Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă pe 2012 al Bulgariei și care include avizul Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru perioada 2012-2015 /* COM/2012/0302 final - 2012/ () */
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de
reformă pe 2012 al Bulgariei
și care include avizul Consiliului privind Programul de
convergență al Bulgariei pentru perioada 2012-2015 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121
alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE)
nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea
supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice[1],
în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE)
nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011
privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6
alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3], având în vedere rezoluțiile Parlamentului
European[4], având în vedere concluziile Consiliului
European, având în vedere avizul Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă, după consultarea Comitetului economic
și financiar, întrucât: (1) La 26 martie 2010,
Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a lansa o
nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și
creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe
coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe
domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării
potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al
Europei. (2) La 13 iulie 2010,
Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru
politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014)
și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind
orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor
membre[5],
care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre
au fost invitate să țină seama de orientările integrate în
cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă
aplicate la nivel național. (3) La 12 iulie 2011,
Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de
reformă pe 2011 al Bulgariei și a emis avizul cu privire la Programul
actualizat de convergență pentru perioada 2011-2014 al Bulgariei. (4) La 23 noiembrie 2011,
Comisia a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii,
marcând începutul celui de al doilea semestru european de coordonare ex ante
și integrată a politicilor, care se înscrie în Strategia Europa 2020.
La 14 februarie 2012, Comisia a adoptat, în baza
Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de
alertă[6],
în care a identificat Bulgaria ca fiind unul dintre statele membre pentru care
urma să fie efectuată o analiză aprofundată. (5) La 2 martie 2012,
Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea
stabilității financiare, a consolidării fiscale și a
acțiunilor de promovare a creșterii economice (în conformitate cu
concluziile Consiliului din 9 decembrie 2011 și ca urmare a
analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie). Consiliul European a
evidențiat că este necesar să se continue consolidarea
fiscală diferențiată favorabilă creșterii, să se
restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se
promoveze creșterea și competitivitatea, să se abordeze
șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se
modernizeze administrația publică. (6) La 2 martie 2012,
Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă
la Pactul euro plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru
ca acestea să fie incluse în programele lor de stabilitate sau de
convergență și în programele lor naționale de reformă. (7) La 13 aprilie 2012,
Bulgaria și-a prezentat Programul de convergență pentru perioada 2012-2015
și Programul național de reformă pe 2012. Pentru a se ține
seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost
evaluate în același timp. Comisia a examinat, de asemenea, în cadrul unei
analize aprofundate, realizate în temeiul articolului 5 din
Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, dacă Bulgaria este
afectată de dezechilibre macroeconomice. Comisia a concluzionat, în
analiza aprofundată[7]
pe care a realizat-o, că Bulgaria se confruntă cu dezechilibre
macroeconomice externe și interne, care nu sunt totuși excesive. (8) Conform primei
notificări din 2012 privind valorile deficitului și ale datoriei
efectuată de Bulgaria pentru perioada 2008-2011 în legătură cu
procedura aplicabilă deficitelor excesive, deficitul public s-a situat în 2011
sub valoarea de referință prevăzută în tratat, adică
sub 3 % din PIB. În plus, în previziunile sale din primăvara anului 2012,
Comisia estimează că deficitul public se va menține sub valoarea
de referință prevăzută în tratat și că va
scădea în perioada care face obiectul previziunilor. În
consecință și în conformitate cu prevederile Pactului de
stabilitate și de creștere, Comisia a adoptat, la 30 mai, o
recomandare de decizie a Consiliului de abrogare a deciziei privind
existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126
alineatul (12) din tratat. (9) Pe baza evaluării
Programului de convergență pe 2012 în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul este de
părere că scenariul macroeconomic care stă la baza
proiecțiilor bugetare din cadrul programului este optimist pentru perioada
2012-2013, în care se estimează o creștere anuală de 1,4 %
în 2012 și de 2,5 % în 2013. În previziunile sale din primăvara
anului 2012, Comisia pornește de la premisa unei creșteri a PIB-ului
de 0,5 % în 2012 și de 1,9 % în 2013. Odată corectat
deficitul excesiv din 2011, obiectivul strategiei bugetare conturate în program
constă în realizarea, până la sfârșitului perioadei acoperite de
program, a unei situații bugetare apropiate de echilibru, atât la nivel
structural, cât și în ceea ce privește bugetul general. Obiectivul
bugetar pe termen mediu, definit în termeni structurali, a fost ușor
revizuit de la un deficit de 0,6 % din PIB la un deficit de 0,5 % din
PIB. Noul obiectiv bugetar pe termen mediu reflectă în mod
corespunzător cerințele Pactului de stabilitate și de
creștere. Pe baza deficitului structural (recalculat)[8], Bulgaria
intenționează să își atingă obiectivul bugetar pe
termen mediu în cursul perioadei acoperite de program. Luându-se în considerare
anumite măsuri discreționare pe partea veniturilor, se
preconizează că rata de creștere a cheltuielilor publice va
respecta criteriul de referință privind cheltuielile, prevăzut
în Pactul de stabilitate și de creștere, în perioada 2012-2014,
însă nu și în 2015. Planul de consolidare bugetară este puternic
amenințat (i) de scăderea veniturilor, date fiind un scenariu
macroeconomic optimist și o economie a cărei creștere
prezintă o structură mai puțin generatoare de taxe și
impozite, și (ii) de existența unor ineficiențe în sectorul
public, în special în domeniul sănătății și în cel al
educației, ceea ce poate conduce la crearea unor presiuni considerabile
asupra cheltuielilor. Ponderea datoriei se situează sub 60 % din PIB
și, conform programului, se preconizează ca valoarea maximă a
acestei ponderi să se apropie de 20 % din PIB în 2012, pentru ca apoi
să scadă în cursul perioadei acoperite de program. Există o
marjă considerabilă de îmbunătățire a respectării
obligațiilor fiscale; dacă înregistrează progrese în acest
domeniu, Bulgaria ar putea cheltui mai mult pentru promovarea creșterii
economice. Cerința de a menține deficitul bugetar sub 2 %
și de a limita cheltuielile publice la 40 % din PIB a fost
adoptată sub formă de amendament la Legea organică a bugetului,
ceea ce a consolidat caracterul obligatoriu al cadrului bugetar și a
îmbunătățit previzibilitatea planificării bugetare.
Îmbunătățirea în continuare a conținutului cadrului bugetar
pe termen mediu și consolidarea raportării pe bază de
angajamente sunt însă în continuare marcate de provocări. (10) Guvernul bulgar a realizat
progrese considerabile în ceea ce privește anumite măsuri din cadrul
reformei sistemului de pensii, printre care se numără cele
referitoare la vârsta de pensionare pentru bărbați și femei
și la vechimea personalului din armată și poliție.
Inadecvarea pensiilor rămâne însă o provocare pe termen mediu.
Modificările nu prevăd demersuri în vederea alinierii vârstei legale
de pensionare pentru bărbați și femei. De asemenea, reducerea
opțiunilor de pensionare anticipată de care beneficiază
angajații nu este suficientă. Includerea în sistemul de pensii a
persoanelor care nu își plătesc contribuțiile, precum și
înăsprirea controalelor și a criteriilor de acordare a pensiilor de
invaliditate rămân provocări majore. (11) Printre statele membre ale UE,
Bulgaria are cel mai ridicat procentaj de persoane expuse riscului de lipsuri
materiale grave, principalele grupuri afectate fiind persoanele în vârstă
și copiii. Sunt necesare măsuri ample. Ar trebui să se acorde
prioritate măsurilor de eficientizare a transferurilor sociale. Numai
jumătate din populația romă activă din punct de vedere
economic este încadrată în muncă. De curând a fost adoptată
Strategia națională pentru integrarea romilor; aceasta vizează
îndepărtarea mai multor bariere, însă necesită un plan de
acțiune detaliat pentru a fi funcțională în perioada 20152020. (12) Criza a avut un impact
deosebit de puternic asupra lucrătorilor slab calificați (care
constituie aproape 70 % din șomeri) și a generat o creștere
semnificativă a șomajului în rândul tinerilor. Mai mult, începând cu 2009,
șomajul pe termen lung a prezentat un ritm de creștere cu mult mai
rapid decât în restul UE și a reflectat în principal o creștere a
inadecvării calificărilor și a dezechilibrelor geografice,
reducerea locurilor de muncă concentrându-se pe segmentul
lucrătorilor slab calificați. Pentru a se reduce munca fără
forme legale și pentru a se asigura faptul că lucrătorii slab
calificați nu sunt excluși de pe piața forței de
muncă, este necesar să se revizuiască sistemul de stabilire a
pragurilor minime de contribuții la asigurările sociale.
Măsurile întreprinse de guvern pentru înghețarea cheltuielilor
salariale în sectorul public în perioada 20102012 au constituit un
răspuns relevant și adecvat, contribuind, de asemenea, la apropierea
costurilor forței de muncă de nivelurile de productivitate. A fost
lansată o inițiativă națională pentru abordarea
cuprinzătoare a integrării tinerilor în piața forței de
muncă. Serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă sunt
în continuare relativ precare, iar stagiile de formare a personalului, în
special a „mediatorilor pentru populația romă”, ar trebui
intensificate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru
îmbunătățirea serviciilor legate de activare, căutarea unui
loc de muncă, corelarea calificărilor, recalificare și servicii
personalizate pentru lucrătorii slab calificați. (13) Bulgaria are cea mai mare
proporție din UE în ceea ce privește persoanele cu rezultate slabe în
materie de citit și matematică, precum și în domeniul
științei (conform PISA 2009), ceea ce indică existența
unor obstacole structurale considerabile în calea asigurării unei
educații de calitate. Rezultatele slabe în domeniul educației sunt
legate de un acces redus al grupurilor defavorizate, în special al
populației rome, la educație, de un nivel insuficient de autonomie a
școlilor, de o lipsă a stimulentelor pentru obținerea unor
rezultate mai bune, de un sistem insuficient de evaluare națională
și de un nivel insuficient de responsabilitate. Progresele din
învățământul superior rămân foarte restrânse, chiar
dacă în ultimul timp s-au depus eforturi promițătoare.
Propunerile de modificări la Legea privind învățământul
superior trebuie să fie puse în aplicare cu o prioritate absolută, în
vederea promovării creșterii, și trebuie să fie
însoțite de un grad adecvat de guvernanță, investiții
și voință politică. (14) Bulgaria are un nivel
scăzut de cercetare și inovare. Este necesar să se intensifice
investițiile în domeniul cercetării și inovării, în vederea
realizării obiectivului pentru 2020, și să se stabilească o
strategie de inovare adecvată. Administrarea domeniului cercetării
și inovării este fragmentată în Bulgaria. Bulgaria trebuie
să își consolideze universitățile și să dezvolte
o strategie prin care să angajeze instituțiile de învățământ
superior în activități de inovare. Nu există cadre de încurajare
a colaborării dintre universități și sectorul privat, iar
fondurile ar trebui alocate în mod competitiv, pe bază de merite și
cu transparență. Întreprinderile nou înființate și
IMM-urile inovatoare care solicită o finanțare din partea
băncilor continuă să întâmpine obstacole. Instrumentele
financiare și garanțiile publice pentru întreprinderile noi și
inovatoare nu constituie un sprijin destul de eficace pentru IMM-uri în efortul
lor de a îndeplini cerințele pentru obținerea unor fonduri structurale
din partea UE și de a garanta cofinanțarea necesară prin
împrumuturi bancare. (15) În prezent, Bulgaria nu
dispune de o capacitate administrativă suficientă pentru a gestiona
și a menține în mod corespunzător proiectele de infrastructuri
rutiere, feroviare și hidraulice. Reforma administrativă s-a axat în
principal pe reducerea personalului din sectorul public, încercările de
eliminare a altor surse de ineficiență rămânând la un nivel
limitat. Gradul de utilizare a fondurilor UE rămâne scăzut, în ciuda
progreselor constante din ultimii doi ani. Principalele motive sunt
existența unor proceduri administrative complicate și
dificultățile întâmpinate de întreprinderi pentru garantarea
cofinanțării. Îmbunătățirea în continuare a mediului
de afaceri și de reglementare și realizarea de progrese pe calea
creșterii capacității administrative din sectorul public
constituie, la rândul lor, domenii marcate de provocări importante.
Punerea în aplicare a e-guvernării a fost amânată de mai multe ori.
Sistemul fiscal din Bulgaria se caracterizează printr-un nivel important
de evaziune fiscală și printr-o eficiență
administrativă redusă. Cheltuielile administrative pentru colectarea
taxelor și impozitelor sunt ridicate, iar întreprinderile alocă mult
timp pentru plata acestora. (16) Noua legislație privind
achizițiile publice constituie un pas important spre un sistem mai bun de
monitorizare, prevenire și sancționare a neregulilor. Aceste eforturi
trebuie completate pe două fronturi: (i) sancțiunile
prevăzute trebuie aplicate în mod eficient și
(ii) autorității pentru achiziții publice și
autorității de control în domeniul finanțelor publice trebuie
să le fie acordate competențe ex officio. (17) În ciuda reformelor lansate,
Bulgaria menține încă anumite restricții în ceea ce
privește accesul în sectoarele de rețea, cum ar fi transporturile,
telecomunicațiile și energia. Funcționarea piețelor de
furnizare a energiei atât cu ridicata, cât și cu amănuntul,
rămâne problematică. Printre aspectele deosebit de preocupante care necesită
îmbunătățiri se numără lipsa unor burse pentru energia
electrică și gazele naturale, inexistența unei piețe
funcționale de echilibrare, precum și tarifele reglementate pentru
consumatori. În plus, Bulgaria trebuie să asigure independența
legislativă a sistemului de transport al energiei electrice și al
gazelor naturale. Bulgaria este într-o mare măsură dependentă de
o singură rută de energie, iar piața sa internă a energiei
funcționează în mod necorespunzător, existând riscul unor
șocuri de aprovizionare semnificative. Măsurile existente prin care
se vizează găsirea unei soluții la dependența
energetică necesită îmbunătățiri. Până în
prezent, ritmul de realizare a unei noi infrastructuri de gaze naturale a fost
prea lent. Deși anumite reforme de dorit au fost adoptate oficial și
deși partea de energie regenerabilă a crescut în 2011, punerea în
aplicare a acestor reforme este în continuare nesatisfăcătoare, din
cauza sistemului de achiziții publice, a intruziunii intereselor private
în sfera publică și a gestionării ineficiente a întreprinderilor
de stat active în domeniul energetic. (18) Bulgaria și-a asumat o
serie de angajamente în cadrul Pactului euro plus. Angajamentele respective,
precum și punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011,
vizează îmbunătățirea sustenabilității
finanțelor publice, stimularea ocupării forței de muncă,
impulsionarea competitivității sectorului public și consolidarea
stabilității financiare. Comisia a evaluat punerea în aplicare a
angajamentelor din cadrul Pactului euro plus, iar rezultatele acestei
evaluări au fost luate în considerare la elaborarea recomandărilor. (19) În contextul semestrului
european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii
economice a Bulgariei, a evaluat programul de convergență și
programul național de reformă și a prezentat o analiză
aprofundată. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța
acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică
sustenabilă în Bulgaria, ci și de conformitatea acestora cu normele
și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida
guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea
unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare.
Recomandările sale emise în cadrul semestrului european sunt reflectate în
recomandările (1) - (7) de mai jos. (20) În lumina acestei
evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență al
Bulgariei, iar avizul său[9]
este reflectat îndeosebi în recomandarea (1) de mai jos. (21) În lumina rezultatelor
analizei aprofundate realizate de Comisie și a acestei evaluări,
Consiliul a examinat Programul național de reformă pe 2012 al
Bulgariei și Programul de convergență al Bulgariei.
Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din
Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în special în
recomandările (3) și (5) de mai jos, RECOMANDĂ ca Bulgaria să
întreprindă acțiuni în perioada 2012-2013 astfel încât: 1. Să continue punerea în
aplicare a unor politici fiscale riguroase în vederea atingerii obiectivului
bugetar pe termen mediu până în 2012. În acest scop, să pună în
aplicare strategia bugetară prevăzută, asigurând respectarea
criteriului de referință privind cheltuielile, și să fie
pregătită să adopte măsuri suplimentare în cazul în care
riscurile aferente scenariului bugetar se materializează. Să își
intensifice eforturile în ceea ce privește sporirea calității
cheltuielilor publice, în special în domeniul educației și în cel al
sănătății, și să pună în aplicare o
strategie globală de respectare a obligațiilor fiscale pentru a
îmbunătăți veniturile fiscale și pentru a combate economia
subterană. Să îmbunătățească în continuare
conținutul cadrului bugetar pe termen mediu și calitatea sistemului
de raportare. 2. Să întreprindă
măsuri pentru a reduce riscurile care amenință sustenabilitatea
sistemului de pensii și să depună mai multe eforturi în vederea
garantării unui nivel adecvat al pensiilor prin restrângerea accesului la
pensionare anticipată și prin alinierea vârstei legale de pensionare
a bărbaților și a femeilor care au contribuit la sistemul de
asigurări sociale de-a lungul întregii vieți profesionale. Să
introducă criterii și controale mai stricte în ceea ce privește
alocarea pensiilor de invaliditate. 3. Să accelereze punerea în
aplicare a inițiativei naționale privind ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor. Să se asigure că pragurile minime ale
contribuțiilor la asigurările sociale nu descurajează munca
legală. Să își intensifice eforturile de îmbunătățire
a activității serviciului public pentru ocuparea forței de
muncă. Să combată sărăcia, să sporească
eficacitatea transferurilor sociale și accesul la servicii sociale de
calitate pentru copii și persoane în vârstă și să pună
în aplicare Strategia națională de integrare a romilor. 4. Să accelereze reforma
actelor legislative relevante privind școlile și instituțiile de
învățământ superior, precum și măsurile de
însoțire, concentrându-se pe modernizarea programelor de studii, pe
îmbunătățirea formării profesorilor și pe asigurarea
accesului grupurilor defavorizate la educație. Să
îmbunătățească accesul la finanțare al
întreprinderilor nou înființate și al IMM-urilor, în special al celor
implicate în activități inovatoare. 5. Să își intensifice
eforturile de consolidare a capacităților și de reformă în
administrație prin reducerea birocrației și a costurilor pentru
respectarea obligațiilor fiscale, precum și prin sporirea în
continuare a capacității de absorbție a fondurilor UE, în
special în domeniul transportului rutier și feroviar și în domeniul
gospodăririi apelor. Să mărească nivelul de calitate
și de independență al sistemului judiciar și să
accelereze introducerea e-guvernării. Să consolideze
capacitățile administrației publice în sectoarele-cheie din
domeniul transporturilor, precum și autoritățile de
reglementare. 6. Să asigure punerea
judicioasă în aplicare a legislației privind achizițiile
publice. Să consolideze prevenirea neregulilor și să aplice în
mod eficient sancțiunile prevăzute în Legea privind achizițiile
publice și în Legea privind conflictul de interese. 7. Să întreprindă
măsuri prin care să elimine obstacolele din calea
funcționării pieței, acordurile de profit garantat și
controlul prețurilor. Să asigure independența operatorilor
sistemelor de transport și de distribuție. Să finalizeze
organizarea pieței în special pentru bursele de energie și pentru
piețele de echilibrare. Să îmbunătățească
legăturile între rețelele de energie electrică și gaze
naturale, eficiența energetică și capacitatea de a face
față întreruperilor de furnizare. Adoptat la Bruxelles, Pentru Consiliu Președintele [1] JO L 209, 2.8.1997,
p. 1. [2] JO L 306, 23.11.2011, p 25. [3] COM(2012) 302 final. [4] P7_TA(2012)0048 și P7_TA(2012)0047. [5] Decizia 2012/238/UE a Consiliului
din 26 aprilie 2012. [6] COM(2012) 68 final. [7] SWD(2012) 151 final. [8] Soldul ajustat ciclic, din care se
deduc măsurile cu caracter excepțional și cele temporare,
recalculat de către serviciile Comisiei pe baza informațiilor din
program, folosind metodologia stabilită de comun acord. [9] Emis în temeiul articolului 9
alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.