COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.6.2021
COM(2021) 282 final
2021/0137(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.6.2021
COM(2021) 282 final
2021/0137(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre
EXPUNERE DE MOTIVE
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că statele membre trebuie să considere propriile politici economice și promovarea ocupării forței de muncă drept chestiuni de interes comun și să își coordoneze acțiunile în cadrul Consiliului. Conform tratatului, Consiliul trebuie să adopte orientări privind ocuparea forței de muncă (articolul 148), acestea trebuind să fie compatibile cu orientările generale de politică economică (articolul 121).
În timp ce orientările generale de politică economică sunt valabile pentru o perioadă de timp nedefinită, orientările privind ocuparea forței de muncă trebuie elaborate în fiecare an. Orientările au fost adoptate inițial împreună („pachet integrat”) în 2010, stând la baza Strategiei Europa 2020. Orientările integrate au rămas stabile până în 2014, iar în 2015 au fost adoptate orientări integrate revizuite. În 2018, orientările privind ocuparea forței de muncă au fost aliniate la principiile Pilonului european al drepturilor sociale proclamat în noiembrie 2017 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, pentru impulsionarea reformelor la nivel național și pentru a servi ca punct de reper pentru un proces de convergență reînnoit desfășurat la nivelul întregii Europe. Orientările au rămas neschimbate în 2019. În 2020, acestea au fost aliniate pentru a integra elemente legate de consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, de tranziția verde și cea digitală, precum și de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Alături de orientările generale de politică economică, orientările privind ocuparea forței de muncă sunt prezentate sub forma unei decizii a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (partea a II-a a Orientărilor integrate) și furnizează baza pentru recomandările specifice fiecărei țări în domeniile respective.
Obiectivele și prioritățile globale exprimate în orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă rămân valabile. În temeiul articolului 148 alineatul (2) din TFUE, valabilitatea orientărilor privind ocuparea forței de muncă pentru 2021 trebuie să fie confirmată printr-o decizie a Consiliului, în urma consultării Parlamentului European, a Comitetului Economic și Social European, a Comitetului Regiunilor și a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă.
„Orientările privind ocuparea forței de muncă” sunt următoarele:
Orientarea 5: Stimularea cererii de forță de muncă
Orientarea 6: Îmbunătățirea ofertei de forță de muncă și ameliorarea accesului la locuri de muncă, aptitudini și competențe
Orientarea 7: Îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social
Orientarea 8: Promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
2021/0137 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 148 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European 1 ,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2 ,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 3 ,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă 4 ,
întrucât:
(1)Statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă și, în special, pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii orientate către viitor și capabile să reacționeze la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forței de muncă și de progres social, de creștere economică echilibrată, de nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statele membre trebuie să considere promovarea ocupării forței de muncă drept o chestiune de interes comun și să își coordoneze acțiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului, ținând seama de practicile naționale legate de responsabilitățile partenerilor sociali.
(2)Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze justiția și protecția socială, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului. La definirea și la punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum este stabilit la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(3)În conformitate cu TFUE, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă. Ca parte a acestor instrumente, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (denumite în continuare „orientările”) prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului( 5 ), împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului( 6 ), formează orientările integrate. Acestea trebuie să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre și în Uniune, reflectând interdependența dintre statele membre. Setul rezultant de politici și de reforme coordonate europene și naționale trebuie să constituie un mix global adecvat și sustenabil de politici economice și sociale care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive.
(4)Orientările sunt conforme cu Pactul de stabilitate și de creștere, cu legislația existentă a Uniunii și cu diversele inițiative ale Uniunii, inclusiv cu Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020( 7 ), Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016( 8 ), Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016( 9 ), Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018( 10 ), Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții( 11 ), Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019( 12 ), Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019( 13 ), Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014( 14 ), Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020( 15 ), Recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE) din 4 martie 2021( 16 ) și [Recomandarea Consiliului privind instituirea unei garanții europene pentru copii( 17 )].
(5)Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale și instrumentul de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, și prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția Europei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea, asigurând condiții de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând justiția socială și egalitatea de șanse și combătând inegalitățile și disparitățile regionale.
(6)Schimbările climatice și provocările legate de mediu, globalizarea, digitalizarea, inteligența artificială, telemunca, economia platformelor și schimbările demografice vor transforma economiile și societățile europene. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace acești factori structurali și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor forței de muncă ale statelor membre și a politicilor conexe. Acest lucru necesită măsuri de politică ambițioase, coordonate și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică. Aceste măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții sustenabile, un angajament reînnoit privind reforme eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică, crearea unor locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă adecvate, coeziunea socială și teritorială, convergența în sens ascendent, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale. Măsurile ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținând seama, în același timp, de impactul lor asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și de impactul social.
(7)Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale( 18 ) (denumit în continuare „pilonul”). Pilonul stabilește 20 de principii și de drepturi care vin în sprijinul unor piețe ale muncii și al unor sisteme de protecție socială funcționale și echitabile, structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și acces pe piața muncii, condiții de lucru echitabile și protecție și incluziune socială. Principiile și drepturile dau direcție strategiei Uniunii, asigurând faptul că tranzițiile către neutralitatea climatică și durabilitatea mediului, digitalizarea și schimbările demografice sunt echitabile și juste din punct de vedere social. Pilonul, alături de tabloul de bord social care îl însoțește, constituie un cadru de referință pentru monitorizarea ocupării forței de muncă și a performanței sociale a statelor membre, pentru stimularea reformelor la nivel național, regional și local și pentru reconcilierea aspectului social cu exigențele pieței în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale ( 19 ), care include obiective principale ambițioase, dar realiste și obiective secundare complementare, în domeniile ocupării forței de muncă, competențelor, educației și în domeniul social, pentru 2030.
(8)La 8 mai 2021, cu ocazia Summitului social de la Porto ( 20 ), liderii UE au recunoscut că Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării, remarcând că punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Aceștia au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Statele membre au constatat că Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat de Comisie oferă orientări utile pentru punerea în aplicare a pilonului, inclusiv în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor, al sănătății și al protecției sociale. Statele membre au salutat noile obiective principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (cu cel puțin 15 milioane de persoane, inclusiv cinci milioane de copii), precum și tabloul de bord social revizuit, în vederea monitorizării progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor pilonului social ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. Totodată, statele membre au remarcat că, pe măsură ce Europa se redresează treptat după pandemia de COVID-19, prioritatea va fi trecerea de la protecție la crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității locurilor de muncă și au subliniat că punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru a asigura crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate pentru toți, în cadrul unei redresări favorabile incluziunii. În fine, statele membre au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale UE pentru 2030.
(9)Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să urmeze practicile naționale de dialog social, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent și o creștere sustenabilă. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere oportunitatea necesară pentru o analiză amplă a aspectelor socioeconomice, inclusiv a îmbunătățirilor posibile în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educația și competențele, sănătatea publică, incluziunea și veniturile reale. Statele membre și Uniunea trebuie să se asigure că impactul social, economic și asupra ocupării forței de muncă al crizei provocate de pandemia de COVID-19 este atenuat și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social. Consolidarea redresării și a tendinței către o societate incluzivă și rezilientă, în care cetățenii să fie protejați și să poată anticipa și gestiona schimbările, și totodată să poată participa activ în societate și în economie, trebuie să continue. Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței forței de muncă, constând în stimulente temporare pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe și servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața forței de muncă, astfel cum se subliniază în Recomandarea (UE) a Comisiei privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE).
(10)Este necesar ca discriminarea să fie combătută sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie sprijinită. Trebuie să se asigure acces și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială (inclusiv a copiilor), în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii și prin înlăturarea barierelor din calea educației, a formării și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea timpurie și în competențe digitale. Accesul în timp util și echitabil la îngrijire pe termen lung și servicii medicale accesibile ca preț, inclusiv promovarea prevenției și a asistenței medicale, sunt deosebit de relevante, prin prisma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui să fie valorificat într-o mai mare măsură. Pe măsură ce noi modele economice și de afaceri își fac apariția la nivelul locurilor de muncă din Uniune, relațiile de muncă suferă și ele schimbări. Statele membre ar trebui să se asigure că relațiile de muncă ce apar ca urmare a noilor forme de muncă mențin și consolidează modelul social european.
(11)Orientările integrate ar trebui să constituie baza pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre. Având în vedere caracterul politic global și orientat spre viitor al planurilor de redresare și reziliență și faptul că toate statele membre au prezentat astfel de planuri, nu a fost necesar ca Comisia să propună recomandări specifice fiecărei țări în 2021. Cu toate acestea, Comisia a propus, în 2021, recomandări privind situația bugetară a statelor membre, astfel cum se prevede în Pactul de stabilitate și de creștere.
(12)Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin REACT-EU( 21 ), care consolidează fondurile politicii de coeziune până în 2023, Fondul social european Plus, noul Mecanism de redresare și reziliență( 22 ) și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă și InvestEU, pentru a stimula ocuparea forței de muncă, investițiile sociale, incluziunea socială și accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.
(13)Comitetul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Comitetul pentru protecție socială ar trebui să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, în concordanță cu mandatele lor întemeiate pe tratate. Comitetele respective și alte grupuri de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice și sociale ar trebui să colaboreze îndeaproape. Ar trebui menținut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în special în ceea ce privește orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
(14)Comitetul pentru protecție socială a fost consultat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, astfel cum sunt prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului, sunt menținute pentru anul 2021 și trebuie luate în considerare de către statele membre în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă și al programelor de reformă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele