<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><JUDGMENT xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.00-20081231.xd"><BIB.JUDGMENT><REF.CASE FILE="ECRCJ2007ROA.0700579501.case.xml"><NO.CASE>C-321/05</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62005J0321</NO.CELEX><NO.SEQ>0003.0002</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>5818</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>5834</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>17</PAGE.TOTAL><AUTHOR>CJ</AUTHOR></BIB.JUDGMENT><CURR.TITLE><LEFT>HOTĂRÂREA DIN <DATE ISO="20070705">5.7.2007</DATE> — CAUZA C-321/05</LEFT><RIGHT>KOFOED</RIGHT></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Hotărârea Curţii</HT> (Camera întâi)</P><P><DATE ISO="20070705">5 iulie 2007</DATE><NOTE NOTE.ID="E0001" NUMBERING="STAR"><P>Limba de procedură: daneza.</P></NOTE></P></TI></TITLE><JUDGMENT.INIT><P>În cauza C-321/05,</P><P>având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Østre Landsret (Danemarca), prin Decizia din <DATE ISO="20040803">3 august 2004</DATE>, primită la Curte la <DATE ISO="20050823">23 august 2005</DATE>, în procedura</P></JUDGMENT.INIT><PARTIES><PLAINTIFS><P>Hans Markus Kofoed</P></PLAINTIFS><AGAINST>împotriva</AGAINST><DEFENDANTS><P>Skatteministeriet,</P></DEFENDANTS></PARTIES><PREAMBLE><PREAMBLE.INIT><P>CURTEA (Camera întâi),</P><P>compusă din domnul P. Jann (raportor), preşedinte de cameră, domnii A. Tizzano, A. Borg Barthet, M. Ilešič şi E. Levits, judecători,</P><?PAGE NO="I-5819"?><P>avocat general: doamna J. Kokott,</P><P>grefier: domnul H. von Holstein, grefier adjunct,</P></PREAMBLE.INIT><GR.VISA><VISA>având în vedere procedura scrisă şi în urma şedinţei din <DATE ISO="20070118">18 ianuarie 2007</DATE>,</VISA></GR.VISA><GR.CONSID><CONSID><P>luând în considerare observaţiile prezentate:</P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>pentru domnul Kofoed, de L. Melchior Kjeldsen, advokat;</P></ITEM><ITEM><P>pentru guvernul danez, de domnul J. Molde, în calitate de agent, asistat de K. Lundgaard Hansen, advokat;</P></ITEM><ITEM><P>pentru guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, de doamna C. Gibbs, în calitate de agent, asistată de doamna J. Stratford, barrister;</P></ITEM><ITEM><P>pentru Comisia Comunităţilor Europene, de domnii H. Støvlbæk şi R. Lyal, în calitate de agenţi,</P></ITEM></LIST></CONSID></GR.CONSID><GR.VISA><VISA>după ascultarea concluziilor avocatului general în şedinţa din <DATE ISO="20070208">8 februarie 2007</DATE>,</VISA></GR.VISA><?PAGE NO="I-5820"?><PREAMBLE.FINAL><P>pronunţă prezenta</P></PREAMBLE.FINAL></PREAMBLE><CONTENTS.JUDGMENT><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><P>Hotărâre</P></TI></TITLE><NP><NO.P>1</NO.P><TXT>Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte interpretarea articolului 2 litera (d), a articolului 8 şi a articolului 11 din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19900723">23 iulie 1990</DATE> privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="225" DATE.PUB="1990" PAGE.FIRST="1">JO L 225, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediţie specială, 09/vol. 1, p. 92).</TXT></NP><NP><NO.P>2</NO.P><TXT>Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Kofoed, pe de o parte, şi Skatteministeriet (Ministerul Impozitelor şi Accizelor), pe de altă parte, în legătură cu aplicarea unui impozit pe venitul rezultat dintr-un schimb de părţi sociale.</TXT></NP><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cadrul juridic</P></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Reglementarea comunitară</P></TI></TITLE><NP><NO.P>3</NO.P><TXT>Potrivit primului considerent, Directiva 90/434 urmăreşte să garanteze ca operaţiunile de restructurare a societăţilor din diferite state membre, precum fuziunile, scindările, cesionarea de active şi schimburile de acţiuni, să nu fie prejudiciate prin restricţii, dezavantaje sau denaturări determinate în special de dispoziţiile fiscale ale statelor membre.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5821"?><NP><NO.P>4</NO.P><TXT>În acest scop, directiva instituie un regim potrivit căruia operaţiunile respective nu pot, în sine, să determine o impozitare. Eventuale aporturi de capital aferente acestor operaţiuni pot fi, în principiu, impozitate, însă doar în momentul când sunt realizate efectiv.</TXT></NP><NP><NO.P>5</NO.P><TXT>Articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434 defineşte <QUOT.START ID="QS0001" REF.END="QE0001" CODE="201E"/>schimbul de acţiuni<QUOT.END ID="QE0001" REF.START="QS0001" CODE="201D"/> drept <QUOT.START ID="QS0002" REF.END="QE0002" CODE="201E"/>o operaţiune prin care o societate dobândeşte o participatie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot în societatea respectivă în schimbul emiterii către acţionarii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10 % din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb<QUOT.END ID="QE0002" REF.START="QS0002" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>6</NO.P><TXT>Potrivit articolului 2 literele (g) şi (h) din Directiva 90/434, prin <QUOT.START ID="QS0003" REF.END="QE0003" CODE="201E"/>societate achiziţionată<QUOT.END ID="QE0003" REF.START="QS0003" CODE="201D"/> se înţelege <QUOT.START ID="QS0004" REF.END="QE0004" CODE="201E"/>societatea în care altă societate deţine o participatie în urma unui schimb de titluri<QUOT.END ID="QE0004" REF.START="QS0004" CODE="201D"/>, iar prin <QUOT.START ID="QS0005" REF.END="QE0005" CODE="201E"/>societate achizitoare<QUOT.END ID="QE0005" REF.START="QS0005" CODE="201D"/> se înţelege <QUOT.START ID="QS0006" REF.END="QE0006" CODE="201E"/>societatea care achiziţionează o participatie din acţiunile unei societăţi în urma unui schimb de titluri<QUOT.END ID="QE0006" REF.START="QS0006" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>7</NO.P><TXT>Articolul 8 alineatele (1) şi (4) din directiva menţionată are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0007" REF.END="QE0007" CODE="201E"/>(1)</NO.P><TXT>Atribuirea, în cazul unei fuziuni, scindări sau a unui schimb de acţiuni, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii beneficiare sau achizitoare, unui acţionar al societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi nu are drept rezultat în sine impozitarea veniturilor, profiturilor sau aportului de capital ale acţionarului.</TXT></NP><P>[...]</P><?PAGE NO="I-5822"?><NP><NO.P>(4)</NO.P><TXT>Alineatele (1), (2) şi (3) nu împiedică un stat membru să ia în considerare, pentru impozitarea acţionarilor, orice plată în numerar care poate fi efectuată cu ocazia fuziunii, scindării sau schimbului de acţiuni.<QUOT.END ID="QE0007" REF.START="QS0007" CODE="201D"/></TXT></NP></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>8</NO.P><TXT>Articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 prevede că un stat membru poate refuza să aplice sau poate să retragă beneficiile oferite de oricare parte a dispoziţiilor din titlurile II, III şi IV din această directivă sau de ansamblul acestora atunci când schimbul de acţiuni are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală.</TXT></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Reglementarea naţională</P></TI></TITLE><NP><NO.P>9</NO.P><TXT>în dreptul danez, tratamentul fiscal al schimburilor de acţiuni este reglementat, pe de o parte, de Legea privind impozitarea câştigurilor de capital din cesionarea valorilor mobiliare (aktieavancebeskatningsloven) din <DATE ISO="19930915">15 septembrie 1993</DATE> <HT TYPE="ITALIC">(Lovtidende</HT> 1993, p. 4171, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0008" REF.END="QE0008" CODE="201E"/>aktieavancebeskatningsloven<QUOT.END ID="QE0008" REF.START="QS0008" CODE="201D"/>) şi, pe de altă parte, de Legea cu privire la regimul fiscal aplicabil fuziunilor (fusionsskatteloven) din <DATE ISO="19920827">27 august 1992</DATE> <HT TYPE="ITALIC">(Lovtidende</HT> 1992, p. 3374, denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0009" REF.END="QE0009" CODE="201E"/>fusionsskatteloven<QUOT.END ID="QE0009" REF.START="QS0009" CODE="201D"/>).</TXT></NP><NP><NO.P>10</NO.P><TXT>Articolul 13 din aktieavancebeskatningsloven prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0010" REF.END="QE0010" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>în cazul schimbului de acţiuni, acţionarii societăţii achiziţionate sunt impozitaţi prin aplicarea articolelor 9 şi 11 din fusionsskatteloven dacă societatea achizitoare şi societatea achiziţionată sunt societăţi ale unui stat membru în sensul articolului 3 din Directiva 90/434/CEE. Data fuziunii este cea a schimbului de acţiuni. Schimbul de acţiuni trebuie realizat în cel mult şase luni de la prima zi a schimbului.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5823"?><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>În sensul alineatului 1, prin <QUOT.START ID="QS0011" REF.END="QE0011" CODE="00AB"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0011" REF.START="QS0011" CODE="00BB"/> trebuie să se înţeleagă operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participatie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot în societatea respectivă în schimbul emiterii către acţionarii acesteia din urmă, în schimbul acţiunilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10 % din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb.</TXT></NP><P>[...]<QUOT.END ID="QE0010" REF.START="QS0010" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>11</NO.P><TXT>Articolul 9 din fusionsskatteloven, la care face trimitere articolul 13 alineatul 1 din aktieavancebeskatningsloven, are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0012" REF.END="QE0012" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Acţiunile societăţii cedente [societatea achiziţionată] se consideră cesionate unui terţ de către acţionar dacă sunt achitate altfel decât prin acţiuni ale societăţii beneficiare a transferului [societatea achizitoare]. [...]</TXT></NP><P>[...]<QUOT.END ID="QE0012" REF.START="QS0012" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>12</NO.P><TXT>Articolul 11 din fusionsskatteloven prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><NP><NO.P><QUOT.START ID="QS0013" REF.END="QE0013" CODE="201E"/>1.</NO.P><TXT>Pentru determinarea veniturilor generale sau speciale, acţiunile emise de societatea beneficiară [societatea achizitoare] şi primite de acţionarii societăţii<?PAGE NO="I-5824"?> cedente [societatea achiziţionată] în schimbul titlurilor transferate sunt considerate ca fiind transferate în aceeaşi zi şi pentru acelaşi preţ ca şi acţiunile cesionate. [...]</TXT></NP><P>[...]<QUOT.END ID="QE0013" REF.START="QS0013" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP><NP><NO.P>13</NO.P><TXT>Este cert că, la momentul situaţiei de fapt din acţiunea principală, dreptul danez nu cuprindea nicio dispoziţie specială de transpunere a articolului 11 din Directiva 90/434.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Acţiunea principală şi întrebarea preliminară</P></TI></TITLE><NP><NO.P>14</NO.P><TXT>Domnii Kofoed şi Toft deţineau, în părţi egale, totalitatea capitalului social al Cosmopolit Holding ApS (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0014" REF.END="QE0014" CODE="201E"/>Cosmopolit<QUOT.END ID="QE0014" REF.START="QS0014" CODE="201D"/>), societate cu răspundere limitată de drept danez cu un capital social de <FT TYPE="NUMBER">240000</FT> DKK.</TXT></NP><NP><NO.P>15</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19931026">26 octombrie 1993</DATE>, fiecare dintre aceştia a dobândit una dintre cele două acţiuni, în valoare de 1 IEP, ce alcătuiau capitalul social al societăţii cu răspundere limitată de drept irlandez Dooralong Ltd (denumită în continuare <QUOT.START ID="QS0015" REF.END="QE0015" CODE="201E"/>Dooralong<QUOT.END ID="QE0015" REF.START="QS0015" CODE="201D"/>).</TXT></NP><NP><NO.P>16</NO.P><TXT>Ulterior, Dooralong şi-a majorat capitalul social prin emiterea a <FT TYPE="NUMBER">21000</FT> de noi acţiuni în valoare de 1 IEP.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5825"?><NP><NO.P>17</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19931029">29 octombrie 1993</DATE>, domnii Kofoed şi Toft au efectuat schimbul tuturor părţilor sociale pe care le deţineau la Cosmopolit cu totalitatea noilor acţiuni deţinute la Dooralong. În urma acestui schimb, fiecare dintre aceştia deţinea, aşadar, <FT TYPE="NUMBER">10501</FT> acţiuni la Dooralong, aceasta din urmă deţinând totalitatea capitalului social al Cosmopolit</TXT></NP><NP><NO.P>18</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19931101">1 noiembrie 1993</DATE>, Dooralong a încasat un dividend de <FT TYPE="NUMBER">2742616</FT> IEP (aproximativ <FT TYPE="NUMBER">26000000</FT> DKK), vărsat prin intermediul filialei sale Cosmopolit nou achiziţionate, ale cărei capitaluri proprii fuseseră astfel reduse la <FT TYPE="NUMBER">1709806</FT> DKK.</TXT></NP><NP><NO.P>19</NO.P><TXT>La <DATE ISO="19931103">3 noiembrie 1993</DATE>, adunarea generală a Dooralong a decis să distribuie un dividend în valoare de <FT TYPE="NUMBER">2742116</FT> IEP către cei doi acţionari, domnii Kofoed şi Toft.</TXT></NP><NP><NO.P>20</NO.P><TXT>În cadrul impunerii sale cu titlu de impozit pe venit pe anul 1993, domnul Kofoed a indicat în declaraţia sa de venituri că schimbul de părţi sociale deţinute la Cosmopolit cu noile acţiuni ale Dooralong trebuia scutit de impozit. Administraţia fiscală daneză a respins această declaraţie, apreciind că distribuirea dividendului trebuia considerată ca făcând parte din operaţiunea de schimb de părţi sociale, astfel încât se depăşea pragul maxim de 10 % din valoarea nominală a titlurilor transferate în schimb prevăzut de Directiva 90/434 pentru o eventuală sumă în numerar. în opinia acestei autorităţi administrative, schimbul de părţi sociale respectiv nu putea, aşadar, beneficia de scutire în temeiul acestei directive.</TXT></NP><NP><NO.P>21</NO.P><TXT>Prin urmare, domnul Kofoed a contestat la Landsskatteretten decizia administraţiei fiscale conform căreia schimbul de părţi sociale în discuţie nu trebuia să fie scutit în temeiul Directivei 90/434. întrucât această decizie a fost menţinută, domnul Kofoed a formulat o acţiune la Østre Landsret.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5826"?><NP><NO.P>22</NO.P><TXT>În aceste împrejurări, Østre Landsret a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea întrebare preliminară:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START ID="QS0016" REF.END="QE0016" CODE="201E"/>Articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434/CEE [...] trebuie interpretat în sensul că nu există schimb de acţiuni potrivit acestei directive dacă părţile la o operaţiune de schimb, în paralel cu acordurile de schimb, au declarat, fără a fi obligate din punct de vedere juridic, că intenţionează ca, în cadrul primei adunări generale a societăţii achizitoare care va avea loc după realizarea schimbului, să decidă distribuirea unui dividend superior acelui cuantum de 10 % din valoarea nominală a titlurilor transmise în schimb şi că un asemenea dividend este vărsat în mod efectiv?<QUOT.END ID="QE0016" REF.START="QS0016" CODE="201D"/></P></QUOT.S></P></NP></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la întrebarea preliminară</P></TI></TITLE><NP><NO.P>23</NO.P><TXT>Prin intermediul întrebării formulate, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă, în împrejurări precum cele din acţiunea principală, articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/434 se opune impozitării unui schimb de părţi sociale precum cel în discuţie.</TXT><P>în aceste condiţii, instanţa de trimitere solicită să se stabilească, în primul rând, dacă un astfel de schimb de părţi sociale constituie un <QUOT.START ID="QS0017" REF.END="QE0017" CODE="201E"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0017" REF.START="QS0017" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din această directivă şi, în special, dacă un dividend, precum cel vărsat, trebuie sau nu trebuie inclus în calculul sumei în numerar prevăzute la acest ultim articol</P><P>în al doilea rând, instanţa de trimitere solicită să se stabilească, în esenţă, dacă administraţia fiscală poate reacţiona la un eventual abuz de drept, deşi legiuitorul naţional nu a adoptat măsurile specifice pentru transpunerea articolului 11 din Directiva 90/434.</P></NP><?PAGE NO="I-5827"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la calificarea drept <QUOT.START ID="QS0018" REF.END="QE0018" CODE="201E"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0018" REF.START="QS0018" CODE="201D"/> în sensul Directivei 90/434</P></TI></TITLE><NP><NO.P>24</NO.P><TXT>Cu titlu introductiv, trebuie amintit că articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/434 interzice impozitarea acţionarilor societăţii achiziţionate în cadrul atribuirii titlurilor cu ocazia schimbului de acţiuni.</TXT></NP><NP><NO.P>25</NO.P><TXT>Conform definiţiei cuprinse în articolul 2 litera (d) din aceeaşi directivă, constituie <QUOT.START ID="QS0019" REF.END="QE0019" CODE="201E"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0019" REF.START="QS0019" CODE="201D"/> <QUOT.START ID="QS0020" REF.END="QE0020" CODE="201E"/>o operaţiune prin care o societate dobândeşte o participatie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot în societatea respectivă în schimbul emiterii către acţionarii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10 % din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb<QUOT.END ID="QE0020" REF.START="QS0020" CODE="201D"/>.</TXT></NP><NP><NO.P>26</NO.P><TXT>în acţiunea principală, este cert că schimbul de părţi sociale în discuţie a fost efectuat, în principiu, în contextul unei operaţiuni de achiziţionare în sensul acestei din urmă dispoziţii.</TXT></NP><NP><NO.P>27</NO.P><TXT>Totuşi, părţile au opinii divergente cu privire la problema dacă dividendul vărsat de Dooralong către domnii Kofoed şi Toft, la scurt timp după acest schimb de părţi sociale, trebuie sau nu trebuie considerat ca făcând parte din această operaţiune de achiziţionare. în caz afirmativ, pragul de 10 % prevăzut la articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434 pentru suma în numerar ar fi depăşit, determinând impozitarea acestui schimb de părţi sociale.</TXT></NP><NP><NO.P>28</NO.P><TXT>În această privinţă, trebuie să se constate, după cum a arătat avocatul general la punctele 44-47, precum şi 52 şi 53 din concluzii, că noţiunea <QUOT.START ID="QS0021" REF.END="QE0021" CODE="201E"/>sumă în numerar<QUOT.END ID="QE0021" REF.START="QS0021" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 90/434 vizează prestaţiile pecuniare având<?PAGE NO="I-5828"?> caracterul unei veritabile contraprestaţii la operaţiunea de achiziţionare, mai precis prestaţiile convenite cu titlu obligatoriu ca supliment la emiterea de titluri reprezentând capitalul social al societăţii achizitoare, independent de eventualele motive care stau la baza operaţiunii.</TXT></NP><NP><NO.P>29</NO.P><TXT>Într-adevăr, din economia şi din sistemul Directivei 90/434 rezultă că suma în numerar şi operaţiunea de achiziţionare fac parte din aceeaşi tranzacţie. într-adevăr, suma face parte integrantă din contraprestaţia pe care societatea achizitoare o plăteşte acţionarilor societăţii achiziţionate în vederea obţinerii participaţiei majoritare în aceasta din urmă.</TXT></NP><NP><NO.P>30</NO.P><TXT>În mod similar, Curtea a avut deja ocazia să precizeze că de la articolul 2 litera (d), precum şi din economia generală a Directivei 90/434 rezultă că regimul fiscal comun pe care îl instituie, care cuprinde diferite avantaje fiscale, se aplică în mod egal tuturor fuziunilor, scindărilor, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni, independent de motivele lor, fie că sunt financiare, economice sau pur fiscale (a se vedea Hotărârea din <DATE ISO="19970717">17 iulie 1997</DATE>, Leur-Bloem, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-28/95" YEAR="1997" PAGE.ECR="I-4161">C-28/95, Rec, p. I-4161, punctul 36</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>31</NO.P><TXT>Prin urmare, nu poate fi calificată drept <QUOT.START ID="QS0022" REF.END="QE0022" CODE="201E"/>sumă în numerar<QUOT.END ID="QE0022" REF.START="QS0022" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 90/434 o prestaţie pecuniară atribuită de o societate achizitoare acţionarilor societăţii achiziţionate pentru simplul fapt că există o anumită legătură temporală sau o altă legătură cu operaţiunea de achiziţionare ori o eventuală motivaţie frauduloasă. Dimpotrivă, este necesar să se verifice în fiecare caz, având în vedere toate împrejurările, dacă prestaţia în discuţie are caracterul unei contraprestaţii cu caracter obligatoriu în cadrul unei operaţiuni de achiziţionare.</TXT></NP><NP><NO.P>32</NO.P><TXT>Această interpretare este confirmată de obiectivul Directivei 90/434, care constă în eliminarea obstacolelor fiscale la restructurările transfrontaliere ale întreprinderilor, pe de o parte, asigurându-se ca eventuale majorări ale valorii părţilor sociale să nu fie<?PAGE NO="I-5829"?> impozitate înainte de realizarea lor efectivă şi, pe de altă parte, evitându-se ca operaţiuni ce implică câştiguri de capital foarte importante, realizate în momentul unui schimb de părţi sociale, să fie sustrase de la plata impozitului doar pentru că acestea se înscriu în cadrul unei restructurări.</TXT></NP><NP><NO.P>33</NO.P><TXT>în acţiunea principală, trebuie să se constate că nu există niciun indiciu în dosar care să dovedească faptul că dividendul în discuţie ar fi făcut parte integrantă din contraprestaţia ce trebuie plătită de către Dooralong pentru achiziţionarea Cosmopolit, ceea ce ar constitui condiţia necesară pentru a putea fi calificată drept <QUOT.START ID="QS0023" REF.END="QE0023" CODE="201E"/>sumă în numerar<QUOT.END ID="QE0023" REF.START="QS0023" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 90/434. Dimpotrivă, potrivit instanţei de trimitere, este cert că în niciun moment nu s-a încheiat un acord între domnii Kofoed şi Toft, precum şi Dooralong care să o oblige pe aceasta din urmă să distribuie acest dividend.</TXT></NP><NP><NO.P>34</NO.P><TXT>în aceste împrejurări, dividendul în discuţie din acţiunea principală nu ar putea fi inclus în calculul <QUOT.START ID="QS0024" REF.END="QE0024" CODE="201E"/>sumei în numerar<QUOT.END ID="QE0024" REF.START="QS0024" CODE="201D"/> prevăzute la articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434.</TXT></NP><NP><NO.P>35</NO.P><TXT>Prin urmare, schimbul de părţi sociale în discuţie face obiectul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 90/434, ceea ce implică faptul că impozitarea acestuia este, în principiu, interzisă.</TXT></NP><NP><NO.P>36</NO.P><TXT>Totuşi, întrucât instanţa de trimitere şi guvernul danez au subliniat în repetate rânduri că schimbul de părţi sociale respectiv a fost efectuat fără niciun motiv de ordin comercial şi cu unicul scop de a realiza economii fiscale, trebuie ridicată problema aplicabilităţii articolului 8 alineatul (1) şi în ipoteza unui eventual abuz de drept.</TXT></NP></GR.SEQ><?PAGE NO="I-5830"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><P>Cu privire la posibilitatea de a ţine seama de un eventual abuz de drept</P></TI></TITLE><NP><NO.P>37</NO.P><TXT>În temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434, statele membre pot refuza să aplice, în mod excepţional şi în cazuri specifice, sau să retragă beneficiile oferite de oricare parte a dispoziţiilor din această directivă sau de ansamblul acestora atunci când consideră că schimbul de acţiuni are, mai ales, ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală, în plus, chiar această dispoziţie precizează că faptul că operaţiunea nu este efectuată pentru motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau raţionalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie că această operaţiune are un asemenea obiectiv (a se vedea în acest sens Hotărârea Leur-Bloem, citată anterior, punctele 38 şi 39).</TXT></NP><NP><NO.P>38</NO.P><TXT>Astfel, articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 reflectă principiul general de drept comunitar potrivit căruia abuzul de drept este interzis. Justiţiabilii nu se pot prevala în mod fraudulos sau abuziv de norme de drept comunitar. Aplicarea acestora nu ar putea fi extinsă astfel încât să acopere practici abuzive, şi anume operaţiuni care nu sunt realizate în cadrul tranzacţiilor comerciale normale, ci doar în scopul de a beneficia în mod abuziv de avantajele prevăzute de dreptul comunitar (a se vedea în acest sens Hotărârea din <DATE ISO="19990309">9 martie 1999</DATE>, Centros, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-212/97" YEAR="1999" PAGE.ECR="I-1459">C-212/97, Rec, p. I-1459, punctul 24</REF.DOC.ECR>, Hotărârea din <DATE ISO="20060221">21 februarie 2006</DATE>, Halifax şi alţii, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-255/02" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-1609">C-255/02, Rec, p. I-1609, punctele 68 şi 69</REF.DOC.ECR>, Hotărârea din <DATE ISO="20060406">6 aprilie 2006</DATE>, Agip Petroli, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-456/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-3395">C-456/04, Rec, p. I-3395, punctele 19 şi 20</REF.DOC.ECR>, precum şi Hotărârea din <DATE ISO="20060912">12 septembrie 2006</DATE>, Cadbury Schweppes şi Cadbury Schweppes Overseas, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-196/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-7995">C-196/04, Rec, p. I-7995, punctul 35</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>39</NO.P><TXT>în acţiunea principală, este adevărat că, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 59 din concluzii, există anumite indicii care ar putea, eventual, să justifice o aplicare a articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5831"?><NP><NO.P>40</NO.P><TXT>Cu toate acestea, cu titlu introductiv, trebuie ridicată problema dacă, în lipsa unei dispoziţii naţionale specifice de transpunere în dreptul danez a articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434, această dispoziţie poate totuşi să fie aplicată în acţiunea principală.</TXT></NP><NP><NO.P>41</NO.P><TXT>În această privinţă, trebuie amintit faptul că, în conformitate cu articolele 10 CE şi 249 CE, fiecare dintre statele membre destinatare ale unei directive are obligaţia de a lua, în cadrul ordinii juridice naţionale, toate măsurile necesare în vederea asigurării efectului deplin al directivei, conform obiectivului urmărit (a se vedea în special Hotărârea din <DATE ISO="20050310">10 martie 2005</DATE>, Comisia/Germania, C-531/03, nepublicată în Recueil, punctul 16, şi Hotărârea din <DATE ISO="20050616">16 iunie 2005</DATE>, Comisia/Italia, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-456/03" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-5335">C-456/03, Rec, p. I-5335, punctul 50</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>42</NO.P><TXT>în plus, principiul securităţii juridice se opune ca directivele să poată, prin ele însele, să creeze obligaţii în sarcina particularilor. Directivele nu pot fi, aşadar, invocate ca atare de către statul membru împotriva particularilor (a se vedea în special Hotărârea din <DATE ISO="19870611">11 iunie 1987</DATE>, Pretore di Salò/X, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="14/86" YEAR="1987" PAGE.ECR="2545">14/86, Rec, p. 2545, punctele 19 şi 20</REF.DOC.ECR>, Hotărârea din <DATE ISO="19871008">8 octombrie 1987</DATE>, Kolpinghuis Nijmegen, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="80/86" YEAR="1987" PAGE.ECR="3969">80/86, Rec, p. 3969, punctele 9 şi 13</REF.DOC.ECR>, Hotărârea din <DATE ISO="19960926">26 septembrie 1996</DATE>, Arcaro, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-168/95" YEAR="1996" PAGE.ECR="I-4705">C-168/95, Rec, p. I-4705, punctele 36 şi 37</REF.DOC.ECR>, precum şi Hotărârea din <DATE ISO="20050503">3 mai 2005</DATE>, Berlusconi şi alţii, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="C-387/02+C-391/02+C-403/02" YEAR="2005" PAGE.ECR="I-3565">C-387/02, C-391/02 şi C-403/02, Rec, p. I-3565, punctele 73 şi 74</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>43</NO.P><TXT>în primul rând, trebuie totuşi subliniat că, în conformitate cu înşişi termenii articolului 249 al treilea paragraf CE, statele membre beneficiază de posibilitatea de a alege forma şi mijloacele de punere în aplicare a directivelor care garantează în cea mai mare măsură atingerea rezultatului urmărit de acestea din urmă (a se vedea în acest sens Hotărârea din <DATE ISO="20050616">16 iunie 2005</DATE>, Comisia/Italia, citată anterior, punctul 51).</TXT></NP><NP><NO.P>44</NO.P><TXT>Prin urmare, în măsura în care situaţia juridică ce decurge din măsurile naţionale de transpunere este suficient de precisă şi clară pentru a permite particularilor interesaţi să cunoască întinderea drepturilor şi a obligaţiilor lor, transpunerea în dreptul intern a unei directive nu impune în mod obligatoriu adoptarea unei măsuri legislative în fiecare stat membru. De asemenea, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 62 din concluzii, transpunerea unei directive poate fi, în funcţie de conţinutul acesteia, în anumite cazuri, îndeplinită prin existenţa unui context juridic<?PAGE NO="I-5832"?> general, astfel încât nu este necesară o preluare oficială şi expresă a dispoziţiilor directivei în cadrul dispoziţiilor naţionale specifice (a se vedea Hotărârea din <DATE ISO="20050616">16 iunie 2005</DATE>, Comisia/Italia, citată anterior, punctul 51, şi Hotărârea din <DATE ISO="20060406">6 aprilie 2006</DATE>, Comisia/Austria, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="0428/04" YEAR="2006" PAGE.ECR="I-3325">C-428/04, Rec, p. I-3325, punctul 99</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>45</NO.P><TXT>în al doilea rând, trebuie amintit că, atunci când aplică dreptul intern, toate autorităţile unui stat membru sunt obligate să îl interpreteze, pe cât posibil, în lumina textului şi a scopului directivelor comunitare, pentru a atinge rezultatul urmărit de acestea. Or, dacă este adevărat că această cerinţă a unei interpretări conforme nu poate depăşi ceea ce o directivă, prin ea însăşi şi independent de o lege internă de transpunere, creează obligaţii pentru particulari sau chiar determină ori agravează răspunderea penală a celor care încalcă aceste dispoziţii, se admite totuşi că statul poate, în principiu, să opună particularilor o interpretare conformă dreptului intern (a se vedea în acest sens Hotărârile citate anterior Kolpinghuis Nijmegen, punctele 12-14, şi Arcaro, punctele 41 şi 42).</TXT></NP><NP><NO.P>46</NO.P><TXT>În acţiunea principală, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 63 din concluzii, instanţei de trimitere îi revine, aşadar, obligaţia să analizeze dacă în dreptul danez există o dispoziţie sau un principiu general potrivit căruia abuzul de drept este interzis sau alte dispoziţii privind frauda şi evaziunea fiscală care ar putea fi interpretate conform articolului 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434 şi, prin aceasta, ar putea să justifice impozitarea schimbului de părţi sociale în discuţie (a se vedea de asemenea Hotărârea din <DATE ISO="19820119">19 ianuarie 1982</DATE>, Becker, <REF.DOC.ECR EDITION="GEN" NO.CASE="8/81" YEAR="1982" PAGE.ECR="53">8/81, Rec., p. 53, punctul 34</REF.DOC.ECR>).</TXT></NP><NP><NO.P>47</NO.P><TXT>Instanţei de trimitere îi revine obligaţia să verifice, după caz, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea acestor dispoziţii interne în acţiunea principală.</TXT></NP><?PAGE NO="I-5833"?><NP><NO.P>48</NO.P><TXT>Având în vedere toate cele de mai sus, trebuie, aşadar, să se răspundă întrebării formulate că, în împrejurări precum cele din acţiunea principală, un dividend, precum cel vărsat, nu trebuie inclus în calculul <QUOT.START ID="QS0025" REF.END="QE0025" CODE="201E"/>sumei în numerar<QUOT.END ID="QE0025" REF.START="QS0025" CODE="201D"/> prevăzute la articolul 2 litera (d) din Directiva 90/434 şi că, prin urmare, un schimb de părţi sociale asemenea celui în discuţie constituie un <QUOT.START ID="QS0026" REF.END="QE0026" CODE="201E"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0026" REF.START="QS0026" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din această directivă.</TXT><P>în consecinţă, articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/434 se opune, în principiu, impozitării unui asemenea schimb de părţi sociale, cu excepţia cazului în care normele de drept intern privind abuzul de drept, frauda şi evaziunea fiscală pot fi interpretate conform articolului 11 alineatul (1) litera (a) din această directivă şi, în acest fel, pot justifica impozitarea acestuia.</P></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><P>Cu privire la cheltuielile de judecată</P></TI></TITLE><NP><NO.P>49</NO.P><TXT>întrucât, în privinţa părţilor din acţiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanţa de trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observaţii în faţa Curţii, altele decât cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei rambursări.</TXT></NP></GR.SEQ></GR.SEQ><JURISDICTION><INTRO><P>Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară:</P></INTRO><P>În împrejurări precum cele din acţiunea principală, un dividend, precum cel vărsat, nu trebuie inclus în calculul <QUOT.START ID="QS0027" REF.END="QE0027" CODE="201E"/>sumei în numerar<QUOT.END ID="QE0027" REF.START="QS0027" CODE="201D"/> prevăzute la articolul 2<?PAGE NO="I-5834"?> litera (d) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19900723">23 iulie 1990</DATE> privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre şi, prin urmare, un schimb de părţi sociale asemenea celui în discuţie constituie un <QUOT.START ID="QS0028" REF.END="QE0028" CODE="201E"/>schimb de acţiuni<QUOT.END ID="QE0028" REF.START="QS0028" CODE="201D"/> în sensul articolului 2 litera (d) din această directivă.</P><P>în consecinţă, articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/434 se opune, în principiu, impozitării unui asemenea schimb de părţi sociale, cu excepţia cazului în care normele de drept intern privind abuzul de drept, frauda sau evaziunea fiscală pot fi interpretate conform articolului 11 alineatul (1) litera (a) din această directivă şi, în acest fel, pot justifica impozitarea acestuia.</P></JURISDICTION></CONTENTS.JUDGMENT><SIGNATURE.CASE><P>Semnături</P></SIGNATURE.CASE></JUDGMENT>