Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene
RO
Seria L
|
|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2025/137 |
30.1.2025 |
DECIZIA nr. 1/2024 A COMITETULUI MIXT UE-CTC
din 18 octombrie 2024
privind modificarea apendicelor I și IIIa la Convenția din 20 mai 1987 privind regimul de tranzit comun [2025/137]
COMITETUL MIXT UE-CTC,
având în vedere Convenția din 20 mai 1987 privind regimul de tranzit comun, în special articolul 15 alineatul (3) primul paragraf litera (a),
întrucât:
|
(1) |
În temeiul articolului 15 alineatul (3) litera (a) din Convenția din 20 mai 1987 privind regimul de tranzit comun (denumită în continuare „convenția”) (1), comitetul mixt instituit prin convenția respectivă adoptă, prin decizie, modificări ale apendicelor la convenție. |
|
(2) |
Anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (2) a fost modificată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/234 al Comisiei (3) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235 al Comisiei (4). Aceasta stabilește cerințele în materie de elemente de date pentru declarația de tranzit, în vederea unei mai bune armonizări a elementelor de date comune în scopul schimbului și stocării de informații între autoritățile vamale, precum și între autoritățile vamale și operatorii economici. O astfel de armonizare orizontală a fost necesară pentru a se asigura interoperabilitatea sistemelor electronice vamale utilizate pentru diferitele tipuri de declarații și notificări. Anexa A1a la apendicele IIIa la convenție reflectă anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și, prin urmare, ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(3) |
Anexa B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5) a fost modificată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/234 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235. Aceasta stabilește formatele și codurile elementelor de date comune pentru declarația de tranzit, în vederea unei mai bune armonizări a formatelor și codurilor elementelor de date comune în vederea stocării și schimbului de informații între autoritățile vamale, precum și între autoritățile vamale și operatorii economici. Formatele și codurile elementelor de date comune trebuiau să fie armonizate pentru a se garanta interoperabilitatea sistemelor vamale electronice utilizate pentru diferitele tipuri de declarații și notificări, odată armonizate cerințele comune în materie de date. Anexa A1a la apendicele IIIa la convenție reflectă anexa B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 și, prin urmare, ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(4) |
În vederea adaptării la digitalizarea tot mai mare a regimurilor de tranzit, astfel cum este menționată în apendicele IIIa la convenție, și pentru a răspunde mai bine nevoilor economice predominante, persoanei care prezintă mărfurile la biroul vamal de plecare ar trebui să i se permită, la fel ca titularului regimului, să solicite un document de însoțire a tranzitului de la biroul vamal de plecare. |
|
(5) |
În vederea adaptării la digitalizarea tot mai mare a regimurilor de tranzit, astfel cum este menționată în apendicele IIIa la convenție, pentru a răspunde mai bine nevoilor economice predominante și pentru a se asigura o abordare flexibilă, dar armonizată în întreaga Uniune și în țările de tranzit comun, transbordările de containere și unități de transport intermodal similare ar trebui, în anumite condiții, să nu fie considerate a fi un incident care necesită intervenția autorităților vamale, astfel cum este menționat la articolul 44 alineatul (1) din apendicele I la convenție. |
|
(6) |
Circulația mărfurilor în regim de tranzit va fi simplificată prin eliminarea, la plecare, a obligației autorităților vamale de a imprima un document de însoțire a tranzitului de îndată ce noul sistem computerizat de tranzit (NCTS) va fi actualizat la versiunea 5. În acest caz, documentul de însoțire a tranzitului trebuie imprimat numai la cererea titularului regimului. La biroul vamal de tranzit și la biroul vamal de destinație, numărul de referință principal poate fi prezentat prin alte mijloace decât pe hârtie. |
|
(7) |
Întrucât planul de asigurare a continuității activității este aplicat doar rareori, este util să se prevadă că autoritățile vamale trebuie să elibereze certificatele de garanție globală sau certificatele de dispensă de garanție necesare numai la cererea titularului regimului. |
|
(8) |
Este necesar să se corecteze o greșeală de redactare care figurează la articolul 111a alineatul (1) din apendicele I la convenție. |
|
(9) |
Prin urmare, convenția ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE
Articolul 1
Convenția din 20 mai 1987 privind regimul de tranzit comun (denumită în continuare „convenția”), se modifică după cum urmează:
|
1. |
Apendicele I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta decizie. |
|
2. |
Apendicele IIIa se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 18 octombrie 2024.
Pentru Comitetul mixt
Președintele
Matthias PETSCHKE
(2) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2021/234 al Comisiei din 7 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 în ceea ce privește cerințele comune în materie de date și a Regulamentului delegat (UE) 2016/341 în ceea ce privește codurile care trebuie utilizate în anumite formulare (JO L 63, 23.2.2021, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235 al Comisiei din 8 februarie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce privește formatele și codurile pentru cerințele comune în materie de date, anumite norme privind supravegherea și biroul vamal competent pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal (JO L 63, 23.2.2021, p. 386).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
ANEXA I
Apendicele I la convenție se modifică după cum urmează:
|
1. |
În cuprinsul apendicelui și în anexele la acesta, trimiterile la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 se înlocuiesc cu trimiterea la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879. |
|
2. |
La articolul 3 litera (d), cuvântul „imprimat” se înlocuiește cu cuvântul „produs”. |
|
3. |
La articolul 25, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „De la datele de instalare a modernizării noului sistem computerizat de tranzit (NCTS) menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei (*1), se aplică detaliile și structura datelor din declarația de tranzit care figurează în anexa A1a la apendicele IIIa. (*1) Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei din 15 decembrie 2023 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L, 2023/2879, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2023/2879/oj).” " |
|
4. |
Articolul 41 se modifică după cum urmează:
|
|
5. |
Articolul 42 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 42 Prezentarea documentului de însoțire a tranzitului sau a MRN-ului declarației de tranzit Documentul de însoțire a tranzitului cu MRN-ul declarației de tranzit sau MRN-ul declarației de tranzit și alte documente care însoțesc mărfurile sunt prezentate atunci când se prevede acest lucru sau ori de câte ori autoritățile vamale solicită acest lucru. Până la instalarea modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879, documentul de însoțire a tranzitului și lista de articole sunt prezentate în format tipărit.” |
|
6. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 42a Mijloace de comunicare a MRN-ului unei operațiuni de tranzit către autoritățile vamale MRN-ul declarației de tranzit se transmite autorităților vamale numai prin intermediul unor tehnici de prelucrare electronică a datelor. În cazul în care transmiterea MRN-ului prin intermediul unor tehnici de prelucrare electronică a datelor nu este posibilă, autoritatea vamală care primește informațiile acceptă transmiterea MRN-ului prin intermediul unui document de însoțire a tranzitului sau al unui cod de bare și poate permite alte mijloace de comunicare a MRN-ului. Până la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879, MRN-ul unei declarații de tranzit este prezentat autorităților vamale prin intermediul unui document de însoțire a tranzitului.” |
|
7. |
La articolul 43, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Mărfurile, împreună cu MRN-ul declarației de tranzit, în conformitate cu articolul 42a, sunt prezentate la fiecare birou vamal de tranzit.” |
|
8. |
Articolul 44 se modifică după cum urmează:
|
|
9. |
Articolul 45 se modifică după cum urmează:
|
|
10. |
La articolul 46, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) La solicitarea persoanei care prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație, biroul vamal în cauză vizează o recipisă care certifică prezentarea mărfurilor la biroul vamal respectiv. Recipisa conține o trimitere la MRN-ul declarației de tranzit.” |
|
11. |
Articolul 47 se modifică după cum urmează:
|
|
12. |
La articolul 79, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Pe baza autorizației și la cererea titularului regimului, biroul vamal de garanție va elibera titularului regimului unul sau mai multe certificate de garanție globală redactate utilizând formularul de la anexa C5 la apendicele III sau unul sau mai multe certificate de dispensă de garanție redactate utilizând formularul de la anexa C6 la apendicele III, pentru a permite titularului regimului să furnizeze fie dovada unei garanții globale, fie a unei dispense de garanție, în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b).” |
|
13. |
Articolul 86 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „De la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879, expeditorul agreat poate să imprime un document de însoțire a tranzitului, cu condiția să fi primit notificarea privind acordarea liberului de vamă pentru mărfuri pentru regimul de tranzit comun din partea biroului vamal de plecare.” |
|
14. |
La articolul 111a alineatul (1), trimiterea la „articolul 57 alineatul (4)” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 57 alineatul (5)”. |
(*1) Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei din 15 decembrie 2023 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (JO L, 2023/2879, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2023/2879/oj).” ”
ANEXA II
Apendicele IIIa la convenție se modifică după cum urmează:
|
1. |
În cuprinsul apendicelui și în anexele la acesta, trimiterile la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 se înlocuiesc cu trimiterea la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879. |
|
2. |
Anexa A1a se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA A1a CERINȚE COMUNE ÎN MATERIE DE DATE PENTRU DECLARAȚIA DE TRANZIT Prezenta anexă se aplică de la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 sau în orice actualizări ulterioare ale deciziei respective, cu excepția dispozițiilor cu privire la elementele de date referitoare la documentul electronic de transport utilizat ca declarație de tranzit, astfel cum se menționează la articolul 55 alineatul (1) litera (h) din apendicele I, care se aplică cel târziu de la 1 mai 2018. TITLUL I CERINŢE ÎN MATERIE DE DATE CAPITOLUL I Note introductive la tabelul cerințelor în materie de date
CAPITOLUL II Legenda tabelului Secțiunea 1 Titlurile coloanelor
Secțiunea 2 Titlurile coloanelor
Secțiunea 3 Simbolurile din coloanele Declarație
Secțiunea 4 Simbolurile din coloana Format Termenul «tip/lungime» din explicația unui atribut indică cerințele referitoare la tipul și lungimea datelor. Codurile referitoare la tipurile de date sunt următoarele:
Numărul care urmează după cod indică lungimea admisibilă a datelor. Se aplică următoarele convenții: Cele două puncte opționale care preced indicatorul de lungime semnifică faptul că datele nu au lungime fixă, dar că pot cuprinde până la numărul de caractere indicat. O virgulă în lungimea datelor indică faptul că atributul poate conține zecimale, cifra care precedă virgula indică lungimea totală a atributului, iar cifra care urmează după virgulă indică numărul maxim de zecimale. Exemple de lungimi și formate ale câmpurilor:
TITLUL II TABELUL CERINȚELOR COMUNE ÎN MATERIE DE DATE PENTRU DECLARAȚIILE DE TRANZIT CAPITOLUL I Tabel
CAPITOLUL II Note
TITLUL III NOTE ȘI CODURI LEGATE DE CERINȚELE COMUNE ÎN MATERIE DE DATE PENTRU DECLARAȚIA DE TRANZIT Termenul «tip/lungime» din explicația unui atribut indică cerințele referitoare la tipul și lungimea datelor. Codurile referitoare la tipurile de date sunt următoarele: Grupa 11 – Informații privind mesajul (inclusiv coduri aferente regimurilor)
A se introduce codul corespunzător. Codurile care trebuie utilizate sunt:
A se introduce codul corespunzător. Codurile care trebuie utilizate sunt:
Numărul articolului conținut în declarația la nivelul trimiterii de casă, în declarația sumară, în notificare sau în dovada statutului vamal de mărfuri unionale. Acest număr este unic în cuprinsul fiecărei trimiteri de casă. Articolele se numerotează secvențial, pornind de la 1 pentru primul articol și adăugând la numerotare câte 1 pentru fiecare articol ulterior per trimitere de casă.
Utilizând codurile corespunzătoare, a se indica dacă declarația este combinată cu declarația sumară de ieșire (EXS) sau cu declarația sumară de intrare (ENS) în conformitate cu legislația privind măsurile de siguranță și securitate a părților contractante respective. Codurile care trebuie utilizate sunt:
Utilizându-se codurile relevante, a se indica dacă declarația conține setul redus de date. Codurile care trebuie utilizate sunt:
Toate coloanele relevante din tabelul cerințelor în materie de date utilizate: Acest număr este unic în tot cuprinsul declarației. Articolele se numerotează secvențial, pornind de la 1 pentru primul articol și adăugând la numerotare câte 1 pentru fiecare articol ulterior. Grupa 12 – Referințe ale mesajelor, documentelor, certificatelor și autorizațiilor
A se indica detaliile referitoare la documentul precedent. Pentru statele membre ale Uniunii Europene – a se introduce detaliile referitoare la scoaterea din evidențele contabile a mărfurilor declarate în declarația respectivă, în legătură cu încheierea depozitării temporare. Aceste detalii includ cantitatea scoasă din evidențele contabile și unitatea de măsură corespunzătoare.
Se precizează referința pentru depozitarea temporară sau regimul vamal anterior sau documentele vamale corespunzătoare. Pentru statele membre ale Uniunii Europene – în cazul în care exportul este urmat de tranzit, se introduce MRN-ul declarației de export. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare sau o altă referință recognoscibilă a documentului se introduce în elementul de date 12 01 001 000. În cazul în care MRN este menționat ca document anterior, numărul de referință are următoarea structură:
Câmpurile 1 și 2 se completează după cum se indică mai sus. Câmpul 3 se completează cu un identificator al mesajului în cauză. Modul de completare a acestui câmp ține de competența administrațiilor naționale, dar fiecare mesaj tratat în cursul unui an în țara respectivă trebuie să aibă un număr unic în ceea ce privește regimul în cauză. Administrațiile naționale care doresc să includă numărul de referință al biroului vamal competent în MRN pot utiliza până la șase dintre primele caractere din cod pentru a-l desemna. Câmpul 4 se completează cu un identificator al regimului, astfel cum se definește în tabelul de mai jos. Câmpul 5 se completează cu o valoare care servește drept cifră de control pentru MRN complet. Acest câmp permite depistarea erorilor la introducerea MRN complet. Coduri de utilizat în câmpul 4 Identificatorul regimului:
Utilizându-se codurile relevante, a se indica tipul de document. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile pot fi găsite în baza de date TARIC.
A se introduce codul care precizează tipul de colet relevant pentru scoaterea din evidențele contabile a numărului de colete. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul tipului de pachet, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 1.
A se introduce numărul de colete relevant pentru scoaterea din evidențele contabile.
A se introduce unitatea de măsură și calificativul relevante pentru scoaterea din evidențele contabile. Codurile și formatele acestora care trebuie utilizate sunt: Se utilizează unitățile de măsură și calificativele definite în TARIC. În acest caz, formatul unităților de măsură și al calificativelor este an..4, însă niciodată formate n..4, acestea fiind rezervate unităților de măsură și calificativelor naționale. Dacă în TARIC nu sunt disponibile astfel de unități de măsură și calificative, se pot utiliza unitățile de măsură și calificativele naționale. Formatul lor este n..4.
A se introduce cantitatea relevantă pentru scoaterea din evidențele contabile.
A se introduce numărul articolului de mărfuri, astfel cum a fost declarat în Documentul precedent.
A se introduce informații complementare privind Documentul precedent. Acest element de date permite operatorului economic să furnizeze orice informații complementare legate de documentul precedent.
A se utiliza acest element de date pentru informațiile pentru care legislația părților contractante nu precizează câmpul în care trebuie introduse.
A se introduce codul relevant și, dacă este cazul, codul prevăzut de țara în cauză. Codurile și formatele acestora care trebuie utilizate sunt: Mențiunile speciale care țin de domeniul vamal se codifică sub forma unui cod de cinci cifre: Cod 0xxxx – Categorie generală Cod 2xxxx – În caz de tranzit Codurile «00200», «20100», «20200» și «20300» sunt folosite în cazul declarațiilor de tranzit electronice și pe suport de hârtie, dacă este cazul.
Țările pot defini coduri naționale. Codurile naționale trebuie să aibă formatul a1an4.
Dacă este necesar, poate fi furnizat orice text explicativ pentru codul declarat.
Numărul de identificare sau de referință al documentelor sau certificatelor internaționale sau ale părților contractante, prezentate în sprijinul declarației. Utilizând codurile relevante, a se introduce informațiile necesare în temeiul oricăror reglementări specifice aplicabile, precum și datele de referință ale documentelor prezentate în sprijinul declarației. Numărul de identificare sau de referință al documentelor sau certificatelor naționale prezentate în sprijinul declarației.
Utilizându-se codurile relevante, a se indica tipul de document. A se introduce detaliile referitoare la scoaterea din evidențele contabile a mărfurilor declarate în declarația respectivă, în legătură cu licențele și certificatele de export și import. Codurile și formatele acestora care trebuie utilizate sunt: Documentele, certificatele și autorizațiile internaționale sau ale părților contractante, prezentate în sprijinul declarației de tranzit, trebuie introduse în formatul a1an3. Lista documentelor, certificatelor și autorizațiilor, precum și codurile corespunzătoare acestora poate fi găsită în baza de date TARIC. Documentele, certificatele și autorizațiile naționale prezentate în sprijinul declarației de tranzit trebuie introduse în formatul n1an3. Cele patru caractere reprezintă coduri stabilite în conformitate cu nomenclatura proprie a fiecărei țări.
A se introduce numărul secvențial al articolului din documentul justificativ (de exemplu, certificat, licență, permis, document de intrare etc.), corespunzător articolului în cauză.
A se introduce informații complementare privind documentul justificativ. Acest element de date permite operatorului economic să furnizeze orice informații complementare legate de documentul justificativ.
Numărul de referință sau un alt număr de referință recognoscibil care nu este acoperit de documentul justificativ, de documentul de transport sau de informațiile suplimentare.
Utilizându-se codurile relevante, a se introduce detaliile cerute de orice norme specifice aplicabile. Codurile și formatele acestora care trebuie utilizate sunt: Codurile pentru referințe suplimentare ale părților contractante trebuie introduse în formatul a1an3. Lista referințelor suplimentare și a codurilor lor corespunzătoare poate fi găsită în baza de date TARIC. Țările pot defini coduri naționale. Codurile naționale ale referințelor suplimentare trebuie introduse în formatul n1an3, urmat eventual fie de un număr de identificare, fie de o altă referință recognoscibilă. Cele patru caractere reprezintă coduri stabilite în conformitate cu nomenclatura proprie a fiecărei țări.
Acest element de date include tipul și numărul de referință al documentului de transport.
Coloanele D1 și D2 din tabelul cerințelor în materie de date: Acest element de date include numărul de referință al documentului (documentelor) de transport care acoperă transportul mărfurilor atunci când acestea sunt în tranzit. Pentru coloana D3: Acest element de date include numărul de referință al documentului de transport care este utilizat ca declarație de tranzit.
Utilizându-se codurile relevante, a se indica tipul de document. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile pot fi găsite în baza de date TARIC.
Această rubrică se referă la numărul unic de referință al trimiterii atribuit de către persoana interesată trimiterii respective. Poate lua forma codurilor OMV (ISO 15459) sau o formă echivalentă. De asemenea, oferă acces la datele comerciale aferente de interes pentru autoritățile vamale.
Va fi utilizat numărul de referință local (LRN). Acest număr este definit la scară națională și atribuit de către declarant de comun acord cu autoritățile competente pentru identificarea fiecărei declarații.
A se introduce numărul de referință al tuturor autorizațiilor necesare pentru declarație și notificare.
Utilizându-se codurile relevante, a se indica tipul de document. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile pot fi găsite în baza de date TARIC. Grupa 13 – Părți
Partea care expediază mărfurile, după cum se indică în contractul de transport de către partea care a comandat transportul. Acest element trebuie furnizat atunci când este diferit de declarant.
A se introduce numele complet și, după caz, forma juridică a părții.
A se introduce numărul EORI al expeditorului sau numărul de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun. În cazul în care sunt acordate facilități în cadrul unui program de parteneriat cu comercianții dintr-o țară terță, recunoscut de partea contractantă în cauză, această informație poate lua forma unui număr de identificare unic acordat de țara terță, care a fost pus la dispoziția părții contractante în cauză de către țara terță respectivă. Acest număr poate fi utilizat atunci când declarantul dispune de el. Codurile care trebuie utilizate sunt: Structura unui număr de identificare unic atribuit de o țară terță, care a fost pus la dispoziția părții contractante în cauză, este următoarea:
Codul de țară: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce numele străzii unde se află adresa părții și numărul clădirii sau al spațiului.
A se introduce codul țării. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce codul poștal relevant pentru adresa corespunzătoare.
A se introduce denumirea localității în care se află adresa părții.
A se indica numele persoanei de contact.
A se indica numărul de telefon al persoanei de contact.
A se indica adresa de e-mail a persoanei de contact.
Partea căreia îi sunt efectiv destinate mărfurile. Acest element de date și subelementele sale pot fi declarate de către toate părțile contractante la nivelul HI, până la modernizarea NCTS menționată în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879.
A se introduce numele complet și, după caz, forma juridică a părții.
A se introduce numărul EORI sau numărul de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun. În cazul în care sunt acordate facilități în cadrul unui program de parteneriat cu comercianții dintr-o țară terță, recunoscut de partea contractantă în cauză, această informație poate lua forma unui număr de identificare unic acordat de țara terță, care a fost pus la dispoziția părții contractante în cauză de către țara terță respectivă. Acest număr poate fi utilizat atunci când declarantul dispune de el. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare definit pentru E.D. Se utilizează 13 02 017 000 Expeditor/Număr de identificare.
A se introduce numele străzii unde se află adresa părții și numărul clădirii sau al spațiului.
A se introduce codul țării. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3. Pentru țările de tranzit comun: codul XI este facultativ.
A se introduce codul poștal relevant pentru adresa corespunzătoare.
A se introduce denumirea localității în care se află adresa părții.
Aceste informații sunt necesare dacă sunt diferite de cele din cadrul E.D. 13 07 000 000 Titularul regimului de tranzit.
A se introduce numărul EORI al persoanei în cauză sau numărul de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare definit pentru E.D. Se utilizează 13 02 017 000 Expeditor/Număr de identificare.
A se introduce codul relevant care reprezintă statutul reprezentantului. Codurile care trebuie utilizate sunt: Pentru a desemna statutul reprezentantului, se introduce unul dintre următoarele coduri înaintea numelui complet:
Codul 3 este irelevant pentru regimurile de tranzit vamal.
A se indica numele persoanei de contact.
A se indica numărul de telefon al persoanei de contact.
A se indica adresa de e-mail a persoanei de contact.
A se introduce numele complet (al persoanei sau al firmei) și adresa titularului regimului de tranzit. A se introduce, dacă este cazul, numele complet (persoană sau firmă) al reprezentantului autorizat care depune declarația de tranzit pe seama titularului regimului.
A se introduce numărul EORI al titularului regimului de tranzit sau numărul de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare definit pentru E.D. Se utilizează 13 02 017 000 Expeditor/Număr de identificare.
A se introduce numele străzii unde se află adresa părții și numărul clădirii sau al spațiului.
A se introduce codul țării. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce codul poștal relevant pentru adresa corespunzătoare.
A se introduce denumirea localității în care se află adresa părții.
A se indica numele persoanei de contact.
A se indica numărul de telefon al persoanei de contact.
A se indica adresa de e-mail a persoanei de contact.
Aici se pot indica ceilalți actori din lanțul de aprovizionare, pentru a se demonstra că întregul lanț de aprovizionare a fost acoperit de operatori economici care dețin statutul de AEO. Dacă se utilizează această clasă de date, se indică rolul și numărul de identificare, cu excepția cazului în care acest element de date este opțional.
Se declară numărul EORI sau numărul de identificare unic acordat de o țară terță atunci când părții i-a fost atribuit un astfel de număr. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare definit pentru E.D. Se utilizează 13 02 017 000 Expeditor/Număr de identificare.
A se introduce codul relevant care specifică rolul altor actori din lanțul de aprovizionare. Codurile care trebuie utilizate sunt: Pot fi declarate următoarele părți:
Grupa 15 – Date/Ore/Perioade
Toate coloanele relevante din tabelul cerințelor în materie de date utilizate: Data până la care mărfurile trebuie prezentate la biroul vamal de destinație. Grupa 16 – Locuri/Țări/Regiuni
Utilizând codul relevant, a se introduce ultima țară de destinație a mărfurilor. Ultima țară de destinație cunoscută este definită ca fiind ultima țară către care se știe, la momentul plasării sub regim vamal, că urmează să fie livrate mărfurile. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3. Pentru țările de tranzit comun: codul XI este facultativ.
Utilizând codul relevant, a se introduce țara din care sunt expediate/exportate mărfurile sau în care a început operațiunea de tranzit și a fost depusă declarația de tranzit.*** Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
Acest element de date este necesar atunci când biroul vamal de plecare definește un itinerar obligatoriu (a se vedea 16 17 000 000 Itinerarul obligatoriu). *** Identificarea cronologică a țărilor prin care sunt transportate mărfurile din țara de plecare până în țara de destinație. Este vorba și despre țările de plecare și de destinație a mărfurilor.
A se introduce codul de țară relevant/codurile de țară relevante în ordinea corectă de pe itinerarul trimiterii. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
Identificarea portului maritim, a aeroportului, a terminalului de mărfuri, a gării sau a oricărui alt loc în care sunt încărcate mărfurile pe mijlocul de transport utilizat pentru transportul acestora, inclusiv țara în care se află. Dacă sunt disponibile, se furnizează informații codificate pentru identificarea locației. Dacă nu este disponibil UN/LOCODE pentru locația respectivă, codul de țară este urmat de denumirea locului, cu cât mai multă precizie.
În cazul în care UN/LOCODE nu este disponibil, a se introduce codul de țară pentru locul în care sunt încărcate mărfurile pe mijlocul de transport utilizat pentru trecerea frontierei părții contractante. Codurile care trebuie utilizate sunt: În cazul în care locul de încărcare nu este codificat conform UN/LOCODE, țara în care este situat locul de încărcare este identificată prin codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce UN/LOCODE pentru locul în care sunt încărcate mărfurile pe mijlocul de transport utilizat în transportarea acestora pentru trecerea frontierei părții contractante. Codurile care trebuie utilizate sunt: UN/LOCODE, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 4.
Dacă UN/LOCODE nu este disponibil, a se introduce denumirea locului unde sunt încărcate mărfurile pe mijlocul de transport utilizat în transportarea acestora pentru trecerea frontierei părții contractante.
A se introduce locația în care mărfurile pot fi examinate, utilizându-se codurile relevante. Această locație trebuie să fie suficient de precisă pentru a permite autorităților vamale să efectueze controlul fizic al mărfurilor. Se utilizează doar un singur tip de locație de fiecare dată.
A se utiliza codurile definite în lista de coduri UN/LOCODE pe țări. Codurile care trebuie utilizate sunt: UN/LOCODE, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 4.
A se introduce codul relevant specificat pentru tipul de locație. Codurile care trebuie utilizate sunt: Pentru tipul de locație, se utilizează codurile indicate mai jos:
A se introduce codul relevant pentru identificarea locației. Pe baza calificativului utilizat, se furnizează numai identificatorul relevant. Codurile care trebuie utilizate sunt: Pentru identificarea locației se utilizează unul dintre identificatorii de mai jos:
În cazul în care se folosește codul «X» (numărul EORI) sau «Y» (numărul de autorizație) pentru identificarea locației și există mai multe locații asociate numărului EORI sau numărului de autorizație în cauză, se poate utiliza un identificator suplimentar pentru a permite identificarea fără echivoc a locației.
A se introduce codul relevant al biroului vamal unde mărfurile sunt disponibile pentru un control vamal suplimentar.
Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului vamal unde mărfurile sunt disponibile pentru un control vamal suplimentar. Codurile care trebuie utilizate sunt: Identificatorul biroului vamal trebuie să respecte structura definită pentru E.D. 17 05 001 000 Biroul vamal de destinație/Numărul de referință.
A se introduce coordonatele relevante din Sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) ale locației în care sunt disponibile mărfurile.
A se introduce latitudinea locației în care sunt disponibile mărfurile.
A se introduce longitudinea locației în care sunt disponibile mărfurile.
A se utiliza numărul de identificare al operatorului economic în ale cărui spații pot fi controlate mărfurile.
A se introduce numărul EORI sau numărul de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun ale titularului autorizației. Codurile care trebuie utilizate sunt: Numărul de identificare definit pentru E.D. Se utilizează 13 02 017 000 Expeditor/Număr de identificare.
A se introduce numărul autorizației pentru locația în cauză.
În cazul mai multor spații, pentru a se preciza cu mai multă exactitate locația care corespunde unui EORI, unui număr de identificare al operatorului într-o țară de tranzit comun sau unei autorizații, a se introduce codul relevant dacă este disponibil.
A se introduce strada și numărul relevante.
A se introduce codul țării. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce codul poștal relevant pentru adresa corespunzătoare.
A se introduce denumirea localității în care se află adresa părții.
Această subclasă poate fi utilizată atunci când este posibil să se determine locația mărfurilor cu codul poștal, completat cu numărul imobilului, dacă este necesar.
A se introduce codul țării. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce codul poștal relevant pentru locația corespunzătoare a mărfurilor.
A se introduce numărul imobilului pentru locația corespunzătoare a mărfurilor.
A se indica numele persoanei de contact.
A se indica numărul de telefon al persoanei de contact.
A se indica adresa de e-mail a persoanei de contact.
Utilizând codurile corespunzătoare, a se indica dacă se aplică itinerarul obligatoriu. Itinerarul obligatoriu definește ruta pe care sunt transportate mărfurile de la biroul vamal de plecare la biroul vamal de destinație de-a lungul unui itinerar justificat din punct de vedere economic. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile relevante sunt următoarele:
Grupa 17 – Birouri vamale
Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului unde începe operațiunea de tranzit. Codurile care trebuie utilizate sunt: Identificatorul biroului vamal trebuie să respecte structura definită pentru E.D. 17 05 001 000 Biroul vamal de destinație/Numărul de referință.
A se introduce codul pentru biroul vamal prevăzut competent pentru punctul de intrare pe teritoriul unei părți contractante, atunci când mărfurile circulă sub regimul de tranzit, sau biroul vamal competent pentru punctul de ieșire de pe teritoriul unei părți contractante, atunci când mărfurile părăsesc acest teritoriu în cursul unei operațiuni de tranzit, trecând printr-un punct de frontieră între acea parte contractantă și o terță țară. Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului vamal în cauză. Codurile care trebuie utilizate sunt: Identificatorul biroului vamal trebuie să respecte structura definită pentru E.D. 17 05 001 000 Biroul vamal de destinație/Numărul de referință.
Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului vamal unde se încheie operațiunea de tranzit. Codurile și formatele acestora care trebuie utilizate sunt: Codurile care sunt folosite (an8) respectă următoarea structură:
Primele trei caractere (an3) să fie reprezentate de numele locației conform UN/LOCODE, iar ultimele trei de o subdiviziune alfanumerică națională (an3). În cazul în care nu se utilizează această subdiviziune, se inserează «000». Exemplu: BEBRU000: BE = ISO 3166 pentru Belgia, BRU = numele locației conform UN/LOCODE pentru orașul Bruxelles, 000 pentru subdiviziunea neutilizată.
Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului în cauză. Acest element de date este necesar atunci când declarația de tranzit este combinată cu declarația sumară de ieșire. A se introduce codul pentru biroul vamal prevăzut unde operațiunea de tranzit părăsește zona de siguranță și securitate. Pentru statele membre ale Uniunii Europene – acest element de date nu este necesar atunci când operațiunea de tranzit urmează regimul de export: Codurile care trebuie utilizate sunt: Identificatorul biroului vamal trebuie să respecte structura definită pentru E.D. 17 05 001 000 Biroul vamal de destinație/Numărul de referință. Grupa 18 – Identificarea mărfurilor
A se indica masa netă, exprimată în kilograme, a mărfurilor vizate de articolul de mărfuri din declarația relevantă. Masa netă corespunde masei proprii a mărfurilor fără ambalaje. În cazul în care masa netă este mai mare de 1 kg și are o subdiviziune de o unitate (kg), este permisă următoarea rotunjire: de la 0,001 la 0,499: rotunjire la unitatea inferioară (kg); de la 0,5 la 0,999: rotunjire la unitatea superioară (kg). O masă netă mai mică de 1 kg trebuie indicată utilizându-se cifra «0,», urmată de un număr de până la 6 zecimale, cu eliminarea cifrei «0» de la sfârșitul cantității (de exemplu, 0,123 pentru un pachet de 123 de grame, 0,00304 pentru un pachet de 3 grame și 40 de miligrame sau 0,000654 pentru un pachet de 654 de miligrame).
Unde este cazul, se precizează, pentru articolul corespunzător, cantitatea exprimată în unitatea prevăzută în legislația Uniunii, astfel cum este publicată în TARIC.
Masa brută este greutatea mărfurilor corespunzătoare declarației, inclusiv ambalajul, dar cu excepția echipamentului de transport. În cazul în care masa netă este mai mare de 1 kg și are o subdiviziune de o unitate (kg), este permisă următoarea rotunjire: de la 0,001 la 0,499: rotunjire la unitatea inferioară (kg); de la 0,5 la 0,999: rotunjire la unitatea superioară (kg). O masă brută mai mică de 1 kg trebuie indicată utilizându-se cifra «0,», urmată de un număr de până la 6 zecimale, cu eliminarea cifrei «0» de la sfârșitul cantității (de exemplu, 0,123 pentru un pachet de 123 de grame, 0,00304 pentru un pachet de 3 grame și 40 de miligrame sau 0,000654 pentru un pachet de 654 de miligrame). A se indica masa brută, exprimată în kilograme, a mărfurilor corespunzătoare articolului de mărfuri relevant. În cazul în care declarația cuprinde mai multe articole de mărfuri care sunt ambalate împreună astfel încât este imposibil să se determine masa brută a mărfurilor aparținând oricărui articol de mărfuri, masa brută totală trebuie introdusă doar la nivel generic.
În cazul în care declarantul sau titularul regimului de tranzit furnizează codul CUS pentru substanțe și preparate chimice, țările pot renunța la cerința referitoare la furnizarea unei descrieri exacte a mărfurilor. Aceasta înseamnă descrierea comercială normală. În cazul în care trebuie furnizat codul mărfurilor, descrierea trebuie să fie suficient de precisă pentru a permite clasificarea mărfurilor.
Acest element de date se referă la detaliile privind ambalarea mărfurilor care fac obiectul declarației sau al notificării.
Codul care indică tipul de colet. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul tipului de pachet, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 1.
Numărul total de colete bazat pe cea mai mică unitate de ambalare externă. Acesta este numărul de articole individuale, ambalate astfel încât să nu fie posibilă separarea lor fără desfacerea ambalajului, sau numărul de bucăți în cazul mărfurilor neambalate. Această informație nu este necesară în cazul mărfurilor în vrac.
Descrierea liberă a mărcilor și numerelor care figurează pe unitățile de transport sau pe colete.
Codul de identificare a mărfurilor periculoase al Organizației Națiunilor Unite (UNDG) este numărul de ordine atribuit în cadrul Organizației Națiunilor Unite substanțelor și articolelor incluse pe o listă a mărfurilor periculoase cel mai frecvent transportate.
Numărul CUS (Customs Union and Statistics Number) este atribuit în cadrul Inventarului vamal european al substanțelor chimice (ECICS). Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul CUS, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 9.
A se utiliza cel puțin codul subpoziției din Sistemul armonizat, atunci când este necesar.
A se introduce codul subpoziției din Sistemul armonizat (codul SA de șase cifre). Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile pot fi găsite în baza de date TARIC.
A se introduce cele două cifre suplimentare ale codului Nomenclaturii combinate, în cazul în care legislația părților contractante impune acest lucru. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile pot fi găsite în baza de date TARIC. Grupa 19 – Informații privind transportul (moduri, mijloace și echipamente)
A se preciza situația presupusă la trecerea frontierei externe a părții contractante, pe baza informațiilor disponibile la momentul îndeplinirii formalităților de tranzit, utilizând codul relevant. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile aplicabile sunt următoarele:
Identificarea traseului mijlocului de transport, de exemplu numărul transportului, numărul IATA al zborului, numărul ieșirii, dacă este cazul. Pentru transportul aerian, în situațiile în care operatorul aeronavei transportă mărfuri în conformitate cu un acord de partajare de cod sau un acord contractual similar cu parteneri, se utilizează numerele de zbor ale partenerilor.
Utilizând codul relevant, a se indica modul de transport care corespunde mijlocului de transport activ cu care se preconizează că mărfurile părăsesc teritoriul vamal al părții contractante. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile aplicabile sunt următoarele:
Utilizând codul unional relevant, a se introduce modul de transport la plecare. Codurile care trebuie utilizate sunt: Se utilizează codurile prevăzute în prezentul titlul în ceea ce privește E.D. 19 03 000 000 Se utilizează Modul de transport la frontieră.
Această informație apare sub forma numărului de identificare IMO al navei sau al numărului european unic de identificare a navelor (codul ENI) pentru transportul pe mare sau pe căi navigabile interioare. Pentru alte moduri de transport, metoda de identificare este:
În cazul în care mărfurile sunt transportate prin intermediul unei remorci și al unui vehicul tractor, a se indica numărul de înmatriculare atât al vehiculului tractor, cât și al remorcii. În cazul în care numărul de înmatriculare al vehiculului tractor nu este cunoscut, a se indica numărul de înmatriculare al remorcii.
Utilizând codul relevant, a se introduce tipul de număr de identificare. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile aplicabile sunt următoarele:
A se preciza naționalitatea mijlocului de transport (sau cea a vehiculului care le propulsează pe celelalte dacă există mai multe mijloace de transport) pe care sunt încărcate direct mărfurile la momentul formalităților de tranzit, sub forma codului relevant. În cazul în care mărfurile sunt transportate prin intermediul unei remorci și al unui vehicul tractor, a se indica atât naționalitatea remorcii, cât și a vehiculului tractor. Dacă naționalitatea vehiculului tractor nu este cunoscută, a se preciza naționalitatea remorcii. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
Pentru fiecare container, a se introduce numărul (numerele) articolului de mărfuri pentru mărfurile transportate în acest container.
Mărci (litere și/sau numere) de identificare a containerului. Pentru alte moduri de transport decât cel aerian, un container este o cutie specială pentru transportul de marfă, consolidată, care poate fi stivuită și care permite transferurile pe orizontală sau pe verticală. În transportul aerian, containerele sunt cutii speciale pentru transportul de marfă, consolidate și care permit transferurile pe orizontală sau pe verticală. În contextul acestui element de date, cutiile mobile și semiremorcile utilizate pentru transportul rutier și feroviar sunt considerate containere. Dacă este cazul, pentru containerele care se încadrează în standardul ISO 6346, a se furniza și identificatorul (prefixul) alocat de Biroul internațional pentru containere și transport intermodal (BIC), pe lângă numărul de identificare al containerului. Pentru cutii mobile și semiremorci, a se utiliza codul ILU (pentru unități de încărcare intermodale), introdus de standardul european EN 13044.
Utilizând codul relevant, a se introduce numărul de referință al biroului unde mijlocul de transport activ trece frontiera părții contractante. Codurile care trebuie utilizate sunt: Identificatorul biroului vamal trebuie să respecte structura definită pentru E.D. 17 05 001 000 Biroul vamal de destinație/Numărul de referință.
A se introduce identitatea mijlocului de transport activ care traversează frontiera părții contractante. În cazul transportului combinat sau dacă există mai multe mijloace de transport, mijlocul de transport activ este acela care asigură propulsarea întregului ansamblu. De exemplu, dacă este vorba despre un camion pe o navă maritimă, mijlocul de transport activ este nava. Dacă este vorba despre un vehicul tractor și de o remorcă, mijlocul activ este vehiculul tractor. În funcție de mijlocul de transport respectiv, se fac următoarele mențiuni în ceea ce privește identitatea:
Utilizând codul unional relevant, a se introduce tipul de număr de identificare. Codurile care trebuie utilizate sunt: Se utilizează codurile definite în prezentul titlu pentru E.D. 19 05 061 000 Mijlocul de transport la plecare/Tipul identificării se utilizează pentru tipul de identificare.
Utilizând codul relevant, a se introduce naționalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera părții contractante. În cazul transportului combinat sau dacă există mai multe mijloace de transport, mijlocul de transport activ este acela care asigură propulsarea întregului ansamblu. De exemplu, dacă este vorba despre un camion pe o navă maritimă, mijlocul de transport activ este nava. Dacă este vorba despre un vehicul tractor și de o remorcă, mijlocul activ este vehiculul tractor. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul de țară, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 3.
A se introduce numărul sigiliilor aplicate, dacă este cazul, pe echipamentul de transport.
Această informație se furnizează atunci când un expeditor agreat a cărui autorizație prevede utilizarea de sigilii speciale introduce o declarație sau atunci când unui titular al regimului de tranzit i se permite să utilizeze sigilii speciale. Grupa 99 – Alte elemente de date (date statistice, garanții, date legate de tarife)
Utilizând codurile corespunzătoare, a se introduce tipul garanției utilizate pentru operațiune. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codurile aplicabile sunt următoarele:
A se introduce numărul de referință al garanției.
A se introduce codul de acces.
Utilizându-se codul relevant, a se introduce moneda în care este exprimat cuantumul de acoperit. Codurile care trebuie utilizate sunt: Codul monedei, astfel cum este menționat în nota introductivă 8 punctul 2.
A se introduce cuantumul datoriei vamale care poate lua naștere sau care a luat naștere în legătură cu declarația respectivă și care, prin urmare, trebuie acoperit de garanție.
Toate coloanele relevante din tabelul cerințelor în materie de date utilizate: A se introduce altă referință a garanției decât numărul de referință al garanției (NRG). TITLUL IV MENȚIUNILE LINGVISTICE ȘI CODURILE LOR
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3. |
Anexa A3a se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA A3a DOCUMENTUL DE ÎNSOȚIRE A TRANZITULUI Prezenta anexă se aplică de la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 sau în orice actualizări ulterioare ale deciziei respective. Model de document de însoțire a tranzitului
|
|
4. |
Anexa A4a se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA A4a NOTE ȘI DATE PENTRU DOCUMENTUL DE ÎNSOȚIRE A TRANZITULUI Prezenta anexă se aplică de la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 sau în orice actualizări ulterioare ale deciziei respective. Acronimul «BCP» (Business continuity plan – plan de asigurare a continuității activității) utilizat în prezenta anexă se referă procedura de rezervă definită la articolul 26 din apendicele I. Dacă documentul de însoțire a tranzitului este imprimat, hârtia care se folosește poate fi hârtie albă. Documentul de însoțire a tranzitului este produs pe baza datelor furnizate în declarația de tranzit, acolo unde este cazul, modificat de titularul regimului de tranzit și/sau verificat de biroul vamal de plecare, completat după cum urmează:
|
|
5. |
Anexa A5a se modifică după cum urmează: „ANEXA A5a LISTA DE ARTICOLE Prezenta anexă se aplică de la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879. Model de listă de articole
|
|
6. |
Anexa A6a se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA A6a NOTE ȘI DATE PENTRU LISTA DE ARTICOLE Prezenta anexă se aplică de la datele de instalare a modernizării NCTS menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 sau în orice astfel de decizii ulterioare. Acronimul «BCP» (Business continuity plan – plan de asigurare a continuității activității) utilizat în prezenta anexă se referă la situațiile în care se aplică procedura de asigurare a continuității activității definită la articolul 26 din apendicele I. Casetele din lista de articole se pot mări pe verticală. În plus față de prevederile din notele explicative de la anexa A1a, datele trebuie să fie imprimate după cum urmează, utilizându-se coduri dacă este cazul:
|
(*1) Pentru statele membre ale Uniunii Europene.
ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2025/137/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)
