COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.8.2024
COM(2024) 325 final
2024/0212(BUD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei, Sloveniei, Austriei, Greciei și Franței în legătură cu șase catastrofe naturale care au avut loc în 2023
EXPUNERE DE MOTIVE
1.Contextul propunerii
Prezenta decizie se referă la mobilizarea sumei de 1 028 541 689 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „FSUE”), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind FSUE”), în vederea furnizării de asistență Italiei, Sloveniei, Austriei, Greciei și Franței în contextul catastrofelor naturale (inundațiilor) care au avut loc în aceste țări în 2023.
Această mobilizare este însoțită de DEC nr. 08/2024, care propune transferul sumei de 796 760 300 EUR de la linia aferentă Rezervei pentru solidaritate europeană (denumită în continuare „ESR” – European Solidarity Reserve) către linia bugetară operațională a FSUE, în ceea ce privește atât creditele de angajament, cât și creditele de plată. În plus față de creditele transferate de la linia aferentă ESR, această mobilizare este finanțată prin utilizarea cuantumului de 37 073 004 EUR în credite de angajament și de plată care sunt înscrise deja în bugetul general pentru 2024 și a cuantumului de 194 708 385 EUR din creditele bugetului general pentru 2023, care au fost deja plătite sub formă de avansuri, în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul privind FSUE.
2.Informații și condiții
2.1Italia – catastrofă majoră: inundații în regiunea Emilia-Romagna
În perioada 1-17 mai 2023, regiunea Emilia-Romagna din Italia s-a confruntat cu precipitații extrem de abundente care au produs inundații.
Ulterior, Italia a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 24 iulie 2023, Italia a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din mai 2023.
(2)Italia a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 1 mai 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile italiene estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 8,5 miliarde EUR. Această sumă depășește pragul aplicabil unei „catastrofe naturale majore” pentru Italia, stabilit la 3,8 miliarde EUR în 2023. Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Italia a solicitat plata unui avans din contribuția anticipată în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, prin Decizia de punere în aplicare C(2023) 7823 a Comisiei din 13 noiembrie 2023 s-a acordat un avans de 94 708 385 EUR. Avansul a fost plătit Italiei la 29 noiembrie 2023.
(7)În perioada 1-17 mai 2023, regiunea Emilia-Romagna din Italia a fost afectată de ploi torențiale și de inundațiile produse de acestea. Evenimentul a afectat șapte provincii din sectorul central-estic al regiunii, unde s-au înregistrat precipitații extrem de abundente și debite cumulate mari, în special în zonele de deal și de munte. Cantitățile totale de precipitații înregistrate pe parcursul întregului eveniment s-au situat între 200 și 500 mm. Consecințele inundațiilor provocate de acestea au fost dramatice. Pe lângă pierderile economice majore cauzate de distrugerea infrastructurilor și deteriorarea atât a bunurilor publice, cât și a celor private, 14 persoane și-au pierdut viața. Condițiile meteorologice extreme au declanșat peste 1 500 de alunecări de teren care au provocat daune considerabile drumurilor și clădirilor, infrastructurii de rețea și cursurilor de apă.
(8)Autoritățile italiene au solicitat asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM). Italia a solicitat patru module de pompare de mare capacitate. După activarea UCPM, Slovacia, Slovenia, Franța și Belgia au oferit sprijin în zonele inundate. Pentru identificarea zonelor afectate au fost activate sistemele europene de cartografiere rapidă a riscurilor și a posibilităților de recuperare ale serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență, precum și sistemul național ASI-COSMO-Skymed.
(9)Italia a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 681,8 milioane EUR și a prezentat costurile defalcate pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor operațiunilor de urgență – peste 293,7 milioane EUR – acoperă securizarea infrastructurii de prevenire și măsurile de protecție a patrimoniului cultural. Pe locul al doilea ca proporție din costuri se situează repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației, însumând 220,5 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează curățarea zonelor sinistrate, însumând 85,7 milioane EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 82,0 milioane EUR.
(10)Italia a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații („Directiva 2007/60/CE”) 2 prin Decretul legislativ nr. 49 din 23 februarie 2010. Decretul legislativ nr. 49/2010 prevede că trebuie adoptate hărți de hazard și hărți de risc de inundații pentru zonele identificate în conformitate cu același act legislativ.
(11)La data depunerii cererii, Italia nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
(12)Autoritățile italiene nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
2.2Slovenia – catastrofă majoră: inundații
În perioada 3-6 august 2023, Slovenia a fost afectată de precipitații abundente care au provocat inundații pe întreg teritoriul țării.
Ulterior, Slovenia a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 20 octombrie 2023, Slovenia a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din august 2023.
(2)Slovenia a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 4 august 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile slovene estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de aproape 10,0 miliarde EUR. Comisia a acceptat suma de 7,3 miliarde EUR ca valoare a daunelor directe totale plauzibile. Această sumă depășește pragul aplicabil unei „catastrofe naturale majore” pentru Slovenia, respectiv 0,6 % din venitul său național brut (VNB), care a fost de 308,8 milioane EUR în 2023. Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Slovenia a solicitat plata unui avans din contribuția anticipată în temeiul articolului 4a din regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, prin Decizia de punere în aplicare C(2023) 8168 a Comisiei din 23 noiembrie 2023 s-a acordat un avans de 100 de milioane EUR. Avansul a fost plătit Sloveniei la 11 decembrie 2023.
(7)În perioada 3-6 august 2023, un puternic sistem de presiune atmosferică scăzută a provocat precipitații abundente. Ploi torențiale și furtuni au produs inundații, alunecări de teren și de noroi de proporții. Majoritatea precipitațiilor s-au concentrat în jumătatea de nord a Sloveniei, unde s-au înregistrat valori de până la 150-200 mm. Inundațiile au constituit un eveniment excepțional prin faptul că au afectat cele mai mari trei râuri din Slovenia. Viiturile au distrus drumuri, poduri, infrastructuri de alimentare cu apă, sisteme de canalizare și energetice, numeroase case, zone urbane și terenuri agricole.
(8)Autoritățile slovene au solicitat asistență prin intermediul UCPM, al Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) și al Centrului euroatlantic de coordonare a răspunsului în caz de dezastre al NATO (EADRCC). Au oferit asistență 12 state membre ale UE și o serie de țări terțe.
(9)Slovenia a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 6 786,0 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte costurilor – 5 089,0 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației. Pe locul al doilea ca proporție din costurile operațiunilor de urgență se situează curățarea zonelor sinistrate, însumând 853,2 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează securizarea infrastructurii de prevenire și măsurile de protecție a patrimoniului cultural, însumând 816,2 milioane EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 27,2 milioane EUR.
(10)Slovenia a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în 2008 prin Legea slovenă privind apa [articolul 1 alineatul (4) punctul (4)].
(11)La data depunerii cererii, Slovenia nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
(12)Conform autorităților slovene, se preconizează că până la 4,7 % din daunele estimate ar putea fi recuperate prin asigurare.
2.3Austria – producerea unei catastrofe într-o țară învecinată: inundații
În perioada 3-6 august 2023, Austria a fost afectată de precipitații abundente care au provocat inundații în regiunile din sudul țării.
Ulterior, Austria a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 19 octombrie 2023, Austria a depus o cerere de asistență financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din august 2023.
(2)Austria a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 3 august 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile austriece au depus cererea în temeiul criteriului privind producerea unei catastrofe într-o „țară învecinată”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul privind FSUE, care stipulează că asistența din FSUE poate fi mobilizată și pentru orice catastrofă naturală dintr-un stat eligibil care este, de asemenea, o catastrofă naturală majoră într-un stat eligibil învecinat. Austria estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 208,0 milioane EUR. Întrucât aceeași catastrofă naturală se califică drept „catastrofă naturală majoră” în Slovenia, un stat eligibil învecinat, cererea Austriei este eligibilă pentru o contribuție din FSUE în temeiul articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Austria nu a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE.
(7)În perioada 3-6 august 2023, ploile abundente au provocat numeroase daune infrastructurilor publice și private din sudul Austriei, în special în Carintia Inferioară și în Stiria. Ploile au inundat clădiri, pivnițe, garaje, păduri, câmpuri și au declanșat peste 900 de șuvoaie de noroi și alunecări de teren. Peste 120 de comunități au fost afectate de daunele provocate de furtună, inclusiv prin întreruperi izolate ale furnizării de energie electrică din cauza nivelului ridicat al apelor subterane. Au fost raportate daune suplimentare în statele federale învecinate, cum ar fi Salzburg și Burgenland.
(8)Austria nu a solicitat asistență prin intermediul Centrului european de coordonare a răspunsului la situații de urgență.
(9)Austria a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 76,5 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor – 65,6 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate și transporturilor. Pe locul al doilea ca proporție din costurile operațiunilor de urgență se situează garantarea siguranței infrastructurii de prevenire, însumând 9,7 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 0,8 miliarde EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează curățarea zonelor sinistrate, însumând 0,4 milioane EUR.
(10)Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului a fost transpusă în legislația austriacă prin modificarea din 2011 a Legii apelor (Monitorul Oficial Federal I nr. 14/2011).
(11)La data depunerii cererii, Austria nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
(12)Autoritățile austriece nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
2.4Grecia – catastrofă majoră: ciclon
În perioada 4-11 septembrie 2023, Grecia a fost afectată de furtuna mediteraneeană „Daniel”, cu precipitații abundente care au provocat inundații în mai multe locuri din centrul Greciei, în special în regiunea Tesalia.
Ulterior, Grecia a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 20 noiembrie 2023, Grecia a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din septembrie 2023.
(2)Grecia a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 4 septembrie 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)Autoritățile elene estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 2,3 miliarde EUR. Această sumă depășește pragul aplicabil unei „catastrofe naturale majore” pentru Grecia, respectiv 0,6 % din venitul său național brut (VNB), care a fost de 1,1 miliarde EUR în 2023. Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Grecia a solicitat plata unui avans din contribuția anticipată în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, prin Decizia de punere în aplicare C(2024) 505 a Comisiei din 23 ianuarie 2024 s-a acordat un avans de 25 382 237 EUR. Avansul a fost plătit Greciei la 8 februarie 2024.
(7)În perioada 4-11 septembrie 2023, s-a produs un eveniment meteorologic și hidrologic intens și amplu, caracterizat prin precipitații abundente și persistente care au produs inundații catastrofale în mai multe locuri din centrul Greciei, în special în regiunea Tesalia. Cantitățile totale de precipitații înregistrate pe parcursul întregului eveniment în regiunile afectate s-au situat între 400 și 1000 mm. Pe parcursul evenimentului, în cea mai mare parte a regiunii a căzut o cantitate de precipitații comparabilă cu media precipitațiilor totale anuale. Ploile torențiale au generat inundații majore în centrul Greciei, pe regiuni întinse. Inundațiile au provocat distrugeri masive ale infrastructurii, transformând străzile în râuri, demolând clădiri și poduri și lăsând sate întregi sub ape. Pe lângă pierderile economice majore cauzate de distrugerea infrastructurilor și deteriorarea atât a bunurilor publice, cât și a celor private, 17 persoane și-au pierdut viața.
(8)Autoritățile elene nu au solicitat asistență prin intermediul UCPM.
(9)Grecia a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 1 941,0 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor – 1 657,0 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor și educației. Pe locul al doilea ca proporție din costurile operațiunilor de urgență se situează curățarea zonelor sinistrate, însumând 230,6 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 42,8 miliarde EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează securizarea infrastructurii de prevenire și măsurile de protecție a patrimoniului cultural, însumând 11,4 milioane EUR.
(10)Grecia a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în sistemul său juridic intern prin Decizia ministerială comună KYA 31822/1542/Ε130/2010 (ΦΕΚ Β΄ 1108/21.7.2010).
(11)La data depunerii cererii, Grecia făcea obiectul a două proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei. INFR(2021)2254 în ceea ce privește actualizarea hărților de hazard și a hărților de risc de inundații, astfel cum se prevede în Directiva 2007/60/CE, a fost închisă la 24 aprilie 2024. La 13 martie 2024, Grecia a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene [INFR(2022)2191] deoarece nu a finalizat revizuirea planurilor sale de management al bazinului hidrografic, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), și a planurilor sale de gestionare a riscurilor de inundații, astfel cum se prevede în Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE).
(12)Autoritățile elene nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
2.5Italia – catastrofă regională: inundații în regiunea Toscana
Între 25 octombrie și 10 noiembrie 2023, regiunea Toscana din Italia s-a confruntat cu precipitații abundente, care au produs, inevitabil, viituri rapide.
Ulterior, Italia a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 19 ianuarie 2024, Italia a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din octombrie și noiembrie 2023 din regiunea Toscana.
(2)Italia a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 29 octombrie 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)În cerere, evenimentul a fost prezentat ca fiind o „catastrofă naturală regională”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul privind FSUE, în care acest tip de catastrofă este definită drept orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective. Autoritățile italiene estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 2,7 miliarde EUR. Această sumă reprezintă aproximativ 2,4 % din PIB-ul regiunii Toscana și depășește pragul indicat aplicabil unei „catastrofe regionale” care, pentru regiunea Toscana, este de 1,7 miliarde EUR în 2024.
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Italia nu a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE.
(7)Între 25 octombrie și 10 noiembrie 2023, regiunea Toscana din Italia a fost afectată din cauza unor cantități extreme de precipitații care au căzut într-o perioadă relativ scurtă, în special în provinciile Prato, Florența, Pisa, Pistoia și Livorno. Ploaia și vântul puternic au declanșat viituri rapide și alunecări de teren. Consecințele inundațiilor provocate de acestea au fost dramatice. Evenimentul a cauzat daune economice substanțiale, a ucis șapte persoane și a forțat mii de oameni să își părăsească locuințele.
(8)Autoritățile italiene nu au solicitat asistență prin intermediul UCPM. Cu toate acestea, Departamentul pentru protecție civilă din Italia a informat constant ERCC din cadrul Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei Europene cu privire la evoluția activităților de gestionare a dezastrelor.
(9)Italia a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 175,6 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor operațiunilor de urgență – 74,3 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației. Pe locul al doilea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 49,0 miliarde EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează securizarea infrastructurii de prevenire și măsurile de protecție a patrimoniului cultural, însumând 26,4 milioane EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează curățarea zonelor sinistrate, însumând 26,0 milioane EUR.
(10)Italia a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin Decretul legislativ nr. 49 din 23 februarie 2010 privind punerea în aplicare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații. Decretul legislativ nr. 49/2010 prevede că trebuie adoptate hărți de hazard și hărți de risc de inundații pentru zonele identificate în conformitate cu același act legislativ.
(11)La data depunerii cererii, Italia nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
(12)Autoritățile italiene nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
2.6Franța – catastrofă regională: inundații
În perioada 2-9 noiembrie 2023, fosta regiune Nord-Pas-de-Calais din regiunea Hauts-de-France din Franța a fost afectată de precipitații abundente care au produs inundații.
Ulterior, Franța a solicitat asistență financiară din FSUE.
(1)La 24 ianuarie 2024, Franța a depus o cerere de contribuție financiară din FSUE pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în urma inundațiilor din noiembrie 2023.
(2)Franța a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primelor daune provocate de catastrofă, și anume 2 noiembrie 2023. Cererea conține toate informațiile necesare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind FSUE.
(3)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.
(4)În cerere, evenimentul a fost prezentat ca fiind o „catastrofă naturală regională”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul privind FSUE, în care acest tip de catastrofă este definită drept orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective. Autoritățile franceze estimează că valoarea daunelor directe totale cauzate de catastrofă este de 1,9 miliarde EUR. Această sumă reprezintă aproximativ 1,64 % din PIB-ul fostei regiuni Nord-Pas-de-Calais 3 și depășește pragul indicat aplicabil unei „catastrofe regionale” care, pentru fosta regiune Nord-Pas-de-Calais, este de 1,8 miliarde EUR în 2024 4 .
(5)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul al valorii contribuției financiare din FSUE. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul privind FSUE.
(6)Franța a solicitat plata unui avans din contribuția anticipată în temeiul articolului 4a din Regulamentul privind FSUE. Pe baza evaluării preliminare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile pentru plata unui avans din FSUE. Prin urmare, prin Decizia de punere în aplicare C(2024) 3873 a Comisiei din 6 iunie 2024 s-a acordat un avans de 11 690 767 EUR. Avansul a fost plătit Franței la 14 iunie 2024.
(7)În perioada 2-9 noiembrie 2023, fosta regiune Nord-Pas-de-Calais din regiunea Hauts-de-France din Franța a fost afectată de precipitații abundente care au atins 271 mm în unele zone. Acestea au condus la o creștere rapidă a nivelurilor râurilor într-o perioadă scurtă de timp și la revărsarea principalelor râuri. Consecințele evenimentului au fost grave: numeroase alunecări de noroi și închiderea ulterioară a drumurilor. Catastrofa a provocat daune economice considerabile și a forțat mii de persoane să își părăsească locuințele.
(8)Autoritățile franceze au solicitat asistență prin intermediul UCPM. Țările de Jos au oferit asistență.
(9)Franța a estimat costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE la 160,2 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor operațiunilor de urgență – 120,1 milioane EUR – acoperă repunerea în funcțiune a infrastructurii și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și educației. Pe locul al doilea ca proporție din costuri se situează operațiunile de curățare a zonelor sinistrate, însumând 19,3 milioane EUR. Pe locul al treilea ca proporție din costuri se situează securizarea infrastructurii de prevenire și măsurile de protecție a patrimoniului cultural, însumând 10,8 milioane EUR. Pe locul al patrulea ca proporție din costuri se situează locuințele de urgență și serviciile de salvare, însumând 10,0 milioane EUR.
(10)Franța a transpus Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin Decretul legislativ 2011-227 din 2 martie 2011 de punere în aplicare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații.
(11)La data depunerii cererii, Franța nu făcea obiectul niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.
(12)Autoritățile franceze nu au indicat nicio acoperire prin asigurare a costurilor eligibile.
2.7Concluzie
Având în vedere considerațiile de mai sus și în urma evaluării informațiilor prezentate, Comisia a ajuns la concluzia potrivit căreia catastrofele menționate în cererile depuse de Italia, Slovenia, Austria, Grecia și Franța îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul privind FSUE pentru mobilizarea FSUE.
3.Finanțarea
Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 5 (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) permite mobilizarea FSUE în contextul Rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR). Punctul 10 din Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 6 stabilește modalitățile de mobilizare a FSUE în contextul SEAR.
Întrucât solidaritatea reprezintă principala justificare pentru crearea FSUE, Comisia consideră că ajutorul ar trebui să se acorde progresiv. Prin urmare, partea din daune care depășește pragul de „catastrofă naturală majoră” pentru mobilizarea FSUE – prag stabilit la 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, luându-se în considerare cuantumul cel mai mic, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul privind FSUE – ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului față de partea din daune situată sub prag. Cu alte cuvinte, cuantumul ajutorului acordat unei țări afectate de o catastrofă care poate fi calificată drept „catastrofă naturală majoră” se calculează prin însumarea a două cuantumuri: 2,5 % din daunele directe totale situate sub prag și 6 % pentru partea din daunele directe totale care depășește pragul.
Rata aplicată pentru definirea cuantumurilor ajutoarelor acordate pentru „catastrofe naturale regionale”, care rămân sub pragul național, este de 2,5 % din daunele directe totale. În plus, conform articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul privind FSUE, asistența din FSUE poate fi mobilizată și pentru orice catastrofă naturală dintr-un stat eligibil care este, de asemenea, o catastrofă naturală majoră într-un stat eligibil învecinat. Atunci când se solicită asistență din FSUE pe baza criteriului privind producerea unei catastrofe într-o „țară învecinată”, nu există praguri pentru daunele directe totale suferite. Rata aplicată pentru definirea cuantumului ajutorului care urmează să fie acordat pentru o catastrofă conform criteriului privind producerea unei catastrofe într-o „țară învecinată” este aceeași ca în cazul unei „catastrofe regionale”, și anume 2,5 % din daunele directe totale. Contribuția nu poate depăși costul total estimat al operațiunilor eligibile.
Metoda de calcul al ajutorului a fost stabilită în Raportul anual pe 2002-2003 privind FSUE și a fost acceptată de Consiliu și de Parlamentul European. Prin urmare, Comisia propune autorității bugetare să mobilizeze următoarele cuantumuri pentru toate cele șase cereri:
|
Catastrofă |
Daune directe totale (EUR) |
Pragul pentru catastrofă (EUR) |
2,5 % din daunele directe totale (EUR) |
2,5 % din daunele directe totale care nu depășesc pragul aplicabil în cazul catastrofelor majore (EUR) |
6 % din daunele directe totale care depășesc pragul aplicabil în cazul catastrofelor majore (EUR) |
Suma propusă ca ajutor din FSUE (EUR) |
Avans (EUR) |
Sold de plată (EUR) |
|
|
regională/majoră |
catastrofă regională |
ajutor calculat pentru catastrofă majoră |
|||||||
|
Italia (Emilia-Romagna) – inundații (catastrofă majoră) |
8 533 315 251 |
3 804 725 000 |
NA |
95 118 125 |
283 715 415 |
378 833 540 |
94 708 385 |
284 125 155 |
|
|
Slovenia – inundații (catastrofă majoră) |
7 320 232816 |
308 826 000 |
NA |
7 720 650 |
420 684 409 |
428 405 059 |
100 000 000 |
328 405 059 |
|
|
Austria – inundații (țară învecinată) |
207 969 814 |
NA |
5 199 245 |
NA |
NA |
5 199 245 |
NA |
5 199 245 |
|
|
Grecia – inundații (catastrofă majoră) |
2 325 232 656 |
1 085 286 000 |
NA |
27 132 150 |
74 396 799 |
101 528 949 |
25 382 237 |
76 146 712 |
|
|
Italia (Toscana) – inundații (catastrofă regională) |
2 712 473 053 |
1 719 230 000 |
67 811 826 |
NA |
NA |
67 811 826 |
NA |
67 811 826 |
|
|
Franța – inundații (catastrofă regională) |
1 870 522 773 |
1 839 110 000 |
46 763 069 |
NA |
NA |
46 763 069 |
11 690 767 |
35 072 302 |
|
|
TOTAL |
1 028 541 689 |
231 781 389 |
796 760 300 |
||||||
Regulamentul 2024/765 al Consiliului 7 din 29 februarie 2024 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 20212027 a împărțit Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență (SEAR) în două instrumente separate: Rezerva pentru solidaritate europeană și Rezerva pentru ajutoare de urgență. Rezerva pentru solidaritate europeană, cu o valoare anuală de 1 016 milioane EUR (la prețurile din 2018, reprezentând 1 144,2 milioane EUR la prețurile din 2024), se va folosi pentru acordarea de asistență în situațiile de urgență care intră sub incidența Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).
Pentru a se evita o epuizare timpurie a alocării anuale, articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul privind FSUE și articolul 9 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul modificat privind CFM prevăd că un procent de 25 % din alocarea anuală din FSUE (și anume 286 de milioane EUR pentru 2024) rămâne disponibil la data de 1 octombrie a fiecărui an.
În cele din urmă, în conformitate cu articolul 4a alineatul (4) din Regulamentul privind FSUE, în bugetul general al UE pentru 2024 a fost deja înscris cuantumul de 50 000 000 EUR (sub formă de credite de angajament și de plată) pentru eventuale plăți în avans.
Prin urmare, cuantumul maxim pe care FSUE îl poate utiliza în acest moment din alocarea Rezervei pentru solidaritate europeană pentru 2024 este de 808 135 764 EUR, ceea ce permite acoperirea nevoilor de plată ale acestei mobilizări.
|
Cuantumul disponibil în cadrul FSUE în 2024: |
|
|
Alocarea anuală totală a FSUE pentru 2024 |
1 144 181 018 |
|
Tranșă disponibilă după 1 octombrie (-) |
286 045 254 |
|
Credite rezervate plăților în avans (-) |
50 000 000 |
|
Cuantumul disponibil înainte de 1 octombrie |
808 135 764 |
|
Cuantumul care trebuie utilizat pentru această mobilizare |
796 760 300 |
În scop informativ, în 2024, din cuantumul de 50 000 000 EUR deja înscris în bugetul general al UE pentru 2024 destinat plăților în avans, Comisia a plătit deja Greciei un avans în valoare de 25 382 237 EUR pentru inundațiile produse de ciclonul „Daniel”, iar Franței i-a plătit un avans în valoare de 11 690 767 EUR în contextul inundațiilor din fosta regiune Nord-Pas-de-Calais. În consecință, cuantumul rămas disponibil pentru plăți în avans este de 12 926 996 EUR.
2024/0212 (BUD)
Propunere de
DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei, Sloveniei, Austriei, Greciei și Franței în legătură cu șase catastrofe naturale care au avut loc în 2023
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 8 , în special articolul 4 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 9 , în special articolul 9,
având în vedere Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 10 , în special punctul 10,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „fondul”) este de a-i permite Uniunii să răspundă în mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență pentru a-și exprima solidaritatea față de populația din regiunile afectate de catastrofe naturale majore sau regionale ori de o situație de urgență majoră de sănătate publică.
(2)Fondul nu trebuie să depășească plafoanele prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului 11 , astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765.
(3)La 24 iulie 2023, Italia a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din Emilia-Romagna din mai 2023.
(4)La 20 octombrie 2023, Slovenia a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din august 2023.
(5)La 19 octombrie 2023, Austria a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din august 2023.
(6)La 20 noiembrie 2023, Grecia a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din septembrie 2023.
(7)La 19 ianuarie 2024, Italia a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din Toscana din octombrie și noiembrie 2023.
(8)La 24 ianuarie 2024, Franța a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din noiembrie 2023.
(9)Cererile sus-menționate îndeplinesc condițiile de acordare a unei contribuții financiare din fond, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.
(10)Prin urmare, fondul ar trebui să fie mobilizat pentru a se acorda o contribuție financiară Italiei, Sloveniei, Austriei, Greciei și Franței.
(11)Pentru a reduce la minimum perioada necesară pentru mobilizarea fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În cadrul bugetului general al Uniunii, se mobilizează din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene următoarele sume în credite de angajament și de plată în legătură cu catastrofe naturale:
(a)se acordă 378 833 540 EUR Italiei în contextul inundațiilor produse în regiunea Emilia-Romagna în mai 2023;
(b)se acordă 428 405 059 EUR Sloveniei în contextul inundațiilor din august 2023;
(c)se acordă 5 199 245 EUR Austriei în contextul inundațiilor din august 2023;
(d)se acordă 101 528 949 EUR Greciei în contextul inundațiilor din septembrie 2023;
(e)se acordă 67 811 826 EUR Italiei în contextul inundațiilor produse în regiunea Toscana în lunile octombrie și noiembrie 2023;
(f)se acordă 46 763 069 EUR Franței în contextul inundațiilor produse în fosta regiune Nord-Pas-de-Calais în noiembrie 2023;
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta decizie se aplică de la … [data adoptării] 12*.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,