COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 620 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Austriei
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 620 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Austriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 3 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Austria a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 4 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru de stimulare a creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 5 . Raportul detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 6 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Austriei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 7 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă o perioadă de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 8 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz. În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)La 30 aprilie 2021, Austria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Austriei 9 , care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat parțial din cauza unor circumstanțe obiective, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Austria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(7)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Austria 11 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Austria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(8)Pe baza datelor validate de Eurostat 12 , deficitul public al Austriei a scăzut de la 3,3 % din PIB în 2022 la 2,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 78,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 77,8 % la sfârșitul anului 2023.
(9)La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 13 Austriei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor 14 , luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. S-a recomandat ca Austria să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Austriei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară 15 a fost contracționistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,5 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul sporit (cu 0,2 % din PIB) al măsurilor de sprijin de urgență specifice destinate gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la energie. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,5 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Austria a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Aceasta a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi crearea unui acces mai bun în bandă largă în zonele rurale și îndepărtate și sprijinirea gospodăriilor pentru a înlocui sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili cu tehnologii de încălzire din surse regenerabile, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(10)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor economice și bugetare ale Austriei estimează o creștere a PIB-ului real de 0,2 % în 2024 și de 1,8 % în 2025 și inflația indicelui prețurilor de consum (IPC) la 3,8 % în 2024 și la 2,7 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 2,9 % din PIB în 2024 și se va situa la 2,8 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să scadă la 77,5 % până la sfârșitul anului 2024 și la 77,4 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 2,8 % din PIB în 2026 și la 2,7 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va rămâne stabilă la 77,4 % în 2026 și în 2027. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,3 % în 2024 și cu 1,6 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 3,6 % în 2024 și la 2,8 % în 2025.
(11)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 3,1 % din PIB pentru 2024 și o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 77,7 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal efectele întârziate ale inflației pe partea de cheltuieli (salarii, pensii, prestații sociale indexate) și cheltuielile suplimentare din cadrul bugetar național în domeniul îngrijirii copiilor, al locuințelor și al climei, precum și pachetul recent adoptat privind locuințele și construcțiile. În plus, mai multe măsuri de sprijin de urgență legate de energie, cum ar fi frânarea prețului energiei electrice, au fost prelungite până la sfârșitul anului 2024. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,4 % din PIB.
(12)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,2 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Austriei.
(13)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 16 Austriei să asigure o politică fiscalbugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 4,6 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 17 . În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Austriei vor crește cu 5,9 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unui procent de 0,6 % din PIB în 2024. Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(14)În plus, Consiliul a recomandat Austriei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Austria ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 18 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,4 % din PIB în 2023, la 0,4 % în 2024 și la 0,1 % în 2025. În special, se presupune că frânarea prețurilor energiei electrice pentru gospodării și reducerea taxei pe energie vor rămâne în vigoare în 2024, deși cu un impact minor 19 . Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, aceste proiecții ar implica o ajustare bugetară de 1,0 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național 20 oferă o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,4 % din PIB în anul respectiv. Nu se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Această previziune riscă să nu fie în conformitate cu recomandarea Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei care vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile este estimat la 0,1 % din PIB în 2024 (0,4 % în 2023), din care mai puțin de 0,1 % din PIB este prevăzut pentru menținerea semnalului de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice (0,4 % în 2023).
(15)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Austriei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea, de la 3,5 % din PIB în 2023, la 3,3 % din PIB în 2024. Acest lucru se datorează investițiilor excepțional de mari din 2023, determinate parțial de legea municipală privind investițiile. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 respectă recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne stabile la 0,2 % din PIB în 2024.
(16)Având în vedere măsurile de politică cunoscute până la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,9 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal o creștere mai moderată a salariilor, a pensiilor și a altor beneficii sociale ca urmare a scăderii inflației și a eliminării treptate a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 77,8 % până la sfârșitul anului 2025. Creșterea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal creșterea cheltuielilor cu rata dobânzii în 2024 și o rată de creștere a PIB-ului nominal mai scăzută.
(17)Cadrul bugetar al Austriei se bazează pe un sistem complex de transferuri interguvernamentale între autoritățile federale și regionale, care oferă stimulente limitate pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Din cauza lipsei autonomiei fiscale, finanțarea cheltuielilor la nivel federal depinde în mare măsură de acest sistem. În 2023, doar un mic procent din totalul veniturilor publice reprezentau venituri din surse proprii ale statelor federale. În același timp, finanțarea serviciilor esențiale, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea copiilor și transportul public, depinde parțial de cheltuielile statelor federale și ale municipalităților. Schimbările demografice și tranziția verde exacerbează și mai mult presiunea costurilor asupra statelor federale și a municipalităților, în timp ce veniturile din surse proprii nu sunt legate de dinamica cheltuielilor. Cadrul bugetar actual duce la ineficiențe și la lipsa de transparență, deoarece estompează legătura dintre sarcina fiscală și cheltuielile publice. O mai bună aliniere a veniturilor din surse proprii la cheltuielile administrațiilor subcentrale și consolidarea transparenței și a coordonării sunt elemente importante pentru îmbunătățirea calității generale a cheltuielilor publice. Reformarea sistemului de impozitare a proprietăților ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți federalismul fiscal și sistemul fiscal general.
(18)Mixul fiscal continuă să se bazeze în mare măsură pe veniturile din muncă (impozitele pe salarii și contribuțiile la asigurările sociale) și pe consum. În 2022, Austria a înregistrat a treia cea mai mare pondere a impozitelor în PIB din UE și o sarcină fiscală foarte ridicată asupra costului forței de muncă. Începând din 2023, tranșele de impozit pe venitul persoanelor fizice au fost indexate în funcție de inflație, ceea ce a împiedicat o creștere suplimentară a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă prin încadrarea în alte tranșe de impozitare. În același timp, reforma fiscală ecosocială din 2022 a prevăzut măsuri de reducere a impozitelor și a contribuțiilor la securitatea socială și a introdus stabilirea de tarife pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor și în cel al încălzirii, îmbunătățind mixul fiscal. Cu toate acestea, mai multe provocări structurale de lungă durată în mixul fiscal rămân neabordate. O mai bună utilizare a unor impozite mai favorabile creșterii ar putea, de asemenea, contribui la crearea marjei bugetare necesare și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal.
(19)Cheltuielile cu asistența medicală sunt printre cele mai ridicate din UE, multe servicii de asistență medicală fiind încă furnizate de spitale, ceea ce reprezintă o modalitate costisitoare și mai puțin eficientă de a oferi asistență medicală. Se estimează că rata investițiilor publice în domeniul asistenței medicale va crește de la 7,8 % din PIB în 2022 la 8,8 % din PIB în 2050. În plus, se preconizează că o populație în creștere și în curs de îmbătrânire va duce la o creștere a utilizării serviciilor de sănătate, agravând și mai mult preocupările legate de sustenabilitatea finanțelor publice. Reforma sistemului de sănătate din 2023 a inclus investiții semnificative în asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie, digitalizare și prevenire, care ar putea contribui la limitarea costurilor pe termen lung, dacă sunt însoțite de reforme structurale. Va fi esențial să se asigure că pacienții sunt îndrumați în mod consecvent în sistemul de sănătate, inclusiv prin asigurarea faptului că disponibilitatea sporită a serviciilor de asistență medicală primară va conduce la o utilizare mai scăzută a serviciilor de asistență medicală spitalicești sau ambulatorii existente. Planul de redresare și reziliență al Austriei va contribui la consolidarea asistenței medicale primare ambulatorii, în special prin sprijinul furnizat centrelor de asistență medicală primară noi și existente din zonele rurale. Cu toate acestea, pachetul de reforme din 2023 nu conținea reforme structurale care să realinieze responsabilitățile în materie de finanțare și de cheltuieli pentru a spori eficiența.
(20)Reforma îngrijirii pe termen lung din 2023 a îmbunătățit caracterul adecvat al furnizării de servicii în contextul îmbătrânirii populației. În același timp, creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă și schimbarea structurilor familiale necesită consolidarea structurilor formale de îngrijire. Deși reforma îngrijirii pe termen lung a contribuit la îmbunătățirea oportunităților de formare, a condițiilor de muncă și a remunerării personalului de îngrijire pe termen lung, sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți situația îngrijitorilor la domiciliu în regim intern care desfășoară o activitate independentă. În plus, reforma nu a abordat sustenabilitatea fiscală structurală. Se estimează că aproape se vor dubla cheltuielile legate de îngrijirea pe termen lung, de la 1,6 % din PIB în 2022 la 3,1 % din PIB în 2070. Sistemul de îngrijire pe termen lung se caracterizează printr-o împărțire a competențelor în materie de finanțare și furnizare de servicii. Ar fi de dorit să se sporească armonizarea finanțării și a serviciilor, să se asigure coordonarea între diferitele sectoare și să se instituie standarde comune de performanță între regiuni. Condiția legată de patrimoniu se aplică pentru îngrijirea la domiciliu și în comunitate, dar nu și pentru îngrijirea rezidențială, ceea ce duce la un stimulent financiar pentru utilizarea îngrijirii rezidențiale relativ mai scumpe.
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență al Austriei include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Austriei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca să își poată îndeplini până în august 2026 angajamentele asumate în plan, este esențial ca Austria să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea întârzierilor care apar. În special, este esențial să se continue pregătirea celei de a doua și a celei de a treia cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Austria trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Austria a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Disparitățile regionale din Austria sunt printre cele mai mici din UE, dar cele existente riscă să fie consolidate în viitor, parțial din cauza provocărilor demografice și a depopulării anumitor teritorii rurale îndepărtate. Este important să se accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Este deosebit de important să se îmbunătățească eficiența sistemului de cercetare și inovare, în conformitate cu strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă, și să se utilizeze legăturile dintre știință și întreprinderi. De asemenea, este necesar să se continue investițiile verzi, în special în promovarea eficienței energetice și în reducerea amprentei de carbon, inclusiv prin intermediul tehnologiilor verzi emergente. Abordările de dezvoltare teritorială integrată pentru a sprijini dezvoltarea locală durabilă și favorabilă incluziunii sunt esențiale. Promovarea calității și a caracterului incluziv al educației, formării și învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru grupurile defavorizate, rămâne pertinentă, iar investițiile care sprijină incluziunea activă și capacitatea de inserție profesională ar trebui, de asemenea, să continue. Austria ar putea, de asemenea, să valorifice inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice, inclusiv de tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.
(23)Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale UE, Austria se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de piața forței de muncă, de dinamismul întreprinderilor și de accesul la capitalul de risc, precum și de dependența persistentă de importurile de gaze din Rusia și de emisiile relativ ridicate din sectorul transporturilor.
(24)Rata de ocupare a femeilor în echivalent normă întreagă este sub media UE, deși se poate observa o tendință ascendentă. Austria se situează pe locul al doilea în UE în ceea ce privește încadrarea în muncă cu fracțiune de normă a femeilor. Oferta insuficientă de structuri de calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, alături de diferențele regionale puternice, joacă un rol esențial în ponderea ridicată a femeilor care lucrează cu fracțiune de normă. În 2023, doar 24,1 % dintre copiii cu vârsta sub 3 ani frecventau structuri formale de îngrijire a copiilor, astfel încât rata de participare la educația și îngrijirea copiilor preșcolari rămâne, în general, sub media UE de 34,9 %. Dubla sarcină a muncii remunerate și a obligațiilor de îngrijire afectează în mod semnificativ mai mult femeile decât bărbații. Deși se iau măsuri pentru a spori disponibilitatea și calitatea educației și îngrijirii copiilor preșcolari, programul de lucru al structurilor de îngrijire a copiilor nu sporește în mod semnificativ posibilitatea ca părinții cu responsabilități de îngrijire, în principal femeile, să lucreze mai multe ore. În plus, introducerea unor standarde de calitate obligatorii în educația și îngrijirea copiilor preșcolari ar putea asigura mai bine furnizarea de servicii de îngrijire de calitate în întreaga țară.
(25)Austria se confruntă cu un declin al dinamismului în afaceri, rata de creare și de desființare a întreprinderilor fiind printre cele mai scăzute din UE. Ponderea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor tinere este în scădere, ceea ce are un impact negativ asupra productivității (în timp ce în 2013 ponderea întreprinderilor tinere a fost de 5,4 %, în 2020 acest procent a scăzut la 3,8 %, sub media UE). Ponderea întreprinderilor cu creștere puternică este, de asemenea, cu mult sub media UE (în 2021, 8,21 % în ceea ce privește numărul de întreprinderi și 7,29 % în ceea ce privește numărul de angajați, comparativ cu 9,18 % și, respectiv, 12,40 % în UE). Finanțarea prin capitaluri proprii este scăzută conform standardelor internaționale. Oferta limitată de capital privat de risc reprezintă o constrângere pentru întreprinderile inovatoare și pentru difuzarea tehnologiei. Oferta și cererea de capital de risc nu sunt deosebit de ridicate în Austria, ceea ce ar putea împiedica crearea și dezvoltarea de noi întreprinderi inovatoare sau intens tehnologice. Limitările privind accesul la finanțarea cu capital de risc afectează în special IMM-urile inovatoare și întreprinderile nou-înființate. Finanțarea cu capital de risc este subdezvoltată, capitalul privat situându-se la doar 0,14 % din PIB în 2022, cu mult sub media UE de 0,64 %, iar capitalul de risc la 0,041 % din PIB (media UE fiind de 0,09 %).
(26)Deficitul și neconcordanțele în materie de competențe se numără printre cele mai presante provocări cu care se confruntă Austria, iar îmbătrânirea demografică va exacerba și mai mult situația. Rata locurilor de muncă vacante din Austria este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE și a rămas peste 4 % de la sfârșitul anului 2021. Deși rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a crescut continuu în ultimul deceniu și a ajuns la 57,7 % în 2023, aceasta rămâne cu mult sub media UE de 63,8 %. Dispunând de competențele digitale mai limitate și confruntându-se adesea cu practici discriminatorii din cauza vârstei lor, lucrătorii în vârstă întâmpină dificultăți în reintegrarea pe piața forței de muncă. Persoanele slab calificate care au doar un nivel obligatoriu de educație școlară sunt deosebit de vulnerabile și reprezintă cea mai mare pondere a șomerilor din Austria. În mod similar, persoanele care provin din familii de migranți și persoanele care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat au un nivel de reușită mai scăzut și se confruntă cu obstacole deosebite pe piața forței de muncă, inclusiv din cauza provocărilor legate de tranziția de la școală la muncă. Conform sondajului din 2022 al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), aproximativ unul din patru elevi austrieci în vârstă de 15 ani nu avea un nivel minim de competență în matematică, citire și științe, această proporție crescând la 45 % în ceea ce privește matematica în cazul elevilor care proveneau din medii defavorizate sau din familii de migranți. În plus, tinerii născuți în afara UE sunt de aproape două ori mai susceptibili de a părăsi școala timpuriu, ceea ce are un impact negativ asupra integrării lor pe piața forței de muncă. Măsurile din planul de redresare și reziliență al Austriei menite să îmbunătățească oferta de competențe, precum și rezultatele școlare ale elevilor defavorizați sunt în curs de punere în aplicare, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul existent de forță de muncă și de competențe. Acestea ar putea include promovarea accesului pe piața forței de muncă pentru lucrătorii în vârstă și slab calificați și pentru persoanele care provin din familii de migranți, prevenirea părăsirii timpurii a școlii de către tinerii proveniți din familii de migranți, precum și îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor defavorizați și ale elevilor proveniți din familii de migranți.
(27)În pofida unor eforturi de diversificare, Austria continuă să depindă în mare măsură de gazul rusesc. Deși aprovizionarea cu gaze din Norvegia și, într-o mai mică măsură, din Africa de Nord și Asia Centrală a crescut în 2023, importurile din Rusia au dominat aprovizionarea cu gaze, în special în timpul iernii (98 % din totalul importurilor în decembrie 2023). Pentru a extinde capacitatea de transport din țările învecinate, cum ar fi Germania și Italia, Austria a sprijinit investiții specifice pentru modernizarea infrastructurii sale de conducte de gaze. În același timp, măsurile din cadrul planului de redresare și reziliență al Austriei, cum ar fi investițiile în eficiența energetică și în înlocuirea instalațiilor de încălzire pe bază de combustibili fosili, contribuie la reducerea cererii de gaze și la accelerarea tranziției verzi. Guvernul a anunțat un nou plan de reziliere a contractului de furnizare pe termen lung cu societatea rusă Gazprom și de introducere a unei obligații pentru furnizorii interni de gaze de a se diversifica în afara Rusiei, însă fără un calendar clar de punere în aplicare. Lipsa unei strategii clare de decuplare de gazul rusesc face ca aprovizionarea cu energie a Austriei să fie vulnerabilă.
(28)Capacitatea instalată de energie din surse regenerabile a Austriei a crescut cu 6 % în 2022. În timp ce energia solară, în special energia fotovoltaică, a continuat să se extindă puternic, energia eoliană nu a cunoscut o expansiune la fel de rapidă. Modernizarea și extinderea stocării energiei electrice, precum și a rețelelor de transport și distribuție, în special între estul și vestul Austriei, a devenit o chestiune urgentă, având în vedere obiectivul Austriei de a utiliza 100 % energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Acest lucru necesită atât mai multe investiții, cât și acțiuni mai rapide pentru a integra în sistem producția suplimentară de energie din surse regenerabile, astfel cum se prevede în primul plan integrat privind infrastructura netă, publicat în aprilie 2024. Austria a prezentat măsuri suplimentare de accelerare a tranziției energetice, dar legea revizuită privind piața energiei electrice și legea privind gazele din surse regenerabile sunt încă în curs de adoptare de către Parlament.
(29)Măsurile Austriei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din ultimii ani încep să dea rezultate. Emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt acoperite de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii au scăzut cu 5 % în 2022. Cu toate acestea, politicile actuale prezintă o lacună de 21 puncte procentuale față de obiectivul convenit al Austriei de partajare a eforturilor de 48 % în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Austria trebuie încă să prezinte Comisiei un proiect de actualizare a planului său național privind energia și clima, care trebuia prezentat în iunie 2023, în care să stabilească modul în care intenționează să elimine această lacună. Austria a introdus un preț al CO2 pentru sectoarele neaflate sub incidența ETS, ceea ce reprezintă un pas în direcția cea bună, dar emisiile generate de transporturi pe cap de locuitor rămân peste media UE, printre altele din cauza ratei de impozitare relativ scăzute pentru motorină, ceea ce a dus la așa-numitul „turism de aprovizionare cu combustibil”. Planul de redresare și reziliență al Austriei conține o serie de reforme și investiții durabile în domeniul transporturilor, dar există posibilitatea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor, inclusiv consolidarea transportului public în zonele rurale.
(30)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Austria, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări pentru zona euro,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Austria să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete 21 în 2025 la o rată compatibilă cu plasarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu și respectând valoarea de referință pentru deficit de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Să îmbunătățească sustenabilitatea fiscală a sistemului de sănătate și a sistemului de îngrijire pe termen lung. Să simplifice și să raționalizeze relațiile și responsabilitățile bugetare între diferitele niveluri ale administrației și să alinieze responsabilitățile în materie de finanțare și cheltuieli. Să îmbunătățească în continuare mixul fiscal pentru a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă și pentru a sprijini creșterea durabilă și favorabilă incluziunii.
2.Să abordeze întârzierile care apar pentru a permite punerea în aplicare continuă, rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să stimuleze participarea femeilor pe piața forței de muncă, inclusiv prin îmbunătățirea calității serviciilor de îngrijire a copiilor, precum și a lucrătorilor în vârstă. Să îmbunătățească rezultatele în ceea ce privește participarea la piața forței de muncă pentru grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele slab calificate aflate în căutarea unui loc de muncă și persoanele care provin din familii de migranți, și să îmbunătățească nivelul competențelor de bază ale acestora, începând cu nivelul școlar. Să promoveze dinamismul întreprinderilor, crearea și dezvoltarea întreprinderilor tinere, inclusiv printr-un acces mai bun la capitalul de risc.
4.Să îmbunătățească securitatea energetică prin accelerarea diversificării aprovizionării cu gaze în favoarea surselor non-ruse. Să reducă în continuare emisiile, în special în sectorul transporturilor.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele