|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2024/2493 |
27.9.2024 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2024/2493 AL COMISIEI
din 23 septembrie 2024
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 14 alineatul (1) și articolul 30f alineatul (5),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2003/87/CE de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (EU ETS) a fost revizuită și modificată prin Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (2) în vederea alinierii sale la Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care stabilește un obiectiv privind scădere emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 1990. |
|
(2) |
În urma modificării Directivei 2003/87/CE prin Directiva (UE) 2023/958 a Parlamentului European și a Consiliului (4) și prin Directiva (UE) 2023/959, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (5) trebuie modificat în consecință pentru a include definițiile și modalitățile detaliate necesare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor generate de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică și de combustibili pe bază de carbon reciclat și, de asemenea, pentru a asigura alinierea corespunzătoare la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (6), pentru monitorizarea și raportarea emisiilor generate de transportul de CO2 prin alte mijloace decât conducte în vederea stocării geologice, a emisiilor provenite din aviație, inclusiv monitorizarea și raportarea altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, precum și a emisiilor generate de noua schemă de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și industria care nu intră sub incidența ETS. |
|
(3) |
În cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, este necesar ca definiția sintagmei „consumator final” de la articolul 3 punctul 69 să prevadă o trimitere mai specifică la definiția entității reglementate de la articolul 3 litera (ae) din Directiva 2003/87/CE. |
|
(4) |
Articolul 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 trebuie modificat pentru a reflecta faptul că o monitorizare și o raportare complete trebuie să acopere toate emisiile de proces și de ardere ale instalației staționare, provenite din totalitatea surselor de emisii și a fluxurilor-sursă aferente activităților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE și altor activități direct asociate, în conformitate cu articolul 3 litera (e) din directiva respectivă. |
|
(5) |
Pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor privind biomasa, combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO), combustibilii pe bază de carbon reciclat (RCF) și combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon și pentru a facilita raportarea la nivel național în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (7), operatorii trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile provenite de la fracțiunea de carbon fără cotă zero și cea cu cotă zero a acestor combustibili ca elemente informative în rapoartele privind emisiile. În acest scop, parametrii privind biomasa, RFNBO și RCF sau combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon, fără cotă zero și cu cotă zero, trebuie să fie determinați și raportați pentru fiecare flux-sursă corespunzător în cadrul metodologiei de calcul standard în temeiul articolului 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 și al sistemului de echilibrare a masei în temeiul articolului 25 din regulamentul respectiv. Sunt necesare norme specifice privind determinarea parametrilor de calcul legați de compoziție în ceea ce privește biomasa, RFNBO și RCF, precum și combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon, fără cotă zero și cu cotă zero, inclusiv fracțiunea de carbon cu cotă zero și cea fără cotă zero. |
|
(6) |
Pentru a se evita subestimarea sistematică a emisiilor totale din sistemul de echilibrare a masei atunci când carbonul cu cotă zero este conținut în fluxurile de intrare și de ieșire, este important ca operatorii să determine conținutul de carbon cu cotă zero al fluxurilor de ieșire. Trebuie prezentate dovezi clare pentru a se demonstra că subestimarea a fost evitată și că masa totală a fracțiunilor de carbon cu cotă zero din materialele de ieșire este echivalentă cu masa totală a fracțiunilor de carbon cu cotă zero din materialele de intrare. |
|
(7) |
Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost revizuită prin Directiva (UE) 2023/959, precizează că factorul de emisie al biomasei este zero dacă biomasa respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru utilizarea combustibililor proveniți din biomasă stabilite prin Directiva (UE) 2018/2001, ținând seama de orice ajustări necesare pentru aplicarea în temeiul Directivei 2003/87/CE, astfel cum se prevede în actele de punere în aplicare menționate la articolul 14 din directiva respectivă. Pentru a clarifica condițiile în care emisiilor provenite din biomasă li se poate acorda cota zero și pentru a se alinia la Directiva (UE) 2018/2001 revizuită, este necesar ca articolul 38 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 să fie modificat. În cazul în care criteriile relevante de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră nu se aplică unui anumit tip de biomasă, biomasei respective i se poate acorda direct cota zero. Cu toate acestea, în acest caz, operatorii trebuie să demonstreze în continuare că criteriile nu sunt aplicabile. Evaluarea dovezii aplicabilității și a dovezii durabilității este o parte esențială a verificării, în cadrul căreia verificatorul analizează aplicarea corectă a metodologiei de monitorizare, inclusiv acordarea cotei zero biomasei. În cazul în care se aplică criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10), respectarea acestor criterii este necesară pentru acordarea cotei zero. Biomasa care nu îndeplinește criteriile în acest caz trebuie tratată drept combustibil fosil. Acordarea cotei zero emisiilor din cadrul EU ETS este diferită de schemele de sprijin definite la articolul 2 punctul (5) din Directiva (UE) 2018/2001. |
|
(8) |
Articolul 31a din Directiva modificată (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (8) creează o bază de date a Uniunii pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși din surse regenerabile, a combustibililor pe bază de carbon reciclat și a combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon („baza de date a Uniunii”). Până la 21 noiembrie 2024, baza de date a Uniunii trebuie să fie pe deplin operațională. În cazul în care este necesară respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru biomasă și la articolul 29a din directiva respectivă pentru combustibilii lichizi și gazoși din surse regenerabile și RCF, trebuie furnizată dovada durabilității în conformitate cu articolele 30 și 31 din directiva respectivă. Pentru a facilita acest proces și pentru a reduce sarcina administrativă, statele membre trebuie să se poată baza pe dovezile furnizate de operatorii EU ETS, de operatorii de aeronave și de entitățile reglementate din baza de date a Uniunii privind tranzacțiile legate de orice cantitate de combustibil care a fost achiziționată și utilizată în cursul anului de raportare și care a fost legată de anularea cantității respective în baza de date a Uniunii. În cazul unei neconformități ulterioare în ceea ce privește dovada sustenabilității cantităților anulate în bazele de date, autoritatea competentă corectează în consecință emisiile verificate. |
|
(9) |
În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066, eșantionarea trebuie să fie reprezentativă pentru lotul relevant și imparțială. În cazul în care se utilizează prelevarea continuă de eșantioane din fluxul de gaze de ardere, frecvența analizei trebuie să fie aliniată la acest proces și să acopere întregul an de raportare, fără întrerupere. |
|
(10) |
Directiva (UE) 2023/959 a extins domeniul de aplicare al activităților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE pentru rafinarea oricăror tipuri de uleiuri, producția de fier, producția de alumină, producția de hidrogen și transportul de CO2 prin alte mijloace decât conductele. Pentru a asigura alinierea la anexa I la Directiva 2003/87/CE, anexele la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 trebuie actualizate. |
|
(11) |
Directiva 2003/87/CE recunoaște rolul potențial al RCF și al RFNBO în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele greu de decarbonizat. Pentru a contribui la decarbonizare, reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră trebuie să respecte reducerile minime de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29a din Directiva (UE) 2018/2001 și să fie calculate în conformitate cu metodologia stabilită în actul adoptat în temeiul articolului respectiv. |
|
(12) |
RCF sau RFNBO care conțin carbon în compoziția lor chimică, cum ar fi e-kerosenul sau e-metanolul, necesită o materie primă pe bază de carbon pentru a fi produși. Atât timp cât nu toate etapele duratei de viață al unui produs în care se utilizează carbon captat fac obiectul stabilirii prețului carbonului, în special în etapa de incinerare a deșeurilor, luarea în considerare a emisiilor în momentul în care sunt eliberate din produse în atmosferă ar conduce la o subestimare a emisiilor. În cazul în care RFNBO sau RCF sunt produși din CO2 captat în cadrul unei activități reglementate de Directiva 2003/87/CE, emisiile trebuie să fie contabilizate în cadrul activității respective. Pentru a se evita dubla contabilizare și solicitarea unei plăți duble pentru aceleași emisii, emisiile de CO2 provenite de la RCF și RFNBO care respectă criteriile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 trebuie să aibă un factor de emisie egal cu zero. |
|
(13) |
Combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon trebuie să respecte criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 2 punctul 13 din Directiva (UE) 2024/1788 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului. Combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon necesită o materie primă pe bază de carbon pentru a fi produși. Sub rezerva revizuirii în ceea ce privește carbonul cu cotă zero ars în instalații care sunt exceptate de la EU ETS datorită utilizării ridicate a biomasei în temeiul punctului 1 din anexa I, pentru a se evita dubla contabilizare în cadrul EU ETS în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei, în cazul în care conținutul de carbon al combustibililor provine din EU ETS și, prin urmare, a fost contabilizat, inclusiv dacă factorul său de emisie este zero, emisiilor provenite de la combustibilul sintetic cu emisii scăzute de carbon trebuie să li se acorde cota zero. Emisiile provenite de la combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon cu alt conținut de carbon trebuie tratate drept echivalentele lor provenite de la combustibilii fosili. Este necesar să se prevadă norme pentru determinarea fracțiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero. |
|
(14) |
Se consideră că RCF sau RFNBO care nu respectă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29a din Directiva (UE) 2018/2001 conduc la reduceri insuficiente ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili. Prin urmare, emisiile care rezultă din arderea acestor RCF sau RFNBO trebuie tratate drept echivalentele lor provenite de la combustibilii fosili. Întrucât combustibilii fosili pot fi amestecați cu RCF sau RFNBO, este necesar să se prevadă norme pentru determinarea fracțiunii RCF sau RFNBO cu cotă zero. |
|
(15) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 trebuie să stabilească metodologia de monitorizare care trebuie să se aplice emisiilor provenite de la RFNBO, RCF și combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero. Este necesar să fie incluse dispoziții pentru deducerea emisiilor totale de RFNBO, RCF și combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero, în cazul în care operatorul utilizează metodologia bazată pe măsurare pentru determinarea emisiilor totale de CO2. Atunci când concep scheme de sprijin pentru combustibilii din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, statele membre își păstrează dreptul de a specifica modul de stimulare a diferiților RFNBO, RFC sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon. |
|
(16) |
În plus, atunci când se aplică metodologia bazată pe măsurare pentru combustibilii și materialele care conțin biomasă, trebuie adăugate condiții în care fracțiunea de biomasă este egală cu fracțiunea de biomasă cu cotă zero. De asemenea, trebuie furnizate clarificări atunci când aceste condiții nu sunt îndeplinite și, în acest caz, operatorul trebuie să urmeze dispozițiile aplicate referitoare la abordarea bazată pe calcul. |
|
(17) |
Atunci când metodologia propusă a instalației implică prelevarea continuă de eșantioane din fluxul de gaze de ardere și, în același timp, instalația staționară consumă gaze naturale din rețea, pentru a se evita dubla contabilizare, CO2 provenit din biogaz trebuie să fie determinat prin analize de laborator, iar această cantitate trebuie dedusă din totalul CO2 cu cotă zero determinat anterior prin abordarea bazată pe calcul. |
|
(18) |
Directiva 2003/87/CE nu recunoaște emisiile negative de gaze cu efect de seră. Pentru a evita generarea de emisii negative, un operator nu trebuie să scadă din emisiile sale nicio cantitate de CO2 care provine din combustibili cu cotă zero. În cazul captării emisiilor dintr-un amestec de surse cu cotă zero și fără cotă zero, pentru a se asigura claritatea și simplitatea, cantitatea de CO2 care rezultă din surse fără cotă zero și care poate fi dedusă din emisiile operatorului trebuie stabilită pe baza proporției dintre emisiile cu cotă zero și cele fără cotă zero. |
|
(19) |
Activitățile „transportul gazelor cu efect de seră în vederea stocării geologice” și „stocarea geologică a gazelor cu efect de seră” din anexa I la Directiva 2003/87/CE acoperă întreaga cantitate de CO2 transportată și stocată într-un sit de stocare autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE, indiferent de originea geografică și fizică a CO2. Pentru a evita orice lacune în cadrul de monitorizare și de raportare și pentru a stimula operatorii infrastructurii de transport al CO2 sau ai siturilor de stocare a CO2 să reducă la minimum scurgerile, este necesar să se clarifice faptul că acești operatori trebuie să monitorizeze și să raporteze orice emisii provenite de la tot CO2 destinat stocării geologice aflat în custodia lor, inclusiv dacă provin din activități care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. |
|
(20) |
Întrucât se preconizează că CO2 destinat stocării geologice va fi transportat prin diverse moduri de transport, Directiva (UE) 2023/959 a extins domeniul de aplicare al activității „transportul gazelor cu efect de seră în vederea stocării geologice” din anexa I la Directiva 2003/87/CE la orice mod de transport. Prin urmare, este necesar să se revizuiască dispozițiile privind monitorizarea și raportarea referitoare la activitatea de transport al CO2 pentru a se asigura că acestea sunt aplicabile unei infrastructuri de transport al CO2 bazate pe orice mod de transport. În cazul în care un mod de transport este acoperit și de o altă activitate în temeiul Directivei 2003/87/CE, pentru a se evita dubla contabilizare a emisiilor, emisiile vizate de cealaltă activitate în temeiul directivei respective trebuie excluse din limitele activității de transport al CO2. |
|
(21) |
Transportul CO2 în vederea stocării geologice poate avea loc pe distanțe lungi. Prin urmare, CO2 poate fi în tranzit pentru perioade îndelungate. În astfel de cazuri, este oportun să se ofere operatorului infrastructurii de transport al CO2 flexibilitatea de a scădea din emisiile care trebuie raportate într-un anumit an orice cantitate de CO2 care se află încă în tranzit până la data de 31 decembrie a anului respectiv, cu condiția ca transportul de CO2 să ajungă la destinație și să fie transferat către un sit de stocare sau către o altă instalație EU ETS cel târziu la data de 31 ianuarie a anului următor. |
|
(22) |
Directiva 2003/87/CE revizuită a modificat definiția emisiilor pentru a include și gazele cu efect de seră care nu sunt eliberate direct în atmosferă. Prin urmare, acestea trebuie, de asemenea, să fie considerate emisii care intră sub incidența EU ETS, cu excepția cazului în care sunt stocate într-un sit de stocare în conformitate cu Directiva 2009/31/CE sau sunt legate chimic în mod permanent într-un produs, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare și să nu intre în atmosferă în timpul oricărei activități normale care are loc după sfârșitul duratei de viață a produsului. În consecință, anexele la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 trebuie actualizate în consecință pentru a se ține seama de gazele cu efect de seră eliberate în alte moduri decât direct în atmosferă, evitându-se în același timp dubla contabilizare a emisiilor în cazul în care gazele cu efect de seră care nu sunt emise direct în atmosferă sunt reutilizate în cadrul aceleiași instalații sau în alte instalații EU ETS. Pentru a se evita perturbările nejustificate pentru instalațiile afectate de aceste modificări, aplicarea lor trebuie amânată până la 1 ianuarie 2025, pentru a se acorda suficient timp în vederea adaptărilor necesare. |
|
(23) |
Atunci când se determină factorul de oxidare sau de conversie al unui flux-sursă, monoxidul de carbon (CO) emis în atmosferă trebuie considerat drept cantitatea molară echivalentă a CO2. CO care este transferat în alt mod într-un produs sau ca materie primă nu este considerat drept emisie care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE. |
|
(24) |
Articolul 12 litera (3b) din Directiva 2003/87/CE prevede că nu este necesar să se restituite certificatele în ceea ce privește gazele cu efect de seră care sunt considerate a fi fost captate și utilizate astfel încât acestea au devenit legate chimic permanent într-un produs pentru ca să nu intre în atmosferă în condiții normale de utilizare, inclusiv orice activitate normală care are loc după sfârșitul duratei de viață a produsului. Este necesar să se includă o dispoziție generală care să permită operatorilor să determine și să scadă din emisiile lor cantitatea de CO2 considerată a fi legată chimic în mod permanent într-un produs enumerat în actul delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3b) din Directiva 2003/87/CE, înlocuind dispoziția care permitea scăderea CO2 considerat a fi legat chimic în carbonatul de calciu precipitat. |
|
(25) |
Având în vedere articolul 14 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, cadrul de monitorizare, raportare și verificare (MRV) al altor efecte decât emisiile de CO2, constituie un exercițiu de sine stătător, distinct de stabilirea prețului carbonului. Activitățile de cercetare și inovare ale UE privind impactul și soluțiile tehnologice ale altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, sunt în derulare din 1994 și trebuie să continue. Având în vedere incertitudinile privind impactul altor efecte decât emisiile de CO2, este esențial să se înceapă MRV cu privire la alte efecte decât emisiile de CO2, în vederea asigurării validării științifice a impactului. |
|
(26) |
Operatorii de aeronave trebuie să monitorizeze alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2, care se produc începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a activităților desfășurate de avioanele echipate cu motoare cu reacție, permițând calcularea unui echivalent de CO2 [CO2(e)] per zbor. Operatorii de aeronave trebuie să raporteze aceste alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 o dată pe an. Cu toate acestea, pentru a facilita începerea MRV pentru alte efecte decât emisiile de CO2, în 2025 și 2026, deși raportarea poate acoperi toate rutele, o astfel de raportare este necesară numai în ceea ce privește rutele care implică două aerodromuri situate în Spațiul Economic European (SEE) și rutele cu plecare de pe un aerodrom situat în SEE către Elveția sau către Regatul Unit. În ceea ce privește anii 2025 și 2026, este posibilă raportarea altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, generate de alte zboruri. |
|
(27) |
Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, operatorii de aeronave trebuie să furnizeze un plan unic de monitorizare a emisiilor de CO2 și a altor efecte decât emisiile de CO2. |
|
(28) |
Calculul CO2(e) per zbor trebuie efectuat folosind indicatorul denumit potențial de încălzire globală (Global Warming Potential – GWP) în trei orizonturi de timp GWP20, GWP50 și GWP100, pentru a înțelege mai bine aceste impacturi asupra climei, aplicând eficacitatea, astfel cum este definită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066, și sistemul Comisiei de urmărire a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 (NEATS), pentru a rafina indicatorul GWP. |
|
(29) |
Pentru a calcula CO2(e) pentru alte efecte decât emisiile de CO2, operatorii de aeronave trebuie să utilizeze o metodă de calcul al CO2(e). Această abordare include module pentru estimarea consumului de combustibil și a diferitelor emisii (NOx, CO, HC), modele de calcul al CO2(e) utilizând datele de intrare și valorile implicite, astfel cum sunt descrise în anexa IIIa și în anexa IIIb la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066, în cazul în care apar lacune în materie de date. |
|
(30) |
Pentru a se evita stimularea subraportării, pot fi utilizate valori implicite prudente. În cazul în care nu sunt disponibile datele obținute de operatorul de aeronave nu sunt disponibile, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a se permite raportarea valorilor măsurate, pe baza celor mai bune informații disponibile. Utilizarea valorilor implicite reduce precizia datelor. |
|
(31) |
Recunoscând importanța furnizării unor instrumente adecvate pentru a limita efortul administrativ de monitorizare, raportare și verificare a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, operatorii de aeronave se pot baza pe instrumentul informatic NEATS, furnizat de Comisie. Operatorii de aeronave pot opta, de asemenea, pentru utilizarea propriilor instrumente informatice sau a instrumentelor informatice ale unor terți, cu condiția ca aceste instrumente să respecte dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066, în special articolul 56a, și cu condiția aprobării lor de către Comisie. |
|
(32) |
Operatorii de aeronave trebuie să colecteze și să stocheze în siguranță datele monitorizate, inclusiv detalii privind zborul și informații referitoare la aeronave. În acest scop, operatorii de aeronave se pot baza pe instrumentul informatic al Comisiei și/sau pe resursele terților, asigurând respectarea normelor de confidențialitate și accesibilitatea în scopul verificării. |
|
(33) |
În situația în care operatorii de aeronave nu furnizează date, NEATS trebuie să poată calcula CO2(e) în mod automat, pe baza datelor colectate din surse externe și a valorilor implicite, astfel cum sunt descrise în anexa IIIa și în anexa IIIb la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066. |
|
(34) |
În cazul în care instrumentele informatice nu sunt disponibile, operatorii de aeronave trebuie să monitorizeze informațiile esențiale privind zborurile și proprietățile aeronavelor, ca măsură provizorie. |
|
(35) |
În cazul în care nu este disponibil modelul comun de referință de prognoză numerică a vremii (Numerical Weather Prediction – NWP), operatorii de aeronave trebuie să utilizeze o abordare simplificată bazată pe locație pentru a calcula CO2(e) al altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, ca măsură provizorie. |
|
(36) |
În scopul reducerii la minimum a sarcinii administrative, emițătorii mici pot alege să utilizeze o abordare simplificată bazată pe locație pentru a calcula CO2(e) al altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2. |
|
(37) |
Pe baza feedbackului privind punerea în aplicare a EU ETS, este necesar să se faciliteze în continuare identificarea operatorului unei aeronave în temeiul articolului 3 litera (o) din Directiva 2003/87/CE și să se includă o etapă suplimentară în acest proces. |
|
(38) |
Pentru a alinia dispozițiile articolului 28a alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE și ale prezentului regulament în ceea ce privește definiția emițătorilor mici, prezentul regulament trebuie actualizat pentru a permite operatorilor care îndeplinesc criteriile definite la articolul 28a alineatul (4) din directiva menționată să utilizeze instrumentele de estimare a combustibilului puse în aplicare de Eurocontrol. |
|
(39) |
Cerințele de raportare joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea monitorizării corespunzătoare a emisiilor și a aplicării legislației. Pentru a raționaliza aceste cerințe de raportare, trebuie stabilite norme de raportare corespunzătoare pentru operatorii de aeronave în ceea ce privește utilizarea diferitelor tipuri de combustibili de aviație alternativi, inclusiv biocarburanți, RFNBO, RCF și alți combustibili eligibili în cadrul sistemului de sprijin EU ETS instituit în temeiul articolului 3c alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE. |
|
(40) |
Pragurile de emisii se aplică operatorilor de aeronave pentru includerea acestora în EU ETS sau în Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) a OACI. Operatorii de aeronave pot fi considerați emițători mici sau pot fi autorizați să utilizeze instrumente simplificate. În conformitate cu scopul EU ETS și cu principiile incluse, de asemenea, în schema CORSIA a OACI, calcularea acestor praguri de emisii nu trebuie să țină seama de posibila utilizare a combustibililor cu un factor de emisie egal cu zero. Prin urmare, este oportun să se stabilească un factor de emisie preliminar în scopul calculării acestor praguri. |
|
(41) |
În conformitate cu Directiva (UE) 2023/959, restituirea certificatelor în cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare va începe în 2028 pentru emisiile anuale din 2027. Pe de altă parte, monitorizarea și raportarea emisiilor în cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii va începe de la 1 ianuarie 2025. Este necesar să fie stabilite norme clare de monitorizare și raportare pentru schema de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, cu suficient timp înainte pentru a facilita o punere în aplicare ordonată în statele membre. În vederea reducerii sarcinii administrative, a asigurării coerenței între metodologiile de monitorizare și a valorificării experiențelor dobândite ca urmare a aplicării schemei existente de comercializare a certificatelor de emisii pentru instalațiile staționare și aviație, este oportun să se stabilească norme relevante pentru noua schemă. |
|
(42) |
Pentru a se asigura un nivel solid de acuratețe a monitorizării și pentru a se reduce la minimum sarcina administrativă pentru entitățile reglementate și autoritățile competente, factorul de includere în domeniul de aplicare trebuie să se aplice după clasificarea entității reglementate și a fluxurilor de combustibil. Acest lucru trebuie să permită o monitorizare mai precisă și să evite modificările inutile ale planurilor de monitorizare, care reduc sarcina administrativă pentru entitățile reglementate și autoritățile competente. |
|
(43) |
Pentru a limita sarcina administrativă, este oportun să se prevadă norme specifice pentru entitățile reglementate cu emisii scăzute și să se ofere flexibilitate autorităților competente în ceea ce privește clasificarea entităților reglementate. |
|
(44) |
Pentru a se facilita punerea în aplicare a noilor măsuri, este oportun să se prevadă o derogare limitată în timp, înainte de 2027, de la aplicarea factorului de includere în domeniul de aplicare după clasificare. Este oportun ca autoritățile competente să poată califica entitatea reglementată drept entitate reglementată cu emisii scăzute sau să permită entității reglementate să se clasifice și să clasifice fiecare flux de combustibil, pe baza emisiilor după aplicarea factorului de includere în domeniul de aplicare, excluzând CO2 provenit din combustibili cu cotă zero, în cazul în care se poate demonstra într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea competentă că factorul de includere în domeniul de aplicare aplicat pentru clasificare va rămâne reprezentativ și în anii următori. |
|
(45) |
Pentru a se facilita verificarea, este oportun ca operatorii instalațiilor staționare, operatorii de aeronave, companiile de transport maritim și entitățile reglementate să transmită informațiile privind combustibilii utilizați pentru activitățile menționate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, împreună cu raportul privind emisiile anuale. Nu trebuie să se solicite un raport separat privind cantitățile de combustibili achiziționate și utilizate. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 trebuie modificat în consecință. |
|
(46) |
Pentru a facilita transmiterea ordonată și coerentă a planului de monitorizare pentru entitățile reglementate către autoritățile competente și având în vedere dispozițiile care au fost deja adoptate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2122 al Comisiei (9) de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066, toate dispozițiile cuprinse în prezentul regulament referitoare la noua schemă de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare trebuie să se aplice de la 1 iulie 2024. |
|
(47) |
Directiva 2003/87/CE prevede deja că emisiilor provenite de la RFNBO utilizați de operatorii de aeronave trebuie să li se acorde cota zero înainte de intrarea în vigoare a prezentei revizuiri a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066. Prin urmare, pentru a se asigura coerența, claritatea și condiții de concurență echitabile, normele de monitorizare și raportare a emisiilor provenite de la RFNBO, RCF și combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2024. |
|
(48) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 se modifică după cum urmează:
|
1. |
articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text: „ Articolul 1 Prezentul regulament prevede norme cu privire la următoarele aspecte:
Articolul 2 Prezentul regulament se aplică monitorizării și raportării emisiilor de gaze cu efect de seră legate de activitățile enumerate în anexele I și III la Directiva 2003/87/CE, datelor privind activitatea de la instalațiile staționare, activităților din domeniul aviației, inclusiv altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, precum și cantităților de combustibil eliberat pentru consum din activitățile menționate în anexa III la directiva respectivă. Prezentul regulament se aplică:
Monitorizarea și raportarea altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 începând cu 2025, acoperă toate efectele, altele decât cele legate de CO2, generate de activitățile din domeniul aviației enumerate în anexa I la directivă care implică un aerodrom situat în SEE. Cu toate acestea, în ceea ce privește monitorizarea și raportarea altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, care vor avea loc în 2025 și 2026, o astfel de raportare este necesară numai în ceea ce privește rutele care implică două aerodromuri situate în SEE și rutele cu plecare de pe un aerodrom situat în SEE către Elveția sau către Regatul Unit. În ceea ce privește anii 2025 și 2026, alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2, generate de alte zboruri pot fi raportate în mod voluntar.”; |
|
2. |
articolul 3 se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „ Articolul 4 Operatorii și operatorii de aeronave își îndeplinesc obligațiile referitoare la monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 în temeiul Directivei 2003/87/CE în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 5-9 din prezentul regulament.”; |
|
4. |
la articolul 5, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Monitorizarea și raportarea trebuie să fie complete și să acopere toate emisiile de proces și de ardere provenite din totalitatea surselor de emisii și a fluxurilor-sursă aferente activităților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE și altor activități relevante incluse în temeiul articolului 24 din directiva respectivă, precum și activităților asociate incluse în limitele instalației și toate gazele cu efect de seră menționate în legătură cu activitățile respective, evitându-se în același timp dubla contabilizare.”; |
|
5. |
la articolul 6, se introduce alineatul (3): „(3) Operatorii de aeronave obțin, înregistrează, compilează, analizează și documentează datele provenite din activitatea de monitorizare, inclusiv ipotezele, referințele, datele privind activitatea și parametrii de calcul, într-un mod transparent care să permită reproducerea determinării altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 per zbor de către verificator și de către autoritatea competentă.” |
|
6. |
articolul 8 se înlocuiește cu următorul text: „ Articolul 8 Operatorii și operatorii de aeronave oferă condițiile pentru a se asigura în mod rezonabil integritatea datelor privind emisiile și alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 care urmează a fi raportate. Aceștia determină emisiile și alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 utilizând metodologiile de monitorizare adecvate stabilite în prezentul regulament. Datele privind emisiile și alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 raportate și informațiile conexe nu conțin inexactități materiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei (*1), evită influențarea selecției și a prezentării informațiilor și oferă o imagine credibilă și echilibrată a emisiilor și a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 ale unei instalații sau ale unui operator de aeronave. La selectarea metodologiei de monitorizare se pun în balanță efectele pozitive ale unei precizii mai mari și costurile suplimentare aferente. Monitorizarea și raportarea trebuie să vizeze cel mai înalt nivel de precizie care poate fi atins, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau atrage costuri nerezonabile. (*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor și acreditarea verificatorilor în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 334, 31.12.2018, p. 94, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/2067/oj).”;" |
|
7. |
la articolul 11 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fiecare operator sau operator de aeronave monitorizează emisiile de gaze cu efect de seră și alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2, pe baza unui plan de monitorizare aprobat de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, având în vedere natura și funcționarea instalației sau a activității de aviație căreia i se aplică acest plan.” |
|
8. |
la articolul 14 alineatul (2), se introduce următoarea literă (aa):
|
|
9. |
articolul 15 alineatul (4) se modifică după cum urmează:
|
|
10. |
la articolul 18 alineatul (2) al doilea paragraf, la articolul 19 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), la articolul 19 alineatul (5), la articolul 38 alineatul (1) și la articolul 47 alineatul (2) literele (a) și (b), termenul „biomasă” se înlocuiește cu „carbon cu cotă zero”; |
|
11. |
la articolul 19, alineatul (6) se elimină; |
|
12. |
articolul 24 se modifică după cum urmează:
|
|
13. |
articolul 25 se modifică după cum urmează:
|
|
14. |
articolul 30 se modifică după cum urmează:
|
|
15. |
la articolul 37 alineatul (2), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În cazul în care se utilizează combustibili micști, operatorul prezintă dovezi referitoare la faptul că aplicarea literei (a) sau (b) de la primul paragraf nu conduce la o subestimare a emisiilor.”; |
|
16. |
în secțiunea 2, titlul subsecțiunii 5 se înlocuiește cu următorul text: „ Tratamentul biomasei, al combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon, RFNBO și al RCF ”; |
|
17. |
articolul 38 se modifică după cum urmează:
|
|
18. |
articolul 39 se modifică după cum urmează:
|
|
19. |
se introduce următorul articol 39a: „ Articolul 39a Determinarea fracțiunii RFNBO sau RCF sau a fracțiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon și a fracțiunii RFNBO sau RCF cu cotă zero sau a fracțiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero (1) Pentru combustibilii sau materialele care conțin RFNBO, RCF sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon pentru care operatorul nu poate determina fracțiunea RFNBO sau RCF sau fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon în conformitate cu alineatul (2), operatorul presupune absența RFNBO, a RCF sau a combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon și aplică o fracțiune RFNBO sau RCF implicită sau o fracțiune sintetică cu emisii scăzute de carbon implicită de 0 %. (2) Operatorul determină următorii parametri de calcul referitori la compoziția combustibililor pe baza bilanțului masic în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001:
Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care operatorul nu dorește să recurgă la acordarea cotei zero, pentru fracțiunea RFNBO sau RCF sau fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon pot fi utilizate alte abordări, cum ar fi un bilanț al materiilor aferent procesului de amestecare sau de producție din care este obținut combustibilul sau materialul. (3) Conținutul de carbon al combustibililor care se califică drept RFNBO sau RCF în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29a din directiva respectivă este considerat ca având cota zero. Respectarea criteriilor prevăzute la articolul 29a din Directiva (UE) 2018/2001 trebuie să fie evaluată în conformitate cu articolul 30 și articolul 31 alineatul (1) din directiva menționată. Criteriile pot fi considerate respectate și în cazul în care operatorul furnizează dovezi privind achiziționarea unei cantități de RFNBO sau de RCF legată de anularea cantității respective în baza de date a Uniunii creată în temeiul articolului 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională creată de statele membre în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată. În cazul unei neconformități ulterioare în ceea ce privește dovada sustenabilității cantităților anulate în bazele de date menționate mai sus, autoritatea competentă corectează în consecință emisiile verificate. În cazul în care RFNBO sau RCF nu respectă criteriile menționate la primul paragraf, conținutul său de carbon este considerat drept carbon fosil. (4) Combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon li se acordă cota zero atunci când conținutul lor de carbon a făcut obiectul restituirii prealabile a certificatelor în temeiul Directivei 2003/87/CE, cu excepția cazului în care carbonul captat menționat este carbon cu cotă zero, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 38f din prezentul regulament. Respectarea criteriilor prevăzute la articolul 29a alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001 trebuie să fie evaluată în conformitate cu articolul 30 și articolul 31 alineatul (1) din directiva menționată. Criteriile pot fi considerate respectate și în cazul în care operatorul furnizează dovezi privind achiziționarea unei cantități de combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon legată de anularea cantității respective în baza de date a Uniunii creată în temeiul articolului 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională creată de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată. În cazul unei neconformități ulterioare în ceea ce privește dovada sustenabilității cantităților anulate în bazele de date menționate mai sus, autoritatea competentă corectează în consecință emisiile verificate. În orice alte cazuri, conținutul de carbon al combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon este considerat carbon fosil. (5) Operatorul poate determina fracțiunea RFNBO sau RCF și fracțiunea identică RFNBO sau RCF cu cotă zero a gazelor naturale în cazul în care aceste fracțiuni au fost injectate într-o rețea de gaze naturale utilizând registrele de achiziții pentru RFNBO sau RCF cu un conținut energetic echivalent, cu condiția ca operatorul să furnizeze dovezi, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă, că:
Conformitatea cu prezentul alineat poate fi considerată demonstrată dacă operatorul furnizează dovezi privind achiziționarea unei cantități de RFNBO sau RCF gazoși legată de anularea cantității respective în baza de date a Uniunii creată în temeiul articolului 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională creată de statele membre în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată. În cazul unei neconformități ulterioare în ceea ce privește dovada sustenabilității cantităților anulate în bazele de date menționate mai sus, autoritatea competentă corectează în consecință emisiile verificate.” |
|
20. |
articolul 43 se modifică după cum urmează:
|
|
21. |
la articolul 44 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(1) Operatorul calculează mediile orare pentru fiecare parametru relevant pentru determinarea emisiilor sau a cantităților de CO2 transferate, inclusiv concentrațiile și debitul, printr-o metodologie bazată pe măsurare care utilizează toate punctele de date disponibile pentru ora respectivă.” |
|
22. |
la articolul 46 și în anexa I secțiunea 1 punctul 7 literele (a), (b) și (c), termenul „rețea de transport” se înlocuiește cu „infrastructură de transport a CO2”; |
|
23. |
la articolul 47 alineatul (2), ultimul paragraf se elimină; |
|
24. |
articolul 48 se modifică după cum urmează:
|
|
25. |
articolul 49 se modifică după cum urmează:
|
|
26. |
se introduce următorul articol 49a: „ Articolul 49a Emisii legate chimic în mod permanent într-un produs (1) Operatorul scade din emisiile instalației orice cantitate de CO2 provenită din carbonul fără cotă zero specific activităților care intră sub incidența anexei I la Directiva 2003/87/CE, care nu este emisă de instalație, dar este legată chimic în mod permanent într-un produs enumerat în regulamentul delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3b) din Directiva 2003/87/CE. În cazul CO2 rezultat din materiale sau combustibili care conțin o fracțiune de carbon cu cotă zero, operatorul scade din emisiile instalației doar cantitatea de CO2 legată chimic în mod permanent într-un produs enumerat în regulamentul delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3b) din Directiva 2003/87/CE, proporțional cu fracțiunea de carbon care nu provine din carbon cu cotă zero. (2) Pentru a determina cantitatea de CO2 legată într-un produs care îndeplinește specificațiile prevăzute la alineatul (1), operatorul fie aplică metodologia standard în conformitate cu secțiunile 2 și 4 din anexa II la prezentul regulament, fie aplică un bilanț masic în conformitate cu articolul 25 din prezentul regulament, utilizând combustibilii și materialele care intră și ies din procesul în care CO2 este legat chimic ca fluxuri-sursă relevante pentru acest calcul, ținând seama, în același timp, de eventualele emisii de ardere legate de proces. În acest scop, se aplică cel mai înalt nivel definit în anexa II la prezentul regulament, astfel cum se specifică în aceeași anexă pentru activitatea din care rezultă CO2. Cu toate acestea, operatorul poate aplica nivelul imediat inferior, cu condiția ca operatorul să demonstreze, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă, că aplicarea nivelului cel mai înalt prevăzut în anexa II la prezentul regulament nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau implică costuri nerezonabile.” |
|
27. |
titlul capitolului IV se înlocuiește cu următorul text: „ MONITORIZAREA EMISIILOR PROVENITE DIN AVIAȚIE ȘI A ALTOR EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 ”; |
|
28. |
articolul 51 se modifică după cum urmează:
|
|
29. |
la articolul 52 alineatul (1), primele două paragrafe se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Un operator de aeronave trebuie să prezinte autorității competente un plan de monitorizare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor și a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament cel târziu cu patru luni înainte de a începe activitățile de aviație prevăzute în anexa I la Directiva 2003/87/CE. Prin derogare de la primul paragraf, un operator de aeronave care desfășoară pentru prima dată o activitate de aviație prevăzută în anexa I la Directiva 2003/87/CE sau care monitorizează și raportează pentru prima dată alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2, activități care nu au putut fi prevăzute cu patru luni înainte de începerea activității respective trebuie să înainteze un plan de monitorizare autorității competente fără întârzieri nejustificate și cel târziu la șase săptămâni de la începerea activității respective. Operatorul de aeronave trebuie să furnizeze o justificare adecvată autorității competente pentru a explica de ce nu a fost posibil să se transmită planul de monitorizare cu patru luni înainte de începerea activității.” |
|
30. |
articolul 53 se modifică după cum urmează:
|
|
31. |
se introduce următorul articol 53a: „ Articolul 53a Norme de raportare pentru utilizarea combustibililor de aviație alternativi (1) Operatorul de aeronave monitorizează cantitatea de combustibili de aviație alternativi utilizată și raportează cantitatea respectivă atribuită fiecărui zbor sau fiecărei perechi de aerodromuri. (2) În cazul în care combustibilii de aviație alternativi sunt livrați aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave prezintă dovezi acceptabile pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviație alternativ este atribuit zborului imediat după alimentarea cu combustibil a zborului respectiv. În cazul în care se efectuează mai multe zboruri ulterioare fără alimentare cu combustibil între zborurile respective, operatorul de aeronave împarte cantitatea de combustibil alternativ și o alocă acestor zboruri proporțional cu emisiile generate de zborurile respective, calculate utilizând factorul de emisie preliminar. (3) În cazul în care combustibilii de aviație alternativi nu pot fi atribuiți fizic la un aerodrom unui anumit zbor, operatorul de aeronave atribuie combustibilul zborurilor sale pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, proporțional cu emisiile generate de zborurile în cauză care pleacă de pe aerodromul respectiv, calculate utilizând factorul de emisie preliminar. În acest sens, operatorul de aeronave trebuie să furnizeze dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviație alternativ a fost livrat sistemului de alimentare al aerodromului de plecare în perioada de raportare sau cu până la trei luni înainte de începutul perioadei de raportare sau cu până la trei luni după încheierea perioadei de raportare respective. (4) În sensul alineatelor (2) și (3), operatorul de aeronave prezintă dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă din care să reiasă că:
În sensul literelor (i)-(iii), orice combustibil rămas în rezervoare după un zbor și înainte de alimentare este considerat a fi combustibil fosil în proporție de 100 %. Pentru a demonstra conformitatea cu cerințele menționate la punctul (iv), operatorul de aeronave poate utiliza datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată.” |
|
32. |
articolele 54 și 54a se înlocuiesc cu următorul text: „ Articolul 54 Determinarea fracțiunii de biomasă pentru biocarburanți (1) Operatorul de aeronave determină fracțiunea de biomasă a combustibililor de aviație micști care conțin biocarburanți. Operatorul de aeronave poate fie să presupună absența biocarburanților și să aplice o fracțiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine o fracțiune de biocarburant în conformitate cu alineatul (2) sau (3). Operatorul de aeronave utilizează o valoare implicită de 100 % din fracțiunea de biomasă pentru biocarburanții simpli. Prin derogare de la primul paragraf, operatorul de aeronave care utilizează combustibili de aviație micști cu conținut de biocarburanți poate alege să monitorizeze conținutul de biocarburant și conținutul de combustibil de aviație fosil ca fluxuri-sursă distincte, dacă dovezile prezentate de furnizorii de combustibili permit o astfel de abordare. (2) În cazul în care biocarburanții sunt amestecați fizic cu combustibili fosili și sunt livrați aeronavelor în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave poate efectua analize în conformitate cu articolele 32-35 pentru a determina fracțiunea de biomasă, pe baza unui standard relevant și a metodelor analitice prevăzute la articolele respective, cu condiția ca utilizarea respectivului standard și a respectivelor metode analitice să fie aprobată de autoritatea competentă. În cazul în care operatorul de aeronave furnizează autorității competente dovezi că astfel de analize ar genera costuri nerezonabile sau nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, operatorul de aeronave poate estima conținutul de biocarburant pe baza unui bilanț al materiilor aferent amestecului de combustibili fosili și biocarburanți achiziționați. În cazul în care fracțiunea de biomasă a fost determinată utilizând bilanțul masic în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, nu sunt necesare dovezi privind costurile nerezonabile sau fezabilitatea tehnică. (3) În cazul în care loturile de biocarburant achiziționate nu sunt livrate fizic unei anumite aeronave, operatorul de aeronave nu utilizează analizele pentru a determina fracțiunea de biomasă a combustibililor utilizați. Operatorul de aeronave poate determina fracțiunea de biomasă utilizând registrele de achiziții pentru biocarburantul cu un conținut energetic echivalent. Articolul 54a Dispoziții specifice pentru combustibilii de aviație eligibili (1) În sensul articolului 3c alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE, operatorul de aeronave comerciale instituie, documentează, implementează și menține o procedură scrisă cu scopul de a monitoriza orice cantitate de combustibil de aviație eligibil simplu (în tone) utilizat pentru zborurile subsonice și raportează cantitățile declarate de combustibili de aviație eligibili sub forma unui element informativ separat în raportul său privind emisiile anuale. (2) În sensul alineatului (1), operatorul de aeronave se asigură că orice cantitate declarată de combustibil de aviație eligibil este certificată în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001 sau că o altă certificare este acceptată în temeiul Regulamentului 2023/2405. Autoritatea competentă poate permite operatorului de aeronave să utilizeze datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată. În cazul unei neconformități ulterioare în ceea ce privește dovada sustenabilității cantităților anulate în bazele de date menționate mai sus, autoritatea competentă corectează în consecință cantitățile verificate de combustibili de aviație eligibili simpli. (3) În cazul combustibililor de aviație micști, operatorul de aeronave poate fie să presupună absența combustibilului de aviație eligibil și să aplice o fracțiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine cantitatea de combustibil de aviație eligibil simplu în conformitate cu alineatul 3a. (3a) Operatorul de aeronave determină cantitatea de combustibil de aviație eligibil simplu ca sumă a combustibililor alternativi simpli eligibili în temeiul articolului 3c alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE, determinată în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din prezentul regulament. Combustibilii eligibili simpli se atribuie fiecărui zbor sau fiecărei perechi de aerodromuri în conformitate cu alineatul (4) sau (5). (4) În cazul în care combustibilii de aviație eligibili sunt livrați aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave prezintă dovezi acceptabile pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviație eligibil este atribuit zborului imediat după alimentarea cu combustibil a zborului respectiv. În cazul în care se efectuează mai multe zboruri ulterioare fără alimentare cu combustibil între zborurile respective, operatorul de aeronave împarte cantitatea de combustibili de aviație eligibili și o alocă acestor zboruri proporțional cu emisiile generate de zborurile respective, calculate utilizând factorul de emisie preliminar. (5) În cazul în care combustibilii de aviație eligibili nu pot fi atribuiți fizic la un aerodrom unui anumit zbor, operatorul de aeronave atribuie combustibilul zborurilor sale pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE și zborurilor sale care intră sub incidența articolului 3c alineatul (8) din directiva respectivă, proporțional cu emisiile generate de zborurile în cauză care pleacă de pe aerodromul respectiv, calculate utilizând factorul de emisie preliminar. În acest scop, operatorul de aeronave trebuie să furnizeze dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviație eligibil a fost livrat sistemului de alimentare al aerodromului de plecare în perioada de raportare sau cu trei luni înainte de începutul perioadei de raportare sau cu trei luni după încheierea perioadei de raportare respective. (6) În sensul alineatelor (4) și (5), operatorul de aeronave prezintă dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă din care să reiasă că:
În sensul literelor (a), (b) și (c), orice combustibil rămas în rezervoare după un zbor și înainte de alimentare este considerat a fi combustibil neeligibil în proporție de 100 %. Pentru a demonstra conformitatea cu cerințele menționate la litera (d), operatorul de aeronave poate utiliza datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date națională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menționată.” |
|
33. |
se introduc următoarele articole 54b și 54c: „Articolul 54b Determinarea fracțiunii RFNBO sau RCF sau a fracțiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon (1) Operatorul de aeronave determină fracțiunea RFNBO sau RCF sau fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon a combustibililor de aviație micști care conțin RFNBO, RCF sau combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon. Operatorul de aeronave poate fie să presupună absența RFNBO, a RCF sau a combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon și să aplice o fracțiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine o fracțiune RFNBO sau RCF sau o fracțiune sintetică cu emisii scăzute de carbon în conformitate cu alineatul (2) sau (3). Operatorul de aeronave utilizează o valoare implicită de 100 % din fracțiunea RFNBO sau RCF sau de 100 % din fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon, după caz, pentru RFNBO sau RCF simplu sau pentru combustibilul sintetic cu emisii scăzute de carbon simplu. Prin derogare de la primul paragraf, operatorul de aeronave care utilizează combustibili de aviație micști cu conținut de RFNBO, RCF sau combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon poate alege să monitorizeze conținutul de RFNBO, RCF sau conținutul de combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon și alt conținut de combustibil de aviație fosil, ca fluxuri-sursă distincte, dacă dovezile prezentate de furnizorii de combustibili permit o astfel de abordare. (2) În cazul în care RFNBO, RCF sau combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon sunt amestecați fizic cu combustibili fosili și sunt furnizați aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave își bazează estimarea conținutului de RFNBO, RCF sau a conținutului de combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon pe un bilanț masic în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, reflectând amestecul de combustibili fosili și de RFNBO, RCF sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon achiziționați. (3) În cazul în care loturile achiziționate de RFNBO, RCF sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon nu sunt livrate fizic unei anumite aeronave, operatorul de aeronave poate determina fracțiunea RFNBO sau RCF sau fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon, utilizând registrele de achiziții de RFNBO, de RCF sau de combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon cu un conținut energetic echivalent. Articolul 54c Condiții pentru acordarea de către operatorii de aeronave a cotei zero pentru biocarburanți, RFNBO, RCF și combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon (1) Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracțiunea de biomasă a unui combustibil de aviație mixt pentru determinarea fracțiunii de biomasă cu cotă zero numai în măsura în care conținutul de biocarburant respectă criteriile stabilite la articolul 38 alineatul (5). (2) Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracțiunea RFNBO sau RCF a unui combustibil de aviație mixt pentru determinarea fracțiunii RFNBO sau RCF cu cotă zero numai în măsura în care conținutul de RFNBO sau de RCF respectă criteriile stabilite la articolul 39a alineatul (3). (3) Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracțiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon a unui combustibil de aviație mixt pentru determinarea fracțiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero numai în măsura în care conținutul de combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon respectă criteriile stabilite la articolul 39a alineatul (4). (4) Operatorul de aeronave poate declara biocarburanți cu cotă zero, RFNBO sau RCF cu cotă zero și combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero numai în măsura în care acești combustibili cu cotă zero respectă cantitatea maximă de combustibil utilizată determinată în conformitate cu articolul 53a din prezentul regulament, pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE.” |
|
34. |
la articolul 55 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(2) Prin derogare de la articolul 53, emițătorii mici și operatorii de aeronave care generează emisii anuale totale mai mici de 3 000 de tone de CO2 din alte zboruri decât cele menționate la articolul 28a alineatul (1) litera (a) și la articolul 3c alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE își pot estima consumul de combustibil pe baza distanței pentru fiecare pereche de aerodromuri, folosind instrumentele puse în aplicare de Eurocontrol sau de altă organizație relevantă, care poate prelucra toate informațiile de trafic aerian relevante și poate evita orice subestimare a emisiilor.” |
|
35. |
se introduc următoarele articole 56a și 56b: „ Articolul 56a Calcularea echivalentului de CO2 pentru alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 (1) Fiecare operator de aeronave monitorizează alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2, generate de activitățile sale desfășurate de avioanele echipate cu motoare cu reacție, în echivalent de CO2 [CO2(e)] per zbor. (2) Operatorul de aeronave calculează CO2(e) per zbor folosind indicatorul GWP, în special GWP20, GWP50 și GWP100, rezultând valori ale CO2(e) pentru trei orizonturi de timp (20, 50 și 100 de ani) pentru fiecare dintre zborurile monitorizate. (3) Operatorul de aeronave utilizează eficacitatea, astfel cum este definită în prezentul regulament și în NEATS, pentru a rafina GWP menționat la alineatul (2) pentru a calcula CO2(e) per zbor, cu excepția cazului în care operatorul de aeronave furnizează autorității competente dovezi potrivit cărora nu este posibilă utilizarea eficacității. (4) Pentru a calcula CO2(e) per zbor, fiecare operator de aeronave aplică o metodă de calcul al CO2(e) care cuprinde următoarele elemente:
Metoda C și metoda D se bazează pe datele de intrare din modulele menționate la litera (a) de la prezentul alineat, pe datele operatorului de aeronave și pe datele meteorologice relevante de la operatorul de aeronave sau din surse terțe. (5) Pentru a calcula CO2(e) per zbor, fiecare operator de aeronave aplică metoda C. (6) Prin derogare de la alineatul (5), emițătorii mici, astfel cum sunt definiți la articolul 55 alineatul (1), pot utiliza metoda D. (7) Pentru a aplica modelele de calcul al CO2(e) zborurilor lor, operatorii de aeronave trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare, fie utilizând NEATS, în temeiul secțiunii 2 din anexa IIIa, instrumente informatice proprii și instrumente informatice ale terților, fie o combinație între NEATS și aceste instrumente:
(8) În cazul în care un operator de aeronave intenționează să utilizeze instrumentele menționate la alineatul (7), altele decât modulul pentru consumul de combustibil, operatorul de aeronave prezintă mai întâi Comisiei specificațiile tehnice ale instrumentelor. Comisia evaluează specificațiile instrumentelor și, în cazul în care aceste instrumente respectă cerințele prezentului regulament, aprobă instrumentele. Odată aprobate, specificațiile tehnice ale instrumentelor și fluxul de lucru sunt descrise în detaliu de către operatorul de aeronave în planul de monitorizare. Articolul 56b Monitorizarea datelor (1) Operatorul de aeronave monitorizează datele menționate în secțiunea 4 din anexa IIIa. (2) Datele monitorizate menționate la alineatul (1) se obțin de către operatorul de aeronave, inclusiv din echipamentele de înregistrare a datelor de zbor ale aeronavei, dacă sunt disponibile. (3) Prin derogare de la alineatul (2), operatorul de aeronave poate alege să se bazeze, pentru monitorizarea unora sau a tuturor datelor, pe următoarele elemente:
(4) În cazul în care lipsesc date și operatorul de aeronave a demonstrat că nu este capabil să extragă datele respective prin intermediul NEATS sau prin alte metode, operatorul de aeronave utilizează valorile implicite prevăzute în secțiunea 5 din anexa IIIa și în anexa IIIb. (5) Operatorii de aeronave oferă verificatorului acces la toate datele necesare pentru verificare, inclusiv la datele confidențiale. La solicitarea operatorului de aeronave, autoritatea competentă tratează informațiile furnizate de operatorul de aeronave ca fiind confidențiale. (6) În cazul în care nu este posibil să se utilizeze NEATS din cauza indisponibilității sale, operatorul de aeronave monitorizează cel puțin informațiile referitoare la zbor și proprietățile aeronavei pentru fiecare zbor. În acest caz, calculul CO2(e) per zbor se efectuează într-o etapă ulterioară de către operatorul de aeronave, cel târziu după ce NEATS este pus la dispoziție de către Comisie. (7) În cazul în care nu este posibil să se utilizeze un model comun de referință NWP din cauza indisponibilității sale în NEATS, operatorul de aeronave utilizează, prin derogare de la articolul 56a alineatul (5), metoda D. După ce modelul comun de referință NWP este pus la dispoziție, operatorul de aeronave utilizează metoda adecvată în conformitate cu articolul 56a alineatele (5) și (6). (8) NEATS se actualizează după caz.” |
|
36. |
articolul 58 se modifică după cum urmează:
|
|
37. |
articolul 66 se modifică după cum urmează:
|
|
38. |
la articolul 68 se introduc următoarele alineate (5) și (6): „(5) Operatorul de aeronave prezintă autorității competente, în aceleași condiții ca cele menționate la alineatul (1), un raport separat atașat la raportul privind emisiile anuale, care acoperă celelalte efecte anuale ale aviației decât emisiile de CO2. (6) Raportul separat menționat la alineatul (5) conține cel puțin informațiile enumerate în secțiunea 2a din anexa X.” |
|
39. |
la articolul 69 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fiecare operator verifică în mod regulat dacă metodologia de monitorizare aplicată poate fi îmbunătățită.” |
|
40. |
articolul 70 se modifică după cum urmează:
|
|
41. |
articolul 72 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Emisiile anuale totale ale fiecărui gaz cu efect de seră, CO2, N2O și PFC, precum și alte efecte ale aviației decât emisiile de CO2 se declară ca tone rotunjite de CO2 sau CO2(e). Emisiile anuale totale ale instalației se calculează ca suma valorilor rotunjite pentru CO2, N2O și PFC.” |
|
42. |
articolul 75d alineatul (3) se modifică după cum urmează:
|
|
43. |
articolul 75e se modifică după cum urmează:
|
|
44. |
titlul subsecțiunii 4 se înlocuiește cu următorul text: „ ”; |
|
45. |
articolul 75m se modifică după cum urmează:
|
|
46. |
articolul 75n se modifică după cum urmează:
|
|
47. |
anexa I se modifică după cum urmează:
|
|
48. |
anexa II se modifică după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
49. |
anexa IIa se modifică după cum urmează:
|
|
50. |
în anexa III, titlul se înlocuiește cu următorul text: „ Metodologii de monitorizare a emisiilor provenite din activitățile de aviație (articolul 53) ”; |
|
51. |
se introduc următoarele anexe IIIa și IIIb: „ANEXA IIIa Metodologii de monitorizare a altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2 (articolul 56a) 1. DEFINIȚII REFERITOARE LA ALTE EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2
2. SISTEMUL DE URMĂRIRE A ALTOR EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 (NEATS) NEATS este furnizat de Comisie operatorilor de aeronave, verificatorilor acreditați și autorităților competente cu scopul de a facilita și, în măsura posibilului, de a automatiza monitorizarea, raportarea și verificarea altor efecte ale aviației decât emisiile de CO2, pentru a reduce la minimum eventualele sarcini administrative. NEATS este aliniat la principiile stabilite la articolul 75 alineatul (1) din prezentul regulament și oferă o interfață de utilizator dedicată și securizată pentru fiecare operator de aeronave, verificator și autoritate competentă. Monitorizare: NEATS simplifică procesul de monitorizare, deoarece integrează în mod direct sau oferă acces la traiectoriile de zbor și la datele meteorologice colectate de terți, permițând operatorilor de aeronave să reducă la minimum monitorizarea proprietăților aeronavelor, precum și a proprietăților combustibilului, acolo unde este necesar, astfel cum sunt definite în secțiunea 1 din anexa IIIa, sau să o automatizeze complet în funcție de utilizarea valorilor implicite. NEATS integrează metodele de calcul al CO2(e), astfel cum sunt enumerate la articolul 56a alineatul (4) din prezentul regulament, și oferă un model comun de referință NWP, în care sunt necesare date meteorologice îmbunătățite (metoda C). Acest lucru duce la calcularea CO2(e) per zbor ca parte a datelor monitorizate. Raportare: NEATS simplifică exercițiul de raportare menționat la articolul 68 alineatul (5) din prezentul regulament. Instrumentul generează automat tabelul XML menționat în secțiunea 2a punctul 9 din anexa X la prezentul regulament la sfârșitul fiecărui an de raportare, reducând la minimum sarcina administrativă asociată raportării. Verificare: NEATS simplifică verificările și controalele încrucișate efectuate de verificator și, respectiv, de autoritatea competentă. El oferă mijloacele de verificare a CO2(e) per zbor, protejând în același timp datele confidențiale. Stocarea datelor: NEATS permite stocarea tuturor datelor (de la operatorii de aeronave și de la terți), codificând în condiții de siguranță și protejând împotriva divulgării datelor confidențiale, în cazul în care aceste date sunt încărcate de operatorul de aeronave în NEATS, atât timp cât sunt identificate ca fiind confidențiale de către operatorul de aeronave. Transparență: NEATS se bazează pe modele de ultimă generație pentru a calcula CO2(e) pentru alte efecte decât emisiile de CO2. Operatorii de aeronave își pot dezvolta propriile instrumente sau pot utiliza instrumente ale terților, cu condiția ca acestea să respecte cerințele prevăzute în prezenta anexă. NEATS introduce date într-un site web public care sintetizează datele neconfidențiale și CO2(e) per zbor și per operator de aeronave. 3. MODULUL PENTRU CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ȘI MODULUL PENTRU ESTIMAREA EMISIILOR PENTRU ALTE EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 Modulul pentru consumul de combustibil: Modulul pentru consumul de combustibil se bazează pe o abordare cinetică a modelării performanței aeronavei, care permite anticiparea cu precizie a traiectoriilor aeronavei și a consumului de combustibil aferent pe întreaga anvelopă de zbor a operațiunii și în toate fazele unui zbor. Modelul procesează fundamentele teoretice pentru a calcula parametrii de performanță a aeronavei, inclusiv informații privind rezistența la înaintare, forța ascensională, greutatea, tracțiunea, consumul de combustibil, precum și vitezele pentru fazele de urcare, croazieră și coborâre ale unei aeronave, presupunând că aeronava efectuează operațiuni normale. În plus, coeficienții specifici aeronavelor sunt date de intrare esențiale pentru calcularea planificării traiectoriei de zbor a anumitor tipuri de aeronave. Modulul pentru estimarea emisiilor: Modulul pentru estimarea emisiilor permite calcularea emisiilor de NOx, HC și CO ale motoarelor aeronavelor prin intermediul unor ecuații de corelare fără modele brevetate de performanță a avioanelor și a motoarelor, împreună cu caracterizări brevetate ale emisiilor motoarelor. Acest modul aplică indicii de emisie pentru gazele de eșapament din certificarea de tip a motoarelor OACI în condiții de referință predefinite la sol și estimează indicii de emisie corespunzători în timpul condițiilor de zbor, presupunând condiții de atmosferă standard internațională (ISA), utilizând factori de corecție pentru diferențele dintre condițiile ISA de temperatură, presiune și umiditate. 4. MODELE DE CALCUL AL CO2(e) PENTRU ALTE EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 Criterii generale: În modelele de calcul al CO2(e), operatorul de aeronave ia în considerare efectele asupra climei ale tuturor agenților, alții decât CO2, per zbor, inclusiv traiectoriile de zbor (planul de zbor și traiectoriile de zbor parcurse), precum și proprietățile aeronavei și ale combustibilului de zbor. Emisiile generate de fiecare zbor se contabilizează ca emisii de impulsuri. Atunci când se aplică modelele de calcul al CO2(e), se utilizează datele privind emisiile generate de aeronave în funcție de traiectoria de zbor pentru a calcula toate elementele următoare:
Eforturile administrative și de calcul sunt menținute la un nivel scăzut pentru a asigura fezabilitatea pentru toate părțile interesate. Modelul (modelele) trebuie să fie transparent(e) și adecvat(e) pentru utilizare operațională. În funcție de model, există două tipuri de liste de cerințe: Metoda C: Pentru abordarea bazată pe condiții meteorologice, se iau în considerare efectele climatice detaliate ale tuturor emisiilor, altele decât cele de CO2, ale aeronavelor, într-un anumit loc și la un anumit moment, ținând seama de informațiile meteorologice actuale pentru a calcula traiectorii cvadridimensionale optimizate din punct de vedere climatic pentru planificarea zborurilor individuale. Pentru a permite contabilizarea detaliată a efectelor climatice în ceea ce privește condițiile atmosferice actuale, în cadrul modelelor se iau în considerare în mod explicit diferite aeronave, tipuri de propulsie, precum și proprietățile combustibilului. Se includ estimări privind formarea, ciclul de viață și efectele climatice ale trenelor de condensare pentru zborurile individuale, precum și timpii de staționare pentru H2O și NOx emise și impactul acestora asupra compoziției atmosferice. Pentru a putea genera informații avansate care să fie utilizate în planificarea zilnică a zborurilor, modelul (modelele) trebuie să fie eficient(e) din punctul de vedere al calculului. Fiecare operator de aeronave monitorizează următoarele date pentru fiecare zbor:
Metoda D: Pentru abordarea simplificată bazată pe locație, operatorul de aeronave utilizează modelul (modelele) de răspuns la schimbările climatice pentru a estima impactul altor efecte decât emisiile de CO2 per zbor, pe bază climatologică. Instrumentul (instrumentele) se utilizează pentru a evalua beneficiile climatice ale opțiunilor generale de rutare, ținând seama în același timp de diferențele generale în ceea ce privește aeronavele, tipurile de propulsie și proprietățile combustibilului prin parametrizările lor fizice. CO2(e) calculat prin abordarea simplificată bazată pe locație trebuie să compenseze orice abatere mare pentru zborurile individuale pe o perioadă mai lungă de timp. Modelul (modelele) ar trebui să asigure eforturi reduse în ceea ce privește necesarul de date, calculul și prelucrarea, în comparație cu modelul (modelele) pentru abordarea bazată pe condiții meteorologice. Prin derogare de la metoda C, emițătorii mici, astfel cum sunt definiți la articolul 55 alineatul (1) din prezentul regulament, pot monitoriza următoarele date pentru fiecare zbor:
5. UTILIZAREA VALORILOR IMPLICITE PENTRU ALTE EFECTE ALE AVIAȚIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 Sub rezerva unei examinări suplimentare din partea autorității competente și a Comisiei, utilizarea valorilor implicite conduce întotdeauna la un nivel mai ridicat de CO2(e) per zbor în comparație cu ceea ce se poate obține cu ajutorul datelor monitorizate.
ANEXA IIIb Identificatori impliciți prudenți ai motorului pentru fiecare tip de aeronavă
|
|
52. |
anexa IV se modifică după cum urmează:
|
|
53. |
anexa V se modifică după cum urmează:
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
54. |
în tabelul din anexa VII, după al doilea rând, rubrica „Gaze naturale”, se introduc următoarele rânduri:
|
|
55. |
anexa IX se modifică după cum urmează:
|
|
56. |
anexa X se modifică după cum urmează:
|
|
57. |
în anexa Xa, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text: „Împreună cu informațiile cuprinse în raportul privind emisiile anuale în conformitate cu anexa X la prezentul regulament, operatorul prezintă următoarele informații pentru fiecare combustibil, astfel cum este definit la articolul 3 litera (af) din Directiva 2003/87/CE, care a fost achiziționat:”; |
|
58. |
în anexa Xb, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text: „Împreună cu informațiile cuprinse în raportul privind emisiile anuale în conformitate cu anexa X la prezentul regulament, entitatea reglementată prezintă următoarele informații pentru fiecare combustibil, astfel cum este definit la articolul 3 litera (af) din Directiva 2003/87/CE, care a fost achiziționat:”. |
Articolul 2
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Cu toate acestea, articolul 1 punctul 2 litera (m), punctele 42-46, 49, 57 și 58 se aplică de la 1 iulie 2024.
Articolul 1 punctele 3 și 5-8, punctul 9 litera (c), punctele 21, 25-27, punctul 28 litera (a), punctele 29, 35, 36, 38, 40, 41, punctul 47 litera (a) subpunctele (ii) și (iii), punctul 47 litera (b) subpunctul (i) prima și a patra liniuță, punctul 47 litera (b) subpunctul (iii), punctul 48 litera (a) subpunctul (ii), punctul 51, punctul 52 litera (d), punctul 52 litera (e), punctul 52 litera (f), punctul 52 litera (g) subpunctul (ii), punctul 52 litera (h), punctul 52 litera (i), punctul 52 litera (j), punctul 53, punctul 55 litera (a) subpunctul (ii), punctul 55 litera (a) subpunctul (iii), punctul 55 litera (a) subpunctul (iv), punctul 55 litera (b) subpunctul (ii), punctul 56 litera (a) subpunctul (vi), punctul 56 litera (c) se aplică de la 1 ianuarie 2025.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 septembrie 2024.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 275, 25.10.2003, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/87/oj.
(2) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 130, 16.5.2023, p. 134, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/959/oj).
(3) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj).
(4) Directiva (UE) 2023/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și punerea în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață (JO L 130, 16.5.2023, p. 115, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/958/oj).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/2066/oj).
(6) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj).
(7) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).
(8) Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului (JO L, 2023/2413, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2413/oj).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2122 al Comisiei din 17 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L, 2023/2122, 18.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2122/oj).
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2493/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)