<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-559/20</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62020CC0559</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:918">EU:C:2021:918</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>16</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>16</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Concluziile domnului Sánchez‑Bordona – cauza C‑559/20</HT></P><P><HT TYPE="SC">Koch Media</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Domnul Manuel Campos Sánchez‑Bordona</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20211111">11 noiembrie 2021</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: spaniola.</P></NOTE></P></TI><STI><P>Cauza C‑559/20</P><P>Koch Media GmbH</P><P>împotriva</P><P>FU</P><P><HT TYPE="NORMAL">[cerere de decizie preliminară formulată de<BR/>Landgericht Saarbrücken (Tribunalul Regional din Saarbrücken, Germania)]</HT></P></STI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Procedura întrebărilor preliminare</KEYWORD><KEYWORD>Proprietate intelectuală</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2004/48/CE</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 14</KEYWORD><KEYWORD>Cheltuieli de judecată și alte cheltuieli</KEYWORD><KEYWORD>Onorarii de avocat pentru punerea în întârziere pe cale extrajudiciară</KEYWORD><KEYWORD>Dispoziție care stabilește o plafonare a onorariilor care pot fi recuperate în cazul în care încălcarea este săvârșită de o persoană fizică în afara oricărei activități profesionale sau comerciale</KEYWORD><KEYWORD>Valoare inechitabilă în circumstanțele particulare ale speței concrete</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 13</KEYWORD><KEYWORD>Daune interese</KEYWORD><KEYWORD>Inadmisibilitate</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><CONTENTS.CONCLUSION><GR.SEQ LEVEL="1"><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>O întreprindere cu sediul în Germania, titulară a drepturilor de proprietate intelectuală asupra unui joc pentru calculator, a mandatat un avocat să solicite pe cale extrajudiciară încetarea comportamentului unei persoane care încălcase drepturile respective, iar avocatul a acceptat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Legislația germană prevede că, în principiu, autorul încălcării trebuie să plătească onorariile datorate pentru participarea avocatului la apărarea titularului drepturilor de proprietate intelectuală. Totuși, aceasta permite plafonarea valorii onorariilor respective în cazul în care comportamentul ilicit a aparținut unei persoane fizice în afara oricărei activități profesionale sau comerciale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>În prezenta cauză, această persoană consideră că onorariile care i se solicită (984,60 euro) sunt excesive și se opune plății acestora. Opoziția sa a dat naștere unui litigiu în cadrul căruia instanța de trimitere solicită să se stabilească în esență:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Dacă cheltuielile aferente onorariilor de avocat datorate în contextul punerii în întârziere pe cale extrajudiciară sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2004/48/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="157" PAGE.FIRST="45" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 157, p. 45</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 56).</P></NOTE>.</P></ITEM><ITEM><P>În cazul unui răspuns afirmativ, dacă acestea pot fi incluse în domeniul de aplicare al articolului 14 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0001" REF.END="QE0001"/>cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/> sau <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0002" REF.END="QE0002"/>celelalte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/>) sau al articolului 13 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0003" REF.END="QE0003"/>daune interese<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/>) din Directiva 2004/48.</P></ITEM><?PAGE NO="2"?><ITEM><P>Dacă norma națională care impune un plafon în ceea ce privește onorariile, cu excepția cazului în care neaplicarea sa este justificată de motive de echitate, este conformă cu Directiva 2004/48, precum și cu Directivele 2001/29/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20010522">22 mai 2001</DATE> privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="167" PAGE.FIRST="10" DATE.PUB="2001">JO 2001, L 167, p. 10</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230).</P></NOTE> și 2009/24/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20090423">23 aprilie 2009</DATE> privind protecția juridică a programelor pentru calculator (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="111" PAGE.FIRST="16" DATE.PUB="2009">JO 2009, L 111, p. 16</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE> și ce factori ar putea influența stabilirea cuantumului lor.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">I.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">A.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dreptul Uniunii</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Directiva 2004/48</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Articolul 1 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0004" REF.END="QE0004"/>Obiect<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/>) arată:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0005" REF.END="QE0005"/>Prezenta directivă privește măsurile, procedurile și mijloacele de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. În înțelesul prezentei directive, expresia <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0006" REF.END="QE0006"/>drepturi de proprietate intelectuală<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="00BB" ID="QE0006"/> include drepturile de proprietate industrială.<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/></ALINEA></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 2 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0007" REF.END="QE0007"/>Domeniu de aplicare<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/>) prevede:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="002.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0008" REF.END="QE0008"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Fără a aduce atingere mijloacelor prevăzute sau care pot fi prevăzute prin legislația comunitară sau internă, în măsura în care aceste mijloace sunt favorabile titularilor drepturilor, măsurile, procedurile și mijloacele de reparație prevăzute prin prezenta directivă se aplică, în conformitate cu articolul 3, oricărei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală prevăzute de legislația comunitară și/sau legislația internă a statului membru în cauză.</ALINEA><ALINEA>[…]<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 3 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0009" REF.END="QE0009"/>Obligație generală<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/>) stabilește:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="003.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0010" REF.END="QE0010"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre prevăd măsuri, proceduri și mijloace de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală care intră sub incidența prezentei directive. Aceste măsuri, proceduri și mijloace de reparație trebuie să fie corecte și echitabile, nu trebuie să fie complicate în mod inutil sau costisitoare ori să presupună termene nerezonabile sau să atragă întârzieri nejustificate.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="003.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Măsurile, procedurile și mijloacele de reparație trebuie să fie de asemenea eficiente, proporționale și disuasive și să fie aplicate astfel încât să se evite crearea unor obstacole în calea comerțului legal și să se ofere protecție împotriva folosirii lor abuzive.<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 13 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0011" REF.END="QE0011"/>Daune interese<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/>):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="007.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0012" REF.END="QE0012"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre asigură ca, la cererea părții prejudiciate, autoritățile judecătorești competente să ordone contravenientului care a acționat cu bună știință sau având motive<?PAGE NO="3"?> suficiente de a ști acest lucru, plata către titularul dreptului a unor daune interese adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încălcarea dreptului său.</ALINEA><ALINEA><P>La stabilirea daunelor interese, autoritățile judecătorești:</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>iau în considerare toate aspectele necesare, cum ar fi consecințele economice negative suferite de partea prejudiciată, în special câștigul nerealizat, orice beneficiu fără justă cauză realizat de contravenient și, dacă este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului prin încălcarea drepturilor sale, sau</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>ca alternativă la litera (a), pot hotărî, dacă este cazul, să fixeze o valoare forfetară pentru daunele interese, pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală respectiv.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="007.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Atunci când contravenientul a săvârșit o încălcare fără a avea știință de aceasta sau fără a avea motive rezonabile de a ști aceasta, statele membre pot să prevadă că autoritățile judecătorești pot ordona recuperarea beneficiilor sau plata unor daune interese care pot fi prestabilite.<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Articolul 14 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0013" REF.END="QE0013"/>Cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/>) prevede:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0014" REF.END="QE0014"/>Statele membre asigură ca, în principiu, cheltuielile de judecată rezonabile și proporționale și celelalte cheltuieli făcute de partea care a obținut câștig de cauză să fie suportate de partea care a pierdut, în afară de cazul când principiul echității nu permite acest lucru.<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/></ALINEA></QUOT.S></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Directiva 2001/29</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>Conform articolului 8 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0015" REF.END="QE0015"/>Sancțiuni și căi de atac<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/>):</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="008.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0016" REF.END="QE0016"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre prevăd sancțiuni și căi de atac adecvate cu privire la nerespectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute prin prezenta directivă și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile astfel stabilite sunt eficiente, proporționate și disuasive.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Fiecare stat membru adoptă măsurile necesare pentru a permite titularilor de drepturi ale căror interese sunt afectate de o activitate de contrafacere săvârșită pe teritoriul său să intenteze o acțiune prin care să solicite daune interese și/sau pronunțarea unei ordonanțe președințiale, precum și, dacă este cazul, confiscarea materialelor contrafăcute, precum și a dispozitivelor, produselor sau componentelor menționate la articolul 6 alineatul (2).</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre trebuie să asigure că titularii de drepturi pot solicita ca o ordonanță președințială să fie pronunțată împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt folosite de către terți pentru a contraface dreptul de autor sau un drept conex.<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="4"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">3.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Directiva 2009/24</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>Articolul 7 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0017" REF.END="QE0017"/>Măsuri speciale de protecție<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/>) prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="007.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0018" REF.END="QE0018"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA><P>Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 4, 5 și 6, statele membre iau, în conformitate cu legislațiile lor interne, măsuri adecvate împotriva persoanelor care săvârșesc unul dintre următoarele acte:</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>punerea în circulație a copiei unui program pentru calculator cunoscând sau având motive întemeiate să cunoască că este contrafăcută;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>deținerea în scopuri comerciale a copiei unui program pentru calculator cunoscând sau având motive întemeiate să cunoască că este contrafăcută;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(c)</NO.P><TXT>punerea în circulație sau deținerea în scopuri comerciale a oricărui mijloc având drept unic scop facilitarea eliminării neautorizate sau neutralizarea oricărui dispozitiv tehnic care poate fi instalat pentru protejarea unui program pentru calculator.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="007.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Orice copie ilegală contrafăcută a unui program pentru calculator poate fi confiscată în conformitate cu legislația statului membru respectiv.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="007.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre pot să prevadă sechestrul oricăror mijloace menționate la alineatul (1) litera (c).<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">B.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dreptul german. Gesetz über Urheberrecht und verwandte Schutzrechte – Urheberrechtsgesetz<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P>Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe din <DATE ISO="19650909">9 septembrie 1965</DATE> (BGBl. 1965 I, p. 1273, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0019" REF.END="QE0019"/>UrhG<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/>).</P></NOTE></HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>Articolul 97 prevede că orice persoană care încalcă drepturile de proprietate intelectuală sau alte drepturi protejate de UrhG poate fi obligată de persoana prejudiciată să înceteze încălcarea.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>Articolul 97a, în versiunea aplicabilă procedurii principale, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="097A.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0020" REF.END="QE0020"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Înainte de a iniția o procedură judiciară, persoana prejudiciată<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>A se vedea în această privință punctul 56 din prezentele concluzii.</P></NOTE> trebuie să transmită autorului încălcării o scrisoare de punere în întârziere prin care să îi solicite încetarea comportamentului în cauză și să îi ofere posibilitatea de a soluționa diferendul prin angajamentul acestuia de a se abține de la comportamentul respectiv și de a achita o penalitate contractuală adecvată.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="097A.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA><P>Scrisoarea de punere în întârziere trebuie, în mod clar și inteligibil:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>să indice numele sau denumirea persoanei prejudiciate, în cazul în care scrisoarea de punere în întârziere nu este formulată de persoana prejudiciată însăși, ci de un reprezentant al său;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>să descrie cu exactitate încălcarea unui drept;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>să furnizeze un calcul detaliat al cererilor de plată în funcție de aspectul dacă este vorba despre plata unor daune interese sau despre rambursarea unor cheltuieli și</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="5"?><ITEM><NP><NO.P>4.</NO.P><TXT>în cazul în care se solicită asumarea unui angajament de abținere de la anumite acțiuni, să indice în ce măsură angajamentul propus depășește prejudiciul care face obiectul scrisorii de punere în întârziere.</TXT><P>O scrisoare de punere în întârziere care nu respectă prima teză nu produce efecte.</P></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="097A.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA><P>În cazul în care punerea în întârziere este justificată și conformă cu alineatul (2) prima teză punctele 1-4, se va putea solicita rambursarea cheltuielilor necesare. În ceea ce privește utilizarea serviciilor unui avocat, rambursarea cheltuielilor necesare este plafonată, referitor la onorariile legale, la o valoare corespunzătoare unui litigiu de <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro care are ca obiect o acțiune în interzicere și în încetare, în cazul în care persoana vizată:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>este o persoană fizică ce nu utilizează operele protejate în temeiul prezentei legi sau alte obiecte protejate în temeiul prezentei legi pentru activitatea sa comercială sau profesională independentă și</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>nu a fost deja obligată să înceteze anumite acțiuni ca urmare a unui drept contractual al persoanei care trimite scrisoarea de punere în întârziere sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive sau a unei ordonanțe prin care se dispun măsuri provizorii.</TXT></NP></ITEM></LIST></P><P>Valoarea indicată în cea de a doua teză se aplică de asemenea în cazul în care se invocă în paralel un drept de interdicție și un drept de încetare. Cea de a doua teză nu se aplică în cazul în care valoarea respectivă nu este echitabilă în circumstanțele specifice ale cauzei.<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/></P></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">II.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Situația de fapt și întrebările preliminare</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>Koch Media GmbH, întreprindere ce are drept obiect de activitate comercializarea de jocuri pentru calculator, este titulară, pe teritoriul german, a unor drepturi conexe drepturilor exclusive de autor pentru punerea la dispoziția publicului a jocului pentru calculator <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0021" REF.END="QE0021"/>This War of Mine<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/>, dezvoltat de profesioniști<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>Niciuna dintre părți nu contestă faptul că jocul conține elemente care pot fi protejate prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală. Instanța de trimitere arată că jocurile pentru calculator precum cel pus la dispoziția publicului în prezenta cauză sunt protejate în temeiul legislației germane privind drepturile de autor și, prin urmare, beneficiază de protecția conferită de Directiva 2004/48, în conformitate cu articolul 2 din aceasta.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>FU este o persoană fizică. Fără să urmărească vreun interes comercial sau profesional, aceasta, cu cel puțin treisprezece ocazii, în perioada <DATE ISO="20141126">26</DATE>-<DATE ISO="20141128">28 noiembrie 2014</DATE>, cu încălcarea drepturilor Koch Media, a pus la dispoziție jocul prin intermediul conexiunii sale internet pe o platformă de partajare de fișiere și l‑a oferit public spre descărcare altor persoane.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Pentru a‑și apăra drepturile, Koch Media a mandatat un cabinet de avocatură, care, în numele său, a trimis către FU o scrisoare de punere în întârziere prin care i‑a solicitat să se angajeze să nu mai pună jocul pentru calculator la dispoziția publicului și să plătească daune interese.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>Punerea în întârziere a produs efectele urmărite: autorul încălcării s‑a conformat cererii și nu a fost necesară nicio acțiune în instanță ulterioară.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="6"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>Serviciile avocatului au presupus pentru Koch Media cheltuieli de 984,60 euro, sumă pe care această societate a solicitat‑o autorului încălcării. Suma respectivă se obținea prin aplicarea unui procent raportat la valoarea obiectului litigiului evaluată la <FT TYPE="NUMBER">20000</FT> de euro<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>La suma rezultată (964,60 euro) se adăugau cheltuieli în cuantum de 20 de euro.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>Nefiind de acord cu valoarea onorariilor a căror plată i se solicita, FU a contestat‑o în instanță.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>În primă instanță, prin hotărârea din <DATE ISO="20190312">12 martie 2019</DATE>, Amtsgericht Saarbrücken (Tribunalul Districtual din Saarbrücken, Germania) l‑a obligat pe autorul încălcării la plata sumei de 124 de euro și a respins în rest acțiunea formulată de Koch Media<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>Suma de 124 de euro era obținută prin aplicarea unui procent la valoarea obiectului litigiului de <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro, la care se adăugau cheltuieli în cuantum 20 de euro.</P></NOTE>. Instanța menționată și‑a întemeiat hotărârea pe articolul 97a alineatul (3) din UrhG.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>Koch Media a declarat apel la Landgericht Saarbrücken (Tribunalul Regional din Saarbrücken, Germania), solicitând recunoașterea dreptului la rambursarea integrală a onorariilor de avocat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>Instanța de apel, prezentând propria interpretare cu privire la dreptul național<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>A se vedea punctul 29 și următoarele din prezentele concluzii.</P></NOTE>, își exprimă îndoielile cu privire la aspectul dacă directivele relevante în acest domeniu permit o plafonare a onorariilor rambursabile de către autorul încălcării, atunci când acesta din urmă este o persoană fizică și nu exercită o activitate comercială sau profesională.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>În opinia sa, în Hotărârea United Video Properties<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160728">28 iulie 2016</DATE> (<NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:611">EU:C:2016:611</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0022" REF.END="QE0022"/>Hotărârea United Video Properties<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="201D" ID="QE0022"/>).</P></NOTE>, Curtea a statuat că, în anumite circumstanțe, o normă care urmărește să excludă de la rambursare cheltuielile excesive poate fi justificată. Cu toate acestea, în vederea soluționării prezentei cauze, este necesar să se stabilească dacă principiile hotărârii respective sunt aplicabile în ceea ce privește o persoană fizică, în calitate de pârât, care nu acționează în scopuri comerciale sau profesionale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>În opinia instanței de apel, articolul 97a alineatul (3) a patra teză din UrhG a răsturnat raportul regulă‑excepție prevăzut la articolul 14 din Directiva 2004/48: în Germania, dacă pârâtul este o persoană fizică, rambursarea integrală a cheltuielilor poate fi avută în vedere numai în cazul existenței unei situații de inechitate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>De asemenea, aceasta susține că, în țara sa, instanțele au opinii diferite cu privire la aspectul dacă excepția prevăzută la articolul 97a alineatul (3) a patra teza din UrhG poate fi interpretată într‑un mod care să fie conform cu Directiva 2004/48.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>În acest context, Landgericht Saarbrücken (Tribunalul Regional din Saarbrücken) adresează Curții următoarele întrebări preliminare:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0023" REF.END="QE0023"/>1)</NO.P><TXT><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>Articolul 14 din Directiva 2004/48 trebuie interpretat în sensul că această dispoziție include onorariile de avocat necesare ca fiind <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0024" REF.END="QE0024"/>cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="00BB" ID="QE0024"/> sau <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0025" REF.END="QE0025"/>alte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="00BB" ID="QE0025"/> efectuate de titularul unor drepturi de proprietate intelectuală în sensul articolului 2 din Directiva 2004/48 atunci când se prevalează, prin intermediul unei puneri în întârziere pe cale extrajudiciară, de dreptul la încetarea încălcării drepturilor sale împotriva autorului încălcării?</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="7"?><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare litera a): articolul 13 din Directiva 2004/48 trebuie interpretat în sensul că această dispoziție include onorariile de avocat menționate la prima întrebare litera a) ca daune interese?</TXT></NP></ITEM></LIST></TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>Dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>articolele 3, 13 și 14 din Directiva 2004/48;</P></ITEM><ITEM><P>articolul 8 din Directiva 2001/29 și</P></ITEM><ITEM><P>articolul 7 din Directiva 2009/24,</P></ITEM></LIST></P><P>trebuie interpretat în sensul că titularul unor drepturi de proprietate intelectuală în sensul articolului 2 din Directiva 2004/48 are dreptul, în principiu, la rambursarea integrală a onorariilor de avocat menționate la prima întrebare litera a) sau, în orice caz, a unei părți adecvate și substanțiale a acestora, chiar dacă:</P><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>încălcarea în cauză a fost săvârșită de o persoană fizică în afara activității sale profesionale sau comerciale și</P></ITEM><ITEM><P>o reglementare națională prevede, într‑un astfel de caz, că asemenea onorarii de avocat pot fi, de regulă, rambursate numai pe baza unei valori reduse a obiectului litigiului?</P></ITEM></LIST></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>În cazul în care răspunsul la a doua întrebare litera a) este afirmativ: dreptul Uniunii menționat la a doua întrebare litera a) trebuie interpretat în sensul că poate fi avută în vedere o excepție de la principiul menționat la a doua întrebare litera a), potrivit căruia titularului drepturilor trebuie să i se ramburseze integral onorariile de avocat menționate la prima întrebare litera a) sau, în orice caz, o parte adecvată și substanțială a acestora, în considerarea altor factori (precum actualitatea operei, durata publicării și săvârșirea încălcării de către o persoană fizică în afara activității sale profesionale sau comerciale), chiar dacă încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în sensul articolului 2 din Directiva 2004/48 constă în partajarea de fișiere (<QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0026" REF.END="QE0026"/>filesharing<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="00BB" ID="QE0026"/>), așadar, punerea la dispoziția publicului a operei prin oferirea cu titlu gratuit a posibilității de descărcare (<QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0027" REF.END="QE0027"/>download<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="00BB" ID="QE0027"/>) tuturor participanților pe o platformă de schimb cu acces liber fără gestionarea drepturilor digitale (<QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0028" REF.END="QE0028"/>Digital Rights Management<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="00BB" ID="QE0028"/>)?<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/></TXT></NP></ITEM></LIST></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">III.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Procedura în fața Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată la grefa Curții la <DATE ISO="20201026">26 octombrie 2020</DATE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>Au formulat observații scrise Koch Media, guvernul german și Comisia Europeană.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>S‑a considerat că nu este necesar să se organizeze o ședință.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="8"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">IV.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Analiză</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">A.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Precizări privind dreptul național aplicabil, potrivit deciziei de trimitere</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere interpretează normele naționale relevante și descrie practica națională în termenii pe care îi vom transcrie în continuare. Având în vedere că instanța națională este cea care definește domeniul de aplicare al dreptului național, Curtea trebuie să respecte, în principiu, această expunere.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 97a coroborat cu articolul 97 alineatul (1) din UrhG, titularul prejudiciat al drepturilor de proprietate intelectuală poate solicita autorului încălcării încetarea activității ilicite și plata unor daune interese.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>Ca regulă generală, titularul dreptului, atunci când recurge la serviciile unui avocat, își exercită în primul rând dreptul de a solicita încetarea activității ilicite. Avocatul formulează o scrisoare de punere în întârziere în conformitate cu articolul 97a alineatul (1) din UrhG, al cărei scop este de a obține din partea autorului încălcării o declarație denumită <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0029" REF.END="QE0029"/>angajament de încetare însoțit de o clauză penală<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>Emiterea unei astfel de declarații elimină riscul de repetare a comportamentului și satisface dreptul la încetare. Ulterior, nu mai este necesară și nici posibilă exercitarea dreptului respectiv. În această privință, punerea în întârziere are funcția de evitare a unei proceduri.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>În temeiul articolului 97a alineatul (3) din UrhG, în cazul încălcării drepturilor de autor, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0030" REF.END="QE0030"/>cheltuielile necesare<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/> efectuate de titularul acestor drepturi sunt rambursate, în principiu, de autorul încălcării.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Pentru a determina regimul <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0031" REF.END="QE0031"/>cheltuielilor necesare<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/> aferente punerii în întârziere pe cale extrajudiciară care pot fi calificate drept onorarii de avocat, trebuie să se recurgă la dispozițiile Gesetz über die Vergütung der Rechtsanwältinnen und Rechtsanwälte (Rechtsanwaltsvergütungsgesetz)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>Legea privind remunerarea avocaților, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0032" REF.END="QE0032"/>RVG<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="201D" ID="QE0032"/>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>În conformitate cu RVG:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Rambursarea onorariilor de avocat se realizează în conformitate cu tariful stabilit de lege. În mod normal, instanțele rețin ca fiind nerambursabile onorariile care depășesc limitele prevăzute de RVG.</P></ITEM><ITEM><P>Onorariile pe care un avocat le poate pretinde de la clientul său depind de valoarea obiectului litigiului. Cu cât această valoare este mai mare, cu atât onorariile sunt mai mari.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>În opinia Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), valoarea minimă a obiectului litigiului în cazul exercitării dreptului la încetare de către titularul unor drepturi aferente unor filme, muzică sau DVD‑uri este de minimum <FT TYPE="NUMBER">10000</FT> de euro.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, articolul 97a alineatul (3) a doua teză din UrhG plafonează valoarea obiectului litigiului, la care se aplică un procent, la <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro atunci când persoana pusă în întârziere: (1) este o persoană fizică și nu utilizează operele sau obiectele protejate pentru activita<?PAGE NO="9"?>tea sa comercială sau profesională independentă și (2) nu este deja obligată la încetarea comportamentului său în temeiul unui drept contractual al persoanei care formulează punerea în întârziere printr‑o hotărâre judecătorească definitivă sau printr‑o măsură provizorie.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>Plafonarea valorii litigiului produce afecte în ceea ce privește raporturile dintre titularul de drepturi și autorul încălcării, însă nu și în privința raporturilor dintre cel dintâi și avocatul său. Avocatul va factura titularului de drepturi onorariul său pe baza valorii <HT TYPE="ITALIC">reale</HT> a litigiului (adică fără o plafonare a cuantumului său), ceea ce poate da naștere unor diferențe considerabile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>Astfel, de exemplu, într‑un litigiu a cărui valoare se stabilește la <FT TYPE="NUMBER">10000</FT> de euro, titularul drepturilor va trebui să plătească avocatului său un onorariu de 745 de euro, din care autorul încălcării i‑ar rambursa numai suma de 124 de euro.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>Articolul 97a alineatul (3) a patra teză din UrhG conține însă o excepție care permite renunțarea în anumite situații la respectarea acestei limitări a valorii litigiului atunci când, având în vedere împrejurările speței, stabilirea sa la <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro ar fi <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0033" REF.END="QE0033"/>inechitabilă<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">B.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Prima întrebare preliminară</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă onorariile de avocat care trebuie rambursate titularului drepturilor de proprietate intelectuală și care sunt efectuate pentru punerea în întârziere a autorului încălcării în scopul de a obține de la acesta încetarea încălcării drepturilor respective intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/48 (în special al articolului 14 sau, cu titlu subsidiar, al articolului 13).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>O procedură extrajudiciară de soluționare a diferendelor poate intra în domeniul de aplicare al Directivei 2004/48, având în vedere că figurează printre <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0034" REF.END="QE0034"/>măsurile, procedurile și mijloacele de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="201D" ID="QE0034"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Articolul 1 din Directiva 2004/48.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>Curtea a statuat în Hotărârea M.I.C.M, că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0035" REF.END="QE0035"/>identificarea unei soluții amiabile constituie adesea o condiție prealabilă introducerii acțiunii în despăgubire propriu‑zise<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210617">17 iunie 2021</DATE> (<NO.CASE>C‑597/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:492">EU:C:2021:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0080">80</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>În hotărârea respectivă, Curtea a subliniat că Directiva 2004/48 este aplicabilă unei proceduri autonome soluționate în temeiul articolului 8 alineatul (1) din directiva respectivă, referitor la <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0036" REF.END="QE0036"/>o cerere de informații […] formulată într‑o fază precontencioasă<QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="201D" ID="QE0036"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctele 82 și 84. În cauza respectivă, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0037" REF.END="QE0037"/>un reclamant solicită unui furnizor de acces la internet […] informațiile care permit identificarea clienților săi, tocmai pentru a putea introduce în mod util o acțiune în justiție împotriva contravenienților prezumați<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/>. Având în vedere că cererea respectivă – și procedura autonomă care rezultă din aceasta – era introdusă în fața autorităților judiciare competente, nu este posibilă aplicarea automată a analogiei, în ansamblul său, cu punerea în întârziere extrajudiciară.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>Prin urmare, în contextul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, Directiva 2004/48 constituie, în principiu, cadrul juridic de referință pentru acțiunile care urmăresc – pe cale judiciară sau extrajudiciară – nu numai identificarea autorului încălcării, ci și încetarea comportamentului său.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>Plecând de la această premisă, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă onorariile de avocat pentru formularea unei scrisori de punere în întârziere sunt incluse: a) în cheltuielile de judecată sau în celelalte cheltuieli prevăzute la articolul 14 din Directiva 2004/48 sau b) cu titlu subsidiar, în daunele interese prevăzute la articolul 13 din directiva respectivă.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="10"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>Astfel cum am arătat în Concluziile prezentate în cauza United Video Properties, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0038" REF.END="QE0038"/>din punct de vedere sistematic, Directiva [2004/48] include în aceeași secțiune (a șasea) <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0039" REF.END="QE0039"/>daunele interese<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="00BB" ID="QE0039"/> și <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0040" REF.END="QE0040"/>cheltuielile de judecată<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="00BB" ID="QE0040"/>. Cu toate că considerentul (26) al acesteia privind repararea prejudiciului suferit nu face referire la cheltuielile de judecată, se poate susține că includerea celor două noțiuni în aceeași secțiune permite calificarea acestora din urmă ca element suplimentar pe care directiva îl prevede în favoarea despăgubirii titularilor drepturilor de proprietate intelectuală<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:201">EU:C:2016:201</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0058">58</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>Persoana prejudiciată prin încălcarea drepturilor sale de proprietate intelectuală poate întreprinde diferite acțiuni prealabile procedurii judiciare în vederea protejării acestora fără ca costul <HT TYPE="ITALIC">fiecăreia</HT> dintre ele să fie inclus în cheltuielile de judecată, în sensul Directivei 2004/48.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>Pentru a include o procedură extrajudiciară privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală în domeniul de aplicare al Directivei 2004/48, este necesar să se țină seama de particularitățile acesteia; în continuare, va trebui să se facă distincție între noțiunea de cheltuieli de judecată și cea de daune interese, deoarece, având în vedere proximitatea lor, există riscul de confuzie între ele.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>Calificarea cheltuielilor inerente unei puneri în întârziere pe cale extrajudiciară drept una dintre componentele daunelor interese prevăzute la articolul 13 din directivă ar putea conduce la pierderea parțială a domeniului de aplicare al articolului 14.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">A contrario</HT>, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0041" REF.END="QE0041"/>o interpretare extensivă a articolului 14 din Directiva 2004/48 în sensul că acesta prevede că partea care cade în pretenții trebuie să suporte, în principiu, <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0042" REF.END="QE0042"/>celelalte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="00BB" ID="QE0042"/> făcute de partea care a obținut câștig de cauză, fără a se aduce vreo precizare cu privire la natura acestor cheltuieli, riscă să confere acestui articol un domeniu de aplicare excesiv, lipsind astfel articolul 13 din directiva amintită de efectul său util<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 36.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>Căutarea unui echilibru a determinat Curtea să <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0043" REF.END="QE0043"/>interpreteze strict această noțiune și să […] considere că fac parte dintre <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0044" REF.END="QE0044"/>celelalte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="00BB" ID="QE0044"/>, în sensul articolului 14 menționat, numai cheltuielile care sunt direct și strâns legate de procedura judiciară în cauză<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctul 36 <HT TYPE="ITALIC">in fine</HT>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>În același sens, Curtea a statuat, în ceea ce privește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0045" REF.END="QE0045"/>cheltuielile extrajudiciare, legate în special de timpul consacrat de victima contrafacerii pentru a‑și valorifica drepturile<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="201D" ID="QE0045"/>, că acestea pot fi incluse în domeniul de aplicare al articolului 14 din Directiva 2004/48, deoarece dispoziția respectivă <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0046" REF.END="QE0046"/>urmărește consolidarea nivelului de protecție a proprietății intelectuale, evitându‑se ca o persoană prejudiciată să fie descurajată să inițieze o procedură judiciară în vederea protejării drepturilor sale (a se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150716">16 iulie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Diageo Brands,</NAME.CASE> <NO.CASE>C‑681/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:471">EU:C:2015:471</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0077">77</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>)<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160609">9 iunie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Hansson</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑481/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:419">EU:C:2016:419</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0062">62</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Conform punctului 3 din dispozitivul acestei hotărâri, articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din <DATE ISO="19940727">27 iulie 1994</DATE> de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="227" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1994">JO 1994, L 227, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 03/vol. 15, p. 197) permite ca cheltuielile extrajudiciare efectuate în cadrul procedurii pe fond să nu fie luate în considerare. <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0047" REF.END="QE0047"/>Neluarea în considerare a acestor cheltuieli este însă supusă condiției ca cuantumul cheltuielilor de judecată care pot fi acordate victimei contrafacerii să nu fie de natură să o descurajeze să își valorifice drepturile în justiție, având în vedere sumele care rămân în sarcina sa cu titlu de cheltuieli extrajudiciare efectuate, precum și utilitatea acestora pentru acțiunea principală în repararea prejudiciului.<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/></P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53.</NO.P><TXT>Punerea în întârziere pe cale extrajudiciară în vederea încetării comportamentului ilicit merge mai departe decât alte posibile proceduri precontencioase, prin intermediul cărora persoanei prejudiciate i se oferă posibilitatea de a stabili limitele și domeniul de aplicare ale unei încălcări și de a identifica persoana responsabilă de săvârșirea acesteia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>La acest tip de comportamente se referă considerentul (26) al Directivei 2004/48, atunci când menționează scopul de a <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0048" REF.END="QE0048"/>permite despăgubirea pe criterii obiective, ținând în același timp seama de costurile suportate de titularul dreptului, cum ar fi cheltuielile de cercetare și de identificare<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54.</NO.P><TXT>Dacă punerea în întârziere ar fi prevăzută de legislația națională drept calea <HT TYPE="ITALIC">obișnuită</HT> (deși nu strict obligatorie) de a obține încetarea unei încălcări și dacă, în practică, ar fi utilizată în mod obișnuit în acest scop, aceasta ar putea fi calificată drept antecedent imediat și direct al procedurii judiciare. Atunci când un mecanism de acest tip devine <HT TYPE="ITALIC">de facto</HT> inevitabil în realitatea juridică națională, i se poate atribui o dimensiune <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0049" REF.END="QE0049"/>strâns legată<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/> de procedura judiciară pe care încearcă să o evite.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55.</NO.P><TXT>Acest lucru este cu atât mai mult valabil atunci când nu practica, ci legislația națională este cea care impune ca un astfel de mecanism să fie utilizat <HT TYPE="ITALIC">în mod obligatoriu</HT> înainte de a recurge la o procedură judiciară.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56.</NO.P><TXT>Sub rezerva interpretării efectuate de instanța de trimitere cu privire la dreptul său național, articolul 97a alineatul (1) din UrhG ar admite două interpretări cu privire la natura punerii în întârziere: a) este o obligație imperativă, dacă persoana prejudiciată intenționează să introducă o acțiune în justiție<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0050" REF.END="QE0050"/>Înainte de a iniția o procedură judiciară, persoana prejudiciată <HT TYPE="ITALIC">trebuie</HT> să transmită autorului încălcării o scrisoare de punere în întârziere prin care să îi solicite încetarea comportamentului.<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/></P></NOTE>, sau b) este un simplu sfat sau avertisment, fără caracter obligatoriu, înainte de introducerea unei astfel de acțiuni<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0051" REF.END="QE0051"/>Înainte de a iniția o procedură judiciară, persoana prejudiciată <HT TYPE="ITALIC">ar trebui</HT> să transmită autorului încălcării o scrisoare de punere în întârziere prin care să îi solicite încetarea comportamentului.<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/></P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57.</NO.P><TXT>Decizia de trimitere, în mod implicit, pare să opteze pentru cea de a doua interpretare. În realitate, însă, oricare dintre ele conduce la același rezultat:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>în cazul în care punerea prealabilă în întârziere ar constitui, în dreptul procedural german, o condiție obligatorie pentru admiterea unei acțiuni în justiție cu același obiect, legătura dintre procedura judiciară și cea extrajudiciară nu ar putea fi mai clară;</P></ITEM><ITEM><P>ar exista această legătură (deși nu atât de evidentă) și în ipoteza în care punerea în întârziere pe cale extrajudiciară ar fi – conform indicațiilor UrhG – calea sugerată sau recomandată de dreptul național, prealabilă procedurii judiciare, într‑un mod care o face <HT TYPE="ITALIC">de facto</HT> aproape inevitabilă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>Această legătură este întărită de un argument la care s‑a făcut referire în observațiile părților: punerea în întârziere, pe lângă faptul că are scopul de a evita o procedură judiciară, este utilă pentru a evita o eventuală obligare la plata cheltuielilor de judecată a titularului drepturilor, în cazul în care ar sesiza direct instanța. Acestea susțin că, în conformitate cu dreptul german, dacă persoana prejudiciată ar opta pentru o acțiune în instanță fără alte demersuri prealabile, s‑ar expune la o recunoaștere previzibilă din partea autorului încălcării, ceea ce ar putea presupune pentru titularul dreptului (și persoană prejudiciată prin încălcare) nu numai suportarea propriilor costuri și cheltuieli de judecată, ci și a celor ale autorului încălcării. Persoana prejudiciată ar putea, în aceste condiții, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0052" REF.END="QE0052"/>să fie descurajată să inițieze o procedură judiciară în vederea protejării drepturilor sale<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/>.</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58.</NO.P><TXT>Din această premisă rezultă că, în sensul articolului 14 din Directiva 2004/48:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>cheltuielile inerente punerii în întârziere extrajudiciare sunt direct și strâns legate de procedura judiciară ulterioară, chiar dacă, datorită succesului primei proceduri, aceasta din urmă nu mai este inițiată;</P></ITEM><?PAGE NO="12"?><ITEM><P>autorul încălcării, în calitate de parte <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0053" REF.END="QE0053"/>care a căzut în pretenții<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/> (deoarece s‑a conformat punerii în întârziere în vederea încetării comportamentului ilicit), trebuie să suporte cheltuielile efectuate eventual de titular (partea care a avut câștig de cauză), cu excepția cazului în care acest lucru este inechitabil;</P></ITEM><ITEM><P>obligația de asumare a cheltuielilor efectuate de cealaltă parte este impusă în sarcina autorului încălcării, deoarece, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0054" REF.END="QE0054"/>în general, persoana care aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să suporte în totalitate consecințele financiare ale conduitei sale<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0025"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111018">18 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Realchemie Nederland</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑406/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:668">EU:C:2011:668</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59.</NO.P><TXT>Cheltuielile inerente scrisorii de punere în întârziere – care urmează să fie suportate, astfel cum am menționat, de autorul încălcării – pot include, în principiu, onorariile avocatului care a intervenit în această privință, chiar dacă legislația națională nu impune în mod obligatoriu ca punerea în întârziere prealabilă procedurii judiciare să fie formulată de un avocat. Ne vom referi la acest aspect cu ocazia analizării celei de a doua întrebări preliminare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60.</NO.P><TXT>În concluzie, considerăm că nu există niciun impediment, în considerarea legăturii lor cu o procedură judiciară posibilă și imediată (care ar viza de asemenea încetarea unei încălcări constatate și imputabile unei anumite persoane), în calea includerii cheltuielilor – inclusiv a onorariilor de avocat – aferente unei puneri în întârziere pe cale extrajudiciară prin care se solicită autorului încălcării încetarea comportamentului său în domeniul de aplicare al articolului 14 din Directiva 2004/48.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">C.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">A doua întrebare preliminară</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61.</NO.P><TXT>Cea de a doua întrebare preliminară conține două întrebări care pot fi analizate împreună.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă titularul drepturilor de proprietate intelectuală <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0055" REF.END="QE0055"/>are dreptul, în principiu, la rambursarea integrală a onorariilor de avocat […] sau, în orice caz, a unei părți adecvate și substanțiale a acestora<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/>, în cazul în care:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>autorul încălcării este o persoană fizică și acționează în afara activității sale profesionale sau comerciale și</P></ITEM><ITEM><P>legea națională prevede, în această situație, că onorariile de avocat pot fi, de regulă, rambursate pe baza unei valori reduse a obiectului litigiului.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere solicită, în acest sens, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0056" REF.END="QE0056"/>interpretarea dreptului Uniunii, în special în lumina articolelor 3, 13 și 14 din Directiva 2004/48, a articolului 8 din Directiva 2001/29 și a articolului 7 din Directiva 2009/24 […]<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64.</NO.P><TXT>Este cert că articolele menționate din Directiva 2001/29 și din Directiva 2009/24 prevăd măsuri de protecție a titularului dreptului de proprietate intelectuală care face obiectul unor comportamente ilicite.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, caracterul generic al formulării lor, comparativ cu articolul 14 din Directiva 2004/48, care reglementează în mod specific costurile și alte cheltuieli de judecată efectuate în acest tip de proceduri, ne determină să ne concentrăm pe acest din urmă articol, fără a le mai analiza pe celelalte.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="13"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66.</NO.P><TXT>Astfel cum am arătat în Concluziile (din aceeași dată) prezentate în cauza Nova Text<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0026"><P>Punctul 34 din Concluziile prezentate în cauza Nova Text (C‑531/20).</P></NOTE>, articolul 14 din Directiva 2004/48 nu este necondiționat, deoarece, pe lângă faptul că este o <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0057" REF.END="QE0057"/>regulă generală<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/>, obligă statele membre să garanteze numai rambursarea unor cheltuieli de judecată rezonabile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0027"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 24: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0058" REF.END="QE0058"/>[…] articolul 14 din Directiva 2004/48 impune statelor membre să asigure numai rambursarea cheltuielilor de judecată <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0059" REF.END="QE0059"/>rezonabile<QUOT.END REF.START="QS0059" CODE="00BB" ID="QE0059"/>. În plus, articolul 3 alineatul (1) din această directivă dispune printre altele că procedurile prevăzute de statele membre nu trebuie să fie inutil de costisitoare.<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/></P></NOTE> și proporționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0028"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctul 29: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0060" REF.END="QE0060"/>[…] articolul 14 din Directiva 2004/48 prevede că cheltuielile de judecată care vor fi suportate de partea care cade în pretenții trebuie să fie <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0061" REF.END="QE0061"/>proporționale<QUOT.END REF.START="QS0061" CODE="00BB" ID="QE0061"/>. Or, problema dacă aceste cheltuieli sunt proporționale nu poate fi apreciată independent de cheltuielile pe care partea care a obținut câștig de cauză le‑a suportat efectiv pentru asistarea de către un avocat, în măsura în care acestea sunt rezonabile […]<QUOT.END REF.START="QS0060" CODE="201D" ID="QE0060"/></P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67.</NO.P><TXT>Articolul 97a alineatul (3) din UrhG nu ezită să califice drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0062" REF.END="QE0062"/>cheltuieli necesare<QUOT.END REF.START="QS0062" CODE="201D" ID="QE0062"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0029"><P>În ceea ce privește caracterul necesar al cheltuielilor, facem trimitere la Concluziile noastre prezentate în cauza Nova Text (C‑531/20).</P></NOTE> cheltuielile efectuate pentru serviciile unui avocat angajat în vederea efectuării punerii în întârziere (cu condiția, desigur, ca această punere în întârziere să fie justificată). Instanța de trimitere pare de asemenea să aprecieze că o astfel de cheltuială este necesară în speță.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68.</NO.P><TXT>Dispoziția respectivă din UrhG limitează, însă, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0063" REF.END="QE0063"/>în ceea ce privește utilizarea serviciilor unui avocat, rambursarea <HT TYPE="ITALIC">cheltuielilor necesare</HT><QUOT.END REF.START="QS0063" CODE="201D" ID="QE0063"/> la onorariile legale care ar rezulta dintr‑un litigiu în valoare de <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro pentru fiecare acțiune în interzicere sau în încetare introdusă împotriva unei persoane fizice care acționează în această calitate (cu alte cuvinte, care nu acționează în calitate de profesionist sau de comerciant).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69.</NO.P><TXT>Situația creată este similară cu cea existentă în cauza United Video Properties. În timp ce, în cauza respectivă, legislația belgiană introducea un plafon pentru cheltuielile legate de asistența juridică, în prezenta cauză se ajunge la un rezultat similar printr‑o altă metodă, și anume prin stabilirea valorii obiectului litigiului la <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro în cazul în care autorul încălcării dreptului de proprietate intelectuală este o persoană fizică.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70.</NO.P><TXT>În cauza respectivă, am apreciat că articolul 14 din Directiva 2004/48 instituie un principiu care poate face obiectul unor excepții <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0064" REF.END="QE0064"/>în temeiul criteriilor privind caracterul rezonabil și proporționalitatea, care conferă statelor membre o marjă mare de manevră în ceea ce privește stabilirea cadrului de reglementare. În opinia noastră, legiuitorul național poate aprecia el însuși, luând în considerare, printre alți factori, cultura juridică și situația asistenței avocațiale din Belgia, limita peste care onorariile de avocat care pot fi repercutate asupra părții care a pierdut procesul devin nerezonabile<QUOT.END REF.START="QS0064" CODE="201D" ID="QE0064"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0030"><P>Concluziile prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>United Video Properties</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:201">EU:C:2016:201</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0076">76</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71.</NO.P><TXT>În Hotărârea United Video Properties, Curtea a statuat că sistemul de tarife forfetare maxime pentru stabilirea onorariilor de avocat care pot fi repercutate asupra părții care a pierdut procesul nu se opune, în principiu, Directivei 2004/48, însă a nuanțat această constatare, arătând că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>cerința privind caracterul rezonabil al cheltuielilor de judecată <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0065" REF.END="QE0065"/>nu poate justifica, la punerea în aplicare a articolului 14 din Directiva 2004/48 într‑un stat membru, o reglementare care impune tarife forfetare <HT TYPE="ITALIC">mult inferioare</HT> tarifelor medii efectiv aplicate serviciilor avocațiale în acest stat membru<QUOT.END REF.START="QS0065" CODE="201D" ID="QE0065"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0031"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 26. Sublinierea noastră.</P></NOTE>;</P></ITEM><?PAGE NO="14"?><ITEM><P>o reglementare ce prevede o astfel de plafonare trebuie să garanteze, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0066" REF.END="QE0066"/>pe de o parte, că această limită reflectă realitatea tarifelor practicate în materie de servicii prestate de un avocat în domeniul proprietății intelectuale și, pe de altă parte, că măcar <HT TYPE="ITALIC">o parte semnificativă și corespunzătoare dintre cheltuielile rezonabile</HT> efectiv efectuate de partea care a obținut câștig de cauză este suportată de partea care cade în pretenții<QUOT.END REF.START="QS0066" CODE="201D" ID="QE0066"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0032"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctul 30. Sublinierea noastră.</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72.</NO.P><TXT>Pornind de la aceste premise juridice, se poate deduce răspunsul la prima parte a celei de a doua întrebări: persoana prejudiciată are, în principiu, dreptul la rambursarea integrală sau cel puțin a unei părți semnificative a onorariilor de avocat aferente unei puneri în întârziere, cu condiția ca intervenția acestuia să fie considerată necesară și ca suma solicitată să fie rezonabilă și proporțională (aprecieri care revin instanței de trimitere).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73.</NO.P><TXT>Faptul că autorul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală este o persoană fizică ce acționează în afara activității sale profesionale sau comerciale nu se opune acestui răspuns. În opinia noastră, împrejurarea respectivă este irelevantă în lumina articolului 14 din Directiva 2004/48, care se referă la protecția drepturilor persoanei prejudiciate, a cărei activitate comercială este diminuată și în astfel de cazuri.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74.</NO.P><TXT>Persoana ale cărei drepturi de proprietate intelectuală sunt încălcate poate suferi prejudiciul rezultat indiferent dacă încălcarea este săvârșită de o persoană fizică ce acționează în afara sau în cadrul activității sale profesionale sau comerciale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75.</NO.P><TXT>Intensitatea prejudiciului respectiv va putea varia de la caz la caz (este logic să presupunem că, în cea de a doua ipoteză, prejudiciul va fi mai mare), însă repararea integrală a acestuia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0033"><P>Din nou, a se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111018">18 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Realchemie Nederland</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑406/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:668">EU:C:2011:668</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, transcris la punctul 58).</P></NOTE> se realizează prin intermediul despăgubirii prevăzute la articolul 13 din Directiva 2004/48, iar nu al <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0067" REF.END="QE0067"/>cheltuielilor de judecată<QUOT.END REF.START="QS0067" CODE="201D" ID="QE0067"/> prevăzute la articolul 14 din directivă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76.</NO.P><TXT>Dacă regula aplicabilă în temeiul articolului 97a alineatul (3) din UrhG persoanelor fizice care au săvârșit o încălcare și care acționează în afara activității lor profesionale sau comerciale nu ar admite excepții, ar fi incompatibilă cu articolul 14 din Directiva 2004/48, interpretat în sensul descris anterior. Aceasta ar conduce, nu de puține ori, la rambursarea unor sume <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0068" REF.END="QE0068"/>mult inferioare<QUOT.END REF.START="QS0068" CODE="201D" ID="QE0068"/> onorariilor aplicabile în mod normal, astfel încât nu ar respecta criteriile stabilite prin Hotărârea United Video Properties<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0034"><P>În prezenta cauză, Koch Media arată că trebuie să plătească avocaților săi un tarif strict calculat pe baza valorii reale a litigiului (<FT TYPE="NUMBER">20000</FT> de euro), în condițiile în care va recupera doar partea corespunzătoare sumei de <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77.</NO.P><TXT>Totuși, regula respectivă nu este rigidă, iar instanțele germane au posibilitatea de a nu o aplica, stabilind o sumă mai mare ca valoare de referință (căreia îi aplică procentul corespunzător), dacă acest lucru se impune ca urmare a existenței unei situații de inechitate, luând în considerare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0069" REF.END="QE0069"/>circumstanțele particulare ale speței concrete<QUOT.END REF.START="QS0069" CODE="201D" ID="QE0069"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78.</NO.P><TXT>S‑ar putea obiecta că, inclusiv în această situație, norma națională nu este conformă cu articolul 14 din Directiva 2004/48: potrivit dispoziției menționate, părții care a avut câștig de cauză trebuie să i se ramburseze cheltuielile de judecată rezonabile, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0070" REF.END="QE0070"/>în afară de cazul când principiul echității nu permite acest lucru<QUOT.END REF.START="QS0070" CODE="201D" ID="QE0070"/>, în timp ce, astfel cum subliniază instanța de trimitere, ceea ce face articolul 97a alineatul (3) UrhG este tocmai să inverseze regula.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="15"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79.</NO.P><TXT>Considerăm că această obiecție nu este suficientă pentru a înlătura aplicarea normei naționale, în cazul în care interpretarea sa poate fi efectuată în conformitate cu dreptul Uniunii, astfel încât, la final, rezultatul său să coincidă cu rezultatul prevăzut de acesta din urmă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80.</NO.P><TXT>Recurgerea la echitate, care este prezentă în ambele dispoziții [articolul 97a alineatul (3) din UrhG și articolul 14 din Directiva 2004/48], permite instanței naționale să majoreze onorariile care pot fi repercutate dacă rezultatul aplicării stricte a regulii naționale permite doar rambursarea unei valori mult inferioare celei rezonabile și proporționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81.</NO.P><TXT>Prin urmare, împărtășim opinia Comisiei, potrivit căreia <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0071" REF.END="QE0071"/>[…] articolul 97a din UrhG oferă instanței naționale o marjă de manevră suficientă pentru a aprecia, în fiecare caz, dacă, având în vedere situația de fapt din litigiu, aplicarea plafonului este inechitabilă<QUOT.END REF.START="QS0071" CODE="201D" ID="QE0071"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0035"><P>Punctul 33 din observațiile sale scrise.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere va trebui, așadar, să efectueze o dublă verificare, pe care Curtea nu o poate realiza în locul său.</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>În primul rând, va trebui să verifice dacă plafonarea valorii obiectului litigiului în aceste situații implică faptul că onorariile de avocat care pot fi repercutate asupra autorului încălcării sunt cu mult sub tariful obișnuit (sau mediu) pentru punerile în întârziere pe cale extrajudiciară.</P></ITEM><ITEM><P>În al doilea rând, în cazul în care există o astfel de împrejurare, aceasta va putea, pentru motive de echitate, să majoreze cuantumul onorariilor respective la un nivel rezonabil și proporțional.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83.</NO.P><TXT>În cadrul acestor aprecieri, nimic nu împiedică instanța de trimitere să ia în considerare efectele, printre altele, ale factorilor pe care ea însăși îi identifică în cea de a doua parte a celei de a doua întrebări preliminare: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0072" REF.END="QE0072"/>actualitatea operei, durata publicării<QUOT.END REF.START="QS0072" CODE="201D" ID="QE0072"/> sau faptul că încălcarea a constat în punerea la dispoziția publicului a unei opere protejate <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0073" REF.END="QE0073"/>prin oferirea cu titlu gratuit a posibilității de descărcare tuturor participanților pe o platformă de schimb cu acces liber fără gestionarea drepturilor digitale<QUOT.END REF.START="QS0073" CODE="201D" ID="QE0073"/>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">V.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84.</NO.P><TXT>Având în vedere considerațiile care precedă, propunem Curții să răspundă Landgericht Saarbrücken (Tribunalul Regional din Saarbrücken, Germania) după cum urmează:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0074" REF.END="QE0074"/>1)</NO.P><TXT>Articolul 14 din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretat în sensul că se referă la cheltuielile (onorariile) de avocat efectuate de titularul drepturilor de proprietate intelectuală atunci când se prevalează, prin intermediul unei puneri în întârziere pe cale extrajudiciară, de dreptul la încetarea încălcării drepturilor sale împotriva autorului încălcării ca etapă prealabilă a introducerii unei acțiuni în justiție în același scop.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Articolul 14 din Directiva 2004/48 trebuie interpretat în sensul că nu este incompatibil cu o reglementare națională care, pentru calcularea onorariilor de avocat aferente unei puneri în întârziere pe cale extrajudiciară în vederea încetării încălcării, care pot fi recuperate de la autorul încălcării, plafonează valoarea obiectului litigiului la <FT TYPE="NUMBER">1000</FT> de euro atunci când încăl<?PAGE NO="16"?>carea drepturilor a fost săvârșită de o persoană fizică ce acționează în afara activității sale profesionale sau comerciale, cu condiția ca reglementarea națională să autorizeze instanța să deroge de la acest plafon în anumite cazuri, pentru motive de echitate.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3)</NO.P><TXT>Pentru a stabili dacă onorariile de avocat care pot fi recuperate de la autorul încălcării sunt rezonabile și proporționale, instanța trebuie să ia în considerare toți factorii existenți. Printre aceștia pot figura actualitatea operei protejate, durata publicării sau faptul că încălcarea a constat în punerea la dispoziția publicului a operei protejate prin oferirea cu titlu gratuit a posibilității de descărcare pe o platformă de schimb cu acces liber fără gestionarea drepturilor digitale.<QUOT.END REF.START="QS0074" CODE="201D" ID="QE0074"/></TXT></NP></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>