ORDONANȚA CURȚII (Camera a noua)

2 septembrie 2025(*)

„ Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Răspuns care poate fi în mod clar dedus din jurisprudență – Politica comercială comună – Taxe antidumping – Import de țevi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din China, trase la rece în India – Regulamentul (UE) 2016/1036 – Articolul 13 alineatul (1) – Circumvenție – Excludere – Modificare esențială – Uniunea vamală – Regulamentul (UE) nr. 952/2013 – Codul vamal al Uniunii – Articolul 60 alineatul (2) – Dobândirea originii mărfurilor – Regulă primară care exclude schimbarea originii țevilor din oțel finite la cald ca urmare a transformării lor la rece ”

În cauza C‑827/24,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 30 septembrie 2024, primită de Curte la 13 noiembrie 2024, în procedura

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj‑Napoca,

Autoritatea Vamală Română prin Direcția Regională Vamală Cluj

împotriva

Direct Line Inox Impex SRL,

Direcției Regionale Vamale Cluj,

Serviciului Soluționare Contestații,

CURTEA (Camera a noua),

compusă din domnul N. Jääskinen, președinte de cameră, domnul A. Arabadjiev (raportor) și doamna R. Frendo, judecători,

avocat general: domnul A. Biondi,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere decizia luată, după ascultarea avocatului general, de a se pronunța prin ordonanță motivată, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții,

dă prezenta

Ordonanță

1        Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21), precum și a articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1, denumit în continuare „Codul vamal al Uniunii”).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj‑Napoca (România) și Autoritatea Vamală Română prin Direcția Regională Vamală Cluj (România), pe de o parte, și Direct Line Inox Impex SRL, Direcția Regională Vamală Cluj (România) și Serviciul Soluționare Contestații (România), pe de altă parte, în legătură cu o decizie de regularizare a situației privind anumite taxe antidumping.

 Cadrul juridic

 Regulamentul 2016/1036

3        Articolul 13 din Regulamentul 2016/1036, intitulat „Circumvenție”, prevede la alineatul (1):

„Taxele antidumping instituite în temeiul prezentului regulament se pot aplica și importurilor de produse similare ce provin din țări terțe, cărora li s‑au adus mici modificări sau care nu au fost modificate, precum și importurilor de produse similare cărora li s‑au adus mici modificări sau părți ale acestor produse care provin dintr‑o țară care face obiectul măsurilor, atunci când are loc o circumvenție a măsurilor în vigoare.

În caz de circumvenție a măsurilor în vigoare, taxele antidumping care nu depășesc taxa antidumping reziduală instituită în temeiul articolului 9 alineatul (5) se pot aplica și importurilor de la întreprinderi care beneficiază de taxe individuale în țările care fac obiectul măsurilor.

Circumvenția se definește ca o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările terțe și Uniune[a Europeană] sau între întreprinderi din țara care face obiectul măsurilor și Uniune, care decurge din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei, fiind dovedit că există prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt compromise în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile de produse similare și unde există probe privind existența unui dumping în legătură cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar, dacă este necesar în conformitate cu prevederile articolului 2.

Practicile, operațiunile sau prelucrările menționate la al treilea paragraf includ, printre altele:

(a)      mici modificări aduse produsului în cauză pentru a putea face obiectul unor coduri vamale care, în mod normal, nu fac obiectul măsurilor, cu condiția ca aceste modificări să nu schimbe caracteristicile esențiale ale produsului;

(b)      expedierea via țări terțe a produsului care face obiectul măsurilor;

(c)      reorganizarea de către exportatori sau producători a schemelor lor și a circuitelor lor de vânzări în țările care fac obiectul măsurilor, în așa fel încât în cele din urmă produsele lor sunt exportate către Uniune prin intermediul unor producători care beneficiază de o taxă vamală individuală mai mică decât taxa aplicabilă produselor fabricanților;

(d)      în cazurile prevăzute la alineatul (2), operațiunile de asamblare efectuate în Uniune sau într‑o țară terță.”

 Codul vamal al Uniunii

4        Articolul 60 din Codul vamal al Uniunii, intitulat „Dobândirea originii”, prevede la alineatul (2):

„Mărfurile în producerea cărora intervin mai multe țări sau teritorii sunt considerate ca fiind originare din țara sau din teritoriul în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuate într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.”

5        Articolul 62 din acest cod, intitulat „Delegarea de competențe”, prevede:

„Comisia [Europeană] este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 284 pentru a stabili normele conform cărora mărfurile pentru care este necesară stabilirea originii nepreferențiale în vederea aplicării măsurilor Uniunii menționate la articolul 59 sunt considerate ca fiind obținute în întregime într‑o singură țară sau într‑un singur teritoriu sau ca fiind supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuate într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important într‑o țară sau pe un teritoriu, în conformitate cu articolul 60.”

 Regulamentul delegat (UE) 2015/2446

6        În exercitarea competenței pe care i‑o conferă articolul 62 din Codul vamal al Uniunii, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO 2015, L 343, p. 1), care se aplică litigiului principal astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2018/1063 din 16 mai 2018 (JO 2018, L 192, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul delegat 2015/2446”).

7        Articolul 32 din Regulamentul delegat 2015/2446 prevede:

„Mărfurile enumerate în anexa 22-01 se consideră că au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, care a dus la fabricarea unui produs nou sau care reprezintă un stadiu important de fabricație într‑o țară sau teritoriu în care normele cuprinse în anexa menționată sunt îndeplinite sau care este identificat(ă) în normele menționate.”

8        Anexa 22‑01 la acest regulament delegat este intitulată „Note introductive și lista operațiunilor de prelucrare sau transformare substanțială care conferă originea nepreferențială”. Această anexă cuprinde o parte intitulată „Note introductive”, ale cărei puncte 1-3 au următorul cuprins:

„1.      Definiții

[…]

1.2.      «Materialele» includ ingrediente, elemente, componente, subansambluri și mărfuri care au fost încorporate fizic într‑o altă marfă sau care au fost supuse unui proces în cursul producerii unei alte mărfi.

[…]

2.      Aplicarea regulilor din prezenta anexă

2.1.      Regulile prevăzute în prezenta anexă se aplică mărfurilor pe baza clasificării lor în Sistemul armonizat, dar și pe baza altor criterii care pot fi prevăzute în plus față de pozițiile sau subpozițiile Sistemului armonizat create special în scopul prezentei anexe. O poziție sau o subpoziție a Sistemului armonizat care este divizată în continuare pe baza acestor criterii este denumită în prezenta anexă «poziție fracționată» sau «subpoziție fracționată». «Sistemul armonizat» sau «SA» înseamnă nomenclatura mărfurilor instituită prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Recomandarea din 27 iunie 2014 a Consiliului de Cooperare Vamală […]

Clasificarea mărfurilor la poziții sau subpoziții ale Sistemului armonizat este reglementată de Regulile generale de interpretare a Sistemului armonizat și de orice notă referitoare la secțiuni, capitole și subpoziții ale acestui sistem. Aceste note și reguli sunt parte integrantă din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului [din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3)]. Pentru identificarea corectă a unei poziții fracționate sau a unei subpoziții fracționate pentru anumite mărfuri din prezenta anexă, Regulile generale de interpretare a Sistemului armonizat și orice notă referitoare la secțiuni, capitole și subpoziții ale acestui sistem se aplică mutatis mutandis, cu excepția cazului în care prezenta anexă prevede dispoziții contrare.

[…]

3.      Glosar

Atunci când se bazează pe o modificare a clasificării tarifare, regulile primare de la nivelul subdiviziunilor pot fi exprimate cu ajutorul abrevierilor de mai jos.

[…]

CTH –      modificare către poziția în cauză de la orice altă poziție

[…]”

9        Capitolul 73 din respectiva anexă 22‑01 este intitulat „Articole din fontă, din fier sau din oțel”. Acest capitol 73 conține un tabel care indică regulile primare ce trebuie aplicate pentru a stabili țara sau teritoriul de origine al mărfurilor menționate în acesta și identificate în conformitate cu poziția sau subpoziția lor din SA, printre care regula primară aplicabilă tuburilor și țevilor fără sudură, cu secțiune circulară, din oțeluri inoxidabile, trase sau laminate la rece, care se încadrează la subpoziția 7304 41 din SA. Acest tabel are următorul cuprins:

„Cod SA 2017

Descrierea mărfurilor

Reguli primare

[…]

[…]

[…]

7304

Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel

Conform precizărilor referitoare la subpoziții

[…]

[…]

[…]


–

Altele, cu secțiunea circulară, din oțeluri inoxidabile:


–

Altele, cu secțiunea circulară, din oțeluri inoxidabile:


7304 41

– – Trase sau laminate la rece

CTH; sau modificare de la profilele tubulare de la subpoziția 7304 49

7304 49

– – Altele

CTH”

 Litigiul principal și întrebarea preliminară

10      În cursul anului 2011, Consiliul Uniunii Europene a instituit o taxă antidumping definitivă de 71,9 % pe importurile de anumite tuburi și țevi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din China.

11      În temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036, această taxă antidumping se poate aplica și importurilor ce provin din țări terțe atunci când în aceste țări s‑au adus doar mici modificări produsului în cauză care nu schimbă caracteristicile esențiale ale produsului respectiv originar din China.

12      Printr‑o declarație vamală din 5 februarie 2019, Direct Line Inox Impex a pus în liberă circulație în România țevi fără sudură, din oțel inoxidabil, trase la rece, pentru care a indicat o origine nepreferențială indiană.

13      În urma unui control, autoritățile vamale române au constatat originea chineză a acestor țevi și au adoptat o decizie de regularizare a situației referitoare la taxele antidumping în privința Direct Line Inox Impex. Pe de o parte, aceste autorități au aplicat regula primară aplicabilă produselor clasificate la subpoziția 7304 41 din SA, prevăzută în anexa 22‑01 la Regulamentul delegat 2015/2446, potrivit căreia tuburile, țevile și profilele tubulare fără sudură, cu secțiune circulară, din oțel inoxidabil, trase sau laminate la rece, nu sunt considerate ca fiind originare din țara în care au fost supuse unei asemenea prelucrări decât dacă au fost fabricate fie din produse care se încadrează la o altă poziție din SA, fie din profile tubulare care se încadrează la subpoziția 7304 49 din SA. Pe de altă parte, acestea s‑au întemeiat pe concluziile unui raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 5 iulie 2019, potrivit cărora, chiar dacă avusese loc o prelucrare în India, aceasta nu era substanțială și, în orice caz, nu îndeplinea criteriile de atribuire a originii indiene.

14      Sesizat de Direct Line Inox Impex cu o acțiune împotriva acestei decizii de regularizare, Tribunalul Cluj (România) a pronunțat o hotărâre prin care a anulat această decizie, întemeindu‑se printre altele pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2093 al Comisiei din 15 noiembrie 2017 de încheiere a anchetei cu privire la posibila eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului privind importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză prin importuri expediate din India, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din India, și de încetare a înregistrării acestor importuri impusă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/272 al Comisiei (JO 2017, L 299, p. 1), din care reiese că formarea la rece realizată în India transformase în mod substanțial produsele în cauză și le modificase în mod ireversibil caracteristicile esențiale.

15      Autoritățile fiscale și vamale au formulat recurs împotriva acestei sentințe civile la Curtea de Apel Cluj (România), care este instanța de trimitere. Această instanță consideră că există, cel puțin în aparență, o contradicție între Regulamentul de punere în aplicare 2017/2093 și raportul OLAF din 5 iulie 2019, menționat la punctul 13 din prezenta ordonanță. Astfel, s‑ar ridica problema dacă este posibil ca, în ceea ce privește aceeași modificare a unui produs într‑o anumită țară, să se considere că ea reprezintă o modificare importantă, astfel că nu este aplicabil articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036, dar, în același timp, că ea nu reprezintă o ultimă transformare sau prelucrare substanțială, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii.

16      În aceste condiții, Curtea de Apel Cluj a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Cum trebuie interpretate prevederile articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul [2016/1036] și ale articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, respectiv dacă este posibil ca, cu privire la aceeași modificare a unui produs într‑o anumită țară, să se considere că ea reprezintă o modificare importantă, astfel că nu este aplicabil articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul [2016/1036], dar, în același timp, că ea nu reprezintă o ultimă transformare și prelucrare substanțială în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii.”

 Procedura în fața Curții

17      Printr‑o scrisoare din 31 ianuarie 2025, grefa Curții a comunicat instanței de trimitere Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland (C‑210/22, EU:C:2023:693), și a invitat‑o să precizeze dacă, în lumina acesteia, dorește să își mențină cererea de decizie preliminară.

18      Prin scrisoarea din 28 februarie 2025, această instanță a informat Curtea că intenționează să își mențină cererea de decizie preliminară.

 Cu privire la întrebarea preliminară

19      În temeiul articolului 99 din Regulamentul de procedură, Curtea, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată atunci când răspunsul la o întrebare formulată cu titlu preliminar poate fi în mod clar dedus din jurisprudență.

20      Trebuie amintit de asemenea că cooperarea judiciară instituită prin articolul 267 TFUE este întemeiată pe o separare clară a funcțiilor între instanțele naționale și Curte. Pe de o parte, Curtea nu este abilitată să aplice normele dreptului Uniunii la o speță determinată, ci numai să se pronunțe cu privire la interpretarea tratatelor și a actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 mai 2021, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” ș.a., C‑83/19, C‑127/19, C‑195/19, C‑291/19, C‑355/19 și C‑397/19, EU:C:2021:393, punctul 201, precum și jurisprudența citată). Pe de altă parte, în conformitate cu punctul 11 din Recomandările Curții de Justiție a Uniunii Europene în atenția instanțelor naționale, referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare (JO 2019, C 380, p. 1), revine instanțelor naționale sarcina de a deduce în litigiul pendinte în fața lor consecințele concrete ale elementelor de interpretare furnizate de Curte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C‑413/17, EU:C:2018:865, punctul 43).

21      În speță, în pofida îndoielilor exprimate de instanța de trimitere, Curtea apreciază că interpretarea dreptului Uniunii solicitată de instanța de trimitere poate fi dedusă în mod clar din Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland (C‑210/22, EU:C:2023:693). Este, prin urmare, necesar să se aplice articolul 99 din Regulamentul de procedură în prezenta cauză.

22      Prin intermediul întrebării unice formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036 și articolul 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii trebuie interpretate în sensul că formarea la rece în India a unor tuburi sau a unor țevi, fără sudură, din fier sau din oțel, provenind din China, cu privire la care Comisia a constatat că a avut ca efect transformarea în mod substanțial a acestor produse, în măsura în care a modificat în mod ireversibil caracteristicile lor esențiale, constituie o modificare ce exclude aplicabilitatea articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036, însă nu o „ultimă transformare sau prelucrare substanțială, justificată economic”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, care să confere o origine indiană produselor menționate.

23      Trebuie arătat de la bun început că această întrebare rezultă din luarea în considerare de către instanța de trimitere a efectelor regulii primare aplicabile produselor care se încadrează la subpoziția 7304 41 din SA, prevăzută în anexa 22‑01 la Regulamentul delegat 2015/2446, potrivit căreia singurele criterii care pot modifica originea mărfurilor de la subpoziția 7304 41 din SA sunt o modificare a poziției tarifare sau o modificare de la profilele tubulare care se încadrează la subpoziția 7304 49 din SA.

24      În temeiul acestui din urmă criteriu, formarea la rece a unui „profil tubular” care se încadrează la subpoziția 7304 49 din SA, și anume a unui produs ale cărui profile exterior și interior nu au aceeași formă, într‑un produs cu aceleași forme, dar cu proprietăți diferite ca urmare a acestui tip de formare, determină originea produsului finit, întrucât se consideră că acesta din urmă constituie rezultatul unei „transformări sau prelucrări substanțiale”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 60).

25      În schimb, formarea la rece, precum în speță, a unui „tub” sau a unei „țevi” care se încadrează tot la subpoziția 7304 49 din SA într‑un produs având aceleași forme, dar cu proprietăți de asemenea diferite ca urmare a acestui tip de formare nu determină originea produsului finit, întrucât, în temeiul regulii primare menționate la punctele 13 și 23 din prezenta ordonanță, nu se consideră că acest din urmă produs este rezultatul unei „transformări substanțiale”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 60).

26      Constatând că această regulă primară a introdus o diferență de tratament nejustificată, Curtea a declarat ca fiind lipsită de validitate, la punctul 66 din Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland (C‑210/22, EU:C:2023:693), regula primară menționată „în măsura în care exclude posibilitatea ca modificarea poziției tarifare care rezultă din transformarea tuburilor și a țevilor de la subpoziția 7304 49 din SA în tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel, trase sau laminate la rece (reduse la rece) de la subpoziția 7304 41 din SA, să confere acestora din urmă caracterul de produse originare din țara în care a avut loc această modificare”.

27      În această privință, Curtea a amintit că, potrivit articolului 62 din Codul vamal al Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili normele conform cărora se consideră că mărfurile au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuate într‑o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important într‑o țară sau pe un teritoriu, în conformitate cu articolul 60 din acest cod. Scopul acestor acte este de a preciza modul în care trebuie interpretate și aplicate în situații concrete criteriile abstracte stabilite în acest din urmă articol (Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 52 și jurisprudența citată).

28      Totuși, exercitarea acestei competențe a Comisiei este supusă, după cum rezultă dintr‑o jurisprudență constantă a Curții, respectării anumitor cerințe. Obiectivele urmărite de un regulament delegat trebuie să fie de natură să justifice adoptarea sa, regulamentul respectiv trebuie să respecte cerința motivării care se impune unui atare act, iar aprecierile Comisiei referitoare la stabilirea țării de origine a produselor cărora le este aplicabil regulamentul menționat nu trebuie să fie afectate de o eroare de drept sau de o eroare vădită de apreciere în raport cu articolul 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii (Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 53 și jurisprudența citată).

29      Astfel, această origine trebuie, în orice caz, să fie stabilită în funcție de criteriul determinant constituit de „ultima transformare sau prelucrare substanțială” a mărfurilor în discuție. Această expresie trebuie înțeleasă, la rândul ei, ca făcând trimitere la etapa procesului de producție în cursul căreia aceste mărfuri își dobândesc destinația, precum și proprietăți și o compoziție specifice pe care nu le aveau înainte și care nu urmează să sufere ulterior modificări calitative importante (Hotărârea din 21 septembrie 2023, Stappert Deutschland, C‑210/22, EU:C:2023:693, punctul 54 și jurisprudența citată).

30      Rezultă că, în cauza principală, trebuie să se considere că formarea la rece a țevilor originare din China care a intervenit în India și care a avut ca efect transformarea în mod substanțial a acestor țevi, în măsura în care a modificat în mod ireversibil caracteristicile lor esențiale, constituie atât o modificare care înlătură aplicabilitatea articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036, cât și o „ultimă transformare sau prelucrare substanțială”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, determinantă pentru stabilirea originii țevilor importate de Direct Line Inox Impex.

31      În aceste condiții, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036 și articolul 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii trebuie interpretate în sensul că formarea la rece în India a unor tuburi sau a unor țevi, fără sudură, din fier sau din oțel, provenind din China, cu privire la care Comisia a constatat că a avut ca efect transformarea în mod substanțial a acestor produse, în măsura în care a modificat în mod ireversibil caracteristicile lor esențiale, constituie o modificare ce exclude aplicabilitatea articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036 și o „ultimă transformare sau prelucrare substanțială, justificată economic”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, care conferă o origine indiană produselor menționate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

32      Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) dispune:

Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii

trebuie interpretate în sensul că

formarea la rece în India a unor tuburi sau a unor țevi, fără sudură, din fier sau din oțel, provenind din China, cu privire la care Comisia Europeană a constatat că a avut ca efect transformarea în mod substanțial a acestor produse, în măsura în care a modificat în mod ireversibil caracteristicile lor esențiale, constituie o modificare ce exclude aplicabilitatea articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul 2016/1036 și o „ultimă transformare sau prelucrare substanțială, justificată economic”, în sensul articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 952/2013, care conferă o origine indiană produselor menționate.

Luxemburg, 2 septembrie 2025.

Grefier

 

Președinte de cameră

A. Calot Escobar

 

N. Jääskinen


*      Limba de procedură: româna.