asigurarea unei gestionări mai durabile a apei;
b)luarea de măsuri hidrologice și alte acțiuni de planificare; și
c)reproiectarea sau îmbunătățirea calității vârfurilor de infrastructură.
Cel puțin 29 610 000 EUR se angajează de către Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor la Direcția Generală Lucrări Publice și Gestionarea Apelor (Rijkswaterstaat) pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni.
Cel puțin 18 800 000 EUR se angajează de către Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor pentru a sprijini activitățile care vizează în principal dezvoltarea cunoștințelor privind refacerea naturii (inclusiv îmbunătățirea Rețelei de cunoștințe privind redresarea și gestionarea naturii, OBN), comunicarea și gestionarea părților interesate, precum și ajustarea monitorizării existente a naturii pentru a permite evaluarea acțiunilor din cadrul acestei investiții, având ca rezultat următoarele:
a)prima versiune îmbunătățită a sistemului de monitorizare a naturii este operațională;
b)se publică cel puțin trei rapoarte privind îmbunătățirea calității naturii în habitatele sensibile la azot; și
c)se elaborează o strategie de comunicare.
Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului). În cazul în care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului, se pun în aplicare măsurile de atenuare necesare pentru protecția mediului. Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile patrimoniului mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), se efectuează o evaluare corespunzătoare în conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE, după caz, și, pe baza concluziilor acesteia, se pun în aplicare acțiunile de atenuare necesare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C1.2 I2: Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci
Obiectivul acestei investiții este de a reduce pe termen scurt cantitatea de emisii de amoniac și de mirosuri neplăcute în zonele în care concentrația fermelor de porcine este ridicată, precum și depunerile de azot în siturile Natura 2000. Granturile se acordă pentru a sprijini crescătorii de porci să pună capăt în mod permanent și irevocabil fermelor lor de porci, în mod voluntar, prin:
a)renunțarea permanentă la drepturile lor de creștere a porcilor; și
b)obligația beneficiarilor granturilor de a-și demola capacitatea de producție, inclusiv grajdurile, pivnițele pentru gunoi de grajd, silozurile de gunoi de grajd și silozurile pentru furaje.
Crescătorii de porci primesc compensații pentru restituirea drepturilor lor de creștere a porcilor, precum și pentru pierderea valorii activelor productive. Prin reducerea efectivelor de porcine din Țările de Jos cu cel puțin 6 % la nivel național comparativ cu 2019, investiția va reduce mirosul neplăcut care poate fi atribuit gunoiului de grajd și emisiile de azot în siturile Natura 2000. Se acordă compensații pentru închiderea a 275 ferme de porci, care se estimează că va reduce emisiile de amoniac cu aproximativ 900 000 kg față de 2019.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2023.
1.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
1
|
C1.1 R1-1
Reforma impozitării energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor de impozitare a energiei
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației care modifică tarifele de impozitare a energiei după cum urmează:
a)
Se majorează tariful din prima bandă pentru utilizarea gazelor și se reduce tariful din prima bandă pentru utilizarea energiei electrice. Rata tarifului din prima bandă pentru gaze se majorează cu cel puțin 2.5 cenți/m³ în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această creștere se ridică cel puțin la
3.5 cenți/m³ în termeni reali în 2026. Prima bandă tarifară pentru energia electrică se reduce cu cel puțin 2.5 cenți/kWh în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această scădere va crește la cel puțin 3.5 cenți/kWh în termeni reali în 2026.
b)Tarifele pentru utilizarea energiei electrice în a doua și a treia tranșă se reduc în 2024 comparativ cu 2 023 în termeni reali.
c)Structura tarifelor la energie trebuie să devină mai puțin degresivă prin creșterea ratelor atât pentru cele mai mari tranșe de consum de gaze, cât și pentru cele mai mari consum de energie electrică.
d)Suma forfetară anuală a reducerii impozitului pe energie pentru consumatorii de energie electrică se stabilește la cel puțin 49 327 EUR per racordare de energie electrică în 2023.
|
|
2
|
C1.1 R1-2
Reforma impozitării energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de adaptare a elementelor structurale ale
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Intrarea în vigoare a unei legi care conține următoarele modificări:
a)Schema de scutire și rambursare a taxei pe energie (pe gaze naturale și electricitate) pentru
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
taxe pe energie
|
|
|
|
|
|
|
procesele metalurgice și minerale se elimină.
b)Scutirea de taxa pe energie pentru consumul de gaze naturale în producția de energie electrică se limitează la gazele naturale utilizate pentru producerea de energie electrică furnizată în rețea.
c)Se elimină cota redusă a taxei pe energie pentru horticultura cu efect de seră.
|
|
3
|
C1.1 R2-1
Introducerea și înăsprirea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de introducere a taxei industriale pe CO2
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2021
|
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei taxe naționale pe emisiile de CO2 pentru industrie. Taxa funcționează ca un prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă.
|
|
4
|
C1.1 R2-2
Introducerea și înăsprirea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de înăsprire a taxei industriale pe CO2
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a legislației care majorează taxa industrială pe CO2 de la 30 EUR pe tonă în 2021 la EUR
50.10 per tonă în 2023 și apoi treptat până la EUR
82.80 pe tonă în 2026, precum și intrarea în vigoare a legislației care reduce treptat cantitatea de emisii de CO2 scutite de taxa industrială pe CO2, ceea ce va duce la o reducere preconizată cu 2.4 milioane de tone a emisiilor de CO2 scutite în 2026.
|
|
5
|
C1.1 R3-1
Majorarea taxei pe călătoriile aeriene (ATT)
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii aerieni care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos. Taxa este de cel puțin trei ori mai mare decât cea din 2022 (7,94 EUR per plecare per pasager în 2022).
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
6
|
C1.1 R4-1
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de eliminare treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete (BPM) pentru camionetele comerciale
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Intrarea în vigoare a legii elimină treptat scutirea de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete („Belasting van Personenauto’en Motorrijwielen”, BPM) pentru camionetele antreprenorilor alimentate cu combustibili fosili, astfel cum sunt definite la articolul 7 din Legea privind TVA (Wet op de omzetbelasting 1968).
|
|
7
|
C1.1 R4-2
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Publicarea în Monitorul Oficial a unei legi de modificare a taxei auto existente pentru autoturisme și camionete
|
Publicarea în Jurnalul Oficial
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete, de la greutatea autoturismului sau a camionetei la numărul de kilometri parcurși. Legea poate include dispoziții care intră în vigoare cel târziu în 2030. Legea include dispoziții care atribuie responsabilități și competențe organismelor de punere în aplicare relevante, care intră în vigoare și se aplică de la publicare. Legea stabilește specificațiile tipului de sistem de tarifare și definește modul de structurare a tarifului și modul în care se determină înregistrarea numărului de kilometri parcurși.
|
|
8
|
C1.1 R4-3
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Scrisoare adresată Parlamentului privind stadiul punerii în aplicare a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete
|
Scrisoare adresată Parlamentului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
O scrisoare din partea guvernului către parlament detaliază acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a legii de modificare a bazei de impozitare pentru autoturisme și camionete, de la greutatea autoturismului sau a camionetei la numărul de kilometri parcurși. Scrisoarea descrie următoarele etape de punere în aplicare în ceea ce privește (a) sistemul de taxare, (b) structura tarifară și (c) înregistrarea numărului de kilometri parcurși pentru a asigura operaționalizarea în conformitate cu legea de modificare a taxei existente pe autoturisme și camionete.
|
|
9
|
C1.1 R5-1
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare
energiei
|
Dispoziție legală
prevederea înscrierii sale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Intrarea în vigoare a Legii energiei care integrează
Legea actuală privind gazele naturale și Legea actuală privind energia electrică
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
Legea energiei
|
|
Legea
|
în vigoare
|
|
|
|
|
|
într-un singur cadru juridic și având următoarele caracteristici:
a)îmbunătățirea sistemului de colectare, stocare și schimb de date privind gazele și energia electrică;
b)revizuirea temeiului juridic pentru intervenția guvernului provincial sau central în proiectele de infrastructură energetică pentru a optimiza acordarea autorizațiilor și punerea în aplicare a proiectelor de interes național – Energieprojecten van Nationale Belang (prin intermediul sistemului național de coordonare – Rijkscoördinatieregeling, RCR)
c)actualizarea cadrului de reglementare al operatorilor de sisteme de transport și al operatorilor de sisteme de distribuție;
d)să reglementeze posibilitățile utilizatorilor de energie electrică de a deveni actori activi pe piața energiei, permițând (a) contractarea mai multor operatori printr-o singură conexiune, (b) vânzarea de energie electrică autoprodusă, prin agregare sau nu, și (c) monetizarea flexibilității utilizatorilor finali în ceea ce privește cererea reală prin agregare; și
e)îmbunătățirea protecției consumatorilor finali.
|
|
10
|
C1.1 I1-1
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (e) semnat (e) pentru achiziționarea de noi puncte de încărcare pe mare și în chei
|
Contract (contracte) semnat (e) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de încărcare pe mare și pentru achiziționarea a cinci noi puncte de încărcare în chei.
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare electrică pe mare pentru navele electrice (inclusiv navele hibride); și semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a cinci noi puncte de reîncărcare cu energie electrică pentru nave electrice (inclusiv nave hibride) în chei.
|
|
11
|
C1.1 I1-2
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim —
Publicarea
|
Ofertă (oferte) publicată (publicate) pentru achiziționarea de
trei situații de urgență
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Publicarea licitației (licitațiilor) pentru achiziționarea a trei noi remorchere de intervenție în situații de urgență care urmează să fie utilizate pentru
asigurarea siguranței transportului maritim în și în jurul energiei eoliene offshore
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
Energie eoliană offshore
|
|
licitație (licitații) pentru achiziționarea de remorchere de intervenție în situații de urgență
|
remorchere de răspuns
|
|
|
|
|
|
ferme. Caietul de sarcini conține criterii de eligibilitate obligatorii care trebuie verificate de autoritatea de punere în aplicare pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, astfel cum se prevede în descrierea investiției.
|
|
12
|
C1.1 I1-3
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (e) semnat (e) pentru achiziționarea de remorchere de intervenție în situații de urgență
|
Contract (contracte) semnat (e) pentru achiziționarea a trei remorchere de intervenție în situații de urgență
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Semnarea contractului (contractelor) pentru achiziționarea a trei noi remorchere de intervenție în situații de urgență care să fie utilizate pentru a asigura siguranța navigației în parcurile eoliene offshore și în jurul acestora. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, contractul (contractele) trebuie să conțină specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
|
|
13
|
C1.1 I1-4
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a protecției speciilor
|
Contracte semnate sau acorduri de grant pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a protecției speciilor
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru dezvoltarea unor acțiuni de consolidare a naturii și de protecție a speciilor:
a)cel puțin șase planuri de protecție a speciilor sau planuri de consolidare a naturii;
b)cel puțin patru studii de cercetare de monitorizare pentru îmbunătățirea în continuare a planurilor de protecție a speciilor și/sau a planurilor de îmbunătățire a naturii, precum și pentru stabilirea unei cartografieri de bază;
c)cel puțin trei proiecte (pilot) pentru acțiunile de testare identificate în planurile de protecție a speciilor și/sau în planurile de îmbunătățire a naturii și/sau studiile de cercetare ulterioare.
Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a următoarelor acțiuni de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor:
a)cel puțin două sanctuare pentru păsări;
b)cel puțin cinci acțiuni de protecție a speciilor la scară mică;
c)acțiuni de refacere a naturii sau de îmbunătățire a naturii
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
în cel puțin trei parcuri eoliene offshore.
|
|
14
|
C1.1 I1-5
Energie eoliană offshore
|
Țintă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Proiecte care contribuie la îmbunătățirea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000 și în zonele protejate din jurul acestora în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD)
|
|
Numărul de proiecte pentru care au fost semnate contracte
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Contracte semnate pentru cel puțin patru proiecte care contribuie la îmbunătățirea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000, în zonele din jurul zonelor Natura 2000 și în zonele protejate în temeiul Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” – Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”). Aceste patru proiecte iau măsuri care vizează unul sau mai multe dintre obiectivele de conservare raportate în planurile de gestionare ale acestor zone protejate.
|
|
15
|
C1.1 I1-6
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Programul ecologic pentru energia eoliană offshore (WOZEP)
|
Cercetare în cadrul Programului ecologic pentru energia eoliană offshore: publicarea raportului de sinteză
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Proiectele de cercetare sunt avansate în mod substanțial în următoarele domenii de cercetare:
a)colectarea de date și modelarea efectelor proiectelor eoliene offshore și ale turbinelor eoliene asupra păsărilor și liliecilor;
b)efectele dezvoltării energiei eoliene offshore (faza de construcție și faza de exploatare) asupra mamiferelor marine;
c)efectele dezvoltării energiei eoliene offshore asupra ecosistemului Mării Nordului, inclusiv disponibilitatea alimentelor și adecvarea habitatului pentru speciile protejate de păsări, lilieci și mamifere marine; și
d)evaluări ale impactului cumulativ pentru a calcula
efectele parcurilor eoliene planificate și existente asupra
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
specii protejate.
Se prezintă un rezumat al proiectelor de cercetare sub forma unui raport; aceasta se bazează pe rezultatele disponibile ale proiectelor enumerate mai sus.
|
|
16
|
C1.1 I1-7
Energie eoliană offshore
|
Țintă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Digitalizarea stațiilor de monitorizare a Mării Nordului
|
|
Numărul de stații de monitorizare instalate și operaționale
|
0
|
12
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Trebuie instalate și operaționale cel puțin două stații statice de monitorizare și cel puțin 10 stații mobile de monitorizare.
|
|
17
|
C1.1 I1-8
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare de pe uscat – Acorduri de guvernanță pentru planurile de investiții zonale
|
Acorduri de guvernanță semnate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Se semnează un acord de guvernanță între Ministerul Economiei și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu puncte de debarcare a energiei eoliene offshore (Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin cel puțin:
a)Drepturile și responsabilitățile părților și ale părților interesate implicate în sistemul de guvernanță pentru gestionarea investițiilor în regiunile cu puncte de debarcare a energiei eoliene offshore;
b)Specificarea infrastructurii necesare pentru energia verde și a consecințelor acesteia pentru fiecare regiune;
c)Suma alocată regiunii pentru acțiuni de atenuare a impactului negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului de viață din regiune;
d)Tipul de măsuri de atenuare avute în vedere; și
e)O specificație privind finalizarea unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului). În cazul în care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului, se pun în aplicare măsurile de atenuare necesare pentru protecția mediului. Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile patrimoniului mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), se efectuează o evaluare corespunzătoare în conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE, după caz, și, pe baza concluziilor acesteia, se pun în aplicare acțiunile de atenuare necesare.
|
|
18
|
C1.1 I1-9
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare de pe uscat – Acorduri administrative pentru planuri de investiții zonale
|
Acorduri administrative semnate
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se semnează acorduri administrative între Ministerul Economiei și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu puncte de debarcare a energiei eoliene offshore (Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin pachete de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în regiuni pentru a atenua impactul negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului fizic de viață și angajamentul de finanțare aferent. Toate acordurile administrative luate împreună includ cel puțin următoarele acțiuni:
a)Protecția împotriva sunetului pentru stațiile de înaltă tensiune
b)Spații verzi și/sau de agrement, cum ar fi pădurile sau parcurile
c)Îmbunătățirea infrastructurii locale de mobilitate, cum ar fi mersul cu bicicleta sau traseele de mers pe jos
d)Centre de informare publică pentru tranziția energetică.
Cel puțin 200 000 000 EUR se angajează de către
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ministerul Economiei și Politicii Climatice pentru toate acțiunile întreprinse împreună.
|
|
19
|
C1.1 I1-10
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Conexiune electrică offshore la locurile de debarcare de pe uscat – Pachetul de imersie ecologică Wadden Sea
|
Decizia (deciziile) privind pachetul privind impulsul ecologic „Marea Wadden” a fost adoptată (adoptate)
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Decizia (deciziile) privind pachetul de imunizare ecologică pentru Marea Wadden este (sunt) adoptată (adoptate) de Consiliul de politică pentru regiunea Mării Wadden, formată din reprezentanți ai guvernelor naționale și regionale. Pachetul de imunizare ecologică „Wadden Sea” acoperă acțiuni care sprijină:
a)Punerea în aplicare a etapei II a Planului de acțiune privind păsările reproducătoare2;
b)Punerea în aplicare a planului de gestionare integrată al Autorității de gestionare a Mării Wadden3, care sprijină biodiversitatea subacvatică, cum ar fi refacerea algelor marine din jurul structurilor dure fabricate de om sub malurile de apă și de midii, monitorizarea, consolidarea mlaștinilor sărăturate și supravegherea și punerea în aplicare;
c)Refacerea naturii în zonele de confluență a apei de mare cu apă dulce; și
d)Cercetare privind efectele cumulative ale presiunilor umane în Marea Wadden și efectele ecologice ale schimbărilor climatice.
Decizia (deciziile) include (includ), de asemenea, angajamentul de finanțare corespunzător acestor acțiuni.
Cel puțin 17 000 000 EUR se angajează de către Ministerul Economiei și Politicii Climatice pentru
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
toate acțiunile.
|
|
20
|
C1.1 I1-11
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Conexiune electrică offshore la locurile de debarcare terestre – Compensarea și atenuarea salinizării terenurilor agricole
|
Decizia (deciziile) adoptată (adoptate) de Consiliul de politică al regiunii maritime Wadden
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Consiliul de politică pentru regiunea Mării Wadden decide cu privire la acțiunile de compensare și atenuare a salinizării terenurilor agricole. Cel puțin EUR
4 875 000 este angajat de Ministerul Economiei și Politicii Climatice pentru toate acțiunile.
|
|
21
|
C1.1 I2-1
Energia verde a hidrogenului
|
Etapă
|
Publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde
|
Adoptarea și publicarea Agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Adoptarea de către guvern și publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde. Această agendă stabilește un plan de acțiune pentru înființarea a cel puțin 5 de comunități regionale de învățare, materiale de curs și evenimente sau centre pentru a facilita schimburile între întreprinderi și instituțiile de învățământ sau de cercetare.
|
|
22
|
C1.1 I2-2
Energia verde a hidrogenului
|
Țintă
|
Acorduri de grant semnate pentru instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde
|
|
Numărul de acorduri de grant semnate
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Semnarea de acorduri de grant pentru construirea a cel puțin două instalații demonstrative pentru tehnologii inovatoare pe bază de hidrogen verde, pentru a demonstra fezabilitatea electrolizei la scară largă și a implementării hidrogenului. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, acordurile de grant conțin specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
|
|
23
|
C1.1 I2-3
Energia verde a hidrogenului
|
Țintă
|
Acorduri de grant semnate pentru proiecte de cercetare privind hidrogenul verde
|
|
Numărul de acorduri de grant semnate
|
0
|
3
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Semnarea de acorduri de grant pentru cel puțin trei proiecte de cercetare axate pe producția, stocarea, transportul sau utilizarea hidrogenului verde. Pentru a asigura conformitatea cu principiul DNSH, acordurile de grant conțin specificațiile prevăzute în descrierea investiției.
|
|
24
|
C1.1 I3-1
Interioară
|
Țintă
|
Kilowați-oră
(kWh) de energie electrică
|
|
kWh
|
0
|
150
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Containere modulare de energie (MEC) cu un total
o capacitate de cel puțin 150 kWh trebuie să fie operațională cu stațiile de andocare. MEC-urile sunt:
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
tranziția energetică a căilor navigabile, proiectul ZES
|
|
furnizate de containere de energie modulare operaționale
|
|
|
|
|
|
|
containere de energie interschimbabile care urmează să fie încărcate cu energie electrică din surse regenerabile compatibilă cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și adecvate pentru instalarea pe navele de navigație interioară noi și existente.
|
|
25
|
C1.1 I3-2
Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES
|
Țintă
|
Numărul de locuri de încărcare operaționale
|
|
Numărul de locuri de încărcare operaționale
|
0
|
14
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
14 locurile de încărcare pentru nave trebuie să fie operaționale. Punctele de încărcare sunt utilizate pentru încărcarea containerelor modulare de energie. Comandanții trebuie să poată schimba MEC-urile în oricare dintre cele 14 de locuri de încărcare. Aceste puncte de încărcare sunt echipate cu o rețea de „acces liber” care poate fi utilizată pentru a stabiliza rețeaua de energie electrică sau pentru a asigura o cerere locală și temporară de energie electrică.
|
|
26
|
C1.1 I3-3
Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES
|
Țintă
|
Tonajul total al navelor transformate în emisii zero
|
|
Tonajul total măsurat în unități echivalente cu 20 de picioare (TEU)
|
0
|
6161
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Navele cu un tonaj care însumează cel puțin 6161 TUE se transformă în nave de navigație interioară cu emisii zero, complet electrice, care utilizează propulsie electrică.
|
|
27
|
C1.1 I4-1
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Proiectarea detaliată a turboventilatorului cu combustie pe bază de hidrogen
|
Proiectarea detaliată finală a unui turboventilator cu combustie pe bază de hidrogen finalizat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se finalizează proiectarea detaliată finală a unui turboventilator cu combustie pe bază de hidrogen „H2-turboventilator Ombouw”. Proiectarea detaliată finală trebuie să fie pentru unul dintre motoarele unui Fokker 100 cu camere de combustie adecvate pentru utilizarea hidrogenului lichid.
Proiectul final detaliat oferă o înțelegere detaliată a:
a)arhitectura preconizată a sistemului de aeronave;
b)caracteristicile modificării motorului turboventilator;
c)caracteristicile subsistemelor de stocare și distribuție a hidrogenului; și
d)caracteristicile controlului asociat
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
sisteme
|
|
28
|
C1.1 I4-2
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Proiectarea detaliată a propulsiei electrice cu pilă de combustie cu hidrogen
|
Proiectarea detaliată finală a sistemului electric de propulsie cu pilă de combustie cu hidrogen finalizat
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se finalizează proiectarea detaliată finală a sistemului de propulsie electrică cu pilă de combustie „Echipament motopropulsor și sistem de stocare a aeronavelor pe bază de hidrogen”. Proiectul detaliat final trebuie să asigure un sistem de propulsie electrică cu pilă de combustie cu hidrogen pentru aplicarea pe aeronave certificabile CS-23.
Proiectul final detaliat oferă o înțelegere detaliată a:
a)arhitectura preconizată a sistemului de aeronave;
b)caracteristicile grupului motopropulsor hidrogen-electric, inclusiv componentele critice, cum ar fi pila de combustie și motorul electric;
c)caracteristicile subsistemelor de stocare și distribuție a hidrogenului; și
d)caracteristicile sistemelor de control asociate.
|
|
29
|
C1.1 I4-3
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Grup de reflecție „Viziune zburătoare” operațional
|
Grupul de reflecție „Viziunea zburătoare” operațional și prima foaie de parcurs publicată
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Industria aviatică este de părere că „Flying Vision” trebuie să fie operațional, după cum o demonstrează publicarea primei sale foi de parcurs tehnologice către o aviație neutră din punct de vedere climatic. Această foaie de parcurs definește:
a)potențiale soluții pe termen lung la provocări legate de zborurile neutre din punct de vedere climatic; și
b)necesitățile în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică la nivelul întregului sector.
|
|
30
|
C1.2 I1-1
|
Țintă
|
Calitate
îmbunătățire
|
|
Numărul de
hectare
|
0
|
101 924
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Provinciile pun în aplicare cinci tipuri de calitate
acțiuni de îmbunătățire în cadrul și în jurul rețelei Natura 2000
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
Programul „Natură”
|
|
acțiuni puse în aplicare în zonele Natura 2000 și în jurul acestora
|
|
îmbunătățit
|
|
|
|
|
suprafețe:
a)îmbunătățirea calității naturii;
b)acțiuni hidrologice;
c)conservarea și optimizarea amenajării zonelor naturale;
d)zone de tranziție, inclusiv legătura dintre zone;
e)alte acțiuni, cum ar fi zonarea recreativă sau controlul speciilor invazive.
În plus, provinciile pun în aplicare acțiuni de împădurire pentru a compensa pierderea de păduri în zonele desemnate.
Acțiunile îmbunătățesc calitatea unui total de cel puțin 101 924 hectare de natură. Diferitele acțiuni puse în aplicare în aceeași zonă pot contribui cumulativ la obiectivul de îmbunătățire cu cel puțin 101 924 hectare.
|
|
31
|
C1.2 I1-2
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Refacerea accelerată a naturii de către organizațiile de gestionare a terenurilor
|
|
Sumă (EUR)
|
0
|
49 410 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Organizațiile de gestionare a terenurilor pun în aplicare acțiuni de îmbunătățire a calității naturii în zonele Natura 2000 și în jurul acestora. Cel puțin 49 410 000 EUR se angajează de Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland), în numele Ministerului Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, în favoarea organizațiilor de gestionare a terenurilor pentru a pune în aplicare aceste acțiuni.
|
|
32
|
C1.2 I1-3
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității naturii râurilor și a gestionării drumurilor
|
|
Sumă (EUR)
|
0
|
29 610 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Direcția Generală Lucrări Publice și Gestionarea Apelor (Rijkswaterstaat) pune în aplicare trei tipuri de acțiuni pentru îmbunătățirea naturii fluviale și a gestionării drumurilor:
a)Asigurarea unei gestionări mai durabile a apei;
b)Luarea de măsuri hidrologice și alte acțiuni de planificare;
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C)
Reproiectarea sau îmbunătățirea calității vârfurilor de infrastructură.
Cel puțin 29 610 000 EUR se angajează de către Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor la Direcția Generală Lucrări Publice și Gestionarea Apelor (Rijkswaterstaat) pentru punerea în aplicare a acestor acțiuni.
|
|
33
|
C1.2 I1-4
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Acțiuni care contribuie la monitorizarea și dezvoltarea unei baze de cunoștințe pentru programul „Natură”
|
|
Sumă (EUR)
|
0
|
18 800 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin 18 800 000 EUR se angajează de către Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor pentru a sprijini activitățile care vizează în principal dezvoltarea cunoștințelor privind refacerea naturii (inclusiv îmbunătățirea Rețelei de cunoștințe privind redresarea și gestionarea naturii, OBN), comunicarea și gestionarea părților interesate, precum și ajustarea monitorizării existente a naturii pentru a permite evaluarea acțiunilor din cadrul acestei investiții, având ca rezultat:
a)Prima versiune îmbunătățită a sistemului de monitorizare a naturii este operațională;
b)Se publică cel puțin trei rapoarte pentru îmbunătățirea calității naturii în habitatele sensibile la azot; și
c)Se elaborează o strategie de comunicare.
|
|
34
|
C1.2 I2-1
Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci
|
Țintă
|
Numărul de locuri de creștere a porcilor care au încetat
|
|
Numărul de locuri de creștere a porcilor care au încetat
|
0
|
275
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Se acordă compensații pentru închiderea a 275 ferme de porci, ceea ce reduce populația de porcine cu cel puțin 6 % la nivel național comparativ cu 2019. Ca urmare a închiderii celor 275 de arii de reproducere a porcilor, se estimează că emisiile de amoniac vor fi reduse cu aproximativ 900 000 kg față de 2019.
|
B.COMPONENTA 2: ACCELERAREA TRANSFORMĂRII DIGITALE
Această componentă a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos urmărește să accelereze tranziția digitală a economiei neerlandeze. Componenta include un pachet de nouă investiții și o reformă cu obiectivul (i) de a promova dezvoltarea de tehnologii inovatoare și de competențe digitale, (ii) de a adapta mobilitatea la exigențele viitorului și (iii) de a accelera digitalizarea administrației centrale neerlandeze.
Componenta urmărește să contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să concentreze investițiile pe tranziția digitală (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și să reducă blocajele din sectorul transporturilor (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
2.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C2.1 I1: Delta cuantică NL
Acest program de investiții vizează (i) accelerarea dezvoltării aplicațiilor tehnologiei cuantice, (ii) dezvoltarea, atragerea și păstrarea talentelor și (iii) stimularea dezvoltării și înființării de noi întreprinderi în domeniul tehnologiei cuantice în Țările de Jos.
Investiția vizează investițiile în cercetarea și dezvoltarea calculatoarelor cuantice, a rețelelor cuantice și a senzorilor cuantici și oferă sprijin financiar pentru prima și a doua etapă a planului de acțiune publicat de Quantum Delta NL. Finalizarea acestor două etape implică cel puțin:
a)dezvoltarea unei instalații de pre-sămânță pentru întreprinderile nou-înființate;
b)dezvoltarea unei rețele de comunicare în domeniul cercetării și dezvoltării (C &D) în domeniul
tehnologia cuantică („rețeaua cuantică de cercetare și dezvoltare a NL”);
c)investiții într-o Cleanroom Nanolab; și
d)acordarea de burse de doctorat în domeniul tehnologiei cuantice.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri exclud din eligibilitate dezvoltarea de soluții, procese, tehnologii și instalații legate de următoarea listă de activități și active: (I) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval4; (II) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante5; (III) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoarele6 și stațiile de tratare mecano-biologică7; și
4 Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție, care utilizează gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
5 În cazul în care activitatea sprijinită realizează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, se furnizează o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
6 Această excludere nu se aplică acțiunilor din cadrul acestei măsuri în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează creșterea eficienței energetice, captarea gazelor de eșapament pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
7 Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecano-biologică existente, în cazul
(IV)activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, acești termeni de referință impun selectarea numai a activităților care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C2.1 I2: Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și exploata potențialul inteligenței artificiale (IA) pentru economia și societatea neerlandeză. Investiția urmărește să abordeze blocajele care limitează aplicarea pe scară largă a soluțiilor de IA, cum ar fi viteza lentă a inovării, amploarea limitată a bazei de cunoștințe, oferta scăzută de formare în domeniul IA pe piața forței de muncă, implicarea limitată a societății în general și lipsa soluțiilor de schimb de date.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)dezvoltarea de metode de implementare a unor sisteme de IA de încredere și centrate pe factorul uman;
b)îmbunătățirea nivelului de cunoștințe în domeniul IA prin acordarea de burse pentru numirea candidaților la doctorat și a cercetătorilor postdoctorali în domeniul IA;
c)acordarea a patru granturi pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (C &D) pentru dezvoltarea de aplicații inovatoare în domeniul IA; și
d)realizarea a șase comunități de învățare în domeniul IA aplicate.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026. Investiția C2.1 I3: Impulsul educației digitale
Obiectivul acestui program de investiții este de a exploata în continuare oportunitățile digitalizării pentru învățământul profesional și superior și de a îmbunătăți competențele digitale ale elevilor și ale cadrelor didactice. Investiția vizează reunirea instituțiilor de învățământ profesional și superior din Țările de Jos pentru a realiza o infrastructură sectorială standardizată, sigură și fiabilă în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și o infrastructură sectorială a cunoștințelor.
Investiția oferă sprijin financiar pentru dezvoltarea:
a)un mecanism național de bază pentru schimbul de materiale didactice digitale;
b)centre de predare și învățare care pot oferi sprijin studenților, profesorilor și cercetătorilor în ceea ce privește materialele didactice digitale; și
c)un sistem de stocare și de accesare în condiții de siguranță a datelor elevilor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. Investiția C2.1 I4: Logistica infrastructurii digitale
Acest program de investiții urmărește să accelereze și să faciliteze digitalizarea sectorului logistic.
prin crearea unei infrastructuri de date organizate fiabile și descentralizate pentru schimbul de date logistice sensibile din punct de vedere comercial între operatorii din lanțul de aprovizionare din sectorul logistic.
Programul oferă sprijin pentru investiții pentru:
a)dezvoltarea unei infrastructuri de date de bază pentru Țările de Jos. Infrastructura de date de bază este definită ca un set de principii și acorduri care permit părților participante să dezvolte în comun o rețea IT specifică.
în care acțiunile din cadrul acestei măsuri au ca scop creșterea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compost biodeșeuri și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității instalațiilor de prelucrare a deșeurilor sau în cazul unei prelungiri a duratei de viață a instalațiilor pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
Infrastructura de date de bază respectă în proporție de cel puțin 80 % cerințele minime ale arhitecturii de referință definite de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor;
b)elaborarea unui pachet de lucru privind pregătirea digitală pentru a spori gradul de pregătire digitală a sectorului logistic olandez; și
c)finalizarea a cel puțin patru laboratoare vii, și anume conectarea serviciilor lor de date la infrastructura de date de bază.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C2.2 I1: Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
Această investiție urmărește să contribuie la înlocuirea protecției feroviare analogice existente.
sistemul cu standardul digital european pentru protecția și controlul trenurilor, Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS).
Investiția oferă sprijin financiar pentru următoarele proiecte:
a)Studiu de planificare pentru tronsonul de cale ferată Kijfhoek-frontiera cu Belgia: dezvoltarea unui design de trafic feroviar (Rail Verkeers Technisch Ontwerp, RVTO). Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de management al traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța feroviară și interoperabilitatea;
b)Studiu de planificare pentru tronsonul de cale ferată din nordul Țărilor de Jos: dezvoltarea unui sistem integrat funcțional și a proiectării traficului feroviar (RVTO). Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de management al traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța feroviară și interoperabilitatea și că a fost elaborată proiectarea funcțională a sistemului integrat aferent;
c)Proiectul de reînnoire a rețelei radio GSM-Rail: stațiile de transceiver de bază (piloni GSM-Rail) trebuie să poată funcționa în cadrul sistemului ERTMS;
d)Adaptarea aplicațiilor specifice de tehnologie a informației (IT) pentru implementarea ERTMS: sistemele logistice informatice din cadrul administratorului de infrastructură ProRail sunt adaptate, inclusiv rescrierea sau actualizarea aplicațiilor informatice relevante, astfel încât acestea să poată primi și prelucra informațiile corecte privind siguranța feroviară și securitatea interoperabilității [informații ERTMS/sistemul central de siguranță (CSS)] în urma implementării ERTMS; și
e)Sistemul central de siguranță ERTMS: CSS devine operațional pentru ERTMS pentru ProRail. Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția C2.2 I2: Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
Această investiție urmărește să consolideze tranziția către o mobilitate sigură, inteligentă și durabilă prin optimizarea utilizării rețelelor de infrastructură existente.
Investiția oferă sprijin financiar pentru următoarele acțiuni:
a)instalarea a cel puțin 450 de dispozitive inteligente de control al traficului, și anume dispozitive capabile să se conecteze digital cu utilizatorii drumurilor (Intelligente Verkeersregelfacilities);
b)introducerea serviciilor prioritare în materie de siguranță pentru utilizatorii drumurilor, prin care părțile contractante, și anume furnizorii de servicii de siguranță, furnizează utilizatorilor drumurilor mesaje digitale cu privire la situațiile periculoase de pe șosea;
c)dezvoltarea unei „infrastructuri digitale pentru o mobilitate rezilientă viitoare” (DITM) la nivel național, care să ofere baza pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem de mobilitate cooperativă, conectată și automatizată scalabilă (CCAM); și
d)dezvoltarea platformei punctelor de acces la datele privind mobilitatea națională (National Mobility Data Access Point – NTM), inclusiv publicarea online a 20 seturi de date privind mobilitatea.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C2.2 I3: Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
Această investiție urmărește să înlocuiască stațiile existente de la marginea drumului (WKS), și anume dispozitivele situate lângă benzile rutiere care pot comunica cu indicatoarele rutiere electronice, cu stații rutiere inteligente (iWKS) cu funcționalități sporite. Stațiile rutiere inteligente vizează reducerea congestionării și îmbunătățirea fluxului de trafic prin alerte mai rapide cu privire la incidente și blocaje în trafic, precum și o răspândire mai bună și mai rapidă a traficului rutier pe rute alternative. În plus, stațiile inteligente de la marginea drumului urmăresc să fie mai eficiente și mai durabile și să necesite mai puțină întreținere decât stațiile existente de la marginea drumului.
Investiția oferă sprijin financiar pentru instalarea a 1 906 iWKS. Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma C2.3 R1: Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
Obiectivul acestei reforme este de a revizui gestionarea informațiilor de către administrația publică pentru a îmbunătăți transparența și deschiderea acesteia, prin intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă (Wet open overheid, WOO). Legea privind guvernarea deschisă asigură o mai mare transparență a autorităților publice și semipublice, asigurându-se că informațiile din sectorul public pot fi găsite mai ușor, sunt compatibile și ușor de accesat în format digital de către cetățeni, presă și mass-media, deputați în parlament și personalul acestora.
Reforma include următoarele elemente:
a)intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă;
b)obligația organizațiilor guvernamentale centrale și a organismelor și agențiilor administrative autonome de a prezenta planuri de acțiune pentru îmbunătățirea accesibilității digitale a sistemelor de informații ale organizațiilor publice în vederea obținerii transparenței; și
c)conectarea organelor administrative la o infrastructură digitală întreținută de Ministerul de Interne și Relații ale Regatului, care oferă acces public la cel puțin 330 000 de documente.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026. Investiția C2.3 I1: Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
Această investiție face parte dintr-un set mai amplu de proiecte informatice care vizează reînnoirea infrastructurii de tehnologie a informației (IT) a Ministerului Apărării. Investiția urmărește să permită Ministerului Apărării să utilizeze sisteme fiabile, sigure, adaptate exigențelor viitorului și flexibile. Ca parte a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos, se pun în aplicare mai multe proiecte care nu sunt direct legate de operațiuni cu implicații militare sau de apărare, inclusiv securitatea informațiilor, centrele de apel și birourile de informare, precum și comunicarea securizată cu părțile terțe.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)elaborează acțiuni privind securitatea cibernetică, inclusiv (i) instituirea unui centru de operațiuni de securitate, (ii) introducerea unui sistem de identificare și de gestionare a accesului pentru cooperarea cu părți terțe, (iii) punerea în aplicare a unei soluții pentru schimbul de informații certificate și verificate cu un nivel scăzut de clasificare și de înaltă clasificare; și (iv) punerea în aplicare a unei soluții pentru controlul accesului digital la centrele de date;
b)să permită unui număr de cel puțin 500 de membri ai personalului civil al Ministerului Apărării să lucreze de la distanță printr-o rețea securizată care să ofere mijloace de comunicare (de exemplu, voce, video și chat), construind locuri de muncă virtuale față în față, creând spații de colaborare uniforme; și
c)modernizarea echipamentelor de rețea în locații fizice, creșterea lățimii de bandă a rețelei pentru a asigura o calitate suficientă a rețelei pentru aplicațiile utilizate de personalul civil al Ministerului Apărării și migrarea aplicațiilor back-end către noi infrastructuri de centre de date și platforme de găzduire.
d)îmbunătățirea în continuare a siguranței muncii la distanță pentru cel puțin 500 de membri ai personalului civil al Ministerului Apărării prin înființarea unui centru de contact reînnoit și accesul la aplicații de bază.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.
Investiția C2.3 I2: Digitalizarea lanțului justiției penale
Această investiție urmărește să îmbunătățească eficiența lanțului justiției penale prin înlocuirea documentelor din procesele existente cu mijloace digitale și prin asigurarea accesului permanent la informațiile relevante.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)dezvoltarea unui portal care să le permită cetățenilor să efectueze acte în cadrul procedurilor penale, inclusiv să depună rapoarte; și
b)îmbunătățirea sistemelor de tehnologie a informației (IT) existente în lanțul justiției penale pentru a permite tratarea digitală a cauzelor penale din categoria „Criminalitate frecventă” de către părțile interesate (și anume poliția, parchetul și sistemul judiciar) din lanțul justiției penale; și să ofere părților interesate acces la materiale video și audio legate de cazurile din categoria „Infracțiuni frecvente”.
Implicarea ramurii judiciare este asigurată pentru elaborarea și punerea în aplicare a acestei măsuri.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
2.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
35
|
C2.1 I1-1
Delta cuantică NL
|
Etapă
|
Configurația Delta cuantică NL
|
Sprijin acordat pentru Quantum Delta NL și publicarea unui plan de acțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Delta cuantică NL beneficiază de sprijin în cadrul Fondului național de creștere pentru a stimula informatica cuantică și colaborarea în rețea și pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea competențelor în domeniul cuantic. Delta cuantică NL publică un plan de acțiune detaliat, elaborat în etape.
Conformitatea cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) se asigură prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
|
|
36
|
C2.1 I1-2
Delta cuantică NL
|
Etapă
|
Delta cuantică NL
|
Finalizarea fazelor 1-2 ale planului de acțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Delta cuantică NL trebuie să fi îndeplinit integral primele două etape ale planului lor (cu excepția QCINed, care este finanțat de DEP), astfel cum a fost prezentat Fondului național de creștere. Aceste etape includ, cel puțin, crearea unei instalații de pre-inițiere pentru întreprinderile nou-înființate, dezvoltarea unei rețele Quantum NL de C &D, acordarea de burse doctorale în domeniul tehnologiei cuantice și investiții în Nanolab Cleanroom.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
37
|
C2.1 I2-1
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Acordarea burselor de burse
|
|
Număr
|
0
|
13
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Se acordă 13 burse pentru numirea candidaților la doctorat și a cercetătorilor postdoctorali în domeniul IA.
|
|
38
|
C2.1 I2-2
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
IA ELSA
laboratoare de cercetare operaționale
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin patru noi laboratoare de cercetare în domeniul IA etice, juridice și societale (ELSA) sunt operaționale pentru a dezvolta metode de implementare a unor sisteme de IA de încredere și centrate pe factorul uman.
|
|
39
|
C2.1 I2-3
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Proiecte de C &D premiate
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se acordă cel puțin patru granturi pentru proiecte de C &D pentru dezvoltarea de aplicații inovatoare de IA.
|
|
40
|
C2.1 I2-4
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a comunităților de învățare în domeniul IA
|
|
Număr
|
0
|
6
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Cel puțin șase comunități de învățare în domeniul IA sunt operaționale sub forma unor parteneriate public-privat în cadrul AI Ned. O comunitate de învățare în domeniul IA urmărește să permită întreprinderilor, instituțiilor de învățământ și laboratoarelor de inovare să colaboreze cu privire la modul în care soluțiile IA pot fi aplicate în practică.
|
|
41
|
C2.1 I3-1
Educația digitală
|
Etapă
|
Platformă unică pentru accesul la învățarea digitală
materiale create
|
Platforma unică este operațională și identitate digitală
soluții pentru studenți
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se creează o platformă unică pentru găsirea, partajarea și reutilizarea materialelor didactice digitale pentru învățământul profesional
învățământ (MBO), universități din
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
impuls
|
|
și soluția de identitate operațională și digitală pentru elevii în uz
|
este în uz
|
|
|
|
|
|
științe aplicate (HBO) și universități de cercetare (WO). Platforma este operațională, ceea ce înseamnă:
a)platforma este disponibilă online;
b)studenții și cadrele didactice din instituțiile de învățământ afiliate se pot conecta și pot avea acces la materiale didactice digitale.
Soluția de identitate digitală pentru studenți este utilizată de studenții din învățământul profesional (MBO), universitățile de științe aplicate (HBO) și universitățile de cercetare (WO). Soluția de identitate digitală pentru studenți permite identificarea și autorizarea studenților, schimbul de informații cu privire la studenți între instituțiile de învățământ și stocarea informațiilor despre studenți.
|
|
42
|
C2.1 I3-2
Impulsul educației digitale
|
Țintă
|
Centre de predare și învățare operaționale
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
20 centre de predare și învățare (CTL) sunt operaționale în învățământul profesional (MBO), în universitățile de științe aplicate (HBO) sau în universitățile de cercetare (WO).
CTL este operațional, ceea ce înseamnă că una sau mai multe instituții de învățământ au înființat un loc fizic în care studenții, profesorii și cercetătorii primesc sprijin în ceea ce privește materialele didactice digitale.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
43
|
C2.1 I4-1
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Dezvoltarea infrastructurii de date de bază
|
|
Procent
|
0
|
80
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se dezvoltă o infrastructură de date de bază care respectă în cel puțin 80 % cerințele minime ale arhitecturii de referință definite de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor. Conformitatea este evaluată prin intermediul unui audit extern.
|
|
44
|
C2.1 I4-2
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Gradul de pregătire digitală a crescut în sectorul logistic
|
|
Procentul de pregătire digitală
|
10
|
30
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Se elaborează și se execută un pachet de lucru privind pregătirea digitală pentru a spori gradul de pregătire digitală a sectorului logistic neerlandez prin îmbunătățirea competențelor digitale în acest sector.
Pachetul de lucru asigură o pregătire digitală de 30 %, calculată în conformitate cu o metodologie elaborată în acest scop de programul privind logistica infrastructurii digitale. Nivelul de referință de 10 % pregătire digitală a fost stabilit de Evofenedex în 2021.
|
|
45
|
C2.1 I4-3
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Laboratoare vii finalizate
|
|
Număr
|
0
|
4
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Se completează cel puțin 4 laboratoare vii. Laboratoarele vii sunt considerate finalizate atunci când serviciile lor de date sunt conectate la infrastructura de date de bază.
|
|
46
|
C2.2 I1-1
Sistemul european de management al traficului feroviar
|
Etapă
|
ERTMS
studiul de planificare Kijfhoek- frontiera belgiană a fost finalizat
|
Finalizarea proiectării traficului feroviar
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Proiectul de trafic feroviar va fi finalizat în cadrul studiului de planificare pe tronsonul de cale ferată dintre Kijfhoek și frontiera belgiană. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de management al traficului respectă
cu legislația relevantă și
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
(ERTMS)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
reglementări privind siguranța și interoperabilitatea feroviară.
|
|
47
|
C2.2 I1-2
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Etapă
|
ERTMS
finalizarea studiului de planificare din nordul Țărilor de Jos
|
Finalizarea proiectării sistemului integrat funcțional și a proiectării traficului feroviar
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
În cadrul studiului de planificare privind tronsoanele de cale ferată din nordul Țărilor de Jos, se finalizează o proiectare funcțională a sistemului integrat și proiectarea traficului feroviar. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de management al traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța feroviară și interoperabilitatea și că a fost elaborată proiectarea funcțională a sistemului integrat aferent.
|
|
48
|
C2.2 I1-3
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
Numărul de piloni GSM-Rail operaționali pentru ERTMS
|
|
Număr
|
0
|
130
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
130 stațiile de transceiver de bază (stâlpii GSM-Rail) trebuie să poată funcționa în cadrul sistemului ERTMS.
|
|
49
|
C2.2 I1-4
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Etapă
|
Sisteme logistice adaptate la ERTMS
|
Livrarea sistemelor adaptate de către departamentul IT al ProRail către utilizatorii aplicațiilor informatice din alte departamente ale ProRail
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Sistemele de logistică informatică din cadrul administratorului de infrastructură ProRail trebuie adaptate, inclusiv rescrierea sau actualizarea aplicațiilor informatice relevante, astfel încât acestea să poată primi și prelucra informațiile corecte privind siguranța feroviară și interoperabilitatea (informații ERTMS/CSS). Personalul de control al traficului trebuie să integreze și să testeze din punct de vedere tehnic sistemele.
|
|
50
|
C2.2 I1-5
|
Etapă
|
Siguranța centrală
Sistem
|
Siguranța centrală
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Sistemul central de siguranță (CSS):
să fie operațional pentru ERTMS pentru ProRail.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
|
operațională
|
Sistemul este operațional
|
|
|
|
|
|
Acesta este considerat operațional atunci când devine conform cu specificațiile tehnice de interoperabilitate, astfel cum sunt specificate în Regulamentul (UE) 2016/919 al Comisiei, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.
Regulamentul (UE) 2019/776 și Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei
(UE) 2020/387. Această conformitate este confirmată de ProRail.
|
|
51
|
C2.2 I2-1
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Dispozitive inteligente de control al traficului
|
|
Număr
|
0
|
450
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Cel puțin 450 Dispozitive inteligente de control al traficului (Intelligente Verkeersregelfacilities) sunt operaționale, ceea ce înseamnă că
1) trebuie să fi fost livrate și instalate și 2) trebuie să fie conectate la Platforma națională de acces la datele urbane.
|
|
52
|
C2.2 I2-2
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Servicii prioritare de siguranță
|
|
Procentul de kilometri parcurși
|
7
|
12.5
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Pe o distanță de cel puțin 12,5 km parcurși în Țările de Jos, utilizatorii drumurilor trebuie să poată beneficia de servicii prioritare de siguranță furnizate de producătorii de autoturisme sau de dispozitive de navigație.
Aceasta se referă la distanța parcursă de utilizatorii drumurilor din Țările de Jos cu serviciile prioritare de siguranță active în timpul conducerii. Această valoare se ridică la 7 % în 2022.
|
|
53
|
C2.2 I2-3
Sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Infrastructura digitală pentru o mobilitate rezilientă în viitor (DITM)
|
|
EUR
|
0
|
30 000 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
30 000 000 EUR sub formă de subvenții pentru inovare se plătesc de Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (Rijksdienst voor Ondernemend Nederland) către
consorțiul selectat de întreprinderi care
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
mobilitate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri digitale pentru o mobilitate rezilientă viitoare (DITM), oferind baza pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului de mobilitate cooperativă, conectată și automatizată scalabilă.
|
|
54
|
C2.2 I2-4
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Seturi de date disponibile la punctul de acces la datele privind mobilitatea națională
|
|
Număr
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Platforma punctelor de acces la datele privind mobilitatea națională (National Mobility Data Access Point – NTM) este dezvoltată, iar cel puțin 20 de seturi de date sunt publicate online și devin utilizabile prin intermediul platformei punctelor de acces la datele privind mobilitatea națională.
|
|
55
|
C2.2 I3-1
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
Număr
|
0
|
152
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Trebuie instalate cel puțin 152 Stații inteligente în trafic, adică poziționate fizic și operaționale.
|
|
56
|
C2.2 I3-2
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
Număr
|
152
|
953
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Trebuie instalate cel puțin 953 Stații inteligente în trafic, adică poziționate fizic și operaționale.
|
|
57
|
C2.2 I3-3
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul final de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
Număr
|
953
|
1 906
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Trebuie instalate cel puțin 1 906 Stații inteligente în trafic, adică poziționate fizic și operaționale.
|
|
58
|
C2.3 R1-1
Informarea populației
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Legea privind guvernarea deschisă intră în vigoare. Actul extinde, printre altele, domeniul de aplicare al transparenței.
cerințe pentru Parlament, Consiliu
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
administrație (Legea privind guvernarea deschisă)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
în ceea ce privește sistemul judiciar, Consiliul de Stat, Oficiul General de Audit și Ombudsmanul național, include o obligație de divulgare activă pentru instituțiile care fac obiectul acestor cerințe de transparență, scurtează perioada de prelucrare a cererilor de informații și instituie un consiliu consultativ privind transparența. Actul asigură faptul că informațiile din sectorul public sunt ușor de accesat în format digital de către cetățeni, presă și mass-media, deputați în Parlamentul European și personalul acestora. Obligația de a divulga în mod activ anumite categorii de informații (articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă) poate intra în vigoare în etape, uneori care urmează să fie stabilite printr-un decret regal.
|
|
59
|
C2.3 R1-2
Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
|
Etapă
|
Publicarea planurilor de acțiune actualizate privind îmbunătățirea gestionării informațiilor
|
Publicarea unui plan de acțiune actualizat de către organizațiile administrației centrale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Organizațiile guvernamentale centrale (12 ministere, inclusiv organismele și agențiile administrative autonome ale acestora) publică planuri de acțiune actualizate pentru a îmbunătăți accesibilitatea digitală a sistemelor lor de informații.
Planurile de acțiune actualizate ale ministerelor abordează următoarele 8 priorități:
1.Instituirea propriului sistem de guvernanță relevant la nivelul ministerelor, al organismelor administrative autonome și al agențiilor.
2.Realizarea scenariului de referință
măsurători la nivelul ministerului
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
sistemul informatic.
3.Punerea în aplicare a funcțiilor cadrului de calitate sau ale sistemului IV similar.
4.Punerea în aplicare a documentelor parlamentare de către departamentele centrale.
5.Conectarea componentelor naționale la Platforma pentru informații guvernamentale deschise (PLOOI).
6.Punerea în aplicare a manualului administrației centrale de arhivare a e-mailurilor.
7.Punerea în aplicare a liniei de politică a aplicațiilor de mesagerie.
8.Punerea în aplicare a arhivării web în conformitate cu contractul-cadru relevant.
|
|
60
|
C2.3 R1-3
Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
|
Țintă
|
Documente disponibile pe platforma „Informații privind guvernarea deschisă”
|
|
Număr
|
0
|
330 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Un total de cel puțin 330 000 de documente aparținând a cel puțin 4 dintre cele 17 categorii de informații enumerate la articolul
Articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă este disponibil pe Platforma de informații privind guvernarea deschisă ca urmare a conectării organelor administrative la o infrastructură digitală întreținută de Ministerul de Interne și al Relațiilor Regatului.
|
|
61
|
C2.3 I1-1
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Etapă
|
Acțiuni de îmbunătățire a securității cibernetice puse în aplicare
|
Punerea în aplicare a unor acțiuni de îmbunătățire a securității cibernetice
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Următoarele acțiuni de securitate cibernetică sunt puse în aplicare de Ministerul Apărării:
-Crearea unui centru de operațiuni de securitate;
-Introducerea identificării și
sistem de gestionare a accesului pentru
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
cooperarea cu părți terțe;
-Punerea în aplicare a unei soluții pentru schimbul de informații certificate și verificate cu un nivel scăzut de clasificare (LGI) și de informații cu un nivel ridicat de clasificare; și
-Punerea în aplicare a unei soluții pentru controlul accesului digital la centrele de date.
|
|
62
|
C2.3 I1-2
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Personalul civil al Ministerului Apărării care lucrează de la distanță printr-o rețea securizată
|
|
Număr
|
0
|
500
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Cel puțin 500 membri ai personalului civil din cadrul Ministerului Apărării trebuie să aibă acces la o rețea securizată la distanță cu:
a)mijloace de comunicare (voce, video și chat);
b)locuri de muncă virtuale față în față; și
c)spații de colaborare uniforme.
|
|
63
|
C2.3 I1-3
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Etapă
|
Îmbunătățirea rețelelor și finalizarea migrării către o nouă infrastructură informatică
|
Îmbunătățirea rețelei și migrarea către o nouă infrastructură informatică
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2025
|
Echipamentele de rețea din locațiile fizice sunt modernizate și lărgimea de bandă a rețelei este mărită pentru a asigura o calitate suficientă a rețelei pentru aplicațiile utilizate de personalul civil al Ministerului Apărării. Aplicațiile back-end sunt migrate către noi infrastructuri de centre de date și platforme de găzduire.
|
|
64
|
C2.3 I1-4
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Personalul civil al Ministerului Apărării care are acces la facilități suplimentare de lucru la distanță în condiții de siguranță
|
|
Număr
|
0
|
500
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Pentru a îmbunătăți în continuare siguranța muncii de la distanță, cel puțin 500 de membri ai personalului civil din cadrul Ministerului Apărării trebuie să aibă acces la:
a)un centru de contact reînnoit și
b)aplicații de bază (inclusiv prelucrarea prezentărilor, a foilor de calcul, a internetului pentru întreprinderi și a instalațiilor de tipărire).
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
65
|
C2.3 I2-1
Digitalizarea lanțului justiției penale
|
Etapă
|
Portalul digital pentru comunicarea formală în cadrul procedurilor penale este operațional
|
Portalul digital operațional
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Un portal digital pentru comunicarea digitală este operațional și accesibil cetățenilor, oferind condițiile necesare pentru ca comunicarea formală privind procedurile penale cu victimele, avocații și infractorii (inclusiv depunerea rapoartelor) să aibă loc în format digital.
|
|
66
|
C2.3 I2-2
Digitalizarea lanțului justiției penale
|
Etapă
|
Prelucrarea digitală a cazurilor de infracțiuni frecvente este operațională
|
Prelucrarea digitală a cazurilor de infracțiuni frecvente este operațională
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Toate cauzele penale din categoria „Infracțiuni frecvente” (veelvoorkomende criminaliteit, VVC) trebuie să poată fi prelucrate digital.
Rapoartele poliției (proces-verbaal) se inițiază în format digital, iar deciziile privind cauzele penale se creează și se prelucrează digital.
Probele sub formă de materiale video și audio privind cauzele penale din categoria „Infracțiuni frecvente” (VVC) sunt accesibile digital pentru
poliția, Parchetul
și sistemul judiciar.
|
C.COMPONENTA 3: ÎMBUNĂTĂȚIREA PIEȚEI LOCUINȚELOR ȘI EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A BUNURILOR IMOBILE
Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență urmărește să contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă piața neerlandeză a locuințelor. Acesta constă în cinci reforme și trei investiții dedicate (i) eliminării caracteristicilor sistemului fiscal neerlandez care favorizează anumite tipuri de proprietate imobiliară rezidențială în detrimentul altora, (ii) accelerării și deblocării activității de construcții în Țările de Jos și (iii) îmbunătățirii eficienței energetice atât în sectorul imobiliar privat, cât și în cel public, prin subvenții pentru renovare. Măsurile din cadrul acestei componente vizează reducerea inegalităților de pe piața locuințelor prin eliminarea denaturărilor fiscale, sporind în același timp oferta de locuințe (la prețuri accesibile) prin planificarea centralizată a noilor oferte de locuințe, eliminarea blocajelor din procesul de planificare a construcțiilor și prin furnizarea de investiții publice pentru deblocarea proiectelor de construcții rezidențiale. De asemenea, scopul său este de a face chiriile sociale mai dependente de venituri, permițând creșteri mai mari ale chiriilor pentru chiriașii cu venituri mai mari. Investițiile din a doua subparte a componentei vizează îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile publice și private, inclusiv intervenții precum instalarea de pompe de căldură și de cazane solare, precum și îmbunătățirea izolării locuințelor.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special pentru a reduce tendința de favorizare a îndatorării gospodăriilor și denaturările de pe piața locuințelor, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării sectorului privat al închirierilor și prin luarea de măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022) și pentru „reducerea dependenței generale de combustibilii fosili prin (...) îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri” (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022) și „concentrarea politicii economice legate de investiții pe (...) strategiile de eficiență energetică și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...)” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
3.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C3.1 R1: Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante
Această reformă va crește raportul dintre valoarea posesiei (leegwaarderatio) în sistemul fiscal olandez. Impozitarea curentă a activelor private presupune că valoarea de evaluare a bunurilor imobile care nu sunt ocupate de proprietari supraestimează valoarea reală a proprietății. Prin urmare, valoarea bunurilor închiriate este corectată prin raportul dintre valoarea posesiei vacante, introducând efectiv o reducere fiscală pentru proprietarii de bunuri cumpărate în vederea închirierii. Scopul creșterii proporției este de a alinia mai bine impozitarea proprietăților închiriate la valoarea economică reală pe care o reprezintă pentru proprietarii de proprietăți, reducând astfel denaturările de pe piața locuințelor.
Pentru proprietățile de închiriere cu o chirie anuală care depășește 5 % din valoarea de evaluare a imobilului stabilită de municipalitatea relevantă [și anume Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate, proporția se majorează la 100 %, eliminându-se efectiv reducerea fiscală. Pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală de cel puțin 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei neocupate nu se aplică imobilelor închiriate cu contract de închiriere temporară, eliminând efectiv reducerea fiscală în aceste cazuri.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C3.1 R2: Eliminarea treptată a scutirii fiscale a donațiilor pentru finanțarea achizițiilor la domiciliu
Această reformă elimină, în două etape, scutirea fiscală pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu pentru tineri. În 2022, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani are dreptul la o scutire fiscală unică pentru primirea de cadouri de până la 106 671 EUR, în cazul în care suma donată este utilizată pentru achiziționarea primei locuințe a persoanei (ocupate de proprietar). Începând cu 1 ianuarie 2023, scutirea fiscală se reduce cu cel puțin 70 % față de scutirea din 2022. Acesta se elimină de la 1 ianuarie 2024. Reforma vizează reducerea atât a denaturărilor, cât și a inegalității de pe piața locuințelor.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024. Reforma C3.1 R3: Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
În cadrul acestei reforme, guvernul național stabilește numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate.
(adică nou construite sau transformate din alte utilizări, inclusiv abandonate sau improprii pentru locuință) în fiecare provincie, care, la rândul lor, se utilizează pentru a stabili numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate la nivel de municipalitate.
Reforma implică:
a)încheierea de acorduri între guvernul național și provincii cu privire la numărul specific de locuințe noi care urmează să fie realizate, inclusiv prin transformare, în valoare totală de 900 000 de locuințe noi care urmează să fie finalizate și operaționale până în 2030, dintre care 600 000 vor fi accesibile (conform definiției de mai jos);
b)încheierea de acorduri între provincii și municipalități cu privire la numărul specific municipalității de locuințe noi care urmează să fie realizate în vederea îndeplinirii ambiției naționale, astfel cum se prevede la litera (a);
c)punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea de locuințe noi; și
d)intrarea în vigoare a legislației care permite guvernului național să intervină pe cale administrativă sau judiciară în cazul încălcării acordurilor provinciale sau regionale privind realizarea de locuințe noi [și anume, acordurile indicate la literele (a) și, respectiv, (b)].
În sensul prezentei reforme, locuințele accesibile sunt definite ca (a) locuințe sociale de închiriat, (b) locuințe închiriate până la o anumită chirie maximă, stabilită la 1 000 EUR pe lună în 2022 și (c) locuințe ocupate de proprietari la un preț mai mic sau egal cu prețul maxim de achiziție al unei locuințe pentru care garanția ipotecară națională (NHG) garantează ipoteca. Chiria maximă menționată la litera (b) poate fi ajustată în anii următori dacă acest lucru este justificat de evoluțiile politice și economice, cum ar fi evoluția prețurilor sau a veniturilor. Orice ajustări, în special cele care depășesc indexarea la evoluția prețurilor și a veniturilor, trebuie justificate în mod corespunzător.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 iunie 2025.
Reforma C3.1 R4: Creșterea dependenței de venituri a chiriei
Această reformă majorează suma cu care chiriile pentru chiriașii cu venituri medii și mari din sectorul social pot crește anual. Noua majorare maximă a chiriei lunare este de 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și de 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate începând cu 1 ianuarie 2022. Această reformă vizează o mai bună aliniere a chiriilor la veniturile chiriașului și facilitarea unei oferte mai bine direcționate de locuințe la prețuri accesibile pentru gospodăriile cu venituri mici, ajutând, în același timp, societățile din domeniul locuințelor să crească investițiile în noi proprietăți închiriate.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022. Reforma C3.1 R5: Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție rezidențială
Această reformă vizează eliminarea blocajelor din cadrul procedurii de planificare și de autorizare pentru construcții.
procese în Țările de Jos. Într-o primă etapă, ministerul de resort stabilește un plan de acțiune sub forma unei scrisori adresate Parlamentului. Planul de acțiune include o listă de acțiuni pentru accelerarea procedurilor de planificare și de autorizare, precum și un calendar pentru punerea lor în aplicare. Într-o a doua etapă, se efectuează un set substanțial de acțiuni identificate. Aceasta include cel puțin i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale societăților de construcții cu privire la procedurile de planificare, ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și corporațiile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru realizarea de noi locuințe și iii) crearea unei echipe naționale care să poată ajuta municipalitățile în abordarea blocajelor din cadrul procedurilor de planificare, iv) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024.
Investiția C3.1 I1: Deblocarea de noi proiecte de construcții
Această investiție urmărește să ofere municipalităților mijloacele necesare pentru a întreprinde acțiunile necesare.
investiții înainte de începerea construcției de locuințe. Demararea proiectelor de construcții rezidențiale în contextul acestei investiții se definește ca începerea lucrărilor la fundația clădirilor care conțin locuințele.
Investiția constă în sprijin financiar prin intermediul unui sistem de subvenții pentru municipalități, care duce la începerea construirii a cel puțin 100 000 de locuințe.
Ca parte a investiției, Ministerul Internelor și Relațiilor din Regat va publica un raport. Raportul furnizează dovezi calitative că acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite de convențiile relevante au fost puse în aplicare în conformitate cu cererile de subvenții aprobate. Pactele sunt acorduri între provincii, municipalități și alte părți interesate în procesul de construcție rezidențială și comercială, prin care părțile interesate se angajează să respecte standarde minime pentru construcțiile adaptabile la schimbările climatice pe terenuri private și publice în ceea ce privește protecția împotriva căldurii, a secetei, a inundațiilor pluviale, fluviale și de coastă, precum și în ceea ce privește incluziunea naturii.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C3.2 I1: Schema de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public
Această investiție acordă subvenții proprietarilor de bunuri imobile publice, cum ar fi clădirile
administrațiile sau instituțiile de învățământ și de sănătate, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor și, prin urmare, pentru a reduce emisiile de CO2. Aceasta duce la o reducere anuală a emisiilor de CO2 de 110 de kilotone, conform estimărilor ex ante. Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante.
Investiția cuprinde a) intrarea în vigoare a unui regulament de instituire a schemei de subvenții pentru renovare și b) sprijinul financiar pentru finalizarea renovărilor sau a intervențiilor în domeniul eficienței energetice în cadrul schemei de subvenții pentru renovare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2025.
Investiția C3.2 I2: Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
Această investiție oferă subvenții gospodăriilor pentru punerea în aplicare a intervențiilor privind economiile de energie. Intervențiile eligibile sunt cazanele solare, conexiunile termice, izolația, pompele de căldură și, începând cu 2023, instalațiile de gătit electrice. Cel puțin 225 000 dintre aceste intervenții sunt finanțate ca urmare a subvenției. Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.
3.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Indicativ
calendarul de finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
67
|
C3.1 R1-1
Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante
|
Dispoziție legislativă care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei neocupate. Raportul se majorează la 100 % pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală care depășește 5 % din valoarea de evaluare a imobilului stabilită de municipalitatea relevantă [și anume Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate. Pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală de cel puțin 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei neocupate nu se aplică imobilelor închiriate cu contract de închiriere temporară.
|
|
68
|
C3.1 R2-1
Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației privind eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu în două etape
|
Dispoziție legislativă care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare a legislației care include următoarele două etape pentru eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu:
(1)începând cu 1 ianuarie 2023, o reducere cu cel puțin 70 % a scutirii maxime de impozit pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu, comparativ cu scutirea de impozit maximă de 2022
(2)eliminarea scutirii fiscale începând cu 1 ianuarie 2024.
|
|
69
|
C3.1 R3-1
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Acorduri între guvernul național și provincii privind realizarea a 900 000 de locuințe noi
|
Semnarea acordurilor între guvernul național și provincii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Semnarea de acorduri între guvernul național și provincii cu privire la numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate până în 2030, inclusiv prin transformare. Acordurile stabilesc numărul de locuințe noi care urmează să fie construite pe provincie și numărul de locuințe noi care trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar. Suma numărului de locuințe noi din provincii se ridică la
minimum 900 000 locuințe, dintre care cel puțin
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru
finalizarea
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
600 000 trebuie să fie locuințe la prețuri accesibile.
|
|
70
|
C3.1 R3-2
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi
|
Semnarea acordurilor între provincii și municipalități
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Semnarea de acorduri între provincii și municipalități privind numărul specific municipalității de locuințe noi care urmează să fie realizate pentru a realiza 900 000 de locuințe noi la nivel național, inclusiv prin transformare, până în 2030, dintre care cel puțin 600 000 trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar. Aceste acorduri includ cel puțin următoarele elemente:
(1)obiective privind numărul de locuințe specifice municipalității care urmează să fie realizate, indicând separat numărul de locuințe accesibile;
(2)o dispoziție care să specifice resursele și instrumentele de stat care urmează să fie utilizate și
(3)un calendar pentru realizarea noilor locuințe.
|
|
71
|
C3.1 R3-3
Planificare centralizată pentru creșterea numărului de locuințe
furnizare
|
Etapă
|
A fost lansat un sistem de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile
|
Lansarea sistemului de monitorizare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 3
|
2023
|
Se instituie un sistem de monitorizare pentru a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordurilor semnate între provincii și municipalități, și anume pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea de noi locuințe.
|
|
72
|
C3.1 R3-4
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii de stabilire a măsurilor suplimentare luate de stat pentru punerea în aplicare a acordurilor privind construirea de noi
locuințe
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Intrarea în vigoare a legii care permite guvernului național să intervină pe cale administrativă sau judiciară în cazul încălcării obligațiilor contractuale în temeiul acordurilor provinciale sau regionale privind realizarea de locuințe noi. Legea include dispoziții care permit guvernului să stabilească, să atingă și să asigure respectarea obiectivelor privind realizarea de noi locuințe, inclusiv locuințe la prețuri accesibile.
|
|
73
|
C3.1 R4-1
Creșterea dependenței de venituri a
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației pentru a crește nivelul maxim anual
creșterea chiriei pentru
|
Dispoziție legislativă care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Intrarea în vigoare a legislației care majorează posibila creștere anuală maximă admisibilă a chiriei lunare pentru locuințele sociale la 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și la 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate —
chiriașii veniturilor începând cu 1 ianuarie 2022.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru
finalizarea
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
chirie
|
|
chiriași cu venituri medii și mari care trăiesc în locuințe sociale
|
|
|
|
|
|
|
Chiriașii cu venituri medii se definesc ca având un venit anual cuprins între 47 948 EUR și 56 527 EUR (gospodării cu o singură persoană) sau între 55 486 EUR și 75 369 EUR (gospodării cu mai multe persoane) (nivel al prețurilor din 2022). Chiriașii cu venituri ridicate sunt definiți ca având venituri anuale care depășesc limita superioară a acestor marje.
|
|
74
|
C3.1 R5-1
Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție rezidențială
|
Etapă
|
Publicarea unei scrisori către Parlament cu privire la blocajele din procesul de planificare, identificând posibilele soluții
|
Publicarea scrisorii către Parlament
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Publicarea unei scrisori către Parlament din partea Ministerului de Interne și al relațiilor cu Regatul, în care sunt identificate acțiunile de remediere a blocajelor care întârzie procesul de planificare, emisiunile de autorizații și procedurile juridice legate de proiectele de clădiri rezidențiale, inclusiv prin modificări legislative, dacă este necesar; și un calendar cu etape concrete pentru punerea în aplicare a acțiunilor.
|
|
75
|
C3.1 R5-2
Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție rezidențială
|
Etapă
|
Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe
|
Punerea în aplicare a unui set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Se efectuează un set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului în cadrul jalonului 74 pentru a accelera procesul de planificare a proiectelor de clădiri rezidențiale. Aceasta include cel puțin i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale societăților de construcții cu privire la procedurile de planificare, ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și corporațiile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru realizarea de noi locuințe și iii) înființarea unei echipe naționale care să poată ajuta municipalitățile în abordarea blocajelor din cadrul procedurilor de planificare;
(IV) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor.
|
|
77
|
C3.1 I1-2
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 1)
|
|
Număr
|
0
|
10 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția a 10 000 de locuințe.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru
finalizarea
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
78
|
C3.1 I1-3
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 2)
|
|
Număr
|
10 000
|
31 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția unui număr suplimentar de 21 000 de locuințe.
|
|
79
|
C3.1 I1-4
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 3)
|
|
Număr
|
31 000
|
100 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
După aprobarea sprijinului financiar acordat municipalităților prin intermediul schemei de subvenții, începe construcția unui număr suplimentar de 69 000 de locuințe.
|
|
80
|
C3.1 I1-5
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Etapă
|
Punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice
|
Raport publicat privind acțiunile puse în aplicare de adaptare la schimbările climatice finanțate în cadrul schemei de subvenții
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Ministerul de Interne și Relațiile Regatului publică un raport. Raportul furnizează dovezi calitative că acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite de convențiile relevante au fost puse în aplicare în conformitate cu cererile de subvenții aprobate. Pactele sunt acorduri între provincii, municipalități și alte părți interesate în procesul de construcție rezidențială și comercială, prin care părțile interesate se angajează să respecte standarde minime pentru construcțiile adaptabile la schimbările climatice pe terenuri private și publice în ceea ce privește protecția împotriva căldurii, a secetei, a inundațiilor pluviale, fluviale și de coastă, precum și în ceea ce privește incluziunea naturii.
|
|
81
|
C3.2 I1-1
Schema de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare
|
Dispoziție din regulament care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2022
|
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare. Sistemul de subvenții acordă subvenții proprietarilor de bunuri imobile publice, cum ar fi clădirile administrațiilor locale sau ale instituțiilor de învățământ și de sănătate, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor.
|
|
82
|
C3.2 I1-2
Sistemul de subvenții pentru durabilitate
|
Țintă
|
Suma reducerii anuale a emisiilor de CO2 (în Kton)
de la toate
|
|
Kilotone de reducere a emisiilor de CO2 per
anul
|
0
|
110
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Renovările și intervențiile în domeniul eficienței energetice aprobate în cadrul schemei de subvenții se ridică la o reducere a emisiilor de CO2 de 110 de kilotone pe an, ca
estimată ex ante. Intervențiile trebuie să aibă
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru
finalizarea
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
de bunuri imobile din sectorul public
|
|
intervenții în materie de renovare și eficiență energetică subvenționate în cadrul
schema
|
|
|
|
|
|
|
obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante.
|
|
83
|
C3.2 I2-1
Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
|
Țintă
|
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie
|
|
Numărul de intervenții subvenționate
|
231 985
|
456 985
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Se subvenționează cel puțin 225 000 de intervenții în cadrul subvenției pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (cazane solare, conexiuni termice, izolație, pompe de căldură și, începând cu 2023, instalații de gătit electrice). Intervențiile au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară. Această cerință se referă la totalul intervențiilor subvenționate în cadrul țintelor 83, 128 și 129.
|
D.COMPONENTA 4: DEZVOLTAREA PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ, A PENSIILOR ȘI A EDUCAȚIEI ORIENTATE SPRE VIITOR
Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos, care constă în patru reforme și șase investiții, este (i) de a pregăti piața forței de muncă și sistemul de pensii pentru provocările actuale și viitoare și (ii) de a combate pierderile în materie de învățare ca urmare a pandemiei, promovând în același timp inovarea digitală în educație. Măsurile incluse în această componentă vizează reducerea diferențelor dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă și combaterea falselor activități independente, precum și investiții în capacitatea de inserție profesională durabilă a forței de muncă prin oportunități de perfecționare și recalificare. În plus, se preconizează reformarea celui de al doilea pilon al sistemului de pensii, astfel încât acesta să fie mai bine adaptat la evoluția pieței forței de muncă, îmbunătățind în același timp echitatea între generații, transparența și reziliența la șocuri. În domeniul educației, sunt planificate măsuri de combatere a pierderilor educaționale cauzate de închiderea școlilor în timpul pandemiei de COVID-19. Componenta include, de asemenea, o investiție pentru promovarea inovării digitale în educație.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special pentru a se asigura că al doilea pilon al sistemului de pensii este mai transparent, mai echitabil din punct de vedere interinstituțional și mai rezilient la șocuri (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022), pentru a reduce stimulentele pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați, promovând în același timp o protecție socială adecvată pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru a combate activitățile independente false, precum și pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă (și social), și să consolideze competențele, în special ale celor aflați la marginea pieței forței de muncă și a persoanelor inactive (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2020 și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
4.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C4.1 R1: Reducerea deducerii lucrătorilor care desfășoară activități independente
Scopul reformei este de a reduce diferența de tratament fiscal dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă. Suma maximă pe care o poate deduce o persoană care desfășoară o activitate independentă din impozite se reduce treptat de la 6 310 EUR în 2022 la 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Suma maximă deductibilă atinge nivelul său structural de 1 200 EUR sau mai puțin în 2030.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C4.1 R2: Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente
Scopul reformei este de a spori protecția socială a persoanelor care desfășoară o activitate independentă prin introducerea unei asigurări obligatorii de invaliditate. Reforma constă în elaborarea și intrarea în vigoare a legii de instituire a unei asigurări obligatorii pentru persoanele cu handicap. Legea urmărește să contribuie la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între lucrătorii salariați și cei care desfășoară o activitate independentă. Legea definește cel puțin grupul de persoane asigurate și agențiile executive care pun în aplicare asigurarea și stabilește modul de finanțare a asigurării. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru aplicarea efectivă a asigurării. O scrisoare a ministrului afacerilor sociale și ocupării forței de muncă adresată Parlamentului prezintă în detaliu acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate și descrie următoarele măsuri pentru a asigura operaționalizarea deplină a asigurării în conformitate cu legea de instituire a asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2026.
Reforma C4.1 R3: Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
Această reformă vizează reformarea celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii olandez, cu scopul de a-l face mai transparent, mai echitabil, mai rezistent la șocuri și mai bine adaptat la o piață a muncii în schimbare. Reforma constă în intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii și în decizii obligatorii (invaarbesluiten), adică aprobate de supraveghetor, privind transferul activelor de pensii ale cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din sistemul de pensii din al doilea pilon către noul sistem de pensii. Legea elimină redistribuirea sistemică între diferitele grupe de vârstă (doorsneesystematiek), stabilește o rată a contribuției la pensie independentă de vârstă, cu acumularea de pensii corespunzătoare contribuției, și stabilește normele pentru noile contracte de pensii bazate pe acumularea de pensii în termeni de capital.
Legea privind instituirea noului sistem de pensii intră în vigoare și se aplică imediat contractelor de pensie semnate după intrarea în vigoare a legii. Cu toate acestea, contractelor de pensii existente li se poate aplica o perioadă de tranziție. Legea prevede că, în cursul acestei perioade de tranziție, se iau măsurile necesare pentru modificarea contractelor de pensii existente și pentru transferul activelor de pensii în temeiul contractelor de pensii existente către noul sistem.
Reforma se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma C4.1 R4: Combaterea falselor activități independente
Obiectivul reformei este de a reduce falsa activitate independentă. Reforma constă în:
următoarele elemente:
a)Scrisoare adresată parlamentului în care sunt descrise acțiunile planificate pentru a reduce falsa activitate independentă. Acesta detaliază (i) măsurile care trebuie luate pentru a elimina moratoriul de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsrelning);
(II) acțiunile de intensificare a aplicării legii la nivel public și de sporire a capacității agențiilor de executare relevante și (iii) acțiuni preventive împotriva falselor activități independente;
b)publicarea unei legi care modifică definiția unui raport de muncă. Obiectivul general al legii este de a clarifica și de a reduce ambiguitatea în ceea ce privește definiția unui raport de muncă; și
c)abolirea moratoriului de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsrelning).
Reforma se finalizează până la 31 martie 2025. Investiția C4.1 I1: Țările de Jos continuă să învețe
Obiectivul investiției este de a consolida poziția pe piața forței de muncă și capacitatea de inserție profesională a
persoanele de pe piața muncii din Țările de Jos pentru a-i împiedica să devină șomeri sau, în cazul în care sunt șomeri, pentru a-i ajuta să revină pe piața muncii. Investiția oferă sprijin financiar pentru trei sisteme de subvenții temporare, fiecare constând în următoarele elemente:
a)consiliere în materie de dezvoltare profesională pentru a sprijini persoanele să își reorienteze cariera, furnizate de consilieri de carieră calificați;
b)activități gratuite de formare și învățare pentru a sprijini dezvoltarea competențelor și
c)sprijin pentru persoanele fizice prin intermediul unor căi sectoriale adaptate în cadrul unui anumit sector. Aceste căi conțin cel puțin unul dintre următoarele elemente: (I) consiliere profesională (și anume, axată pe locul de muncă actual, competențe și parcursul profesional), (ii) orientare profesională (și anume, axată pe schimbările de carieră și/sau pe noi competențe și locuri de muncă), (iii) formare în materie de competențe sau (iv) recunoașterea consilierii dobândite în materie de competențe.
Se efectuează o evaluare independentă a efectelor socioeconomice ale schemelor de subvenții din cadrul „Țările de Jos continuă să învețe” și, în consecință, se publică un raport de evaluare a politicilor. Raportul de evaluare include informații cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a proceselor de politică care stau la baza elaborării și punerii în aplicare a schemelor de subvenții. În raportul de evaluare, se acordă o atenție deosebită impactului schemelor de subvenții asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor cu un nivel de educație profesională sau mai scăzut. În plus, raportul include informații de politică privind efectul socioeconomic și pe termen lung al sistemelor de subvenții. Raportul de evaluare se publică online.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.
[Investiția C4.1 I2: Echipe de mobilitate regională (RMT)
ELIMINATĂ]
Investiția C4.1 I3: Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
Obiectivul acestei investiții („Scholingsbudget WW” sau perfecționarea și recalificarea șomerilor) este de a spori reinserția profesională a persoanelor care primesc indemnizații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă, confirmată fie prin obținerea unui punctaj scăzut la chestionarul privind distanța până la piața forței de muncă (Werkverkenner), fie prin selectarea de către un consilier al UWV (Agenția de asigurări a angajaților din Țările de Jos) ca având nevoi specifice de formare. Se acordă finanțare UWV pentru a finanța programe de formare pentru a sprijini persoanele din acest grup-țintă în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Investiția oferă sprijin financiar pentru cel puțin 8 000 de programe de formare pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor din acest grup-țintă, pentru a le facilita încadrarea în muncă.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția C4.2 I1: Laboratorul național de educație – inteligență artificială
Obiectivul general al acestei investiții de a îmbunătăți educația prin discutarea și propunerea scalabilă
soluții de inteligență artificială (IA) pentru procesul de învățare în învățământul primar și/sau secundar. Selecția proiectelor se face de către comitetul director al laboratorului național de educație IA.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)cel puțin 20 proiecte de îmbunătățire a calității învățământului primar și/sau secundar prin inovare digitală, care urmează să fie selectate de comitetul director al laboratorului național de educație IA;
b)dintre proiectele selectate, finalizarea a cel puțin 10 proiecte contribuie la cel puțin unul dintre următoarele obiective: (I) consolidarea educației personalizate; (II) furnizarea de produse și/sau servicii educaționale care au potențialul de a spori motivația elevilor;
(III) îmbunătățirea cunoștințelor sau a competențelor cadrelor didactice sau ale studenților sau (IV) creșterea timpului de care dispun cadrele didactice pentru a sprijini elevii; și
c)proiectele selectate au ca rezultat cel puțin două produse care promovează soluții educaționale digitale inovatoare care au atins nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 6 (faza finală a TRL înainte de faza de piață).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. Investiția C4.2 I2: Sprijin acordat nou-veniților pentru a preveni pierderile în materie de învățare
Scopul acestei investiții este de a preveni pierderile de învățare pentru nou-veniți din cauza pandemiei de COVID-19, cum ar fi cele cauzate de închiderea școlilor. Comisiile de învățământ primar și secundar primesc finanțare care le permite să ofere sprijin studenților din învățământul secundar care provin din familii de migranți și care locuiesc în Țările de Jos de mai puțin de doi ani sau elevilor din învățământul primar care provin dintr-un context de migrație și care se află în Țările de Jos de mai puțin de patru ani.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023. Investiția C4.2 I3: Sprijin pentru elevi în ultimul an de învățământ secundar
Scopul acestei investiții este de a oferi sprijin suplimentar elevilor în ultimul lor an de școală secundară pentru a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele cauzate de închiderea școlilor. Investiția constă în lansarea unei platforme online de către Ministerul Educației, Culturii și Științei cu materiale didactice pentru a sprijini elevii cu examenul lor final în învățământul secundar și în finanțarea suplimentară pentru consiliile școlare din învățământul secundar, care să le permită școlilor să ofere sprijin suplimentar elevilor în ultimul an de școală secundară. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C4.2 I4: Laptopuri și tablete pentru educație online și hibridă pentru combaterea și atenuarea pierderilor în materie de învățare
Investiția urmărește să sprijine școlile să organizeze educația hibridă și online pentru a combate și a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele cauzate de închiderea școlilor. Investițiile constau în furnizarea a 75 000 de dispozitive (laptopuri și tablete) școlilor selectate pentru a facilita educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și secundar profesional.
Punerea în aplicare a investiției urma să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
4.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru
finalizarea
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
84
|
C4.1 R1-1
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii de reducere a deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
|
Dispoziție legală
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a legii privind reducerea
|
|
|
|
|
|
în ceea ce privește
|
|
|
|
|
|
deducerea fiscală anuală pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
|
|
|
Reducerea
|
|
|
intrarea în vigoare
|
|
|
|
|
|
de la 6 310 EUR în 2022 la 5 660 EUR sau mai puțin în
|
|
|
independenți
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2 023,5010 EUR sau mai puțin în 2 024,4360 EUR sau
|
|
|
persoane”
|
|
|
|
|
|
|
|
|
mai puțin în 2025 și 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Această
|
|
|
deducerea
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legea reduce diferența de tratament fiscal
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
între angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă.
|
|
85
|
C4.1 R2-1
Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente
|
Etapă
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
|
Publicarea în Jurnalul Oficial
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente. Legea urmărește să contribuie la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între lucrătorii salariați și cei care desfășoară o activitate independentă. Legea definește grupul de persoane asigurate și agențiile executive pentru punerea în aplicare a asigurării și stabilește modul de finanțare a asigurării. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru aplicarea efectivă a asigurării.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Instrucțiunile de punere în aplicare care impun agențiilor executive în cauză să se pregătească pentru introducerea asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente sunt emise de Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă și se aplică de la publicarea legii.
|
|
86
|
C4.1 R2-2
Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente
|
Etapă
|
Scrisoare adresată Parlamentului cu privire la stadiul punerii în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate
|
Scrisoare către Parlament
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
O scrisoare a ministrului afacerilor sociale și ocupării forței de muncă adresată Parlamentului prezintă în detaliu acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate și descrie următoarele etape:
să asigure operaționalizarea deplină a asigurării în
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
în conformitate cu legea de instituire a asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.
|
|
87
|
C4.1 R3-1
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii. Legea elimină redistribuirea sistemică între diferitele grupe de vârstă (doorsneesystematiek), stabilește o rată de contribuție independentă de pensii cu drepturi de pensie acumulate care corespund contribuției și stabilește normele pentru noile contracte de pensii bazate pe acumularea de pensii în termeni de capital.
Legea se aplică imediat contractelor de pensie semnate după intrarea în vigoare a legii. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru contractele de pensii existente. Contractele de pensii cu o rată progresivă a contribuției pot fi exceptate de la aplicarea noii legi.
|
|
88
|
C4.1 R3-2
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Finalizarea și publicarea planurilor de tranziție către un nou sistem de pensii
|
Publicarea planurilor de tranziție pe site-urile internet ale fondurilor de pensii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Fondurile de pensii publică pe site-urile lor de internet planurile de tranziție finalizate pentru contractele de pensii gestionate de acestea. Aceste planuri trebuie să specifice acordul dintre reprezentanții angajatorilor și angajați (și anume partenerii sociali) cu privire la termenii noilor contracte de pensii și la tranziția activelor de pensii către noul sistem de pensii.
|
|
89
|
C4.1 R3-3
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Finalizarea și publicarea planurilor de punere în aplicare ale fondurilor de pensii
|
Prezentarea planului de punere în aplicare către Autoritate și publicarea pe site-urile internet ale fondurilor de pensii
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2026
|
Fondurile de pensii elaborează planuri de punere în aplicare pentru planurile de tranziție menționate în jalonul 88. Aceste planuri de punere în aplicare descriu modul în care trebuie executate noile contracte de pensii menționate la jalonul 88 și modul în care trebuie pusă în aplicare tranziția către noul sistem de pensii. Planurile de punere în aplicare se transmit supraveghetorului fondurilor de pensii și se publică pe site-urile internet ale fondurilor de pensii.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
89a
|
C4.1 R3-3
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Țintă
|
Decizii aprobate privind transferul activelor de pensii ale deținătorilor de polițe către noul sistem de pensii
|
|
Procentul deținătorilor de polițe de asigurare
|
0
|
66 %
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Fondurile de pensii iau decizii obligatorii (invaarbesluiten), adică aprobate de supraveghetor, cu privire la transferul către noul sistem de pensii al activelor de pensii ale cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din cadrul sistemului de pensii din al doilea pilon.
Aceste decizii precizează data transferului cel târziu la 1 ianuarie 2027.
|
|
90
|
C4.1 R4-1
Combaterea falșilor lucrători independenți
|
Etapă
|
Planul de acțiune pentru reducerea falșilor lucrători independenți – prezentat Parlamentului
|
Scrisoare adresată Parlamentului în care se detaliază planul de acțiune
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Guvernul olandez trimite Parlamentului o scrisoare care detaliază acțiunile planificate pentru a reduce falsa activitate independentă. Acesta descrie (a) măsurile care trebuie luate pentru a elimina moratoriul de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă, (b) acțiunile de intensificare a aplicării legii la nivel public și de sporire a capacității agențiilor de executare relevante și (c) acțiunile preventive împotriva falselor activități independente.
|
|
91
|
C4.1 R4-2
Combaterea falșilor lucrători independenți
|
Etapă
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a unei legi de modificare a definiției raportului de muncă
|
Publicarea legii în Jurnalul Oficial
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii care modifică definiția raportului de muncă. Legea intră în vigoare și devine pe deplin aplicabilă până la 1 ianuarie 2026 cel târziu.
|
|
92
|
C4.1 R4-3
Combaterea falșilor lucrători independenți
|
Etapă
|
Moratoriu privind aplicarea legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă
abolit
|
Scrisoare adresată Parlamentului de abolire a moratoriului de punere în aplicare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Se elimină moratoriul de punere în aplicare a legii de dereglementare a evaluării raporturilor de muncă (Wetderegulering beoordeling arbeidsrelning).
|
|
93
|
C4.1 I1-1
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor
|
|
Numărul de persoane care au primit
orientarea profesională
|
0
|
68 705
|
TRIMESTRUL 3
|
2020
|
68 705 persoanele trebuie să primească consiliere în materie de dezvoltare profesională pentru a-și reorienta cariera, furnizate de consilieri de carieră calificați.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
94
|
C4.1 I1-2
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Cursuri de formare a competențelor pentru sprijinirea persoanelor
|
|
Numărul de persoane care au dobândit competențe
formare
|
0
|
119 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
119 000 de persoane participă la activități gratuite de formare și învățare pentru a sprijini dezvoltarea competențelor.
|
|
95
|
C4.1 I1-3
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Căi sectoriale adaptate pentru a sprijini tranziția către ocuparea forței de muncă
|
|
Numărul de parcursuri personalizate create
|
0
|
21
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Se creează 21 căi sectoriale adaptate. Aceste căi conțin cel puțin unul dintre următoarele elemente: consiliere profesională (și anume, axată pe locul de muncă actual, competențe și parcursul profesional), orientare profesională (și anume, axată pe schimbări de carieră și/sau noi competențe și locuri de muncă), formare în materie de competențe și recunoașterea consilierii în materie de competențe dobândite.
|
|
96
|
C4.1 I1-4
Țările de Jos continuă să învețe
|
Etapă
|
Evaluarea independentă a impactului socioeconomic al schemelor de subvenții din cadrul „Țărilor de Jos
continuă să învețe”
|
Finalizarea evaluării independente și publicarea raportului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Se efectuează o evaluare independentă a efectelor socioeconomice ale schemelor de subvenții din cadrul „Țările de Jos continuă să învețe”. Raportul de evaluare include informații cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a proceselor de politică care stau la baza conceperii și punerii în aplicare a schemelor. În raportul de evaluare se acordă o atenție deosebită impactului schemelor de subvenții asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor cu un nivel de educație profesională sau mai scăzut. Raportul include informații de politică privind efectul socioeconomic și pe termen lung al sistemelor de subvenții. Raportul de evaluare se publică online.
|
|
97a
|
C4.1 I3-1
Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului
|
Dispoziție legală care prevede un cadru financiar
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului care prevede un cadru financiar prin care se pune la dispoziție un buget structural pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor care primesc prestații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
98a
|
C4.1 I3-2
Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
|
Țintă
|
Finanțarea programelor de formare pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor
|
|
Numărul de programe de formare
|
0
|
8 000
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
În perioada 2023-8 000, se finanțează cel puțin 2025 de programe de formare pentru perfecționare și recalificare pentru persoanele care primesc indemnizații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă.
|
|
101
|
C4.2 I1-1
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Proiecte selectate pentru a promova soluții inovatoare în domeniul educației digitale
|
|
Numărul proiectelor
|
0
|
20
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Comitetul director al Consiliului național pentru educație privind inteligența artificială selectează cel puțin 20 proiecte de îmbunătățire a calității învățământului primar și/sau secundar prin inovare digitală.
|
|
102
|
C4.2 I1-2
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Finalizarea proiectelor de promovare a unor soluții inovatoare în domeniul educației digitale
|
|
Numărul proiectelor
|
0
|
10
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Dintre proiectele selectate, trebuie finalizate cel puțin 10 proiecte care au contribuit la cel puțin unul dintre următoarele obiective: (I) consolidarea educației personalizate; (II) furnizarea de produse și/sau servicii educaționale care au potențialul de a spori motivația elevilor; (III) îmbunătățirea cunoștințelor sau a competențelor cadrelor didactice sau ale studenților;
(IV) creșterea timpului de care dispun cadrele didactice pentru a sprijini elevii.
|
|
103
|
C4.2 I1-3
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Livrarea a două produse cu un nivel de maturitate tehnologică 6
|
|
Numărul de produse
|
0
|
2
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Proiectele selectate au ca rezultat cel puțin două produse care promovează soluții educaționale digitale inovatoare care au atins nivelul 6 de maturitate tehnologică.
|
|
104
|
C4.2 I2-1
Sprijin acordat nou-veniților pentru a preveni pierderile în materie de învățare
|
Țintă
|
Sprijin acordat consiliilor de administrație ale școlilor primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților
|
|
Numărul de școli primare și secundare care primesc
finanțare prin intermediul consiliilor lor școlare
|
0
|
2 198
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Consiliile școlare din cel puțin 1 800 școli primare și 398 școli secundare primesc finanțare care le permite să ofere sprijin nou-veniților cu scopul de a preveni pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
105
|
C4.2 I3-1
Sprijin pentru elevi în ultimul an de învățământ secundar
|
Etapă
|
Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor în ultimul an de învățământ secundar
|
Lansarea unei platforme online
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
Ministerul Educației, Culturii și Științei lansează o platformă online pentru a sprijini elevii din ultimul an de liceu la examenul final. Platforma conține webinare, misiuni și materiale video didactice pe teme de examinare.
|
|
106
|
C4.2 I3-2
Sprijin pentru elevi în ultimul an de învățământ secundar
|
Țintă
|
Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor în ultimul an de învățământ secundar
|
|
Numărul de consilii școlare care primesc finanțare
|
0
|
300
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Cel puțin 300 de comitete școlare primesc finanțare care să le permită să sprijine elevii în ultimul an de învățământ secundar, cu scopul de a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar.
|
|
107
|
C4.2 I4-1
Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă pentru combaterea și atenuarea
pierderi în materie de învățare
|
Țintă
|
Numărul de dispozitive digitale furnizate
|
|
Numărul de dispozitive digitale
|
0
|
75 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2021
|
75 000 se vor pune la dispoziția școlilor dispozitive digitale pentru a sprijini educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și profesional (MBO).
|
E.COMPONENTA 5: CONSOLIDAREA ASISTENȚEI MEDICALE PUBLICE ȘI A PREGĂTIRII PENTRU PANDEMII
Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență se axează pe consolidarea sectorului sănătății publice și a pregătirii pentru pandemii a sistemului de sănătate olandez. Acesta include patru investiții pentru a reduce deficitul de resurse umane în sectorul asistenței medicale în perioade de criză sanitară și pentru a spori capacitatea de terapie intensivă. În plus, măsurile incluse în componentă urmăresc să permită asistența medicală la distanță prin utilizarea serviciilor electronice și să consolideze schimburile de date între instituțiile de asistență medicală.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să ia toate măsurile necesare pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea deficitelor de lucrători din domeniul sănătății în perioade de criză sanitară și prin intensificarea implementării instrumentelor relevante de e-sănătate (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
5.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C5.1 I1: Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză
Obiectivul acestei investiții este de a asigura o capacitate adecvată de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză. Investiția vizează furnizarea de educație și „formare la locul de muncă” pentru persoane în primul an de învățământ profesional de nivel mediu și superior în domeniul sănătății („mbo” și „hbo”) și crearea unei rezerve naționale de asistență medicală formată din foști profesioniști din domeniul sănătății din care instituțiile sanitare pot recruta personal suplimentar în perioade de criză.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)educația profesională și „formarea la locul de muncă” în sectorul asistenței medicale;
b)campanii de comunicare, formarea și corelarea foștilor profesioniști din domeniul sănătății cu organizațiile din domeniul sănătății, care vor conduce la constituirea unei rezerve de 2 500 de foști profesioniști din domeniul sănătății care ar putea fi recrutați de instituțiile sanitare în situații de nevoie, cum ar fi în timpul unei viitoare crize sanitare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. Investiția C5.1 I2: Extinderea îngrijirii intensive
Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea spitalelor de a îngriji în special pacienții afectați de COVID-19. Investiția vizează îmbunătățirea atât a resurselor umane, cât și a infrastructurii spitalelor, astfel încât acestea să poată avea grijă de pacienții care suferă de COVID-19, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ulterior. Spitalele pot menține sau elimina unitățile (în principal renovările spitalicești care vizează extinderea unităților de terapie intensivă) care au sporit capacitatea unităților de terapie intensivă în timpul pandemiei de COVID-19 după expirarea schemei de subvenții. Personalul instruit poate fi detașat periodic sau recrutat permanent de spitale pentru a contribui la reducerea deficitului de forță de muncă în acest sector.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)51 spitale pentru adaptarea facilităților în vederea creșterii numărului de paturi fixe și flexibile de terapie intensivă și
b)67 spitale să își formeze și să își educe personalul în vederea creșterii capacității unităților de terapie intensivă și clinică.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023. Investiția C5.1 I3: SET COVID-19
Obiectivul acestei investiții (stimularea e-sănătății la domiciliu – Stimularea e-sănătății Thuis, SET) este de a sprijini îngrijirea persoanelor care locuiesc acasă, în special a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu o sănătate vulnerabilă. Asistența și sprijinul suplimentare necesare pentru aceste două categorii de persoane vulnerabile sunt furnizate prin soluții de e-sănătate în timpul pandemiei de COVID-19.
Investiția oferă sprijin financiar prin granturi pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (asistență medicală online prin conexiune video, diagnosticare prin intermediul unei aplicații și distribuitoare de medicamente) de către furnizorii de servicii de îngrijire medicală generală, furnizorii de asistență medicală la nivel de cartier, furnizorii de asistență medicală mintală și furnizorii de asistență socială.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2022. Investiția C5.1 I4: Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
Obiectivul acestei investiții este de a stimula inovarea în domeniul științelor vieții și în sectorul asistenței medicale prin standardizarea și conectarea datelor în cadrul consorțiului pentru infrastructuri de cercetare în domeniul sănătății (Health RI). Investiția vizează dezvoltarea unei infrastructuri naționale integrate de date privind sănătatea, eliminarea barierelor sociale și organizaționale prin încheierea unui acord între părțile interesate publice și private și crearea unui punct central pentru emiterea datelor.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)dezvoltarea și operaționalizarea unui sistem de sprijin pentru cercetători compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național;
b)adoptarea unei foi de parcurs pentru utilizarea secundară a datelor privind sănătatea, care specifică măsurile care trebuie luate de centrele medicale universitare pentru a se asigura că datele lor privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate; și
c)operaționalizarea unei prime versiuni a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea. Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
5.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
108a
|
C5.1 I1-1
Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză
|
Etapă
|
Cadrul financiar care permite formarea în sectorul asistenței medicale
|
Adoptarea unui cadru financiar care să integreze structural formarea în domeniul asistenței medicale într-un program privind piața forței de muncă pentru acest sector
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Adoptarea unui cadru financiar care să integreze structural formarea în domeniul asistenței medicale într-un program privind piața forței de muncă pentru acest sector (programul „TAZ” de îngrijire și bunăstare pe piața forței de muncă)
|
|
109a
|
C5.1 I1-2
Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză
|
Țintă
|
Numărul de persoane care participă la programul de educație profesională și la programul „formare la locul de muncă”
|
|
Număr de persoane
|
0
|
8 325
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cel puțin 8 325 persoane trebuie să fi participat la
învățământul profesional și programul „formare la locul de muncă” din primul an de învățământ profesional de nivel mediu și superior în domeniul sănătății în anul universitar 2023/2024 („mbo” și „hbo”).
|
|
110
|
C5.1 I1-3
Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză
|
Țintă
|
Rezerva națională pentru asistență medicală a fost creată
|
|
Numărul de rezerve de personal medico-sanitar
|
0
|
2 500
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Prin campanii de comunicare și formare și corelarea foștilor profesioniști din domeniul sănătății cu organizațiile din domeniul sănătății, se creează o rezervă de cel puțin 2 500 foști profesioniști din domeniul sănătății, din care instituțiile medicale pot recruta ajutor temporar în perioade de nevoie, cum ar fi în timpul unei viitoare crize sanitare.
|
|
111
|
C5.1 I2-1
Extinderea
|
Țintă
|
Numărul de spitale
|
|
Numărul de spitale
|
0
|
51
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Cel puțin 51 spitale își adaptează facilitățile pentru a crește numărul de terapie intensivă fixă și flexibilă.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
Îngrijire intensivă
|
|
finalizarea adaptărilor instalațiilor pentru paturile fixe existente și pentru paturile flexibile
|
|
|
|
|
|
|
paturi.
|
|
112
|
C5.1 I2-2
Extinderea îngrijirii intensive
|
Țintă
|
Formarea personalului spitalicesc
|
|
Numărul de spitale
|
0
|
67
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Cel puțin 67 spitale își instruiesc și își educă personalul pentru a spori capacitatea unităților de terapie intensivă și clinică.
|
|
113
|
C5.1 I3-1
SETAȚI COVID-19
|
Țintă
|
Numărul de granturi acordate
|
|
Număr
|
0
|
1 000
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Se acordă cel puțin 1 000 granturi furnizorilor de servicii de îngrijire pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (cum ar fi asistența medicală online prin conexiune video, diagnosticarea prin intermediul unei aplicații și distribuitoare de medicamente) în domeniul asistenței medicale generale, al asistenței medicale la nivel de cartier, al îngrijirii comunitare, al asistenței medicale mintale și al asistenței sociale.
|
|
114
|
C5.1 I4-1
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Sistem de sprijin pentru cercetători operațional – birouri de servicii
|
Birourile de servicii regionale și naționale sunt operaționale
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Se dezvoltă și este operațional un sistem de sprijin pentru cercetători compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național.
|
|
115
|
C5.1 I4-2
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Date echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile)
foaie de parcurs
|
A fost adoptată o foaie de parcurs pentru crearea de date FAIR
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Consorțiul pentru infrastructura de cercetare în domeniul sănătății elaborează o foaie de parcurs pentru utilizarea secundară ușor de găsit, accesibilă, interoperabilă și reutilizabilă (FAIR) a datelor privind sănătatea și este adoptată de centrele medicale universitare (UMC). Foaia de parcurs specifică măsurile care trebuie luate de UMC pentru a se asigura că datele lor privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
|
|
adoptată
|
|
|
|
|
|
|
|
|
116
|
C5.1 I4-3
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Portalul de date operaționale
|
Portalul de date pentru localizarea și accesarea datelor de cercetare este operațional
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2023
|
Prima versiune a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea este operațională, ceea ce înseamnă că centrele medicale universitare (UMC) au devenit conectate la infrastructura națională de date.
|
F.COMPONENTA 6: COMBATEREA PLANIFICĂRII FISCALE AGRESIVE ȘI A SPĂLĂRII BANILOR
Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de a combate mai eficace planificarea fiscală agresivă și spălarea de bani în Țările de Jos. Componenta constă în cinci reforme care abordează planificarea fiscală agresivă și o reformă în ceea ce privește spălarea banilor.
Componenta contribuie la combaterea evaziunii fiscale prin (i) impunerea unei rețineri la sursă condiționate pentru dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel scăzut de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz, (ii) introducerea unei legi privind combaterea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline, (iii) prevenirea unei scutiri fiscale printr-o limitare specifică a deducerii dobânzii, (iv) limitarea acordurilor de lichidare și de încetare și (v) limitarea compensării pierderilor. Țările de Jos intenționează, de asemenea, să monitorizeze evoluțiile în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale.
Provocările legate de spălarea banilor sunt abordate printr-o strategie care vizează (i) creșterea capacității de personal a unității de informații financiare (FIU) cu 20 echivalente normă întreagă și (ii) introducerea unei limite pentru plățile în numerar. În acest mod, componenta urmărește să ridice bariere în calea spălării banilor de către infractori și să consolideze capacitatea de cercetare și urmărire penală.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind planificarea fiscală agresivă (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 în 2019 și 4 în 2020) și privind spălarea banilor (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
6.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C6.1 R1: Politica fiscală olandeză
Obiectivul reformei este de a limita oportunitățile de planificare fiscală agresivă și de a reduce fondurile provenite din Țările de Jos în jurisdicții cu un nivel scăzut de impozitare. Reținerea la sursă a impozitului pe dividende urmărește să permită Țărilor de Jos să impoziteze astfel de plăți către țări care percep impozite reduse sau nu percep deloc impozite.
Reforma constă în introducerea unui impozit reținut la sursă pe dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel scăzut de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz. Raportul include, de asemenea, un raport de monitorizare privind efectele politicilor de combatere a evaziunii fiscale în cadrul acestei componente.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma C6.1 R2: Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline
Obiectivul acestei reforme este de a aborda neconcordanțele care rezultă dintr-o aplicare sau interpretare diferită a principiului concurenței depline în impozitarea societăților. În special, în situații internaționale, astfel de neconcordanțe pot conduce la neincluderea unei părți din profiturile unei societăți multinaționale într-un impozit pe profit. Scopul reformei este de a neutraliza prețurile de transfer sau câștigurile și pierderile din deținere pentru a preveni situațiile de dublă neimpozitare și pentru a face sistemul de impozitare olandez mai transparent la nivel internațional.
Reforma constă în intrarea în vigoare a unei legi care abordează neconcordanțele în aplicarea
principiul concurenței depline.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022.
Reforma C6.1 R3: Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzilor pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele valutare pozitive
Obiectivul reformei este de a evita ca limitarea deducerii dobânzilor împotriva abuzurilor din Legea privind impozitul pe profit (articolul 10a) să conducă la scutiri fiscale nejustificate.
Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a evita aplicarea limitării specifice a deducerii dobânzii atunci când aceasta conduce la o scutire de impozite pe dobânzile negative și pe rezultatele valutare pozitive.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021. Reforma C6.1 R4: Limitarea deducerii pierderilor din lichidare și din încetarea activității
Obiectivul reformei este de a limita deductibilitatea pierderilor finale ale unei entități (pierderi din lichidare) și a pierderilor finale ale unui sediu permanent (pierderi la încetarea activității) în cadrul impozitului pe profit.
Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit pentru a limita deductibilitatea pierderilor din lichidare și din încetarea activității prin introducerea a trei condiții necesare pentru ca aceste pierderi să fie deductibile fiscal:
a)condiție temporală: pierderile din lichidare sau din încetarea activității sunt deductibile numai în cazul în care lichidarea sau încetarea este finalizată în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea comercială a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la acestea;
b)condiție teritorială: pierderile din lichidare sau din încetarea activității sunt luate în considerare pentru deducerea fiscală numai în cazul în care entitatea dizolvată sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau în țări terțe cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asociere eligibil; și
c)condiție cantitativă: deducerea pierderilor din lichidare este posibilă numai dacă există o influență decisivă (interese de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a stabili activitățile entității lichidate.
Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai pierderilor care depășesc 5 000 000 EUR. Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021.
Reforma C6.1 R5: Limitarea compensării pierderilor
Obiectivul reformei este de a limita posibilitatea de compensare a profiturilor cu pierderile din alți ani. Reforma urmărește să împiedice societățile care desfășoară activități profitabile în Țările de Jos să eludeze plata impozitului pe profit.
Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit, care limitează deducerea pierderilor din impozitul pe profit. Compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinată cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderii (anterior de până la șase ani). În cazul în care profitul impozabil este mai mic sau mai mic de 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022. Reforma C6.1 R6: Politica de combatere a spălării banilor
Obiectivul reformei este de a consolida cadrul de combatere a spălării banilor din Țările de Jos și de a combate utilizarea abuzivă a sistemului financiar neerlandez de către infractori.
Reforma constă în:
a)consolidarea unității de informații financiare (FIU), care este responsabilă de prevenirea și detectarea spălării banilor, de combaterea fraudei și de urmărirea finanțării infracțiunilor, prin angajarea a 20 posturi suplimentare în echivalent normă întreagă; și
b)intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar. Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025.
6.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau
Investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
117
|
C6.1 R1-1
Politica fiscală olandeză
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2024
|
Intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, a unei legi privind reținerea la sursă a impozitului pe dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel scăzut de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor olandeze antiabuz.
|
|
118
|
C6.1 R1-2
Politica fiscală olandeză
|
Etapă
|
Scrisoare de monitorizare a efectelor modificărilor politicii fiscale trimisă Parlamentului
|
Scrisoare de monitorizare trimisă de cabinet Parlamentului
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Cabinetul Parlamentului trimite Parlamentului o scrisoare de monitorizare a efectelor politicilor de combatere a evaziunii fiscale, care este pusă la dispoziția publicului online. Scrisoarea include monitorizarea timpurie a fluxurilor financiare (dividende, dobânzi și redevențe) dinspre și înspre Țările de Jos, pe baza datelor independente raportate de banca centrală olandeză (De Nederlandsche Bank).
|
|
119
|
C6.1 R2-1
Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline. Legea elimină neconcordanțele legate de o diferență în ceea ce privește prețurile de transfer sau evaluarea activelor achiziționate, care conduc la o dublă neimpozitare.
|
|
120
|
C6.1 R3-1
Modificarea deducerii specifice a dobânzii
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina impozitul
|
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea în vigoare a acesteia
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2021
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit (articolul 10a), care modifică limitarea specifică privind deducerea dobânzilor prevăzută în Legea privind impozitul pe profit, astfel încât aplicarea acestei norme antiabuz să nu conducă la un abuz nejustificat
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
|
limitare pentru prevenirea scutirilor fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele valutare pozitive
|
|
exceptări privind dobânzile negative și rezultatele valutare pozitive
|
|
|
|
|
|
|
scutirea de la plata impozitelor pe dobânzile negative și pe rezultatele valutare pozitive.
|
|
121
|
C6.1 R4-1
Limitarea deducerilor fiscale ca urmare a pierderilor din lichidare și din încetarea activității
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite ca urmare a lichidării și a pierderilor din încetarea activității
|
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea în vigoare a acesteia
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2021
|
Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind impozitul pe profit care limitează deductibilitatea pierderilor din lichidare și din încetarea activității. Modificările introduc trei condiții necesare pentru ca pierderile din lichidare și din încetare să fie deductibile fiscal:
a)Condiție temporală: pierderile din lichidare și din încetarea activității sunt deductibile numai în cazul în care lichidarea sau încetarea este finalizată în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea comercială a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la acestea.
b)Condiție teritorială: pierderile din lichidare și din încetarea activității sunt deductibile fiscal numai dacă entitatea sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau într-o țară terță cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asociere eligibil.
c)Condiție cantitativă: deducerea fiscală a pierderilor din lichidare este posibilă numai dacă există o influență decisivă (interese de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a stabili activitățile entității lichidate.
Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai în cazul în care pierderile depășesc 5 000 000 EUR.
|
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Calendar orientativ pentru finalizare
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
122
|
C6.1 R5-1
Limitarea compensării pierderilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita compensarea pierderilor
|
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea în vigoare a acesteia
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2022
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a reduce reducerea pierderilor în ceea ce privește impozitul pe profit, după cum urmează: compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinată cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderii (anterior de până la șase ani). În cazul profiturilor impozabile mai mici sau mai mici de 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral.
|
|
123
|
C6.2 R6-1
Politica de combatere a spălării banilor
|
Țintă
|
Creșterea numărului de echivalente normă întreagă a unității de informații financiare
|
|
Număr
|
82
|
102
|
TRIMESTRUL 4
|
2024
|
Personalul unității de informații financiare (FIU) va fi majorat cu 20 echivalent normă întreagă, comparativ cu ianuarie 2022, a cărui sarcină principală este de a detecta spălarea banilor, combaterea fraudei și urmărirea finanțării infracțiunilor.
|
|
124
|
C6.2 R6-2
Politica de combatere a spălării banilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar
|
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2025
|
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar.
|
G.AUDIT ȘI CONTROL
7.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Pentru a proteja în mod eficace interesele financiare ale Uniunii, un sistem centralizat de registre pentru înregistrarea și stocarea tuturor datelor relevante legate de punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență – care să cuprindă cel puțin atingerea jaloanelor și a țintelor, date privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali – trebuie să fie instituit și operațional înainte de depunerea primei cereri de plată. Țările de Jos prezintă un raport de audit specific înainte de prima cerere de plată care confirmă existența funcționalităților sistemului de repertorii.
În plus, mandatele legale și misiunile relevante către autoritățile implicate în coordonarea, monitorizarea, controlul și auditul implementării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se adoptă în conformitate cu legislația națională înainte de depunerea primei cereri de plată.
7.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi (pentru
etape intermediare)
|
Indicatori cantitativi
(pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
125
|
C7-1
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
|
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre
|
|
|
|
TRIMESTRUL 1
|
2023
|
Un sistem centralizat de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR este instituit și operațional.
Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele funcționalități:
(a)colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor;
(b)colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul (UE) 2021/241 (Regulamentul privind MRR).
|
|
126
|
C7-2
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit
(„Auditdienst rijk”)
|
Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Decretul ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst Rijk”) include mandatul de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.
Ministerul Finanțelor acordă organismului de audit neerlandez („Auditdienst Rijk”) sarcina relevantă de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.
|
|
127
|
C7-3
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizaționale („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de program pentru planul de redresare și reziliență
|
Dispoziție din decretul ministerial care indică data de intrare în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Direcția de programe pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul Ministerului Finanțelor este mandatată în mod oficial, prin intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice a Ministerului de Finanțe («organisatiebesluit Ministry of Finance»), ca organism de coordonare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos.
|
H.REPowerEU
Componenta REPowerEU contribuie la abordarea provocării reprezentate de reducerea dependenței de combustibilii fosili. Obiectivele componentei sunt de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, de a facilita investițiile în rețeaua de energie electrică, de a contribui la abordarea congestionării rețelei și de a accelera procedurile juridice pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. Toate aceste obiective urmăresc să contribuie la obiectivul mai larg de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Țărilor de Jos. Măsurile din cadrul acestei componente au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională, deoarece contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în întreaga Uniune.
Componenta REPowerEU contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții pe energia din surse regenerabile, eficiența energetică și strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea implementării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea și prin raționalizarea în continuare a procedurilor de autorizare și îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
8.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C8 I1 (Măsură de majorare): Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
Obiectivul acestei măsuri este de a extinde C3.2 I2 „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie” din cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a bunurilor imobile). Partea extinsă a investiției crește numărul intervențiilor până în 355 600 și subvenționează intervențiile eligibile enumerate în descrierea investiției C3.2 I2 „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie”. Intervențiile suplimentare au obiectivul de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026. Reforma C8 R1: Pachetul de reformă a pieței energiei
Această reformă urmărește să abordeze mai multe provocări legate de piețele energiei cu care se confruntă Țările de Jos.
Reforma include următoarele elemente:
a.Acțiuni care vizează reducerea congestionării rețelei de energie electrică din Țările de Jos, care includ i) intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică pentru a oferi operatorilor de rețea instrumente suplimentare pentru o utilizare flexibilă a rețelei atunci când rețeaua este saturată, precum și stimulente pentru reducerea cererii și realocarea capacității rețelei către utilizatorii rețelei; și ii) adoptarea celor 12 „Programe multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 2.0” (Infrastructuur Energie en Klimaat, pMIEK) ale provinciei Meerjarenprogramma.
b.Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică efectuate de operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Cadrul asigură faptul că se acordă prioritate investițiilor care fac parte din programele multianuale naționale și provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (Infrastructuur Energie en Klimaat, MIEK) ale Meerjarenprogramma.
c.Intrarea în vigoare a unui act de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului (Omgevingswet). Actul de modificare accelerează procedurile de autorizare pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. Domeniul de aplicare al proiectelor privind energia din surse regenerabile care beneficiază de accelerare este definit într-un decret subordonat.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.
8.2.Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
Indicatori calitativi
(pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru obiective)
|
Timp
|
Descrierea fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|
|
|
|
|
|
Unitate
|
Situația de referință
|
Obiectiv
|
Trimestru
|
Anul
|
|
|
128
|
C8-I1
|
Țintă
|
Durabilă
|
|
Numărul de
|
0
|
134 050
|
TRIMESTRUL 2
|
2024
|
Cel puțin 134 050 intervenții în cadrul
|
|
|
Investiții
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
subvenția pentru investiții în favoarea sustenabilității
|
|
|
subvenție pentru
|
|
economiile de energie
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
energie și economii de energie (energie solară)
|
|
|
durabilă
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
|
|
cazane, racorduri termice;
|
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
|
|
izolație, pompe de căldură și,
|
|
|
energie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Începând cu 2023, gătit electric
|
|
|
economii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
instalații) sunt subvenționate. Această
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
intervențiile au ca obiectiv:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
să atingă, în medie, cel puțin o
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
30 % cerere de energie primară
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
reducerea pentru LFA. Această cerință se referă la totalul intervențiilor subvenționate în cadrul țintei 128.
|
|
129
|
C8-I1
|
Țintă
|
Durabilă
|
|
Numărul de
|
134 050
|
231 985
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Cel puțin încă 97 935
|
|
|
Investiții
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
intervenții în cadrul investiției
|
|
|
subvenție pentru
|
|
economiile de energie
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
subvenții pentru energia durabilă și
|
|
|
durabilă
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
|
|
economii de energie (cazane solare, energie termică
|
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
|
|
conexiuni, izolație, pompe de căldură
|
|
|
energie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
și, începând cu 2023, electrice
|
|
|
economii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
instalații de gătit)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
subvenționate. Intervențiile:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
au obiectivul de a atinge
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
o energie primară medie de cel puțin 30 %
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
reducerea cererii. Această cerință se referă la totalul intervențiilor subvenționate în cadrul țintelor 128 și 129.
|
|
130
|
C8-I1
|
Țintă
|
Durabilă
|
|
Numărul de
|
456 985
|
580 600
|
TRIMESTRUL 2
|
2026
|
Cel puțin încă 123 615
|
|
|
Investiții
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
intervenții în cadrul investiției
|
|
|
subvenție pentru
|
|
economiile de energie
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
subvenții pentru energia durabilă și
|
|
|
durabilă
|
|
intervenții
|
|
|
|
|
|
|
economii de energie (cazane solare, energie termică
|
|
|
energie și
|
|
subvenționate
|
|
|
|
|
|
|
conexiuni, izolație, pompe de căldură
|
|
|
energie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
și, începând cu 2023, electrice
|
|
|
economii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
instalații de gătit)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
subvenționate. Intervențiile:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
să aibă obiectivul de a atinge, în medie, cel puțin 30 % energie primară
reducerea cererii. Această cerință se referă la totalul intervențiilor subvenționate în cadrul țintelor 83, 128, 129 și 130.
|
|
131
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică
|
Dispoziție în decizia Autorității pentru Consumatori și Piețe care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2022
|
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică.
Decizia oferă operatorilor de rețea instrumente suplimentare pentru utilizarea flexibilă a rețelei atunci când rețeaua este saturată. Acesta oferă, de asemenea, stimulente pentru reducerea cererii și pentru realocarea capacității rețelei către
utilizatorii rețelei.
|
|
132
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețelele de energie electrică
|
Dispoziție din decretul ministerial care prevede intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 2
|
2023
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețelele de energie electrică efectuate de operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Cadrul asigură faptul că investițiile care fac parte din programele multianuale naționale și provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (MIEK) sunt
prioritizare.
|
|
133
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Țintă
|
Adoptarea a 12 „Programe multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 2.0”
|
|
Numărul de programe adoptate
|
0
|
12
|
TRIMESTRUL 2
|
2025
|
Se adoptă în total 12 „Programe multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (pMIEK) 2.0” (câte unul pentru fiecare provincie). Aceste programe acordă prioritate proiectelor de infrastructură energetică ale operatorilor de rețea legate de extinderea rețelei de energie electrică la nivel provincial.
nivelul.
|
|
134
|
C8-R1
Reforma pieței energiei
pachet
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui act de modificare a mediului
Legea privind planificarea
|
Dispoziție din Legea de modificare a Legii privind mediul și amenajarea teritoriului
dispoziții privind intrarea sa în vigoare
|
|
|
|
TRIMESTRUL 4
|
2025
|
Intrarea în vigoare a unui act de modificare a Legii privind mediul și planificarea. Actul de modificare introduce următoarele modificări în autorizație
proceduri pentru proiectele privind energia din surse regenerabile:
a)Toate procedurile judiciare administrative se desfășoară în fața Consiliului de Stat;
b)Căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului de Stat se introduc în termen de 6 luni;
c)Căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului de Stat sunt motivate de partea care introduce calea de atac în termenul în care poate fi introdusă o cale de atac.
Domeniul de aplicare al proiectelor privind energia din surse regenerabile care beneficiază de această accelerare este definit într-o
decret subordonat.
|
2.Costul total estimat al planului de redresare și reziliență
Costul total estimat al planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de 5 443 293 000 EUR.
Costurile totale estimate ale capitolului REPowerEU sunt de 735 000 000 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1.Financiară adecvată
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
3
|
C1.1 R2-1
Introducerea și înăsprirea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi
introducerea taxei industriale pe CO2
|
|
4
|
C1.1 R2-2
Introducerea și înăsprirea taxei pe emisiile de CO2 pentru industrie
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de înăsprire a emisiilor industriale de CO2
prelevarea
|
|
5
|
C1.1 R3-1
Creșterea taxei pe călătoriile aeriene (ATT)
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii aerieni care pleacă de pe un aeroport în
Țările de Jos
|
|
35
|
C2.1 I1-1
Delta cuantică NL
|
Etapă
|
Configurația Delta cuantică NL
|
|
46
|
C2.2 I1-1
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Etapă
|
Studiu de planificare ERTMS Kijfhoek-frontiera belgiană
finalizat
|
|
58
|
C2.3 R1-1
Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă
|
|
59
|
C2.3 R1-2
Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
|
Etapă
|
Publicarea acțiunilor actualizate
planuri de îmbunătățire a gestionării informațiilor
|
|
67
|
C3.1 R1-1
Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației care sporește numărul de persoane vacante
raportul dintre valoarea posesiei
|
|
69
|
C3.1 R3-1
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Acorduri între guvernul național și provincii privind realizarea
din 900 000 de locuințe noi
|
|
73
|
C3.1 R4-1
Creșterea dependenței de venituri a chiriei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației pentru a crește creșterea maximă anuală a chiriei pentru
cu venituri medii spre mari
chiriași care trăiesc în sectorul social
locuințe
|
|
74
|
C3.1 R5-1
Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție rezidențială
|
Etapă
|
Scrisoare adresată Parlamentului cu privire la blocajele din procesul de planificare, identificând posibile soluții
publicată
|
|
81
|
C3.2 I1-1
Schema de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a
schema de subvenții pentru renovare
|
|
84
|
C4.1 R1-1
Reducerea deducerii lucrătorilor care desfășoară activități independente
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii
reducerea deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară activități independente
|
|
87
|
C4.1 R3-1
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al
sistemul de pensii
|
|
90
|
C4.1 R4-1
Combaterea falselor activități independente
|
Etapă
|
Plan de acțiune pentru reducerea falsurilor
activități independente prezentate Parlamentului
|
|
93
|
C4.1 I1-1
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor
|
|
94
|
C4.1 I1-2
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Cursuri de formare a competențelor pentru a sprijini
indivizi
|
|
105
|
C4.2 I3-1
Sprijin pentru elevi în ultimul an de învățământ secundar
|
Etapă
|
Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor în ultimul
anul învățământului secundar
|
|
106
|
C4.2 I3-2
Sprijin pentru elevi în ultimul an de învățământ secundar
|
Țintă
|
Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor în ultimul an de
învățământ secundar
|
|
107
|
C4.2 I4-1
Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă pentru combaterea și
atenuarea pierderilor în materie de învățare
|
Țintă
|
Numărul de dispozitive digitale furnizate
|
|
113
|
C5.1 I3-1
SETAȚI COVID-19
|
Țintă
|
Numărul de granturi acordate
|
|
114
|
C5.1 I4-1
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Sistem de sprijin pentru cercetători operațional —
Birouri de servicii
|
|
119
|
C6.1 R2-1
Abordarea neconcordanțelor din
aplicarea principiului concurenței depline
principiul
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea armelor
principiul lungimii
|
|
120
|
C6.1 R3-1
Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzilor pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele valutare pozitive
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina scutirile fiscale pentru dobânzile negative și pentru dobânzile pozitive
rezultate privind moneda
|
|
121
|
C6.1 R4-1
Limitarea deducerilor fiscale datorate
pierderi în urma lichidării și a încetării activității
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a:
modificări aduse întreprinderii
Legea privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite datorată lichidării și încetării activității
pierderi
|
|
122
|
C6.1 R5-1
Limitarea compensării pierderilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita pierderile
relief
|
|
125
|
C7-1
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare
din MRR
|
|
126
|
C7-2
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit
(„Auditdienst rijk”)
|
|
127
|
C7-3
Audit și control, punere în aplicare și complementaritate
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de programe pentru
planul de redresare și reziliență
|
|
131
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a rețelei de energie electrică
cod
|
|
|
|
Tranșă
Suma
|
EUR
1 332 776 071
|
1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
1
|
C1.1 R1-1
Reforma impozitării energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor de impozitare a energiei
|
|
6
|
C1.1 R4-1
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de eliminare treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete (BPM) pentru camionetele comerciale
|
|
21
|
C1.1 I2-1
Energia verde a hidrogenului
|
Etapă
|
Publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde
|
|
34
|
C1.2 I2-1
Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci
|
Țintă
|
Numărul de locuri de creștere a porcilor care au încetat
|
|
47
|
C2.2 I1-2
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Etapă
|
Studiul de planificare ERTMS a fost finalizat în Țările de Jos
|
|
55
|
C2.2 I3-1
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
65
|
C2.3 I2-1
Digitalizarea lanțului justiției penale
|
Etapă
|
Portalul digital pentru comunicarea formală în cadrul procedurilor penale este operațional
|
|
66
|
C2.3 I2-2
Digitalizarea lanțului justiției penale
|
Etapă
|
Prelucrarea digitală a cazurilor de infracțiuni frecvente este operațională
|
|
68
|
C3.1 R2-1
Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legislației privind eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor la domiciliu în două etape
|
|
70
|
C3.1 R3-2
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi
|
|
71
|
C3.1 R3-3
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
A fost lansat un sistem de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile
|
|
75
|
C3.1 R5-2
Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție rezidențială
|
Etapă
|
Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe
|
|
95
|
C4.1 I1-3
Țările de Jos continuă să învețe
|
Țintă
|
Căi sectoriale adaptate pentru a sprijini tranziția către ocuparea forței de muncă
|
|
97a
|
C4.1 I3-1
Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi a bugetului
|
|
104
|
C4.2 I2-1
Sprijin acordat nou-veniților pentru a preveni pierderile în materie de învățare
|
Țintă
|
Sprijin acordat consiliilor de administrație ale școlilor primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților
|
|
111
|
C5.1 I2-1
Extinderea îngrijirii intensive
|
Țintă
|
Numărul de spitale care au finalizat adaptările instalațiilor pentru paturi fixe și paturi flexibile existente
|
|
112
|
C5.1 I2-2
Extinderea îngrijirii intensive
|
Țintă
|
Formarea personalului spitalicesc
|
|
115
|
C5.1 I4-2
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Adoptarea unor date echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile)
|
|
116
|
C5.1 I4-3
Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
|
Etapă
|
Portalul de date operaționale
|
|
117
|
C6.1 R1-1
Politica fiscală olandeză
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă
|
|
132
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru
investiții în rețelele de energie electrică
|
|
|
|
Cuantumul tranșei
|
EUR
1 185 101 166
|
1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
2
|
C1.1 R1-2
Reforma impozitării energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi de adaptare a elementelor structurale
din impozitele pe energie
|
|
9
|
C1.1 R5-1
Legea energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a Regulamentului privind energia
Legea
|
|
17
|
C1.1 I1-8
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare de pe uscat – Acorduri de guvernanță pentru zonă
planuri de investiții
|
|
37
|
C2.1 I2-1
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Acordarea burselor de burse
|
|
43
|
C2.1 I4-1
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Infrastructura de date de bază
dezvoltat
|
|
48
|
C2.2 I1-3
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
|
Țintă
|
Numărul de piloni GSM-Rail operaționali pentru ERTMS
|
|
49
|
C2.2 I1-4
Traficul feroviar european
Sistemul de gestionare
(ERTMS)
|
Etapă
|
Sisteme logistice adaptate la
ERTMS
|
|
50
|
C2.2 I1-5
Sistemul european de management al traficului feroviar
(ERTMS)
|
Etapă
|
Sistemul central de siguranță este operațional
|
|
51
|
C2.2 I2-1
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Dispozitive inteligente de control al traficului
|
|
61
|
C2.3 I1-1
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Etapă
|
Îmbunătățirea securității cibernetice
acțiunile puse în aplicare
|
|
62
|
C2.3 I1-2
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Personalul civil al Ministerului Apărării care lucrează de la distanță prin
o rețea securizată
|
|
72
|
C3.1 R3-4
Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a legii de stabilire a măsurilor suplimentare luate de stat pentru punerea în aplicare a acordurilor privind construirea de locuințe noi
|
|
77
|
C3.1 I1-2
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 1)
|
|
85
|
C4.1 R2-1
Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
|
Etapă
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate
pentru lucrători care desfășoară o activitate independentă
|
|
88
|
C4.1 R3-2
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Finalizarea planurilor de tranziție către noul sistem de pensii
și publicată
|
|
91
|
C4.1 R4-2
Combaterea falșilor lucrători independenți
|
Etapă
|
Publicarea în Jurnalul Oficial a unei legi de modificare a definiției muncii
relație
|
|
92
|
C4.1 R4-3
Combaterea falșilor lucrători independenți
|
Etapă
|
Moratoriu privind aplicarea legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă
abolit
|
|
96
|
C4.1 I1-4
Țările de Jos continuă să învețe
|
Etapă
|
Evaluarea independentă a impactului socioeconomic al schemelor de subvenții din cadrul „
Țările de Jos continuă să învețe”
|
|
101
|
C4.2 I1-1
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Proiecte selectate pentru promovarea educației digitale inovatoare
soluții
|
|
108a
|
C5.1 I1-1
Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză
|
Țintă
|
Cadrul financiar care permite formarea în sectorul asistenței medicale
|
|
110
|
C5.1 I1-3
Personal suplimentar temporar
capacitatea de resurse pentru îngrijire în perioade de criză
|
Țintă
|
Rezerva națională pentru asistență medicală a fost creată
|
|
123
|
C6.2 R6-1
Politica de combatere a spălării banilor
|
Țintă
|
Creșterea numărului de echivalenți normă întreagă ai
Unitatea de informații
|
|
124
|
C6.2 R6-2
Politica de combatere a spălării banilor
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru numerar
plăți
|
|
128
|
C8-I1
Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
|
Țintă
|
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie
|
|
|
|
Tranșă
Suma
|
EUR
1 421 267 213
|
1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
7
|
C1.1 R4-2
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Publicarea unei legi în
Jurnalul Oficial de modificare a taxei existente pentru autoturisme și camionete
|
|
11
|
C1.1 I1-2
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim – Publicarea licitației (licitațiilor) pentru achiziționarea de intervenții de urgență
nave pentru remorcaj
|
|
13
|
C1.1 I1-4
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a speciilor
protecție
|
|
14
|
C1.1 I1-5
Energie eoliană offshore
|
Țintă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Proiecte care contribuie la îmbunătățirea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000 și în zonele protejate din jurul acestora în cadrul Strategiei marine
Directiva-cadru (DCSMM)
|
|
19
|
C1.1 I1-10
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Racordarea de energie electrică offshore la locurile de debarcare de pe uscat – Pachetul de intervenții ecologice
Marea Wadden
|
|
20
|
C1.1 I1-11
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Conexiune electrică offshore la locurile de debarcare terestre – Compensarea și atenuarea salinizării
terenurile agricole
|
|
22
|
C1.1 I2-2
Energia verde a hidrogenului
|
Țintă
|
Acorduri de grant semnate pentru
instalații demonstrative pentru
hidrogen verde inovator
tehnologie
|
|
23
|
C1.1 I2-3
Energia verde a hidrogenului
|
Țintă
|
Acorduri de grant semnate pentru
proiecte de cercetare pentru hidrogen ecologic
|
|
24
|
C1.1 I3-1
Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES
|
Țintă
|
Kilowați-oră (kWh) de energie electrică furnizată de energia modulară operațională
containere
|
|
25
|
C1.1 I3-2
Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES
|
Țintă
|
Numărul de locuri de încărcare operaționale
|
|
26
|
C1.1 I3-3
Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES
|
Țintă
|
Tonajul total al navelor transformate în emisii zero
|
|
27
|
C1.1 I4-1
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Proiectarea detaliată a hidrogenului
turboventilator cu combustie
|
|
28
|
C1.1 I4-2
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Proiectarea detaliată a combustibilului pe bază de hidrogen
propulsie electrică cu celulă
|
|
29
|
C1.1 I4-3
Aviație în tranziție
|
Etapă
|
Grup de reflecție „Viziune zburătoare”
operațională
|
|
38
|
C2.1 I2-2
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Laboratoare de cercetare în domeniul IA ELSA operaționale
|
|
39
|
C2.1 I2-3
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Proiecte de C&D premiate
|
|
41
|
C2.1 I3-1
Impulsul educației digitale
|
Etapă
|
O platformă unică pentru accesarea materialelor didactice digitale create și a identității operaționale și digitale
soluție pentru elevii în uz
|
|
42
|
C2.1 I3-2
Impulsul educației digitale
|
Țintă
|
Centre de predare și
Învățare operațională
|
|
44
|
C2.1 I4-2
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Gradul de pregătire digitală a crescut în
sectorul logistic
|
|
52
|
C2.2 I2-2
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Servicii prioritare de siguranță
|
|
56
|
C2.2 I3-2
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
57
|
C2.2 I3-3
Stații inteligente de la marginea drumului (iWKS)
|
Țintă
|
Numărul final de stații inteligente instalate la marginea drumului
|
|
63
|
C2.3 I1-3
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Etapă
|
Îmbunătățirea rețelelor și
finalizarea migrării către o nouă infrastructură informatică
|
|
78
|
C3.1 I1-3
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 2)
|
|
82
|
C3.2 I1-2
Schema de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public
|
Țintă
|
Suma reducerii anuale a emisiilor de CO2 (în Kton) rezultate din toate intervențiile aprobate în materie de renovare și eficiență energetică
subvenționate în cadrul sistemului
|
|
86
|
C4.1 R2-2
Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
|
Etapă
|
Scrisoare adresată Parlamentului cu privire la stadiul punerii în aplicare a
asigurarea obligatorie de invaliditate
|
|
89
|
C4.1 R3-3
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Etapă
|
Punerea în aplicare a fondurilor de pensii
planuri finalizate și publicate
|
|
102
|
C4.2 I1-2
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Proiecte care promovează inovarea
soluții educaționale digitale finalizate
|
|
103
|
C4.2 I1-3
Laboratorul național de educație – inteligență artificială
|
Țintă
|
Livrarea a două produse cu
Nivelul de maturitate tehnologică 6
|
|
109a
|
C5.1 I1-2
Capacitate temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijirea în
vremuri de criză
|
Țintă
|
Numărul de persoane care participă la programul de educație profesională și la programul „formare la locul de muncă”
|
|
118
|
C6.1 R1-2
Politica fiscală olandeză
|
Etapă
|
Scrisoare de monitorizare a efectelor modificărilor de politică fiscală trimisă la
Parlamentul
|
|
129
|
C8-I1
Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
|
Țintă
|
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie
|
|
133
|
C8-R1
Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Țintă
|
Adoptarea a 12 „Programe multianuale provinciale pentru energie și climă”
Infrastructură 2.0”
|
|
134
|
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei
|
Etapă
|
Intrarea în vigoare a unui act de modificare a mediului și
Legea privind urbanismul
|
|
|
|
Tranșă
Suma
|
EUR
751 139 298
|
1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiții)
|
Etapă/Obiectiv
|
Nume
|
|
8
|
C1.1 R4-3
Reforma impozitării autovehiculelor
|
Etapă
|
Scrisoare adresată Parlamentului cu privire la
stadiul punerii în aplicare a legii de modificare a bazei de impozitare
pentru autoturisme și camionete
|
|
10
|
C1.1 I1-1
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (e) semnat (e) pentru achiziționarea de noi tarife
puncte pe mare și în chei
|
|
12
|
C1.1 I1-3
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Asigurarea siguranței transportului maritim – contract (e) semnat (e) pentru achiziționarea de urgență
remorchere de răspuns
|
|
15
|
C1.1 I1-6
Energie eoliană offshore
|
Țintă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Ecologie eoliană offshore
Program (WOZEP)
|
|
16
|
C1.1 I1-7
Energie eoliană offshore
|
Țintă
|
Consolidarea și protecția ecosistemului Mării Nordului – Digitalizarea Mării Nordului
Stații de monitorizare
|
|
18
|
C1.1 I1-9
Energie eoliană offshore
|
Etapă
|
Conexiune electrică offshore la locurile de debarcare terestre —
Acorduri administrative pentru planuri de investiții zonale
|
|
30
|
C1.2 I1-1
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Acțiuni de îmbunătățire a calității în cadrul Natura 2000 și în jurul acesteia
domenii puse în aplicare
|
|
31
|
C1.2 I1-2
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Refacerea accelerată a naturii
de către organizațiile de gestionare a terenurilor
|
|
32
|
C1.2 I1-3
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Îmbunătățirea calității naturii râurilor și a drumurilor
management
|
|
33
|
C1.2 I1-4
Programul „Natură”
|
Țintă
|
Acțiuni care contribuie la monitorizarea și dezvoltarea cunoștințelor
baza pentru programul „Natură”
|
|
36
|
C2.1 I1-2
Delta cuantică NL
|
Etapă
|
Delta cuantică NL
|
|
40
|
C2.1 I2-4
Comunitățile de învățare în domeniul IA Ned și aplicat
|
Țintă
|
Punerea în aplicare a comunităților de învățare în domeniul IA
|
|
45
|
C2.1 I4-3
Logistica infrastructurii digitale
|
Țintă
|
Laboratoare vii finalizate
|
|
53
|
C2.2 I2-3
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Infrastructură digitală pentru
Viitoarea mobilitate rezilientă (DITM)
|
|
54
|
C2.2 I2-4
Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
|
Țintă
|
Seturi de date disponibile pe
Punctul național de acces la datele privind mobilitatea
|
|
60
|
C2.3 R1-3
Gestionarea informațiilor publice
(Legea privind guvernul deschis)
|
Țintă
|
Documente disponibile la adresa
Platforma pentru guvernarea deschisă
Informații
|
|
64
|
C2.3 I1-4
Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
|
Țintă
|
Personalul civil al Ministerului Apărării care are acces la
facilități sigure de lucru la distanță
|
|
79
|
C3.1 I1-4
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Țintă
|
Lucrări de construcții (secțiunea 3)
|
|
80
|
C3.1 I1-5
Deblocarea de noi proiecte de construcții
|
Etapă
|
Adaptarea la schimbările climatice
acțiunile puse în aplicare
|
|
83
|
C3.2 I2-1
Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (ISDE)
|
Țintă
|
Intervenții privind energia durabilă și economiile de energie
subvenționate.
|
|
89a
|
C4.1 R3-3
Reforma celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii
|
Țintă
|
Decizii aprobate privind transferul activelor de pensii ale deținătorilor de polițe către noul
sistemul de pensii
|
|
98a
|
C4.1 I3-2
Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
|
Țintă
|
Finanțarea programelor de formare pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor
persoane
|
|
130
|
C8-I1
Subvenții pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
|
Țintă
|
Energie și energie durabile
intervenții subvenționate în materie de economii
|
|
|
|
Tranșă
Suma
|
EUR
751 139 298
|
SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE
1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se realizează în conformitate cu următoarele modalități:
·Direcția de programe pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) din cadrul Ministerului de Finanțe are responsabilitatea generală („systeemverantwoordelijk”) pentru monitorizarea și punerea în aplicare a planului (PRR) și pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
·Direcțiile de politică din cadrul ministerelor, agențiilor și consorțiilor relevante asigură raportarea și punerea în aplicare a măsurilor din planul de redresare și reziliență, în timp ce direcțiile pentru afaceri economice și financiare din cadrul ministerelor relevante (FEZ) supraveghează și monitorizează direcțiile de politică și, în special, supraveghează progresele înregistrate în direcția atingerii jaloanelor și a țintelor.
·Direcția de program pentru MRR din cadrul Ministerului de Finanțe elaborează orientări generale care definesc modul în care jaloanele și țintele trebuie raportate și însoțite de dovezi suplimentare. Aceste orientări sunt incluse în regulamentul privind bugetul de stat, care se actualizează în fiecare an. Implementarea planului de redresare și reziliență este integrată în ciclul de planificare și control intern al diferitelor ministere implicate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență și este inclusă în rapoartele lor anuale. Prin intermediul declarațiilor intermediare (și anume, declarațiile de gestiune la nivelul organismelor de punere în aplicare), organismele de implementare confirmă protecția intereselor financiare ale Uniunii și validitatea datelor raportate privind jaloanele și țintele. Aceste declarații intermediare sunt verificate și semnate de direcțiile pentru afaceri economice și financiare (direcțiile FEZ) din cadrul ministerelor implicate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență.
·Autoritatea de audit „Auditdienst Rijk”, un serviciu independent din cadrul Ministerului Finanțelor, efectuează audituri periodice ale sistemelor de gestiune și control, inclusiv teste de fond. De asemenea, Comisia întocmește un rezumat al auditurilor efectuate, care este inclus în cererile de plată. Auditurile sistemelor de gestiune și control evaluează dacă mecanismele de monitorizare și de punere în aplicare furnizează date complete și fiabile cu privire la indicatorii definiți în planul de redresare și reziliență și dacă sistemul de implementare asigură faptul că fondurile sunt gestionate în conformitate cu normele și sunt capabile să prevină, să detecteze și să corecteze frauda, conflictele de interese, corupția și dubla finanțare.
2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a asigura accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante, Țările de Jos trebuie să dispună de următoarele măsuri:
·Direcția de programe pentru MRR din cadrul Ministerului de Finanțe acționează în calitate de organism de coordonare. Aceasta este, de asemenea, responsabilă de depunerea cererilor de plată și de întocmirea declarațiilor de gestiune. Toate informațiile referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea planului se stochează într-un sistem centralizat de repertorii care este dezvoltat pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Organismele de punere în aplicare colectează și stochează toate datele menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241. Informațiile sunt stocate în sistemele informatice departamentale ale diferitelor ministere și sunt comunicate organismului de coordonare. Sistemul de repertorii centrale care este dezvoltat conține informații referitoare la jaloane și ținte și colectează, stochează și asigură accesul la date în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241.
·În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, la finalizarea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Țările de Jos prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Țările de Jos se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care sprijină justificarea corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.